actualitatea magazin nr.09

28
Vocea de aur a Moldovei Interviu cu Isabelle Haile, tânăra cântăreaţă basarabeancă Alina Harja EDITORIAL ANUL 1 | NUMĂRUL 9 | 17 -30 MARTIE 2012 | GRATUIT ZOOM INEDIT » PAGINA 2 Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment În peste o mie de lo- calităţi din Peninsulă vor avea loc alegeri pentru desemnarea primarilor şi a consilii- lor locale. Românii, ca şi cetăţeni europeni, au dreptul de a can- dida la un post de consilier local, dar şi de a vota. PRIM-PLAN Alegeri: 27 martie termenul limită Sărbătoarea mărțișoru- lui la Roma: spectacolele asociațiilor românești » ACTUALITATE | PAGINA 3 Pilotul de raliuri Marco Tempestini: italianul care a ales să fie român » COMUNITATE | PAGINA 18 SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea.magazin » PAGINA 2 RELIGIE ECONOMIC SPORT Profesori şi studenţi din SUA au venit în vizită » PAGINA 17 Oaspeţi la Episcopie Unica ţară estică fără creştere economică » PAGINA 6 România: criza rămâne! Dragomir: E dictatura presei şi a galeriilor » PAGINA 25 Întâlnire la Casa Fotbalului Italia impozitează bunu- rile din străinătate » PAGINA 8 Normă dificil de aplicat CONSULTANT CULTURĂ Scriitorul şi-a lansat "Car- tea Şoaptelor" la Roma » PAGINA 12 Debutul lui Vosganian Nu știu alții cum sunt dar pe mine alegerile locale din Italia în general mă deprimă. De fiecare dată îmi pun speranța că vom avea și noi candidați cum trebuie, oameni cât de cât decenți. De fiecare dată îmi spun că vom avea și aleși, că românul va renunța la lenea pri- mordială și că se va de- plasa până la biroul electoral și în cele din urmă la secția de votare. De fiecare dată mă rog să nu ne mai vindem votul pe 30 de Euro sau pe pro- misiunea unui loc de muncă stabil și bine plătit care, bineînțeles, nu apare. În 2007 am avut scuza că abia intrasem în UE și nu ne dezmeticisem bine. În 2008 cică n-am fost informați la timp. continuă la pag. 2 Poate de data asta? GRATIS! IL ROTALIANO Notizie, commenti e opinioni l’inserto in italiano » PAG. 13 - 16

Upload: actualitatea-magazin

Post on 26-Mar-2016

252 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Ziarul romanilor din Italia. Stiri pentru si despre comunitatea romaneasca

TRANSCRIPT

Page 1: Actualitatea Magazin Nr.09

Vocea de aur a MoldoveiInterviu cu Isabelle Haile, tânăra cântăreaţă basarabeancă

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 9 | 17 -30 MARTIE 2012 | GRATUIT

ZOOM INEDIT

» PAGINA 2

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

În peste o mie de lo-calităţi din Peninsulăvor avea loc alegeripentru desemnareaprimarilor şi a consilii-lor locale. Românii, caşi cetăţeni europeni,au dreptul de a can-dida la un post deconsilier local, dar şide a vota.

PRIM-PLAN

Alegeri: 27 martie termenul limită

Sărbătoarea mărțișoru-lui la Roma: spectacoleleasociațiilor românești

» ACTUALITATE | PAGINA 3

Pilotul de raliuri MarcoTempestini: italianulcare a ales să fie român

» COMUNITATE | PAGINA 18

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea.magazin

» PAGINA 2

RELIGIE

ECONOMIC

SPORT

Profesori şi studenţi dinSUA au venit în vizită

» PAGINA 17

Oaspeţi laEpiscopie

Unica ţară estică fărăcreştere economică

» PAGINA 6

România:criza rămâne!

Dragomir: E dictaturapresei şi a galeriilor

» PAGINA 25

Întâlnire laCasa Fotbalului

Italia impozitează bunu-rile din străinătate

» PAGINA 8

Normă dificil deaplicat

CONSULTANT

CULTURĂ

Scriitorul şi-a lansat "Car-tea Şoaptelor" la Roma

» PAGINA 12

Debutul luiVosganian

Nu știu alții cum sunt darpe mine alegerile localedin Italia în general mădeprimă. De fiecare datăîmi pun speranța că vomavea și noi candidați cumtrebuie, oameni cât decât decenți. De fiecaredată îmi spun că vomavea și aleși, că românulva renunța la lenea pri-mordială și că se va de-plasa până la biroulelectoral și în cele dinurmă la secția de votare.De fiecare dată mă rog sănu ne mai vindem votulpe 30 de Euro sau pe pro-misiunea unui loc demuncă stabil și bine plătitcare, bineînțeles, nuapare.

În 2007 am avut scuza căabia intrasem în UE și nune dezmeticisem bine. În2008 cică n-am fostinformați la timp.

continuă la pag. 2

Poate de dataasta?

GRATIS!

IL ROTALIANONotizie, commentie opinionil’inserto in italiano» PAG. 13 - 16

Page 2: Actualitatea Magazin Nr.09

Cum s-a născut pasiunea ta pentru muzică ?

Am început să cânt de mică, de când aveam trei ani,dar pentru mine muzica era ceva nespus de spontanşi natural. Au fost părinţii mei, mai ales mama, ceicare au crezut indispensabilă înscrierea mea la unliceu cu profil muzical. Îi sunt recunoscătoare mameifiindcă m-a susţinut mereu în ceea ce fac şi datorităintuiţiei ei muzica face parte din viaţa mea.

În afară de muzică, am aflat că eşti prima clasificatăpe regiunea Lazio la limba franceză, dar şi că ai fostpremiată ca fiind printre cei mai buni studenţi dinRoma; anul acesta vei susţine şi examenul de maturi-tate?

Da, am obţinut 99 de puncte din 100 la examenulDELF din Roma şi am primit o bursă de studiu de 500de euro de la Primăria Romei pentru o medie şcolarăînaltă. Anul acesta am examenul de Stat şi trebuie sămă străduiesc la maximum fiindcă vreau să intru la oUniversitate din Londra.

Ce anume te relaxează și faci de bună voie, cepasiuni ai ?

Nu sunt o persoană foarte sportivă, dar îmi place săies în parc câteodată şi să alerg. Este o activitate caremă relaxează şi care mă ajută să-mi testez propriile li-mite. În plus, de aproape un an am început să cultivalte pasiuni: make-up şi nail art. Arta machiajului m-aatras de când eram mică şi acum, datorită internetu-lui, e foarte uşor să înveţi de la specialişti cu un simplu

click! Nail art este arta manicurei şi de a picta pe un-ghii…am o colecţie aşa de mare de oje, decoraţii,periuţe şi accesorii, că aş putea deschide un salon defrumuseţe!

Care realitate o simți a ta, cea din Moldova saucea din Italia ?

Sunt şi voi rămâne mereu moldoveancă şi româncă,fiindcă tradiţiile şi educaţia primită de la părinţii meiau prins rădăcini în sufletul meu. Totuşi, realitatea ita-liană, este foarte asemănătoare celei din Est, fiindcăprovenim cu toţii de la o cultură latină. Suntem „fraţi"într-un fel sau altul, iar şi în limba şi în tradiţiile ita-liene, putem găsi multe lucruri în comun.

La momentul actual te-ai întoarce în Moldova?

Nu m-aş întoarce, fiindcă scopul pentru care am plecatdin ţară este să-mi continui studiile la Londra. Ştiu căpentru mulţi tineri de vârsta mea ar fi un vis să înveţeîn străinătate, aşa că nu aş renunţa la aşa ceva pentrunimic în lume. Nu este exclus să mă întorc în Moldovaîn viitor, după ce termin Universitatea şi îmi găsesc delucru.

Ești în Italia de cinci ani, te simți integrată saucrezi că nu încă ?

Nu mă simt străină în această ţară datorită persoane-lor pe care le-am întâlnit în calea mea. Fac parte dintr-o clasă foarte bună şi am nişte colegi simpatici. Înplus, profesorii au fost înţelegători cu mine în primul

an, când încă nu vorbeam bine italiana.

Unde te poate vedea publicul în curând, la ceevenimente ?

Mă puteţi vedea pe 4 aprilie la concertul de Paşte acoralei asociaţiei muzicale Aramus în biserica SantaMaria degli Angeli e dei Martiri în Piazza della Repub-blica, la Roma.

Ce planuri ai pentru viitor ?

Pentru viitorul apropiat am proiectul de a termina li-ceul cu succes şi de a pleca la studii la Londra. Pentruviitor în general, dorinţa mea cea mai mare este de adeveni cântăreaţă de muzică lirică, dar este nevoie defoarte multă muncă şi de un strop de noroc.

Vocea de aur a Moldoveiinterviu cu soprana Isabelle Haile

În peste o mie de localitățidin Peninsulă vor avea localegeri pentru desemna-rea primarilor și a consilii-lor locale. Românii, ca șicetățeni europeni audreptul de a candida la unpost de consilier local darși de a vota.Pentru a putea candidacei interesați trebuie săobțină un certificat elibe-rat de Biroul Electoral dinRomânia care să atesteacest drept. Certificatulpoate fi obținut de la Con-sulatele României. Pentru a putea vota estenecesară înscrierea pe lis-tele electorale suplimen-tare. Termenul limităpentru înscrieri este 27martie. Înscrierile se facdepunând o cerere la Bi-roul Electoral din localita-tea în care avețirezidența.

Polemici

Termenul limită precumși modalitățile de în-scriere au fost stabiliteprintr-o circulară a Minis-terului de Interne italianadoptată pe 7 martie, cudoar 20 de zile înainte descadență.

Potrivit decretului legisla-tiv din 197/1996,cetățenii aparținând Uni-unii Europene , rezidențiîn Italia, trebuie să se în-scrie pe aceste liste supli-mentare pentru a vota cucel târziu cu 40 de zile în-ainte de data alegerilor,adică până pe 27 martie.În trecut însă mai multeprimării au prelungit ter-menul sau au permis par-ticiparea la vot eliberând,după scadența prevăzutăprin lege, o autorizație

valabilă doar pentru ale-gerile respective. Deaceastă dată nu mai suntpermise prelungiri și nicialte instrumente legalecare să permită participa-rea la vot pentru cei carenu s-au înscris în timputil.

Potrivit Partidului Identi-tatea Românească, întâr-zierea cu care s-a emisaceastă decizie din par-tea Guvernului precum șieliminarea acelor instru-mente care să permităparticiparea la vot chiarîn condițiile în care în-scrierea nu a fost făcutăla timp, demonstrează cănu se dorește participa-rea masivă a cetățeniloreuropeni la aceste ale-geri. „Noi am solicitat înnenumărate rânduri căacei cetățeni care au

drept de vot să fieinformați în timp utilcum am solicitat și aboli-rea acestor liste supli-mentare, așa cum seîntâmplă de exemplu înSpania unde înscriereaare loc automat, fără pro-ceduri birocratice inutile.Nu s-a făcut în trecut darmăcar exista posibilitateade a fi admiși la vot și înceasul al doisprezecelea.Eliminându-le și pe aces-tea este clar că Guvernulitalian demonstrează o to-tală lipsă de sensibilitatefață de participareacetățenilor europeni laaceste alegeri.”

Cei înscriși pe listele su-plimentare în aniiprecedenți nu mai au ne-voie să se înscrie din nou.

de Alina Harja

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

27 martie termenullimită pentru înscrieri

(continuare din pagina 1)

În 2011 erau prea mulți candidați români apăruțipeste noapte. În 2012 vom avea scuza, de data astareală, că n-am fost informați la timp și că s-au scosfacilitățile.

Sau mă rog, vom găsi noi o scuză. Că la asta chiarne pricepem. Cert este că nu participăm, că nu sun-tem în stare să ne alegem un reprezentant și că știmdoar să ne plângem pe la colțuri. Ne așteptăm să nedea cineva drepturi, să ne ia din obligații și eventualsă ne rezolve toate problemele. Acel cineva nu știmcine ar putea fi, având în vedere că nu delegăm penimeni să ne reprezinte interesele. Probabil Divini-tatea.

Dar când dăm de belele, găsim imediat numere deasociații, de avocați, de partide, etc. Asta când nusunăm la presă așteptându-ne să ne rezolve presaproblemele. Am o știre pentru toată lumea: singuramenire a presei este să informeze publicul, nu să-șiia în cârcă problemele altora.

Revenind la tema noastră, mă aștept să avem și înprimăvara asta 200 de candidați și niciun ales. Numai vreau să fiu optimistă. Pornesc de la premizacă dacă atunci când am fost optimistă românii aureușit să mă surprindă în negativ prin nepăsare,lipsă de simț civic și, în general, apatie, poate acum,că mă aștept la rezultate 0, mă vor surprinde în po-zitiv. Poate se vor trezi la realitate și vor înțelege cădacă votează un român ca și consilier, va fi un bineși pentru ei, că dacă vor participa la vot, lumea po-litică italiană îi va lua în seamă și asta se va traduceîn drepturi atât pentru ei cât și pentru copiii lor.

Haideți fraților la vot! Măcar ca să-mi faceți mie înciudă.

Cetăţenii români, rezidenţi în Italia, au drept de vot la alegerile locale din6 și 7 mai. Pentru a putea vota, cei interesaţi trebuie să se înscrie pe lis-tele electorale suplimentare până pe data de 27 martie

Alegeri locale 2012

◼ de Gabriela Lavinia Ninoiu

Isabelle Haile este o tânără basarabeancă talentată, studentă la liceul ştiinţific "Francesco D'Assisi" şi la Academia Natională “Santa Cecilia”. Faceparte şi din corul ARAMUS de pe lângă biserica „ Santa Maria degli Angeli e dei Martiri” din Roma. Am întâlnit-o la Sărbătoarea Mărţişorului orga-nizată de comunitatea basarabeană din Roma, împreună cu grupul muzical Catharsis, unde a încântat publicul cu vocea sa excepţională, interpretândcu succes şi unul din hiturile regretatei Whitney Houston, „I will always love you”.

Page 3: Actualitatea Magazin Nr.09

Pe 4 martie, la TeatrulTenda a Strisce dinRoma, Asociația Români-lor din Italia a organizatun spectacol muzical lacare au participat peste1.000 de spectatori. Pescenă au urcat pe rând,Ștefania Rareș, AurelMoldoveanu, Ionica Stan,Direcția 5 și VioletaGeapana. Doamnelor pre-zente în sală le-au fostoferite mărțișoare. Laspectacol a fost prezentși Federico Rocca (PDL),delegat din partea primă-riei pentru cetățenii dinUniunea Europeană, carea ținut să reaminteascăromânilor că trebuie săse înscrie pe listele elec-torale suplimentare pen-tru a putea anul viitor laalegerile locale din capi-tală.

Pe 11 martie, la Anag-nina și Asociația Romaniaa oferit un spectacol pen-tru femeile românce șirrom din capitală, pe mu-zica formației “BAIETIINOSTRI”. Participanțiis-au întrecut la dans, maiales pentru a câștiga pre-miul oferit de DIGI Mobil,constând într-un telefonmobil pentru fiecare dincele două cupluri decâștigători. Toți parti-cipanții au primit gratiscâte o cartelă de mobiloferită de Daniel Firiță,reprezentant al societățiide telefonie mobilă DIGIMobil.

de Nicola Panetta

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

COMUNITATE

Sărbătoarea mărțișorului la Roma

S-a încheiat campania de strângere de semnături pentru propunerile de legece vizează acordarea cetăţeniei pentru copiii imigranţilor născuţi în Italia şipentru dreptul de vot la alegerile administrative pentru imigranţii din afaraUniunii Europene.

109.268 de semnături au fost strânse pentru cetăţenie şi 106.329 pentruacordarea dreptului de vot imigranţilor. Interesant este faptul ca regiuniledin Nordul Italiei au fost cele care au strâns cele mai multe semnături. Iatădistribuţia pe regiuni:

a consemnat: Nicola Panetta

Cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie, asociaţiile s-au întrecut în a organizaevenimente dedicate acestor sărbători

Cetățenia pentru copiiiimigranților

Page 4: Actualitatea Magazin Nr.09

ROMA, 14.03 În fața uneiaudiențe generoase șiînsuflețite a fost dezbă-tută o temă interesantăși anume situația celor60 de milioane de italienidin afara granițelor Ita-liei și a celor 6 milioanede emigranți pe careaceasta îi găzduiește.

Au participat la dezba-teri domnii Sollazzo,Porta, Crema, Berardi șiGiordano, reprezentan-tul comunității româneCosmin Dragoș, AliciaAraujo pentru comunita-tea din Capul Verde,Analiza Buena Magsino'pentru comunitatea fili-pineză și avocatul Gian-carlo Germani.

Printre argumentele dez-bătute amintim sistemulde vot princorespondență, pentruitalienii din afaragranițelor, care a fostobiect de speculații la ul-timele alegeri și vis-a-visde care domnul Sollazzoși-a exprimat punctul devedere, susținând căeste absurd un aseme-nea sistem de vot prin in-

termediul serviciilorpoștale, adeseori pri-vate, din tările derezidență a italienilor dinafara granițelor, deoa-rece acestea pot fi con-trolate și direcționatefoarte ușor. Aceste argu-mente pot fi evaluatechiar și în cazul Româ-niei, care intenționeazăsă folosească același sis-tem pentru românii dindiasporă.

S-a subliniat faptul că fe-nomenul de emigrare aitalienilor a ajuns la apatra generație și că ar fimomentul să se deschidăo noua perspectivă princare acești italieni dinafara granițelor să fieconsiderați o bogățieculturală și economică,de valorificat ca și au-tentică resursă națio-nală, eliminând astfelimaginea italianuluisărac, cu valiza de car-ton în mână, imaginecare nu mai este demultă vreme reală.

