ziarul vaii jiului - nr. 1080 - 9 noiembrie 2012
DESCRIPTION
Ziarul Vaii Jiului - nr. 1080 - 9 noiembrie 2012TRANSCRIPT
CMYK
VINERI9 noiembrie 2012
Anul VNr. 108012 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 07:10Apus: 18:08
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există lege împotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,5089 lei1$ = 3,5102 lei1₤ = 5,6172 lei
ZiarulVãii Jiului
TipardigitalCel mai bun
preţ dinjudeţ!
Transmitecererea ta de
ofertă la [email protected]
Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentru locuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei
PAGINA3
Trebuie întregităechipa pentrususţinereaVăii Jiului!!
Citiţi în pagina 9:Lansarea candidaţilor USL pentru parlamentare,petrecută miercuri, seară,la Vulcan, nu a fost prea debun augur pentru unul dintre aceştia. Parvenituluicare, şi acum patru ani,candidase pentru funcţiade senator al Văii Jiului nua lipsit mult să i se arateobrazul pentru tupeul de acerşi voturi pentru un aldoilea mandat.
Chiulangiul Cosmin Nicula, social-democratul cu viloi în Deva, nu a
fost privit cu ochi buni de către foarte
mulţi dintre cei veniţi în salonul roşu al
restaurantului CAP în care a avut loc acţi-
unea. Unii, mai îndrăzneţi, cum a fost pri-
marul Gheorghe Ile sau liderul de sindicat
Ion Ciubotaru, i-au reproşat în faţă nere-
alizarea promisiunilor din decalogul cu
care respectivul a defilat, în faţa electoratu-
lui, în campania din 2008.
Un lucru e cât se poate de clar. Senatorul chiu-
langiu Cosmin Nicula, care numai parla-
mentar de Valea Jiului nu a fost în
ultimii patru ani, de data asta nu va mai
pupa voturile multora dintre pesediştii şi
liberalii din vestul Văii Jiului. Şi vă
asigur că nu vă spun prostii, fiindcă pe
câţiva i-am auzit vorbind despre asta
exact la două ceasuri după încheierea
acţiunii. Oare senatorul zis şi “Nimicula”
să nu-şi fi dat încă seama de asta?
Gheorghe OLTEANU
Un observator infiltrat în adunarea uselistă de la Vulcan a observat că
Chiulangiul social-democratcu viloi Cosmin Nicula s-a linspe bot chiar şi de voturile unor
pesedişti şi liberali
La Petroşani şi Lupeni
Igiena unor măcelării lasă de dorit…Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă deconsiliu până după campanie
Din nou, pesediştiiau făcut show deshow� Pesediştii au încercat să maiţină în foame pensionarii o lună
La Vulcan
Un abuz şi o ilegalitate sepregătesc pentrulegalizare Pagina 7
Pagina 2
Pagina
3
2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
Inspectorii sanitari-veterinari au luat la purecat,
timp de două săptămâni, toate carmangeriile şi
măcelăriile din Valea Jiului.
„Timp de două săptămâni, împreună cu colegii mei,
am verificat carmangeriile şi măcelăriile din Valea
Jiului. Rezultatul verificărilor a fost unul în general
pozitiv. Dar să ştiţi că am mai găsit la unele unităţi
şi ceva nereguli. Cum ar fi neconcordanţe între
docu mentaţie şi unele produse, sau igienă necores -
punzătoare. Fapt pentru care s-au aplicat, conform
legii în vigoare, câteva amenzi. Urmează ca unităţile
respective să fie recontrolate de către noi, ca să
vedem dacă s-au restabilit neregulile constatate.
Este vorba de patru unităţi din Petroşani şi o unitate
din Lupeni, amenzile fiind cuprinse cu sume între
600-1.000 lei”, ne-a declarat dr. Gheorghe Cristea,
medic veterinar coordonator din cadrul Circum-
scrip ţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor
Petroşani şi Vulcan.
În perioada imediat următoare urmează controale la
alte unităţi dar cu obiect de activitate diferit. Este
vorba de unităţi care-şi desfăşoară activitatea în ali-
mentaţia publică, precum şi unităţi de consum din
cadrul staţiilor PECO.
Corneliu BRAN
ANAF a anunţat public faptul că, da-
torită unor lucrări ce se impun în vede -
rea finalizării procesului de upgrade al
echipamentelor de tip server şi stocare
ale instituţiei, din cadrul proiectului
„Creşterea capacităţii de procesare şi
stocare din Centrul de Date Primar şi
din Centrul de Date Secundar”, accesul
utilizatorilor externi către platformele
informatice ale portalului ANAF, pre-
cum şi serviciile IT&C de la nivel cen-
tral vor fi indisponibile de astăzi,
9 noiembrie 2012, ora 14:00, până luni
12 noiembrie 2012,
ora 8:00.
Procesul de depunere a
declaraţiilor prin internet nu va fi afec-
tat în această perioadă, cu excepţia
paginii de vizualizare a stării de prelu-
crare a declaraţiilor, care rămâne in-
disponibilă până luni la ora 12:00.
Se menţionează că, în această perioadă,
se vor opera şi verificările necesare pen-
tru asigurarea funcţionalităţii serviciilor
disponibile utilizatorilor.
Mihaela PETROŞAN
Ieri, la sediul Instituţiei Prefectului judeţului
Hunedoara, un grup de reprezentanţi ai filialei
locale a Alianţei România Dreaptă (ARD) au
depus un document politic numit „USL - au
promis miere, au oferit fiere - Şase luni de
minciuni, incompetenţă, abuzuri şi distrugere a
reputaţiei internaţionale a României”, o
aşa-numită Carte neagră a perioadei de
guvernare USL.
La eveniment au participat Mircia Muntean (fost
membru UNPR, partid care a participat, cot la cot,
alături de PDL la dezastrul guvernării Boc - n.r.) şi
Nicuşor-Eduard Ştefan, candidaţi ARD la alegerile
parlamentare din 9 decembrie, alături de alţi colegi
de alianţă şi susţinători.
Documentul conţine liste ale punctelor negative din
guvernarea USL, în capitole precum „Minciuni şi
dovezi de incompetenţă ale lui Victor Ponta şi ale
guvernului USL”, „Cele mai grave abuzuri ale
guvernării USL”, „Guvernarea USL - distrugerea
reputaţiei României în Uniunea Europeană şi Statele
Unite” şi „Nota de plată a guvernării USL pentru
România”.
„Astăzi, la sediul Prefecturii a avut loc depunerea
Cărţii negre a celor şase luni de guvernare USL, gu-
vernare în care s-a invocat şi s-a cerut mereu schim-
barea tancului rusesc cu transatlanticul american,
schimbarea ministrului Învăţământului, Funeriu, cu
veşnica şi inegalabila Abramburica, schimbarea
poziţiei României faţă de statele europene... Aşa
cum am mai spus, USL rămâne Uniunea pentru
Slăbirea Leului şi asta pentru creşterea inflaţiei, pen-
tru creşterea preţului benzinei şi pentru toate cele-
lalte lucruri pe care în urmă cu şase luni guvernanţii
ni le-au promis, dar nu s-au ţinut de cuvânt şi nu
le-au onorat. Astăzi, suntem după şase luni de gu-
vernare USL, iar pe 9 decembrie vom depune un
nou memoriu pentru cele şapte luni trecute în care,
cu siguranţă, viaţa românilor se va înrăutăţi în con-
tinuare. Împreună cu colegii mei din ARD venim în
faţa alegătorilor cu un program nou, un program de
adevărată reformă”, a declarat Mircia Muntean.
Mihaela PETROŞAN
SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani
anunţă restricţii în furnizarea apei pota-
bile, pentru astăzi, 9 noiembrie 2012, în
oraşul Vulcan, între orele 9,00 - 16,00.
Zona afectată este str. Cartierul Micro
3B. Motivul restricţiei - repoziţionare
conductă pe str. Şt.O. Iosif, bl. 3 - 4.
Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului
SA Petroşani mulţumeşte pentru
înţelegere.
În Vulcan
Astăzi se ia apa
De astăzi
Restricţii temporarede acces la ANAF
La Petroşani şi Lupeni
Igiena unor măcelării lasă de dorit…
Uitând de dezastrul guvernării Boc,
ARD a făcut Cartea neagră acelor şase luni de guvernare USL
Deşi campania electorală bate la uşă,locuitorii Văii Jiului sunt mai puţin in-teresaţi de politică şi mai proecupaţide problemele cotidiene. Prima şi ceamai presantă ar fi aceea că tempera-turile sunt din ce în ce mai scăzute,iar iarna îşi va intra în drepturi în celmai scurt timp. Prin urmare, costurilecu facturile la întreţinere vor creştesubstanţial pentru locuitorii dinoraşele Văii Jiului, mai ales că gi-gacaloria nu este subvenţionată la unnivel mulţumitor în majoritatea locali -tăţilor, iar o mare parte a locuitorilorînregistrează şi vor înregistra restanţela plata întreţineriiÎntrebat despre soluţiile pentru re-zolvarea acestei situaţii, candidatulPP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului, Haralambie Vochiţoiu, şi-a pre-cizat punctul de vedere. „După cumbine ştiţi, la momentul actual încercsă rezolv una dintre problemelespinoase ale locuitorilor din Valea Jiu-lui, şi anume preţul exagerat pe carefiecare dintre noi îl plătim pentru apapotabilă. Profit de ocazie pentru aadresa un apel locuitorilor Văii Jiuluisă se implice pentru a semna iniţiativacetăţenească de ieftinire a apei cu25%. Reducerea preţului la apă se varesimţi direct în scăderea costurilorfacturilor la întreţinere”, a subliniatVochiţoiu.„Revenind la problema încălzirii, cea
mai bună soluţie este aceea a reabili -tării termice a blocurilor. Mulţi vorspune că este imposibil, că oraşele dinValea Jiului nu au bugete pentru asusţine un asemenea proiect. Estefals! Dacă veţi merge în Bucureşti,veţi vedea că sunt sute de şantiereunde blocurile sunt termoizolate, ne-maivorbind de miile de blocuri dejareabilitate. Vreau să vă spun că aceştibani nu sunt luaţi dinbugetul primăriilor, civin din finanţări eu-ropene, iar bu-cureştenii beneficiazăgratuit de termoizo-lare. Putem aplicaacelaşi model cublocurile din oraşeleVăii Jiului. Dacă ceidin Bucureşti aureuşit, noi de ce n-amface acelaşi lucru? Amexperienţa atrageriide fonduri europene şimă voi lupta, ca sena-tor, pentru a dezvoltaValea Jiului cu banieuropeni”, a explicatliderul PP-DD, Haralambie Vochiţoiu.Vochiţoiu a susţinut căreabilitarea termică ablocurilor are foartemulte avantaje şi este
cea mai bună şi mai modernă soluţie.„Sunt foarte multe motive pentru caresunt un susţinător al reabilitării ter-mice a blocurilor, prin refacereafaţadelor şi a teraselor, placarea cupolistiren, montarea de tâmplărie cugeam termopan şi vopsirea imobilelorîn culori calde. În primul rînd, asigu -răm confortul locatarilor, factura pen-tru încălzire scăzând cu până la 40%.
În al doilea rând, oferim locuri demuncă pentru oamenii din Valea Jiuluicare vor lucra pe aceste şantiere. În altreilea rând, înfrumuseţăm aspectuloraşelor care acum sunt dominate deaspectul cenuşiu al blocurilor din perioada comunistă. Cu alte cuvinte,este o soluţie din care toată lumea aravea de câştigat”, a declaratVochiţoiu.
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentrulocuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei
Toate cele 20 de proiecte dehotărâre au trecut, dar nutoate fără comentarii. Dupăcum ne aşteptam, cele maimulte comentarii şi o opoziţiefantastică au făcut consilieriipesedişti, faţă de tichetele so-ciale care se vor acorda uneicategorii sociale anume.
Chiar cu o zi înainte, doamna Cristina
Mraz, şeful SPLAS, ne explica despre fap-
tul că sunt pensionari cu venituri puţin
peste 400 de lei, 405 lei sau 412 lei, de
exemplu, care, din cauza acestor depăşiri
insignifiante de plafon, nu pot să benefi-
cieze de alimentele de la UE. Ei întreabă
mereu de ce ei sunt dezavantajaţi, pentru că
diferenţa de venit este foarte mică.
„Dacă tot vin oamenii aceştia şi întreabă de
ce nu primesc şi ei ali-
mente, m-am gândit că
ar fi bine să le dăm
tichetele sociale ce
ne-au rămas din cele
împărţite de Paşti.
