working procedure

7/25/2019 Working Procedure

http://slidepdf.com/reader/full/working-procedure 1/54

S.C. NORSTEEL INTERNATIONAL S.R.L.

Str. Oituz Nr. 9, Braila, Romania

Tel/Fax: +! "#9 $%$ !!"& e'mail: o((i)e*norteel.ro& .norteel.ro

NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL

INTRODUCERECa urmare a cerinţelor specifice din industriile alimentară, chimică,

petrochimică, navală, etc. reducerea duratei de proiectare a tehnologiilor deasamblare şi realizare a unor construcţii sudate constituie o direcţie importantăde cercetare. Cel puţin din punct de vedere economic, este evidentă necesitateastabilirii rapide a unor soluţii tehnologice optime prin analiza rapidă a sudabilităţiicare, să satisfacă cerinţele impuse unor astfel de structuri. Materialele şicondiţiile avute în vedere reflectă nivelul de interes practic pe care îl reprezintăasamblarea şi sudarea în diversele ramuri ale economiei.

Sudarea este operaţia tehnologică prin care se realizează o asamblare

nedemontabilă a două sau mai multe piese metalice, utilizând încălzirea locală,presiunea sau ambele, cu sau fără folosirea unui material de adaos similar cumetalul pieselor de îmbinat.

rin sudură se înţelege zona de îmbinare rezultată în urma sudării,materialul de adaos depus prin sudare se numeşte cordon de sudură! acestapoate fi continuu sau întrerupt. iesele de sudat se prelucrează în zona undeurmează să se depună materialul de adaos, locaşurile respective numindu"serosturi.

%

1. Asamblarea şi sudarea elementelor prefabricate#a e$ecuţia oricărei construcţii sudate şi în special a secţiilor d% navă,

pentru ca acestea să corespundă din punct de vedere calitativ, eşti necesară şiobligatorie parcurgerea următoarelor etape&

'. (erificarea elementelor de structură ce urmează a fi asamblate!). *samblarea propriu"zisă!

+. $ecutarea lucrărilor pregătitoare pentru sudură!-. Sudarea propriu"zisă.

1.1 Verificarea elementelor de structur(erificarea are rolul de a stabili dacă forma şi dimensiunile tuturoi

elementelor componente ale secţiei ce se asamblează, corespund celoi dindocumentaţia tehnică de trasa. în timpul verificării dimensionale se va avea învedere e$istenţa şi amplasarea corectă a liniilor teoretice pe tablele panouluisecţiei, linii pe care urmează a fi asamblate elementele de osatură. /acă este

cazul se completează trasa ui acestora.0n alt aspect ce trebuie avut în vedere este legat de adaosuriletehnologice. în construcţia de nave, unele dintre elementele componente ale


INTERNATIONAL

mailto:[email protected]








INTERNATIONAL

secţiilor sunt prevăzute cu adaosuri de monta, ce urmează a f îndepărtate înprocesul de asamblare, în vederea compensării contracţiiloi provocate de sudare.

în cursul operaţiunii de verificare este deci necesară verificarea e$istenţei şi

poziţionării corecte a acestor adaosuri.

1.! Asamblarea elementelor de structur *samblarea propriu"zisă, constă în poziţionarea reciprocă corectă z două

sau mai multe elemente de construcţie în raport cu liniile teoretice şi prinderealor în puncte de sudură, pentru a evita deplasarea acestora tf timpul sudării.unctele de sudură trebuie să aibă în principiu dimensiun& cât mai mici, dar trebuie să asigure rigiditatea şi stabilitatea construcţie pe parcursul sudării.

e baza e$perienţei acumulate, în literatura de specialitate se fac

recomandări privind dimensiunile şi distanţa dintre punctele de sudură precum şiordinea de dispunere a acestora, în funcţie de tipul îmbinării.

1." #ucrri pre$titoare %n &ederea sudrii#ucrările pregătitoare pentru sudură au ca scop obţinerea unor îmbinări

sudate cu caracteristici corespunzătoare, fără defecte şi diminuarea pe câtposibil a deformaţiilor remanente locale provocate de sudură. Calitateacordoanelor sudate este influenţată de o multitudine de factori ce ţin deparametrii regimului de sudare, procedeul de sudare utilizat, caracteristicile

metalului de bază şi de adaos, etc. 1otodată calitatea cordoanelor de sudurădepinde şi de respectarea unor reguli şi norme tehnologice care se referă lapregătirea corespunzătoare şi desfăşurarea corectă a procesului tehnologic desudare. 0na dintre aceste condiţii o reprezintă pregătirea corespunzătoare arostului îmbinării. entru a evita apariţia unor defecte în cordon, rostul trebuie săfie curăţat, cu peria de sârmă, de zgura rezultată la depunerea punctelor desudură şi de orice impurităţi, corpuri străine, urme de vopsea, grăsimi, etc.

entru a se obţine un cordon cu caracteristici geometrice constante pe întreaga lungime, trebuie evitate craterele ce apar la amorsarea arcului electric. 2n acest scop, amorsarea trebuie făcută în afara suprafeţei panoului de table,prin sudarea unor plăcuţe de capăt cu dimensiuni de circa )34 $ '44 mm 5fig. 6.-7.

Figura 1.4. *mplasarea plăcuţei de capăt.

*ceste plăcuţe sunt ulterior tăiate cu flacără şi pot fi utilizate în vedereastabilirii caracteristicilor metalografice şi mecanice ale cordonului de sudură.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

ste evident că, în acest caz, plăcuţele de capăt vor fi din acelaşi material ca şi învelişul secţiei ce se asamblează.

1.' (udarea elementelor prefabricate/upă e$ecutarea lucrărilor pregătitoare prezentate anterior, se trece la

ultima etapă în vederea realizării construcţiei sudate şi anume sudarea ropriu"zisăa elementului prefabricat. 8 condiţie importantă de care depinde calitateaconstrucţiei sudate o constituie alegerea corectă a parametrilor regimului desudare. *ceştia trebuie stabiliţi astfel încât să sigure realizarea unor cordoane desudură cu caracteristicile geometrice stabilite şi uniforme pe lungimea

îmbinării, fără defecte şi cu un aspect estetic corespunzător. 0n alt aspect cetrebuie avut în vedere este acela al reducerii şi uniformizării, pe cât posibil, a

deformaţiilor remanente provocate de sudare. /eci, este necesar, ca lastabilirea tehnologiei de sudare, să se adopte scheme de sudare udicioase,care să urmărească atingerea acestui scop.

"

!.!. (c)eme de sudare utili*ate la asamblarea construc+iilor comple,e

Secţiile corpului navei, atât cele plane cât şi cele curbe, sunt compusedintr"un înveliş şi elemente de osatură sudate pe acesta. *samblarea secţiilor

se face în două sau mai multe etape tehnologice, în funcţie de comple$itatea şide sistemul de osatură al acestora./e regulă, prima etapă tehnologică constă în asamblarea şi sudarea

tablelor ce compun învelişul secţiei. 2n cazul secţiilor plane, sudarea tablelor învelişului se face automat, pe platoul de asamblare, iar schema de sudareadoptată trebuie să urmărească uniformizarea deformaţiilor pe cele două direcţiiprincipale 5lungime şi lăţime7. *stfel, se recomandă ca sudarea să înceapă de lamilocul secţiei spre cele două e$tremităţi, e$ecutând alternativ cordoanele desudură de o parte şi de cealaltă a a$ei principale a secţiei cu care cordoanelesunt paralele 5fig. ).9a7.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 2.7. Schema de sudare a tablelor de înveliş.

"".Te)nolo$ia de asamblare şi sudare a elementelor prefabricate

2n acest capitol sunt prezentate succint recomandările şi restricţiile ce staula baza elaborării tehnologiei de asamblare şi sudare a diferitelor tipuri de secţiice compun corpul navei. rin elaborarea tehnologiei de asamblare se înţelegestabilirea etapelor tehnologice distincte ce concură la realizarea elementuluiprefabricat, elaborarea regimului de sudare propriu"zis şi a schemelor desudare în cadrul fiecărei etape, cât şi precizarea tuturor operaţiunilor ce se

e$ecută în fiecare etapă precum şi utilaelor necesare.

".1 Te)nolo$ia de asamblare şi sudare a sec+iilor planeNORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

2n categoria secţiilor plane intră o mare parte a elementelor prefabricate ale corpului şi maoritatea secţiilor de suprastructură, respectivpereţii suprastructurilor navei. #a corpul navei întâlnim secţii plane în zona

cilindrică a navei, la bordae şi în zona fundului. 2n aceeaşi categorie sunt inclusesecţiile de pereţi transversali şi longitudinali. 2n total, apro$imativ 34: dinsecţiile navelor de tonae medii şi mari sunt secţii plane. *vând în vedere acestfapt, şantierele navale moderne şi"au dezvoltat linii tehnologice cu un gradridicat de mecanizare şi automatizare, numite l inii de secţii plane, învederea creşterii productivităţii şi a nivelului calitativ al acestor elementeprefabricate.

2n cele ce urmează va fi prezentată tehnologia clasică de asamblare aacestui tip de secţii, ulterior fiind abordate şi particularităţile ce apar în cazul

asamblării acestora pe o linie de secţii plane.rincipalele etape tehnologice de asamblare a secţiilor plane sunturmătoarele&

'. Asamblarea şi sudarea tablelor de înveliş 2n această etapă, tablele ce formează învelişul sunt dispuse pe platoul de

asamblare, realizându"se centrarea acestora după liniile teoretice aleelementelor de osatură ce sunt marcate pe acestea. Se verifică rosturile 5luftul7

îmbinărilor cap la cap dintre filele de înveliş, corectitudinea prelucrăriimarginilor, după care se e$ecută asamblarea în puncte de sudură, cu

respectarea regulilor precizate anterior. Se sudează plăcuţele de capăt la începuturile cordoanelor, conform schemei de sudare stabilite.0n aspect important îl constituie plasarea corectă a tablelor în raport cu

suprafaţa teoretică a învelişului ţinând cont de grosimea filelor 5dacă acestea augrosimi diferite7. /acă este cazul pe platou se dispun laine de compensare adiferenţelor de grosime şi abia ulterior se trece la prinderea în puncte de sudură.

*ceastă problemă apare deoarece osatura secţiei, ce urmează a fi sudatăulterior, se amplasează pe faţa interioară a învelişului secţiei 5suprafaţa teoreticăa învelişului7.

2n cazul tablelor debitate cu plasmă trebuie să se ţină cont de faptul căsuprafaţa tablei face cu muchia debitată un unghi diferit de 64; 5<=;...<<;7,astfel încât, la îmbinările fără prelucrare, tablele trebuie dispuse cu deschidereaunghiului în sus 5fig.+.'7, ţinând cont de partea pe care urmează să se sudeze5astfel încât prima trecere să se realizeze în canal7.

2n general, această problemă se realizează din start, dacă înainte dedebitarea tablelor se face marcarea pe acestea a liniilor teoretice, ele fiindreprezentate pe suprafaţa teoretică a învelişului la &toate filele adiacente.

*stfel, în mod implicit, deschiderile lufturilor vor rezulta în poziţie corectă.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.1. 2mbinarea cap la cap a două file debitate cu plasmă.

2n continuare se e$ecută lucrările pregătitoare pentru sudare, curăţarealufturilor şi se trece la sudarea filelor. 2n figura +.) este prezentată schema desudare şi schiţa a$onometrică a etapei. 1rebuie precizat faptul că fiecareetapă tehnologică este însoţită de o schiţă care prezintă aspectul general al

secţiei la sfârşitul acelei etape. Schema de sudare aferentă poate fireprezentată pe schiţa etapei sau separat, atunci când acest lucru nu este posibil.

Figura 3.2. *samblarea şi sudarea tablelor învelişului.

/upă sudarea filelor învelişului se verifică dimensiunile panoului şi secompletează, dacă este cazul, trasaul liniilor teoretice în conformitate cudocumentaţia de trasa. >i$area prin sudare în puncte a panoului de platoul deasamblare nu este recomandabilă. entru a împiedica desprinderea panouluide platou pe parcursul etapelor ulterioare, se recomandă fi$area acestuia pecontur dispunând din loc în loc plăcuţe de blocare sau alte sisteme similare celuidin fig. +.+.

Figura 3.3. Sistem de blocare a panoului pe platoul de asamblare.' " panoul secţiei! ) " sistem de blocare! + " platoul de asamblare.

lăcuţele de blocare a panoului pe planul platoului nu se vor suda de

panou, pentru a permite manifestarea liberă a contracţiilor, fără a tensionasuplimentar secţia. 2n cazul secţiilor grele, cu grosimi mari ale învelişului, acestease pot e$ecuta complet liber fără blocae mecanice. 2n acest caz, pentru a ţine


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

sub control deformaţiile, acolo unde este posibil se vor monta pe contur spioni5fig. +.-7. ste evident că între cele două plăcuţe spion nu trebuie să e$istelegătură mecanică.

Figura 3.4. 0tilizarea plăcuţelor spion.

). Asamblarea şi sudarea osaturii simple 2n această etapă, elementele de osatură simplă sunt centrate, ţinându"se

cont de poziţia liniilor teoretice trasate pe panou. Se va avea în vederedispunerea corectă a grosimii inimii şi orientarea corectă a aripii sau bulbuluiprofilului faţă de liniile teoretice, în conformitate cu documentaţia de trasa. 2nfig. +.3 este prezentat modul de dispunere a osaturii din profile laminate,respectiv flanşate, în concordanţă cu regulile privind liniile teoretice.?erespectarea acestor reguli poate conduce la dificultăţi maore sau chiar laimposibilitatea asamblării corpului navei.

