zidul berlinului
TRANSCRIPT
ZIDUL BERLINULUI
DUPA RAZBOI GERMANIA, A FOST IMPARTITA IN PATRU PARTI
APOI 3 PARTI S-AU UNIT SI AU FORMAT R.F.G. SI URSS IN R.D.G
ZIDUL BERLINULUI Zidu l Ber l inu l u i ( în l imba germană: Ber l i ne r Mauer ) , un s imbo l a l Războ iu lu i Rece, a fos t cons t ru i t , i n i ț i a l , pe 13 augus t 1961 ș i a fos t
demo la t î n săp tămân i le de după 9 no iembr ie 1989. Par te a Cor t i ne i de F ie r, Z idu l Ber l i nu lu i a fos t cea
ma i cunoscu tă pa r te a f r on t i e re lo r RDG-u lu i.
• Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană şi pentru blocul comunist ca un tot întreg. Zidul a
reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afişat în lumea occidentală, în special după împuşcarea, intens mediatizată de mass
media occidentale, a câtorva evadaţi.
• Liberalizarea politică de la sfârşitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricţiilor la trecerea
frontierei est-germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstraţii de masă şi căderea guvernului comunist. În momentul când a fost dat
publicităţii, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităţilor est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriaşe de est-berlinezi s-au apropiat de zid şi, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de
trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulţimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă,
distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3
octombrie 1990.
IMAGINE DIN SATELIT A BERLINULUI, CU LOCAŢIA ZIDULUI MARCATĂ CU GALBEN
MUNCITORII EST-GERMANI RIDICÂND ZIDUL BERLINULUI, 20 NOIEMBRIE 1961
FUNDALUL ISTORIC• După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa,
Germania a fost divizată în patru zone de ocupaţie. Vechea capitală a Germaniei, Berlinul, ca sediu al Comisiei Aliate de Control, a fost
împărţită în patru zone de ocupaţie corespunzătoare. Deşi, la început, intenţiile puterilor învingătoare erau de a guverna
împreună Germania în graniţele stabilite în anul 1947, izbucnirea Războiului Rece a făcut ca zonele de ocupaţie franceză, britanică
şi americană să fie unite în Republica Federală Germania, în 1949. Ca ripostă, în zona de ocupaţie sovietică a Berlinului avea să fie proclamată, în acelaşi an, Republica Democrată Germania, cu
capitala în Berlinul Răsăritean.
EMIGRAŢIA MASIVĂ• Din 1949 până în 1961, un mare număr de persoane, de la personalul cu
studii superioare la muncitorii calificaţi, ("Grenzgänger"), migra dinspre estul spre vestul Berlinului, în principal, datorită reconstrucţiei din vest, susţinută
de fondurile Planului Marshall. Într-o singură zi, de exemplu, întreaga catedră de matematică a Universităţii din Leipzig a părăsit RDG-ul. În plus,
numeroşi vest-berlinezi traversau graniţa în răsărit pentru a-şi face cumpărăturile în magazinele cu preţuri subvenţionate de stat, unde preţurile
erau mult mai mici decât în vest. Această secătuire a resurselor umane şi economice ameninţa Germania Răsăriteană cu colapsul economic. Acest
fapt avea repercusiuni în întreg blocul răsăritean şi, în special, în Uniunea Sovietică, care subvenţiona economia est-germană şi care, la
rândul ei, trebuia să asigure plata despăgubirilor de război către URSS şi Polonia.
UN MEMORIAL DIN PESTE 1.000 DE CRUCI ŞI UN FRAGMENT DE ZID ÎN AMINTIREA CELOR CARE AU
ÎNCERCAT SĂ FUGĂ ÎN VEST PESTE ZID