Acestea expiră în 31
decembrie. Am propus
la primărie şi acum
vedem ce se decide în
consiliul local”, ne-a
spus miercuri Cristina
Mraz. Care ieri a fost
prezentă în şedinţă
pentru a răspunde în-
trebărilor consilierilor
referitor la această
propunere. Şi să te ţii,
că întrebări au fost...
Ridicole toate.
Este evident, consilierii PSD (nu USL, doar
cei PSD) suferă de mania persecuţiei. Când
a venit vorba de acordarea celor 800 de
tichete sociale pensionarilor petroşeneni cu
pensii cuprinse între 401 şi 500 de lei,
pesediştii, în dispreţ faţă de persoanele în
cauză, au strigat imediat: „este campanie
mascată!”. De Paşti, atunci când pesediştii
au fost de acord cu acest proiect, s-au oferit
5.500 de tichete sociale pentru categoriile
sociale defavorizate. Din care doar 4.700
au fost ridicate, restul, cu toate că şi-au
aşteptat beneficiari, nu au fost ridicate.
Cum la împărţirea alimentelor de la UE
beneficiari sunt şi pensionarii, dar doar cei
care au pensii până în 400 de lei, sunt mulţi
bătrâni care solicită şi ei alimente. Cum
cererea din partea acestei categorii este
mare, Cristina Mraz s-a gândit să fie acor-
date aceste tichete pensionarilor cu pensii
între 401 şi 500 de lei, pentru că ei nu au
dreptul la aceste alimente, şi oricum
tichetele vor expira.
Costel Postolache şi Ioan Rus au ripostat
spunând că este vorba de campanie elec-
torală mascată. Aceeaşi placă stricată.
Liberalii, din acelaşi USL, nu au înţeles
indignarea celor de la PSD. Vrând probabil
să arate că PSD-ului petroşenean chiar nu-i
pasă de situaţia pensionarilor, Postolache a
formulat imediat un amendament, prin care
se specifica distribuţia tichetelor după 11
decembrie. Cam târziu, totuşi, pentru că
sunt 800 de oameni care trebuie informaţi,
aduşi la SPLAS să semneze, să preia
tichetele şi să-şi cumpere de 50 de lei mân-
care. Costel Postolache ar trebui să ştie că
nu este ca la sindicate…
Pesediştii au pus-o pe Cristina Mraz pe
drumuri să vină cu un tichet-model, să se
asigure probabil că pe el nu apare numele
de Iacob-Ridzi, şi cu listele magazinelor de
la care se pot face cumpărături, care sunt,
de asemenea, vreo 80, de fapt toate cele
care au afişată la intrare sigla respectivă.
Restul consilierilor, după ce au explicat că
este vorba doar de o propunere socială, ce
nu are legătură cu campania şi că, în
general, deciziile din consiliul local nu au
legătură cu campania, amendamentul lui
Postolache a fost respins şi s-a votat, cu 12
voturi pentru, proiectul în forma iniţială.
Aşadar, pensionarii cu pensii între 401 şi
500 de lei pot beneficia de tichete sociale,
cu care pot cumpăra alimente în valoarea
de 50 de lei.
Alina PIPAN
Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă de consiliu până după campanie
Din nou, pesediştii au făcut show de show� Pesediştii au încercat să mai ţină în foame pensionarii o lună
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 20124 SPORT
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIEREpentru
OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)
Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un
număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.
Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile
organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Persoana de contact: ing. Manuela Popescu
Telefon: 0254.546071, 0731.010762
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330
ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623
e-mail: [email protected] www.info98.ro
După cum am mai relatat,problemele financiare suntdublate la Jiul Petroşani denecazurile medicale ale jucătorilor, mai mulţi dintreveteranii echipei fiind foartedes accidentaţi şi lipsind de lameciuri.
„Din păcate, jucătorii care sunt mai în vârstă
sunt predispuşi accidentărilor, de aceea am
mers mai mult pe mâna tinerilor, în ultima
vreme. Hotoboc are mâna ruptă şi să zicem că
Bâlbă şi Mircea Gheorghe sunt şi ei accidentaţi”,
a declarat preşedintele clubului Jiul Petroşani,
George Boboc.
Drept urmare, Jiul nu va putea conta pe servici-
ile acestora în partida de astăzi.
„Mergem înainte, nu avem ce face, trebuie să ne
revenim. Nu asta este adevărata noastră faţă”, a
mai spus Boboc.
Jiul se află în momentul de faţă pe un ruşinos loc
11 din totalul de 13 echipe ale seriei a V-a a
Ligii a III-a, având de luptat pentru evitarea
retrogradării.
Fotbal. Liga a IV-a
Mâine sejoacă şi înjudeţeanăSâmbătă, de la ora 11:00,sunt programate şi meciuri în Liga a IV-a judeţeană.
Jiul Petroşani şi Inter Petrila vor juca
acasă cu Gloria Geoagiu, respectiv
CFR Simeria. CS Vulcan se va deplasa
la Ghelari în vreme ce Hercules Lupeni
va juca la Aurul Brad.
Dar iată etapa completă:
Râu de Mori - CS Minerul Uricani
Şoimul Băiţa - CS „U” Petroşani
Jiul Petroşani - Gloria Geoagiu
Aurul Brad - Hercules Lupeni
Dacia Orăştie - CSO Retezatul Haţeg
Victoria Călan - Metalul Crişcior
Aurul Certej - Zarandul Crişcior
Inter Petrila - CFR Simeria
CS Ghelari - CS Vulcan.
Rugbiştii de la ŞtiinţaPetroşani trebuie susţinuţipentru că sâmbătă vor aveacel mai dificil şi cel mai atractiv adversar posibil înetapa optimilor de finală aleCupei României, întrucât vorîntâlni noua campioană, RCM Timişoara.
Meciul se va disputa mâine, 10
noiembrie, de la ora 10:00, pe Sta-
dionul „Ştiinţa” din Dealul Institutu-
lui din Petroşani. La formaţia de pe
Bega evoluează şi fostul jucător al
„studenţilor”, Gigi Militaru.
Partida va fi cu siguranţă una intere-
santă, întrucât principalele ingredi-
ente vor fi ambiţia gazdelor şi
reputaţia şi valoarea oaspeţilor.
Ultimul meci din acest an al echipei de popice seniori a
clubului Inter Petrila se va juca sâmbătă, de la ora 10:00,
la sala de popice din Petrila, în compania vicecampioanei
CFR Iaşi.
„Este ultimul meci al turului, pe care îl vom termina pe locul
patru, mulţumitor, având în vedere faptul că am aruncat în
luptă numai juniori”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.
Astăzi, de la ora 14:00, la Petroşani
Jiul va da piept cu FCM Turda
Rugby
Veniţi mâine la meci la Ştiinţa!
Popice. Mâine, la Petrila,
Ultimul meci, la seniori
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 5SPORT
www.zvj.ro
Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani îndata de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Start la
CampionatulNaţional deNataţieVedete ale nataţiei româneşti, trei sportivi
hunedoreni şi alţi peste 250 de înotători de la 30 de
cluburi din ţară intră la apă în bazinul de la
Hunedoara pentru a cuceri medaliile ediţiei 2012
a Campionatului Naţional în bazin scurt
(25 de metri), rezervat seniorilor şi juniorilor I.
Competiţia a început ieri şi se va încheia duminică,
fiind pentru al nouălea an consecutiv găzduită de
Hunedoara.
Onoarea gazdelor va fi apărată în această competiţie
de trei înotători juniori I de la CSŞ Hunedoara.
Adelina Buzdugan va luat startul în şase probe, iar
Cristian Rizan şi Alexandru Ancuţa vor concura în
câte opt. Obiectivul lor este obţinerea a minimum
patru medalii. Competiţia se va încheia duminică
seară. În cele patru zile de concurs, dimineaţa, de la
ora 10.00 la 12.00, se vor desfăşura seriile prelimi -
nare, iar după-masa, de la ora 17.00 la 19.00, vor avea
loc finalele. Intrarea publicului este liberă. „Aşteptăm
cât mai mulţi hunedoreni cu familiile şi copiii, pentru
a participa la această sărbătoare a sportului şi a oraşu-
lui nostru”, a declarat Dan Colesniuc, administratorul
Bazinului de înot din Hunedoara.
Atât echipa de ju-nioare I (17-18 ani)a CSŞ Petroşani, câtşi cea a celor de laCSŞ Hunedoara auîncheiat turul CampionatuluiNaţional cu un eşec.Petroşenenceleantrenate de EdithMileti au pierdut laTimişoara, iar hunedorencele laSlatina.
Pentru că handbalistele au
pierdut cu scorul 36-26, în
faţa celor de la LPS Banatul, CSŞ
Petroşani n-a putut încheia turul pe
plus. Principala marcatoare a
Petroşaniului a fost Andrada Radu, cu
10 reuşite, urmată în top de Alina
Cassian (6) şi Laura Hârtop (4). Eşecul
din Banat a fost al treilea în acest sezon
pentru CSŞ, care termină anul pe trei,
cu opt puncte acumulate. Tot cu un
eşec a încheiat anul şi CSŞ Hunedoara,
pierzând, clar, 41-22 (19-13), pe
terenul ocupantei locului doi, înfrân-
gere după care hunedorencele au căzut
pe cinci în grupă cu patru puncte.
Cele două cluburi
din judeţ vor
intra din nou
într-un joc oficial
pe 9 februarie
2013, când se vor
duela între ele, la
Petroşani.
La junioareIII stăm maibineDupă 10 partide,
CSŞ Hunedoara se
află pe locul doi în
ierarhia grupei H,
cu 8 succese şi cu
doar două
înfrângeri, iar
CSŞ Petroşani este pe locul patru, cu 4
victorii şi 6 eşecuri.
Următorul turneu, ultimul din acest an,
este programat să se dispute la
Petroşani în perioada 14-16 decembrie.
Finalul săptămânii aduce la Hunedoara
al doilea turneu din competiţia
junioarelor II, acolo unde se
duelează două echipe al
CSŞ-ului, SCM Deva, CSŞ
Petroşani şi CSŞ Sibiu.
Asociaţia Suporterilor Corvinişti şi fanii
din gruparea „Peluza Nord” rămân
fideli liderei FC Hunedoara şi după
semieşecul de pe teren propriu cu
Şoimii Pâncota.
Suporterii celor două organizaţii au
făcut eforturi financiare pentru a fi ală-
turi de favoriţii lor şi la meciul din de-
plasare cu ocupanta locului doi, Unirea
Dej, programat azi şi considerat cel mai
dificil din turul campionatului.
„Asociaţia Suporterilor Corvinişti a reuşit
obţinerea sponsorizării necesare pentru
contractarea unui microbuz de 20 de locuri
în vederea deplasării fanilor la meciul de
la Dej, dintre Unirea şi FC Hunedoara.
Acest microbuz va asigura transportul gra-
tuit pentru cei care doresc să îşi susţină
echipa în cel mai important meci al turului
de campionat. Membrii grupării PeluzaNord Hunedoara nu vor călători cu mijlo -
cul de transport asigurat prin sponsorizarea
menţionată, ci se vor deplasa cu un micro -
buz închiriat din banii lor. Plecarea ambe-
lor grupuri se va face în mod organizat,
mâine (vineri - n.r.), la orele 8.00 din
spatele tribunei mari a stadionuluiMichaelKlein”, se arată într-un comunicat al Aso-
ciaţiei Suporterilor Corvinişti. „N-o să
avem parte de un meci uşor la Dej, dar
mergem, ca şi până acum, să câştigăm şi să
mai punem alte trei puncte între noi şi ei.
Sunt convins că putem demonstra tuturor
că merităm să promovăm”, a spus Opric.
Întâlnirea dintre Unirea Dej şi FC
Hunedoara contează pentru etapa a XI-a şi
se va desfăşura astăzi, de la ora 14.00.
Unii au
Suporteri de fală
Handbal. Junioare I
Au încheiat turul cu un eşec
În numărul trecut al cotidianului nostru vorbeamdespre gardarea de laCoroeşti şi despre cumgarnitura de cărbunirămâne în gară, nepăzită,ore întregi. Prilej fantasticpentru ca hoţii de cărbunesă-şi facă treaba. PoliţiaAninoasa dă sancţiuni,amenzi, dar nu şi-a făcutpost permanent la staţia Iscroni. Nici Poliţia TF nupoate să stea în perma-nenţă acolo. Atunci, care-isoluţia? Îl lăsăm să ne furecu totul?