Figura 3.5. /ispunerea corectă a osaturii simple în raport cu liniile teoretice.

*samblarea osaturii se face cu respectarea tuturor recomandărilor făcute anterior 5vezi paragraful reguli şi măsuri tehnologice generale folosite laasamblare7, utilizând sculele speciale necesare. Schema etapei tehnologice,inclusiv cea de sudare este prezentată în fig. +.=.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.6. *samblarea şi sudarea osaturii simple.

Schema de sudare prezentată ţine cont de numărul elementelor de osatură,astfel încât încălzirea să fie cât mai uniformă şi simetrică în raport cu a$elesecţiei, utilizându"se două posturi simultane de lucru 5nu se sudează simultan deaceeaşi parte a a$ei 8$ sau 8@7.

/e regulă, sudarea se face automat, dar e$istă şi cazuri în care sudarease e$ecută manual. /acă sudarea se e$ecută manual, se recomandăsudarea în trepte inverse, de lungime egală cu lungimea cordonului ce se

poate realiza cu un singur electrod. 2n acest caz deformaţiile provocate desudare vor fi mai reduse, dar productivitatea va fi mai mică.

Schema de sudare prezentată rămâne valabilă, ea indicând ordinea şisensurile generale de sudare.

Sudarea pe cealaltă parte se poate face după aceeaşi schemă,inversând sensurile de sudare. Contracţiile vor fi mai uniforme dacă sudarea decompletare la rădăcină se face plecând de la periferie spre centru. 2n acest caz,cordoanele - vor fi sudate numai după răcirea completă a cordoanelor + 5fig.+.97.

Figura 3.7. Schema de sudare a osaturii simple.NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

/acă sudarea se e$ecută conform acestei scheme 5fig. +.97, lungimilefinale ale laturilor secţiei paralele cu a$a 8$ vor rezulta egale cu lungimea secţiei

măsurată în a$ă, în timp ce dacă se aplică schema din fig. +.=, aceste lungimi vor rezulta mai mici 5contracţii neuniforme pe direcţia a$ei 8$7.

/upă sudare se face verificarea dimensiunilor generale precum şi atoleranţei de dispunerea elementelor de osatură. (alorile admisibile sunt& ∆a AB )mm! ∆b A B 3mm 5vezi fig. +.=7.

1rebuie remarcat faptul că în practica tehnologică a şantierelor, dupăfiecare etapă tehnologică se trece la îndreptarea secţiei, în vederea eliminării pecât posibil a deformaţiilor locale. 8peraţia, greşit numită detensionare, estenecesară deoarece se aplică scheme de sudare greşite sau nu se respectă

schemele de sudare. Ca rezultat, apar deplanări ale panoului ce creeazădificultăţi la asamblarea osaturii în etapele ulterioare.

2ndreptarea secţiei, care nu reduce tensiunile remanente ci chiar introducetensiuni suplimentare, se face de regulă prin încălzire liniară sau locală şi areca efect apariţia unor deformaţii locale remanente de sens contrar celor generate de sudare. 1otodată, poate conduce la creşterea contracţiei generale./in această cauză este mai indicat să se stabilească o tehnologie de asamblareşi sudare corectă, care să fie riguros respectată, astfel încât deformaţiilelocale să se încadreze în limite acceptabile şi ulterior, după finalizarea completă

a secţiei, să se treacă la îndreptare.

+. Asamblarea şi sudarea osaturii întărite 2n această etapă se verifică trasaul liniilor teoretice ale osaturii întărite,

după care osatura este poziţionată în raport cu liniile teoretice urmând a seasambla în puncte de sudură. 2n etapa următoare se trece la sudarea osaturii depanou, pe baza schemei de sudare stabilite. Schiţa a$onometrică a acestei etapeeste prezentată în fig. +.<.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.8. *samblarea şi sudarea osaturii întărite.

2n acest caz, schema de sudare este de preferat a fi precizată separat,

pentru a fi suficient de clară. *ceastă schemă care respectă principiile prezentateanterior este dată în figura +.6.

Figura 3.9. Schema de sudare a osaturii întărite.

Sudarea osaturii întărite se face de regulă semiautomat, schema

prezentată cu doi sudori putând fi aplicată şi în cazul sudării manuale. Cu cifreromane a fost precizată ordinea şi sensul general de e$ecutare a cordoanelor, iar cu cifre arabe sunt prezentate secvenţele de e$ecutare a fiecărui cordon. Seobservă că s"a aplicat principiul metodei de sudare în trepte inverse cuprecizarea că sudarea cordoanelor '3 va începe numai după răcirea completă acordoanelor '-.

Schema de sudare din figura +.6 poate fi aplicată şi în cazul sudării cupatru posturi de lucru, caz în care cordoanele D şi DD, respectiv DDD şi D( vor fie$ecutate simultan în acest caz, timpul de sudare se reduce la umătate,

concomitent cu o mai bună uniformizare a contracţiilor generale. /upăsudarea osaturii întărite pe panou se trece la sudarea osaturii simple de cea întărită.

/upă finalizarea secţiei se face verificarea deformaţiilor generale şi locale şidacă acestea nu se încadrează în toleranţele admise se face îndreptarea prin

încălzire liniară şi locală. 2n final se predă secţia la controlul tehnic de calitate.

".! Te)nolo$ia de asamblare şi sudare a sec+iilor curbeSecţiile curbe de corp se află cu precădere la e$tremităţile navei şi sunt de

două tipuri& secţii curbe deschise şi secţii curbe închise sau de volum.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Secţiile curbe deschise sunt realizate din înveliş şi elemente de osaturăsimplă şi întărită, diferind de cele plane prin faptul că învelişul acestora este osuprafaţă cu dublă curbură. în această categorie sunt incluse secţiile de borda

din afara zonei cilindrice, secţiile de punte, secţiile de fund ale navelor fără dublufund de la e$tremităţi sau chiar din zona centrală în cazul navelor cu fund stelat.entru asamblarea acestor secţii este necesară utilizarea unui dispozitivtehnologic şi anume& stend sau pat.

Secţiile de volum sunt delimitate la e$teriorul lor de o zonă curbă a învelişului, iar spre interior de învelişul unei punţi sau a unui perete longitudinalde regulă plan şi include elementele de structură ce fac legătura între cele două

învelişuri. în această categorie intră secţiile de dublu fund, dublu borda sausecţiile tancurilor de ruliu şi gurnă ale vrachierelor. *samblarea acestor secţii se

face de regulă pe platoul de asamblare utilizând ca suprafaţă de spriin învelişulplan al secţiei de volum. Spre e$emplu secţiile de dublu fund se asamblează înpoziţie răsturnată pe învelişul punţii dublului fund, particularităţile legate deasamblarea acestor secţii fiind abordate ulterior. 2n ceea ce priveşte secţiile curbedeschise, acestea se împart la rândul lor în două tipuri&

a7 secţii la care filele învelişului sunt prevăzute pe contur cu adaosuritehnologice

b7 secţii la care filele învelişului sunt debitate la dimensiuni nominale. 2n prima categorie intră secţiile ce au săgeţi mari de curbură şi curburi

comple$e, la care desfăşurarea cât şi procesul de fasonare al tablelor nu poateasigura o precizie suficientă. /in această cauză filele învelişului sunt prevăzutecu plusuri de monta pe acele margini ce urmează a fi sudate de fileleadiacente. *ceste adaosuri urmează a fi îndepărtate după necesităţi, astfel încât

îmbinările cap la cap să fie amplasate pe traseele prestabilite şi marcate pesecţiunile utilaului tehnologic. 2n acelaşi timp rostul îmbinării trebuie să rezulteconstant şi la valoarea impusă în tehnologia de sudare. Mărimea acestor adaosuri depinde de precizia de fabricaţie luând valori cuprinse între 5)4...-47mm.

2n cele ce urmează vor fi abordate particularităţile tehnologiei de asamblare asecţiilor curbe de tipul a7, cazul b7, al secţiilor de curbură mică 5e$.& secţiipunte7, constituind un caz ce poate fi particularizat cu uşurinţă.

".!.1 Te)nolo$ia de asamblare a sec+iilor curbe desc)ise pedispo*iti&

2nainte de a începe asamblarea propriu"zisă, prima operaţiune constă înverificarea centraului utilaului tehnologic ce urmează a fi utilizat iar în cazulutilaelor de tip universal, reglarea acestora funcţie de forma secţiei curbe ceurmează a fi asamblate.

tapele în care se asamblează secţiile curbe sunt în principiu aceleaşi ca şi

în cazul secţiilor plane, caz ce a fost abordat anterior. 1oate recomandărileanterioare cu referire la tehnologia de sudare, scheme de sudare etc, rămânvalabile astfel încât nu se va mai reveni asupra lor.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

'. Etapa a 1-a E asamblarea şi sudarea învelişului secţiei 2n această etapă, tablele vor fi aduse şi centrate pe rând pe dispozitiv în

vederea însemnării adaosurilor tehnologice. *stfel, se aduce tabla D şi se aşează

pe dispozitiv urmărind ca liniile teoretice trasate pe aceasta să coincidă cu liniileteoretice ale secţiunilor dispozitivului, ce materializează de regulă osaturatransversală a secţiei 5vezi fig. +.'47.

Cu tabla D centrată provizoriu, se înseamnă pe aceasta liniile teoretice alecusăturilor * şi F, transmiţând pe dedesubt poziţia acestora de pe secţiuniledispozitivului. Se dă os tabla de pe dispozitiv şi cu autorul unor fle$ibili setrasează cusăturile pe tablă. 2n continuare se taie adaosurile tehnologice b şi sepregătesc marginile pentru sudare. 1abla se recentrează pe dispozitiv şi sefi$ează de secţiunile acestuia pe dedesubt.

Figura 3.10. Confecţionarea panoului de înveliş.

/acă este cazul, tabla este trasă cu autorul unor întinzători sau al altor scule echivalente, până ce ia forma dispozitivului.Se aduce tabla DD şi se aşează pe dispozitiv, suprapunând"o parţial peste

tabla D cu adaosul b ce urmează a fi însemnat. Se înseamnă cusătura F pededesubt, după marginea tablei D precum şi cusătura C trasată după semnele depe secţiunile dispozitivului. Se desprinde tabla DD de pe dispozitiv, se traseazăadaosurile b, se taie şi se pregătesc marginile pentru sudare. 2n continuare,tabla este recentrată şi fi$ată mecanic de secţiunile dispozitivului, după care esteasamblată în puncte de sudură de tabla '. Se continuă cu tablele DDD, D(, etc, pânăce întreg învelişul este asamblat pe dispozitiv.

2n continuare se e$ecută lucrările pregătitoare pentru sudare ce au fostprecizate anterior 5curăţarea rosturilor, sudarea plăcuţelor de capăt, etc.7 şi se


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

trece la sudarea prin interior a îmbinărilor cap la cap aplicând o schemă desudare adecvată. /e regulă, sudarea se e$ecută manual, doar atunci cândeste posibil, se recomandă sudarea semiautomată în mediu de gaz 5M*G"

C8), C8HG8?, etc7. entru aceasta, dispozitivul tehnologic trebuie să fie unpat turnant, care să permită aducerea pe rând a îmbinărilor sudate într"o poziţiecât mai apropiată de cea orizontală.

2n şantierele navale moderne se recurge chiar la sudarea pe suport 5plăcuţăceramică7, astfel încât să se elimine necesitatea operaţiei de completarea larădăcină. 1rebuie făcută observaţia că în cazul secţiilor care au un număr mare de file ale învelişului, centrarea tablelor poate începe cu una situată lamilocul secţiei 5tabla DD sau DDD7, continuând apoi simultan cu tablele adiacentepe două fronturi de lucru. 2n acest mod se reduce timpul total de asamblare a

învelişului în această etapă tehnologică.2 Etapa a !!-a - asamblarea şi sudarea osaturii simple *samblarea acestor elemente de osatură se face la fel ca şi în cazul

secţiilor plane. Se recomandă utilizarea unor dispozitive tehnologice turnante,astfel încât să se poată utiliza sudarea semiautomată a osaturii de panou. /acăasamblarea secţiei se e$ecută pe un dispozitiv fi$, iar sudarea osaturii se facemanual 5cazul din fig. +.'47, elementele de osatură simplă sunt poziţionate şiasamblate în hafturi 5puncte de sudură7, iar sudarea propriu"zisă se face în final,după asamblarea osaturii întărite utilizând o schemă de sudare în sistem

celular, astfel încât tensiunile remanente să fie diminuate la ma$imum. în cazulpaturilor turnante, este însă de preferat ca sudarea să se e$ecute la sfârşitulacestor etape, semiautomat, crescând astfel în mod corespunzător productivitatea.

2n figura +.'' este prezentată schiţa a$onometrică a acestei etape şischema de sudare utilizată în cazul îmbinărilor de colţ bilaterale, schema desudare pe cealaltă parte are în vedere inversarea sensurilor de sudare, fiindvalabile toate precizările făcute, cu sublinierea faptului că în cazul secţiei dinfigura +.'', sudarea cordonului < va începe după răcirea completă a cordonului9.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.11. *samblarea şi sudarea osaturii simple.

