U România EducatăProiect al Președintelui României,

Klaus Iohannis

Viziune și strategie 2018-2030

U România EducatăProiect al Președintelui României,

Klaus Iohannis

Viziune și strategie 2018 - 2030

5

URomânia Educată

de învățare autentică, de flexibilitate curricu-lară, de comunicare deschisă între cadre di-dactice și elevi/studenți sau de schimbare aobiectivelor de învățare sunt doar o parte din-tre provocările sistemului. Cooperarea cuagenții economici, creșterea calității serviciiloreducaționale oferite persoanelor din grupuridezavantajate, evaluarea cu scopul de a îmbu-nătăți rezultatele și nu de a ierarhiza sau cuefect punitiv, dezvoltarea creativității și a spiri-tului critic pot crește nivelul de valorificare așcolarizării în economia reală. Dinamica schim-bărilor va stimula sistemul de educație sătransmită tinerilor competențele necesarepentru accesul pe piața muncii, cât mai

aproape de momentul finalizării studiilor, și vaimpulsiona dezvoltarea de programe adițio-nale de formare la locul de muncă sau în insti-tuții specializate în formarea adulților.

Dar, poate cel mai important efect al schim-bărilor sociale și economice viitoare, este ne-voia de a construi noi modele de organizarea sistemului educațional, capabile să răs-pundă acestor schimbări, în locul celor exis-tente astăzi. În absența unei educații adaptatenevoilor prezente și viitoare, dezvoltarea socio-economică a întregii societăți va eșua cu cer-titudine.

Multe state, care aveau deja sisteme edu-caționale recunoscute pe plan mondial pentru

Beneficii individuale:

n Venituri mai marin Capacitate ridicată de a găsi

loc de muncăn Creștere a calității vieții n Sănătate îmbunătățităn Încredere în sine

Beneficii pentru societate:

n Dezvoltare economicăn Competitivitate globalăn Inovaren Coeziune socialăn Creștere a implicării

civice

EDUCAȚIE DE CALITATE

4

România Centenară trebuie să facă fațăprovocărilor lumii moderne – o lume globală,competitivă și tehnologizată, în care inovareași evoluția tehnologică au loc într-un ritm dince în ce mai alert – o lume în care capacitateaindivizilor, dar și a societății în ansamblu, de ase adapta rapid este cea care face diferența.

România anului 2030 va fi, în cazul în care seînregistrează o ruptură decisivă de tendințăeconomică, o țară dezvoltată , integrată în piațacomună a Uniunii Europene. Pentru a fi com-petitivă, pe piața globală, economia româ-nească va avea nevoie de o productivitate maimare a muncii, de o mai bună pregătire a spe-cialiștilor și de o adaptabilitate mai mare la ten-dințele macro-economice dinamice.

De aceea, în Proiectul „România Educată”am pornit de la proiecția viitorului, imaginândprovocările acestuia pentru societatea prezen-tului. Cele 15 transformări preconizate pentruRomânia până în 2030, incluse în consultareaonline din cadrul proiectului, au fost: conecta-rea permanentă la internet; dinamica accen-

tuată a profesiilor; scăderea și îmbătrânirea po-pulației; urbanizarea crescută a populației, totmai concentrată în jurul orașelor dinamice;creșterea diversității familiilor; apariția de noiabordări ale democrației participative (deexemplu cetățenia electronică); creșterea di-versității etnoculturale; robotizarea avansată;creșterea ponderii serviciilor în economie;adâncirea inegalității sociale; creșterea impac-tului schimbărilor climatice; repolarizarea lumii,care devine policentrică; dezvoltarea realitățiivirtuale; creșterea incidenței bolilor cauzate destres; creșterea competiției globale pentru ta-lente.

Dintre acestea, cei aproape 8000 de parti-cipanți la consultarea online derulată în cadrulproiectului au indicat trei provocări principalecărora educația trebuie să le răspundă până înanul 2030: dinamica accentuată a profesiilor,scăderea și îmbătrânirea populației și conec-tarea permanentă la internet1.

Toate aceste schimbări vor pune o presiuneconsiderabilă pe sistemul de educație. Nevoia

1 Rezultatele complete se găsesc în raportul realizat cu ocazia integrării rezultatelor primei etape din Proiectul „Ro-mânia educată” la http://www.presidency.ro/files/userfiles/Raport_atelier_integrare.pdf .

EDUCAȚIA ESTE ȘANSA ROMÂNIEI CENTENARE!

76

U România Educată

PILONI ÎN ARHITECTURA SISTEMULUI DE EDUCAȚIE ROMÂNESC

România se va confrunta, în deceniile urmă-

toare, cu o serie de schimbări sociale și eco-

nomice care pot fi doar parțial prevăzute. În

acest context, apreciem faptul că dezvoltarea

sistemului de educație din România trebuie să

aibă la bază, în permanență, următorii piloni:

1Personalizarea și asigurarea calității pro-cesului educațional pentru toți elevii/stu-denții. Sistemul se centrează pe nevoilebeneficiarului și nu invers, oferind expe-riențe de învățare autentice pentru fiecarecopil sau tânăr, pornind de la profilul și încli-națiile acestuia. Astfel se maximizeazăpotențialul fiecăruia, transformând educațiaîntr-un proces nu doar util, ci și plăcut, încare comunitatea edu cațională este moti-vată să participe.

2Flexibilitatea sistemului de educație ne vapermite să răspundem în mod corect carac-teristicilor beneficiarilor și actorilor implicați:elevi, studenți, profesori, personal admi -nistrativ, părinți și angajatori etc. - precum șiale comunităților de învățare. Rutele flexibilede formare, punțile de schimbare a parcur-sului de formare sau diversitatea speciali -zărilor/profilurilor sunt câțiva dintre indicatoriigradului de flexibilitate. Acest pilon implicăautomat un nivel ridicat de adaptabilitate asistemului, ce carac terizează simultan struc-turi (instituții, comunități, clase, grupe) și per-soane (cadre didactice, elevi, studenți,părinți). Flexibilitatea ne va permite săînțelegem noile schimbări și să le răspun-dem adecvat.

calitatea lor, s-au angajat în reformarea aces-tora pentru a face față nevoilor unei economiimoderne și dinamice. Câteva astfel de exem-ple sunt prezentate în cele ce urmează:

Singapore, statul care domină testele inter-naționale PISA în ultimii ani, a lansat o reformăa sistemului educațional în 2013, cu scopul dea centra formarea elevilor pe dezvoltarea devalori și pentru a înlocui accentul pus strict pediscipline individuale cu o abordare holistică șicentrată pe elev2.

Croația a lansat o strategie națională în do-meniul educației. Reforma a fost pusă în prac-tică în ultimii ani și își dorește să construiascăpe seama succeselor înregistrate la nivel na-țional, precum reducerea ratei de abandonșcolar.

Finlanda, deja cunoscută ca exemplu deperformanță în educație, a lansat o serie de re-forme complexe de-a lungul anilor, gândite înbaza unei filosofii unitare și a unei viziuni asu-pra sistemului educațional îmbrățișate de cătretoți actorii politici. Reformele au inclus o redu-cere a resurselor alocate pentru inspecții și ocreștere a calității formării cadrelor didactice.

Irlanda și Scoția au inițiat o serie de re-forme comprehensive ale sistemului de învă-

țământ superior. Dezvoltând instrumente noi,precum recunoașterea educației anterioare șiadoptarea unor cadre ale calificărilor com-plete, încă dinainte de răspândirea lor prin in-termediul Procesului Bologna, cele două stateau facilitat o mai bună corelare între educațieși piața muncii. Mai mult, sistemele flexibileadoptate au permis creșterea gradului deacces la educația terțiară.

România, având numeroase probleme sis-temice în sfera educației (abandonul, rezul-tatele precare la testările naționale șiinternaționale – de exemplu: PISA–, rata micăde participare la învățământul superior, rataridicată de analfabetism funcțional etc.) estecu atât mai mult obligată să se angajezeîntr-o reformă profundă, bazată pe o viziunecoerentă și centrată atât pe rezolvarea pro-blemelor existente, cât și pe anticiparea ne-voilor unei societăți aflate în plin proces detransformare.

2 Articol despre reforma din Singapore accesibil la https://internationalednews.com/2013/10/24/education-re-form-in-singapore/

98

U România Educată

1. Sistemul de educațieformează cetățeni activi

Sistemul de educație formează cetățeni

activi, cu valori europene, adaptați condițiilor

economice și sociale, cu o cultură civică și

democratică solidă. Cel care învață de-

pășește un nivel minim de alfabetizare

funcțională și digitală. Este autonom în în-

vățare, are capacitatea de a-și auto-regla

propria învățare și își poate identifica și ges-

tiona singur emoțiile, fiind capabil să comu-

nice astfel încât să aibă relații armonioase, în

fami lie și societate. Totodată îi este încurajată

crea tivitatea încă din timpul educației timpurii

și, ulterior, îi este susținută maturizarea înspre

demersuri inovative și antreprenoriale. Bene -

ficiarul educației dobândește un set de com-

petențe diverse, pe care încearcă să le

dezvolte permanent, începând cu educația

timpurie și continuând pe tot parcursul vieții

sale.

2. Educația este individualizată,centrată pe nevoile și aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare

Fiecare om este diferit, fiind mai predispus la

performanță într-un domeniu sau altul. Sistemul

de educație asigură în permanență condițiile ca

elevii și studenții să-și dezvolte propriul potențial,

ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au

înclinație, dar și în domenii aflate în aria lor de in-

teres. De aceea, consilierea școlară, serviciile edu -

caționale de sprijin de tipul „școala după școală”,

portofoliul educațional și materiile opționale ca pă -

tă o importanță mult mai mare în formarea, evalu-

area și definirea parcursului școlar/universitar.

Infrastructura educațională este adecvată,

oferind fiecărui elev/student șansa maximizării

propriului potențial – de exemplu prin învățare ex-

periențială, lucru în echipă etc. Pentru atingerea

acestui deziderat, clasele/grupele sunt dimensi o -

nate și dotate astfel încât profesorii să poată acorda

DOUĂSPREZECE DEZIDERATE PENTRU ROMÂNIA EDUCATĂ, LA ORIZONTUL 2030

Cei trei piloni trebuie să se regăsească

transversal în structura, politicile și normele

care vor caracteriza sistemul de educație.