Avocatul Germani a soli-citat PSI-ului să prezinteîn Parlament o propunere

de lege care să reglemen-teze prezența partidelorstrăine în Italia, soluțiecare ar putea condiționaatât libertatea cât și auto-nomia în organizareacomunităților străine și asubliniat faptul că o legeasupra cetățeniei minori-lor străini născuți în Ita-lia, ar putea în primulrând să se aplicecetățenilor comunitari, cași un prim pas, tocmaipentru a debloca situațiastagnantă a acestor pro-puneri de lege și mai multdecât atât, ar trebui pre-văzută o procedură deobținere a cetățeniei ita-liene pentru cei care omerită și o doresc, cât șide pierdere a acesteia încazul în care se înregis-trează miscări secesio-niste și tendințe dedestabilizare a unitățiinaționale, criticând toto-data foarte aspru politicaxenofobă a Ligii Norduluicare se declară împotrivaimigranților și totodatăpretinde acestora, pe du-rata campaniei electo-rale, să voteze înfavoarea lor.

Reprezentanții comuni-tăților străine au interve-nit în timpul dezbateriloraducând aportul lor cuprivire la dificultățile în-tâmpinate în procedurilede obținere a cetățeniei,aducând un exemplu con-cret în această direcție șianume cel al reprezen-tantei comunității din

Capul Verde, care după30 de ani de ședere în Ita-lia, este încă înașteptarea momentului încare i se va oferi ocaziasă solicite cetățenia ita-liană.

Toți reprezentanții comu-nităților stăine au adus îndiscuție acest aspect,

prezentând situații clareîn care cetațeni străini,de a doua și a treiagenerație, vorbitori delimbă și purtători de cul-tură italiană, care nu auîncă acces la cetățeniaitaliană.

continuarea la pag. 9

de G. Marion

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

Ius Soli, Ius SanguinisMiercuri 14 martie a fost organizată la Roma, în Sala Capranichetta din Piazza Montecitorio, în faţa birourilor Camerei Deputaţilor, ConferinţaNaţională “Ius Soli, Ius Sanguinis – Un popor de Imigranţi şi emigranţi, perspective şi soluţii” organizat de Comitetul Italienilor în Lume, în colaborarecu Partidul Socialist Italian.

Conferință asupra Ius Soli la Roma pentru acordarea cetățeniei copiilor născuți în Italia din părinți imigranți

PSI formează un Forum pentru Cetăţenie și Integrare și îl încredinţează unei românce

Îmi vine greu să scriu despre prie-teni, cu atât mai mult cu cât ace-ştia îmi sunt apropiaţi şi dragi înacelaşi timp. Astăzi fac o excepţiede la regulă dar cine mă cunoaşteştie că nu sunt omul complimente-lor gratuite.

Deci, nici un compliment gratuit şimăgulitor profilului pe care, cu voiadumneavoastră, încerc să vi-l propunastăzi. Prietenul meu se numeşte PopVlad, maramureşean de pământ,asistent medical de profesie într-o ce-lebră clinică privată din Torino. Unromân normal ca marea majoritatearomânilor, care-şi cheltu-ieşte partedin timpul liber pasiunii sale politicecare vizează recunoaşterea şi creşte-rea drepturilor românilor din Italia.Dacă cineva dintre dumneavoastrăîncă nu a înţeles că sănătatea, creş-terea, vizibilitatea, cultura şi bunăsta-rea acestei comunităţi va trece prinpolitică, vă rog să reflectaţi bine,acordând o clipă de intimitate acestuisubiect.

Nu am să vă dezvălui nici ce maşinăare prietenul meu, nici ce mănâncă laprânz, nici câte ore lucrează pe săp-tămână, nici leafa sau contul înbancă. Sunt afacerile sale şi nu inte-resează pe nimeni. Afacerea care nedoare pe noi ţine doar de modul cumanumiţi reprezentanţi ai românilor nereprezintă în interacţiunea cu forţelesociale, politice sau administrative.

Pe 26 februarie, la Torino, a avut locCongresul Regional şi Provincial alpartidului lui Fini, Futuro e Libertà, lacare au participat cu statut de invitaţişi membrii din conducerea PartiduluiIdentitatea Românească din Torino, alcărui secretar este Pop Vlad, cooptatulterior în staff-ul FLI, în Departamen-tul Integrare. Fiind prezent, ca român,în aula unde s-a ţinut congresul, amavut ocazia de a asculta discursurilede excepţie ale unor nume impor-tante din politica torineză, fie dinstructura internă a FLI-ului, fie dinpartea diverselor partide care si-autrimis reprezentanţi. Aşteptam oare-cum angoasat, cu sufletul la gură,discursul spontan al amicului meu, in-vitat de a se adresa celor prezenţi.Vreau să vă spun că în astfel de si-tuaţii chiar şi cei mai teribili tribuniau trac, sunt prinşi de emoţii vizibile,care uneori fac deliciul publicului, aşacum s-a întâmplat unora şi la prezen-tul congres. Nimic nou sub soare.Luptele de culise, promotorii puteriicare urmau să iasă din urma votului,

diversele poziţii pro şi contra fac catensiunea din sală să crească la coteincredibile. Mă aşteptam ca amiculmeu să facă un discurs protocolar,fără patos, asemeni unui pioner obli-gat să recite o poezie patriotică fărăcap şi coadă, aşa cum recitam noiodinioară la generală sub privireamustrătoarea a învăţătoarei care-şibăga nasul din când în când prin cor-tina improvizată a scenei. N-a fost săfie aşa. Taberele, bisericuţele din aulăerau deja în discuţii aprinse. În aulacongresului plutea un soi de susurgeneral, nu prea prielnic unuia careurma să–şi spună oful de la tribună.În discursul amicului meu nu a fostnimic din categoria protocolului, înafara salutului general. Aveam săasist, spre surprinderea tuturor, la unmesaj politic matur într-o limbă ita-liană aproape impecabilă, în care s-asubliniat lipsa de participare şi re-surse politice a românilor, motiveleacesteia, dezinteresul clasei politiceitaliene de a deschide în mod realporţile administraţiilor publice pentruromâni. Venim doar din ţara în carefiecare minoritate are o reprezen-tanţă efectivă în parlament şi în ad-ministraţia publică. Un discurs scurt,de câteva minute, în care s-a spusmult, la obiect, principial, decis.Vreau să vă mărturisesc că în aulă s-a făcut o linişte de mormânt. Şi nu mis-a părut. Lumea din aulă era oare-cum plictisită de discursurile diverşi-lor tribuni care şi-au etalat talentul deoratori preţ de 10-15 minute, în careau spus de toate şi nimic, cu toatecircumstanţele pe care un ascultătorplictisit le poate acorda unui vorbitordetaşat, departe de subiectul şi pre-dicatul discuţiei. Discursul lui Pop afăcut o bună impresie prin conţinut,obiectivitate, bun simţ.

A încheiat cu «Dumnezeu să binecu-vânteze Italia!», continuând cu :«Dumnezeu să aibă în pază România!». M-am stăpânit cât am putut, dar olacrimă m-a trădat. Rândul din faţă,ocupat de fruntaşii FLI, s-a ridicat înpicioare pentru a-l felicita... Pentru anu–mi trăda emoţia, amicului meu i-am rămas dator cu o îmbrăţişare fra-ternă.

Între timp ştirile de pe reţele de so-cializare sunt filtrate de căpitanii de-zinformării. Circulă zvonuri din careaflăm că deputaţii şi senatorii diaspo-rei se bat pe toate fronturile pentrubinele românilor, din Sicilia până laTorino. Oare?

Profil: Vlad Pop,un maramureşean în Italia

TORINO

◼ de C. I. Adjudeanu

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

*** SPAŢIU PENTRU PUBLICITATE POLITICĂ / ELECTORALĂ CU PLATĂ ***

Page 5: Actualitatea Magazin Nr.09
Page 6: Actualitatea Magazin Nr.09

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Am citit, m-am informatși am constatat că, la în-ceputul anului 2011,Fondul Monetar Inter-național (FMI) a ajuns laun acord cu guvernul dela București pentru unîmprumut de 5 miliardede euro.

După criza economicăglobală declanșată în2009, România este încapul listei țărilor cu osituație economică cri-tică, având în spate eredi-tatea comunistă. Și totușicelelalte țări prezintă oușoară creștere. De ce?Datorită inițiativelor eco-nomice și ”luptelor” îm-potriva corupției.

Dacă luăm în calcul Re-publica Cehă, Polonia,Ungaria și Slovacia, între2003-2008, România erațara cu creșterea produ-sului intern brut printrecele mai mari, 6,8%. Polo-nia, în aceeași perioadăavea 5,5%, RepublicaCehă 5,2% și Ungaria2,8%. Numai Slovaciaavea o creștere de 7,4%.Însă din 2009 economiaromânească nu a reușitsă se refacă, puțin confor-tabilă fiind în ceea ceprivește producția produ-sului brut pe cap de locui-tor, cel mai mic dinEuropa de Est: 9300 do-lari. În timp ce Poloniaare 13850 dolari, Ungaria15400 dolari, Slovacia18210 dolari și 20650 do-lari Republica Cehă. Sănu mai vorbim de deze-chilibrul salarial, în 2009polonezii au intrat încriză cu un salar mediude 767 euro, dublu fațăde al românilor. Portofe-

lul mai întotdeauna gol aavut efecte negative șiasupra stării morale alecetățenilor. După un stu-diu efectuat tot în 2011s-a evidențiat că 90% din-tre români sunt pesimiștiîn fața crizei, a acesteisituații ”teribile” a econo-miei naționale, încomparație cu media eu-ropeană - ce se oprește la77%.

Să nu uităm că Româniaa fost unul dintre primelestate ale Europei ce a pri-mit un împrumut de laFMI, de la Uniunea Euro-peană și de la BancaMondială de 20 miliardede euro. Guvernul româna trebuit să adopte mă-suri de austeritate dras-tice pentru respectareaacestor acorduri, cum arfi reducerea investițiilorpublice, congelarea pen-siilor, reduceri salarialeale bugetarilor, creștereaTVA și concedierea în

masă în sectorul privat.Adoptate însă cu mare în-târziere, toate acestea audat lovitura de grație Ro-mâniei.

Dar cauza principală paresă fie corupția. Într-un ra-port al organizației împo-triva corupției(Transparency Internatio-nal) s-a arătat că în Ro-mânia corupția ocupălocul 69 în lume. În primiiani de după 1989, dupăprăbușirea regimului co-munist, alte state ale Eu-ropei, ca de exempluPolonia și Cehia au avutprobleme de corupție,însă guvernele au inter-venit imediat și audescurajat aceste com-portamente, cu măsurianticorupție venite de laOCSE. România înschimb nu a luat-o peacelași drum: cel mai im-portant organ corupt estecel judiciar și, mai mult,lipsesc aici reformele. Un

alt factor care ar puteaexplica dezastrul româ-nesc este nivelul inferiorde investiții străine. Sem-nificativ este, de exem-plu, lipsa industrieiautomobilistice, prezentăînsă în alte țări. În Eu-ropa Orientală este secto-rul cu nivelul cel mai înaltde export: numai în Cehiasunt trei mari fabrici: Vol-kswagen, Skoda șiToyota. Chiar și economiaSlovaciei se bazează înmod expres pe exportulde Volkswagen, Peugeot,Citroen și Kia Motors.

Iată de ce economia Ro-mâniei, spre deosebire decelelalte economii alețărilor din estul Europei,nu se reface: lipsește in-dustria, măsurile de aus-teritate au fost luate preatârziu, înghețând consu-mul, într-o țară în carecorupția este la ea acasă.

Corina F. Vatavu

Criza rămâne !În ultimii ani, băncile din România au început săvină pe piaţă cu oferte de finanţare pe profesiiliberale. Dintre acestea, creditele pentru medicireprezintă o categorie foarte importantă; îm-prumuturile pentru medici vizând atât nevoilepersonale, cele profesionale cât şi cele de in-vestiţii ale acestora.

Creditele sunt destinate medicilor dentişti, medici-lor rezidenţi, medicilor specialişti, cabinetelor me-dicale private, tehnicienilor dentari care suntorganizaţi ca şi persoane juridice, persoanelor fi-zice independente, persoanelor fizice autorizate.Tratamentul diferenţiat în ceea ce priveşte acorda-rea de credite pe segmentul medici o reprezintăfaptul că veniturile din anii anteriori nu contează,existând pe piaţa bancară un pachet pentru mediciirezidenţi care pot obţine un împrumut după di-ploma de absolvire. Un tânăr care a absolvit exa-menul de rezidenţiat poate beneficia de un creditde până la 75.000 euro pentru a-şi achiziţiona o lo-cuinţă, dacă are un avans de 15% sau 5000 europentru nevoi profesionale, fără a mai prezenta ogaranţie, indiferent de nivelul veniturilor mediculuirezident.Pe aceleaşi criterii calitative există şi creditul des-tinat medicilor care au o anumită specializare, carepoate să ajungă la 250.000 euro, în funcţie de oserie de criterii dintre care amintesc: specializareadeţinută, vechimea în muncă, gradul şi chiar factoride stabilitate la locul de muncă. Această sumă po-sibilă de accesat poate să fie pentru diverse desti-naţii precum: achiziţii de bunuri imobiliare dincategoria locuinţe, sedii de birouri, spaţii comer-ciale, cabinete medicale, precum şi nevoi perso-nale (nevoi nenominalizate, achiziţie deautovehicule) şi profesionale (achiziţie de echipa-mente medicale, atât noi cât şi second hand).Băncile nu au uitat nici de medicii cu o experienţămai mare şi un spirit antreprenorial mai dezvoltatşi acordă credite pentru Clinici, privindu-le ca pe oafacere, iar medicul ca pe un administrator care îşigestionează propriul business. Finanţările aici nefi-ind obligatoriu limitate se acordă pe tranşe de in-vestiţii care se efectuează, pe achiziţii deechipamente medicale, ţinându-se seama mai multde destinaţii precise, urmărind ca investiţia făcutăsă aibă ca finalitate obţinerea de profit, fiind impor-tante, pe lângă criteriul calitativ, şi aspectele finan-ciare în stabilirea sumei care se poate finanţa.Creditele pentru medici sunt destinate atât cabine-telor existente cât şi celor care vor să înceapă uncabinet pe cont propriu.Şi cu ajutorul băncilor medicina poate să crească.

Adania M.

Şi medicii au creditele lor

ROMÂNIA | FINANŢE

De ce România este unica ţară estică fără creştere economică?

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 7: Actualitatea Magazin Nr.09
Page 8: Actualitatea Magazin Nr.09

Cetățenii români cu rezidența în Italia, la cererea lor, pot:1) să își exercite dreptul de vot activ și pasiv pentru reprezentanții italieni din Parlamentul European.2) să își exercite dreptul de vot pentru alegerea noului Primar, al Consiliului local din localitatea unde au reședința, pot fi aleși în funcția de consilieri ai primărieisau ca membri ai Consiliului Municipal, excepție facând funcțiile de Primar și Viceprimar.

Nu te priva de un drept al tău, alege și votează candidaţii care te reprezintă cel mai bine!

Italia vrea să impozi-teze bunurile de pe te-ritoriile străine... darcine controlează?

În ultima perioadă primescmulte cereri din parteacetăţenilor străini din Italiacu privire la elucidarea câ-torva aspecte neclare şicare îi preocupă tot maimult, mai ales în preajmarealizării declaraţiilor devenit.

În decretul numit “Salva Italia” lansat de GuvernulMonti există o normă ce ridică multe probleme şi carea ajuns sub examinarea atentă a UE deoarece prezintăprofile clare de ilegalitate şi inaplicabilitate; şi anumenorma prin care cetăţenii stăini din Italia ar fi obligaţisă plătească statului italian un impozit (Ivie) pentru bu-nurile în proprietate deţinute în ţara de origine.

Din felul în care este concepută norma rezultă astfelcă toţi cetăţenii străini - de la francezi, nemţi, români,la filipinezi, nigerieni etc. - ar fi obligaţi să declare bu-nurile în proprietate din ţările de origine şi ar fi nevoiţisă plătească un impozit pentru acestea statului italian.

Sub incidenţa acestei norme ar intra doar persoanelefizice, iar societăţile nu, drept urmare cei ce au

proprietăţi înregistrate pe societăţile lor din ţara de ori-gine nu trebuie să plătească acest impozit.

Din punctul meu de vedere, această normă va avea oaplicabilitate extrem de limitată; iar din punct de ve-dere juridic, consider că ar putea fi eventual aplicatăla cetăţenii stăini care au dobândit cetăţenia italiană,deoarece pentru toţi ceilalţi această normă ridică pro-bleme de suveranitate şi ilegalitate şi doar în ultimăinstanţă, de aplicabilitate, din simplul considerent cănu se pot obliga statele stăine suverane şi cetăţeniiacestora la plata impozitelor pe bunurile lor, din ţărilede origine, care deja sunt impozitate de către statelerespective conform legilor lor şi vis-a-vis de care Italianu are absolut niciun drept.

Un impozit de acest gen pare a fi un fel de taxă deşedere în Italia mascată, dar aplicabilă tuturorcetăţenilor UE, prin care se încearcă impozitarea bu-nurilor imobiliare externe, în baza rezidenţei în Italia aproprietarului acestora, o adevărata aberaţie juridicăce va provoca infinite dispute şi o reacţie în lanţ a sta-telor comunitare care înregistrează prezenţe impor-tante ale cetăţenilor italieni, pe teritoriul lor, nevoitesă aplice acestora, pe baza principiului de reciproci-tate, o normă similară.