2n schema prezentată în figura +.'', pe o latură a secţiei s"au precizatsensurile şi ordinea de sudare a cordoanelor de colţ de pe faţa pupa aelementelor de osatură, iar pe cealaltă latură cordoanele de pe cealaltă parte5săgeţile cu linie întreruptă7.

+. Etapa a !l!-a " asamblarea şi sudarea osaturii întărite Succesiuneaoperaţiunilor în această etapă este similară celei prezentate la asamblarea şisudarea secţiilor plane cu precizările suplimentare făcute la etapa anterioară

5etapa a Di"a7 de asamblare a secţiilor curbe. Schema de sudare în aceastăetapă corespunde cazului în care sudarea osaturii simple s"a făcut în etapa a D2"a.

2n caz contrar, atunci când nu este posibilă sudarea semiautomată, schema desudare va corespunde situaţiei mai convenabile în care sudarea tuturor elementelor de osatură se face în final, după asamblarea integrală a acestora.

Schiţa etapei tehnologice este prezentată în figura +.'), iar schema desudare în figura +.'+. /upă sudarea tuturor elementelor de osatură, secţia sedesprinde de dispozitiv şi se răstoarnă, dacă este cazul, în vederea completăriila rădăcină a îmbinărilor cap la cap dintre filele învelişului. 2nainte de sudarea pe

cealaltă parte se curăţă rădăcinile cordoanelor prin crăiţuire, fie mecanic 5cudalta pneumatică7, fie prin procedeularc"aer.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.12. *samblarea osaturii întărite.

D

Figura 3.13. Schema de sudare a osaturii întărite.

".!.! Te)nolo$ia de asamblare şi sudare a sec+iilor de &olum0nul din cazurile reprezentative îl constituie tehnologia de asamblare

a secţiilor de dublu fund, caz ce va fi abordat în continuare. 1oate particularităţilece vor fi evidenţiate pot fi cu uşurinţă e$trapolate şi pentru cazul asamblării altor tipuri de secţii de volum menţionate anterior.

*samblarea secţiilor de dublu fund se face pe platoul de asamblare, înpoziţie răsturnată, pe plafonul dublului fund, în următoarele etape tehnologice&'. Etapa a 1-a - asamblarea şi sudarea tablelor pla"onului dublului "und


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

D *ceastă etapă este identică etapei similare de la asamblarea secţiilor plane. /upă sudarea tablelor panoului dublului fund, acesta este poziţionatpe suprafaţa de spriin materializată de platoul de asamblare de tip stela. 2n lipsa

unui astfel de platou, suprafaţa de spriin va fi materializată prin plăcuţe sudatepe şinele de cale ferată încastrate în pardoseala halei atelierului de asamblare.Se recomandă ca plăcuţele să fie consolidate cu diagonale sau gusee, iar abaterea de la planeitate a punctelor de spriin 5numite şi reglae7 trebuie să fie deB ' mm. >i$area plăcuţelor şi verificarea planeităţii se face cu autorulteodolitului şi a nivelei cu tub fle$ibil, t

Figura 3.14. latou materializat cu plăcuţe de monta.h A 5-44...3447 B'mm! t A 5+44...=447mm

b A 5=4...<47mm! s A 5<...'37mm

asul t al plăcuţelor şi dimensiunile acestora depind de dimensiunile şimasa secţiei ce urmează a fi asamblată. Se recomandă ca liniile teoretice alestructurii secţiei să fie dispuse în diagonală faţă de direcţia de amplasare aşinelor platoului, respectiv a plăcuţelor de regla. /upă centrare, panoul sefi$ează mecanic pe contur şi din loc în loc de plăcuţele de regla. 2n acest modse împiedică deplasarea sa în etapele următoare.

). Etapa a 11-a - asamblarea şi sudarea osaturii simple în această etapă se asamblează şi se sudează de regulă

longitudinalele plafonului dublului fund. Succesiunea operaţiunilor efectuate,schemele de sudare, etc, sunt identice etapei similare de la asamblarea secţiilor plane.

+. Etapa a !#-a - asamblarea şi sudarea varangelor şi a suporţilor

secţiei de "und *samblarea acestor elemente de osatură întărită începe cu

poziţionarea şi asamblarea suportului central după care se continuă cuNORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

asamblarea unei varange situate la milocul lungimii secţiei 5varanga de la C3= "fig. +. '3a7. 2n continuare, se avansează simultan pe patru fronturi de lucru,mergând spre e$tremităţi, simultan în cele două borduri. *stfel, se asamblează

panourile suporţilor laterali situate între C3+ şi C36 5ce se întrerup la varange7, secontinuă cu încă patru varange, din nou cu suporţii laterali, etc, până se aungela cele două e$tremităţi pupa şi prova ale secţiei. e măsură ce se avanseazăse fac austările necesare datorate erorilor acumulate în procesul de fabricaţie,astfel încât să se asigure verticalitatea şi dispunerea corectă pe liniileteoretice a elementelor de osatură menţionate. 2n cazul înălţimilor mari aleacestora, verticalitatea se asigură temporar cu autorul unor diagonale cu

întinzători.Suporţii şi varangele se asamblează atât de învelişul plafonului dublului

fund, cât şi unele de altele. ?u este indicat ca haftuirea acestora între ele să sefacă după sudarea lor de înveliş, deşi în unele şantiere navale se recurge şi laacest procedeu. /upă asamblarea elementelor de osatură întărită, acestea sesudează de înveliş după o schemă în sistem celular, manual sau semiautomat.

2n figura +.'=a este prezentată schema a$onometrică a etapei, respectiv în figura+.'=b schema de sudare.

2n această schemă, cu cifre romane şi cifre arabe este precizată schemade sudare a osaturilor de panoul dublului fund, indicându"se sensurile desudare numai pentru opt celule 5celulele D şi DD7. Schema respectă regulile

precizate anterior şi urmăreşte totodată reducerea timpilor au$iliari consumaţila schimbarea celulei abordate.

Figura 3.16a. *samblarea osaturii întărite pentru o secţie de dublu fund.

2n această schemă, elementele de osatură au fost reprezentatesimplificat 5fără găuri de uşurare, etc.7 indicându"se cu cifre arabe ordinea deasamblare a acestora. 1rebuie subliniat faptul că nu este recomandatăasamblarea întâi a tuturor varangelor şi apoi a suporţilor laterali, procedeu mare


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

consumator de manoperă pentru lucrări de austa şi care conduce la o preciziescăzută, şi nici sudarea întâi a suporţilor şi apoi a varangelor. 1otal neindicateste şi haftuirea varangelor de suporţi, după sudarea acestora de înveliş, caz în

care se produc abateri de la continuitate a suporţilor laterali la îmbinarea cufundul, sau curbarea îmbinărilor de colţ dintre varange şi suporţi.

Figura 3.16b. Schema de sudare pentru etapa a DlD"a./upă sudarea osaturii întărite de înveliş se trece la sudarea

cordoanelor de colţ verticale dintre aceste elemente 5varange şi suporţi7. *cestecordoane se e$ecută în trepte inverse, cu sensul general de sus în os 5vezi fig.+.'9a7.

Figura 3.17a. Schema de sudare a osaturii întărite.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Cordoanele D şi DD, respectiv DDD şi D(, pot fi e$ecutate şi simultan, dar deformaţiile şi tensiunile remanente vor fi mai mari. Sudarea îmbinărilor bilaterale

duble de colţ începe cu un prim nod situat în centrul secţiei 5suportul central şivaranga de la coasta 3=7 şi se continuă cu patru posturi de lucru pe cele douădiagonale ale secţiei, spre pupa şi prova. 2n continuare, se revine spre centrulsecţiei, sudându"se simultan câte patru noduri simetrice faţă de centrul secţiei5nodul '7. 2n schema de sudare din fig. +.'9b, cu cifre arabe în cercuri tangentela noduri este indicată ordinea de sudare a verticalelor.

Figura 3.17b. 8rdinea de sudare a verticalelor.

1rebuie subliniat faptul că sudarea fiecăruia din cele patru cordoane trebuiefăcută după răcirea completă a cordonului sudat anterior la acelaşi nod. Subacest aspect, metoda prezentată deşi conduce la tensionarea minimă a secţiei,presupune un consum de timp mai mare, datorită timpilor de aşteptare, cât şi acelor consumaţi pentru deplasarea sudorului dintr"o celulă în alta pentru sudareafiecărui nod. Hezultate bune pot fi obţinute şi prin sudarea pe rând a celor patrucordoane verticale din fiecare celulă. 2n acest caz, ordinea de sudare acelulelor va fi cea indicată cu cifre romane şi coincide cu cea adoptată lasudarea osaturii întărite de panou. *stfel verticalele vor fi sudate în fiecarecelulă începând cu verticala situată în punctul de încept al cordonului ' şi se vacontinua cu celelalte verticale în sensul dat de săgeţile sensurilor de sudareale schemei în sistem celular din figura +.'9b.

1rebuie făcută observaţia că în cazul acestei scheme, cei patru sudori se

întâlnesc o singură dată la nodul central, unde se intersectează planul diametralcu C3=. /acă se întâmplă acest lucru, sudarea acestui nod se va face conform


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

schemei din figura +.'9a, fiecare cordon fiind sudat după răcirea cordonuluie$ecutat anterior.

-. Etapa a !$-a " asamblarea şi sudarea longitudinalelor de "und şi a

învelişului secţiei 2n această etapă grinzile longitudinale de fund sunt poziţionate în decupările

e$istente în varange şi sunt asamblate şi sudate de varange. 2n acest caz,decupările din varange vor fi de tipul celor din fig. +.'<a 5decupări cu toleranţăstrânsă7.

Figura 3.18. /ecupări tehnologice în elementele de osatură.

/upă sudarea longitudinalelor în alveole, se trece la asamblarea tablelor fundului. *cestea sunt poziţionate una câte una începând cu tabla chilei plate şicontinuând simultan spre cele două borduri, într"o succesiune de operaţiiidentică celei prezentate la asamblarea învelişului secţiilor curbe pe dispozitiv.

/upă asamblarea învelişului se trece la sudarea cap la cap a filelor fundului,

utilizând o schemă de sudare adecvată. entru reducerea tensiunilor, se poateproceda la fi$area mecanică a tablelor de suporţi şi varange 5cu întinzători, pededesubt7, fără ca acestea să fie haftuite de osatură, cel puţin în zona plată afundului. 2n acest caz, prinderea tablelor în puncte de sudură de suporţi, varangeşi longitudinale se va face după sudarea tablelor între ele. 2n acest fel,contracţiile provocate de sudarea cap la cap se pot manifesta aproape liber,fără a tensiona suplimentar restul secţiei.

/upă. sudarea învelişului, secţia se desprinde de platou şi se răstoarnă în poziţie normală. 2n această poziţie se trece la sudarea învelişului fundului

de varange suporţi şi longitudinale.Se util izează în acest scop aceeaşi schemă în sistem celular 5fig.+.'=b7, cu menţiunea că întâi se sudează grinzile longitudinale de învelişşi apoi suporţii şi varangele, conform schemei amintite. Sudarealongitudinalelor se face cu respectarea regulilor prezentate în paragrafulscheme de sudare, pe baza unei scheme ce va fi utilizată în toate celulele.

2n figura +.'< este prezentată schiţa etapei şi schema de sudare a învelişului fundului.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 3.18. *samblarea şi sudarea învelişului fundului.

8 variantă utilizată cu rezultate bune, constă în asamblarea şi sudareaseparată a tablelor fundului pe platou, urmată de sudarea longitudinalelor fundului, cel puţin în zona plată a acestuia. Succesiunea operaţiunilor şi schemelede sudare vor fi în acest caz identice cu cele prezentate anterior pentru primeledouă etape de asamblare a secţiilor plane.

2n această variantă, învelişul fundului cu osatura simplă sudată pe acesta,se răstoarnă peste ansamblul realizat în primele trei etape şi se asamblează de

osatura întărită 5varange şi suporţi7. 2n continuare, secţia se desprinde de platou şi se răstoarnă după care setrece la sudarea învelişului de suporţi şi varange, la fel ca în prima variantăprezentată. în acest caz, decupările din varange vor fi de tipul celor din fig. +.'9b5cu toleranţă largă7, legătura dintre varange şi longitudinale realizându"se cuautorul unor plăcuţe de rigidizare. *ceastă variantă conduce la tensiuni maireduse pentru secţia în ansamblu, deoarece îmbinările cap la cap ale tablelor de înveliş precum şi cele de colţ ale longitudinalelor nu mai tensionează şi restulsecţiei.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

-

Te)nolo$ii de asamblare şi sudare a blocsec+iilor şi a corpuluina&ei

'.1 Te)nolo$ia de asamblare şi sudare a blocsec+iilor Corpul navei poate fi asamblat pe cala de monta sau în docul uscat din

secţii propriu"zise 5plane, curbe şi de volum7, asamblate şi saturate în atelier, saudin blocsecţii. 2n ultimul caz, blocsecţiile se asamblează în atelier sau pe cală, înapropierea amplasamentului pe care urmează a fi montat corpul navei.

*samblarea blocsecţiilor se poate face în poziţie normală sau în poziţierăsturnată. *samblarea în poziţie normală se aplică blocsecţiilor realizate integraldin elemente prefabricate cum este cazul maorităţii blocsecţiilor corpului navei,

cu e$cepţia blocsecţiilor de la e$tremităţi şi a celor de suprastructură. Flocsecţiileprova şi pupa, ca şi etaele de suprastructură se asamblează în poziţieirăsturnată.