Ieri noapte, o garnitură de la Coroeşti a
garat din nou la Iscroni, aşteptând să fie
preluată. După procesul de predare-primi -
re, cărbunele a intrat, practic, în paza a doi
ceferişti. Nu au garat bine garnitura, că
hoţii s-au şi apucat de furat. Azi dimineaţă
staţia de la Iscroni era plină ochi de hoţi
care sortau cărbunele descărcat şi-l puneau
în saci. Erau pe linie cu căruţele, cu căru-
cioarele, cu copiii şi câinii după ei. Anga-
jaţilor de la staţie le era şi frică să iasă
între linii. Pentru a-i surprinde pe hoţi, am
ajuns la faţa locului anunţaţi de o persoană
anonimă, alături de colegii de la Kapital
TV şi Antena 3. Aceştia nu au reacţionat
deloc bine la vederea presei şi au aţâţat
câinii, unul dintre colegi fiind muşcat de
picior.
În cele din urmă au venit la faţa locului şi
Poliţia Aninoasa şi Poliţia TF. La venirea
acestora, locul s-a eliberat imediat de hoţi,
rămânând sacii cu cărbune care, în prin-
cipiu, nu sunt revendicaţi de nimeni. Nu
mai sunt ai Coroeştiului, nu sunt nici ai so-
cietăţii care a făcut comanda pentru ei.
Sunt, de fapt, pierderile CFR.
Trecând peste linie, la colonia de barăci
din Iscroni, familiile de romi stăteau
strânse laolaltă, în uşa caselor murdare.
Peste tot în jurul caselor, pe lângă gunoi,
este şi mult cărbune depozitat, ascuns sub
covoare şi cârpe. Dar aceştia nu fură doar
pentru ei, majoritatea sacilor sunt vânduţi
în Gorj, prin intermediari. „Dacă nu avem
din ce să trăim? Să ne dea de lucru, că nu
avem ce face, asta este. Doar nu o să ne
lase să murim de foame. Să găsească ei o
soluţie!”, spunea o femeie.
Auzind de scandalul de la linii, prefectul
Sorin Vasilescu l-a sunat pe primarul
Nicolae Dunca să vadă ce se petrece acolo.
Ce să se petreacă, iaca niscai furturi.
Sunt la ordinea zilei, asta este marea
problemă, furtul este deja tolerat de au-
torităţi. Trebuie să se găsească soluţii. Că
doar de aceea avem premier şi prefect
social-democrat…
Alina PIPAN
CMYK
6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
Zeci, sute de sancţiuni, niciun rezultat
La Aninoasa nimic nu se pierde... Totul se fură� Hoţii sunt agresivi şi ameninţători
CMYK
7DEZVĂLUIRIZiarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
În timp ce persoane bine intenţionate auprimit cu bucurie vestea că, în sfârşit, încurând vor putea concesiona un locşorde cabană în Pasul Vâlcan, cineva maişmecher încearcă să intre în legalitate cuun petic de pământ de pe un teren carenici vorbă să fie scos vreodată la conce-sionare.
Luna viitoare,pe 13, se face exact un an de când am
fost un Pasul Vâlcan, ca să mă
conving de veridicitatea zvonurilor
care se auzeau în oraş. Cum că, la
cincizeci de metri de staţia de în-
toarcere a telegondolei, domnul
Gheorghe Victor Roman, administra-
torul SC Alpin Construct SRL, îşi
trage ilegal o căbănuţă. Un chioşc la care să se vândă
ceaiuri, gustări, băuturi fierbinţi. Fireşte că era aşa cum
vuia în tot Vulcanul. Chioşcul cu pricina era construit pe
un teren public al municipiului Vulcan.
Respectivuladministrator, cu de la sine putere şi, probabil, simţind
propta pe care o avea şi încă o mai are la primărie, a
purces la ridicarea construcţiei fără a avea concesionat
terenul pe care îl ocupă chioşcul şi fără autorizaţia de con-
struire absolut necesară în acest caz. Ştiţi ce mi-a spus
domnul Gheorghe Victor Roman, la telefon, când l-am în-
trebat de sănătatea construcţiei? La început nu a recunos-
cut, a zis că nu-i a lui. Apoi a dat de găselniţă: "E o
construcţie provizorie şi demontabilă pentru care nu este
nevoie de autorizaţie de construire".
I-auzi, mandeo! Păi, dacă ar fi aşa, orice nebun şi-ar trage un coteţ de lemn
în mijlocul bulevardului, iar când cei de la Urbanism s-ar
lega de el ar invoca faptul că e o construcţie provizorie şi
demontabilă. Adică ia coteţul în spate, ca melcul, şi-l
mută-n altă parte. Numai că, în lege, nu există aşa ceva.
Pentru orice fel de construcţie este necesară autorizaţie de
construire. Punct. Or, desigur, nu se poate ca domnul
Gheorghe Victor Roman să nu fi ştiut asta. Numai că dum-
nealui, închipuindu-şi că respiră aerul de deasupra legilor
acestei ţări, nu şi-a mai bătut capul cu chestii minore cum
ar fi obţinerea concesiunii şi a autorizaţiei de construire şi
s-a bazat el pe ceva. Pe ce anume? Pe pilele de la primărie,
normal.
A trecut un an de atunci,iar autorităţile nu au ridicat un deget pen-
tru ceea ce ar fi trebuit să facă. Să-l tragă
pe Gheorghe Victor Roman de barbă şi să-l
pună să demoleze chioşcul ridicat abuziv.
Sau, dacă nu, să-l demoleze cei de la Ur-
banism. Chioşcul a rămas la locul lui, am-
plasat abuziv, bine mersi, pe domeniul
public, ca semn al faptului că cineva
sfidează cu bună ştiinţă Legea nr. 50/1991, pe care, iată, a
reuşit s-o defecteze.
Partea interesantă şi distractivă vine de aici încolo. La sfârşitul şedinţei de
consiliu local din septembrie, atunci când primarul
Gheorghe Ile dă citire diferitelor cereri şi solicitări, pe
care, apoi, le împarte comisiilor de specialitate, i-a venit
rândul unei cereri depuse de SC Alpin Construct SRL,
semnată, desigur, de administratorul Roman Victor
Gheorghe. Ce doreşte dumnealui? V-aţi prins! Doreşte
concesionarea a 15 mp de teren lângă staţia de întoarcere a
telegondolei, în vederea construirii... a ceva care e deja
construit şi stă acolo, în ilegalitate, de peste un an de zile.
La şedinţa de consiliulocal din octombrie nu a apărut niciun proiect de hotărâre
pe tema asta. Doar că l-am văzut pe un consilier local
agitându-se şi întrebând ce mai e cu cererea SC Alpin Con-
struct SRL? Este posibil ca proiectul să apară în şedinţa
din luna asta. Şi la fel de posibil, dacă nu mai mult ca
sigur, este ca solicitantul să se vadă cu concesiunea aceea
de teren. Aceasta - şi sunt foarte curios - fără ca vreun con-
silier local să atragă atenţia că, în acest fel, se legalizează
un abuz şi o ilegalitate care dăinuiesc, lângă staţia de în-
toarcere a telegondolei, de mai bine de un an.
Ia să fi încercat altcineva din Vulcan o experienţă similară celei făcute de
proiectantul de curte Roman Victor Gheorghe. Tot cineva
care să fi vrut un chioşculeţ, o căsuţă de vacanţă, acolo. Un
om simplu, care-i bun doar la patru ani, când îşi depune
votul. Ar fi avut el şanse de izbândă? Aş, da’ de unde.
Dacă nu în a treia zi, în a patra precis urca în Pasul Vâlcan
utilajul de la primărie şi-i punea la pământ coşmelia...
Gheorghe OLTEANU
Ioan Rus vrea ca USL şi USPSă se delimiteze bine înConsiliul Local Petroşani
Consilierul USL Ioan Rus a avut o
cerinţă aparte în şedinţa de ieri, una pe
care până acum nu am mai auzit-o:
consilierii USL să stea toţi pe aceeaşi
parte la şedinţele de consiliu, şi cei de la
USP pe cealaltă, să se vadă clar care
din ce formaţiune provine.
Probabil propunerea a venit după ce
consilierii PSD au observat că nu sunt
susţinuţi de colegii liberali sută la sută în
opoziţia pe care o fac în consiliul local,
consilierii fiind aşezaţi la masa consiliului
în mod diferit, amestecat. După cum ştiţi,
mulţi dintre ei sunt la al doilea sau la al
treilea mandat în consiliul local. Aşadar,
au rămas pe un scaun anume la masa de
şedinţe, iar propunerea PSD li s-a părut
absolut ciudată.
Florin Mârza, care acum candidează şi la
funcţia de senator, a spus că el nu-şi
schimbă locul de dragul acestui capriciu.
„Eu aici voi sta mereu, nu-mi schimb
locul, plec de pe acest loc doar dacă ajung
senator, ceea ce cred că nu vă doriţi”, a
glumit consilierul pedelist.
Alina PIPAN
La Vulcan
Un abuz şi o ilegalitate se pregătesc pentru legalizare
8 DIVERSE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
Adresată: Doamnei Mariana Câmpeanu, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei SocialeDe către: Monica IACOB-RIDZI, deputat independent de HunedoaraObiectul întrebării: acordareafacilităţilor pensionarilorminieri din Valea Jiului prin intermediul MinisteruluiMuncii, Familiei şi ProtecţieiSociale
Stimată Doamnă Ministru,
Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 670/1990
privind drepturile de care beneficiază per-
sonalul din cadrul Companiei Naţionale a
Huilei Petroşani, drepturile acordate pen-
sionarilor se suportă de la bugetul de stat
prin intermediul Ministerului Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri.
La data de 27 august 2012 reprezentanţii
Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului Petroşani
v-au adresat solicitarea potrivit căreia vă propuneau iniţierea unei
hotărâri de guvern care să vină în ajutorul beneficiarilor şi care să
reglementeze acordarea facilităţilor conferite prin intermediul
ministerului pe care îl conduceţi.
Având în vedere categoria beneficiarilor HG 670/1990,
considerăm că luarea unei asemenea măsuri ar conduce la o
situaţie corectă – aflarea pensionarilor sub tutela exclusivă a
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Faţă de cele prezentate, vă rugăm, doamnă ministru, să ne
comunicaţi următoarele:
- Aveţi în vedere emiterea
unei hotărâri de guvern în
cursul lunii viitoare care
să reglementeze cele so-
licitate şi să consfinţească
promisiunea făcută celor
interesaţi?
Vă solicităm, totodată, să
aveţi în vedere acest
demers cu maximă
prioritate.
Solicit răspuns scris.
Cu deosebită consideraţie,
Monica IACOB-RIDZIDeputat independent
de Hunedoara
Locomotiva din Piaţa Victoria,
La un pas de a devenirealitateSe împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea DepouluiCFR. Primăria şi Consiliul Local Petroşani vor săpuncteze prin amenajarea, la intrarea înPetroşani, pe partea dreaptă, undeva lângăpasarela de la gară, o locomotivă veche, acumpiesă de muzeu. Locul a fost deja amenajat pentruacest amplasament.
Prima linie ferată din Transilvania a fost dată în folosinţă în 1868 pe
traseul Arad-Alba Iulia, iar în 1870 s-a inaugurat linia ferată Petroşani-
Simeria, ceea ce denotă că atunci Petroşaniul era în plin avânt economic.
Pentru a onora cei 100 de ani de istorie de la înfiinţarea Depoului CFR
Petroşani, se va organiza un eveniment festiv, ocazie cu care va fi
amplasată, pe scuarul din Piaţa Victoriei pe partea dreaptă, o locomotivă
pe aburi, cu 100 de ani vechime, recondiţionată, ce va fi adusă de la
Subcetate. Pentru a pune în practică proiectul s-au alocat din bugetul
local 6.000 de lei.
Alina PIPAN
Născut la Sărmaş (jud. Mureş), Sorin Misirianţu,
regizorul care aduce spectacolul „Ménage à Trois”
la Petroşani, este, de fapt, 3 în 1: actor, regizor,
scenarist.
Ca actor, a jucat în filme ca: „Neînvinsă-i
dragostea”, „Un acoperiş deasupra capului” sau
„Despre oameni şi melci”.
Piesa de teatru care se va juca sâmbătă, 10 noiem-
brie, ora 18, „Ménage à Trois”
de Neil Simon, este adaptată
zilelor noastre şi a avut mare
succes la nivel naţional.
Viitorul sună bineViitorul nostru sunt copiii
noştri. Dacă nu le oferim şansa de a vedea şi alte
lucruri care-i pot dezvolta şi modela ca oameni,
viitorul e... mort.
Faptul că Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” pune în
scenă piese pentru copii este un lucru benefic pen-
tru ei. Dar depinde de cei maturi să-i aducă... Aveţi
ocazia să vă aduceţi copiii la teatru duminică, 11
noiembrie, ora 12, la premiera „Mary Poppins”.