De respectarea acestora depinde perfor-

manța educației românești, creșterea în-

crederii cetățenilor în sistemul educațional

și recunoașterea sa internațională. De interi-

orizarea și consolidarea acestora de către

profesori, părinți, elevi, studenți și decidenți

depinde viitorul României Centenare.

3Adaptabilitatea sistemului la schimbărileexterne și la tendințele viitorului. Aceastapresupune corelarea cu recomandările șipracticile internaționale, respectând însăferm principiile eticii și integrității pentru toțimembrii comunității educaționale și fructi-ficând punctele forte ale sistemului edu-cațional românesc.

11

URomânia Educată

10

U România Educată

Cadrele didactice, indiferent de ciclul destudiu la care predau, sunt absolvenți de studiiuniversitare. Formarea inițială a tuturorcadrelor didactice include etape de mentorat,o perioadă de practică de mi nim șase luni și unproces riguros de selecție. În pre darea la clasă,cadrele didactice beneficiază de contribuția/ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi,profesori de sprijin, logopezi etc.) și au accesla programe de formare continuă de calitate,adecvate nevoilor acestora și ale comunitățiieducaționale. Acestea le permit să fie la curentcu ultimele schim bări din practica pedagogicăși să îndepli nească multiplele roluri care lerevin, în școală și comunitate.

Pe termen mediu, este necesar un sistemintegrat de management al carierei didactice.Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cuperformanțe deosebite sunt stimulate, iar celecu carențe în activitate sunt ajutate și trecprintr-o etapă intermediară de sprijin didacticpentru ca, ulterior, să fie iden tificate, dacă estecazul, soluții individuale, ono rabile, de reori-entare profesională sau ieșire din sistem.

5. Pentru educație se alocăresurse suficiente, în modtransparent și eficient

Finanțarea educației se face în raport cuvizi unea și strategia asumate, precum și cu

performanțele înregistrate și nevoile existente,ținând cont de descentralizarea sistemuluiedu cațional și capacitatea autorităților publicelocale de a susține educația fără a afecta cali -tatea acesteia. Se asigură finanțare pentruresurse de învățare și pentru infrastructurăedu cațională, conform standardelor naționale,inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infra -structurii către acele zone în care cea existentăeste insuficientă sau neadecvată. Finanțareaasi gură resursele de învățare și infra structurăadecvate pentru elevii/studenții cu diverseforme de diza bilitate sau cu cerințe edu-caționale speciale. Finanțarea este corelată cuobiectivele formulate la nivel național și cucele asumate de fiecare instituție de în-vățământ. Sistemul de finanțare cuprinde me -ca nisme de compensare care, indiferent dealgoritmul de finanțare folosit, garantează alo-carea de resurse suficiente pentru a acoperinevoile locale.

6. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev

Se asigură echitatea în sistem, la nivel deacces, participare si finalizare. Se doreșteredu cerea pierderilor din sistem (abandonșcolar, părăsire timpurie a școlii, absenteism).

atenția necesară fiecărui elev/student, oferindu-icontexte semnificative și motivante de învățare.

Întreg procesul de educație încurajează re-flecția și învățarea ca valori practicate de-alungul întregii vieți, atât de către elevi/studenți,cât și de către profesori.

3. Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe tot parcursul vieții sale

În contextul declinului demografic, concomi-tent cu îmbătrânirea populației, trebuie să mo-tivăm și să ajutăm fiecare copil în demersul dea-și maximiza potențialul. Investiția în educațiatimpurie este esențială pentru dezvoltarea armo-nioasă a personalității fiecărui om, pentru succe-sul său educațional, împlinirea și integrarea sasocială. Ea devine cu atât mai importantă pentrucopiii care provin din medii dezavantajate sau co-munități sărace, cărora le lipsesc alternativele dedezvoltare personală. De aceea, oportunitățile deînscriere a copiilor într-o formă de educație tim-purie, atât pentru nivelul ante-preșcolar, cât și celpreșcolar, sunt esențiale în dezvoltarea suste -nabilă pe termen lung a comunităților.

În același timp, copiii și tinerii trebuie sprijinițipentru a putea finaliza învățământul secundar su-perior, fie pentru a urma un traseu de învățământterțiar, fie pentru a obține o calificare pentru inte-

grarea lor ulterioară pe piața muncii și în societate.O abordare incluzivă, de calitate, a întregului par-curs educațional este esențială și poate fi facili-tată de eliminarea barierelor de acces șiparticipare pentru copiii din categorii dezavan-tajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a școliieste nevoie de măsuri care să permită identifi-carea, din timp, a situațiilor de risc, dar și de in-strumente flexibile pentru corectarea acestora.

În scopul atingerii acestor dezide rate, se asi -gură o infrastructură adecvată și suficientă, caresă respecte cel puțin un set minimal de stan-darde (care includ nu doar carac teristicile spațiu -lui interior, ci și ale spa țiului exterior, dotările,personalul etc). Se adoptă un curriculum gânditîn succesiune logică de la nivelul ante-preșcolarpână la cel universitar, coerent și adecvat profilu-lui divers al copiilor și specificului etapelor dedezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul deeducație. Este esen țială asigurarea personaluluididactic format astfel încât să poată aplica acestcurri culum în diferite comunități și situații, pentrua răspunde adecvat unei mari diversități deelevi/studenți, cu profiluri, nevoi și aspirații proprii.

4. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație

Societatea recunoaște rolul și importanțaprofesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni.

13

URomânia Educată

12

U România Educată

vățământ, atât pentru elevi și studenți, cât șipentru profesori, cercetători și personalul ad-ministrativ. Elevii din educația secundară supe-rioară și studenții din învățământul terțiar auacces la semestre de studiu/cercetare în altețări. Profesorii și cercetătorii din România bene -ficiază de diferite programe de formare și/saupredare, respectiv cercetare, în școli, univer-sități și laboratoare de cercetare europene/in-ternaționale.

Parteneriatele interinstituționale inter-naționale permit organizarea de programe înco-tutelă, inclusiv sub regimul UniversitățilorEuropene. Un număr ridicat de studenți și pro-fesori străini sunt activi în universitățileromânești și un număr proporțional cu cel alaltor state europene de studenți și profesoriromâni beneficiază de mobilități în universități,centre de cercetare și companii internaționale,din afara României. În învățământul terțiar esteo regu lă ca programele de masterat să fie pre-date și într-o limbă de circulație internațională.Dezvoltarea curriculară ia în calcul evoluțiileștiințifice și tendințele din mediul internațional.

România participă la programele europenede mobilitate cu o pondere din totalul benefi-ciarilor proporțională cu greutatea sa de-mografică în cadrul Uniunii Europene. În acestsens sunt atinse țintele minime de mobilitate

presetate: de 20% la nivel de licență și mas-

terat, și de 90% pentru studiile doctorale. Si-

multan, cel puțin 5% din programele de studiu

sunt derulate în comun cu alte universități eu-

ropene sau internaționale. De asemenea, en-

titățile de educație și cerce tare românești

accesează minimum 4% din totalul alocării de

fonduri europene, pentru întărirea cooperării

universitare și pe domeniul cercetării.

9. Alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor

Elevii au capacitatea de a înțelege un text

complex, inclusiv cu caracter juridic sau eco-

nomic, în momentul finalizării educației secun-

dare. Absolvenții acestui nivel de studiu au

capacitatea de a căuta și de a selecta infor-

mațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu

ajutorul Tehnologiei Informaticii și Comunicării

(TIC). Au capacitatea de a le utiliza în siguranță,

precum și de a se orienta în privința dezvoltării

și edu cației lor ulterioare, optând pentru pro-

grame de formare necesare în cariera dorită.

În mod concret, tinerii își dezvoltă competențe

cheie necesare pe parcursul întregii vieți.

Sistemul educațional deține infrastructura și

dotările necesare, precum și parteneriate cu

mediul privat, sau programe extra-curriculare

care facilitează atingerea acestor obiective.

Fiecare elev/student contează (indiferent devârstă, mediu socio-economic, nevoi specialesau de religie, etnie, opțiune politică, orientaresexuală), iar formarea fiecăruia este esențialăpentru viitorul României. Pentru aceasta tre-buie să existe un grad suficient de autonomieinstituțională în gestiunea resurselor, în funcțiede nevoile beneficiarilor și de tipul comunitățiideservite, dar bazat pe standarde minime decalitate și garantarea unor trasee educaționalepersonalizate și flexibile.

Suplimentar, există programe naționale desprijin pentru elevii și studenții din medii deza-vantajate, iar școlile care deservesc preponde -rent comunități sărace au acces la resursesuplimentare, inclusiv pentru angajarea de per-sonal suport și activități de implicare a comu-nității în viața școlii.

7. Tinerii pot opta pentru traseeflexibile în educație

Tinerii beneficiază de posibilitatea de aalege o parte a materiilor, activitățile extra -curri culare și alte forme de educație comple-mentare utile. În urma consilierii, aceștia auposibilitatea de a opta pentru trasee vo-caționale, profesionale sau teoretice, în funcțiede domeniul spre care au înclinație, fără asuferi de pe urma unor bariere neacademiceîn accesul către un ciclu superior de educație

sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ceparcurs educațional pot urma în funcție dealegerea lor și care sunt beneficiile și costurilefiecărei opțiuni. Astfel, rutele educaționale suntflexibile și asigură maximizarea potențialuluiindividual, iar consilierea asigură cadrul nece-sar luării deciziilor informate privind viitorul lor.

Sunt stabilite mecanisme active șifuncționale pentru înțelegerea anticipativă anevoii de forță de muncă ca structură, compe-tențe și abilități cerute de dinamica tehnolo -gică și socială și, implicit, a nevoii de formareinițială și formare continuă.

Pentru maximizarea flexibilității sistemului,elevii și studenții beneficiază de posibilitateaevaluării cunoștințelor dobândite în afara sis-temului educațional formal. Evaluarea învățăriiefective este centrată pe o logică a dezvoltăriide facto a abilităților și competențelor și nu peuna a duratei participării formale.