'.1.1 Asamblarea blocsec+iilor %n po*i+ie normal *samblarea blocsecţiilor în poziţie normală se face în mai multe etape

tehnologice începând de la fund şi continuând spre punte, într"o succesiunelogică şi firească, astfel încât asamblarea blocsecţiei să fie posibilă cu unconsum minim de manoperă. 2n cele ce urmează vor fi descrise etapele deasamblare a unei blocsecţii din zona cilindrică a unui cargou cu o singură punte,blocsecţie ce conţine şi un perete transversal.

Etapa ! în cazul cel mai general, această etapă constă în asamblarea şisudarea secţiilor de dublu fund, în situaţia în care fundul este realizat din douăsecţii 5fig. -.'7.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 4.1. tapa a D"a " asamblarea şi sudarea secţiilor de dublu fund.' " învelişul plafonului /.>.! ) " suporţi laterali! + " învelişul fundului!

- " varange! 3 " suportul central.

2n prima fază se aduc cele două secţii de fund şi se aşează pe suporţidupă care se apropie şi se face centrarea acestora. #a centrare se urmăreşteca liniile de apă trasate pe înveliş şi varange să fie conţinute în aceleaşi planeorizontale, operaţie realizată cu autorul nivelei cu tub fle$ibil. Se verificăparalelismul liniilor teoretice a suporţilor laterali şi corespondenţa planelor teoretice a varangelor celor două secţii.

2n procesul de centrare, cele două secţii de fund se apropie până cemarginile învelişului se ating local, dar acest lucru nu este obligatoriu. Cu secţiilecentrate, situaţia în care distanţa /I dintre suporţii laterali este constantă, se

măsoară ocul di 5ce poate varia pe lungime7 în planul fiecărei varange, atâtpentru cele două învelişuri, cât şi pentru varange. Spre e$emplu, pentru

învelişul plafonului dublului fund se măsoară ocurile di în dreptul tuturor varangelor pe liniile teoretice ale acestora. 2n mod asemănător, se măsoară

ocurile d) şi d+ dintre varange şi suportul central, respectiv dintre învelişulfundului. e baza valorii măsurate /J % ct, se calculează apoi adaosultehnologic în dreptul fiecărei varange, cu relaţia&

b i A /"/ t"d i

unde& b! este valoarea locală a adaosului ce trebuie îndepărtat, iar / t este

distanţa teoretică dintre suporţii laterali.(alorile astfel calculate în dreptul fiecărei varange se înseamnă, dupăcare se trasează adaosul de monta cu autorul liniarului.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

/upă însemnarea adaosurilor tehnologice acestea se îndepărtează printăiere cu flacără, după care se face pregătirea marginilor pentru sudare. 2ncontinuare se e$ecută recentrarea celor două secţii, situaţie în care distanţa

dintre suporţii laterali va fi egală cu cea teoretică& / A / t. entru aceasta estenecesar ca valoarea b i a adaosurilor calculate să fie maorate cu mărimealufturilor îmbinărilor de monta, stabilite prin tehnologia de sudare. /upărecentrare, cele două secţii sunt asamblate în puncte de sudură şi se trece lasudare. 2nvelişurile vor fi sudate plecând de la centru spre cele două e$tremităţi,cu câte doi sudori, simultan la fund şi plafonul dublului fund 5cordoanele '7.Sudarea varangelor de suportul central se face după o schemă asemănătoarecelei utilizate la sudarea secţiilor de dublu fund

Etapa a !!-a *samblarea şi sudarea peretelui transversal.

2n situaţia în care blocsecţia include şi un perete transversal,următoarea etapă de asamblare va consta în asamblarea şi sudarea acestuiade secţia de dublu fund.

eretele transversal este adus pe poziţie şi centrat în raport cu planuldiametral al fundului. Cu autorul nivelei cu tub fle$ibil se verifică orizontalitateaunei linii de apă de control trasate pe perete. (erticalitatea peretelui se verifică cuautorul firului cu plumb.

Cu peretele astfel centrat, utilizând o şipcă etalon de la trasa cematerializează înălţimea teoretică a liniei de apă faţă de dublul fund 5K t7 se

stabileşte valoarea adaosului tehnologic de la partea inferioară 5b7 ce trebuie îndepărtat, pe mai multe linii de control trasate pe perete. /upă însemnarea şi trasarea adaosului tehnologic, se face tăierea cu flacără aacestuia şi se pregăteşte marginea inferioară a peretelui pentru sudare. Serecentrează peretele şi se asamblează în puncte de sudură.

/upă consolidarea peretelui cu autorul unor diagonale cu întinzători seface sudarea. Sudarea se e$ecută cu ) sudori plecând de la planul diametralspre cele două borduri, de o parte şi de cealaltă a peretelui 5cordoanele '7. /upărăcirea acestor cordoane se face sudarea pe cealaltă parte, tot simultan însensuri contrare 5cordoanele )7.

Etapa a !!!-a *samblarea şi sudarea secţiior de borda.Cele două secţii de borda sunt aduse pe poziţie şi se centrează. #a

centrare se verifică orizontalitatea unei linii de apă trasate pe borda, şicorespondenţa coastelor cu varangele. Suprapunând învelişul bordaului pestecel al gurnei, cu autorul unei şipci etalon se face aşezarea pe înălţime asecţiei, verificându"se totodată verticalitatea bordaului cu autorul firului deplumb. Se înseamnă adaosul tehnologic b de la partea inferioară, se trasează şise îndepărtează. /upă pregătirea marginilor, secţiile sunt recentrate şiasamblate de gurnă şi peretele transversal.

Se trece la sudarea tablei gurnei de învelişul bordaului folosind patrusudori, plecând de la centru spre cele două e$tremităţi, simultan în ambeleborduri 5cordoanele '7. 2n continuare, se sudează bordaul de perete, de os în


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

sus, până în zona a$ei neutre a navei 5cordoanele )7. 0ltima porţiune până lapunte se sudează în trepte inverse, cu sensul general de sus în os 5cordoanele+, -, 37.

Etapa a !$-a *samblarea şi sudarea punţii 5fig. -.)7.Secţia de punte este adusă pe poziţie şi se centrează. #a centrare se

verifică corespondenţa planului diametral al punţii cu linia planului diametraltrasată pe peretele transversal. Se face apoi centrarea pelungime şi înălţime.

2n acest scop se utilizează firul cu plumb, înălţimea fiind verificată cu autorulşipcilor de la trasa, în raport cu plafonul dublului fund.

Figura 4.2. tapa a D("a " asamblarea şi sudarea secţiei de punte.

1rebuie specificat faptul că la toate operaţiunile de centrare, şantierelenavale au adoptat norme interne privind toleranţele de aşezare a secţiilor.

*ceste norme se stabilesc pentru toate etapele tehnologice de asamblare ablocsecţiei. Spre e$emplu, în această etapă tehnologică trebuie respectateurmătoarele toleranţe&

- aşezarea faţă de ./. ∆b A B )mm!- aşezarea pe lungime ∆l A B +mm!- aşezarea pe înălţime ∆K A B 3mm.

*ceste norme sunt rezultatul e$perienţei acumulate şi diferă de la un şantier la altul, în funcţie de precizia de lucru ce este asigurată la construcţia corpului.

Hevenind la etapa tehnologică descrisă, un aspect important îl constituieasigurarea înălţimii corecte a punţii la e$tremităţile pupa şi prova, unde se varealiza cuplarea cu blocsecţiile vecine. 0neori pentru asigurarea coincidenţei

dintre secţiunile transversale de capăt ale blocsecţiilor vecine, se utilizeazărame de monta de forma unui perete transversal fictiv. 0tilizând aceeaşi ramăde monta la asamblarea blocsecţiilor adiacente, se obţine acelaşi contur de


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

capăt, şi se elimină dificultăţile ulterioare ce pot apare la asamblarea corpului pecală.

/upă centrare, puntea este asamblată de bordae şi peretele

transversal şi se trece la sudare. într"o primă etapă se sudează puntea debordae, cu patru sudori plecând de la centru spre pupa şi prova, simultan înambele borduri 5cordoanele '7. 2n continuare, se sudează pe dedesubt puntea deperete, după o schemă de sudare asemănătoare celei folosite la sudareaperetelui de plafonul dublului fund.

/acă nava are mai multe punţi, tehnologia de asamblare esteasemănătoare în aceste prime patru etape, cu deosebirea că secţia de punteprincipală 5din etapa a D("a7 devine secţie de punte intermediară, iar pereteletransversal, perete de cală, etc. 2n acest caz, se continuă cu&

- etapa a ("a " asamblarea peretelui de interpunte!- etapa a (D"a " asamblarea secţiilor de borda superioare!- etapa a (Dl"a " asamblarea punţii superioare.1oate operaţiunile e$ecutate în aceste etape sunt perfect analoge celor

din etapele DD, DDD şi D(, din e$emplul prezentat în acest paragraf.

'.1.! Asamblarea blocsec+iilor %n po*i+ie rsturnat *ceastă metodă de asamblare este utilizată la asamblarea şi sudarea

blocsecţiilor pupa şi prova, respectiv a etaelor de suprastructură.

în cazul blocsecţiilor de la e$tremităţi, unde nava are forme fine, fără osuprafaţă plană de spriin, asamblarea în poziţie normală ar necesita un pat fi$ demari dimensiuni. 1otodată, cele două blocsecţii amintite au o structură comple$ăşi curburi pronunţate, astfel încât practic nu este posibilă împărţirea lor înelemente prefabricate distincte 5fund, bordae, punţi, etc7. Singurul elementprefabricat distinct al blocsecţiilor de la e$tremităţi este peretele picului, care deregulă se asamblează separat, şi eventualii pereţi de compartimenta, prevăzuţi

în proiectul navei. /in aceste cauze, cele două blocsecţii amintite seasamblează în poziţie răsturnată, având ca suprafaţă de spriin punteaprincipală.

#a navele mari, aşa cum s"a precizat anterior, blocsecţiile de la e$tremităţipot fi împărţite în două sau mai multe secţii de volum, având ca suprafeţe despriin la asamblare puntea teugă, puntea principală, respectiv platformelee$istente în structura picului. Succesiunea operaţiunilor de asamblare esteoarecum asemănătoare celei întâlnite la asamblarea secţiilor de dublu fund.>orma corectă a carenei din această zonă a navei, se asigură şi în acest caz cuautorul osaturii transversale şi longitudinale, respectiv a etravei şi etamboului.Cea mai mare parte a acestor structuri se preasamblează separat după care semontează, realizându"se un schelet care ulterior este învelit de filele bordaului.

*samblarea blocsecţiei sau a secţiei de volum începe întotdeauna prinasamblarea punţii sau platformei de spriin pe un dispozitiv având forma


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

negativului acesteia, asemănător tehnologiei de asamblare şi sudare asecţiilor curbe deschise, respectiv a celor plane.

2n continuare, se trece la asamblarea pereţilor de compartimenta şi apoi a

osaturii transversale preasamblate sub formă de cadre. Se montează peretelepicului ce aparţine blocsecţiei sau secţiei de volum respective, şi porţiunea deetravă, ca element longitudinal ce asigură distanţarea şi poziţia corectă aosaturii transversale. Se montează în continuare celelalte elemente destructură ale blocsecţiei& stringheri, curenţi, platforme, traverse nepuntite,realizându"se astfel un schelet rigid ce descrie corect formele e$tremităţii navei.

2n etapa următoare se asamblează şi se sudează învelişul navei, plecândde la fund spre punte. în final, se face sudarea prin interior a osaturii de înveliş,şi completarea la rădăcină a îmbinărilor cap la cap dintre tablele învelişului.

1ehnologia de asamblare şi sudare a unei astfel de blocsecţii presupune un marenumăr de etape tehnologice, prin care se realizează succesiunea de operaţiidescrisă mai sus. în fiecare din aceste etape se stabilesc schemele de sudareaferente, scheme care trebuie să respecte principiile prezentate anterior./eoarece sudarea se e$ecută preponderent manual, se recomandă folosirea pescară largă a sudării în trepte inverse, în scopul diminuării tensiunilor şideformaţiilor remanente.

rezentarea detaliată a tehnologiei de asamblare şi sudare a uneiblocsecţii de la e$tremităţi ar conduce la e$tinderea e$cesivă a volumului

prezentei lucrări, fapt ce nu se ustifică. 1otodată trebuie precizat faptul căelaborarea tehnologiei amintite poate fi făcută cu uşurinţă pe baza

'.! -etode de asamblare şi sudare a corpului na&ei pe calCorpul navei poate fi asamblat pe cală fie din blocsecţii, fie din secţii.

*samblarea corpului din blocsecţii este cea mai eficientă metodă, ceconduce la durate minime de monta, din motive lesne de înţeles. Metoda poate fiaplicată sub rezerva ca şantierul naval să dispună de maşini şi instalaţii deridicat şi transportat cu o capacitate suficient de mare, iar cala de monta săaibă dotările necesare pentru deplasarea blocsecţiilor în vederea cuplăriiacestora. în acest sens este indicat ca pe cala de monta să e$iste sisteme detranslatare pe direcţie longitudinală şi transversală, şi în acelaşi timp cărucioarelee$istente în aceste sisteme să fie prevăzute cu platforme reglabile 5hidraulice saumecanice7 pe înălţime.