Acest impozit este pe atât de ilegal, pe cât de opresiv,în cazul acelor categorii de emigranţi care se află peteritoriul Italiei din necesitatea de a susţine o familierămasă în ţara de origine, iar casa deţinută în proprie-tate este locuită de membri familiei, caz în care apli-carea unui impozit de acest gen ar fi chiar nedreaptă.

În plus, nu înţeleg în ce fel ar fi posibilă atestareaproprietăţilor respective, pentru statul italian, înabsenţa unei colaborari spontane a cetăţenilor stăiniemigranţi şi fără existenţa unor tratate bilaterale spe-cifice.

Ştiind că în comunitatea românească din Italia estedeja multă agitaţie cauzată de această temă sensibilă,vă sfătuiesc să fiţi foarte prudenţi, pentru că se vor în-registra în curând multe reacţii din partea statelormembre ale UE; mai mult decât atât, pentru că formu-larea acestei norme ridică serioase probleme de ilega-litate care vor provoca dispute infinite.Pentru acei cetăţeni români care îşi plătesc impozitelepe bunurile în proprietate din România, în cazul în caredoresc să le introducă în declaraţiile de venit din Italia,o pot face - tocmai pentru a contesta mai apoi legali-tatea unui asemenea impozit la Comisia Fiscală ita-liană.

Acei cetăţeni care nu doresc să introducă bunurile lorîn proprietate, din România - poate chiar din conside-rentul observării atente a evoluţiei situaţiei din punctde vedere juridic şi normativ - pot alege liniştiţi şiaceastă variantă deoarece Italia, în momentul de faţă,nu are absolut niciun instrument prin intermediul că-ruia să poată verifica existenţa bunurilor în proprietate,în afara graniţelor ei. La noi se spune aşa: „pentru plăţişi pentru moarte este timp destul” iar acesta mi separe un moment tocmai bun pentru a aplica acestprincipiu.

În cazul în care vor exista tratate bilaterale prin carese va permite Italiei să aibe pretenţii fiscale în afaragraniţelor ei, se vor face şi controale asupra bunurilorcetăţenilor acelor state dar, în acest moment, normaaceasta mi se pare dăunătoare, inaplicabilă şi chiar pe-riculoasă, dacă ne gândim la cele 60 de milioane deitalieni rezidenţi în alte state şi asupra cărora aplicareape baza principiului de reciprocitate a unei asemenealegi de către respectivele state ar fi extrem de deza-vantajoasă.Sfatul meu pentru cetăţenii români este: fiţi un pic mai„italieni”... Cine are urechi, să asculte !

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

de av. Giancarlo GermaniPatrocinante in Cassazione

Fix 06 71542056, Mobil 329 3121699

CONSULTANT

JuridicO normă dificil de aplicat

Avem dreptul de a vota !Haideți să ne folosim de acest drept pentru a crea administrații mai bune

Alegeri Vot pasiv Vot activ

Municipale și decircumscripție

Cetățenii români rezidenți în Italia pot să își exercitedreptul de vot pentru alegerea noului Primar, al Con-siliului local și pentru alegerea Președintelui și consi-lierilor de circumscripție.Trebuie să se înscrie pelistele electorale din orașele de rezidență.

Cetățenii români rezidenți în Italia pot fi aleși înfuncția de consilieri ai primăriei sau ca membri ai Con-siliului Municipal, excepție făcând funcțiile de Primarși Viceprimar.

Parlamentul European Cetățenii români rezidenți în Italia pot să își exercitedreptul de vot dacă se înscriu pe listele electoraledin orașele de rezidență. Dacă votează în Italia nu maipot vota în România.

Pot să candideze pe listele electorale pentru alege-rea reprezentanților italieni în parlamentul european.

Condiții pentru exercitareadreptului

Cetățenii români rezidenți în Italia pot să își exercite dreptul de vot dacă:

- nu sunt excluși de la acest drept în Italia sau în România;- îndeplinesc condițiile impuse de legislația italiană, atât pentru a alege cât și pentru a fi aleși;- prezintă cererea de înscriere pe listele electorale din orașele de rezidență și cererea de a fiadmiși pentru vot;

Cum se completează cererea Cererea va trebui să conțină:- datele personale: nume și prenume, data și locul nașterii;- cetățenia;- rezidența actuală și adresa din țara de origine;- cererea de înscriere pe listele electorale adăugate;Va trebui atașat cererii de înscriere o declarație pe propria răspundere ce substituie documentul de identitate,conform D.P.R. 28.12.2000 n.445. Cererea trebuie prezentată cât mai repede posibil și oricum nu mai târ-ziu de a cincea zi de la afișarea anunțurilor de convocare ale comisiilor electorale.Înscrierea în listele electorale adăugate oferă cetățenilor UE dreptul de a fi aleși în funcția de consilier munici-pal sau ca membru al consiliului administrației comunale.

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

◼ de Gianfranco Bruno

Page 9: Actualitatea Magazin Nr.09

continuare din pag. 4

La discuții a intervenit șiRiccardo Nencini care adeclarat în fața publiculuiprezent, intenția structu-rii pe care o reprezintăde a se lupta pentruobținerea unei completeintegrări sociale și poli-tice ale comunitățilorstrăine din Italia, cărorale va dedica următoarelepropuneri politice dinparlament.

În baza acestei alegeripolitice s-a înființat Foru-mul pentru Cetățenie șiIntegrare, numindu-se înfuncția de Coordonatoarea acestuia o româncă,doamna Mihaela Giurgea,ce va asigura difuzareapropunerilor politice și

sociale destinate comuni-tăților străine, tocmaipentru a asigura împlica-rea acestora în viața so-cială și politică italiană,ea fiind totodatăPreședintele AsociațieiItalia România pentru In-tegrare și Dezvoltare.

“Sunt foarte fericită șionorată de această nouăfuncție, a declaratMihaela Giurgea, mulțu-mesc pentru oportunita-tea și spațiul alocatacestor comunități și maiales comunității româ-nești, ce reprezintă ceamai mare prezență stră-ină din Italia. Această nu-mire în funcție reprezintăo onoare și totodată oconfirmare a faptului căimportanța prezenței

celor două milioane deromâni pe teritoriul Ita-liei începe să fie luată înconsiderare atât ca șiaport la PIB-ul țării cât șica aport la dezvoltareasocietății italiene. Lan-sez, pe această cale, unapel către toți româniiprezenți în Italia șianume, de a se implicacât mai activ în viața so-cială și politică italiană,folosindu-se de toatedrepturile lor în calitatede cetățeni europeni,cum ar fi dreptul de vot,tocmai pentru a câștigaimportanța meritată, înorașele de rezidență, încare muncesc și își crescfii și totodată vreau să îiinvit pe toți românii săconștientizeze faptul căsuntem cu toții frați,

aflați într-o țară străinăiar pentru ca vocea noas-tră să fie auzită și pentrua valorifica identitateanoastră culturală, dreptu-rile și valorile noastre casi popor, trebuie să deve-nim solidari.”

În urma acestei confe-rințe se pot identificasemnale clare de atențieși interes din partea unorstructuri politice italienepentru integrareacomunităților străine și înspecial a celei românești,care poate deveni în scurttimp un punct dereferință social și politic

pentru celelalte comu-nități existente în Italia,un element catalizator aproceselor de integrare a

noilor italieni în societa-tea și viața politică ita-liană.

de G. Marion

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

9

“Sigiliul civic” primeistrăine născute în 2012

�������������������

� �����

�������������

� ������ � ���� ������� ������������� ������������������������ �������������!�����"��#����� #$��������%�������������� ���$��&#����%� �� '����(��')*� �������� ���������� ���&#����"�����#������*� +,� � ������ � ���-������� ��� �'#��������#��������&�.#&�/#���$��

#��%��&#��*� +,� � ��������#��&��������"��#��0�����������������������$����������

������������ ���#&�#*� +,� � ���� ���������� ����1���� ��� �������&�������#%�%�� ���

�����#&�*� +,� � ��� �����,� ��� �2���� ����&#��� %�&#��&���#&����&#�+�����%���

�� �������� �#$����#����&���&������%�����*� �����1�� ��$�����.�����#���%#��&���3 �(�����#��4'� ���������'� ������#&�� �*� 1� ������ � ���%#���� ���������������# %�����$��&#���3 %�������&#�$��#&������� �������������5 ��&#�678�&#��� ��#���&�����.#/��&��� ��$���9����*� � �����,���� �2 ����������:���������� !"#�$%&'�(*� +�� � ����������������3 ���#&�#*� � ��;�� � ���������)�*� �2�������1 ����� ����3 �%������� �������4&�������%��(������#����� ������

�� ����#����� ���%��#�#&���'*�'����������+$,-��.*/*���� %������� (#&����#��*� ���1�,�����%����#&��#'�#�3 ���#&�#�$������&��#��#�"����&#��&��*�� +,� � �� <�������������+���2�����!�� ���4�'��&���� ���#&�#��&���������

�#�����#��� )*� ������ �� �1��:��� ����'����$��+*�*%-�*�� =1���1������=�+��:����%� #&��$���� ����������#��#��#%��*� �2 ���� �������%�&���#�������5 �%��3 ������%���#&�# ���4�� �����>���

��3 ����#������%�&�������� ���������#&�# *� +�� � �� ��2����� �����# ��&��+�� ������?���������������������@�*� +�� � �� �����������������+*� ��1A�������4���/*� ��������� ����; � �3 ���#���'#�#�&#�������&��0�6�6B�CDE.�

������������������

�1���2�#�����#&�#�����# #�FBDFG�!�� #��#%�&� #D+��.9�%�# #)��&D"#H�BI�GBJIIBJK���&&��LJL�LFKGFGL

������������ �&� ��D�(� ����B7�LB�M�6L�LB�D�6N�LB�M�67�LB�#�4#�#��B7�BB�M�6L�BB�D�6N�BB�M�6K�BB

����� ��#��B7�BB�M�6L�BB

În Torino, consiliul comunal a apro-bat, la începutul lunii martie, odispoziţie prin care se acordă “sigi-liul civic” primului născut străin, în-registrat pe teritoriul oraşului înanul 2012.

Propunerea a venit din partea lui Ro-berto Tricarico, membru PD, care a mo-tivat-o ca fiind “simbolică” și“reprezentativă orașului la care aspi-răm”, într-un context italian, caracteri-zat de o continuă dezbatere, referitor lacetățenia acordată fiilor imigranțilornăscuți în Peninsulă. Torino se demons-trează astfel în favoarea cetățeniei “iussoli”, iar dispoziția adoptată se referăla articolul 3 al Constituției care consi-deră necesară “eliminarea obstacolelorcare împiedică egalitatea…” și lapreambulul Convenției privind dreptu-rile omului semnată la New York în1989 și transformată în legea italiană176 din 1991, în care se afirmă că “tre-buie pregătit pe deplin copilul pentru oviață individuală în societate.”Ținând cont de importanța acestui titluonorific, nu putea lipsi opoziția, consti-

tuită și de această dată în primă linie deLiga Nordului, urmată de PDL, în timpce “Movimento 5 Stelle” a alesabținerea de la vot.“Acordarea unei recunoașteri precumSigiliul civic unei persoane care încă nus-a distins prin nimic, în afară de faptulde a se naște, este greșită și înjoseșteun titlu onorific atât de important.”, adeclarat Fabrizio Ricca, din Liga Nor-dului. Găsește însă răspuns în cuvinteleMartei Levi, din PD: “Nu înțelegintervențiile opoziției. Este un act ex-trem de simbolic, corect și adecvat,reacție a dezbaterii privind ius soli. Noivrem ca celor născuți în Țara noastrăsă le fie acordată cetățenia de onoare.În Italia, până la vârsta de 18 ani uncopil născut din părinți străini estefoarte protejat de Stat. O dată cu împli-nirea vârstei de 18 ani pare că Statul artrebui să se apere de acea persoană.Cetățenia este necesară pentru a com-bate sentimentul de pierdere și deabsență a unui viitor, pe care îl simtmulți străini născuți în Torino.”

de Anca Manolea

Ius Soli, Ius Sanguinis

TORINO

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 10: Actualitatea Magazin Nr.09

Pe 27 februarie a fost publicat primul raport privindsituația populației de romi în cele 47 de State ale Con-siliului Europei, comentat ulterior la Bruxelles de Co-misarul Consiliului pentru Drepturile Omului, ThomasHammarberg. Comisarul a evidențiat numeroaseledomenii în care romii sunt încă discriminați, chiardacă aceștia constituie cea mai mare comunitate mi-noritară din Europa: serviciile medicale, piața muncii,piața imobiliară, dar și sectorul educației și instruirii.Hammarberg a subliniat de asemenea existența uneiuri generalizate și a brutalității forțelor de ordine.“Romilor le sunt încă negate drepturi umane elemen-tare și suferă de pe urma fenomenului rasismuluibrut”, a declarat Hammarberg.

Discuția asupra comunității romilor s-a accentuat înurma expulzărilor în masă, din august 2010, făcutede Franța, care încălca astfel directivele libertății demișcare. Anterior, o politică similară de urmărire șieliminare a țiganilor sau a românilor, diferența nefi-ind tocmai clară, a văzut protagonistă Italia. Comisa-rul a amintit și de ultimele exemple negative date deUngaria, unde “milițiile”, în strânsă legătură cu par-tidul naționalist, încearcă o eliminare în stil nazist aromilor și “sunt responsabile de mai multe crime co-mise între anii 2009-2010”, după cum a declaratacelași comisar Hammarberg. Spania, după spuselecomisarului, și-a câștigat rolul de exemplu pozitiv da-torită eforturilor depuse pentru integrarea romilor pepiața muncii. În plus, raportul atestă că etnia romădeține indicele de mortalitate infantilă cel mai înaltîn raport cu țările gazdă. Și cum nu ar fi de ajuns,romii sunt mai mereu urmăriți de problema “omuluifără țară” și deci fără documente personale.

Comisarul s-a arătat însă optimist și chiar a dat câ-teva sfaturi pentru a ameliora situația, cum ar fi

„crearea unor comitete ale adevărului pentru stabili-rea faptelor istorice cu privire la atrocitățile comiseîmpotriva romilor” pe parcursul istoriei.

de Anca Manolea

O nouă propunere de lege dinpartea partidului Liga Nordului,în frunte cu deputatul Alessan-dro Montagnoli: înjumătăţireaperioadei de şomaj pentruimigranţi, de la 6 la 3 luni, pe-rioadă după care cine nugăseşte un alt loc de muncă vafi repatriat.

În aceeași propunere se solicită ocontribuție de egalizare de plătit laPrimărie de către angajatoriicetățenilor din afara UE, egală cu5% din costurile forței de muncă șicare ar urma să fie alocată proiec-telor socio-asistențiale. Aceste mă-suri, după spusele lui Montagnoli,sunt justificate de faptul căimigranții „ar costa mult prea multStatul”.

"Nu există îndoială asupra faptuluică cetățeanul din afara UE repre-zintă un cost colectiv mult mai ri-dicat pentru țara noastră, întermeni de asistență, sănătate șiprotecție socială în general. Dinaceste motive și pentru că în urmă-torii ani se estimează că nu va maifi atâta nevoie de lucrători im-igranți, precum și din cauza costu-rilor mai mari presupuse de acesttip de lucrător pentru Italia, esteoportun să existe o contribuție deegalizare suportată de către anga-jatorul cetățenilor din afara UE șio reducere de la șase la trei luni aperioadei de șomaj pentru un mun-citor străin care este în posesiaunui permis de ședere și își pierde

locul de muncă.”, aceasta a fostdeclarația lui Montagnoli, care arputea părea corectă dacă dateleobiective nu ar demonstra cu totulaltceva.

Cel mai recent raport despre im-pactul imigranților asupra econo-miei Italiei este cel realizat deFundația Leone Moressa. Acestaatestă că în Italia există peste 2,2milioane de muncitori străini, dincare 402 mii sunt antreprenori, cumunca lor produc 12,1% din valoa-rea adăugată internă, dau fiscului40 de miliarde de euro și plătescIrpef aproape 6 miliarde de euro.Asta chiar dacă au fost cei maiafectați de criza economică a ulti-melor timpuri. Acoperă acele roluride pe piața muncii pe care italienii„nu mai vor să le facă” precummeseriași de orice tip. În plus,imigranții sunt cei care întinerescsocietatea italiană: 13,9% din ceinăscuți în Peninsulă sunt străini și650 de mii sunt tineri din a douagenerație, adică minori născuți înItalia dar considerați încă străini.

Dar să nu uităm de contribuțiileInps plătite de muncitoriiimigranți, care de cele mai multeori rămân Italiei. Cauza este atâtlegislativ – internațională, cât și in-formativă. În cazul în care existăacorduri bilaterale între țara deorigine și Italia, contribuțiile nu arfi pierdute dacă persoanele ar fi in-formate cu privire la drepturile lorla pensie. În cazul în care aceste

acorduri lipsesc, imigranții întorșiîn țara de origine, în ciuda plățiicătre Inps, pierd toate contribuțiilecare ar fi trebuit să servească cal-culului pensiei personale, acesteadin urmă fiind utilizate pentrucetățenii italieni. Toate aceste ca-racteristici ale economiei Peninsu-lei merită evidențiate, dar nu șipentru Liga Nordului.