8.Sistemul de educație românesc este atrăgător pentru comunitățile academice din România și din întreaga lume, facilitând o intensitate crescută a mobilităților internaționale

Programele de mobilitate sunt o compo-nentă esențială la toate nivelurile de în-

14

U România Educată

10.Etica și integritatea suntvalori care se transmit și se respectă pe tot parcursul educațional

Întreg parcursul educațional are la bază

dezvoltarea gândirii critice și creativității fiecărui

copil. Etica și integritatea sunt valori care se

cultivă și respectă pe tot parcursul edu cațional,

existând regulamente clare care prevăd con-

secințele nerespectării acestor va lori pentru toți

cei implicați. Cultura integrității se transmite

atât prin comportamente și norme insti-

tuționale, cât și prin repere curri culare.

11. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe inovație

Funcționarea performantă a unui sistem

modern de învățământ beneficiază de un

mana gement profesionalizat, capabil să imple-

menteze, monitorizeze și să ofere feedback

politicilor publice din educație, în toate unitățile

de învățământ. Implicarea părinților, a asociații -

lor de elevi, a sindicatelor și a sectorului privat

în deciziile școlilor este o caracteristică naturală

a sistemului, iar în învățământul terțiar normali-

tatea este reprezentată de implicarea stu-

denților ca parteneri egali în toate procesele

decizionale, alături de angajatori și reprezen-tanți ai societății în ansamblu. Profesionalizareamanagementului educațional și promovareaunei guvernanțe orientate spre integritate, ca -litate și echitate implică crearea de programede formare inițială și continuă pentru manageriidin educație, selectarea acestora prin concursși separarea managementului economic-admi -nistrativ al școlilor de cel educațional.

12. Cadrul legislativ care guvernează educația esteunul stabil și se bazează pe o viziune asumată

Capacitatea managerilor de a asigura o ad-ministrare eficientă a instituțiilor de învățământeste determinată de profesionalismul mana -gerilor educaționali, de alocarea de resurse,dar și de cadrul legislativ existent. Acesta dinurmă este stabil, permite planificarea pe ter-men lung, minimizează birocrația și încurajeazăinițiativa și autonomia fără a periclita calitateaactului educațional. El evită existența de „zonegri” în care responsabilitățile administrative nusunt clar definite, existând viduri legislative sausuprapuneri de responsabilitate. În acest sens,un obiectiv central al guvernanței politice a în-tregului sistem este limitarea, până la elimi -nare, a intervențiilor și schimbărilor care nusunt fundamentate pe date și studii de impact.

STRUCTURA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL.SCENARII PROPUSE

16

U România Educată

Educația timpurie:

Educația ante-preșcolară se adresează

copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și

centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol

important în dezvoltarea fiecărui copil și fa-

cilitează compatibilizarea vieții de familie cu

activitatea profesională. În afara rețelei de

creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ

până în anul 2030), statul încurajează dez-

voltarea de creșe/centre de zi în cadrul mari -

lor angajatori (de stat sau privați), centre care

oferă inclusiv servicii de educație ante-pre -

școlară cu program prelungit.

Activitatea din creșe/centre de zi este axată

atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe

servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea

și stimularea motrică, emoțională și verbală a

acestuia. Este derulată de personal de îngrijire

și personal specializat (educatori-puericultori,

psihologi, medici și asistente medicale), cu

studii terțiare, în spații comune, cu servicii

medicale și de triere bine organizate (de

exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este

verificată), cu servicii psihologice, de logope-die și educație parentală.

Evaluarea constă în observarea dezvoltăriicopilului și compararea acesteia cu ținte dedezvoltare specifice vârstei. Odată cu rezul-tatele acestor evaluări debutează și înregis-trarea progresului elevului în portofoliul săueducațional.

Educația preșcolară se adresează copiilorcu vârste între 3 și 6 ani. Ea se desfășoară îngrădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică,emoțională, verbală și socială a copilului, pre-cum și crearea contextului pentru joc/joacă cucaracter aplicat. Activitatea este asigurată prineducatoare cu studii terțiare, formate în cadrulunor programe de licență specifice. Toate gră-dinițele oferă opțiuni de program prelungit șiau servicii suport, asigurate de logopezi, psi-hologi și medici, pentru a garanta dezvoltareaarmonioasă a copiilor, reducerea inechităților șisprijinirea părinților în activitatea parentală. Seface o evaluare de parcurs a dezvoltării copilu-lui și se comunică cu părinții pe marginea rezul-tatelor acestora. Progresul copiilor este inclusîn portofoliul lor educațional.

Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1

.

19

URomânia Educată

18

U România Educată

urma unor activități de educație non-formalăsau informală.

Învățământul secundar inferior

Învățământul secundar inferior sau gim-nazial este tot o formă de educație teoreticăși include patru ani de studiu (clasele V-VIII).Materiile sunt predate de profesori de specia -litate, cu o parte a curriculumului având carac-ter interdisciplinar. Această formă de educațieeste comprehensivă și este completată de ogamă largă de activități extra-curricu lare orga-nizate sau facilitate de școli, pentru a fructificadezvoltarea de interese diverse în rândul co -piilor.

Activitatea didactică din învățământul gim-nazial este derulată de profesori, absolvenți destudii superioare calificați în una sau mai multearii disciplinare și cu o pregătire pedagogicăextensivă. Aceștia sunt sprijiniți în activitatea lorde un număr suficient de consilieri școlari, pro-fesori de sprijin, mentori etc.

Evaluarea continuă combină teste, activitățipractice și observarea elevului. Se introducenotarea clasică. Există teze standardizatenaționale, semestriale, cu bareme decorectare clare, axate pe competențele cheie.Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în cal-culul mediei de repartizare a elevilor către în-

vățământul secundar superior. Școlile cu dife -

rențe semnificative între notarea curentă la

clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale

vor intra sub monitorizare, pentru a garanta

corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini

cadrele didactice în demersul de a-și îm-

bunătăți activitatea la clasă, în raport cu

nevoile fiecărui elev. Progresul copiilor este in-

clus în portofoliul lor educațional alături de

mențiuni privind competențele dobândite în

urma unor activități de educație non-formală

sau informală și de observațiile consilierilor

școlari.

Tranziția spre ciclul următor se desfășoară,

după finalizarea clasei a VIII-a, după cum

urmează:

n Consilierul școlar va face o recomandare

adițională, pentru fiecare elev în parte, de în-

cadrare în educația secundară superioară, în

baza unui examen psihometric. Ea se comu-

nică, în scris, precum și printr-o discuție

indivi duală, elevului și părinților. Această re -

co mandare are un caracter orientativ în sta-

bilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului

fiecărui elev la tranziția către ciclul următor și

se include în portofoliul educațional al elevului;

n Evaluarea națională de la finalul clasei a

VIII-a va include un test standardizat

Învățământul primar

Învățământul primar este o formă de edu-

cație teoretică (cu trimitere la elemente din

practică), care se desfășoară sub îndrumarea

unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori

pentru anumite discipline. Are o durată de cinci

ani3 și începe la vârsta de 5 sau 6 ani. Abor-

dările educaționale au un caracter integrat,

fiind bazate pe observație, pe explorarea în de-

taliu a mediului înconjurător și pe activități

specifice obiectivelor educaționale subsumate

profilului absolventului de ciclu primar. În pro-

cesul educațional, accentul cade pe dez-

voltarea capacității de a lucra, singur sau în

echipă, pentru executarea de sarcini școlare

simple, a competenței de a citi și a înțelege

texte simple, a competenței de a funcționa au-

tonom acasă sau la școală și de a înțelege

anu mite concepte de bază importante pentru

funcționarea în societate (respectul, toleranța,

drepturile de bază etc.).

Activitatea didactică din învățământul pri-

mar este derulată de personal format din în-

vățători, profesori pentru diverse discipline

(inclusiv din domeniul limbilor străine, edu-

cației fizice/sportului și artelor). Cadrele didac-

tice au absolvit învățământul superior și bene-ficiază de formare continuă de calitate. Suntsprijiniți în activitatea lor de un număr suficientde consilieri școlari, profesori de sprijin, men-tori etc. În fiecare școală există personal med-ical. Consilierii școlari sprijină demersuriimportante pentru sistemul de educație cumar fi: prevenirea abandonului școlar, educațiaparentală, prevenirea violenței și bullying-ului,orientarea în carieră etc.

În procesul de evaluare sunt utilizatetestările pe bază de calificative, cu ajutorulcărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltareaelevului, cu informarea părinților cu privire laprogresele făcute de elev. Există evaluări con-tinue și standardizate la clasă, precum și eva -luări anuale, cu subiecte naționale, axate pecompetențele cheie, standardizate și compa-rabile la nivel național. Acestea din urmă aurolul de a oferi repere esențiale atât în activi-tatea didactică a învățătorilor, cât și pentrupărinți sau pentru unitatea de învățământ, însensul îmbunătățirii serviciilor educaționale.Totodată, ele vor fi interpretate la nivel naționalpentru a fundamenta politicile educaționale îndomeniu. Progresul copiilor este inclus înportofoliul lor educațional alături de altemențiuni privind competențele dobândite în

3 Începe cu clasa pregătitoare și continuă cu clasele I-IV.

21

URomânia Educată

20

U România Educată

Transferul între cele trei filiere ale în-vățământului secundar superior se poate faceanual, în baza unor examene competitive, înfuncție de numărul de locuri existente înaintede atingerea capacității maxime de școlarizare.Testele sunt comprehensive, axate pe testareacompetențelor necesare pentru a efectuatransferul și nu pot fi limitate prin condiții supli-mentare. Testele vor permite inclusiv schim-barea anului de studiu (de exemplu, pier derea/câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilorcare doresc să „sară” un an de studiu în aceeașifilieră (indiferent de an), având această capaci -tate. Transferurile nu se pot face în clasa a IX-asau după începutul clasei a XII-a.