*samblarea din secţii a corpului navei, se e$ecută prin mai multe metodece vor fi prezentate ulterior, şi conduce la durate mai mari ale ciclului de monta.0tilizarea acestor metode este însă frecventă în special în cadrul şantierelor navale mai puţin dotate tehnic.

Dndiferent de metoda de asamblare, în cursul procesului de monta al

corpului se efectuează o serie întreagă de lucrări de centrare şi verificare, ce audrept scop obţinerea formei şi dimensiunilor corecte ale corpului.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

rima operaţiune cu care demarează asamblarea corpului este cea dematerializare pe cală a liniilor de control necesare montaului prin amplasareaplăcuţelor de cală. *cestea vor materializa în principal linia teoretică a planului

diametral 5linia de bază7, dar şi liniile transversale, perpendiculare pe linia debază, linii necesare în lucrările de centra.

*mplasarea plăcuţelor de cală poate fi făcută clasic, cu autorul strunei deoţel perfect întinse cu autorul unui vinci cu şurub şi a firului cu plumb, sau prinmetode optice.

'.!.1 -etode optice de efectuare a lucrrilor de centrare şi &erificareMetoda optică de efectuare a lucrărilor de centrare şi verificare cu autorul

teodolitului este considerată metoda de bază în cazul construcţiei navelor pecalele de monta orizontale.

*ceastă metodă înlocuieşte cu succes, conducând la rezultate mult maiprecise, metodele clasice de verificare a orizontalităţii cu autorul nivelei cu tubfle$ibil 5furtunul cu apă7. 1otuşi, metodele clasice au în continuare o largăutilizare, deoarece nu necesită o calificare deosebită a personalului.

entru început, în acest paragraf vor fi precizate indicaţiile generale pentruutilizarea teodolitului. *stfel, la demararea lucrărilor, stativul teodolitului seaşează pe o bază suficient de rigidă, picioarele mobile ale stativului reglându"se astfel încât înălţimea totală 5împreună cu teodolitul7 să corespundă

înălţimii lucrătorului, iar măsuţa stativului să fie într"o poziţie apro$imativ

orizontală. 1eodolitul se fi$ează în prealabil pe măsuţa stativului cu un şurub,după care se centrează deasupra punctului sau liniei, după care se fi$ează rigidpe stativ. *$a verticală a teodolitului se fi$ează vertical pe nivel cu cerculorizontal. 1eodolitul se consideră stabilizat şi centrat deasupra punctului în cazul

în care a$ul vizorului centrorului coincide cu punctul marcat, şi nivelul prinalidada cercului orizontal se află în poziţie orizontală.

8cularul lunetei teodolitului se reglează după ochiul observatorului prinrotirea inelului cu dioptrii, astfel încât să apară imaginea clară a grilei tubului.Crucea lunetei se suprapune cu un punct îndepărtat 5de e$emplu la trasareacalei, cu punctul de intersecţie al planului diametral al calei cu coasta din pupa7.>i$area apro$imativă a lunetei se face cu autorul vizorului mecanic, iar suprapunerea e$actă a lunetei cu punctul respectiv, prin rotirea şurubului deorientare. #uneta se focalizează pe acest punct prin rotirea cremalierei lentileifocalizatoare.

2n cazul intersectării traiectoriei planului vertical, teodolitul trebuie să fiefi$at pentru a nu se putea roti în urul a$ei verticale. /upă aceasta se pot aplicapunctele intermediare ale liniei intersectate, rotind luneta teodolitului în urul a$eiorizontale şi focalizând"o pe locurile dinainte stabilite 5de e$emplu pe plăcuţelecalei7. entru simplificarea operaţiei de aplicare a reperelor trasate se pot folosi

rigle cu diviziuni milimetrice.entru construirea în plan orizontal a perpendicularei la linie, teodolitul

se fi$ează şi se centrează deasupra punctului marcat, a$ul optic al luneteiNORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

suprapunându"se pe planul vertical care trece peste linie. 1eodolitul se vabloca, pentru a nu se putea roti în urul a$ei verticale în timpul citirii pe cadran.liberând teodolitul, se roteşte la 64 şi se fi$ează din nou. *poi se roteşte în

urul a$ului orizontal, aplicând succesiv punctele perpendicularei. 2n cazul intersectării liniei planului orizontal 5de e$emplu a liniei planului de

bază7, luneta se montează orizontal şi se fi$ează pentru a nu se putea roti în urul a$ei verticale, aplicând succesiv punctele traiectoriei planului orizontal.

*plicarea liniei planului diametral 5./.7 şi a liniilor paralele cu acesta seface în modul următor 5fig. -.+7& în zonele prova şi pupa ale calei se stabilesc cuautorul ruletei punctele a$ei de simetrie a calei, între care se va trasa linia ./. şipe plăcile metalice se aplică cu punctatorul semnele de trasa. 1eodolitul semontează şi se centrează în prealabil deasupra punctului din prova 5sau pupa7

al a$ei de simetrie a calei. *$a de rotire a teodolitului se fi$ează vertical pe nivel. *poi teodolitul se centrează definitiv deasupra punctului. #inia verticală a grileilunetei se suprapune cu punctul din pupa 5sau prova7 al a$ei de simetrie a caleiCorpul teodolitului se fi$ează pentru a nu se roti în urul a$ei verticale. #uneta sefi$ează succesiv pe plăcile amplasate în ./., plăci pentru care se înseamnăpoziţia traiectoriei ./.

Celelalte linii longitudinale se aplică pe cală la fel ca şi linia ./. entrumarcarea pe cală a perpendicularelor la ./. pe plăcile amplasate pe linia ./.se fi$ează poziţia punctelor de intersectare a perpendicularelor 5cupla

maestră, coaste de capăt sau medii ale secţiilor şi blocsecţiilor, etc7. 1eodolitulse fi$ează succesiv deasupra fiecăruia din punctele de intersectare aperpendicularei cu linia ./. şi se centrează deasupra lui. *$ul optic al lunetei sesuprapune cu ./. şi se fi$ează teodolitul pentru a nu se roti în urul a$eiverticale în timpul citirii pe cercul orizontal. *poi corpul teodolitului se roteşte cu64 în urul a$ei verticale şi se fi$ează din nou. 2n continuare, luneta se roteşte în

urul a$ei orizontale şi se marchează succesiv punctele perpendiculareirespective pe plăcuţele calei.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 4.3. Marcarea liniilor de bază pe cală'" linie de baza 5referinţa7 orizontală! )" montanţi! +" teodolit! -" linielongitudinală! 3" linie perpendiculară pe ./.! =" linie ./.! 9" plăcuţe.

entru materializarea liniei de bază orizontale, a$a de rotire a teodolituluise fi$ează vertical pe nivel. *$a lunetei se fi$ează orizontal. Hotind corpulteodolitului în urul a$ei verticale, se aplică succesiv punctele traiectoriei

planului de bază pe montanţi, coloanele calei sau pe alte construcţii fi$e.lăcuţele de cală odată marcate vor fi utilizate în timpul lucrărilor de centrare şipoziţionare corectă a elementelor prefabricate ale corpului. /e e$emplu, pentruverificarea poziţiei secţiilor de fund pe lungime, teodolitul se montează lateral faţăde secţia verificată 5fig. -.-7, dacă lăţimea calei permite, sau sub secţia de fund,deasupra liniei de bază a coastei medii pe cală. *poi teodolitul se echilibrează şise centrează. *$a optică a lunetei se suprapune cu planul coastei medii pe cală,iar corpul teodolitului se fi$ează pentru a nu se roti în urul a$ei verticale, dar luneta să se poată roti în planul coastei medii. #uneta se aplică pe secţie şi se

stabileşte poziţia secţiei de fund pe lungime. Suprapunerea liniei verticale alunetei teodolitului cu linia coastei medii a secţiei se realizează prindeplasarea celei din urmă de"a lungul calei. oziţia secţiei de fund după planulorizontal, înălţime, asietă şi înclinare se verifică cu o singură montare ateodolitului. ?umai la verificarea planului orizontal pe secţie în unele cazuri,teodolitul se montează de două ori 5sau se folosesc două teodolite7 în pupa şi înprova.

1eodolitul se montează pe cală în ./. în prova sau în pupa faţă de secţiaverificată, nu mai aproape de <"'4m. #uneta teodolitului pe înălţime trebuie săfie sub planul de bază al navei. *$a optică a lunetei se montează în planuldiametral al calei. 1eodolitul se fi$ează pentru a nu se putea roti în urul a$eiverticale, dar luneta se roteşte liber în ./. entru verificarea planului orizontal,


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

luneta teodolitului se aplică pe semnele de trasa ale ./. de pe bordaul e$terior,la îmbinarea de monta a secţiei. Suprapunerea liniei verticale a lunetei cusemnul de trasa al ./. la secţie se realizează prin deplasarea secţiei pe planul

orizontal.

Figura 4. 4. (erificarea poziţiei secţiei de fund.' " linie ./.! ) " teodolit! + " montant de miră! -" linia coastei medii! 3" mire.

entru verificarea poziţiei secţiei de fund pe înălţime, înclinarelongitudinală şi transversală, a$a lunetei teodolitului se fi$ează în planul paralelcu cel de bază. Se fi$ează luneta pentru a nu se putea roti în urul a$ului

orizontal, se îndreaptă spre montant şi se marchează pe ea semnele de trasa alepoziţiei planului paralel cu cel de bază 5după linia orizontală a riglei lunetei7.Cota egală cu distanţa dintre semnul de trasa aplicat şi semnul de trasa de pemontant se marchează pe mirele fi$ate în punctele de intersectare a coastelor marginale 5secţiunea de capăt7 cu ./."ul secţiei. #uneta teodolitului se

îndreaptă spre semnele de trasa menţionate şi secţia se centrează pe înălţimeşi asietă până la suprapunerea crucii lunetei cu semnul de marca de pe miră.

(erificarea înclinării transversale 5sau a ruliului7 se face montând mirele pepunctele de intersecţie a liniilor coastelor marginale cu liniile de control de pe

interiorul bordaului sau de pe varangele de capăt pe ambele borduri. #unetateodolitului se îndreaptă spre mire, şi se echilibrează secţia până la obţinereaunor indicaţii identice pe mirele ambelor borduri.

Centrarea cu autorul teodolitului se poate utiliza pe scară largă în toateetapele tehnologice, atât la asamblarea blocsecţiilor cât şi a corpului navei pecală 5asamblarea bordaelor, a pereţilor transversali şi longitudinali, cuplareasecţiilor sau blocsecţiilor pe cală, etc7. /e e$emplu, verificarea poziţiei secţiilor de borda pe lungime se poate face similar cu centrarea pe lungime a secţiei defund. oziţia secţiei de borda în raport cu planul orizontal se poate verifica prin

una din metodele ilustrate în figura -.3.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

'" linie de control longitudinală! )" teodolit! +" montant& -" linie de controlorizontală! 3" mire! =" linie de control a liniei longitudinale! 9"linie de bază a linieilongitudinale pe cală.

Figura 4.5. Centrarea bordaelor.

/upă o primă metodă, pe paiolul dublului fund se aplică în prealabil o linielongitudinală de control, iar pe secţia de borda în punctele verificate se vor monta mire cu semne de marca ale aceleiaşi linii longitudinale de control.1eodolitul se montează şi se centrează deasupra aceleiaşi linii de control. *$aoptică a lunetei se suprapune cu planul liniei longitudinale de control şi sefi$ează pentru a nu se putea roti în urul a$ei verticale. #uneta se îndreaptăsuccesiv spre mirele secţiei de borda. Suprapunerea liniei verticale a luneteiteodolitului cu semnele de marca de pe mirele secţiei se realizează prindeplasarea părţii superioare a secţiei de bord.

* doua metodă diferă prin aceea că linia de bază a liniei longitudinalese aplică pe cală, iar mirele cu semnele de marca se montează în e$teriorulsecţiei de bord.

* treia metodă se aplică dacă puntea intermediară sau principală face corpcomun cu secţia de borda. 2n acest caz, linia de control este în prealabil trasatăpe punte, iar teodolitul se centrează deasupra acesteia.

entru verificarea poziţiei secţiei de borda după înălţime şi asietă, trebuiesă e$iste marcaul înălţimii care poate fi unul din marcaele liniei de bazăorizontale de pe un montant din apropierea secţiei verificate. 1eodolitul seaşează pe secţia de fund, verificându"se verticalitatea a$ei sale. #uneta seaşează în poziţie orizontală şi se fi$ează. *poi se stabileşte poziţia după

înălţime a a$ei optice a lunetei, pentru care aceasta se îndreaptă spre marcaul înălţimii şi se măsoară distanţa de la marca la proiecţia liniei orizontale a grileilunetei.

#uneta se îndreaptă spre secţia de borda în zona coastelor e$treme şi seegalizează asieta secţiei până la obţinerea unor distanţe identice de la liniaorizontală de control de pe secţie la proiecţia liniei orizontale a grilei lunetei.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

*poi se stabileşte înălţimea secţiei prin măsurarea distanţei de la proiecţia linieiorizontale a grilei la linia orizontală de control de pesecţie, şi compararea sa cudistanţa de la proiecţia aceleiaşi linii la marcaele înălţimii. oziţia pereţilor se

verifică la fel ca şi poziţia secţiilor de bord.'.!.! Asamblarea corpului na&ei din blocsec+ii

*şa cum s"a precizat anterior, este cea mai productivă metodă deasamblare a corpului navei. Flocsecţiile sunt asamblate separat în atelier sau pecală, fapt ce permite practic abordarea simultană a montaului corpului pe

întreaga lungime. 1otodată blocsecţiile pot fi saturate în grad avansat, fapt cereduce substanţial durata de staţionare pe cală.

