UMARUL INSTABIL

Umarul instabildefinitie, generalitatiTermenul de umar instabil cuprinde un spectru larg de dezordini produse la nivelul umarului, cum ar fi: dislocarile, subluxatiile si laxitatile. Frecvent sunt asociate cu leziuni neurologice( mai ales instabilitatile anterioare). Pacientul se prezinta pentru luxatie recidivanta la nivelul umarului, durere sau discomfort in decubit lateral .

Umarul instabildefinitie, generalitatiETIOLOGIE1.Perturbarea stabilitatii osoase-pierderea raportului dintre suprafata glenoida si capul humeral, datorita leziunii bureletului glenoidian, fracturilor glenei, scaderea tonusului muscular(!coiful rotatorilor)2.Modificarea unghiului dintre axul glenei si axul capului humeral in timpul asezarii MS in spatiu.

Umarul instabildefinitie, generalitati3.Depresia articulara-determinata de scaderea cantitatii de lichid sinovial(perturbarea efectului de ventuza pe care il are lichidul sinovial)4.Distrugerea bureletului glenoidian-mai frecvent regiunea anteroposterioara a labrumului superior(SLAP)Interesarea acestei regiuni-leziunea tendonului lung al bicepsului, leziuni ale coifului rotatorilor si antreneaza luxatii/subluxatii acromioclaviculare.

Umarul instabildefinitie, generalitatiLeziunile bureletului glenoidian (SLAP)-tipuri:Tip I-degenerarea SLAPfara detasarea sa de la locul de insertie pe glena. Nu afecteaza tendonul lung al bicepsului. Tip II-degenrarea SLAP+detasare de pe marginea superioara a glenei +afectarea bicepsului. Tip III-ruperea SLAP si prezenta unor particule in interiorul articulatiei.

Umarul instabildefinitie, generalitatiTip IV- ruptura SLAP+ruptura tendon biceps brahial. 5. Leziuni ligamentare si capsulare-se produc cand exista o lergire a capsulei articulare si corespund de cele mai multe ori detasarii portiunii anterioare a bureletului inferior. Interesarea ligamentului glenohumeral care stabilizeaza umarul in miscarile de rotatie si adductie a bratului;6.Leziunile coifului rotatorilor

Umarul instabilclasificareDupa directieanterioare;posterioare;inferioare;multidirectionaleDupa importantaluxatii recidivante,subluxatii.

Umarul instabilclasificareDupa etiologie-traumatisme, microtraumatisme,atraumatice-hiperlaxitati congenitaleDupa leziunile anatomoclinice-osoase,leziuni capsuloligamentare,tonus muscular periarticular

Instabilitate anterioaraSe datoreaza: dislocarilor/subluxatiilor. Frecvent intre 18-25ani.Mecanismul-abductie+rotatie externa. Durere accentuata de rotatie. Palparea anterior a capului humeral

Instabilitate anterioara

Instabilitate posterioara si multidirectionalaEste o forma particulara de instabilitate determinata de dezechilibre musculare in care predomina contractia adductorilor si rotatorilor interni. Instabilitatea multidirectionala se asociaza cu hiperlaxitate congenitala(sau nu) a capsulei articulare sau ligamentara.

Instabilitate multidirectionalaclinicMiscari active posibile,limitate. Pasiv>normal. Patognomonic este sulcus semn-semn al interesarii capsulare inferioare generatoare de laxitate. Aprecierea integritatii SLAP-testul apprehension.

SULCUS SEMN-palparea regiunii superioare a culisei bicipitale

Apprehension test

Umarul instabil-tratamentBeneficiaza de tratament conservator-daca este dezechilibru muscular, tratament chirurgical urmat de program de reabilitare, daca exista rupturi capsuloligamentare sau tendinoase.Tratmentul chirurgical-artroscopic.Programul recuperator are trei obiective:refacerea tisulara; recastigarea mobilitatii;revenirea la activitatea sportiva.

Umarul instabil-tratament conservatorSe adreseaza in primul rand tonifierilor musculare-coiful rotatorilor, care intervin in stabilitatea activa a umarului. Programul de exercitii se va axa pe rezistenta mica, numar crescut de repetitii, stretching. Exercitiile sunt recomandate de 3-5ori/saptamana.

Umarul instabil-tratament conservatorExercitiile de tip isokinetic sunt recomandate pentru evaluare periodica a castigului articular obtinut. Durata medie 3-6luni. Insucces peste aceasta perioada recomanda interventie chirurgicala. Daca este sportiv un tratament de 4-6 saptamani fara rezultate necesaita interventie chirurgicala.