Finalizarea a trei ani în educația profesionalăsau a patru ani în cea vocațională/teoreticăconferă elevului o calificare de nivel 3 și accesdirect pe piața muncii. Elevii din educația pro-fesională au trei opțiuni la finalul clasei a XI-a:

a) continuarea studiilor în cadrul aceluiași liceu(clasa a XII-a) pentru participarea la un ba-calaureat aplicat, care le oferă apoi acces lacalificări profesionale de nivel 5 (terțiar non-universitar) și 6 (licență profesională);

b) continuarea studiilor în cadrul aceluiași liceu(clasa a XII-a) pentru a accede în educațiapostliceală (calificare nivel 4);

c) înscrierea într-un program de pregătireadițională, cu durata de 1 an, derulat încadrul unui colegiu/liceu teoretic pentruparticiparea la bacalaureatul teoretic.

Tranziția către următorul ciclu de studiipoate lua mai multe forme. Evaluarea finalăeste centrată pe două tipuri de bacalaureat:

n Bacalaureat teoretic pe bază de materii și

conținut disciplinar, pe care îl pot susține ab-solvenții rutei teoretice sau absolvenții ruteivocaționale. El poate fi susținut și de absol-venții rutei profesionale care au urmat pro-gramul de pregătire adițională. Ba ca lau reatulteoretic conferă acces ulterior la ciclul de li-cență pe filieră teoretică;

n Bacalaureat aplicat care include un număr

limitat de materii și probe de ucenicie specificepentru filiera profesională absolvită. El conferădreptul de acces ulterior la învățământul terțiarnon-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesio -nală (cu durată suplimentară de 1-2 ani).

În ambele tipuri de bacalaureat, elevii auposibilitatea de a alege o mare parte din probe,dintr-o listă predefinită de opțiuni disponibile, înfuncție de specializarea de studiu. Absolvenții

național, acoperind materiile de bază. Rezul-tatele obținute la această evaluare se includîn portofoliul educațional al elevului;

n Repartizarea în învățământul secundar su-

perior se face, pentru fiecare elev, în bazaopțiunilor exprimate de părinți și a medieiarit metice formate din: 33% media probelorde la examenul final, 33% media tezelornaționale din gimnaziu și 33% media genera -lă în clasele V-VIII. În cazul învățământuluivocațional sau profesional, unitățile de în-vățământ pot organiza probe de aptitudini,anterior repartizării computerizate.

Învățământul secundar superior

Învățământul secundar superior se poatederula în colegii naționale/licee teoretice, liceevocaționale și licee profesionale pentru eleviiclaselor IX-XII. Există trei rute distincte: teoreti -că, vocațională (militar, teologic, sportiv, artisticşi pedagogic) și profesională. Fiecare rută aremultiple specializări teoretice, educația are unaccent parțial interdisciplinar la nivel de abor-dare curriculară și se derulează în contexte deînvățare diverse, care să stimuleze creativi-tatea, spiritul critic și dorința de explorare/in-vestigare a elevului. Se pune accent pe aplicațiipractice, proiecte și activități derulate în echipă.

Atât ruta profesională, cât și cea vocațională

au o orientare practică și se pot derula parțial

la potențiali angajatori sau instituții relevante

(de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi

sportive, săli de concerte etc.). O mare parte

dintre liceele profesionale au regim dual, în

funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni

în parte. În educația profesională non-duală și

în cea vocațională, procesul educațional se

derulează atât în școală, cât și la locurile de

muncă sau în spații speciale de practică.

Cadrele didactice din ambele filiere au ab-

solvit învățământul terțiar, având o formare dis-

ciplinară într-unul sau mai multe domenii și o

pregătire pedagogică de specialitate. Supli-

mentar, cadrele didactice din învățământul

profesional beneficiază de stagii de formare în

economia reală. Există servicii suport în toate

instituțiile de învățământ secundar superior, in-

clusiv servicii de consiliere, orientare în carieră

și de sprijin remedial.

Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă

se face în clasă, prin teste, activități, teze și exer -

ciții aplicate. Pe ruta profesională/vocațională,

doar o parte din evaluarea continuă se reali -

zează în clasă, prin teste, activități, teze și exer-

ciții aplicate. O bună parte din evaluare se

derulează la angajatori/locuri de practică, prin

activități aplicate supravegheate sau prin probe

vocaționale (de exemplu, pentru filiera artistică).

22

U România Educată

vate competențelor urmărite de obiectivele deînvățare (de exemplu, probe teoretice, proiectede cercetare, teste în clasă etc.). Există în para -lel un sistem aplicat de evaluare, derulat lalocul de practică. Acesta din urmă are o pon-dere mai mare în cadrul licențelor profesio -nale. Transferul între instituții și specializări seface în baza unui sistem de examinare decisde fiecare universitate în parte. Tranziția spremasterat se face în urma finalizării studiilor delicență și în baza unui sistem de examinaredecis de fiecare universitate, conform cadruluilegal. Absolvenții de studii postliceale, deșiobțin o calificare de nivel 5, nu au acces lastudiile de masterat și doctorat și nici acces di-rect la licență, fiind obligatorie promovareauneia dintre formele de bacalaureat (fără a maifi necesară parcurgerea de cursuri supli-mentare, dacă cel vizat nu consideră necesar).

Ciclurile de master și doctorat păstrează uncaracter orientat spre cercetarea științifică – cuexcepția masteratelor profesionale și pedago -gice – și sunt armonizate cu recomandărileeuro pene. Condițiile de admitere și organi-

zarea internă sunt decise de către universități,cu res pectarea legislației și a cadrului generalde asigurare a calității. Evaluarea se face pre-ponderent în baza unor proiecte de cercetare,iar în cazul doctoratului, acestea iau forma uneiteze de doctorat. În cadrul masteratelorprofesio nale, un proiect în sectorul de activi-tate poate lua locul celor de cercetare. Lu-crările majore (licență, disertație) sunt trecuteîn mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat șilistate în baze de date publice, cu respectarealegislației în vigoare.

Pentru toate ciclurile de studiu asociate în-vățământului terțiar, se stabilesc ținte minimede mobilitate de 20% la nivel de licență și mas-terat și de 90% pentru studiile doctorale. Si-multan, cel puțin 5% din programele de studiusunt derulate în comun cu alte universități eu-ropene sau internaționale, iar universitățileromânești participă la programe de cooperareglobală ale Uniunii Europene. Universitățileromânești sunt reprezentate în cadrul rețeleloreuropene de universități create în urma Con-siliului European de la Göteborg din 2017.

23

URomânia Educată

rutei teoretice/vocaționale care nu promoveazăbacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intraîntr-un program de pregătire adițională similarcu cel oferit elevilor din filiera profesională careurmăresc obținerea unui bacalaureat teoretic.

Învățământul terțiar

Învățământul terțiar este construit, dinpunct de vedere al structurii, în baza ele-mentelor comune agreate prin ProcesulBologna și a elementelor proprii statelor dinSpațiul European al Învățământului Superior.Accesul în oricare formă de studiu de licențăse face în baza bacalaureatului, cu posibili-tatea organizării de testări suplimentare decătre universități.

În conformitate cu direcțiile de dezvoltareale Spațiului European al Învățământului Supe-rior, există educație terțiară non-universitarăsub forma unor programe de doi ani derulateîn colegii universitare (așa numitul short cycle).Acestea oferă o calificare de nivel 5 și permitaccesul pe piața muncii pentru anumite profe-sii care necesită un nivel de calificare superioreducației secundare. Educația universitară petoate ciclurile se desfășoară în universități au-torizate sau acreditate, publice și private, careîndeplinesc o serie de standarde de calitate șisunt reevaluate în mod regulat.

Pentru toate programele de învățământ

terțiar, cadrele didactice sunt persoane care

au finalizat studiile de licență și de master și

– pentru titularii de curs – doctorale. Avan -

sarea în carieră pentru cadrele didactice uni-

versitare ține cont de o evaluare a

com petențelor peda gogice. Universitatea

oferă programe de formare continuă în

domeniul educației care să ajute la obținerea

de performanță în zona de predare/învățare.

Adițional, există servicii de consiliere în cari-

eră, consiliere psihologică și programe reme-

diale în toate universitățile.

În cadrul ciclului de licență, există filiere

teoretice (care includ sub-filiere vocaționale) și

fi liere profesionale, cu învățare derulată în

clasă sau preponderent în mediul de lucru

(programe sandwich – de tip dual), cu accent

pe capacitatea de a executa activități com-

plexe, a cerceta și a inova. Licențele profesio -

nale pot avea o durată de aproximativ trei ani

și pot fi compuse din studii de doi ani derulate

în cadrul unui colegiu universitar, la care se

adaugă un al treilea an dedicat pregătirii unei

lucrări de licență aplicate. Structural, regimul

programelor de licență profesională sau vo-

cațională include minimum un an de practică

completă derulat în afara instituției, care va fi

și anul de pregătire a licenței.

Evaluarea se derulează prin metode adec-

24

U România Educată

Un scenariu alternativ pornește de la

premisa corelării nivelurilor școlare cu etapele

de dezvoltare a copilului.

Educația timpurie

Într-o primă etapă, opțională, regăsim în-

vățământul ante-preșcolar, derulat până la

vârsta de 3 ani. Acest nivel are atât rol de îngrijire

a copilului, cât și rol educațional, de formare a

abilităților potrivite vârstei. Dezvoltarea este axată

preponderent pe abilități motrice și afective, pre-

cum și pe capacitatea de comunicare verbală.

Educația ante-preșcolară se derulează în creșe

sau centre de zi (adesea si tuate în incinta locului

de muncă, fiind dezvoltate în parteneriat cu an-

gajatorii). Centrele de zi și creșele au personal

speciali zat pentru toate nevoile de dezvoltare ale

copilului (educatori-puericultori, psihologi, medici

și asistente medicale, logopezi) și oferă o serie de

servicii suport precum educație parentală,

medicină pediatrică primară etc.

Evaluarea constă în observarea dezvoltării

copilului și compararea acesteia cu ținte de

dezvoltare specifice vârstei. Odată cu rezul-tatele acestor evaluări se începe înregistrareaprogresului elevului în portofoliul său edu-cațional, cu observații despre potențiale în-târzieri de dezvoltare și recomandări.