„Mary Poppins, adusă de vântul dinspre răsărit
ţinând într-o mână umbrela iar în cealaltă geanta
din material de covor, aşa cum spuneau copiii, intră
în casa unde Jane, Michael şi gemenii John şi
Barbara o aşteptau cu nerăbdare. Noua bonă fiind
mai severă cu Jane şi Michael, aceştia credeau că
nu se vor distra, dar s-au înşelat deoarece zilele ce
urmau să le petreacă cu Mary Poppins
aveau să fie de vis. Purtaţi de imaginaţie, au
păşit într-o lume magică unde puteau sta în
aer pe un scaun servind ceaiul şi se distrau
de vaca dansatoare şi de alte întâmplări. Dar
soseşte şi ziua când vântul dinspre apus îşi
face simţită prezenţa, iar Mary Poppins
pleacă fără să-şi ia rămas bun. Copiii o strigă pe
geam cu disperare, dar glasul mamei îi face să se
retragă în camera, acolo unde Jane găseşte un
cadou pentru ea”, spune Adrian Găzdaru, regizorul
spectacolului pentru copii „Mary Poppins”.
Oana TUŢU,secretar literar la Teatrul Dramatic
„Ion D. Sîrbu” Petroşani
Oamenii din spatele cortinei
Parlamentul RomânieiCamera Deputaţilor
Î N T R E B A R E
Despre însămânţări
Un cal şi-o iapă - tânără pereche -
Întorşi, epuizaţi, de la arat,
Stăteau de vorbă, lângă şura veche:
„Să-ţi spun, iubite, ce s-a întâmplat!
Stăpâna, în grădina de acasă,
A vrut să pună-un strat de pătrunjei
Şi-a presărat, frumos, sămânţă-aleasă,
Primită-n plic, de la vecinul ei.
Dar, după zece zile, în grădină,
În loc de pătrunjel, crescu mărar.
Desigur că sămânţa e de vină,
Ce semeni, iese la iveală, clar!”
Şi calul uluit privea ceacâr,
În timp ce asculta povestea spusă
De iapa ce-i născuse un… catâr.
Morala care-i? Poate fi dedusă!...
Şoarecele de bibliotecă - şcolar în clasa pregătitoare
Un şoricel de şase ani avea
Dorinţa, de altminteri, cam zevzecă,
De-a roade-o carte, un caiet, ceva,
Ca toţi din rasa „de bibliotecă”.
I-au cumpărat părinţii lui de toate:
Caiete, uniformă, toc, cerneală,
Ba chiar şi un ghiozdan modern, în rate,
Şi l-au înscris, destul de greu, la şcoală,
În clasa „zero”, care-i pregăteşte
Să-nveţe scris-cititul, peste-un an.
Acolo-n sală, totul străluceşte,
Din pardoseală, până la tavan.
Dar nu cumva să credeţi că Guvernul
A alocat vreun ban, la pavoazare!
N-a dat nimic, aşa că tot infernul
A fost pe capul doamnei profesoare.
Au dat băncuţe noi, în sala goală,
Dar niciun ban de auxiliare,
Uitând că nu se poate face şcoală
Utilizând nimicul din dotare.
Nu-i nicio jucărie-n ludotecă,
Nu-s fişe, planşe, consumabile,
Şi nicio carte în bibliotecă,
Deşi sunt, clar, indispensabile.
Aşa că şoarecii au cumpărat,
De toate, fără a scrâşni din dinţi,
Iar investiţia i-a transformat
În sponsori veritabili pe părinţi.
Morala nu-i un simplu chiţăit
Şi bine-ar fi să fie auzită:
Că-nvăţământul nostru-i gratuit,E doar aşa… o ştire gratuită!
Pisica pribeagă
O pisică dintre cele
Care au vânat o viaţă,
Cum veniră vremuri grele,
A-ncercat să facă faţă,
Dar, de-atâta sărăcie,
Puse coada pe
spinare
Şi porni în pribegie,
Să muncească-n
lumea mare.
Petrecând vreo
patru ani
Cu gorile,
cimpanzei,
Babuini, urangutani,
S-a trezit grăind
ca ei.
Nu vorbea în
„pisicească”
Doar din fandoseală
sau
Chiar uitase să
rostească
Până şi maternul
„miau”?
Cert e că, venind
acasă,
La părinţi şi la copii,
Stând cu-ai săi, cei
dragi, la masă,
Începu a povesti.
Încercă să spună ea
Despre viaţa-i
actuală,
Dar degeaba, că era
Totul… o
maimuţăreală.
De pe gard, o mâţă
care
Auzi cum se
prosteşte,
Se miră, nevoie
mare,
Şi-o certă,
prieteneşte:
„Mult e dulce şi frumoasă
Limba mamei, ce-o vorbim,
Însă, când plecăm de-acasă,
Bine-ar fi să n-o stâlcim!”
Morala:Un cuvânt urât, frumos,
Ori o vorbă bună, rea,
Sună mai melodios,
De-s rostite-n limba ta!
9UMOR ÎN HA... MAJORZiarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
Ioan Rus, candidatul USL pentru
Camera Deputaţilor, pe colegiul
Petrila-Petroşani-Aninoasa, crede
cu tărie că parlamentarii aleşi de
cetăţenii Văii Jiului pot contribui
substanţial la dezvoltarea zonei
prin susţinerea proiectelor
venite din partea primăriilor,
Consiliului Judeţean, dar şi
din partea societăţii civile.
”Legile care privesc direct
locuitorii Văii Jiului pot fi
îmbunătăţite prin crearea unui
front comun a parlamentarilor
aleşi, cu scopul rezolvării
problemelor care afectează
grav sistemul de sănătate,
învăţământul, sistemul de
pensii, încadrarea tinerilor în
muncă, economia în general
şi mineritul în special.
Mineritul, atât cât a mai
rămas din el, trebuie consolidat!
Legile pot fi schimbate, cu
susţinerea largă a cetăţenilor şi a
specialiştilor.
Dacă există voinţa politică, şi acum
această voinţă este vădită, la care
să se adauge unitatea şi perseve -
renţa parlamentarilor din Valea
Jiului, multe se pot rezolva, zona
noastră se poate dezvolta gradual,
iar pe termen scurt locuitorii vor
resimţi o schimbare în bine prin
aplicarea programului de
guvernare al USL.
Preşedintele Consiliului Judeţean
Hunedoara a declarat, la Petroşani,
că dacă parlamentarii USL nu ar fi
făcut lobby la ministere Valea
Jiului nu ar fi
primit finanţare pentru proiectele
iniţiate, cele mai recente fiind dru-
mul către Straja, Pasul Vâlcan,
Parâng şi drumul Petroşani -
Voineasa. Deci, este falsă ideea că
parlamentarii fac doar legi şi ”nu
pot repara străzi”.
Scopul meu, ca viitor depu-
tat, este acela de a susţine
continuarea proiectelor
începute şi promovarea
altora noi, la Petroşani.
Aninoasa ocupă un loc
aparte în viitoarele demer-
suri la nivel înalt, alături de
echipa USL. Oraşul trebuie
salvat de la degradarea
accentuată!
Petrila trebuie să-şi continue
proiectele începute şi să
valorificăm zona din punct
de vedere turistic.
Susţin cu tărie dezvoltarea socie -
tăţii civile în toate localităţile
Văii Jiului, precum Societatea
Cultura lă Condiţia Română, sau
Asociaţia Culturală ”Les amis de la
France” din Petrila, care au atras
atenţia la nivel
naţional şi inter-
naţional asupra
valorilor locului
şi prin ideile
lansate pentru
salvarea lor.
Reuşitele sunt
garantate în de-
mersurile unui
deputat care au
la bază asemenea
forţă şi asemenea
oameni. Împre-
ună putem
învinge!”
Trebuie întregită echipa pentrususţinerea Văii Jiului!!
Astăzi, miting de debutelectoralVineri, începând cu ora 17:00, la Petroşani,va avea loc marşul de debut al campanieielectorale, organizat de USL Petroşani, cuparticiparea reprezentanţilor din toate localităţile Văii Jiului. Traseul va fi Aeroport-Piaţa Mică, până la Colegiul ”Mihai Eminescu”. Cerem scuze participanţilor aflaţi în traficpentru cele două ore de îngreunare a circulaţiei rutiere.
Biroul comunicare al USL Petroşani
”Valea Jiului şi-a scris istoria cu sângeleminerilor şi trebuie să ocupe locul deonoare al eroilor! Pentru a recâştiga acestloc, trebuie să întregim echipa USL pentrua putea avea forţa de a schimba VIAŢA înValea Jiului !
Haideţi alături de cei 7,4 milioane deromâni! Împreună putem avea o viaţă maibună, copiii noştri să nu mai plece înpribegie, românii să nu mai fie umiliţi şicondamnaţi la sărăcie!!”
– Ioan Rus, candidat pentru Camera Deputaţilor.
Nişte... fabulaţiiNu demult, povesteam despre Festivalul Naţional de Umor„Ion Cănăvoiu”, desfăşurat la Târgu-Jiu, unde, la secţiunea„Fabulă”, am obţinut premiul al II-lea. Prima fabulă critică unviciu vechi de când lumea, iar celelalte două au drept sursede inspiraţie problemele cu care se confruntă învăţământulromânesc şi uitarea limbii materne de către cei care pleacă lamuncă în străinătate. Aşadar, orice asemănare cu lumea oamenilor… nu este întâmplătoare!
Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 201210 SĂNĂTATE
www.zvj.ro
Cu paşi repezi se apropie Postul Crăciunului. Cei caredoresc să ţină post au la dispoziţie o gamă variată dehrană. Pateuri vegetale de tot felul, lapte de soia, şniţelde soia, ba chiar şi cârnaţi de soia, margarine vegetale şicâte şi mai câte pe rafturile magazinelor, supermarke-turilor şi hipermarketurilor. Reclamele îndeamnă con-sumatorii să cumpere aceste produse fără teamă, însensul că sunt numai bune de mâncat, proaspete şi deli-cioase. Ce ascund reclamele, care e rolul aditivilor dinaceste produse ce bombardează magazinele vădezvăluim mai jos, cu ajutorul dr. Gheorghe Cristea,medic veterinar coordonator din cadrul CircumscripţieiSanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Petroşani şiVulcan.
Reclamele la produsele de post or fi saunu adevărate?Din doi timpi şi trei mişcări, dr. Cristea - o adevărată enci-
clopedie în materie de produse alimentare, substanţe chimi -
ce şi reacţii care se produc în organismul uman, semn de
studiu şi de experienţă - ne-a oferit lămuriri despre mân-
carea de post pe care o găsim în magazine, la cutii sau în
borcane.
„Toate alimentele procesate cu aditivi alimentari sunt peri -
culoase pentru sănătatea omului”, spune cu un calm
desăvârşit medicul. Care ne spune că aceşti aditivi sunt de
multe feluri şi sunt folosiţi de producătorii alimentari pentru
gust, pentru mărirea termenului de valabilitate al pro-
duselor, pentru culoare şi pentru aspect.
„Nu vreau să supăr pe nimeni, nici pe producători, nici pe
comercianţi, dar aceste alimente cu aditivi alimentari tre-
buie consumate cu prudenţă şi, dacă se poate, cât mai puţin
sau deloc de copii şi persoanele în vârstă. Toate pateurile
vegetale, şniţelele din soia, margarinele şi aşa mai departe
sunt foarte dăunătoare pentru sănătate, în timp mediu, mai
ales dacă se consumă în cantităţi mari. Cel mai bine ar fi să
se mănânce în aceste posturi, dacă se poate, hrană vie, vege-
tală. Hrana vie dă viaţă, hrana moartă dă moarte şi nu o
spun eu, este un dicton antic, foarte adevărat şi realist şi
după mii de ani”.
Şi care ar fi această hrană vie, mai ales că azi nici produsele
ţărăneşti nu sunt prea curate, cu atât mai mult cele venite
din ţări precum Turcia, Olanda sau ţări din vestul Europei?
Legume, fructe şi verdeţuri Dr. Cristea este de părere că cele mai sănătoase produse
sunt legumele, fructele, verdeţurile şi seminţele de tot felul.
Chiar dacă nici aceste produse nu sunt întotdeauna „curate”,
sunt mult mai puţin periculoase decât alimentele procesate
cu aditivi alimentari.