Umarul instabil-tratament conservatorTratmentul conservator impune absenta fenomenului inflamator si a durerii. Programul de exercitii poate incepe cu exercitii izolate si apioi exercitii specifice(daca este sportiv).Tonifierea in vederea obtinerii stabilitatii necesita utilizarea unor unghiuri mici.

Tonifiere coif rotatori-rotatie externa 90-175

Evolutie favorabila-reintoarcerea la exercitii specifice de dezvoltarea afortei explozive, utilizand mingi medicinale.Dupa 2-4saptamani.

Tonifiere coif rotatori, abductie+rotatie externa interval 60-90

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPTip I si II beneficiaza de tratament chirurgical urmat de program de recuperare in care nu exista restrictii de miscare cu accent pe tonifiere musculara. Tip III,IV cu interesarea tendonului bicipital impune sutura tendonului, urmata de limitarea miscarilor de flexie pentru urmatoarele 6saptamani.

Reabilitarea dupa reconstructia SLAP Programul de recuperarea are teoretic doua faze: Faza de hipertrofei initiala in care se foloseste intensitate mica si volum crescut. V=nr.repetitiiXintensitate/greutate. Faza de crestere a fortei prin scaderea numarului de repetiti,cresterea intensitatii, greutatii.

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPFAZA I(SAPT.1-3) Obiective: protejarea focarului de interventie;initierea miscarilor active;reducerea durerii si inflamatiei. Mijloace:-ortezare intrerupta de 2-3mobilizarizilnice. Mobilizari pasive/active asistate. Flexie 0-60 /sapt.1;0-75 sapt.2 0-90sapt.3

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPRotatii externe in plan scapular * 0-15 sapt. 1* 0-30 sapt.2-3Rotatii interne in plan scapular, activMobilizari active cot, pumn.

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPFAZA II(sapt.3-6)Obiective: restabilirea gradata a mobilitatii,initierea contractiilor active,voluntarea, antrenarea proprioceptiva. Flexie+ridicare 145 sapt.6Rotatie externa 50 sapt.6Rotatie interna in plan scapular pe toata amplitudinea din saptamana 6

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPMijloace: miscari active, stretching rotatori interni,stretching capsular posteriorTonifiere rotatori cu ajutorul therabandului pastrand unghiurile permiseFNP

stretching capsular posterior

Stretching rotatori externi

Tonifiere rotatori externi

Tonifiere rotatori interni

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPFAZA III (sapt 6-12) Obiective: restabilirea mobiitatii totale, cresterea fortei si stabilizarii omoplatului. Se continua exercitiile fazei a II a crescand amplitudinea, rotatiile depasesc 90,rezistenta creste. Abductia >130+supinatii/pronatii.

Reabilitarea dupa reconstructia SLAPFAZA IV(sapt.12-24)Obiective: cresterea mobilitatii, reinceperea activitatilor specifice, cresterea fortei si rezistentei musculare. Continuarea exercitiilor din fazele anterioareRotatiile >100-115

Tonifiere coif rotatori-4repetitii

Ridicari+flexie, 4repetitii de la unghi de 45

Extensii, de unghi de 45Extensii de la unghi de 45

TENDINITELE BICIPITALELa nivelul jonctiunii musculotendinoase.In urma suprasolicitarilor dar si datorita proceselor degenerative.Poate evolua spre ruptura.Se poate confunda cu tendinita coifului rotatorilor.

TENDINITELE BICIPITALECALSIFICARETendinite Inflamatie a tendonului si tesutului din jur.PeritendinitaInflamatia tesutului din jur, frecvent la nivelul zonei de insertie a tendonului.TendinozaModificare degenerativa a tendonului.

TENDINITELE BICIPITALEETIOLOGIESuprasolicitare fara incalzire prealabila.Predomina contractia excentrica.Limitarea flexibilitatii.Anomalii anatomice.

TENDINITELE BICIPITALEClasificare-in functie de caracteristicile dureriiDurere regiunea anteriaora umar,iradiaza spre cot,exacerbata de flexia cotului si supinatie.Durere numai dupa efortDurere la inceputul efortului, dispare progresiv,revine dupa effort,nu limiteaza activitatea motorie.Durere la initierea efortului, persista, limiteaza activitatea motorie.

