Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei

Un alt punct important abordat de Freud îl reprezintă interpretarea viselor. Freud susține că visul este protectorul somnului. Atunci când mergem la culcare încercăm să ne detașăm de realitate, anulând orice stimul extern. În timpul nopții, mintea ne protejează, prin vise, atât de stimulii externi, cum ar fi zgomotul sau lumina, cât și de cei interni, cum ar fi emoțiile, teama sau insatisfacțiile. Studiul lui Freud s-a concentrat mai mult asupra stimulilor interni. Pentru ca o persoană să poată experimenta în vis emoții puternice, negative, gânduri interzise sau dorințe ascunse, acestea trebuie să fie deghizate sub o anumită formă. În caz contrar, cel care are un astfel de vis devine extrem de agitat și se trezește. Prin urmare, o bună interpretare a viselor poate duce la înțelegerea manifestărilor subconștiente.

Freud consideră că visul este compus din două părți: ''conținutul manifest'', care se manifestă la suprafață, și ''partea latentă''. Prima dintre acestea două este reprezentată de ceea ce ne aducem aminte după ce ne trezim. Freud sugerează că această latură a visului nu are niciun înțeles deoarece este o reprezentare deghizată a adevăratelor gânduri care au generat visul. Pe de altă parte, conținutul latent deține înțelesurile adevărate ale visului — gândurile interzise sau dorințele subconștientului. Ele apar în conținutul manifest, dar sunt deghizate și nu pot fi recunoscute. Foarte rar se întâmplă ca cele două laturi ale visului să se suprapună. Freud numește aceste vise ''infantile''. Freud insistă asupra faptului că visele sunt o formă de îndeplinire a dorințelor suprimate. Dacă o dorință nu a fost satisfăcută în viața de zi cu zi, mintea reacționează la acest stimul intern, transformându-l într-o experiență concretă, vizuală și împlinind astfel dorința. Rezultatul este un somn liniștit.  www.agerpres.ro

Carl Gustav Jung Influenta religiei, a magicului, a spiritualului in opera lui Jung este enorma; astfel, visul devine un mesaj, o aducere la cunostinta, un mesaj reluat pana ajunge sa fie inteles. Astfel, visul devine mesagerul Inconstientului, avand misiunea de a ne releva secretele care scapa Constientului si de a le

pune in lumina cu o fidelitate surprinzatoare. Identificarea si descrierea continutului si a functiilor viselor, a limbajului simbolurilor din vise l-au ajutat pe Jung la elaborarea unei metode de studiu a viselor (de interpretare sintetica sau constructiva).

In conceptia lui Jung, primul pas in interpretarea visurilor este stabilirea contextului. Aceasta inseamna descalcirea legaturilor visului cu autorul visului si cu viata acestuia. Fiecare imagine sau simbol care apare in vis este analizat pana cand adevarata sa semnificatie esta gasita, fiind specifica persoanei care a visat acel vis.

Visurile pot fi interpretate in doua moduri, obiectiv si subiectiv. In cazul analizei obiective, visul este raportat la ceea ce se petrece in mediu social din care face pare individul; oamenii care apar in vis sunt considerati ca fiind reali, fiind analizate relatiile acestora cu autorul visului. In cazul analizei subiective, personajele din vis sunt considerate a fi aspcete ale personalitatii autorului. Jung analiza foarte bine circumstantele in care omul visa, aplicand una sau alta dintre tipurile de analiza.

Unele vise au o semnificatie suprapersonala. Astfel de visuri sunt adesea pline de viata, fac uz de simboluri surprinzatoare si uneori chiar de neinteles, iar relatiile acestuia cu autorul visului sunt greu de urmarit. Pe acestea Jung le numeste visuri colective, iar pentru a le intelege trebuie sa se utilizeze analogii istorice si mitologice, care sa ne spuna ce semnificatie aveau acele simboluri pentru oamenii din timpuri indepartate.

Pentru descifrarea semnificatiei unor visuri, deseori Jung utiliza metoda amplificarii unei imagini care apare in timpul visului, pana la reliefarea acesteia, astfel fiind posibila analiza si interpretarea clara a semnificatiei respectivei imagini.

Visurile au un rol compensator – ele contrabalanseaza diferite atitudini pe carte omul le are in timpul zilei. Visurile pot aduce la iveala conflicte ascunse, dezvaluind trasaturi de caracter necunoscute. In cadrul psihoterapiei, Jung nu impunea niciodata pacientului o interpretare.

El considera ca este mai important pentru autorul visului sa-si inteleaga propriul vis, nu ca psihanalistul sa-i ofere acestuia interpretarea visului.(carte „Man and His Symbols ” („Omul si simbolurile sale”)).