Din fericire există totuși și cinevacare se opune propunerii de lege,ca de exemplu Khalid Chouki, res-ponsabil cu noii italieni din PD:„Propunerile celor din Liga Nordu-lui asupra lucrătorilor imigranțiamintesc de cele mai rele regimuricoloniale, în care imigranții erauconsiderați doar o mașină demuncă de unică folosință, fărădemnitate și fără drepturi. Trebuieamintit, domnilor din Liga Nordu-lui, că sunt înainte de toate per-soane care au contribuit de ani labunăstarea acestei țări, în multecazuri puși cu documentele în re-gulă datorită unei amnistii recordde centru-dreapta și care astăzi,victime ale crizei economice, nupot fi aruncați și etichetați ca șiclandestini de repatriat”. Acesta aconclus spunând că „Liga Norduluitrebuie să se rușineze pentruaceastă propunere rasistă care nurespectă dreptul la egalitate întrepersoane doar pentru a aduna câ-teva voturi în plus”.

de Anca Manolea

Pentru Liga Nordului străiniisunt de unică folosinţă

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10

SEMNAL

În regiunea Piemonte, Ministerul Economiei şiFinanţelor a început distribuirea la domiciliu a nou-lui card de sănătate, care are numele de CardNaţional al Serviciilor şi poartă logo-ul regiunii. Îlprimesc toţi cei cărora le expiră vechiul card de să-nătate. Este vorba despre un card electronic per-sonal, de mărimea unei cărţi de credit, care încădin momentul primirii, fără necesitatea unei acti-vări, este valabil ca şi card de sănătate, Card Euro-pean de Asigurare Medicală şi cod fiscal.Noutatea constă în microprocesorul care conţine uncertificat electronic ce permite recunoaşterea înreţea a fiecărui individ, garantând în acelaşi timpsiguranţă şi confidenţialitate. Certificatul electronicdă posibilitatea folosirii acestui nou card pentru abeneficia de serviciile digitale oferite deadministraţia publică regională, în particular de: ce-rerea diverselor certificate şi prestaţii, plata sigurăa serviciilor publice, accesul la dosarele medicale,consultarea propriului istoric medical, pentru aputea continua îngrijirea corectă, alegerea sau re-vocarea medicului, verificarea propriei poziţii înlista anuală a celor cu dreptul de a fi scutiţi de platatichetelor medicale.Pentru a putea beneficia de toate aceste funcţii su-plimentare ale cardului trebuie efectuată o simplăactivare, cerând un cod PIN de la ghişeele abilitate,publicate pe paginile web ale Agenţiilor SanitareLocale. Această activare va fi posibilă începând culuna iulie 2012 şi va facilita raportul între cetăţenişi Administraţia Publică.

Institutul Naţional pentru Siguranţă Socială nu sesperie de reţelele sociale, ci le foloseşte pentru ase apropia de cetăţeni: a activat o nouă pagină Fa-cebook, dedicată muncii îngrijitoarelor şi menaje-relor, cu scopul de a oferi toate informaţiilenecesare atât angajaţilor, cât şi angajatorilor. Cudoar câteva click-uri poţi avea toate actualizăriledespre legi, contracte, taxe, contribuţii şi termenelimită din acest sector de muncă. Un ghid completpentru a te feri de greşeli ce îţi pot aduce necazuri.Numele paginii este „Gestire il lavoro domestico”şi este de ajuns să daţi click pe „Îmi place” (respec-tivele „Mi piace” sau „I like it”) pentru a primi toatenoutăţile direct de la INPS. Mai multe detalii despreacest argument le puteţi obţine de pe site-ulwww.inps.it.

Pe 2 martie 2012 a fost publicat în Gazeta Oficialădecretul de lege privind simplificările fiscale care aeliminat printre altele şi taxa de 2% asupra fiecăreioperaţii de transfer de bani, efectuată de cătrecetăţenii din afara UE fără documente aflaţi pe te-ritoriul Italiei. Taxa a fost introdusă în septembrie2011, fiind dorită de Liga Nordului, însă guvernulMonti şi-a justificat alegerea de a o elimina cu an-gajamentele Italiei pe plan internaţional. Trimitereabanilor în patrie de către imigranţi este un factorde bază pentru dezvoltarea ţărilor de origine. Suntîncă valabile însă toate celelalte dispoziţii prevă-zute de lege; spre exemplu, cine vrea să efectuezeastfel de tranzacţii este obligat să arate permisulde şedere, în caz contrar operatorul ar trebui săsemnaleze faptul forţelor de ordine. Cu siguranţă,toate aceste dispoziţii nu va împiedica trimiterea încontinuare bani familiilor prin mijloace informale:cunoştinţele care merg în ţară, cei care efectueazătransport de persoane şi colete, punctele de trans-fer de bani plasate în Phone center şi săli de inter-net, unde operatorii sunt mereu străini.De amintit faptul că datele Dosarului Caritas/Mi-grantes vorbesc despre o medie de 1500 deeuro/an trimişi acasă de către fiecare străin înparte.

Piemonte: un nou card desănătate multifuncţional

INPS “prieten” cu îngrijitoareleşi menajerele de pe Facebook

Eliminată taxa de 2% pentru cetă-ţenii extra-UE fără documente

Primul raport cu adevărat european despresituaţia romilor

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 11: Actualitatea Magazin Nr.09
Page 12: Actualitatea Magazin Nr.09

Duminicǎ, 25 Martie 2012, orele 20 -SantaLucia al Gonfalone (Roma, Via dei BanchiVecchi, 12)Marti, 27 martie 2012, orele 20 - Accademiadi Romania, Sala de concerteSoprana Ana Maria Donose şi orchestra de la Cap-pella Musicale Costantina, sub bagheta lui Paolo DeMatthaeis prezintǎ compoziţii de Mozart, Bach, Vi-valdi, Torelli, Caccini, Mascagni, în biserica SantaLucia al Gonfalone) şi Bartok, Handel, Vivaldi, Gior-dani, Pergolesi, Enescu, Brediceanu (la “Accademiadi Romania”).Soprana Ana Maria Donose este o tânărǎ speranţǎa liricii româneşti, cu o activitate impresionantǎ,recunoscutǎ de critica din ţarǎ şi din strǎinǎtate.Orchestra Cappella Musicale Costantina esteconstituitǎ dintr-un cor polifonic, iar Paolo De Mat-thaeis este muzician, critic, muzicolog şi dirijor alorchestrei Cappella Musicale Costantina.

PAGINA

12

ROMÂNIA

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Ȋntr-un spațiu cu oacusticǎ minunatǎ și într-o atmosferă destinsă șiinteractivă au fost lectu-rate fragmente sugestivedin carte. Au luat cuvân-tul: Varujan Vosganian(scriitor), Mihai Bărbu-lescu, (director, Accade-mia di Romania), AnitaBernacchia (traducător),Corrado Bologna (Univ.Roma Tre), Roberto Kel-ler (editura Keller). Laprezentarea cărții a fostprezent domnul ambasa-dor Rǎzvan Rusu precumși numeroase persoaneinteresate de culturǎ - ro-mâni, armeni și italieni.

Varujan Vosganian s-anăscut la data de 25 iulie1958, în Craiova, într-ofamilie de etnie armeană.Este scriitor, om politic,economist, matematician,profesor universitar. Afost ministru al econo-miei, în prezent este pre-ședinte al UniuniiArmenilor din România șivicepreședinte al UniuniiScriitorilor din România.Actualmente este mem-bru al Parlamentului Ro-mâniei, în calitate desenator. Printre operelesale amintim trei volumede poezie: Șamanul Al-bastru, Ochiul alb al regi-nei, Iisus cu o mie debrațe.

Romanul “Cartea șoapte-lor” a fost tradus în nu-meroase limbi și a avutun mare succes ȋncǎ de laapariție. Este cartearomâneascǎ cea maivândutǎ din ultimii zeceani și a primit numeroasepremii, printre care: Pre-miul “Cartea anului”, alrevistei «România lite-rara», Premiul "MihailSadoveanu" pentruproza, al revistei «ViațaRomâneasca», Premiulpentru prozǎ și Premiulcititorilor revistei «Obser-vator Cultural», Premiulrevistei «Convorbiri lite-rare», Premiul BestSelleral Târgului de carte "Li-brex" din Iași și Premiulpentru proză al revisteispaniole «Niram Art».

“Cartea șoaptelor” re-prezintǎ debutul lui Varu-jan Vosganian caromancier. Acest romaneste un mare tribut adus

poporului armean și tutu-ror celor care au reușit săsupraviețuiască comunis-mului și tragediilor seco-lului XX. Autorul a fǎcut oanalizǎ profundǎ și plinǎde substanțǎ a acelor tim-puri și este fie participantdirect, fie martor alȋntâmplǎrilor descrise.Copilǎria lui ȋnseamnǎmahalaua, bunicii și oa-menii din jurul lor, ritua-lurile – cum este ritualulcafelei, parfumul ei arǎmas viu ȋn memoriascriitorului așa cum elspune: „dintre toate sim-țurile, mirosul este celmai încărcat de memo-rie“. Portretul buniculuiGarabet este conturat cumare duioșie șirecunoștințǎ. Paginilecărții sunt memorabileprin forța descrierilor,prin profunzimea trǎi-rilor, a gândurilor și asentimentelor și prin ca-racterizǎrile pǎtrun-

zǎtoare și tulburǎtoareale personajelor. Din pa-ginile ei reiese obiectivi-tatea autorului fațǎ deevenimente. Cartea cu-prinde numeroasemǎrturii cutremurǎtoare,ilustrate de adevǎrul isto-ric. Ea descrie în modrealist momentele zbuciu-mate și traumele suferitede oameni ȋn timpul ge-nocidului din 1915 împo-triva armenilor și a celorcare au luat drumul exilu-lui . Toatǎ durerea ȋnduratǎde acești oameni s-atransformat ȋn șoapteamestecate cu lacrimi,tǎcerea reprezintă plân-gerea lor dincolo de timp:„Nu este adevǎrat ȋnsǎ cǎoamenii nu plângeau.Numai cǎ plângeau altfel.Cei care mai aveau pute-rea de a sta așezați selegǎnau, ceilalți plângeaucu ochii larg deschișicǎtre cer. Dar plânsul eraun fel de geamǎtneȋntrerupt, cu vocejoasǎ, care, repetat de miide piepturi, se auzea caun ison. (p. 366).“Cartea șoaptelor” este ocarte de o inestimabilǎvaloare, care trebuie ci-tită cu luare aminte și cuinima deschisǎ. O cartecare transmite povesteaei pentru a nu fi niciodatǎuitată.

de Alina Breje

Asociația Editorilor din Ro-mânia (AER, înființată în1991), principala asociațieprofesională a editorilorde carte din România, carereunește editori din toatedomeniile de interes cultu-ral, organizează Salonulde Carte BookfestTimișoara în perioada 15 –17 martie 2012, în cadrulCentrului Regional de Afa-ceri Timiș (CRAFT) – SalaPolivalentă (BulevardulEroilor de la Tisa, 22).

Organizatorii Salonului deCarte Bookfest, un brandextrem de îndrăgit de iubi-torii de carte din capitalălansat cu 6 ani în urmă, casă fie mai aproape și de ci-titorii din afara capitalei,au ales să țină prima edițieitinerantă la Timișoara.

Oferta salonului cuprindepeste 15.000 de titluri iarîn lista expozanților se re-găsesc importante edituri

autohtone: Humanitas, Po-lirom, Cartea Româ-nească, Curtea Veche, Raosau Art, edituri speciali-zate, precum EdituraUniversității din Bucu-rești (cărți universitare),Editura Gama (cărți pen-tru copii) sau edituri re-cent înființate.

Astfel, publicul cititor vaavea ocazia, pe timp detrei zile, să participe la în-tâlniri cu autori de marcăsosiți special cu acest pri-lej la Timișoara nu numaidin țară, dar și de pestehotare. Horia-Roman Pata-pievici, scriitor, fizician, fi-losof și eseist, în prezentPreședintele InstitutuluiCultural Român, unul din-tre cei mai îndrăgiți autoriHumanitas, Varujan Vos-ganian, autorul cărții anu-lui 2010 în România:„Cartea șoaptelor”, RaduParaschivescu, scriitor,traducător și publicist, is-

toricul american LarryWatts sunt doar câțiva din-tre autorii pe caretimișorenii îi găzduiesc laSalonul de Carte.

Pentru cei care iubesccărțile și filmele în egalămăsură, organizatorii aupregătit și producții cine-matografice care pot fi vi-zionate în incintaSalonului de carte, undeva fi prezentat în premierănațională filmul José șiPilar, propus de Portugaliala Oscar 2011.

Pentru copii lecturi, con-cursuri de desen, expoziții,jocuri și premii în cărți vorîmbogăți Salonul de Cartede la Timișoara.

Expoziția cu tema „Graficafără computer. Litere.Desen, Relief, Volum” or-ganizată de Atelierul deGrafică din București com-pletează lista atracțiilor

Salonului de Carte dinTimișoara.

La cea de-a șaptea ediție aSalonul Internațional alCărții BOOKFEST 2012care va avea loc în pe-rioada 30 mai – 03 iunie2012 în complexul expozi-țional Romexpo laBucurești, Franța va fi țarainvitată de onoare. “Neface o deosebită onoare căputem celebra și în acestfel lunga tradiție culturalăcare leagă România șiFranța și suntem convinșică o astfel de formulă departeneriat va face ca sa-lonul Bookfest să se men-țină în topul celor maiimportante manifestăriculturale din România”, adeclarat Grigore Arsene,președintele AsociațieiEditorilor din România, or-ganizatorul Salonului In-ternațional al Cărții.

de Gabriela Lavinia Ninoiu

Debut: Cartea șoaptelor

BookFest la Timișoara

Cartea “Il libro dei sussurri”( “Cartea şoaptelor”) de Varujan Vosganian,publicatǎ de editura Keller, 2011, ȋn traducerea lui Anita.N. Bernacchia,a fost prezentatǎ sâmbătă, 10 martie 2012, la Biblioteca - Accademia diRomania (Roma)

15 – 17 martie 2012: prima ediţie itinerantă a salonului de carte

Evenimente culturale

CINEMA

Filmul "IZVORUL FEMEILOR"- cu titlul „La sorgentedell’amore", noul film al lui Radu Mihăileanu, a fostprezentat din data de 9 martie 2012 pe ecranelecinematografelor italiene. Aşa cum ne-a obişnuit cufilmele „Trenul vieţii” şi „Concertul”, regizorul RaduMihăileanu ne oferǎ din nou o producţie cinemato-grafică de o deosebitǎ valoare artisticǎ. “Izvorul fe-meilor”a fost prezentat în competiţia ultimei ediţiia Festivalului de Film de la Cannes, iar scenografaViorica Petrovici a fost nominalizată la PremiileCesar la categoria „Cele mai bune costume”, pen-tru acest film, care a fost ales să deschidă cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional de FilmBucureşti, B-EST, care are loc între 19 şi 25 martie2012.

Pelicula, o comedie dramaticǎ, a fost filmată ȋnMaroc şi prezintǎ o poveste adevǎratǎ care s-a în-tâmplat în Turcia, în 2001.

Acţiunea filmului se pe-trece într-un sat aflat un-deva între Africa de Nord şiOrientul Mijlociu, sat încare nu existǎ electricitateşi ȋn care nu există nici apăcurentă. Un grup de femeitrebuie să care zilnic apădintr-un izvor săpat înmunte. Ȋn fiecare zi, sub unsoare arzǎtor, ele duc gă-leţi grele pe umerii lor. De-a lungul anilor, unele dintreele şi-au pierdut pruncii pe

care ȋi purtau ȋn pântec, din cauza efortului. Dar po-trivit tradiţiei, o femeie trebuie să suporte durereaîn tăcere şi, din moment ce apa este utilizată înmunca casnică, adusul apei este o atribuţie care lerevine lor. Pentru a-i obliga pe bărbaţi să punăcapăt acestei situaţii, femeile se revoltă şi decid săintre într-o grevă a iubirii. Femeile constrânse deun sistem patriarhal decid sǎ ia singure atitudine.Ele ştiu exact unde să lovească pentru a fi auzitede către bărbaţi, aşa cǎ folosesc singura armǎ pecare o au la dispozitie: fără sex, nici măcar un gestde mângâiere, până când bărbaţii vor începe săpreia ei responsabilitatea aducerii apei în sat. Şi,astfel, războiul apei se transformă în războiul iubirii.Acest rǎzboi nu este împotriva omului ca fiinţăumană, ci împotriva unei viziuni primitive şi miso-gine. Este expresia fireascǎ a dorinţei femeilor dea se manifesta ca egal partener al bărbatului.Ȋn finalul filmului se afirmǎ cǎ: "Izvorul femeii esteiubirea, izvorul femeii este bărbatul ei". Radu Mi-hăileanu ne oferă o frumoasǎ poveste a femeilor,care, ȋn ciuda faptului că descrie o serie de aspectedureroase, ne dă o lecţie minunată de curaj şi dedragoste. Sunt filme care transmit un mesaj puter-nic şi care sunt adevǎrate lecţii de viaţǎ. “Izvorulfemeilor “este unul dintre ele.

de Alina Breje

La sorgente dell’amore

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 13: Actualitatea Magazin Nr.09

il ROtalianoPAGINA

13

Clandestinità in balìadella delinquenza

La comunità romena in italiano

Pagina 1-2: Elezioni 2012.Scade il 27 marzo il ter-mine per l’iscrizione sulleliste elettorali aggiunte peri cittadini comunitariPagina 2: Isabelle Haile, lavoce d’oro della MoldaviaPagina 3: La festa di mar-zolino a Roma. Spettacoli,concerti in onore delladonnaPagina 4: Jus Soli, Jus San-guinis. Conferenza a Romasul diritto alla cittadinanzadegli immigratiVlad Pop: Un maramure-san in Italia. La politica aldi là degli sloganPagina 6: Anche i medicihanno i loro crediti.La crisi ancora persiste. Ilperché la Romania èl’unico Paese dell’est Eu-ropa senza crescita econo-micaPagina 8: Le decisioni di

Monti di tassare gli immo-bili che gli immigrati hannonel Paese di origine, im-possibili da applicarePossiamo votare! Dunquecome fare?!Pagina 10: Per Lega Nordgli stranieri sono monouso.La proposta della Lega didimezzare il periodo di di-soccupazione per gli immi-gratiIl primo rapporto europeosui romPagina 12: “Il libro deisussurri” di Varujan Vosga-nian debutta in Italia“La sorgente dell’amore”,il film di Radu Mihaileanuadesso nei cinema ditutt’ItaliaBookfest, il salone del libroparte a TimisoaraPagina 17: Un gruppo distudenti e professori dellaColumbia University in vi-

sita alla diocesi ortodossaromenaPagina 18: Marco Tem-pestini, pilota e imprendi-tore, l’italiano che hascelto di essere romeno“Italia sono anch’io” è rius-cita a raccogliere il doppiodelle firme necessariePagina 20: La festa dimarzolino nella comunitàmoldava con la musica diCatharsisPagina 21: I romeni di Pa-dova insieme per unacausa comune: aiutare ipropri connazionali a tro-vare lavoro.Pagina 24: Lezioni di stile:le tendenze primavera-es-tate 2012 con lo stilistaStelian MosorPuya: “Devi sapere quandofermarti”. Il controversorapper romeno in dialogocon Actualitatea Magazin

“CONFRONTI SENZA FRONTIERE”EVENTO ESPOSITIVO DI PITTURE, SCULTURE, ICONE E VETRI D’ARTE

CON CONCERTI DI MUSICHE ROMENE ED ITALIANE

Inaugurazione: venerdì 30 marzo, ore 18,00Accademia di Romania in Roma

L’evento “Confronti senza frontiere” che l’Accademia di Romania in Roma terrà pressola propria prestigiosa sede è segno del desiderio di gemellare con l’Italia le proprie ris-pettive culture artistiche figurative e musicali testimoniando il desiderio di riconoscersi

e di farsi partecipe dell’intrapreso progetto dell’Europa delle Nazioni.