0n aspect important îl constituie stabilirea ordinii de cuplare pe cală ablocsecţiilor, funcţie de care se stabileşte şi graficul de asamblare a blocsecţiilor,

respectiv prioritatea la monta a acestora. 8rdinea de monta, respectivetapele tehnologice de asamblare ale corpului, trebuie să reducă la ma$imumtimpii morţi, fiecare blocsecţie trebuind să fie complet finalizată în momentul încare îi vine rândul să fie cuplată pe cală.

*samblarea corpului începe de regulă din zona compartimentului demaşini, prin cuplarea primelor două blocsecţii. *stfel se urmăreşte finalizareacât mai rapidă a zonei compartimentului de maşini, fapt ce permite demarareaoperaţiunilor de monta a instalaţiilor din CM. în continuare se e$ecută cuplareaurmătoarelor blocsecţii, mergând simultan spre cele două e$tremităţi ale

corpului, până se aunge la cuplarea blocsecţiei picului prova.#a navele de lungime mare, ce au un număr mare de blocsecţii, serecomandă chiar cuplarea simultană a blocsecţiilor pe întreaga lungime în raioanede câte două blocsecţii. în continuare se trece apoi la cuplarea acestor raioane,avansând simultan spre cele două e$tremităţi. *ceastă tehnologie conduceevident la productivitatea ma$imă şi la o durată minimă de staţionare acorpului navei pe cală. #a aplicarea acestei metode se impune ca toleranţelela forma secţiunilor de capăt a blocsecţiilor să fie foarte strânse. în caz contrar pot apare dificultăţi mari la cuplare, ce pot merge până la imposibilitatea cuplăriişi rebutarea unor blocsecţii. vitarea acestei situaţii se face prin creştereapreciziei de fabricaţie şi folosirea unor rame de monta la asamblareablocsecţiilor, aşa cum s"a precizat anterior.

2n cele ce urmează va fi abordată tehnologia de cuplare a două blocsecţii,toate celelalte cuplări e$ecutându"se asemănător.

2n prima etapă, pe cală este adusă prima blocsecţie şi centrată pe poziţie în raport cu linia planului diametral materializată pe cală cu autorul plăcuţelor de cală sau a strunei de oţel 5fig. -.37.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 4.6. Centrarea primei blocsecţii.'"fir cu plumb! ) " nivele cu tub fle$ibil! + " cărucior de cală ! - " tacheţi! 3 "

plăcuţe de cală

Se verifică totodată asieta şi ruliul 5înclinarea transversală7 cu autorulnivelei cu tub fle$ibil sau a teodolitului. oziţia pe lungime se verifică asemănător cu firul cu plumb sau cu teodolitul, cu autorul plăcuţelor de marca de pe calăce au fost fi$ate anterior. 2n acest paragraf succesiunea operaţiilor de centranu va fi abordată amănunţit, deoarece poate fi stabilită cu uşurinţă pe bazacelor prezentate în paragraful anterior.

/upă ce blocsecţia D a fost centrată se trece la centrarea blocsecţiei DD înraport cu prima blocsecţie. *ceastă blocsecţie se aşează pe cărucioare şi se

centrează ca şi blocsecţia D în vederea însemnării adaosului tehnologicprevăzut pe conturul secţiunii de capăt 5fig. -.97.

Figura 4.7. Centrarea celei de"a doua blocsecţii.' " întinzători! ) " urechi de prindere! + " plăcuţe de cală! - " fir cu plumb! 3 "

nivelă cu tub fle$ibil


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Cu blocsecţiile centrate 5fie clasic, fie cu teodolitul7, se înseamnă adaosultehnologic ce trebuie îndepărtat, după ce în prealabil blocsecţiile au fost blocatecu întinzători şi urechi de prindere sudate pe conturul blocsecţiilor.

Stabilirea adaosului se poate face în două moduri&L în primul mod, se măsoară din loc în loc distanţele d 5ocurile dintre

învelişuri7 pe nişte linii de măsură trasate în prealabil. Cunoscând distanţaintercostală teoretică a, şi măsurând distanţa a dintre coastele de capăt 5a A ct.7,se calculează adaosurile b ce se înseamnă după aceea pe învelişul blocsecţiei DD&

b A a J "a " dL în a doua variantă se calculează ocul d ' ce urmează a fi însemnat

cu autorul însemnătorului distanţier în raport cu muchia blocsecţiei D. *cestase calculează cu relaţia

d' A aI"aSe reglează însemnătorul la valoarea d i şi se trasează adaosul pe întregperimetrul blocsecţiei DD. >acem precizarea că acest procedeu poate fi aplicat şi la

însemnarea adaosurilor de monta în etapele tehnologice de asamblare ablocsecţiilor 5vezi asamblarea secţiilor de dublu fund, bordae, etc7.

ste evident că după îndepărtarea adaosului şi recentrare, când d i A 4 şi aIA a, ocul d i dat de relaţia de mai sus trebuie maorat cu valoarea rostului

îmbinării cap la cap stabilit prin tehnologia de sudare./upă însemnarea adaosului, se desprind întinzătorii, se taie adaosul

tehnologic şi se pregătesc marginile pentru sudare. 0rmează recentrareablocsecţiilor, reblocarea acestora cu autorul întinzătorilor şi asamblarea înpuncte de sudură a învelişurilor celor ) blocsecţii.

/upă asamblare se trece la sudare după o schemă de sudareconvenabilă. 2n figura -.< este prezentată o schemă de sudare cu până la 9sudori, indicată la cuplarea blocsecţiilor. 2n această schemă cordoanele ' şi )dintre bordae se e$ecută în trepte inverse, cu sensul general de sus în osindicat pe schemă. 2n ceea ce priveşte cordoanele verticale + şi - dintrecarlingile de fund, dacă înălţimea lor este mare, se vor suda de sus în os dar întrepte inverse.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 4. 8. Schema de sudare la cuplarea a două blocsecţii

0n aspect important poate apare în cazul în care blocsecţiile nu suntprevăzute cu adaosuri tehnologice de monta, ci cu adaosuri de contracţie.

2n acest caz, blocsecţiile vor fi e$ecutate practic la dimensiunile nominale,dar rostul îmbinărilor cap la cap va fi mai mare 5din motive uşor de înţeles7, şi varezulta de cele mai multe ori cu variaţii în anumite limite, pe conturulblocsecţiilor. roblema se rezolvă prin sudarea pe plăcuţă ceramică, ce permiteformarea corectă a rădăcinii cordonului, asigurând şi stabilitatea băii de sudare

în cazul rosturilor mari.Fenzile cu plăcuţe ceramice vor fi aplicate în e$teriorul învelişului la fund şibordae, la care sudarea se va face prin interior, respectiv sub punţi, la caresudarea se va face pe suprafaţa superioară a acestora. 2n prealabil pe contur sesudează piepteni prevăzuţi cu decupări suficient de mari pentru a permiteaplicarea benzilor ceramice. Sudarea învelişurilor se va face pe o singură parte,după o schemă asemănătoare celei din figura -.6.

Figura 4.9. Schema de sudare pe plăcuţe ceramiceNORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Cordoanele dintre învelişul bordaelor şi învelişul fundului se pot e$ecutasemiautomat în mediu de gaz 5M*G"C8) sau C8HG8?7, în timp ce cordoanele

dintre punţi pot fi e$ecutate prin acelaşi procedeu, sau automat sub strat de flu$. 2n figura -.'4 este prezentată schema de aplicare a benzii cu plăcuţe

ceramice la borda, respectiv amplasarea pieptenilor.

Figura 4.10. Schema de amplasare a pieptenilor de montaşi a plăcuţelor ceramice.

'" pieptene! ) " bandă adezivă! + " plăcuţă ceramică! - " învelişul bordaului

'.!." Asamblarea corpului na&ei pe cal din sec+ii/eşi metoda de asamblare a corpului navei din blocsecţii este cea mai

eficientă, totuşi în multe şantiere navale se utilizează pe scară largăasamblarea navei din secţii. Metodele de asamblare din secţii se utilizează înspecial în şantierele navale ce nu dispun de o dotare tehnică suficientă cumaşini de ridicat şi transportat. *samblarea corpului din secţii se face prinpatru metode mai cunoscute, şi anume&

'. Asamblarea prin metoda după orizonturi

ste prima metodă ce a fost aplicată odată cu trecerea la construcţianavelor sudate, din elemente prefabricate, şi reproduce în oarecare măsurăsuccesiunea de monta a navelor nituite.

*samblarea navei se face pornind de la fund, simultan pe întreaga lungimea navei, prin asamblarea pe orizontală a secţiilor de fund plecând de la miloculnavei spre cele două e$tremităţi. e măsură ce secţiile de fund sunt asamblatese trece la sudarea lor şi simultan se asamblează alte secţii de fund încontinuare. #a finalul acestei etape, se finalizează complet primul orizont, cel alsecţiilor de fund.

2n continuare se asamblează şi se sudează pereţii transversali de calăsimultan pe întreaga lungime. Se continuă cu asamblarea şi sudarea bordaelor inferioare 5cazul navelor cu punte intermediară7 şi apoi se asamblează punţile


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

intermediare, plecând de la milocul navei spre cele două e$tremităţi. Sefinalizează astfel cel de"al doilea orizont.

Se continuă cu al treilea orizont, alcătuit din pereţii transversali de

interpunte, bordaele superioare şi punţile superioare, etc. 2n final, se cupleazăcele două blocsecţii de la e$tremităţi. ?ava se construieşte pe orizonturisuccesive, de unde şi denumirea metodei.

entru mărirea frontului de lucru, bordaele pot fi asamblate plecândsimultan din două sau trei locuri pe lungimea navei. #a întâlnirea fronturilor,ultimele secţii de borda 5secţie tampon7 se centrează, iar adaosuriletehnologice se înseamnă prin suprapunerea învelişului secţiei tampon peste

învelişurile secţiilor alăturate, dea asamblate şi sudate. *vantaul acestei metode constă în frontul mare de lucru ce se deschide

în fiecare etapă, practic lucrându"se simultan pe întreaga lungime a navei.roductivitatea metodei după orizonturi este astfel deosebit de ridicată,conducând la durate mici de staţionare a corpului navei pe cală.

/ezavantaul metodei constă în precizia de fabricaţie scăzută, şi abaterilemari de la forma şi dimensiunile corpului navei. /atorită numărului mare desuduri e$ecutate simultan şi oarecum haotic pe întreaga lungime a navei, maiales în prima etapă, când rigiditatea orizontului secţiilor de fund este relativredusă, rezultă deformaţii e$cesive şi abateri mari de la dimensiunile nominale./in acest motiv, această metodă a fost iniţial abandonată.

0lterior a fost concepută o metodă asemănătoare, care înlătură o partedin dezavantaele menţionate, aşa numita variantă actualizată a metodei dupăorizonturi.

#a asamblarea corpului navei prin metoda &după orizonturi actualizată&, într"o primă etapă se asamblează primul orizont, cel al secţiilor de fund,plecând de la centrul navei spre cele două e$tremităţi, fără a se face însă şisudarea. 2n continuare, se asamblează şi se sudează pereţii transversali pe

întreaga lungime a navei, după care se trece la asamblarea bordaelor inferioare, fără a se face însă şi sudarea. Hezultă un ansamblu rigid care va

împiedica manifestarea contracţiilor în momentul sudării, înlăturând astfeldezavantaele metodei clasice.

Se trece în continuare la sudarea secţiilor de fund între ele şi abordaelor, simultan efectuându"se centrarea şi asamblarea secţiilor de punteintermediară. Se continuă cu asamblarea pereţilor de interpunte şi sudareaacestora, după care se asamblează bordaele superioare.

/upă asamblarea integrală a celui de"al doilea orizont se trece la sudareaacestuia pe întreaga lungime, simultan cu asamblarea punţilor superioare. 2n finalse sudează punţile superioare şi se cuplează cele două blocsecţii de lae$tremităţi.

entru diminuarea la ma$imum a deformaţiilor se aplică pe scară largăsudarea în trepte inverse. vitarea încovoierii generale a corpului navei, se poaterealiza prin e$ecutarea simultană a cordoanelor de sudură simetrice din cele


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

două borduri. Metoda are o productivitate ridicată şi conduce la deformaţii şiabateri rezonabile ce se încadrează în toleranţele admise de la dimensiunileprincipale. 2n figura -.'' este indicată ordinea de asamblare a secţiilor prin

această metodă.

Figura 4.11. Schema etapelor tehnologice de asamblare a corpului navei pe cală

prin metoda după orizonturi actualizată.

/acă nava se e$ecută cu adaosuri tehnologice, schema de asamblaretrebuie însoţită de schema adaosurilor de monta, ce va ţine cont de ordinea deasamblare. *stfel secţiile de borda tampon& 6 şi '<, vor fi prevăzute cu adaosuriatât la partea inferioară cât şi la cele două e$tremităţi, pupa şi prova.