Primul nivel de educație cu o masificarecvasi-totală (cuprinde aproape întreaga colec-tivitate de copii de vârstă relevantă) este celpreșcolar. Acesta cuprinde copiii cu vârsta de3-6 ani și este axat preponderent pe dez-voltarea abilităților verbale, cognitive, de re-laționare, emoționale și motrice adecvatevârstei. Aspectele educaționale și formativeocupă o parte mai mare a timpului petrecut decopil în cadrul instituției de învățământ preșco-lar. Metodele educaționale sunt potrivitevârstei și includ jocuri de rol, activități indepen-dente sau de echipă sprijinite de un adult șilecții derulate în natură.

Cadrele didactice sunt absolvente de în-vățământ pedagogic și beneficiază de sprijinulunor consilieri, logopezi, asistenți sociali și alaltor tipuri de personal auxiliar.

Evaluarea este în continuare observațio -nală. Rezultatele evaluării sunt comunicate

Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 2

.

26

U România Educată

27

URomânia Educată

domiciliului tutorilor legali, atunci când acest

lucru este posibil. Excepții se consideră edu-

cația gimnazială specializată (de exemplu, cu

predare intensivă într-o limbă străină) sau co-

munitățile rurale unde nu există decât școli pri-

mare. Educația de la acest nivel este

completată de o gamă largă de activități extra -

curriculare organizate sau facilitate de școli,

pentru a fructifica dezvoltarea de interese di-

verse în rândul copiilor, alături de o paletă vari-

ată de module opționale. Există o serie de

obiective de învățare descrise în termeni de

competențe, iar notarea clasică este introdusă.

Cadrele didactice au absolvit învățământul

superior și au formare atât disciplinară (pe una

sau mai multe discipline), cât și pedagogică de

specialitate. Consilierii școlari și personalul-su-

port beneficiază de formare de specialitate, tot

la nivel terțiar.

Evaluarea pe bază de competențe implică

comunicarea rezultatelor școlare către copii și

părinți și utilizarea lor pentru intervenții punc-

tuale destinate ameliorării rezultatelor edu-

caționale ale copilului. Evaluarea se desfășoară

prin teste, observație și notarea rezultatelor ac-

tivităților de grup. Se oferă feedback copilului

cu privire la progresul școlar, iar cadrele didac-

tice sunt pregătite să identifice și să inter vină

acolo unde există nevoi educaționale speciale.

Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor

educațional, alături de mențiuni privind com-petențele dobândite în urma activităților extra-curriculare asigurate de către școală și deobservațiile consilierilor școlari.

Tranziția spre ciclul următor se face în bazaunui examen general standardizat – care aco -peră curriculum-ul fundamental –, a opțiunilorelevului (decise în baza recomandării unuiconsilier școlar) și a unor interviuri organizatecu comisii de admitere ale școlilor din urmă-torul ciclu sau a unor testări specifice, în cazulînvățământului profesional și vocațional.

Învățământul secundar superior

Educația secundară superioară are o du-rată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârstacuprinsă între 15 și 18 ani. Perioada cores -punde adolescenței, a începutului maturității șia emancipării legale a copilului. Această formăde educație este diferențiată pe profiluri dis-tincte, existând trasee teoretice, profesionaleși vocaționale. Toate durează trei ani și au com-petențe diferențiate. Pentru educația profe-sională și cea vocațională, 50% din educație sederulează sub îndrumarea unui potențial an-gajator în regim dual.

Cadrele didactice au absolvit învățământulsuperior și au formare atât disciplinară (pe unasau mai multe discipline), cât și pedagogică de

părinților și, cu ajutorul consilierilor, suntfolosite pentru a fundamenta planuri remedi-ale pentru copiii care prezintă probleme înatingerea nivelului de dezvoltare specificvârstei. Toate observațiile educatorilor și con-silierilor sunt înregistrate în portofoliul edu-cațional.

Educația primară

Educația primară este adresată copiilor cuvârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și include șaseclase. Se desfășoară în școli aflate în proximi-tatea domiciliului tutorelui legal al copilului,fiind limitată gruparea în baza abilităților în sec-torul public, pentru reducerea pe cât posibil asegregării sociale. Educația primară acoperă operioadă formativă, corespondentă tranzițieispre adolescență și pubertate. Se desfășoarăsub îndrumarea unuia sau a mai multor învăță-tori de clasă, cu sprijinul unor profesori specia -lizați și al unor asistenți și consilieri angajați decătre școală. Toate cadrele didactice benefici-ază de educație pedagogică de specialitate lanivel universitar. Un nivel similar de pregătire îlau consilierii școlari.

Achizițiile cognitive, sociale, emoționalesunt complexe și acoperă o bună parte a for-mării de bază a viitorului adult. Copilul este fa-miliarizat cu modul de funcționare a societății

și a principalelor ocupații, atât prin vizite destudiu, cât și prin observații derulate sub îndru-marea cadrului didactic. Evaluarea se face atâtprin teste și examene, cât și prin evaluarea ob-servațională din partea cadrului didactic. No-tarea se face cu ajutorul calificativelor deprogres care vor monitoriza atingerea compe-tențelor planificate în cadrul curriculei. Califica-tivele de progres vor fi comunicate părinților șinotate în portofoliul educațional al copilului.Tranziția spre învățământul secundar inferiorse va face fără vreo selecție suplimentară, deregulă în cadrul aceleiași școli.

Educația secundară inferioară

Educația secundară inferioară sau gim-nazială are o durată de 3 ani și este destinatăcopiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. Pe-rioada corespunde adesea cu pubertatea și cupartea inițială a adolescenței, în care copiii auun nivel crescut de autonomie, nevoi sociale șiemoționale complexe.

Structural, educația gimnazială este com-prehensivă și nediferențiată. Poate fi organi-zată atât în instituții specializate, cât și în școligenerale (alături de educația primară) sau încolegii și licee (alături de educația secundarăsuperioară). Copiii participă la educația secun-dară inferioară în școlile aflate în proximitatea

29

URomânia Educată

28

U România Educată

Bologna și a elementelor proprii statelor din

Spațiul European al Învățământului Superior și

oferă flexibilitate sporită pentru studenți în

alegerea traseelor curriculare și în perso -

nalizarea învățării. Astfel, se introduc programe

cu componentă de formare majoră și minoră,

în care o treime de credite pot fi contractate din

altă specializare decât cea principală a dome-

niului de studiu. Statul acoperă cheltuielile de

formare pentru un număr de locuri, în corelație

cu nevoile economiei și ale societății, indiferent

de specializările alese de către studenți.

Există programe de ciclu scurt (2 sau 3 ani)

de pregătire avansată în anumite domenii

tehnice, cu posibilitatea continuării studiilor cu

o licență.

Pentru toate programele de învățământ

terțiar, cadrele didactice sunt persoane care

au finalizat studiile de licență și de master și –

pentru titularii de curs – studiile doctorale.

Avansarea în carieră pentru cadrele didactice

universitare ține cont și de o evaluare a com-

petențelor pedagogice, în completarea eva -

luării performanței științifice. Universitatea

oferă programe de formare continuă în dome-

niul educației care să ajute la obținerea de per-

formanță în zona de predare/învățare.

Adițional, există servicii de consiliere în carieră,

consiliere psihologică și programe remediale

în toate universitățile.

Evaluarea se derulează prin metode adec-

vate competențelor pe care le urmăresc (de

exemplu, probe teoretice, proiecte de cer -

cetare, teste în clasă etc.).

Transferul între instituții și specializări se

face în baza unui sistem de examinare decis

de fiecare universitate în parte. Examinarea

poate include recunoașterea învățării ante-

rioare derulate în afara sistemului academic.

Tranziția spre masterat se face în urma

finali zării studiilor de licență și în baza unui sis-

tem de examinare decis de fiecare universi-

tate, conform cadrului legal.

Universitățile dobândesc un grad sporit de

autonomie în organizarea programelor de

masterat și doctorat, cu respectarea preve -

derilor Procesului Bologna. Astfel, organizarea

de noi programe poate fi aprobată de către

Senatul Universității, alături de distribuția

locurilor între programe. Statul organizează un

sistem de monitorizare a inserției absolvenților

pe piața muncii, detaliat pe domenii și pro-

grame de studiu. Universitățile care orga-

nizează un număr ridicat de programe cu rată

redusă de inserție pe piața muncii specifică

domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul

în care nu realizează reforme curriculare, de

relaționare cu angajatorii sau de structură a

ofertei de programe.

specialitate. Consilierii școlari și personalul su-port beneficiază de formare de specialitate, totla nivel terțiar. Cadrele didactice din educațiaprofesională și vocațională au o experiență deformare complementară, derulată în cadrulunei companii sau instituții relevante pentrudomeniul de studiu. Simultan, tutorii de prac-tică din cadrul companiilor sau instituțiilor caregăzduiesc elevi în stagii de practică, participăla module de formare pedagogică oferite gra-tuit de către stat.

Evaluarea se face prin examene, observațieși proiecte individuale sau de echipă pentrueducația teoretică și, complementar, prin eva -luarea oferită de tutorele de practică (educațieprofesională) sau îndrumător (educație vo-cațională). Competențele atinse sunt trecute înportofoliul educațional, alături de o evaluare aunui consilier de inserție pe piața muncii la fi-nalul clasei a XII-a.

Transferul între instituții se face, în limitalocurilor disponibile, în baza unui test care poatefi susținut înainte de începerea anului școlar.

Tranziția către învățământul superior seface în baza rezultatelor unui examen de ba-calaureat care acoperă materiile de bază(limba și literatura română, matematică, olimbă străină) la nivelul trunchiului comunminim oferit pentru toate cele trei trasee. Su-plimentar, elevii au un număr de trei probe la

alegere, inclusiv probe practice derulate încadrul unei companii sau instituții de profil.Universitățile au dreptul de a cere candidațilorparticiparea la anumite probe ale bacalaurea-tului, din rândul celor aflate la alegere, pentrucă nota obținută va fi avută în vedere în proce-sul de admitere. Elevii vor avea acces la crite -riile de admitere cel târziu cu doi ani școlariînainte de perioada de admitere.

Alternativ, elevii pot opta pentru partici-parea la bacalaureatul internațional, care esterecunoscut pentru admitere de către univer-sitățile românești. Fiecare universitate are obli-gația de a anunța condițiile de admitere bazatepe bacalaureatul internațional.