TENDINITELE BICIPITALEEVALUAREAAbductia,flexia rotatia interna agraveaza durerea.Speed test 1: + Speed test 2: + Yergason test:+

TENDINITELE BICIPITALE-RECUPERAREFAZA ACUTARepaus, gheata,poz. antideclivaNu exista instabilitate se recomanda stretching biceps.FAZA SUBACUTATerapie fizicala-US, stimulare electrica.MasajStretching PNFProgresiv exercitii cu rezistentaExercitii pliometriceProprioceptie

RECUPERARECRONICAContinua terapia fizicalaPliometrieTerapia ocupationala

TENDINITELE BICIPITALEMobilizari :Antebrat supinatie,flexie3seturix10repetitii.

TENDINITELE BICIPITALEProno-supinatiiCotul la 90, pronosupinatii mentinute.3seturix10repetitii

Tonifiere biceps: Flexii cot , antebrat supinatie,incarcareExtensie cot si coborare umar.Se mentine 5secunde.3seturix10rept.TENDINITELE BICIPITALE

TENDINITELE BICIPITALEProno-supinatii cu incarcare, cotul in flexie la 90grade.3seturix10repet.

TENDINITELE BICIPITALETonifiere triceps. DD,cot in extensie.Mana umar opus si revenire. Se executa cu incarcare. 3seturix10repet.

TENDINITELE BICIPITALEFelxii umar cu reveniri. Cotul in extensie.Pozitiile finale se mentin 5secunde. +/-incarcare.3seturix10repet.

FRACTURILE UMARULUI-claviculaFRACTURA CLAVICULEI-frecvnete la copii.Localizare mai frecventa in treimea laterala. ETIOLOGIE:-suprasteching anterior, traumatisme directe cu interesarea claviculei. CLINIC: durere, tumefactie,crepitatii,deformarea regiunii, echimoza.Cu deplasare/fara deplasareInchise/deschiseComplicatii-vasculare, neurologice(plex brahial).

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUIclavicula recuperareTratament ortopedic-reducerea focarului de fractura. Imobilizare 3-4 saptamani. Initial miscari active, pana la orizontala.CID-mobilizari pasive.Exercitii de pendulare(Codman).Tonifierea muculara izometrie deltoid,coif rotatori pe sectorul de flexie 40. Tonifiere dintat mare-retroproiectie cu rezistenta si izometrie finala. !pozitia cap/umeri. Activitatenormala : fractura consolidata,absenta durerii,mobilitate normala,forta. Acesti parametrii se avaluaeza la 6saptamani.

FRACTURILE UMARULUIhumerusFractura humerusDifiza humeralaEpifiza superioara humerusTubercul mareTubercul micCol anatomicCol chirurgical

FRACTURILE UMARULUIhumerusFRACTURA DIAFIZA HUMERALA-!complicatii nervoase, pseudartroza.Tratament-ortopedic, imobilizare. Recuperare-mobilizari precoce-exercitii Codman. CID-tractiuni, mobilizari pasive, rotatiiInterventie chirrugicala-exercitii activo-pasive,rotatii externe,abductii(amplitudini reduse)

FRACTURILE UMARULUIhumerus-recuperare postoperatorExercitii pendulareFlexie trunchi 9010 pendulari ambele sensuri3sedinte/zi

Flexie umar-asistata. Cotul in extensie.10-20repetitii. 3sedinte/zi..

Rotatii externe , fixare la nivelul cotului. 10 repetitii.2sedinte/zi

Rotatii interne. 10 repetitii. 3sedinte/zi

Flexii+abductii cu sprijin la nivelul mainii. Mentinerea 10secunde in pozitia finala.3repetitiix3sedinte/zi.

Abductii mentinute 10secunde. 3repetitiix3sedinte/zi

Extensii cu izometrie, mentinuta 5secunde, relaxare. 3repetiix3sedinte/zi

Rotatie externa+izometrie.Cor la 90grade. Mentinere 5secunde. 3x/zi

Rotatie externa+tonifiereMiscari lente10x3/zi!cot 90grade

Rotatie interna+izometrieMentinere 5secunde, relaxare10x3/zi

Rotatie interna +tonifiereLent10x3/zi!cot flexie 90grade

Adductie +izometrieMentinere 5secunde10x3/zi

Abductie+izometrieMentinere 5secunde,relaxare10x3repetitii/zi

Fracturi tubercul mareFrecvent asociate cu leziuni coif rotatoriRecuperare cele 4faze. Permise de la inceput: anteproiectia, rotatia internaAmplitudini medii, durata 10-15minute.

Fractura tubercul micFractura col anatomicFaza IIFractura cap humeral-exercitii Codman, mobilizari activo-pasive, tractiuni in ax Fracturi col chirurgical-necesita recuperare precoce. Nu sunt permise tractiuni, miscari cu rezistenta.