Metoda prezentată are totuşi dezavantaul că structurile corpului vor fitensionate. 1ensiunile reziduale mari, chiar dacă deformaţiile sunt uniforme şiacceptabile ca valoare, sunt o consecinţă a rigidităţii mari a fiecărui orizont, ce

nu permite manifestarea liberă a contracţiilor în timpul răcirii cordoanelor desudură.). Asamblarea prin metoda piramidalăMetoda piramidală a fost introdusă după renunţarea la metoda după

orizonturi, şi înlătură toate dezavantaele primelor două metode şi anume&precizia scăzută de fabricaţie, respectiv tensiunile remanente mari.

#a această metodă, asamblarea corpului navei începe din zona centralăunde se realizează un tronson de corp ce se e$tinde în trepte pe lungime, iar pe

înălţime aunge până la puntea principală. 1ronsonul realizat are în fiecare etapăforma unei piramide, de unde şi denumirea metodei.

*samblarea corpului navei începe cu centrarea pe cală a unei secţii defund, urmată de asamblarea şi sudarea celor două secţii de fund adiacente.0rmează asamblarea şi sudarea peretelui transversal de cală 5dacă e$istă7,după care se asamblează şi se sudează cele două bordae inferioare şi apoipuntea intermediară. Hezultă o primă piramidă ce se e$tinde până la interpunte.Se continuă cu alte două secţii de fund, după care se asamblează şi se sudeazăpatru secţii de borda inferior simultan cu asamblarea şi sudarea peretelui deinterpunte de pe verticala primei piramide. Se sudează bordaele superioare dina$a piramidei şi simultan puntea superioară, respectiv cele două interpunţiadiacente. Hezultă prima piramidă completă, ce se e$tinde până la punteaprincipală.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Se continuă în acelaşi mod cu alte două secţii de fund, bordae, punţi, etc..entru a nu complica inutil figura, s"a indicat numai ordinea de monta a primeipiramide complete, ce a fost haşurată.

Figura 4.12. Schema etapelor tehnologice de asamblare a corpului navei pe calăprin metoda piramidală.

/atorită rigidităţii mari a tronsonului realizat în fiecare etapă de asamblare,deformaţiile provocate de sudare vor fi minime. 1otodată, pe măsură ce seavansează spre e$tremităţi şi spre puntea superioară, deformaţiile remanenteacumulate în etapele anterioare pot fi compensate cu autorul adaosurilor tehnologice. /acă asamblarea navei se face cu adaosuri de contracţie,deformaţiile pot fi compensate adoptând valori convenabile pentru lufturile

îmbinărilor cap la cap, şi sudarea pe plăcuţă ceramică. Ca rezultat, se aunge lao precizie deosebit de ridicată şi corpul navei se realizează în toleranţe foartestrânse la dimensiunile principale.

0n alt avanta al metodei este acela că tensiunile remanente din structurilecorpului navei în ansamblu sunt mult diminuate. *cest fapt se e$plică prin aceeacă în momentul sudării fiecărei secţii, aceasta este liberă pe două sau chiar treilaturi, iar contracţiile cordoanelor de sudură la răcirea acestora se pot manifestaliber în proporţie mult mai mare.

2n practica proiectării tehnologice, schema etapelor tehnologice serealizează cu autorul unor schiţe a$onometrice care descriu aspectul tronsonuluirealizat în etapa respectivă, şi pe care se indică şi schema de sudare din aceaetapă. Schemele de sudarea utilizate sunt asemănătoare celor prezentate

anterior, când a fost abordată tehnologia de asamblare a blocsecţiilor şi acorpului navei din blocsecţii.

3. Utila/e folosite la sudare

.1. Utila/e pentru sudarea semiautomat sub strat de flu,


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

#a aceste instalaţii 5fig.3.'7, deplasarea capului de sudare se face manual./e obicei, capul de sudare este spriinit pe piesa de sudat cu autorul unuidispozitiv cu înălţimea reglabilă.

Figura 5.1. Dnstalaţie pentru sudarea semiautomată sub strat de flu$. '" sursa desudare! )" cutia de distribuţie cu aparataul de control! +" mecanismul de avans

al sârmei electrod! -" tambur cu sârma electrod! 3" cap de sudare cu pâlniapentru de flu$! =" tub fle$ibil.

0n tub fle$ibil cu lungimea de +...3 m, asigură conducerea sârmei de lamecanismul de avans la capul de sudare, alimentarea sârmei cu curent, precumşi posibilitatea transmiterii unor comenzi de la capul de sudare la mecanismul deavans 5reglarea vitezei7.

>lu$ul se află într"o pâlnie fi$ată pe capul de sudare. Hegimurile de sudarediferite se obţin prin modificarea curentului de sudare şi a vitezei de avans asârmei electrod.

1ubul fle$ibil special 5fig. 3.)a7 serveşte pentru înaintarea sârmei electrod.l este alcătuit dintr"o spirală dublă de oţel 5'7, din firele de alimentare a arcului5+7 care asigură şi transmiterea comenzilor de pornire"oprire prin circuitul decomandă 5-7. Cablul fle$ibil este acoperit cu o cămaşă de bumbac 537, îmbrăcatăla e$terior cu cauciuc 5=7.

Capul de sudare 5fig.3.)b7 este compus dintr"un corp de aluminiu 5'7, lapartea inferioară având înşurubat un corp cilindric 5)7 din cupru. în interiorulcorpului este fi$at un cot tubular 5+7 din alamă şi o duză de contact 5-7 din bronz.#a partea superioară a capului este fi$ată pâlnia pentru flu$ 537. Capul de sudareeste fi$at de mânerul 597, pe care este montat butonul de comandă 5<7, careconectează motorul pentru comanda avansului sârmei electrod. Capul este fi$atpe un pivot 567 reglabil şi demontabil, ce serveşte la spriinirea şi ghidareacapului în timpul sudării.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 5.2. a7 1ubul fle$ibil! b7 Capul de sudare.

#a acest tip de utila se pune problema dacă acesta poate funcţiona fărăregla automat al vitezei de avans a sârmei, deplasând manual capul de sudare,fără ca operatorul sudor să poată vedea arcul electric şi vârful electrodului.ractica a dat răspuns afirmativ la această întrebare. #a sudarea semiautomatănu se pot elimina variaţiile lungimii arcului.

1otuşi, practica a arătat că procesul de sudare este stabil la viteza de avansconstantă a electrodului, cu condiţia ca diametrul sârmei electrod să nudepăşească ) mm, iar intensitatea curentului să se menţină între )34..=34 *.$plicaţia rezidă din faptul că, micşorând diametrul electrodului se măreştedensitatea de curent, respectiv stabilitatea procesului de sudare. /in acestemotive, semiautomatele pentru sudare se realizează, fără e$cepţie, fără regla

automat al vitezei de avans a electrodului.

.! Utila/e pentru sudarea %n mediu de $a* protector #a sudarea în mediu de gaz protector se asigură o protecţie foarte bună

a băii de metal topit în timpul operaţiei de sudare. 2n condiţii de şantier, trebuie găsite miloacele necesare pentru ca pătura

de protecţie gazoasă să nu fie suflată de curenţii de aer. Gazele folosite pentruprotecţia spaţiului arcului pot fi împărţite în trei grupeprincipale&

1. Gaze inerte& argon, heliu!

2. Gaze active& C8), ?), K), vapori de apă!3. *mestecuri de gaze active şi inerte& *r 8), *r ?), *r K), *r

C8).NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL INTERNATIONAL NORSTEEL

INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

/ezvoltarea accentuată a acestor procedee în ultimul timp, se e$plică printr"o serie de avantae tehnico"economice, şi anume&

- nu se folosesc flu$uri sau învelişuri pentru electrozi, prin urmare

nu mai este necesară operaţia de curăţire a cusăturii de zgură!- productivitate ridicată!- "grad înalt de concentrare a căldurii în zone restrânse, ceea ce

reduce mult deformaţiile pieselor sudate!- acţiune minimă dăunătoare a o$igenului şi azotului atmosferic!- posibilitatea sudării unor metale şi aliae speciale, la grosimile cele

mai variate!- posibilitatea supravegherii arcului deschis, deci conducerea mai

bună a procesului de sudare!

- "posibilităţi mai largi de mecanizare şi automatizare. rocedeele desudare în mediu de gaz protector diferă după felul electrozilor folosiţi 5fuzibilisau nefuzibili7, după felul gazului de protecţie şi după felul arcului electric.

Corespunzător diferitelor procedee de sudare, utilaele de sudare seclasifică în următoarele grupe&

%. 0tilae pentru sudarea în mediu de hidrogen atomic!". 0tilae pentru sudarea în mediu de argon sau heliu, cu electrod

nefuzibil 5N.D.G. sau 1.D.G.7!#. 0tilae pentru sudarea în mediu de argon sau heliu, cu electrod

fuzibil 5M.D.G.7!. 0tilae pentru sudarea în mediu de gaze active, cu electrod fuzibil5M.*.G.7.

.!.1 Utila/e pentru sudarea %n mediu de )idro$en atomicSudarea în hidrogen atomic 5arc"atom7 se face cu un arzător special, arcul

formându"se între doi electrozi de Oolfram legaţi la o sursă de curent alternativ5ca.7" Coa$ial cu electrozii se trimite etul de hidrogen care trece în zona arculuiprintr"un spaţiu inelar format între electrod şi autaul electrodului 5fig 3.+7.

Sub influenţa temperaturii înalte a arcului se produce disociereahidrogenului în atomi, absorbindu"se o mare cantitate de căldură. Când atomii dehidrogen ating suprafaţa metalului care este mai rece, atomi se recombină înmolecule de hidrogen. *cest fenomen este însoţit de dezvoltarea căldurii cefusese absorbită la disocierea hidrogenului&

K K A K) '4=44 calPmol


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 5.3 Schema procedeului de sudare în mediu de hidrogen atomic.'"arzătoare! )"electrozi! +"zona de reasociere! -" zona de hidrogen

molecular! 3" zona de disociere.

1opirea metalului de bază şi de adaos se face e$clusiv pe baza călduriidezvoltate în urma reacţiei de reasocire. lectrozii de Oolfram se leagă latransformatorul de sudare, care are tensiunea de mers în gol de 5)34...+447(, întimp ce tensiunea arcului este de 5=4...'447(. Curentul de sudare este de5'4...'447* şi depinde de grosimea pieselor&

Ds A 5'3...)47 de Q*R,unde de A sP+ ' QmmR.

/ebitul de hidrogen este K) A <44 '3 L Ds QlPhR/atorită acţiunii de răcire a arcului provocată de disociere, precum şi a

potenţialului ridicat de ionizare a hidrogenului, este necesară o tensiune marepentru amorsarea arcului şi instalaţia trebuie prevăzută cu dispozitive deproteare contra electrocutării.

rocedeul se utilizează la sudarea pieselor relativ mici din fontă, oţelrefractar, încărcări cu materiale dure şi lucrări de reparaţii speciale. ?u se poateaplica aliaelor ce conţin procente mari de elemente cu afinitate mare faţă dehidrogen& Cu, ?i, 1i, *l.

.!.! Utila/e pentru sudarea %n mediu de $a* inert0 cu electrodnefu*ibil 2.I.3.4

*rcul electric se formează între un electrod nefuzibil din Oolfram şi piesă.lectrodul, arcul şi baia topită sunt proteate de un înveliş gazos inert 5argon,heliu7, ce se scurge dintr"un auta concentric cu electrodul. /acă se sudează cumetal de adaos, acesta se introduce lateral, sub forma unei sârme, ce nu intră încircuitul electric.

Sursele folosite pot fi de curent continuu sau curent alternativ. *rzătoarele

sunt de obicei răcite cu apă. /iametrul electrodului de Oolfram este de5',3...=7mm, iar curentul de sudare este de până la +44*. *rgonul folosit ca


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

gaz protector poate fi pur 566,66:7, fiind utilizat la sudarea aliaelor dealuminiu, sau argon tehnic, utilizat la sudarea oţelurilor.

Schema instalaţiei pentru sudarea manuală, cu arc electric, în mediu de

argon, în curent continuu, este prezentată în figura 3.-.

Figura 5.4. Schema instalaţiei de sudare NDG.' " generator de sudare! ) " oscilator! + " rezistenţă de balast! -"

ampermetru! 3" condensator! =" bobină! 9" arzător! <" debitmetru! 6" reductor depresiune! '4" butelie.

entru amorsarea arcului electric se foloseşte un oscilator. *cesta produceo tensiune de valoare mare şi frecvenţă ridicată. /atorită câmpului electric

intens, în spaţiul arcului se produce o ionizare pronunţată, permiţândaprinderea arcului. /in punct de vedere constructiv, oscilatorul este ungenerator de scântei, de frecvenţă ridicată. Fobina 5=7 şi condensatorul 537alcătuiesc un filtru de protecţie pentru ca tensiunea înaltă să nu aungă la sursade sudare.

Sudarea se poate face şi cu heliu, instalaţia fiind asemănătoare. $cepţieface numai sursa de sudare, deoarece tensiunea arcului în heliu este de 5',3...)7ori mai mare ca în argon. #a acelaşi curent de sudare, în heliu, se dezvoltă ocantitate de căldură mai mare, datorită căderii mai mari de tensiune pe coloana

arcului.0n amestec de Ke *r este cel mai convenabil 5-4:*r =4:Ke7 şi

conduce la cusături mai bune decât în argon sau heliu. *cest procedeu seutilizează atât la sudarea aliaelor de aluminiu, cât şi la sudarea oţelurilor.