Elevii care nu au promovat nicio formă debacalaureat au acces la studii postliceale dedoi ani, perioadă în care beneficiază gratuit șide un program de pregătire suplimentară pen-tru bacalaureat. Studiile postliceale completeoferă acces facilitat către programe de cicluscurt sau licență dacă pe durata acestuiabene ficiarul reușește și promovarea examenu-lui de bacalaureat.

Învățământul terțiar

Învățământul terțiar este construit, dinpunct de vedere al structurii, pe baza ele-mentelor comune agreate prin Procesul

30

U România Educată

NIVEL EDUCAȚIONAL

Educație timpurie

Învățământ primar

și secundar inferior

SCENARIUL 1 SCENARIUL 2

Cele două scenarii au un concept similar de educație timpurie axată pe dezvoltarea de competențe specifice vârstei. Se introduce portofoliul educațional (păstrat pentru toate ciclurile).

Ciclu primar și secundar de patru ani, alături de un an pregătitor.

Evaluarea finală se face în baza unuiexamen, a mediei la clasă și a medieitezelor unice standardizate.

Durata educației primare este de șaseani, cea a educației secundare inferioare de trei ani.În educația primară nu se acordă notesau calificative. Se păstrează portofoliul educațional.Tranziția se face prin intermediul uneitestări standardizate, al recomandăriiunui consilier și al unui interviu sau alunor probe specifice învățământuluitehnologic și profesional.

Învățământ secundar superior

Durata învățământului secundar superior este de patru ani.Absolvenții clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un programde pregătire adițională pentru a puteasusține Bacalaureatul teoretic.

Există două tipuri de Bacalaureat(teoretic și aplicat). Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută deînvățământ terțiar profesional.

Durata învățământului secundar superior este de trei ani, indiferent deforma de învățământ aleasă (teoretică,profesională, vocațională).Educația profesională are o ponderepractică de 50%.Testul de finalizare a studiilor estestandardizat și transdisciplinar, dar cu accent pe conținutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcțiede opțiunile lor de studii universitare. Se recunoaște și bacalaureatul internațional.

Învățământ terțiar

Există o rută de licență profesionalăcompusă din educația oferită încolegiile universitare și un an de educație suplimentară folosit pentrususținerea licenței.

Ciclurile de licență, masterat și doctorat pot fi accesate de către toți absolvenții examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.

TABEL 1 – PRINCIPALELE DIFERENȚE ÎNTRE SCENARII

OBIECTIVE SPECIFICEFIECĂREI ETAPE EDUCAȚIONALE

Obiectivele prezentate în continuare reprezintă direcții generalepropuse pentru dezvoltarea sistemului de educație din România.Cele șapte rapoarte tehnice detaliază și activități propuse pentruanu mite zone prioritare.

33

URomânia Educată

32

U România Educată

gleză sau într-o altă limbă de circulațieinter națio nală și să vorbească corect limbaromână;

n să urmeze exemplul adulților din viața ei;

n să aleagă între diverse opțiuni/variante deînvățare, joacă, interacțiune și să se adap -teze la cerințele societății, să foloseascătehnologia;

n să fie un partener de discuție, alături de părințiși grădiniță, în chestiunile care o privesc;

n să înțeleagă ce îndatoriri are în familie și lagrădiniță;

n să fie tolerantă, să îi pese de colegii ei, deanimale și de natură;

n să înțeleagă într-o mare măsură valoareabanilor;

n să facă diferența între adevăr și falsitate,între realitate și fantasme.

Obiective sectoriale

O1. Dezvoltarea unei rețele de creșe și alteservicii de educație timpurie ante-preșco-lară autorizate/acreditate care să permităaccesul a minimum 30% din copiii de 0-3ani, până în 2030.

O2. Asigurarea condițiilor pentru generalizareatreptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 aniîn învățământul preșcolar și atingerea unuiprocent de 95% de cuprindere a copiilorpână în 2025.

O3. Dezvoltarea unui cadru distinct de asigu-

rare a calității educației timpurii și imple-

mentarea lui până în anul 2030, cu

evaluarea lui periodică, la fiecare 5 ani.

Acesta va include standarde minime privind

spațiul educațional, dotările, activi tatea

psiho-pedagogică și activitățile suport (de

exemplu, standarde privind îngrijirea, hrana

copiilor, consilierea și serviciile medicale).

O4. Dezvoltarea, unificarea și creșterea calitățiisistemului de formare inițială și continuă apersonalului didactic și de îngrijire din edu -cația timpurie și implementarea lui începândcu 2021. Concomitent, se vor dezvolta și ac-tualiza standarde de pregătire și standardeocupaționale pentru personalul specificacestui nivel educațional, precum și meca -nisme de creștere a atractivității carierei di-dactice în acest segment.

O5. Revizuirea permanentă a curriculumului,pentru adaptarea la cele mai noi și maimo derne abordări pedagogice folosite înedu cația timpurie la nivel global.

Viziune sectorială

În 2030, România are un sistem de educațiepreșcolară și ante-preșcolară dezvoltat și adap-tat diversității populației, cu o rată de cuprinderea colectivităților cu vârsta între 0 și 6 ani carevariază între 30% pentru educația ante-preșco-lară și 95% pentru învățământul preșcolar. Sis-temul este echitabil și de calitate, pune copilulîn centrul procesului educațional și are ca anga-jați profesioniști bine pregătiți și proactivi, bunipracticieni, familiarizați cu teoriile psiho-peda-gogice curente. Scopul central al sistemului esteeducarea și sprijinirea dezvoltării personale șiprofesionale a unor copii fericiți, autonomi, pozi -tivi și sănătoși, pregătiți pentru societatea seco -lului XXI. Sistemul se bazează pe o colaborarepermanentă cu părinții, familia fiind un partenerîn formarea și educarea copiilor.

Profilul copilului la finalizarea studiilor

Maria are 6 ani, este absolventă de educațietimpurie. Ea este caracterizată printr-o capa -

citate de auto-reglare astfel încât să ajungăsingură la o stare naturală de bine (echilibrucognitiv – socioemoțional). Este un copil cre-ativ, fericit și cu un sentiment de siguranță fizi -că și emoțională, are noțiuni de bază despresănătatea corpului și înțelege diferențele degen. Simultan, Maria are deprinderi ele-mentare de viață, în raport cu tot ceea ce esteîn jur (igienă, comunicare, socializare). Mai mult,Maria își cunoaște rădăcinile, comunitatea șiînțelege modul în care acestea relaționeazăîntre ele. De asemenea, Maria are următoareleabilități și competențe:

n să se joace cu copiii, să se împrieteneascăcu alți copii, să dezvolte relații funcționale cuaceștia, dar și cu adulții cu care inter-acționează (părinți, profesori etc.);

n săQ mănânce și să se îmbrace singură, să îșiaranjeze lucrurile și să facă ordine în camera ei;

n să înțeleagă natura și mediul înconjurător;

n să facă adunări și scăderi simple;

n să folosească cuvinte de bază în limba en-

1. Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 - 2030

35

URomânia Educată

34

U România Educată

n să socotească şi să rezolve probleme de

matematică;

n să rezolve probleme cu care se confruntă la

școală, în familie, în timpul liber;

n să ia decizii cu privire la propriul parcurs de

învățare;

n să identifice legăturile dintre curriculumul

școlar și viața reală și să transfere cunoștințele și competențele deprinse în/lașcoală în viața de zi cu zi;

n să dobândească cunoștințe de securitate

cibernetică adaptate vârstei;

n să exceleze în domeniile în care are abilități

sau talente deosebite/spre care simte oatracție;

n să poată utiliza tehnologia informației la un

nivel adecvat vârstei.

Obiective sectoriale

O1. Implementarea, începând cu anul 2020, aunui nou curriculum centrat pe compe-tențe, concomitent cu un proces de evalu -are corelat cu acesta și cu un procesadaptat de formare a cadrelor didactice.

O2. Reorganizarea evaluărilor de final de cicluși a procesului de consiliere aferent eva - lu ării, inclusiv printr-o standardizare aitemilor de evaluare periodică, utilizareaunor instrumente de verificare a acordăriinotelor și reducerea rolului examenuluifinal în progresul dintre cicluri.

O3. Utilizarea unor portofolii educaționale caresă permită o mai bună monitorizare aevoluției copilului pe durata școla rizării.Portofoliul va fi generat automat, dupăcompletarea catalogului electronic, și vacuprinde note, evaluarea sumativă a ele -vilor pe întreg parcursul școlar, observațiileconsilierilor școlari, finalizându-se cu obți -nerea unui profil și a unor recomandări derecuperare, dacă este cazul.

O4. Îmbunătățirea rezultatelor obținute deRomânia la testările internaționale stan-dardizate cu clasarea țării noastre înprimele 30 de state de pe mapamond, încadrul testelor PISA, până în 2030.

O5. Încurajarea inovării, a creativității și a iniția-tivei antreprenoriale în rândul elevilor, princrearea de oportunități de stimulare a in-teresului acestora prin diverse experi-mente, proiecte și simulări.

Viziune sectorială

Sistemul de educație de bază este unul de

calitate, cu participare universală, rată mică de

abandon și care conferă dreptul efectiv de acces

la nivelul secundar superior, pentru întreaga

populație școlară. Învățământul de bază cuprin -

de durata studiilor până la momentul alegerii

unei filiere de formare în vederea cali ficării. La

absolvire, elevii beneficiază de existența de rute

flexibile, potrivite profilului lor personal, validate

în urma unui proces real de consiliere în care

este implicată și familia acestora. Curriculumul

obligatoriu și cel lăsat la decizia școlii asigură al-

fabetizarea funcțională a tuturor la un nivel care

să garanteze formarea de cetățeni activi, care au

un nivel crescut al calității vieții.