„Cele mai sănătoase sunt produsele făcute în casă, de
fiecare dintre noi, după reţetele de altă dată ale bunicilor
noastre. Putem prepara noi lapte de soia, nu trebuie să-l
cumpărăm neapărat, putem face noi prăjituri de casă de
post, sau preparate de tot felul din seminţe. La fel şi sucuri
naturale, sucuri de tomate, paste pentru sosuri, sau
mâncăruri gătite din legume proaspete. Cartofii, fasolea,
varza, chiar şi cea murată (în cantităţi moderate din cauza
sării), conopida, vinetele şi alte legume de bază pot fi
preparate într-o mie de moduri. Totul e să se folosească la
aceste mâncăruri ulei de măsline sau de rapiţă - uleiuri
procesate la rece, sau de ce nu, uleiul de soia, care e mult
mai sănătos, dovedit ştiinţific, decât uleiul clasic de floarea
soarelui”, ne-a mai spus dr. Gheorghe Cristea.
Margarina - cel mai toxic aliment Dintre cele mai periculoase alimente este margarina. Deci,
atenţie la acest produs, chiar dacă face prăjituri bune, cum
susţin unele gospodine. Încercaţi să uitaţi de acest produs
cancerigen, dacă se poate, pentru că uitaţi ce ne spune spe-
cialistul în materie, dr. Cristea: „Margarina este cel mai rău
produs care apare pe piaţă. Are o concentraţie mare de
grăsimi hidrogenate, nocive pentru organism pentru că
modifică chimismul celulei la nivel de metabolism celular.
Asta înseamnă, tradus, că folosind margarină, mai ales în
cantităţi mari, ne autodistrugem, cancerul fiind cea mai
gravă boală care poate apărea în timp (…). Sunt anumiţi
aminoacizi pe care organismul îi ia pe cale naturală, din di-
verse produse agricole pe care le consumăm, dar când tin-
dem ca să luăm aceşti aminoacizi pe cale artificială, din
produse alimentare prelucrate, nu mai este în regulă.
Asemenea unui drog aceşti aminoacizi artificiali distrug
organismul uman”.
Şi pentru a susţine cele spuse mai sus, dr. Cristea ne oferă
un exemplu: „Acidul glutanic din alimente dă gustul plăcut
al acestora. El dă dependenţă şi omul ar mânca din ce în ce
mai mult acel produs. Mai ales copiii sunt expuşi total la
acest drog folosit în industria alimentară de azi. Acidul glu-
tanic acţionează asupra sistemului nervos, în primul rând,
provocând stări de stres, labilitate nervoasă, ba chiar şi stări
de epilepsie. Acidul glutanic este omniprezent, mai ales, în
mâncărurile de la fast-food-uri, dar îl întâlnim din plin şi la
preparatele din carne sau la brânzeturi, bineînţeles, sub di-
verse forme şi denumiri. În ultimul timp, cercetătorii au
demonstrat că acidul glutanic este unul dintre aditivii cei
mai periculoşi”.
Sucul galben - mai periculos ca suculmaro!Iar lucrurile descrise de dr. Cristea nu se opresc aici, aşa că
aveţi grijă ce mâncaţi dumneavoastră şi copii, dar şi ce beţi,
dacă ţineţi la sănătatea familiei!
„Un alt aditiv periculos, care poate provoca Alzhaimer, este
unul din grupa E-urilor 500, pe bază de aluminiu, folosin-
du-se ca şi colorant la prăjituri, dulciuri şi nu numai. Sili-
catul de aluminiu şi potasiu, sau E-555, un alt aditiv, folosit
în sare, lapte praf şi făină, creează mari probleme de sarcină
la femei, producând, din păcate, modificări genetice şi boala
Alzheimer. Foarte periculos este colorantul E-102, denumit
şi tartrazina, este vorba de colorantul galben din sucuri. Tar-
trazina este printre cele care, dacă depăşeşte doza maximă
de 0,75 mg/ kg, produce tulburări nervoase şi modificări ire-
versibile ale ficatului. Dacă se consumă 2 litri de un astfel
de produs galben, cum se mai întâmplă, se ingeră nici mai
mult, nici mai puţin decât 140 de grame de colorant. Ceea
ce înseamnă doza dublă pentru o persoană care cântăreşte
30 de kilograme şi mă gândesc aici la copiii care consumă
aşa ceva, de multe ori total nesupravegheaţi de părinţi (şi
chiar dacă ar fi supravegheaţi, de multe ori părintele, bunica
sau mătuşa nu ştie la ce risc se expune copilul consumând
chiar şi un litru din acest suc galben)”.
Iată deci, la ce riscuri ne expunem, de multe ori din neşti-
inţă, de alte ori din indiferenţă. Alimentaţia necorespunză-
toare, chiar şi atunci când postim, este toxică pentru
organism şi de aceea trebuie să ştim cum şi ce mâncăm.
Corneliu BRAN
Atenţie la ce mâncaţi în Postul Crăciunului!Alimentele de post „curate” şi pericolele care apar consumând alimentele procesate cu aditivi alimentari
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 11PUBLICITATE
IMOBILIARE ANGAJĂRI
Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cuexperienţă, cu domiciliustabil în Lupeni.
Relaţii la telefon:0769.299303
SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător alcategoriilor C, E şi atestatele aferente.
Relaţii la telefon0769.299300
SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,
str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în
casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:
Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:
mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315
Depozit: 0733.690319, int. 342
Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe
Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri
Alune prăjite şi alte sortimente
Vând apartament 2 camere, blocF7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei,Vulcan.
Telefon 0737.580343
Vând teren zona Rusu, electrici-tate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.
Telefon 0722.138186
Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.
Telefon: 0726.046735
Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto)+ 600 mp teren, zona PeşteraBolii.
Tel. 0725.068828
Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.
Telefon 0766.568419
Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.
Tel. 0728.980100
Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.
Telefon 0728. 272117
Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 43.000 euro.
Rel. la tel. 0724.571408
Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro.
Telefon 0722.138186
Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.
Telefon 0760.922123
Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.
Telefon 0765.459316
Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.
Telefon 0765.459316
Vând Ford Focus Titanium, 1.6TDCI 109 cp cu toate dotările,anul 2008. Preţ 6700 euro.
Telefon +393279193894
Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centralizată,stare foarte bună, un singur pro-prietar de nouă, recent adusă înţară.
Telefon 0765.459316
DIVERSE
Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556
PIERDERI
CURSURI DE DANS SPORTIV!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şiadulţi!Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind laacelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara!Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi.Poţi participa la spectacole, concursuri!Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”!Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”)Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor)Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840
Angajez barman pentru bar în Petroşani.
Relaţii la telefon:0766.301556
Vila Alpin din staţiuneaStraja Lupeni angajează:- cameriste- ospătari- ajutor bucătaripentru sezonul de iarnă2012-2013.
Relaţii la nr. de tel:0723.596059 - DUMITRAŞCU
MIHĂIŢĂ
Pierdut certificat de înregistrare al SC ProdCom Lunca SRL, CUIRO2669193, nr. înreg.ORC J20/2286/1992, cusediul în Petrila, str.Lunca, nr. 38, jud. Hunedoara şi certificateconstatatoare la sediulsocial şi la beneficiar. Se declară nule.
AUTO
Angajez dispecer pentru firmă taxi.
Relaţii la telefon0732.635071
OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei
unităţii P4.
SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.Electronic Center - 0765 459 316Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1
Pierdut certificat de înregistrare al SC ForceMarket SRL, CUI16811114,J20/1472/2004 cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, bl. 25A,ap. 47, jud. Hunedoara.Se declară nul.
www.zvj.ro
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Se pare că nu aveţi niciun mo-ment de răgaz. Sunteţi foarte ocu-pat, dar, graţie ingeniozităţii, reuşiţi
să realizaţi tot ce v-aţi propus. Par-tenerul de viaţă vă este alături.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Aveţi noroc şi sunt şanse să de-păşiţi cu uşurinţă orice dificultate.Este o zi foarte bună pentru exame -
ne, lucrări artistice şi proiecte. Relaţi-ile sentimentale sunt foarte bune.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Sunteţi hotărât să porniţi o afa-cere, dar nu vă ajung banii. Cuimaginaţie şi creativate, aveţişanse să obţineţi suma necesară.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Puteţi să vă faceţi planuri deviitor şi să vă afirmaţi pe plan so-cial. Daţi dovadă de sensibilitate
şi vă simţiţi foarte bine în compa-nia prietenilor şi a persoanei iubite.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Dimineaţă sunteţi cam visător şieste posibil să neglijaţi problemeimportante. Ar fi bine să nu începeţi
activităţi noi, există riscul să luaţidecizii neinspirate. Gândiţi-vă bine înainte dea acţiona şi nu refuzaţi sprijinul familie!
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Cei din jur vă apreciază creativi -tatea. Ar fi bine să o folosiţi pentrua vă rezolva problemele de servi-
ciu şi de afaceri. Spre seară, primiţi vizita unor prieteni de familie.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu prea sunteţi comunicativ şiar fi bine să amânaţi întâlnirile deafaceri. Aveţi nevoie de relaxare.Dacă vi se oferă ocazia să mer-
geţi într-o vizită, nu staţi mult pe gânduri!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Aveţi o deosebită capacitate decomunicare şi rezolvaţi cu uşurin-ţă toate problemele. Partenerul deviaţă şi colegii vă apreciază ideile.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Capacitatea creativă deosebităvă îndeamnă să începeţi o activi-tate nouă. Puteţi avea succes pe
plan intelectual şi sentimental.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dimineaţa sunteţi mai sensibildecât de obicei şi s-ar putea săaveţi probleme în relaţiile cu antu-
rajul. Spre seară, ar fi bine să vădedicaţi unui hobby creativ.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Pot interveni schimbări impor-tante, care vă oferă o mulţime desatisfacţii. Activitatea intelectuală
şi creativitatea vă ajută să aveţisucces pe plan social. Sunteţi nevoit să văhotărâţi într-o relaţie sentimentală.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Sunteţi plin de optimism şi aveţio imaginaţie debordantă. Înclinaţiile artistice vă ajută să văafirmaţi în societate. Faceţi
cunoştinţă cu o persoană importantă, care va sprijină.
HOROSCOPHOROSCOP
După ce Ioan Rus a făcut uneleprecizări în Consiliul LocalPetroşani referitoare la procentulmic al redevenţei la salubritate,spunând că la Slatina se câştigămult mai mult în urma delegăriiacestui serviciu, primarul TiberiuIacob-Ridzi a dezminţit publiccele spuse de Rus. Asta l-a enervatpe consilierul Ioan Rus…
Care, în loc să-şi verifice informaţi-ile şi să-şi recunoască omisiunea, apreferat un drept la replică, prin careîl ataca pe primar şi-l acuza că a de-
clarat ca fals contractul de laSlatina, că PDL-ul se uită pesteumăr la şedinţele din consiliul localşi fură informaţii şi că el nu a spusîn consiliul local că redevenţa res -pectivă era pe 5 ani, nu pe an, cumîn mod intenţionat a dezinformatprimarul. Consilierul, care can-didează pentru funcţia de deputat,insinua că tocmai pentru că suntemîn campanie şi, iată, în campanie sefac lucruri murdare, se întâmplăaceste atacuri. Atunci a luat foc pri-marul care a organizat o conferinţăde presă, în care a prezentat imagi -nile din consiliul local în care IoanRus a venit cu exemplul din Slatina,menţionând că în altă parte intrăbani mai mulţi din delegarea acestuiserviciu, spunând că este vorba deredevenţa de 2,3 milioane de europe an. La această sumă ClaudiunCornea a tresărit evident cerând săvadă documentul. Consilierul Postolache i-a înmânat atunci foileconsilierul Cornea, ca să vadă cuochii lui. Se pare că Ioan Rus chiarumbla cu cioara vopsită, pentru căel avea o propunere din 2006, pentru un contract de servicii desalubritate. În momentul de faţă, administraţia respectivă încasează35 de mii de euro pe an.„Nu tolerez minciuna şi dezinfor-
marea şi nu tac doar pentru că sun-tem în campanie. Administraţia lo-cală nu are treabă cu campaniapolitică, ci cu binele comunităţii.Chiar dacă soţia mea este în cam-panie, de câte ori o să fie nevoie voispune adevărul. Şi eu şi soţia measuntem în faţa electorilor tocmai cănu am venit niciodată în faţa lor cuminciuni. Ce s-a întâmplat înaceastă situaţie a dezinformării nuare legătură cu campania electorală,ci cu Consiliul Local Petroşani. Eunu mai sunt în campanie, nu amniciun interes, iar chestiunile deordin administrativ mă privesc şi nutolerez dezinformări de genulacesta. În mod normal, orice con-tract de genul acesta se încheie pe operioadă de la 8 până la 25 de ani şipe un procent din profit de 1 până la1,5 pe an. Nu înţeleg dezinformareacând este vorba de un serviciu cepriveşte cetăţenii noştri. Dacă neluam după informaţiile domnuluiRus şi păstram redevenţa respectivă,preţul gunoiului s-ar fi triplat”, amenţionat Tiberiu Iacob-Ridzi, încadrul unei conferinţe de presă,susţinută ieri, la primărie, pentru aexplica situaţia aceasta conflictualăcu consilierul Rus, care se lasă cudezinformări grave.