.!." Utila/e pentru sudarea -I3.#a acest procedeu, arcul electric se formează între piesă şi sârma electrod

5fig. 3.37. Sârma avansează mecanizat şi continuu, de pe un tambur. Gazulprotector se scurge printr"un auta al arzătorului special şi are misiunea de a

protea baia de metal topit de acţiunea atmosferei. Sursa de sudare poate fi ungenerator sau un redresor de curent continuu, ce se racordează cu polul negativla piesă şi cu polul pozitiv la electrod.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Gazele uti lizate pentru protecţie la sudare pot f i& *r, Ke sauamestecuri de gaze& 5*r Ke7.

Figura 5.5 . Schema procedeului NDG. Figura 5.6 . Caracteristica arcului.

/eoarece arcul arde la densităţi mari de curent, va avea caracteristicastatică urcătoare. /eci, se recomandă ca şi sursa de curent să aibă ocaracteristică rigidă sau lent coborâtoare. Sudarea prin acest procedeu noate fie$ecutată atât semiautomat cât şi automat.

2n timpul sudării, lungimea arcului variază în anumite limite. 2n figura 3.=se vede că dacă lungimea arcului creşte accidental se trece de /e caracteristica

) pe +, curentul absorbit de la sursă reducându"se substanţial 5la valoarea DS+7./eoarece viteza de avans a sârmei este constantă, se va reduce şi viteza detopire a electrodului, datorită micşorării intensităţii curentului. Ca urmare, se vareduce lungimea arcului, revenindu"se la caracteristica ). /atorită variaţiilor mariale curentului de sudare la variaţia lungimii arcului, fenomenul de autoregla semanifestă foarte rapid. *utoreglarea arcului electric se manifestă bine şi dinacest motiv viteza de avans a sârmei electrod este de obicei constantă.>enomenul are loc în mod similar în cazul micşorării accidentale a lungimiiarcului.

rocedeul se aplică pentru sudarea aluminiului şi a aliaelor sale, precumşi a aliaelor ce conţin procente mari de cupru, nichel, cât şi la sudarea oţelurilor carbon, slab şi înalt aliat. Schema instalaţiei este asemănătoare cu cea de laprocedeul N.D.G., cu deosebirea că electrodul este avansat în arc de către unmecanism de avans, ca la instalaţiile de sudare semiautomată sub strat de flu$.

.!.' Utila/e pentru sudarea -A3. *rcul electric se formează între electrodul fuzibil şi piesă, într"un mediu de

gaz activ. /e obicei, se utilizează bio$idul de carbon 5C8)7, care realizează

protecţia arcului. *cest gaz are o acţiune o$idantă, ce poate fi compensată princreşterea conţinutului de elemente de aliere din sârma electrod. /atorită


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

temperaturii ridicate, bio$idul de carbon disociază, iar o$igenul atomic o$ideazăelementele de aliere&

C8) "T C8 8

lementele cu afinitate mare la o$igen& Si, (a, Mn, C, vor intra în reacţie deo$idare, concomitent având loc şi reacţii de reducere&

Mn 8 A Mn8 o$idareMn8 C A C8 Mn reducere/in reacţia azotului cu bio$idul de carbon rezultă o$izi insolubili în baia de

metal topit. Fio$idul de carbon trebuie să aibă o puritate de 66:. >iind avid deapă, bio$idul de carbon va forma acidul carbonic K )C8+.

rin destindere, la ieşirea din butelie a bio$idului de carbon se va formazăpada carbonică, care va reduce presiunea gazului. /in aceste motive, în

instalaţie vor fi prevăzute un încălzitor electric, cuplat cu un uscător pentrueliminarea vaporilor de apă.Schema unei instalaţii pentru sudarea prin procedeul M*G este

prezentată în figura 3.9.

Figura 5.7. Schema instalaţiei de sudare prin procedeul M*G.' " sursa de curent! ) " tabloul de comandă! + " mecanism de avans! - " cap

de sudare! 3 " tambur sârmă! = " debitmetru! 9 " uscător gaz! < " reductor depresiune! 6 " încălzitor gaz! '4 " butelie C8).

*cest procedeu de sudare are o serie de avantae, printre careenumerăm&,

- putere mare de topire, ca urmare a densităţilor mari de curent5)44 " )+47*Pmm)!

- productivitate ridicată& 5+...-7 UgPh de metal depus.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

=

-. (cule şi utila/e te)nolo$ice folosite la asamblarea na&ei

5.1 3eneralit+iConstrucţia corpurilor de navă precum şi a suprastructurilor necesită

utilizarea unor scule, instalaţii, utilae şi dispozitive speciale, specificedomeniului naval. 8 parte dintre acestea se mai utilizează doar în domeniulconstrucţiilor metalice.

1otalitatea sculelor speciale, a dispozitivelor şi instalaţiilor utilizate la

asamblarea secţiilor şi a corpului navei poartă denumirea de utila' tehnologic naval rin folosirea utilaului tehnologic naval se urmăreşte atingereaurmătoarelor obiective&

" obţinerea formei corecte a corpului navei, în concordanţă cu planul deforme, în limitele unor toleranţe impuse!

" reducerea cheltuielilor de manoperă prin micşorarea timpilor efectivişi au$iliari, deci creşterea productivităţii muncii!

" uşurarea condiţiilor de muncă prin reducerea volumului lucrărilor e$ecutate în poziţii incomode şi periculoase!

" reducerea necesarului de forţă de muncă cu înaltă calificare!- reducerea volumului lucrărilor de austa pe cală, prin creşterea

preciziei de fabricaţie!" reducerea preţului de cost al navei.0tilaul tehnologic utilizat în construcţia de nave este format din& '. Scule

speciale! ). Dnstalaţii pentru sudare! +. /ispozitive tehnologice pentru asamblareşi monta! -. Dnstalaţii speciale pentru transport şi manevrat.

5.! (cule speciale folosite %n construc+ia de na&eiSculele speciale se utilizează la lucrările de asamblare, în vederea dispunerii

elementelor care se asamblează în poziţie reciprocă corectă. /atorită erorilor cumulate în procesul de fabricaţie, cât şi a deformaţiilor rezultate în urma unor procese termice, apar abateri de la forma şi continuitatea elementelor


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

constructive ale secţiilor sau elementelor prefabricate. 1oate aceste elementedestructură se aduc în poziţia corectă, în vederea asamblării, cu autorul acestor scule speciale.

*baterile tipice care trebuiesc compensate sau eliminate sunt prezentate înfigura =.'.

Figura 6.1. *bateri tipice.a7oc variabil şi e$cesiv între osatură şi înveliş, datorat unor deformaţiilocale!b7 lipsa continuităţii unui element de osatură, la asamblarea a două secţiiadiacente!c7 abaterea de la forma corectă a tablelor de înveliş!d7 lipsacontinuităţii dintre învelişul a două secţii adiacente.

2n categoria acestor scule speciale intră dispozitive simple cu acţionaremanuală, dar şi o serie de scule cu acţionare hidraulică. 2n figura =.) suntprezentate o parte dintre acestea, în poziţiile de lucru.

*stfel, în figurile =.)a şi =.)b este e$emplificat modul de utilizare apârghiilor cu cioc, în vederea compensării lipsei de continuitate a învelişului,respectiv a ocului e$cesiv dintre osatură şi înveliş. /ispozitivele cu pană dinfigura =.)c pot fi utilizate în acelaşi scop, ca şi împingătorului cu şurub din figura=.)e. în lipsa acestui dispozitiv, poate fi utilizat împingătorul cu pană din figura=.)f. Dn figura =.)d este e$emplificată utilizarea trăgătorului cu şurub, folosit laasamblarea pereţilor etanşi sau a carlingilor laterale şi a varangelor cu inimă.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 6.2. Scule speciale.

/ispozitive frecvent utilizate sunt şi întinzătorii cu şurub stânga"dreapta5fig. =.+7, respectiv dispozitivul coadă de peşte 5fig. =.-a7.

Figura 6. 3. 2ntinzători cu şurub.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 6.4. /ispozitive speciale.

#a maoritatea acestor dispozitive se utilizează plăcuţe 5gambeţi7 ce sesudează pe tablă sau osatură şi care se îndepărtează ulterior prin tăiere termicăsau mecanică urmată de polizarea zonei de prindere. entru a îndepărta acestneauns, au fost concepute şi realizate în ultimul timp dispozitive cu prindereelectromagnetică 5fig. =.-b7 şi vacuumatică.

entru a mări forţa de acţionare şi a reduce efortul fizic, au început să fieutilizate pe scară largă dispozitive cu acţionare hidraulică 5fig. =.37.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 6.5. /ispozitive cu acţionare hidraulică.

*stfel, în figurile =.3a şi =.3b este prezentat modul de utilizare atrăgătorului cu acţionare hidraulică, folosit la asamblarea a două secţii adiacente.

în figura =.3d este e$emplificată compensarea abaterilor de perpendicularitate aosaturii faţă de panou, iar în figura =.3c, modul de utilizare a acestor dispozitive

în cazul asamblării unui perete de suprastructură.1oate aceste dispozitive sunt de fapt nişte cilindri hidraulici acţionaţi cu ulei

sub presiune furnizat de o pompă cu acţionare manuală prin intermediul unuidistribuitor, aşa cum se observă în figura =.3c.

entru uşurarea asamblării osaturii întărite se utilizează dispozitive ceasigură poziţionarea şi fi$area corectă a elementelor componente, sau chiar maşini de sudat automate sau semiautomate pentru sudarea osaturii liniare 5fig.=.=7.

/ispozitivele din figura =.=a şi =.=b se dispun din loc în loc, de"a lungulosaturii curbe, după care se face asamblarea în puncte de sudură a inimii deplatbandă. în continuare, se scot dispozitivele şi se e$ecută sudarea propriu"

zisă.


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

Figura 6.6. /ispozitive pentru asamblarea şi sudarea osaturii întărite.

Maşina automată a cărei principiu de funcţionare este prezentat în figura=.=c permite sudarea bilaterală de colţ simultană şi asigură atât avansul osaturiicu autorul unui mecanism de antrenare cu role, cât şi poziţionarea corectă acelor două elemente ce se asamblează. roductivitatea creşte de -...3 ori încazul utilizării acestei maşini.

5." Utila/e te)nolo$ice folosite la asamblare0tilaele sau dispozitivele tehnologice reprezintă o construcţie metalică

care materializează negativul formelor navei în zona respectivă şi sunt utilizatela asamblarea şi sudarea secţiilor sau elementelor prefabricate ale corpuluinavei. le sunt construite din secţiuni transversale făcute în dreptul coastelor,

la )...+ intervale de coastă, legate între ele prin elemente longitudinale./eoarece pentru realizarea acestor dispozitive se consumă o mare cantitate demateriale şi manoperă, proiectarea şi fabricarea acestora se face respectându"se următoarele condiţii&

/ispozitivul trebuie sa îndeplinească condiţiile de precizie necesarerealizării elementului prefabricat, în limitele toleranţelor admisibile!

1. Costul dispozitivului, prin cota de amortizare ce revine unei secţii,trebuie să depăşească plusul de manoperă ce ar rezulta în cazul ecuţieisecţiei fără dispozitiv!

2. rin concepţia sa, dispozitivul trebuie să permită mecanizarea unuilum cât mai mare din lucrările de sudare. în acest sens, dispozitivul trebuie săpermită e$ecutarea în plan orizontal, sau într"o poziţie cât mai apropiată de


INTERNATIONAL









INTERNATIONAL

aceasta, a celei mai mari părţi din volumul lucrărilor de sudură.3. e cât posibil, dispozitivele trebuie să fie demontabile pentru a fi

uşor transportate şi depozitate în spaţii mici, pe perioadele cât nu sunt

folosite. 2n acelaşi timp, ele trebuie să fie suficient de rigide pentru a nu sedeforma sub greutatea elementelor prefabricare care se asamblează.

5. rin modul de proiectare trebuie să permită realizarea lor dindeşeuri în proporţie cât mai mare, având totodată o e$ecuţie simplă!

6. /ispozitivele trebuie să fie, pe cât posibil, de tip universal, adică săpoată fi utilizate, cu mici modificări, Da asamblarea unor secţii diferite!

7. /ispozitivele trebuie să fie comode în e$ploatare şi să respectenormele de protecţia muncii, fiind prevăzute cu scări de acces în deplinăsiguranţă şi balustrăzi de protecţie.

Clasificarea dispozitivelor tehnologice se face după următoarele criterii&D. /upă gradul de universalitate&" dispozitive individuale, utilizate la construcţia unei singure secţii!" dispozitive universaleDD./upă modul de îmbinare a elementelor constructive ale dispozitivului&"dispozitive fi$e!" dispozitive demontabile.DDD. /upă tipul elementelor prefabricate la construcţia cărora se

utilizează&

"dispozitive pentru asamblarea panourilor!" dispozitive pentru asamblarea secţiilor plane!" dispozitive pentru asamblarea secţiilor curbe!" dispozitive pentru asamblarea blocsecţiilor.Dndiferent de tipul dispozitivului, la trasarea secţiunilor sale, trebuie să se

ţină cont de grosimea tablelor învelişului secţiei, care se va adăuga în e$teriorulliniei teoretice a coastelor din planul de forme. *cest fapt este o consecinţă apoziţiei dispozitivului în raport cu elementul prefabricat raportat la planeleprincipale de proiecţie.



working procedure

Documents