Profilul copilului

la finalizarea studiilor

La finalul învățământului de bază, Maria este

confortabilă cu propria sa identitate, a trecut

printr-un proces adecvat de consiliere și dez-

voltare personală, știe ce i se potrivește mai de-

parte, are priorități și știe/poate să și le ur-

mărească. În școală, Maria a avut parte de un

echilibru între cunoștințele teoretice și cele prac-

tice acumulate, putând să își consolideze singură

comportamente de viață, utile oriunde va alege

să învețe mai departe. Maria face parte dintr-o

comunitate care valorizează edu cația și părinții

ei au fost implicați în alegerea rutei edu caționale

potrivite pentru ea. Suplimentar, ea poate:

n să lucreze individual și în echipă pentru a

atinge un obiectiv dat;

n să ia deciziile potrivite pentru sănătatea sa,

inclusiv cu privire la alimentație;

n să interacționeze cu alte persoane de vârsta

ei sau de vârste apropiate, precum și cu

adulții cu care intră în contact;

n să înțeleagă modul în care funcționează co-

munitatea locală, națională și europeană și

principiile guvernanței;

n să citească și să înțeleagă texte relativ com-

plexe, fără probleme majore;

2. Obiectivele sistemului de învățământ de bază (primar și secundar inferior) 2018 - 2030

37

URomânia Educată

36

U România Educată

fesională se bazează pe analize economice și

prognoze privind evoluția mediului economic,

devenind un accelerator de dezvoltare al

acestuia. Educația teoretică oferă bazele unei

educații aprofundate de nivel universitar, fa-

cilitează dezvoltarea absolvenților pe planuri

multiple și este centrată pe construirea de

competențe transversale, sociale și analitice.

Este corelată cu structura învățământului uni-

versitar și evoluțiile din economie și din socie -

tate.

Profilul tânărului

la finalizarea studiilor

Andrei, absolventul de învățământ secundar

superior, are capacitate de analiză și sinteză, lu-

crează bine într-un mediu multicultural, folosește

tehnici de muncă intelectuală independent și

manifestă comportamente compe ti tive și cola -

borativ–constructive, con știen ti zează importanța

dezvoltării durabile și sustenabile și își ajustează

proiecția asupra carierei și vieții în funcție de

acestea.

Andrei este un tânăr responsabil, care

deține abilități sociale bazate pe un sistem de

valori în care crede și pe care le practică, are

competențe tehnologice, digitale și de comu-

nicare care îi permit să se adapteze la diferitele

schimbări pe care nu le poate iniția sau influ-ența. Înțelege evoluțiile pieței muncii, pe carele integrează în alegeri personale de calitate,manifestă reziliență și o etică a muncii bazatăpe valo rizare socială. Știe că abilitățileantreprenoriale sunt importante și caută per-manent să și le dezvolte, asumându-și o exis-tență viitoare de adult creativ, orientat cătresoluții.

Damian, fratele lui Andrei, a finalizat edu-cația profesională într-un domeniu tehnic. Estefamiliarizat cu domeniul de studiu și poatemunci relativ autonom într-o fabrică modernăîncă din prima zi de finalizare a studiilor. Estecapabil să avanseze în carieră după aprofun-darea unor noțiuni de management și este fa-miliarizat cu organizarea muncii într-ocompanie. Este capabil să își exercite drep-turile și să respecte îndatoririle sale decetățean la fel ca un absolvent al învățămân-tului teoretic.

Atât Andrei, cât și Damian, reușesc:

n să lucreze individual sau în echipă pentru a

atinge obiective complexe în domeniile deactivitate care le sunt familiare;

n să ia deciziile potrivite pentru sănătatea lor,

inclusiv cu privire la alimentație și la viațasexuală;

O6. Dezvoltarea unui sistem de identificare aariilor de performanță ale elevilor (deexem plu, identificarea talentelor în sport,artă, șah, abilități practice etc.) și de spri-jinire a tuturor elevilor cu abilități și ta lentedeosebite pentru a atinge excelența.

O7. Formarea cadrelor didactice pentru identi-ficarea situațiilor de risc de abandon școlarși crearea instrumentelor necesare pentrugestionarea acestora (de exemplu, edu-cația remedială, programe de școală dupășcoală, consiliere școlară și parentală, mă-suri de sprijin social etc.) astfel încât să se

contribuie la reducerea acestui risc. Imple-mentarea acestora începând cu 2025.

O8. Dezvoltarea de servicii de consiliere pen-tru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spreînvățământul secundar superior. Rezul-tatele procesului de consiliere vor fi discu-tate cu cadrele didactice, părinții și eleviipentru a sprijini decizia acestora privindtraseul educațional și profesional ulterior.

O9. Creșterea ratei de promovare a testării dela finalul educației gimnaziale la minimum80%.

Viziune sectorială

Sistemul de educație secundară din

România este un sistem centrat pe nevoile

elevului, adaptat nevoilor pieței muncii și ul-

timelor tendințe știin țifice, care formează pro-

fesioniști în toate meseriile de care România

are nevoie și/sau tineri pregătiți pentru în-

vățământul terțiar. Educația secundară se

bazează pe un parteneriat echitabil, cu câștig

reciproc, între cei mai importanți actori care

susțin acest tip de educație (autoritate locală,

școală, angajator, elevi, părinți etc.), devenind,

astfel, atractivă pentru toate părțile implicate.

Educația vocațională și profesională incluzivă

de calitate este un obiectiv prio ritar pentru

România, urmărit în mod distinct în cadrul

edu cației secundare, care aduce va loare eco-

nomică și reprezintă o alternativă la fili era

teoretică, atractivă pentru elevi. Educația pro-

3. Obiectivele sistemului de învățământ secundar superior 2018 - 2030

39

URomânia Educată

38

U România Educată

O5. Restructurarea evaluării finale (bacalaure-atul) pentru a reflecta mai bine naturafiecărei filiere și implementarea noului sis-tem de evaluare începând cu 2025. Ba-calaureatul va include probe practice,eventual derulate în afara mediului școlar.

O6. Creșterea numărului de opționale, precumși a puterii de decizie a elevilor în stabilireadisciplinelor urmate și a conținutului aces-tora, indiferent de traseul educațional ales.

O7. Valorificarea experiențelor de învățare înalte contexte și în afara programului„școala altfel”, cu implicarea experților dindiverse domenii în crearea acestor expe-riențe de învățare.

O8. Dezvoltarea programelor de consiliere și ori-entare profesională, alături de alocarea denorme și resurse suficiente consilierilor șco-lari. La finalul ședințelor de consiliere, rezul-tatele acestora vor fi discutate cu cadreledidactice, părinții și elevii, pentru a sprijinidecizia acestora din urmă privind traseuledu cațional și profesional urmat ulterior.

O9. Creșterea numărului de oportunități demobilitate de studiu/internship/volun-tariat pentru elevii acestui ciclu, în confor-

mitate cu politicile europene, începând cu2020. Participarea la programele eu-ropene de mobilitate într-o pondereechivalentă cu cea a României în popu-lația totală a UE.

O10. Formarea cadrelor didactice pentru iden-tificarea situațiilor de risc de abandonșcolar și crearea instrumentelor necesarepentru gestionarea acestora, astfel încâtriscul asociat să fie scăzut. Imple-mentarea acestora începând cu 2020.

O11. Evaluarea periodică a specializărilor dinînvățământul secundar superior în vede -rea adaptării ofertei educaționale lanevoile societății și ale economiei.

O12. Creșterea ratei de promovare a examenu-lui de bacalaureat la 75% din totalul colec-tivității și organizarea de politici țintite sprereducerea numărului de instituții de în-vățământ cu rate de promovare mai micide 50%.

n să interacționeze cu alte persoane, de toatevârstele, inclusiv într-un context profesional;

n să se implice în viața comunității, inclusiv înactivitatea unor asociații civice și în anumitedemersuri politice;

n să citească și să înțeleagă texte complexe,fără probleme majore, și să apeleze la ajutoratunci când întâmpină probleme;

n să ia decizii cu privire la propriul parcurs ul-terior de învățare și cu privire la carieră;

n să identifice legăturile dintre curriculumulșcolar și viața reală și să transfere cuno -ștințele și competențele deprinse în/lașcoală, în viața de zi cu zi;

n să poată funcționa într-un colectiv, în cazulangajării;

n să poată gestiona o afacere de mică anver-gură;

n să dobândească cunoștințe de securitatecibernetică adaptate vârstei;

Obiective sectoriale

O1. Reconfigurarea sistemului educațional ast-fel încât toate traseele educaționale să

permită accesul spre o formă superioarăde formare, indiferent de profilul urmat.

Sistemul de învățământ secundar superioroferă calificări care pot fi puse în valoare pepiața muncii sau în tranziția către alte forme deeducație, inclusiv în educația teoretică (de exemplu, certificări în domeniul informaticii saual limbilor străine), până în 2025.

O2. Dezvoltarea unui sistem de guvernanță caresă stimuleze participarea activă a parteneri -lor educaționali (precum reprezentanțiielevilor, părinților, ai sindicatelor și ai mediu -lui privat).

O3. Implementarea unui sistem de analiză șiîmbunătățire periodică (la fiecare patru ani)a curriculumului astfel încât acesta săsusțină dezvoltarea competențelor speci-fice cerute în societate și a competențelortransversale (sociale, de participare civicăetc.) ale tinerilor din educația secundară,indiferent de filiera pentru care ei au optat.

O4. Operaționalizarea și punerea în practică a sistemului de credite educaționale tran sfe rabile, care să facă posibile tranzi -țiile în interiorul sistemului educațional,fără a fi necesară alocarea de ani supli-mentari, ci doar acoperirea disciplinară.

41

URomânia Educată

40

U România Educată

politică, cea economică, sistemul juridic, in-vestițiile în acțiuni sau derivate etc.;

n capacitatea de a discerne adevărul de sursele

nedocumentate sau false de informație;

n capacitatea de a respecta principiile eticii

cercetării și regulile de citare a surselor;

n capacitatea de a lucra conform standardelor

profesionale, având un comportament eticpe parcursul activității sale;

n dorința și capacitatea de dezvoltare perso -

nală și profesională continuă.

Obiective sectoriale

O1. Creșterea autonomiei universitare con-comitent cu creșterea răspunderii publicea universităților.

O2. Dezvoltarea dimensiunii internaționale a

învățământului terțiar.

O3. Asigurarea calității educației, respectând

misiunea universităților și recomandările și

normele internaționale.