Alina PIPAN
CMYK
ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012
www.zvj.ro
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT
ISSN 2065 - 5096
Director: Cătălin DOCEA [email protected]
Redactor şef: Marian BOBOC
0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN
0766.678380; 0737352129
Corneliu BRAN
0766.728688
Mihaela PETROŞAN
0732.413134
Gheorghe OLTEANU
Loredana JUGLEA 0763.673727
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,
Mihai BARBU, Valeriu
BUTULESCU, Irina BOBOC,
Gilbert DANCO, Dumitru
GĂLĂŢAN-JIEŢ,
Robert HUMMEL,
Ion HIRGHIDUŞ,
Ioan LASCU, Ilie PINTEA,
Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU,
Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681
Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
nr. 2, et. 2
Telefoanele redacþiei: 0254.549 020
0254.549 121 (fax) 0737.575 582
ZiarulVãii Jiului
Într-o discuţie purtată cu părintele Protopop
de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, la emisiu -
nea „Verde-n faţă” de la Kapital TV despre
viaţa şi faptele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi
Gavriil, pe care i-am cinstit conform Bisericii
Ortodoxe Române ieri, am abordat la un mo-
ment dat şi subiectul Postul Crăciunului,
ţinând cont că din 15 noiembrie vom intra în
cele 40 de zile de post.
Colindele se pot cânta şi ascultaîncă de la începutul postuluiDin cele împărtăşite de părintele Petrache Creţu
am reţinut: „Prin durata postului, de 40 de zile,
ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele
Sinai, când acesta aştepta să primească Cuvin-
tele lui Dumnezeu, scrise pe lespezile de piatră,
sau Tablele Legii. Astfel, cei ce petrec 40 de zile
de post, nu numai la mâncare, ci şi prin fapte
bune şi multă rugăciune, suflet deschis către
Dumnezeu şi cumpătare la orice, se învrednicesc
să primească Cuvântul lui Dumnezeu întrupat şi
născut din Fecioara Maria”.
Părintele Petrache Creţu ne-a spus şi o parte din
rânduielile Bisericii la slujbele din perioada pos-
tului, până pe 25 decembrie, când sărbătorim
Naşterea Domnului Iisus Hristos, o sărbătoare de
mare bucurie ţinând cont că S-a născut Fiul lui
Dumnezeu, Mântuitorul nostru, ce va să vie să
ne mântuiască: „Se poate colinda sau asculta
colinde încă din prima zi de post. Avem colinde
minunate, cu versuri deosebite şi de aceea cred
că fiecare creştin va cânta şi va asculta colindele
noastre strămoşeşti, puse atât de frumos în evi-
denţă.
Din 21 noiembrie se introduc, în cadrul Slujbei
Utreniei, Catavasiile Naşterii Domnului, care se
cântă până în data de 30 decembrie. În această
perioadă a postului, la Ceasuri şi Pavecerniţa nu
sunt cântate stihirile şi nici troparele, cu toate
sunt rostite”.
Suntem un neam apostolic încăde la începuturiPărintele protopop Petrache Creţu ne-a readus
aminte, vorbind câte puţin despre fiecare, care
sunt sărbătorile rămase până la Crăciun, în
această perioadă de post: Intrarea Maicii Dom-
nului în Biserică - 21 noiembrie, Sfântul Apostol
Andrei - Ocrotitorul României - 30 decembrie,
Sfânta Mare Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea
minerilor - 4 decembrie, Sf. Ierarh Nicolae -
Făcătorul de Minuni - 6 decembrie şi Sfânta
Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş -
7 decembrie.
Chiar dacă nu e sărbătoare în calendar, dar e cea
mai mare şi mai iubită sărbătoare istorică a
românilor, ţinând cont de importanţa
deosebită - Ziua Naţională a
României, o zi în care sărbătorim cu
toţii Marea Unire de la 1 Decembrie
1918, a fost amintită de asemenea
de protopopul Văii Jiului.
Referitor la Sfântul Apostol Andrei,
părintele Creţu a subliniat că tre-
buie să intre în conştiinţa fiecărui
român că Sfântul Apostol Andrei
este ocrotitorul ţării noastre. Fapt
care denotă că acest popor a fost
unul creştin cu peste 1000 de ani
înainte de popoarele din jur, inclu-
siv faţă de poporul ortodox rus,
ceea ce nu poate decât să ne facă să
fim şi mai căutători de Dumnezeu şi
Legile sale, şi mai iubitori de Dumnezeu, de
Biserică şi de cele sfinte, strămoşeşti, acest
neam al nostru fiind unul apostolic încă de la în-
ceputurile lui.
Corneliu BRAN
Cu părintele protopop de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, despre post şi mântuire:
„Postind cele 40 de zile în Postul Crăciunului, creştinul nu face altceva decât să primească Cuvântullui Dumnezeu, precum Moise pe Muntele Sinai”
O nouă filă în scandalul „gunoiul”. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi
„Dacă ne luam după informaţiile domnuluiRus şi păstram redevenţa respectivă,
preţul gunoiului s-ar fi triplat”
Părintele protopop Petrache Creţu în biserică alături de veterani de război -
ultimii rămaşi - din Uricani
CMYK
Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui
Marian Boboc
Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 164 � 9 noiembrie 2012 � 4 pagini
ISSN: 2065-510X
În urmă cu 80 de ani, în 1932,
S-a întâmplat la Cazinoul Muncitoresc Din volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.” de Marian Boboc
Ianuarie 1932
Serate reformate şi romano-catoliceComunitatea romano-catolică a organizat la
Casinoul Muncitoresc la 23 ianuarie o serată. Şi corulreformat a susţinut un concert la 30 ianuarie tot lacasinou.
Februarie 1932
Balul Corporaţiei meseriaşilorÎn seara zilei de 13 februarie membrii
Corporaţiei Meseriaşilor din Petroşani şi-au lăsatsculele deoparte, s-au costumat, care mai de care maioriginal, şi şi-au dat întâlnire la tradiţionalul bal mascatde la Casinoul Muncitoresc. Aici, pe lângă dans, a fostorganizată şi o tombolă, dar şi alte surprize…
Serbarea corului muncitorescortodox
La 20 februarie, petroşenenii au fost invitaţi
la o serbare corală şi teatrală de corul muncitorescortodox din Petroşani la Casinoul Muncitoresc.
Beneficiul rezultat în urma spectacolului a fostîmpărţit frăţeşte: jumătate pentru nevoile parohiei
ortodoxe-române Petroşani şi jumătate pentru„scopurile culturale ale corului”.
Balul elitei - luat întărbacă
După ce citeşte -„Pentru a reda şi acum
satisfacţia Onor. Publicului, funcţionarii Staţiei XXX(adică CFR - n.a.) şi-au pus tot sufletul şi înangrenajiu cu alţi funcţionari de Stat au organizatBalul Elitei Petroşani, cu dans până în zori şisuprasolviri după învoială” - cronicarul monden al
Avântului simte nevoia unor comentarii ironice.
Motivul este de ordin… lingvistic, deranjul fiindprodus de cuvântul angrenajiu: „S-a jucat şi o piesă
de teatru, tot în… angrenajiu, bine înţeles. A fost, cualte cuvinte, tot un angrenajiu general: unde dracu’
aţi găsit termenul acesta angrenajiu, domnilor? Ei,
bată-vă norocul de ghiduşi!”. Grele vremuri mon -dene pentru angrenajiu elitist…
Dintr-o notă neutră înţelegem ce s-aîntâmplat la Balul Elitei Petroşani: „La 27 februariea.c., în aceeaşi sală, personalul staţiei CFR Petroşania aranjat o serată teatrală. S-a jucat piesa 30 ani dinviaţa unui jucător de cărţi. A fost tombolă şi altesurprize. Rolurile din piesă au fost bine interpretate”.
Aprilie 1932
Lupte greco-romaneLa sfârşitul lunii aprilie, pe
scena Casinoului Muncitoresc suntpuse saltelele. Nu pentru dormit, cipentru un concurs de lupte greco-romane, organizatde secţia de profil a Clubului Sportiv Jiul, antrenorulsecţiei fiind Gheorghe Crişan.
Iunie 1932
La Cinema MuncitorescÎn iunie 1932, cinematograful care funcţiona
în sala Casinoului Muncitoresc Petroşani, fostMinelor, fost Astra, revine la denumirea din 1927:„Cinema Muncitoresc”. Probabil din motive de criză,preţul biletelor sunt reduse la 12, 8 şi 5 lei.
Teatrul Naţional Bucureşti:Muşcata din fereastră
În urmă cu 2 ani, tot pe scena CasinouluiMuncitoresc, artiştii Teatrului de Vest din Oradea auprezentat comedia în 3 acte Muşcata în fereastră deVictor Ion Popa. Faptul că piesa Muşcata în fereastrămai fusese jucată la Petroşani în iunie 1930 nu aconstituit o piedică pentru iubitorii de teatru de aumple sala şi la 27 iunie 1932.La această dată, piesa a fostinterpretată de actorii Teatrului
Naţional Bucureşti:I. Pella, TantziElvass, T. Ciocâlteu,I. Manta, Mia Coca,Maria Ciocâlteu, Ştefan Holban. Prestaţia
lor a fost aplaudată „frenetic”. Altăinterpretare, alte aplauze…
Septembrie 1932
Adunarea generală aasociaţiei învăţătorilor hunedoreni
În presa locală şi centrală în timpul mariicrize economice dintre anii 1929 - 1933 erau
publicate cu regularitate articole care reflectau
situaţia dezastruoasă în care se aflau cadrele
didactice, care nu erauplătite cu lunile, şidespre măsurileîntreprinse de acesteapentru sensibilizareaguvernan ţilor. În acestcontext, la 11 septembrie, are loc la CasinoulMuncitoresc din Petroşani un eve niment: Congresulînvă ţătorilor din judeţul Hu nedoara.
Sub semnătura lui Petre Braica,corespondentul său de Valea Jiului, cotidianul central
Dimineaţa alocă un spaţiugeneros relatării lucrărilorcongresului:
„Expozeul făcut de D.V. Ţoni Petroşani. Eri au avut loc, în sala de spectacole
a Cazinoului Muncitoresc din localitate, desbaterilecongresului anual al asociaţiei învăţătorilor din jud.Hunedoara, la care - cu toată criza financiară în carese afla acest corp select – a participat un frumosnumăr de învăţători şi învăţătoare din întreg judeţul,ceea ce a dovedit marele interes ce-l poartădăscălimea faţă de nevoile şi revendicările saleprofesionale, precum şi faţă de problemaînvăţământului primar.
În afară de cei vreo 150 de învăţători şiînvăţătoare, au mai participat şi numeroasepersonalităţi intelectuale din localitate, şefi deautorităţi etc., dintre care am putea reţine peurmătorii: d-nii Toma Făurescu, preşedinte deTribunal, şeful judecătoriei, dr. Emil Boeriu, avocat,dr. Enea Giurchescu, directorul liceului, Ioan Niciu,primarul oraşului, dr. matei Sofonea, medic primaral oraşului, dr. Orjehovszki cu d-na, medic decircumscripţie, părintele protopop Ioan Duma, prof.Gheorghe Ghiţă, prof. Ion Mărgineanu etc., etc.
Din partea inspectoratului şcolar a participat d. p.R. Petrescu, inspector şcolar de la Sibiu.
Solemnitatea deschideriicongresului
La orele 8 dimineaţa,membrii comitetului judeţean şipreşedinţii subsecţiilor au ţinuto şedinţă, cu care ocazie s-au
discutat diferite chestiuni în legătură cu dezbaterilecongresului şi ordinea de zi a acestuia.
După aceasta, la orele 8 jumătate dimineaţa,ongresiştii au participat in corpore la un serviciudivin, oficiat în biserica rom. ort. de către părinteleprotopop Ioan Duma, care în cuvântarea rostită, aurat spor bun lucrărilor congresului.
De la biserică, congresiştii s-au îndreptat spreCazinoul Muncitoresc, unde la orele 9 jumătate, aavut loc deschiderea solemnă a congresului.
Congresiştii şi asistenţa au făcut d-lui preşe -dinte Jula o entuziastă manifestaţie de simpatie prinaplauze şi ovaţiuni îndelung repetate.
(continuare în pagina IV)
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 9 noiembrie 2012
La sfârşitul lui septembrie 1924 este
anunţată sosirea la Petroşani, pentru o vizită de
„studii şi informaţiuni”, a unei delegaţii din
Alsacia.