L’iniziativa, curata dal critico d’arte Giorgio Palumbi, esprime la volontà di porre all’at-tenzione del pubblico e di offrire agli artisti romeni ed italiani l’occasione di mettersi aconfronto per raccontare e raccontarsi le proprie reciproche esperienze artistiche con

un linguaggio che possa far comprendere quanto bello e prolifico possa essere goderedelle proprie rispettive culture.

Opportunità, questa, fatta di linguaggio artistico, di senso e di memoria comuni che sipongono alla visione e all’ascolto in una logica di scambio e di previsioni di ulteriori

creatività destinate ad una nuova cultura dell’Europa, nel rispetto dei valori e delle tra-dizioni di ciascuno dei popoli. Convergenza, dunque, di civiltà diverse verso un comune

sviluppo europeo attuabile solo attraverso le scambievoli culture.

Riflessioni e commenti affidati alla cura del critico d’arte Giorgio Palumbi, ma generatee stimulate dalle esperienze nel campo delle arti visive, della conoscenza e della valo-rizzazione del processo di cambiamento attualmente vissuto dalle molteplici sperimen-

tazioni artistiche.

La manifestazione artistica sarà inaugurata venerdì 30 marzo 2012 alle ore 18,00 allapresenza di autorità ed artisti romeni e italiani fra i quali spiccano i nomi di Doina

BOTEZ (pittura), Maria GALIE (pittura di icone), Camelia MIRESCU (pittura), Magda NICA(scultura in vetro), Eleda CALANDRIELLO (scultura in vetro), Alessandro DI COLA (pit-

tura), Maria Luisa D’EBOLI (pittura),Rossana MORETTI (pittura di icone), Marco PIETRO-SANTI (scultura).

L’evento espositivo sarà intrecciato con quattro eventi musicali :30 marzo -inaugurazione : recital pianoforte Alexandra Şolea & Emanuela Carnevale

18 aprilie – recital pianoforte Emanuela Carnevale22 aprile - recital pianoforte Alexandra Şolea

25 aprile – finissage della mostra – concerto duo Ada Bracchi (pianoforte)– GiuseppeMagliocca (clarinetto)

“CONFRONTI SENZA FRONTIERE”30 marzo – 25 aprile 2012

Inaugurazione:

venerdì 30 marzo, ore 18,00 Accademia di Romania

P.zza José de San Martin no. 1

Per il ministro della Giustizia Paola Severino occorre instaurare unrapporto con le autorità da cui provengono i clandestini.

E' fuori discussione che chiunque si trovi solo in terra straniera, senzapossibilità di interagire con qualcuno, è a rischio reclutamento da parte dellacriminalità organizzata. Non a caso le tante ragazze dell'est che arrivano inItalia, illuse da farabutti senza scrupoli col miraggio di un lavoro onesto, si tro-vano sulle strade del sesso, dopo aver subìto minacce e percosse, e così dicasipure di tanti clandestini che provengono da situazioni di disperazione, tuttiprede di persone spregevoli che li usano come manovalanza del crimine.Il ministro della Giustizia Paola Severino ha posto il dito nella piaga, mettendoin evidenza che molti di questi sbandati vengono privati dei loro documenti etenuti in regime di schiavitù, per cui è necessario arginare il continuo flusso diclandestini nel nostro Paese.Inoltre per chi ha commesso reati, sempre secondo il ministro, è opportunoche sconti la pena nella nazione d'origine, onde evitare il sovraffollamentodelle carceri italiane: “ E' necessario” ha detto il ministro in una recente tras-missione radiofonica” riattivare le convenzioni coi paesi di provenienza, cer-cando di attuare lì i programmi di rieducazione e per questo mi sto attivandoaffinchè avvenga al più presto”.Già, tutte belle parole, ma il problema non è questo. Non è spedendo al propriopaese chi commette reati, come scusante per liberare le nostre celle , che sirisolve la questione. E' opportuno creare invece punti di riferimento idonei alfine di evitare la clandestinità e, di conseguenza, il reato. Se nel nostro terri-torio si ragiona ancora col metro del “ Andassero a casa loro” senza minima-mente pensare in che razza di situazioni vivono nelle loro terre, difficilmentesi arriverà a qualcosa di concreto.Pertanto analizzando a fondo la situazione, vediamo masse di immigrati senzapace che approdano con aria impaurita incapaci di muovere un dito, donneche temono le peggiori azioni, uomini che non sanno come affrontare l'impattocon una realtà diversa da quella in cui hanno vissuto da sempre: ecco il piattoricco per i mercenari e per i delinquenti.Essere presenti non solo a parole ma con fatti concreti, evitando spese inutilinel nostro contesto economico, stanziando quei fondi in strutture dirette a sop-perire alle esigenze di persone che non sanno un acca di italiano, che si espri-mono a gesti, usando personale poliglotta in cerca di lavoro, e soprattuttoaccantonando il pensiero ricorrente :” Dove li mettiamo?”, qualcosa di positivosi potrebbe ottenere.Il ministro al solito parla politichese, anche se fa parte di un governo che ètutto tranne che politico, ma non è spogliando un altare per farne un altro chesi risolvono problemi, non è mandare nelle carceri dei loro paesi i detenutistranieri. Troppo comodo quando si è incapaci di gestire una realtà che superail nostro immaginario collettivo, ma non è facendo lo struzzo che nasconde latesta sotto la sabbia che si ottiene qualcosa. Ponzio Pilato è celebre per essersilavato le mani di fronte al Cristo, e non credo che nel terzo millennio ci sia bi-sogno dei suoi eredi.

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno

In lontananza le campanelamentano la tua inaspettata scomparsa;attendevamo ancora i tuoi versi fantasiosiche sussurravi la sera davanti al caminotra lo scoppiettio allegro del legno...

ora i faggi e le betulle nel folto boscoraccontano la ballata della bella Mioriţamentre le foglie secche svolazzano

coreografando farfalle tra i cespugli...

Il pifferaio suona magicamentesulle note profumate degli abetiin cima alle montagne dove la nevetroneggia ancora in attesa del tramonto...ed io aspetto i quattro venti per scriverele partiture dell'Eternità.

Il pifferaio magico

di Gabriela Lavinia Ninoiu

di Lorella Lattavo

ARS POETICA

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 13 - 16

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 14: Actualitatea Magazin Nr.09

Eugène Ionesco (Sla-tina, Romania 26 no-vembre 1909 – Parigi,28 marzo 1994),drammaturgo fran-cese di origine ro-mena, mondialmentericonosciuto comeuno dei più grandidrammaturghi delventesimo secolo.

Nato in Romania nel 1912 da padre romeno e madre fran-cese, ha vissuto fino al 1940 a Bucarest. Si è laureato infrancese all'Università di Bucarest. Nel 1938 si recò a Pa-rigi come studioso e divenne membro dell'AcadémieFrançaise è fu insieme a S. Beckett, uno tra gli autori tea-trali più originali del Novecento. Fondatore del teatrodell'assurdo, Ionesco ha spinto la sua arte fuori dai lin-guaggi tradizionali. Tra le sue opere si ricordano: " La can-tatrice calva" (1950); "Il rinoceronte" (1959); "Il re morto"(1961); "Foto del colonnello","Il mondo è invivibile" e "An-tidoti". Il suo è un teatro anticonvenzionale che trasmettedelle verità semplici ed essenziali. I suoi personaggi sonoincapaci di comunicare e di confrontarsi con la realtà. Pri-gionieri del conformismo vivono in uno stato d'immobilitàe d'apatia, sono incastrati tra automatismi e vari stereo-tipi e sono destinati a rimanere intrappolati in un labirintointeriore. I testi di Ionesco operarono una fusione costantefra commedia e tragedia, il drammaturgo descrive conhumor, ironia e cinismo un mondo in preda ad una pro-fonda crisi di valori, l’isolamento dell’individuo e l'angos-cia e l'irrazionalità della condizione umana. La fragilitàumana, le debolezze, la routine quotidiana, la falsità di

rapporti, i lati ridicoli, i difetti di ognuno, li presenta comeparte della condizione umana e del mondo comune. Lesue opere presentano con chiarezza il lato oscuro dellamente umana e le inquietudini della vita quotidiana.Ionesco si è sempre interrogato sulla limitatezza deltempo, sulla vita e sulla morte. Diceva che è inutile cer-care di essere ricordati e di aggrapparsi al concetto diesistenza. Ma sembra che non è cosi, perché lui rimaneimmortale. La sua opera di grande valore ha la capacitàdi esistere oltre i limiti del tempo e oltre i limiti dell’oblio.

“L'infanzia è il mondo dei miracoli e delle meravigliedella creazione inondata di luce che esce dal buio im-mensamente nuova e fresca e sorprendente. La finedell'infanzia è quando le cose cessano di stupirci ".

“Uno dei motivi principali per cui scrivo è senza dubbioper ritrovare il meraviglioso della mia infanzia, al di làdel quotidiano, la gioia al di là del dramma, la freschezzaal di là della durezza.”

"Io credo che la pittura, ancor più che la musica, sia ilsilenzio".

“I poeti sono il cuore dell'umanità.”

“Non abbiamo tempo per dedicarci un po' di tempo”.

“La saggezza suprema è dire qualcosa dopo aver dettodi non poter più dire nulla.”

“La ragione è la follia del più forte. La ragione del menoforte è follia.”

Articolo e traduzione citazioni dal romeno:Alina Breje

Nichita Stănescu (31marzo 1933-13 dicem-bre 1983). E' nato aPloieşti in Romania e siè laureato alla Facoltàdi Filologia (1952-1957) di Bucarest.

Nichita Stanescu è statoil più grande poeta dopola seconda guerra mon-diale è una delle più rap-presentative personalitàdella letteratura romena.

Per poco tempo è statocorrettore e dopo redat-

tore di poesia presso il “Giornale di Letteratura “ edal 1973 è diventato capo redattore presso il giornale”Romania Letteraria”. Debuttò nel 1960 con la rac-colta di versi “Il senso dell'amore”.Ha vinto nel 1975 il premio internazionale HerderPrize, istituito in memoria del filosofo tedesco Gott-fried Herder e nel 1982 la “Corona d’oro”al FestivalInternazionale “Le serate di poesia da Struga” Mace-donia. Nel 1980 il poeta è stato proposto dall'Accade-mia svedese al Premio Nobel per la Letteratura. E’morto improvvisamente, a soli 50 anni.Nichita Stanescu appartiene strutturalmente allapoesia neo-modernista ma come tutti i grandi scrittoriappartiene solo a se stesso. E’ stato un creatore liberoin cerca di mondi da creare, dove le sue parole sonodiventate azioni e i suoi personaggi un contesto poe-tico…diceva: “Le sillabe includono come un diamanteperfetto il senso dell'esistenza, solo qui tra i suoi con-fini, vedo eventualmente, la possibilità di un dive-nire”.Nichita era definito come il “poeta trascendente” e“l’angelo biondo” perché era vestito di un’aureolacome una figura leggendaria. Non ha prodotto altro

che poesia, plasmandola e ridefinendola, donandolaagli altri come un miracolo. Nichita Stanescu ha vissuto e scritto nell’epoca piùdifficile e buia della storia romena ed è stato il porta-voce di tutte le libertà sognate in un regime politicooppressivo. Sapeva essere solo se stesso, un saggiocalmo con uno spirito conciliativo, un generoso totaleche andava oltre, fino a sacrificarsi per gli altri. Nonassomigliava a nessuno, né come uomo, né comepoeta…era unico, autentico, puro, inconfondibile einimitabile perché la sua poesia visionaria esprimel’inesprimibile e l’inimmaginabile....diceva: “L'ombradella mia vita sono le mie parole” e “Io non sono altroche una macchia di sangue che parla”. Aveva unastrategia imprevedibile che ha rivoluzionato il lin-guaggio poetico e che ha abolito le regole fonetiche.I suoi versi irrompono, si accendono e si riassorbonocome un soffio incandescente. Nella sua poesia la ve-rità e la luce dell'essere si incarnano nelle parole e lelettere si muovono in un mondo tutto loro, hanno unapropria vita affettiva: ”Insegnavo alle mie parole adamare,/mostravo loro il cuore/e non desistevo finchéle loro sillabe/non prendevano a battere.”(poesia ArsPoetica).

"Dimmi, se ti prendessi un giornoe ti baciassi la pianta del piede,non zoppicheresti un poco, dopo tutto,per paura di schiacciare quel bacio"?

“Le persone sono invisibili uccelli, con le ali sollevateall'interno, battendo, galleggiando, planando, nel-l'aria più pulita – che è il pensiero”.

"Le parole in se stesse erano palpabili. Non con lamano del corpo, ma con la mano invisibile della co-scienza, che si tendeva verso loro, le prendeva tra ledita e le sbriciolava come se fossero foglie di au-tunno".

“Pioggia nel mese di marzo”:

"Una pioggia infernalee noi ci amavamo nelle mansarde.Attraverso il cielo delle finestre,attraverso il cielo ovalele nuvole scorrevanonel mese di Marzo.

Le pareti delle stanze eranoinquieti ,sotto i disegni a gessetto.Le nostre anime ballavanoinvisibili, in un mondo concreto.

"Pioverà sulle tue ali" ... mi diceviPiove con sfere sul mondo e attraverso il tempo."Non fa niente" - "ti dicevo “Lorelei”Sul mio volo piove con piume.

E mi alzavo; E non sapevo piùdove avevo lasciato la mia stanza in questo mondoTu mi chiamavi da dietro: "rispondimi ... rispondimi,che cosa è più bella: la gente .. la pioggia?”

Una pioggia infernalee noi ci amavamo nelle mansarde.Attraverso il cielo delle finestre,attraverso il cielo ovalele nuvole scorrevanonel mese di Marzo".

Articolo e traduzione citazioni dal romeno:Alina Breje

il ROtalianoPAGINA

14

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

“Io non sono altro che unamacchia di sangue che parla”Nichita Stanescu - 79 anni dalla nascita

Il padre del teatro dell'assurdoEugène Ionesco - commemorazione a 18 anni dalla morte

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 15: Actualitatea Magazin Nr.09

PAGINA

15

Nell'alto Lazio esisteuna forte concentra-zione della comunitàromena, le province diRieti e Viterbo contanouna cospicua presenza.Del resto, dati alla mano,i romeni (179.469 in tuttala regione) sono la primacollettività in ciascunadelle cinque Province la-ziali. Gli albanesi(22.344) si collocano al 2°posto in tre province(Frosinone, Rieti, Vi-terbo), così come lo sonogli indiani a Latina e i fi-lippini a Roma (rispettiva-mente 11.708 e 29.746 intutta la Regione). A con-correre per il terzo e ilquarto posto nel Laziosono, a seconda dei con-testi provinciali, i maroc-chini (10.774), gli ucraini

(17.142), i macedoni(6.783) e polacchi(23.826): questi ultimi,come anche i filippini,sono maggiormente con-centrati nella Provincia diRoma. I filippini sono laseconda collettività, sep-pure sei volte di meno ris-petto ai romeni.

Quindi a rigor di logicadobbiamo tenere pre-sente che la manodoperadei paesi dell'entroterralaziale può contare, so-prattutto a livello di edili-zia e di agricoltura, su unvalido aiuto da partedella Romania.