O4. Dezvoltarea cercetării în universități și

creșterea performanțelor școlilor docto -

rale în condiții de transparență, etică și in-

tegritate academică.

O5. Creșterea capacității universităților de a

implementa politicile din domeniul în-

vățământului terțiar. Profesionalizarea

managementului universitar.

O6. Dezvoltarea unui sistem de învățământ

terțiar echitabil care sprijină accesul tuturor

studenților la programe de studiu de cali-

tate.

Viziune sectorială

În anul 2030, învățământul terțiar românesceste unul de înaltă calitate, respectă principiileintegrității și bunei guvernanțe, este conectatla mediul global, fapt ce permite și încurajeazăexistența unor instituții cu misiuni diverse, cuautonomie instituțională crescută, care bene-ficiază de susținere și finanțare adecvată.

Universitățile răspund așteptărilor societății,în ansamblu, și celor ale beneficiarilor educației,în mod particular, într-o manieră incluzivă șitransparentă, fiecare instituție de învățământ su-perior contribuind la atingerea obiectivelorstrategice ale țării în domeniul educației șicercetării, asumate la nivel național și inter-național. Sistemul este integrat cu alte sistemeeducaționale europene, în condițiile emergențeiunui spațiu educațional european competitiv peplan global în atragerea de talente și resurse.

Profilul tânărului la finalizarea studiilor

Cristina este capabilă să se angajeze îndomeniul de studiu, inclusiv după finalizarea

studiilor de licență, sau într-un alt domeniu încare își dorește să își pună în valoare cunoștințeleși competențele. După masterat, ea are inclusivcapacitatea de a se angaja într-un rol managerial.Simultan, Cristina va trebui să aibă:

n capacitatea de a lucra în echipă pentru în-deplinirea de sarcini complexe;

n capacitatea de a înțelege, a analiza sau aformula texte complexe, inclusiv cu caracterștiințific, juridic sau economic;

n capacitatea de a analiza un item folosindsurse complexe și metode de cercetare debază, dacă a finalizat o licență/dizertațieteoretică;

n capacitatea de inovare la locul de muncă;

n capacitatea de a se integra pe piața muncii însectorul de studii finalizat/în sectorul dorit,dar și de a se adapta la schimbările ulterioare;

n capacitatea de a înțelege diverse aspectecomplexe ale societății, precum viața

4. Obiectivele sistemului de învățământ terțiar 2018 - 2030

43

URomânia Educată

42

U România Educată

poate realiza prin adecvarea finanțării șco-lilor din mediul rural la nevoile reale și prinschimbarea politicilor de resurse umane,astfel încât școlile din mediile dezavanta-jate să poată atrage cadre didactice talen-tate, motivate și pregătite pentru a facefață provocărilor specifice acestor medii.

O6. Dezvoltarea unui mediu incluziv, prin pro-movarea toleranței și interculturalității încadrul programelor școlare, și dezvoltareade programe de formare continuă pentrumanagementul diversității.

O7. Definirea unor standarde clare, minime,pentru ceea ce considerăm a fi o „școală in-

cluzivă bună”, care să aibă în vedere speci-ficul fiecărei comunități de educație. Acestestandarde vor fi corelate cu atribuirea unormandate adecvate către instituțiile de eva -luare externe (ARACIP, ISJ, APL etc.), pentruevaluarea îndeplinirii acestora.

O8. Asigurarea calității infrastructurii edu-caționale în sensul îndeplinirii unor stan-darde minime de siguranță a celor careactivează în interiorul acestora (elevi/stu-denți, cadre didactice etc.).

O9. Asigurarea respectării principiilor de eticăși integritate academică în toate activitățileeducaționale.

Viziune

Cadrul didactic excelează într-o serie deroluri care îi permit să își adapteze în perma-nență activitatea la realitățile unei Româniimoderne şi la nevoile elevilor. Aceste roluri îlinclud pe acela de designer al proceselor deînvățare, facilitator al învățării, pe cel de conec-

tor între actorii interni și cei externi școlii, pe

acela de mentor al elevilor, pe acela de inova-

tor în educație, cadrul didactic fiind o persoană

care învață pe tot parcursul vieții și se

adaptează la realitățile cotidiene aflate în

schimbare. Cadrul didactic motivează elevii

într-un proces de învățare din ce în ce mai au-

tonom și facilitează dezvoltarea de compe-

2. Obiectivele transversale: cariera didactică 2018 – 2030

Viziune

În 2030, România are un sistem educaționalechitabil, care permite accesul la educație in-cluzivă de calitate tuturor persoanelor care,aflându-se pe teritoriul României, beneficiazăde dreptul la educație. Educația este furnizatăla standarde de calitate, definite prin lege, in-diferent de vârsta, mediul socio-economic deproveniență, nevoile speciale, religia, etnia,opțiunile politice sau orientarea sexuală alecelor care învață. Aceștia au posibilitatea dea-și dezvolta potențialul și talentul în folosulpropriu și în cel al societății.

Obiective

O1. Creșterea accesului la educație de calitatepentru toate categoriile sociale, în speciala celor provenite din medii dezavantajate,sub-reprezentate în acest moment.

O2. Reducerea ratei de părăsire a sistemuluide învățământ (indiferent de nivelul deedu cație la care preșcolarul/elevul/stu-dentul abandonează studiile).

O3. Sprijinirea participării la educație a tinerilorcu risc crescut de abandon școlar, spre exemplu, prin acordarea de pachete deservicii integrate (consiliere, cazare, serviciide masă, servicii medicale, servicii edu-caționale de sprijin, servicii sociale, accesla echipamente și resurse educaționalespecifice pentru cei cu nevoi educaționalespeciale sau cu diverse forme de dizabili-tate etc.).

O4. Creșterea gradului de alfabetizarefuncțională în România.

O5. Reducerea discrepanțelor dintre școliledin medii diverse și, respectiv, a polarizăriisistemului educațional. Acest deziderat se

OBIECTIVE TRANSVERSALE

1. Obiectivele transversale: calitate și echitate 2018 – 2030

45

URomânia Educată

44

U România Educată

denților, încă de la admitere și până la finalizareastudiilor, se va face în strânsă corelație cu profilulde învățare al elevului/studentului. Rezultateleevaluărilor (cu excepția celor de admitere) ex-primă obiectiv dobândirea competențelor asu-mate de programul de studiu, în baza eforturilorproprii constante depuse de aceștia, fiecarediplomă de absolvire/ titlu academic acordat(ă)fiind reflectat(ă) în activitățile desfășurate și înconținutul original produs pe parcursul cicluluide studii.

Obiective

O1. Revizuirea și îmbunătățirea progresivă aproceselor de evaluare din parcursul edu-cațional al elevilor și studenților: la mo-mentele de prag (sumative), cât și peparcurs (formative), prin tranziția spre eva -luări asigurate calitativ, care beneficiază desprijin instituțional adecvat.

O2. Dezvoltarea și activarea, începând cu2020, a unui mecanism dinamic de reglarea proceselor educaționale pe baza eva -luărilor rezultatelor învățării elevilor și stu-denților, pentru a întări relația dintrecurriculum și evaluare.

O3. Elaborarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de no-

tare folosite în evaluarea elevilor și uti-lizarea lor pentru compararea rezultatelorșcolare și creșterea încrederii societății însistemul de notare din școli. Utilizareaacestora inclusiv pentru recunoașterea în-vățării formale și informale.

O4. Utilizarea sistemelor informatice atât înprocesul de evaluare, cât și în car-tografierea rezultatelor elevilor și stu-denților.

O5. Implementarea unei abordări coerente,bazate pe competențe, la toate nivelurileși disciplinele, în domeniile de bază – scris,citit și matematică –, pentru ca acestea sădevină niște repere-cheie în evaluare.

O6. Reorganizarea sistemului de formare ini -țială și continuă a cadrelor didactice, inclu-siv a celor din învățământul universitar, învederea creșterii pregătirii acestora îndomeniul evaluării teoretice, dar mai alesmetodologice (proiectarea și realizareaevaluărilor, colectarea, interpretarea și uti-lizarea rezultatelor evaluării, revizuirea pro-priilor demersuri de evaluare).

O7. Asigurarea transparenței și a corectitudiniievaluărilor din învățământul superior princombaterea fenomenului de plagiat.

tențe conform profilului elevului. Toate proce-sele de formare inițială, specializare sau for-mare continuă, precum și structura sistemuluide avansare în carieră țin cont de nevoia de aforma, de a pregăti şi de a avea în sistem cadredidactice care performează în rolurile amintite.Performanța pentru cadrele didacticeînseamnă nu doar excelență (pentru elevii curezultate deosebite), dar și progres (pentru ele-vii care au rezultate școlare mai scăzute).

Obiective

O1. Dezvoltarea unui profil de competențe alcadrului didactic (per profil de carieră și pernivel) și a unor standarde ocupaționaleprofesionale naționale corespunzătoareacestuia.

O2. Implementarea unui nou sistem depregătire inițială a profesionistului în edu-cație, cu creșterea substanțială a exigențeiselecției și sporirea ponderii abilitățilorpractice, în contexte diverse.

O3. Dezvoltarea programelor de formare con-tinuă, inclusiv prin implementarea unui nousistem de monitorizare a rezultatelor și anevoilor de formare, de evaluare a impactu-lui și de recompensare a cadrelor didactice.

O4. Implementarea unui sistem de manage-ment al carierei didactice cu grad înalt deflexibilitate pentru a permite trasee dife -rențiate de carieră și pentru a încurajaatragerea și păstrarea celor cu talent di-dactic în sistemul de educație.

Viziune

Până în anul 2030, va crește relevanța eva -

luării și încrederea factorilor implicați – elevi,

studenți, profesori, părinți, management edu -

cațional și instituții responsabile în domeniul

edu cației – în sistemul de evaluare din în-

vățământul preuniversitar și superior prin re-

vizuirea cadrului strategic, metodologic și

operațional-tehnic al evaluărilor, respectiv prin

asigurarea calității și a relevanței evaluărilor

elevilor și studenților. Evaluarea elevilor și stu-

3. Obiectivele transversale: evaluarea elevilor și studenților 2018 – 2030

www.romaniaeducata.eu