Scopul declarat al acesteia - studierea
minelor de cărbuni din Valea Jiului. Şi cum atunci
rare erau ştirile de presă care nu se confirmau,
vizita alsacienilor se confirmă. Presa locală
(Gazeta Jiului/ 5 octombrie 1924) alocă un spaţiu
generos unui asemenea eveniment:
„Francezii în Valea JiuluiMisiunea alsaciană la noi
� Generalul Berthelot în
Petroşeni � Primirile, banchetul
Metropola Văii Jiului a avut câteva ore de
falnică plăcere: a găzduit în ea pe eroicul general
francez Berthelot şi o misiune de fraţi latini eliberaţi
şi ei dintr-o robie înăbuşitoare: pe Alsacieni.
PrimirileÎn 28 Septemvrie, seara, a sosit cu tren special
misiunea de studiu a industriaşilor şi comercianţilor
alsacieni, subt conducerea d-lui de Witte Guizot,
preşedintele Camerei de comerţ, şi a d-lui Petrolies,
primarul Strassbourgoului. Cu dânşii au sosit d-nii:
conte de Manviile, ministrul Franţei la Bucureşti,
Trilu, consul general în ministerul nostru de externe
ş.a.
În gara din Petroşani, foarte frumos
împodobită, aştepta o lume imensă, în frunte cu şefii
tuturor autorităţilor şi conducătorii soc. Petroşani.
Pentru vizita aceasta veniseră, cu o zi înainte, d-nii:
ing. N. Teodorescu, ing. I. Bujoiu şi ing. I. Ionescu.
La intrarea trenului în gară, muzica societăţii a cântat
imnul francez, iar la oprire, primarul comunei dr. Gh.
Drăgan a salutat călduros pe oaspeţii alipiţi azi la
patria-mamă a lor, ca şi noi. A răspuns şeful misiunei,
mulţumind pentru mărturiile de simpatie ce li se
arată.
Oaspeţilor li s-a servit apoi cina în Casinoul
funcţionarilor soc. Petroşani, care i-a primit şi
îngrijit.
A doua zi, în 29 septembrie, membrii misiunii
au vizitat minele de cărbuni, instalaţiile şi unii
frumuseţile naturii din Jiu, până la orele 11 când s-a
înfiinţat în gară, ca şi în seara precedentă, pentru a
primi pe d-nii miniştrii: Alex. Constantinescu, Gh.
Cipăianu şi Generalul Berthelot. Cu dânşii au mai
sosit d-l senator Botez, d-nii deputaţi: păr. protopop
Piso şi Bursan, apoi dl. D. Constantinescu, secretarul
general al Comitetului agrar, dl. Totu, redactor politic
la Viitorul, etc.
După ce s-au scoborât din tren, primarul dr. Gh.
Drăgan a rostit următoarea cuvântare:
Domnule General,Războiul Mondial, în care alături de marii
aliaţi şi neamul nostru şi-a dat efortul suprem, pentrutriumful dreptăţii şi realizarea aspiraţiunilor saleseculare V-a adus în mijlocul nostru pe vremuri degrea încercare pentru Patria noastră, când, prinsfaturile înţelepciunii D-voastră, aţi contribuit şiîndrumat refacerea armatei noastre, care ne-a adusgloria de la Mărăşeşti şi întruparea visului nostru deveacuri.
Bărbaţii, care în decursul timpurilor, audeşteptat şi îndrumat energia naţională a vreunuipopor, au dreptul la recunoştinţă. Astfel şi D-voastrăprin sfaturile şi serviciile aduse Ţării noastre V-aţicâştigat recunoştinţa naţională nepieritoare.
Tresăltăm de bucurie noi, fii ai Ardealului, cariîncătuşaţi vreme de o mie de ani, ne mângâiamnumai cu visul, azi eliberaţi, fii liberi ai scumpeinoastre Românii, că Vă putem aduce prinosul nostrude recunoştinţă, pentru tot ce aţi făcut pentru Patrianoastră.
Prin graiul meu, primar al acestui oraş, Văsalută cu drag centrul acesta al Văii Jiului şi Văurează bun sosit în mijlocul nostru.
Trăiască nobila noastră soră, Franţa!Să trăiţi domnule general, amic scump al
neamului nostru!
Generalul Berthelot mulţumeşte pentru
dovezile de dragoste pe care le vede şi - după
prezentări - pleacă spre Casinou.
Banchetul, toasturileÎn răstimpul de mai bine de un ceas, până la
vremea dejunului, unii s-au plimbat să vadă oraşul,
alţii au primit audienţe. Mai ales funcţionari de stat s-
au mişcat din nou pentru câştigarea terenurilor de
case.
A urmat banchetul dat de soc. Petroşani. La
şampanie s-a ridicat d-l ministru Al. Constantinescu,
ridicând paharul în sănătatea M.M.L.L. Regelui şi
Reginei. Primul, înăbuşindu-şi sentimentele faţă de
ţara sa de origine, s-a dovedit de cel mai bun şi loial
cetăţean român. Regina, femeie superioară, a trecut
peste durerile ei de mamă şi s-a consacrat îngrijirii
celor suferinzi.
A vorbit apoi dl. ing. N. Teodorescu, director
general, care a făcut onorurile casei, salutându-i pe
generalul Berthelot şi pe ceilalţi oaspeţi fraţi. D-sa a
stăruit în cuvinte frumoase asupra legăturilor care
unesc Franţa şi România. După aceea, s-a ocupat de
însemnătatea acestei vizite într-un centru important
din Ardeal, care pentru membrii misiunii reprezintă
tocmai Alsacia românească.
A urmat păr. I. Duma. Sf. Sa a vorbit în numele
localnicilor, remarcând fericita coincidenţă, care a
adunat pe chivernisitorii şi stăpânii bogăţiilor noastre
naţionale cu unii dintre factorii principali ai desrobirii
lor. Generalul Berthelot este latura generoasă a
Franţei - şi închină pentru moştenitorul virtuţilor lui
Caesar şi Vercingetorix, ajuns azi castelan pe
plaiurile străbunilor noştri nu mai puţin glorioşi,
Traian şi Decebal.
Dl. conte de Manville a închinat pentru
prosperarea României întregite.
A vorbit după aceea d-nul Witte-Guizot,
conducătorul misiunii alsaciene.
Zilele acestea soseşte la Petroşani o delegaţie din Belfort (Franţa). Înainte oaspeţilor din Belfort, în 1924 şi 1925
Petroşaniul a fost gazda Generalului Berthelot� Raritate în presa interbelică: un editorial bilingv al Gazetei Jiului
PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 9 noiembrie 2012
Laudă bogăţiile ţării noastre, aminteşte de
eforturile ce a văzut că se fac pentru refacerea ei şi îşi
exprimă speranţa că cu virtuţile neamului nostru,
suntem sortiţi în mijlocul atâtor bogăţii să fim unul
dintre factorii principali de progres în Orientul
Europei.
Şirul toastelor l-a încheiat dl. ministru Al.
Constantinescu. D-sa a accentuat că, după războiul
glorios purtat pentru apărarea civilizaţiei cu sacrificii
enorme de ambele ţări surori - una strajă a civilizaţiei
în Apus, cealaltă în Răsărit -, naţiunea franceză prin
misiunile pe care ni le trimite dă dovadă de cele mai
nobile intenţiuni, ţine să nu se dezmintă şi să continue
interesul ce ne poartă ca soră mai mare.
Virtuţile militare ale poporului român sunt
cunoscute francezilor din vremea frăţiei de arme, -
trimişii lor de arme ne vor cunoaşte bogăţiile şi
vrednicia pe terenul economic. Nădăjduieşte că
această cunoaştere cât mai deplină a poporului, a
cărei cultură s-a adăpat şi de la izvoarele bogate ale
spiritului francez, va da roade pentru amândouă
părţile. Roagă pe membrii misiunii alsaciene să nu
se mărginească numai la cele văzute la noi, ci mai cu
seamă să descrie calităţile sufleteşti ale românilor.
Trecându-se la cafeaua neagră, oaspeţii francezi
au luat câte un exemplar din numărul trecut al
ziarului nostru, iar dl. general Berthelot a asigurat pe
părintele I. Duma că dragostea lui pentru poporul
nostru e mai vie ca oricând.
Luându-şi apoi rămas bun, distinşii oaspeţi au
plecat cu trenul special, lăsându-ne amintiri neşterse.
Un prieten modestLa banchetul dat în cinstea francezilor a luat
parte şi viceconsulul român la Zurich, dl. Stahel de
Capitani. D-sa a fost câteva zile oaspetele d-lui ing.
Dimitriu, fiind într-o călătorie de studii, însoţit de dl.
Jeni, doctor în geologie. Miercuri ne-a părăsit şi acest
amic discret al României, plecând în ţara sa mândră
de libertatea ei - Elveţia”.
La cafea - ziarul localAm fost curioşi să aflăm ce ziar a lecturat
generalul Berthelot împreună cu protopopul Duma la
cafeaua neagră. Astfel, am găsit nr. 37 din GazetaJiului din 28 septembrie 1924. Pe prima pagină, la
loc de cinste, chiar în deschiderea ediţiei, articolul
Generalul Berthelot în Valea Jiului. Studiindu-l, am
priceput de ce l-a citit generalul francez. Pentru că
era un articol bilingv. Titlu comun, iar dedesubt - pe
o coloană textul în franceză, iar pe cealaltă traducerea
în română. Superb gest de curtoazie, rar întâlnit chiar
şi în zilele noastre. Redăm varianta în limba română:
„Generalul BerthelotÎn mijlocul nostru a sosit un fragment de
imagine întrupată a istoriei războiului nostru
pentru întregirea naţională: este generalul
Berthelot. Numele acesta fermecat cuprinde
atâta din eroismul realităţii, câtă vitejie de basm
trezeşte miticul Făt-Frumos al imaginaţiei populare
româneşti.
Curând după intrarea României în tălăzuirea
marelui război, d. general Berthelot a venit
conducând misiunea franceză. Sfaturile înţelepciunii
lui încercate şi îndemnurile unui curaj care se
întrecea cu avântul armatei noastre au fost singurul
ajutor de la marii Aliaţi în primă fază a războiului.
După chinurile grozavului martiriu al retragerii
a urmat refacerea armatei române, refacere îndrumată
iarăşi de geniul neînduplecatului francez. Minunea
marii biruinţi nimicitoare a duşmanului mijea în
zarea aşteptării, zorii ei au străfulgerat la Mărăşti,
când defecţiunea rusă ne-a adus gloria pură de la
Mărăşeşti.
Tratatul de la Bucureşti a silit misiunea
franceză să părăsească teritoriul român, pentru ca
şeful ei să revină în toamna anului 1918 ca învingător
în capitala noastră, unde a primit în calitate de
comandant, pe Regele tuturor Românilor şi familia
Sa, în mijlocul unei bucurii fără margini.
Recunoştinţa naţională s-a îndreptat spre
ilustrul fiu a Franţei iubite, prin proclamarea sa ca
cetăţean de onoare al României întregite şi prin
înzestrarea sa cu moşia şi castelul de la Fărcădin,
acum comuna General Berthelot, din judeţul nostru.
Astăzi, metropola Văii Jiului îl salută ca rar
oaspete drag al ei. Sentimentul latinităţii noastre
tresaltă de mândrie, de încântare şi urează:
Glorie vecinică Franţei invincibile!
Ani îndelungaţi nobilului ei fiu, Generalului
Berthelot, amicului patriei române!”.
Suntem siguri că şi varianta în limba franceză
i-a mers la suflet lui Papa Bertălău, cum îl strigau
soldaţii români, a căror armată a reorganizat-o.
În 1925, revine în PetroşaniGeneralul Berthelot a revenit pe meleaguri
hunedorene la 13 septembrie 1925, fiind însoţit de
fratele său. La sosirea în gara Haţeg a declarat că „în
calitate de cetăţean de onoare al României vine să-şi vadă moşia de la Fărcădin şi sătenii iubiţi”. De
la moşia Fărcădin, unde a stat vreo 5 zile, Generalul
Berthelot a vizitat din nou Petroşaniul, unde a sosit
sâmbătă, 19 septembrie. Normal că un asemenea
eveniment nu avea cum să scape vigilenţei presei
locale, care relatează chiar pe prima pagină (GazetaJiului/ 27 septembrie) într-un articol intitulat
Generalul Berthelot la Petroşeni:„Sâmbătă, în 19 Sept. a sosit aici Generalul
Berthelot, fost şeful misiunii militare franceze în
România, iar acum cetăţean de onoare al ţării.
Domnia sa a venit de la moşia Fărcădin, dăruită
d-sale de către recunoştinţa neamului românesc.