Ma come si pone il rap-porto tra lavoro e immi-grazione, tenendo contoche nel Lazio c'è una pro-

fonda crisi occupazionalespecialmente per quantoriguarda il settore giova-nile? Ne abbiamo parlatocon il dott. Alberto Bam-bini, giovane sindaco diAcquapendente in provin-cia di Viterbo, una citta-dina di 5000 abitanti, aridosso dell'Umbria e aun'ora da Siena.

D.”Calcolando che la pro-vincia di Viterbo conta unalto tasso di disoccupa-zione giovanile, il 23%,come si può realizzare unprogetto occupazionaleche veda coinvolte en-trambe le forze lavoro,italiane e straniere?

R. “Non è facile, data lacongiuntura nazionale,che vede una crisi econo-

mica molto accentuata enon di breve soluzione,poter pensare di risolverein tempi rapidi la que-stione del lavoro giova-nile. Il nostro è unpatrimonio paesaggisticoche può portare moltovantaggio dal punto divista lavorativo nel set-tore turistico e vogliamoincrementare proprioquesto aspetto per crearerealtà occupazionali checoinvolgano tutti coloroche si sentono in grado diporsi in discussione e direalizzare nuovi progettidi lavoro. Un progettoallo studio è quello rela-tivo allo sfruttamentodelle terme e del lago diBolsena, e questo è ri-volto a tutti”.

D.”L'integrazione socialeè stata possibile nella suacittà? Come vivono i ro-meni?

R.”Direi di si. Qui vi sonointere famiglie romeneche si occupano di edili-zia, agricoltura, assis-tenza, e la nostracomunità non ha avutodifficoltà ad integrarsicon persone provenientidall'est. Sono una granderisorsa e un valido aiutoper noi. Anzi le anticipoche presto organizze-remo corsi di italianoaperto a tutti i romeni,specie le donne, che voranno sentirsi ancor piùintegrati, proprio percreare un progetto disimbiosi e interculturalitàsempre più ampio”

D.” Una domanda sulledonne, dato che l'8 marzoè una ricorrenza a lorodedicata: come si pon-gono a livello sociale?

R.”L'apporto femminile èuno dei capisaldi dell'Ita-lia, e in provincia èquanto mai essenziale. Ilvolontariato e la politicaal femminile sono i dueaspetti peculiari che l'am-ministrazione comunaleda me presieduta tiene ingrande considerazionegrazie al valido supportodato dalle donne. E perquanto concerne il dis-corso sull'immigrazione,è fondamentale l'ausiliodel volontariato femmi-nile in questo settoremolto delicato sotto tuttii punti di vista.”

Concessionaria Volkswagen Veicoli Commerciali

Roma - Via Ardeatina 940

Vendita - Assistenza - Ricambi: 06.5021238 r.a.

web: www.fcaspa.com e-mail: [email protected]

APERTO ANCHE IL

SABATOore 8:00 - 13:00

OFFICINA - CARROZZERIA

GOMMISTA

RICAMBI ORIGINALI

I romeni, una grande risorsa

il ROtaliano

Intervista al Sindaco di Acquapendente (VT)

Qui vi sono intere famiglie romene che sioccupano di edilizia, agricoltura, assistenza,e la nostra comunità non ha avuto difficoltà

ad integrarsi con persone provenientidall'est. Sono una grande risorsa e un

valido aiuto per noi.

,,

◼ di Lorella Lattavo

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 16: Actualitatea Magazin Nr.09

PAGINA

16

Ramazzano, provincia di Perugia. Luigi Rosi 38 anni,impiegato di banca, viene freddato di fronte ai fami-liari da un gruppo di malviventi durante una rapinain casa.Fatto di cronaca che non farebbe notizia se la stampanon ponesse l'accento sulla nazionalità degli assas-sini: “ Forse dell'est Europa”.E' incredibile come nel terzo millennio ci si comporticome ai tempi della caccia alle streghe, dove bastavauna segnalazione anche falsa, per condannare al rogouna persona. Eppure è così, le segnalazioni all'UNARnon si contano ed è in continuo aumento questo mododi presentare la notizia da parte dei media, eviden-ziando una tendenza impietosa verso una forma di xe-nofobia subdola e superficiale, ma che ha il potere difar leva sulla massa poco o per nulla informata.Questa ansia di trovare a tutti i costi nel romeno, es-sendo solo la Romania a detta di certa stampa, l'unicanazione dell' Europa Orientale capace di sfornare solodelinquenza, genera ad effetto domino una reazionenegativa nelle persone, a cominciare dai social net-work come Facebook. Essendo stato postato in unabacheca il link relativo alla rapina di Perugia con com-menti contro il dilagare della xenofobia “ a buon mer-cato”, si sono scatenati coloro che invece vedevanoin questa difesa del romeno come una mancanza diamor di patria da parte degli italiani, considerati sov-versivi. Persino ad alcuni romeni è stato impedito didifendersi dalle accuse.Allora dove sta la deontologia professionale dei gior-nalisti? Per quale motivo si debba sbandierare la na-zionalità prima ancora di aver catturato i malviventi?“ Fino al terzo grado di giudizio una persona è consi-derata innocente, a maggior ragione condannare a

priori attraverso l'insinuazione, solo mettendo l'ac-cento su una eventuale provienienza dalla Romaniao da qualsiasi altro paese senza essersene accertati,è il colmo dell'incapacità giornalistica” ribadisce l'avv.Giancarlo Germani presidente del PIR. “ L'UNARormai mi conosce per le continue segnalazioni su que-sti casi di mala informazione”.E' necessario rivedere il comportamento dei giorna-listi, alla luce di una deontologia professionale chenon può conoscere vincoli emotivi e qualunquistici,ma deve basarsi solo ed esclusivamente sulla veritàdei fatti e delle persone.

di Lorella Lattavo

Ingredienti:Per la pasta:1 kg farina, 4 uova, 1 cuc-chiaino di sale, 200 gr zuc-chero, 40 gr lievito, 200 mlolio di semi oppure 200 grdi burro, circa 250 ml latte,1 fialetta aroma rhum

Per il ripieno:250 gr noci macinate, 20 gr cacao, 150 gr zucchero, 100gr uvetta, 100 ml alchermes o altro liquore per dolci, 100ml latte, 200 gr canditi.Tempo cottura:50 min.

Preparazione:Si mette la farina in un recipiente largo e al centro simette il lievito sciolto in una tazzina con un cucchiaino dizucchero, le uova sbattute con il sale e lo zucchero e in-fine l’aroma. Si comincia a lavorare la pasta e si aggiungeun pò alla volta il latte tiepido fino a, quando ha presotutta la farina. La pasta così ottenuta si lavora comin-ciando ad aggiungere il burro sciolto un pò alla volta finoad ottenere una pasta elastica che ha assorbito tutto ilburro. Si mette al caldo e coperto a lievitare per 1 h – 1 he mezzo. Il ripieno si fa mescolando le noci con una cremaottenuta dallo zucchero, il cacao, il liquore dove è statamessa in ammollo l’uvetta per una notte e il latte. Si ag-giungono l’uvetta ed i canditi. Il ripieno non deve essereliquido, il latte ed il liquore servono solamente ad ammor-bidire ed amalgamare la noce. Da un chilo di farina si do-vrebbe ottenere 1,8 kg. di pasta. Si dovrebbe ottenere 2panettoni negli stampi di plumcake quelli di 30 cm di lun-ghezza più uno più piccolino. Si prende dunque un pezzodi pasta di 350 gr. e si stende un rettangolo. Su uno deilati lunghi si stende una striscia di circa 4 cm di ripieno epoi si comincia a rotolare partendo dal lato con il ripienoe si chiudono bene l'estremità. Poi i 2 rotoli si girano unosull’altro e si mettono nello stampo imburrato si lascia an-cora lievitare in un posto caldo per un’ora. Poi si mettenel forno caldo a 175° per 50 minuti. Si fa la prova dellostuzzicadenti e si lascia raffredare nello stampo per 10minuti poi si mette su un tagliere di legno o su un pannoper raffredarsi completamente. Si taglia a fette, quandoè freddo.

Irina Tirdea

Cucina romenaCozonac (la Colomba Romena)Il dolce tradizionale per Natale e Pasqua

Informazione distorta: rivederela deontologia professionale

LA STAMPA

il ROtaliano

I telegiornali, la stampa, di fronte a casi delittuosi rimarcano la nazio-nalità dei presunti colpevoli, quasi sempre indicata nell'est Europa

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 17: Actualitatea Magazin Nr.09

PAGINA

17ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Moment de intensă bucurie duhovnicească pentru co-piii şi părinţi de la Parohia Sfântul Cuvios Ioan Iacobde la Neamţ din Rovigo, în Duminica a II-a din Post,când au fost prezentaţi comunităţii copiii cu vârsteîntre 7 şi 9 ani care au primit pentru prima data dez-legare de păcate prin Sfânta Taina a Spovedaniei.Cu aceasta ocazie micii noştri creştini au primit dinpartea parohiei noastre diplome de recunoaştere,

”Prima Mea Spovedanie”, cărţi de rugăciuni şi poveştidar şi icoane şi cruciuliţe.Mulţumind Bunului Dumnezeu pentru această zi bine-cuvântată, ne rugăm ca Milostivul Domn să-i creascăîn dragoste şi credinţă faţă de Biserica noastră stră-bună şi să fie sănătoşi şi cuminţi alături de familiile lor.

pr. Claudiu Savin - Rovigo

Oaspeţii, profesori şistudenţi în jurnalism, încolaborare cu Universita-tea Pontificală ”SacroCuore” din Roma, se aflăîn Italia pentru un contactcu diferitele realităţi reli-gioase ce se găsesc aici,pentru o mai bunăcunoaştere şi o prezen-tare cât mai corectă aacestora în mass mediaamericană.La sediul episcopiei, gru-pul a avut o întâlnire cuPreasfinţitul Părinte Epis-cop Siluan care le-a pre-zentat caracteristicile şiactivitatea pastorală, ad-ministrativă şi socială aleEpiscopiei Ortodoxe Ro-

mâne a Italiei, răspun-zând la numeroasele în-trebări puse de ceiprezenţi care, fiind în pro-gramul de master studiulreligiilor (Covering reli-gion), au fost forteinteresaţi de modul încare îşi desfăşoară activi-tatea o episcopie ca anoastră, în contextul ita-lian.La final, cei prezenţi, prin-tre care se aflau şi doistudenţi de origine ro-mână, au poposit pentrucâteva momente în parculdin incinta episcopiei, fă-când poze şi primind micisuveniruri din partea gaz-delor.

Marţi, 13.03.2012, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei a fost vizitat de un grup de profesori şi studenţide la Universitatea Columbia din New York (SUA).

Prima spovedanie înparohia din Rovigo

Oaspeți de seamă la sediul Epis-copiei Ortodoxe Române a Italiei

În urma articolului publicat în data de 1 martie, în zia-rul „Il Messaggero” cu titlul „Una Cattedrale per i ro-meni ortodossi: via libera al progetto a CasalBernocchi”, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei faceurmătoarele precizări:- Nu este vorba de o ”catedrală” ci de biserica paro-hială, a Parohiei Ortodoxe Române „Intrarea Domnuluiîn Ierusalim”, din Ostia, păstorită de pr. Gheorghe Mi-litaru.- În acest moment este vorba doar de un proiect pen-tru care Primăria din Ostia a dat aviz favorabil și caremai urmează să primească aprobarea finală.- Proiectul de la Ostia este unul generos și se va realizaîn mai multe etape, fiind prevăzut cu spații pentru ca-teheză, pentru activități culturale și sociale dar și cuspații pentru pelerini, având în vedere ca la Ostia seaflă peste 6000 de români ortodocși.

COMUNICAT DE PRESĂ

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 18: Actualitatea Magazin Nr.09

- Marco, spune-ne cumai avut primele tan-gențe cu România.

- Eu sunt din Treviso, daracest pas a reprezentatun lucru oarecum firesc.Mă ocup de textile şi înprimii ani de după 1990am deschis o fabricălângă Szeged, în Ungaria,iar când s-a dezvoltat şiera nevoie de o mai mareforţă de muncă era nor-mal să mergem spre est.Când am ajuns la graniţade la Arad, a trebuit sădecidem dacă mergem îndreapta, spre Timişoara,sau în stânga spre Cluj. LaTimişoara erau deja mulţiitalieni, aşa că am alesClujul. Ştiam că acoloexistă tradiţie în tricotaj,pe asta ne-am axat şi separe că a fost o alegereînţeleaptă. Româna şi ita-liana sunt oarecum ase-mănătoare, caracteruloamenilor la fel, iar pen-tru afacerile mele era im-portant ca munca să fieuna de calitate. Româniaa fost alegerea excelentăîn acest sens.

- Cum a fost contactul curomânii și ce impresie ți-a lăsat țara la început?

- Este foarte dificil să sin-tetizezi impresia pe careţi-o lasă o ţară şi cu atâtmai mult poporul ei. La în-ceput a fost mai greu, de-oarece după căderea"erei Ceauşescu", italieniiveniţi în România nu şi-auputut arăta adevărata va-loare, pentru că au găsit oanumită reticenţă, eraupriviţi oarecum suspect înceea ce încercau să facă.Cum programul nostru s-a dezvoltat, aceste lucruris-au schimbat cu timpul.Acum suntem doar doiitalieni, care lucrăm cupeste 500 de români, iaracest lucru mă bucurăfoarte mult. În opiniamea, poporul român încăeste "tânăr" şi puţin im-atur, dar este vizibilă do-rinţa de creştere şiameliorare a situaţiei. Dinpăcate, spiritul de sacrifi-ciu şi atitudinea sunt multmai puţin dezvoltate în

rândul românilor din ţarădecât în al celor plecaţi înstrăinătate.

- După atâția ani, cumvezi relațiile dintre ro-mâni și italieni?

- Ca de obicei, depinde deoameni, sunt mulţi italieniîn România, dar şi maimulţi români în Italia. Im-aginea României aici, dinpăcate, este foarte de-parte de realitate şi astase datorează, probabil,micii părţi a românilorcare fac tot posibilul săapară în grupajele de ştirinegative. Eu aş zice cămulte dintre acestea suntinstrumentate politic demarea partea a mass-me-diei italiene. Majoritatea aromânilor din Italia suntmuncitori, respectuoşi înceea ce priveşte legislaţiaşi regulile de acolo şi suntcomplet integraţi, daracolo ajunge un "măr" răusă strice tot. La fel putemsă zicem şi în sens invers,italienii din România, înmarea lor majoritate suntmuncitori, cu afaceri desucces, care au contribuitla dezvoltarea României,dar şi aici imaginea fran-cezului sau neamţuluieste mai bună decât anoastră, probabil într-unmod nemeritat.

- Vorbește-ne puțin defamilia ta; tu ai afaceridin 1996 în România,locuiești la Cluj în modoficial din 2006. Ţi-ailuat soția și copiii cutine?

- Nu, sunt singur, dar înfiecare lună merg 3-4 zileîn Italia pentru a-i vizita.Soţia mea Gabriella estecu cei doi copii la Treviso.Fiul cel mare, Simone, învârstă de 17 ani, vine desîn România, deja s-atransformat în a doua luicasă, iar Mattia, de 14ani, mă vizitează mai rar.Când vine cu mama lui,mergem împreună pe laIaşi, Braşov sau în judeţulHarghita şi aşa mai cu-nosc şi ei ţara mea adop-tivă.

- Ești pilot profesionist

de raliuri. Cum a înce-put totul?

- Raliurile au fost mareamea pasiune de mic, dartata nu a fost de acord şim-a trimis să fac baschet,tenis şi squash, toate laun nivel competiţionalînalt. Asta până în 1991,când un prieten şi-a cum-părat o maşină de raliuri,un Opel Manta şi mi-a su-gerat să-mi reiterez pasiu-nea uitată. Aşa a începutcariera mea. În Italia, amfost de trei ori campionnaţional pe macadam.Apoi a urmat întreagaaventură din România.

- Cât de greu ți-a fostsă intri în aceastălume, să te înscrii înCampionatul Naționalde Raliuri din Româ-nia?- Aş zice că românii aufost extrem de primitori laînceput, dar totul s-aschimbat după al doileacorcurs, când am câşti-gat. Lăsând gluma la oparte, raliurile m-au ajutatsă înţeleg mai bine ţara,să cunosc oamenii şiîncet-încet lumea a înce-put să mă considereromân adoptat. Mi sezicea "macaroana de laCluj". Apoi, am cucerit tit-lul de vicecampion naţio-nal, am câştigat de douăori Cupa Europei de Est,am terminat pe doi la Ra-liul Faraonilor din deşert,organizat în Egipt. Încăîmi lipseşte titlul de cam-pion naţional absolut, darnu mă las până nu-l obţin.

- Alături de alți piloțiimportanți, ați pus ba-zele unei adevărateacademii de pilotaj laCluj.- Totul a decurs într-unmod natural. Poporulromân este unul dintrecele foarte puţine caresunt mai individualistedecât cel italian. Munca înechipă este încă o expre-sie nedescoperită aici şiam considerat că îm-preună putem fi mult maicompetitivi. Napoca RallyAcademy nu este doar oşcoală de pilotaj ci, în pri-mul rând, înseamnă cur-suri de conduceredefensivă. Având în ve-dere că România este

prima ţară din Europa lacapitolul "morţi pe kilo-metru", am considerat debun augur iniţiativa. Înplus, sunt mulţi copii pa-sionaţi de motor-sport pecare familia nu-i poatesusţine şi încercăm săfacem noi asta, în limitabugetului pe care-l avem.

- Care sunt planurilevoastre de viitor?

- Vrem să ne apărăm titlulla echipe şi să scoatemcapul în competiţiile im-portante din Europa. Eupersonal pentru anulacesta am un program deopt etape de InternationalRally Championship, iar înviitor vrem ca şi alţi

membri ai echipei să mise alăture.