Primirea s-a făcut înaintea Casinoului soc.
Petroşani. Au fost de faţă d-nii: primarul oraşului dr.
M. Miocu, I. Winklehner - dir. gen. minier, maior
Haralambescu - comandantul garnizoanei şi ing.
Matei Bălănescu. Distinsul oaspete era însoţit de dl.
ing. Dubois.
După primire, marele prieten al României a
vorbit puţin cu cei de faţă, apoi a plecat să viziteze
împreună cu suita Casinoul muncitoresc, Baia şi
Atelierul de ţesătorie. Din Petroşeni a plecat spre
Bumbeşti, trecând prin Pasul Surduc, să vadă locurile
pe unde s-au dat lupte grele pentru eliberarea noastră.
Întorcându-se de la Bumbeşti, a plecat la
Fărcădin, iar a doua zi la Bucureşti, spre a se întoarce
în Franţa, chemat fiind de către comitetul superior al
armatei franceze. Pentru Valea Jiului, această vizită a
fost o deosebită onoare. Am avut fericirea să-l vedem
pe eroicul general, căruia România liberă de astăzi îi
datorează atât de mult. Atâţia inşi îşi îmbie prietenia
lor, acum când ţara este liberă şi puternică. Generalul
Berthelot însă ne-a fost prieten în momentele cele mai
grele ale existenţei noastre, atunci când eram încolţiţi
în acel colţişor de Moldovă, când cea mai mare parte
a ţării gemea sub călcâiul duşmanului şi dispreţul
tuturora era partea noastră. Priceperea eminentului
ostaş, tenacitatea adevăratului francez ne-au călăuzit
atunci şi-am biruit. Istoria noastră nu va uita această
faptă”.
În 1927 - cu simplonulMai consemnăm că Generalul Berthelot a mai
vizitat o dată România, în 8 octombrie 1927, intrând
în ţară cu simplonul (un tren internaţional rapid) pe la
Jimbolia. După ce a asistat la inaugurarea Fabricii de
avioane de la Braşov, la 16 octombrie, generalul
Berthelot părăseşte România.
La 28 ianuarie 1931, Generalul Berthelot avea
să se stingă din viaţă la vârsta de 70 de ani.
(Din volumul Pribegii turistice în Valea Jiului/Turismul de la… la belle époque la… l époquerouge de Marian BOBOC)
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 9 noiembrie 2012
(urmare din pagina I)D-sa a mulţumit asistenţei pentru aceste
frumoase sentimente, făgă duind ca
şi de aci înainte va înţelege să luptefără şovăire pentru rea lizareatuturor doleanţelor colegilor,făcând apel la solidaritate şiarmonie.
Telegrama expediată RegeluiCu acestea declară deschise
dezbaterile congresului, pro pu -nând, iar asistenţa primind cuaplauze nesfârşite, expediereaurmătoarelor telegrame:
M.S. Regelui Carol al II-lea: Învăţătorimea judeţuluiHunedoara adunată în (sic!)adunarea generală anuală în oraşul Petroşani, îşiîndreaptă primul gând spre M. Voastră, ca spre unVoievod al culturii româneşti, urându-Vă ani mulţişi vrednică domnie, în care şcoala primară şislujitorii ei să se bucure de tot sprijinul şi ocrotireaprea înaltă a M. Voastră. Preşedinte, Sabin Jula;
Domnului Gusti, Ministrul instrucţiuniipublice: Învăţătorimea judeţului Hunedoara adunatăîn (sic!) adunarea generală anuală în oraşulPetroşani, considerând declaraţiile Dvs. făcute cuocazia venirei în fruntea ministerului şi în congreseledela Baia şi Chişinău ca un balsam sufletesc dupăsuferinţele morale şi materiale din trecut, areîncrederea neţărmurită că veţi lupta până la biruinţăpentru ridicarea morală şi materială a şcolii şiînvăţătorilor. În această nădejde vom sta alături deDvs. cu toate puterile ca să daţi poporului românşcoala pe care atât de frumos aţi conceput-o înplanurile Dvs. Preşedinte, Sabin Jula.
Cuvântarea d-lui inspector şcolar P.R. PetrescuD. insp. P.R. Petrescu, luând cuvântul,
mulţumeşte d-lui preşedinte pentru frumoaselecuvinte prin care l-a salutat în mijlocul congresuluiprecum şi a asistenţei, asigurând învăţătorimea de totconcursul d-sale în toate năzuinţele şi aspiraţiunilesale spre mai bine.
Întotdeauna am avut o deosebită dragoste şistimă faţă de învăţătorimea din acest judeţ, cu untrecut istoric aşa de bogat, care şi-a înţeles pe deplinrolul ce-l are în cimentarea trainică şi indisolubilă aunităţii naţionale, crescând şi educând în acesteatânăra generaţie ce s-a ridicat de la unire încoace şicare, prin manifestaţiunile sale intelectuale şi de latordin, servesc drept chezăşie puterii de viaţă a acestuipopor, precum şi că dăscălimea îşi înţelege pe deplinînalta misiune ce o are.
În continuare, d-sa asigură congresul de celemai bune sentimente şi intenţiuni pe care le areactualul ministru al instrucţiunii faţă de nevoilecorpului didactic primar, precum şi faţă de toateproblemele acestui învăţământ, pentru care reformeîn curs de realizare vrea să aibă concursul necondi -ţionat al dv., - spune oratorul – şi am obligaţii să vă
cer, ca să vă faceţi datoria în această privinţă cu toatăconştiinciozitatea.
Arată că legea învăţământului primar de la
noi este cât se poate de bună şi perfectă, apreciatăfiind chiar şi de alte ţări, deci
găsite numai mijloacele necesare
pentru a putea fi aplicată înîntregime.
D-sa urează congresului
spor la muncă.D. Dr. Enea Giurchescu,
directorul liceului de stat din localitate, salută
congresul în numele profesorilor secundari de la
acest liceu, spunând că şcoala în trecut a
fost acea care a ajutat toate năzuinţeleromânilor şi numai acesteia i se poatemulţumi pentru realizarea visului deveacuri al acestui neam aşa de multîncercat, precum şi acestei pleiade dedascăli în sufletul cărora scânteianaţională ţâşnea nesecată.
De aceea pe vremuri numele dedascăl era pronunţat de popor cusfinţenie, pentru că dăscălimea a fost unfar de lumină şi de însufleţire. Dascălii aupregătit unirea noastră politică şi tot ei vortrebui să o facă azi pe cea sufletească.
De aceea azi, când am bucuria sămă văd în mijlocul dv., vă salut cu toată
dragostea în numele corpului didactic secundar.
Cuvântarea d-lui Ioan Niciu, primarul oraşuluiD. Ioan Niciu, profesor şi primar al oraşului,
în numele populaţiei îşiexprimă mulţumirile faţă deiniţiativa luată de comitetuljudeţean al asociaţiei, pentru aţine congresul în acest oraş almuncii creatoare de tot felulde lucruri, socotind că prinaceasta se aduce cel mai binemeritat omagiu muncii grele şiistovitoare ce o depun zi de zimiile de mineri în grotele negre şi umede din sânulpământului, pentru a scoate acel cărbune dătător deenergie, perpetuând lumina şi cultura, întocmai dupăcum dv. faceţi şcoală, răspândind lumină şi culturăpână în cele mai întunecoase şi mai îndepărtate satedin judeţul nostru.
De aceea socotesc că dascălul trebuie sărămână cel mai fidel tovarăş şi mai nedespărţitprieten al acestor muncitori, trudiţi şi năpăstuiţi desoartă.
D-sa îşi cere scuze dacă, din cauza greutăţilorprea mari, nu am putut să ne arătăm toatăgratitudinea faţă de munca ce o dezvoltaţi,promiţându-vă că ne vom strădui, pe cât posibil, dea vă da tot sprijinul şi ajutorul nostru, cât timp vomavea însărcinarea să conducem treburile comunei.
Rapoarte şi dări de seamăDupă aceasta se intră în ordinea de zi a
congresului, făcându-se raportul general de activitate
al comitetului judeţean, care este făcut de d. IoanMorţun, secretar.
D-sa remarcă, că în cursul anului trecutaproape întreagă activitatea comitetului s-a rezumat
la acţiuni duse pentru a garanta plata salariilorînvăţătorilor, în care scop s-au organizat mai multe
întruniri mari şi manifestaţii de protestare la Deva,în lunile mai şi iunie, prin care presiuni s-a putut
obţine achitarea în parte numai a salariilor, pentru căsub trecuta guvernare se ştie cu câte greutăţi s-auputut obţine acreditive, pe seama salariilor învă -
ţătorilor.În altă ordine de idei, d-sa arată greutăţile cu
care a trebuit să lupte comitetul pentru a garanta
apariţia regulată a revisteiPlaiuri Hunedorene, sin -
gurul organ profesional alasociaţiei din judeţ, astfel
încât, în situaţia bine -
cunoscută a muncitorimei,comitetul a trebuit să facă
adevărate eforturi în acest scop.
Comitetul este profund recunoscător şi
mulţumeşte d-lor Alexiu David, prim-redactorul
revistei, şi Gh. Ittu, administrator, care, în mod cutotul gratuit şi cu o nespusă tragere de inimă, aucontribuit cu munca d-lor lor pricepută şidezinteresată la susţinerea revistei noastre.
După care se fac unele mici obiecţiuni asupraraportului de activitate şi, după ce d. preşedinte Julaşi dl. A. Constantinescu, vicepreşedinte, dăexplicaţiuni privitoare la cotizaţia de 100 lei anual amembrilor, pentru constituirea unui cămin alînvăţătorilor la Bucureşti, arătând însemnătateaacestuia în capitala ţării, congresul ia act şi aprobăraportul general al comitetului de conducere.
D. Sabin Jula, în numele comitetului,mulţumeşte congresului pentru că a aprobat raportul,spunând că dăscălimea trebuie să-şi dea obolul săufără şovăire, când este vorba de interesele ei şi deprosperarea asociaţiei.
O casă a dăscălimii la Bucureşti înseamnă ocetate a acesteia. D-sa cere intervertirea ordinei de
zi, în sensul ca toate rapoartele să fiefăcute în şedinţa de înainte de masă,precum şi conferinţa anunţată a fi ţinutădupă amiază. Congresul, aprobândaceastă intervertire a ordinei de zi secontinuă cu facerea diferitelor rapoarte.
În timpul acesta soseşte în salăd. I. Macarie, noul revizor şcolar, careeste primit cu vii aplauze.
După o pauză de 10 minute,şedinţa se redeschide, ia cuvântul d. Macarie, revizorşcolar la Deva, care spune că acest post nu l-a luatpentru afaceri, ci pentru a realiza opere bune înfolosul învăţătorilor şi al culturii, ţinând seamă deînsemnătatea istoriei ce-i este dată dăscălimei. Caexemplu trebuie să luăm ceea ce au făcut în trecutulneamului bătrânii noştri dascăli, care au muncitextrem de mult.
Învăţătorul trebuie să fie nu numai un dascălîn şcoală, ci şi în întreaga activitate a sa i se cere multsuflet.
- Se face raportul material al cassieriei decătre d. Ioan Popovici, casierul asociaţiei, precum şial bugetului pe anul în curs, care se ia în considerareşi se aprobă fără nici o obiecţie, precum şi rapoartelecensorilor.
Congresul dă comitetului cuvenita descărcareasupra gestiunii financiare pe anul 1931.
Urmează raportul d-lui Alexiu David, primredactor, asupra revistei Plaiuri Hunedorene, care,prin o frumoasă expunere, arată rolul care l-aîndeplinit revista în luptele grele date de asociaţie.
Subliniază concursul preţios ce l-a avut dinpartea comitetului de redacţie, a preşedintelui, a d-lui inspector Petre Petrescu şi Constantin Sporea,precum şi al tuturor colegilor din judeţ.
În această muncă grea şi migăloasă de un ande zile, cuprinsă între paginile revistei, pagini uneorimai numeroase, alteori mai puţin numeroase - dupăvremurile în care trăim - am avut mereu idealul celmai curat în faţă şi nicicând nu am pierdut din vederemarile obiective urmărite de această publicaţie şi carese reduc la stimularea neîntreruptă de înviorare apunerilor creatoare dăscăleşti, la înălţarea şi lim -pezirea sufletului profesional în toate ma nifestărilelui de închegare şi întărire a rândurilor înspre ţâşnireadinamismului solidarităţii de tagmă, de încredere totmai pronunţată în puterile proprii şi de o mândrie totmai reţinută şi mai conştientă asupra propriilorvalori, puse la temelia patriei şi a societăţii, ladeşteptarea sentimentului de demnitate.