- Care e pilotul tău pre-ferat și ce mașină pecare ai concurat ți-arămas în suflet?

- Preferatul meu a fost în-totdeauna Carlos Sainz,acum îmi place mult Lat-vala, dar am speranţemari şi pentru Mikkelsen.Spre norocul meu, amcondus foarte multe ma-şini de raliu, de la Mantala Corolla WRC, sau FocusWRC, dar "iubita" mea arămas Subaru WRX ,grupa A, din sezonul1998/1999.

- Ca o concluzie a coa-bitării dintre români și

italieni, e un lucru buncă vorbim deja de mi-lioane de români caretrăiesc aici?

- Eu nu sunt un mare fanal migrării în masă, iardacă vrei să te sacrifici şisă munceşti, consider căşi în România există posi-bilitatea asta. Marea pro-blemă este că lumeagândeşte doar de azi pemâine, face proiecte pe 5-10 ani, maxim - un câştigde 1000 de euro lunar îiatrage pe tot mai mulţi înItalia. Dar, per ansamblu,comunitatea de românieste extrem de impor-tantă pentru această ţară.Fără ea, multe meserii arfi dispărut de mult.

COMUNITATEPAGINA

18

Marco Tempestiniitalianul care a ales să fie român

A făcut invers drumul migraţiei româno-italiene. S-a născut şi a trăit la Treviso,apoi afacerile l-au îndrumat spre Europa de Est. Nu a stat prea mult pe gândurişi s-a orientat spre Cluj-Napoca, un oraş în care urma să-şi construiască o ade-vărată imagine. Pilot şi coproprietar al unei academii de raliuri din oraşul adop-tiv, Marco Tempestini se simte ca peştele-n apă în România şi nu regretă nicioclipă alegerea făcută. Cunoscut de prieteni ca "Tempesta" sau "macaroana de laCluj", pilotul vorbeşte deschis despre familia sa, relaţiile dintre cele două ţărisau marea lui pasiune: motor-sportul.

Campania “Italia sunt și eu” a reușit să adune cu successemnăturile necesare (50.000) pentru înaintarea a douăpropuneri de lege în favoarea imigranților

Obiectiv atins şi depăşit

Fii imigranților au acum mai mari speranțe de a fi recunoscuți ca cetățeni ita-lieni și pe de altă parte, cei ce au rezidența în Italia îsi pot exercita dreptul devot. Un moment istoric care are ca si obiectiv principal consolidarea legăturilorsociale și culturale care unește Italia de țările dinspre care se înregistrează unflux puternic de emigrare. Acum e datoria Parlamentului să pună în practică tot ceea ce a fost solicitatprin această campanie de adunare de semnături, realizată în Roma și în restulItaliei.Am asistat la desfășurarea acestei campanii, la locația unuia din punctele decolectare a semnăturilor, plasat la Universitatea La Sapienza din Roma și potsă spun că am observat un mare interes din partea cetățenilor, mai ales dinpartea celor mai în vârstă. Se naște de aici o întrebare și anume: de ce partici-parea tinerilor la această campanie nu a fost la fel de importantă, comparativcu cea a adulților, mai ales dacă ne gândim la faptul că tocmai tinerii ne-au aju-tat la plasarea și montarea punctelor de colectare a semnăturilor? Răspunsul îl obținem de la un grup de tineri care desfășoară actiuni de volun-tariat la sediul Caritas din Via Marsala din Roma, la sediul unei cantine publice: “cunoaștem cu toții situația din Italia, e critică, mai ales în randul tinerilorcare consideră că din cauza unei eventuale ipotetice preferințe a angajatorilor,față de noii cetățeni italieni, ar fi declasați ei înșiși, afișând astfel o atitudinereticentă. În orice caz, considerăm că această reticență se datorează exclusivunei dezinformări asupra acestui subiect”, declară Claudio, un băiat care seocupă de pregătirea meselor din cantină, în sala mare, unde vedem expusă fo-tografia lui Don Luigi Di Liegro, fondator al serviciului de asistență pentrucomunități.“ Ce părere aveți despre declarația fostului primar Rutelli care susținea că acor-darea ius soli copiilor născuți din părinți imigranți ar produce imediat fenome-nul de nașteri pe bandă rulantă în Italia?”“ Este o afirmație fără sens”, declară o fată ce prestează muncă voluntară, de-oarece a fi cetățeanul unei țări comportă atât drepturi cât și obligații iar pentrucei născuți aici, din părinți italieni sau români, marocani sau de alte etnii, legilerămân aceleași și trebuie respectate de fiecare. Mai mult decât atât,recunoașterea cetățeniei ar limita fenomenul de clandestinitate și ar favorizaintegrarea completă în contextul social al acestor cetățeni.”“ Din punctul vostru de vedere nu există pericole pentru tinerii italieni?”Toți raspund la unison: ”Pericol? Unicul pericol este indiferența și prejudecata!”Oricum, ultimul cuvânt este al Parlamentului care va trebui să se exprime înperioada următoare. Ceea ce la momentul de față este important de reținuteste că primul pas spre realizarea mult doritei integrări a fost făcut și nu esteun fapt tocmai de neglijat!

de Lorella Lattavo

◼ de Robert Gal-Pal

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 19: Actualitatea Magazin Nr.09
Page 20: Actualitatea Magazin Nr.09

Haine de sărbătoare, par-fum de flori şi mărţişoarela piept. Acesta a fost spi-ritul care a reunit publiculdin Moldova, România şiItalia pe 3 martie la Teatrodelle Emozioni. Ca în fie-care an, la Roma sosireaprimăverii e sărbătorităcu mare fast, muzică şidans. Oaspeţii de care ne-am bucurat anul acestaau fost grupul „Cathar-sis”, venit din Moldova săne ofere cele mai fru-moase melodii din pro-priul repertoriu.Spectacolul “Mărţişoarede dor” a fost posibil da-torită colaborării dintreAsociaţia ”Dacia”, Asocia-ţia “ProPatria” şi Amba-sada Republicii Moldova.“Mărţişorul este o ocaziede a ne regăsi împreunăşi o modalitate de a neprezenta cultura şi tradi-ţiile celorlalte comunităţistrăine”, zice Tatiana Cio-banu, vice-preşedinteleAsociaţiei “Dacia”, care adeschis şi a prezentatevenimentul. Pentru noi,acest simbol alb şi roşuînseamnă renaşterea na-turii şi a spiritului, mobili-zarea forţelor noi dupăieşirea din iarnă”.Isabelle Haile a adus unomagiu cântăreţei Whit-ney Houston şi a inaugu-rat concertul, împreunăcu grupul “Catharsis”,într-o plăcută sintoniemuzicală. Formaţia a fostprimită cu mare drag şidor de către spectatori,care şi-au adus aminte deviaţa de acasă prin inter-mediul cântecelor cu careau crescut şi care i-aumarcat timp de 20 de ani,de când există grupul.Mihai Budurin şi Ion Raţăau transmis prin vocea lorenergia plaiului natal, in-

vitând publicul să dan-seze atât pe scenă cât şiîn sală. S-a creat o armo-nie şi o atmosferă de săr-bătoare rară. “Suntempentru prima dată laRoma. E o satisfacţie de-osebită să cântam în faţaunui public nou, mai dor-nic decât cel de acasă,mai sensibil, mai emotiv”,au mărturisit soliştii. Mu-zica înseamnă pentru ei ostare de catharsis, de pu-rificare a sufletului, starepe care au încercat să otransmită şi celor prezenţiîn sală. “Senzaţia mea în cadrulacestui eveniment este cămă simt ca acasă, deparcă nici n-aş fi plecatdin ţară”. Aşa a începutsalutul ambasadoruluiAurel Băieşu, care a luatcuvântul în faţa publicu-lui. “Mărţişoare de dor eun eveniment culturalfoarte important pe terito-riul capitalei italiene, de-oarece legenda spune căacest simbol a apărutpentru prima dată înRoma antică, atunci când

se sărbătorea Anul Noupe 1 Martie”, povesteşteAurel Băieşu. „Marte erazeul războiului şi al agri-culturii, contribuia la re-naşterea naturii şiaceastă dublă semnifica-ţie se întruchipează înMărţişor. Culorile alb şiroşu ar putea fi interpre-tate ca războiul şi pacea.”Ambasadorul a mai adău-gat că acest spectacolsplendid i-a dat posibilita-tea să cunoască şi să co-munice cu cetăţeniidiasporei.Sub conducerea artisticăa Lidiei Bolfosu, grupul“Arţăraş” a evoluat cu un

program bogat de cân-tece tipice de Mărţişor.“Am pregătit cântece deprimăvară, de voie bună",spune Lidia. "Omul şi na-tura au mers întotdeaunamână în mână. În texteleacestor piese predominăcuvinte ca frunză verde,foaie verde, semănatulgrâului, arat. Noi, românii,când suntem trişti, neadresăm frunzei ca refu-giu al sufletului nostru.Mesajul general, însă,este cel de bun venitadresat primăverii şi dra-gostei”. Culorile alb şiroşu s-au regăsit foartemult şi în costumele de

scenă pe care fiecare din-tre artiştii participanţi îlpoartă cu mândrie de fie-care dată când reprezintătradiţia populară a celordouă ţări. La ieşirea dinscenă, grupul “Arţăraş” aîmpărţit persoanelor dinpublic mărţişoare confec-ţionate în ţară, în spe-ranţa de a le aduce norocîn tot ceea ce-şi doresc.Ideea de a face o poezie-mărţişor îi aparţine poeteiTatiana Ciobanu, care acompus firul alb şi a invi-tat-o pe scriitoarea Ga-briela Lavinia Ninoiu săcontinue cu firul roşu.Creaţiile celor două ar-tiste au făcut deliciul pu-blicului. “Colaborarea lapatru mâini a fost foarteplăcută şi frumoasă", nedezvăluie Gabriela. Acestfir alb reprezintă puterea,lumina, cinstea şi bogăţia

poporului român, firulroşu reprezintă sângelemoşilor şi strămoşilornoştri pe care l-au vărsatdin cele mai străvechitimpuri ca să-l aducăpână în ziua de azi”.La plecare spre Torino,unde urmau să prezinteun alt concert, artiştii gru-pului “Catharsis” au mul-ţumit persoanelor dinpublic şi şi-au exprimatregretul că nu au putut săstea mai mult cu ele devorbă, să facă mai multefotografii ca amintire, săinterpreteze mai multecântece. În schimb, şi-aumărturisit dorinţa de a seîntoarce la Roma, într-osală mai mare, cu un pu-blic mai numeros, cu maimultă lumină şi comuni-care.

de Raisa Ambros

COMUNITATEPAGINA

20

Catharsis aduce primăvara la"Mărţișoare de dor"

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 21: Actualitatea Magazin Nr.09

COMUNITATEPAGINA

21

Românii din Padova, împreunăpentru o cauză comună

E criză financiară. Aceasta este una dintre ex-presiile cele mai des folosite în ultimii ani, înmajoritatea țărilor europene. Nu mai este o nou-tate nici faptul că Italia și Spania au devenit înultimii ani a doua casă a românilor. Majoritatease lovesc de interminabila poveste a locurilor demuncă, sunt tratați într-un mod în care nu s-araștepta și întâmpină reale dificultăți de inte-grare în comunitatea italiană. Padova este unuldintre primele orașe în ceea ce privește numărulrezidenților români, conform statisticilor. La în-ceput o "mână" de oameni, apoi odată cu media-tizarea întâlnirilor în diferitele rețele sociale, totmai mulți români se adună periodic pentru a-șipune cap la cap ideile și a încerca să găsească osoluție de a-și ameliora pe cât posibil condițiadin țara adoptivă. Indiferent de vârstă, ocupațiesau statutul în societatea italiană, aceștia lu-crează intens pentru a pune bazele unui proiectconsistent în acest sens.

Idee pornită de la o afirmaţie a lui Einstein

"În perioada crizei se nasc invențiile, descoperirile șimarile strategii". Aceasta a fost afirmaţia motivantă alui Albert Einstein pentru a mobiliza un grup de românicare au considerat că pot face mai mult pentru a seajuta între ei. Ovidiu Bozga este un tânăr venit în Italiaîn urmă cu şase ani şi care s-a confruntat - şi o face încontinuare - cu aceleaşi probleme precum majoritatearomânilor. Lui i-a aparţinut iniţiativa de a lansa o invi-taţie pe reţelele de socializare tuturor conaţionalii săiinteresaţi de o idee comună. La început a organizat omanifestaţie în centrul oraşului pentru a se solidarizacu zecile de mii de oameni care au protestat în Româ-nia la adresa guvernanţilor. Pe urmă, alături de alţi ti-neri, a decis să continue seria acţiunilor comune. "Amdecis să caut oameni determinați pentru a iniția pro-iecte de informare a românilor din Padova, dar maiales de consolidare a încrederii într-o comunitateunită. Deseori eșuăm în încercarea de a rezolva o pro-blemă singuri, dar există momente în viață când tre-buie să-i asculți și pe ceilalți. Prin aceste întâlniri dorimsă ne adunăm în număr cât mai mare pentru a punebazele unei comunități mici, dar puternice, cu rol de amotiva, informa și produce soluții", declară acesta. Di-ferite asociaţii, membri activi sau foşti componenţi aiunor sindicate, oameni simpli, fără o pregătire deose-bită sau componenţi ai mediilor de afaceri, se adunăperiodic pentru a-şi pune ideile la contribuţie şi ca re-zultat al unui “brain storming” de câteva ore organizat

cu o anumită periodicitate, să găsească soluţii de a-şiajuta comunitatea din care fac parte. Trei întâlniri aufost deja suficiente pentru a pune cap la cap toateideile premergătoare unui proiect extrem de îndrăz-neţ, menit să combată pe cât posibil fenomenul de“uşă închisă de italieni către români”.

Ce conţine "Proposta progetto Lavoro"

Teodor Amarandei, alături de Daniela Chirvăsuţă, aulucrat la centralizarea ideilor şi implicit formularea pro-punerii pentru conţinutul proiectului. "Sunt invitați săparticipe la proiect orice asociație locală, instituții saupersoane fizice care desfășoară activități social-eco-nomice pentru a îmbunătăți nivelul de integrare a im-igranților pe piața forței de muncă", este una dintre

prevederile proiectului.Principalele obiective suntoferirea de noţiuni funda-mentale despre legislaţie,drepturi şi îndatoriri încâmpul muncii, punereala dispoziţia beneficiarilorde instrumente de bazănecesare pentru a facilitagăsirea locului de muncă;crearea unei sinergii întreangajatori şi angajaţi şi în-fiinţarea unei reţele întreasociaţiile şi grupurile so-ciale care lucrează în ma-terie de imigraţie, pentrua obţine un grad mai bunde integrare a imigranţi-lor. Fiecare dintre acţiunileprezentate în proiect va fimonitorizată în faza pre-gătitoare şi evaluată cu

ajutorul unui scurt chestionar calitativ elaborat decătre participanţii la proiect.

"Comunitatea deromâni este cea mai dezbinată"

Nona Evghenie este consilier local în cadrul PrimărieiPadova şi totodată membru activ al şedinţelor organi-zate de conaţionalii săi. Deşi îşi oferă tot sprijinul pen-tru iniţiativă, spune că în primul rând toţi româniitrebuie să conştientizeze faptul că nu este vorba deoferirea efectivă a unui loc de muncă şi atrage atenţiaasupra acestui lucru: "Mă bucur foarte mult că s-a reu-șit organizarea acestor întâlniri, este pentru primadată când mai mulți români se așează la o masă și co-laborează pentru aceeași idee. Totuși, este improbabilca de aici să rezulte găsirea efectivă a unui loc demuncă, pentru asta ar fi nevoie de resurse atât finan-ciare, cât și umane. Proiectul este unul bun, dar dinexperiență spun că multe de acest gen nu au finalitateconcretă. Românii trebuie să vadă foarte clar diferențaîntre a fi îndrumați cum să-și găsească un loc demuncă și găsirea lui, în mod personal. Voi fi mereu ală-turi de ei și voi face tot ce-mi stă în putință, ca și re-prezentant al administrației locale, să-i ajut; dar șiposibilitățile mele sunt limitate. Lucrez cu 100 de co-munități străine și vă spun că cea românească estecea mai dezbinată și merită apreciată cu atât mai multaceastă inițiativă".

Un grup tot mai numeros de români a început, în urmă cu aproximativ două luni, să organizeze întâlniri periodice. Scopul este acela de aoferi o informare corectă asupra demersurilor pe care trebuie să le facă fiecare dintre ei atunci când se află în căutarea unui loc de muncă,de apropiere ca şi comunitate de autorităţile italiene şi de a le facilita accesul spre respectarea drepturilor pe care le au.

◼ de Robert Gal-Pal

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 22: Actualitatea Magazin Nr.09

Dragul mamei cititor,

Mă întorc în acest numărsă-ți vorbesc, pe cât posi-bil, de lucrurile pozitivecare se întâmplă în Ro-mânia sau cu românii, in-diferent în ce parte alumii ar fi ei. Răsfoind ziarele sau ui-tându-te în jur poți da detot felul de știri îngrijoră-toare și chiar terifiante.Te poți cufunda atunciîntr-o lume care îți trans-formă viața într-o povarămai mare decât e în reali-tate sau poți alege al-tceva. Dintr-o crimăprodusă cu sânge rece,de exemplu, poți să-ți daiseama că, uneori, viața escurtă și poate fi între-ruptă fără nici un avertis-ment. Așa că, atâta timpcât trăiești, poți să-ți faciviața așa cum vrei. Și aiputea atunci să nu maipleci urechea la tot felulde zvonuri sau știri carenu-ți aduc nimic bun. Înschimb, ai putea să-ți puienergia în lucrurile buneși oamenii frumoși care îțiies în cale și vei vedeaatunci cum viața ta seîmbunătățește si lumeadin jurul tău se trans-formă în favoarea ta. Șinu o spun numai eu - ma-joritatea oamenilor desucces din lume auaceastă filosofie de viață.

Astfel, m-am uitat și eu înjur și am răsfoit ziarele…și am văzut câteva știricare mi-au dat speranțenoi. Ți le spun și ție, dra-gul meu cititor, cu gândulcă o să-ți fie, cumva, defolos.

Oferte speciale în lunamărţișorului

În luna martie, compa-niile aeriene au venit cufel și fel de noi oferte.Cum e de așteptat, com-paniile low-cost rămâncea mai ieftină variantăde zbor. Astfel, cine e in-teresat în această lună dezborurile cu plecare depe aeroporturile din Bu-curești poate alege să că-lătorească spre destinațiiprecum Budapesta sauNapoli, pentru 21 deeuro, respectiv 37 deeuro, cu Wizz Air. Clujeniipot cumpăra bilete deavion pentru a vizitaRoma, începând de la 26de euro sau pot pleca laVeneția cumpărând unbilet de avion cu 21 deeuro. De asemenea, de peaeroportul "Traian Vuia"din Timișoara sunt zbo-ruri către destinații pre-cum Milano și Veneția, laprețul de 26 de euro, res-pectiv 17 euro. Către Mi-lano și Paris prețul

biletelor începe de la 26de euro. Și compania low-cost Blue Air are tot felulde surpize pe care, însă,le anunță cu puțin timpînainte de ziua zborului,pentru ca pasagerii să nu-și amâne călătoriile. Poțisă te trezești, așadar, cu oreducere de preț la unbilet pe care l-ai cumpă-rat deja, ceea ce poate fio surpriză binevenită.Carpatair și-a ales o zi -ziua de joi - pentru a faceoferte speciale pentrudestinații externeclienților săi. Tot în lunamartie, până pe 25, cuAustrian Airlines poți că-lători către Viena plătindîntre 106 și 157 de euro.În perioada 15 martie -20 aprilie, un bilet deavion către mai multeorașe europene, cum ar fiRoma, Berlin, Milano șiStockholm va costa 158de euro, în timp ce pentruun zbor către Varșovia,Moscova sau Oslo, cliențiiAustrian Airlines vor plăti194 de euro.

România, mai atractivăpentru investiţiile înenergie eoliană

Vreau să mai rămân puținla înălțime și o să-ți spuncă România a urcat pen-tru prima dată în top 10al celor mai atractive țăridin lume privindinvestițiile în energie eo-liană. Țara noastră esteplasată, potrivit unui ra-port al Country Attracti-veness Indices, pe acelașiloc cu Polonia și Irlanda șifoarte aproape de țăriprecum Suedia, Franța șiItalia. România și-acâștigat, în mare parteaceastă poziție, datorităinvestiției de aproape250 de milioane de eurofăcută de compania Mon-sson Group în proiectuleolian din județulConstanța. Indicele gene-ral, care include puncta-jele pentru toatecategoriile de energie re-generabilă - eoliană, so-lară, geotermală sibiomasă - plasează Ro-

mânia pe locul 13 la nivelmondial privind atractivi-tatea pieței locale pentrudezvoltarea de proiecteenergetice in toate acestedomenii.

Important zăcământ degaze naturale

O descoperire recentădin Marea Neagră arputea face ca România sădevină independentă dinpunct de vedere energe-tic. Un zăcământ impor-tant de gaze naturale,estimat între 42 și 84 demiliarde de metri cubi, afost descoperit în urmaunei forări la o adâncimede o mie de metri înMarea Neagră.Președintele României aspus că ar putea exista șialte potențiale depozitede gaze naturale în zonăiar România ar putea, pelângă independența saenergetică, să câștige și oimportantă piață pentruexportul gazelor naturaleîn Europa. Exploatarea

puțului din Marea Ne-agră ar putea începe, celmai devreme, peste 3 ani.Descoperire arheologicăO altă descoperire impor-tantă, arheologică deaceastă dată, a fost fă-cută în Cetatea din TârguMureș. Săpăturile auscos la iveală zidurileunei case din secolul alXVI-lea. Specialiștii Mu-zeului Județean, care con-sideră că vestigiul este oadevărată comoară, spuncă cei care vor trece pra-gul cetății medievale voravea ocazia să vadă cumse trăia în oraș acum maibine de 500 de ani. Pelângă resturi de cera-mică, medalii și fibule, auapărut pereții unui imobildatat din anii 1500, des-pre care nu se știa nimicpână acum.

Îmi dau seama că totuleste o călătorie în lumeaasta: în istorie, în timp, înaer, pe mare sau peuscat, printre descoperirimai mărunte sau maimari, cărora le dăm saunu importanță. Tot o călă-torie facem și zilele aces-tea, în Postul Paștelui,când ne confruntăm cutot felul de încercări. Șichiar dacă ne lăsăm“umbriți” uneori, hai săne continuăm drumul,dragul meu cititor, cusperanța că lumina vaapărea. “Și lumina lumi-nează în întuneric și întu-nericul nu a cuprins-o.”(Evanghelia după Ioan,capitolul 1, versetul 5)

Cu lumină în suflet,

Mama

ROMÂNIAPAGINA

22

"Spune-mi, mamă, ce semai întâmplă pe la noi ?"O selecţie de ştiri din România sau cu români de pretutindeni

REVISTA PRESEI

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 23: Actualitatea Magazin Nr.09
Page 24: Actualitatea Magazin Nr.09

Book foto

Dress: Stelian MosorPhoto: Beppe BiscegliaModel: Paola AlessiMake-up: Sara De Giorgi

Unul dintre refrenelecare s-au auzit cel maides în cluburi a fost"Sus, sus pe bar", me-lodie pe care fetele în-teleg să danseze așacum le cere cântărețulhip-hop. Așa a fost șivineri seară, când pu-blicul din Disco ClubFaraon a explodat laauzul acestui refren.Puya a invitat fetelesus pe bar, iar câtevamai îndrăznețe s-auconformat și au dansatprovocator printre pa-hare. Vineri 30 MartieCONNECT-R va con-certa la Roma tot înDisco Club Faraon (Fiu-micino).

R: Zici că mai ai cevade spus în muzică?

P: Foarte multe. Îțischimbi modul de aaborda problema. Clar nuo să mai cântăm desprefaptul că politicienii fură.Astea lumea le știe. Suntgenerații care au crescutînsă cu muzica asta.Chiar am observat că ceicare trec de 20 de ani nuprea ascultă rap.

R: Ca mesaje ai greșitceva de-a lungul tim-pului?

P: Am evoluat. Dacă nugreșești înseamnă că nucapeți experiență. Sunt

ca niște trepte. Nu poți săajungi direct la etajul 10.Le urci. Nu-mi e rușine săascult piesele vechi, pen-tru că nicodată n-am min-țit. Acelea măreprezentau la momentulrespectiv. Acela eram euatunci.

R: Ce faci după ce ter-mini cu muzica?

P: Sper să nu termin așacurând. Tot timpul o săfac ceva în domeniul ăsta,chiar și când n-o să maicânt. Trebuie să știi cândsă pui punct. Dacă nu osă pui tu, o să pună altci-neva pentru tine punct.

de Cristian Ambrozie

Designerul român Stelian Mosor a inaugurat pe 17 februarie noul său magazin în Via Vodice la Milano.Cu această ocazie ne-au fost prezentate câteva din minunatele sale creații.

Tendinţe primăvară 2012

Trăgând cu ochiul la trecut - într-o atmosferă vintage - atenția la detaliu, materialelesofisticate, paleta de culori vii și atitudinea elegantă fac din femeia "Stelian Mosor"o zeiță a primăverii.

de Irina Tirdea

Vineri, 2 martie 500 de persoane au avut parte de distracţie la cote maxime la super-concertulraperului PUYA în clubul Disco Club Faraon din Fiumicino.

MONDENPAGINA

24

Stelian Mosor fashion designer românLecţii de stil | tendinţe primăvară 2012

MINI_INTERVIU

Puya: trebuie să ştii când să pui punct !

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 25: Actualitatea Magazin Nr.09

Mult așteptata întâlnire a suporterilordin întreaga țară cu Mircea Sandu și re-prezentanții FRF nu prea a mai avutloc. La Casa Fotbalului și-au făcut apa-riția doar câțiva inși, fani ai echipelor“U” și CFR Cluj, Rapid, Oțelul și Steaua(Peluza Nord). După întâlnire, fiecaretabără și-a expus părerea în fața presei."A fost un dialog care practic ne-a lumi-nat. Pe lângă fan-club, echipa naționalăva avea sprijinul galeriilor prezente azi.Până pe 3 aprilie se vor face modificăriale Legii 4", a spus Mircea Sandu.E dictatura presei și a galeriilorCum era de așteptat, Dumitru Drago-

mir nu a fost prea încântat de întâlnireadintre Mircea Sandu și reprezentanțiigaleriilor câtorva cluburi, în cadrul că-reia s-a discutat modificarea Legii 4,inițiată chiar de “Corleone”. Mitică aatacat presa și suporterii, fiind și oare-cum deranjat de acțiunile lui MirceaSandu. “Acum a început dictatura pre-sei și a unora din galerii. Până nu seface liniște, vai de capul nostru! Trăimdoar din minciunile presei acum, ușor -ușor se sufocă toate. Presa scrisă e pecale de dispariție, din cauza minciuni-lor. Îl las pe Mircea Sandu să se întâl-nească el cu cine vrea, eu nu măîntâlnesc decât cu oamenii onești”, aspus Dumitru Dragomir la Dolce Sport.Mustață și Corsicanu’ au remarcat căLegea 4 interzice prezența pe stadioanea persoanelor urmărite penal, categorieîn care se înscriu, cu brio, MirceaSandu și Dumitru Dragomir. Ciudateste că descoperirea aparține unor oa-meni aflați în conflict cu legea și nujuriștilor de la FRF și LPF, lăudați deșefi și plătiți regește doar pentru a face

figurație pe la diverse direcții și comisii.Vă imaginați cum ar fi fost ca Sandu șiDragomir să fie ridicați de jandarmi dela tribuna oficială a Arenei Naționale șiduși să probeze niște brățări și costumeîn dungi, măcar pentru o noapte?Suporterii români continuă protesteleîmpotriva șefilor fotbalului românesc!Indiferenți la conferința de presă pecare Mircea Sandu a susținut-o în com-

pania vechilor lideri ai suporterilor, ceide la Asociația Suporterilor Români(Di-namo) și-au sesizat nemulțumirea prinbannere împrăștiate prin punctele celemai circulate din Capitală."FRF=MAFIA" s-a putut citi în PiațaVictoriei, în Piața Unirii și pe Bulevar-dul Kogălniceanu.

Fotbalul l-a băgat în spi-tal pe Cristi Borcea. Eve-nimentele din ultimultimp, care au culminat cucererea procurorilor de a-l aresta ca urmare a im-plicării sale din “Dosarultransferurilor”, în careeste acuzat de evaziunefiscală, i-au “pus capac”dinamovistului. Operațiaa fost condusă de mediculȘerban Brădișteanu, celcare anul trecut l-a ope-rat pe un alt dinamovist,Cornel Dinu."Evoluția postoperatoriea președintelui executival FC Dinamo, CristianBorcea, este bună. A în-ceput recuperarea, face

deja exerciții ușoare depedalare pe bicicletă șiprimește vizite scurtecare nu îi creează emoțiiputernice", a spus medi-cul Șerban Brădișteanu.Șeful Clinicii de chirurgiecardiovasculară de la Spi-talul de Urgență Flo-reasca l-a sfătuit peCristian Borcea să devinălacto-vegetarian și să uitede emoții la meciurileechipei Dinamo, cel puținjumătate dean de acum încolo. Înlumea fotbalului se vehi-culează tot mai insistentideea că oficialul dinamo-vist ar fi recurs la aceastăintervenție pentru a-și

pregăti terenul către li-bertate pe motive medi-cale dacă TribunalulBucurești îl va condamnala închisoare, pe 20 mar-tie, în "DosarulTransferurilor". Speciali-știi susțin însă că, în ast-fel de cazuri, situațiilecomportă interpretări di-ferite, de la caz la caz.Adică operația de acumnu l-ar exonera automatpe Borcea de executareaunei condamnări.

Ungaria este cea maimare rivală din fotbal anaționalei României.Orice meci, fie amical sauoficial, a fost privit ca orăfuială istorică.Sâmbătă, pe stadionuldin Ostia , echipa noastrănațională de juniori"Under 19" a câștigat cea

de-a 5 ediție a turneului"Roma Caput Mundi". Re-prezentativa noastră, an-trenată de Ovidiu Stângași Ștefan Iovan a câștigatcu 14-13 (0-0), după lovi-turile de departajare, fi-nala contra Ungariei .Romania va întîlni Unga-ria și în grupa D , alături

de Olanda, Turcia, Esto-nia si Andorra pentru ca-lificarea la campionatulmondial din Brasilia. Va fio luptă pe viață si pemoarte pentru locul doicare permite calificarea.

de Cristian Ambrozie

Duminică 11 martie2012, în partida din cam-pionatul CSI Bergamo,echipa Union CarpatOro-bie, cu un organic deci-mat de absențe, apierdut, după un joc do-minat de la un cap la altulde către băieții noștri, cuscorul de 1-2 în favoarea

echipei gazde, G.S.O. Bot-tanuco. Echipa aliniată afost: Mangalagiu Costel(portar), Pop Daniel,Axinte Marius, CorogaIonuț, Tomiță Florin Cos-min (fundași), RadanovVukomir, BuzicaLaurențiu, Pirvu Ionel,Vartolomei Mihăiță, Ra-

ducescu Robert(mijlocași), Dedu Răzvan,Herman Costel, SpridonMarius (atacanți).

de Irina Tirdea

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

25

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacţieMarius Lupu

RedacţiaCristian Ambrozie, Luca Bis-tolfi, Alina Breje, Lorella Lat-tavo, Anca Manolea, Ghighi

Puieşteanu, Diana Rusu, Arse-nio Silupescu, Irina Țîrdea

ColaboratoriCostel Adjudeanu, Raisa Am-

bros, Robert Gal-Pal, GiancarloGermani, Adrian Ioan Grigor,

Ioana Grigore, Adalbert Gyuris,Adania M., Iulian Manta, Ga-briela Lavinia Ninoiu, Nicola

Panetta, Adina Pop, Jenica Ră-chinoiu, Corina F. Vătavu

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacţia şi administraţiaCluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264 333 507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îşi a-

sumă responsabilitatea în ceeace priveşte conţinutul reclame-lor şi nu garantează veridicita-

tea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniaşi se supune legilor româneşti

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

◼ de Cristian Ambrozie

Întâlnire prietenească laCasa Fotbalului

Suporterii prezenţi la întâlnirea de la FRF: "Nu suntem oamenii lui Mircea Sandu! Se vor face modificări ale Legii 4"

Claudiu Niculescu estedin nou antrenor interi-mar al UniversitățiiCluj. Ionuț Badea nu aapărut la antrenamentulde miercuri dimineațăal echipei, de la bazaClujana, iar oficialii clu-bului au declarat că el ademisionat. Claudiu Ni-culescu a ieșit mai re-pede pe gazon, cu unul

dintre secunzi și cu ma-sorii, și a așezat mate-rialele specifice pentruantrenament. “M-asunat domnul Walter șimi-a spus să mă ocup deechipă. Nu sunt antre-nor. Atâta știu, că tre-buie să antrenez echipapentru moment”, a de-clarat Niculescu.

de Cristian Ambrozie

CRONICA

Cristi Borcea, operat de inimă

România, campioană Caput Mundi

Union CarpatOrobie la Bergamo

Ionuţ Badeaa demisionat

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 26: Actualitatea Magazin Nr.09

Ingrediente pentru 8 persoane Pentru pastele făinoase: 800g făină, 8 ouă; pentru umplutură: 150 g pulpă de porc, 150 gpulpă de viţel, 100 g cârnaţi, 100 g prosciutto crudo, 50 g mor-tadella, 1 ou, 150 g, parmigiano dat pe răzătoare, ½ linguriţă depesmet, 30 g unt, sare şi nucşoară; servit în 2 l de supă de viţelMod de preparare Tocaţi de două ori carnea de vită şi cea deporc iar apoi, separat, treceţi prin maşina de tocat prosciutto şimortadella. Puneţi untul la topit în tigaie iar apoi adăugaţi carneatocată şi lasaţi totul pe foc pentru câteva minute, după carestrecuraţi apa pe care cu siguranţă a eliberat-o carnea tocatăpusă la foc şi lăsaţi totul la răcit. Pregătiţi umplutura: puneţi într-un vas carnea tocată şi rumenită pe foc, prosciutto şi mortadellacrude şi tocate, parmigiano, pesmet, oul, sare şi nucşoară după gust. Amestecaţi bineingredientele şi puneţi-le în frigider. Pregătirea pastelor făinoase: cerneţi făina cu grijăpe o suprafaţă întinsă, formaţi o grămăjoară în mijlocul căreia puneţi ouăle şi sarea.Omogenizaţi amestecul de făină şi ouă, frământând cu mâinile pentru 15-20 de minute.Când obţineţi un amestec omogen şi observaţi că pe suprafaţa lui apar nişte bule de aer,formaţi un glob de aluat şi lăsaţi-l pentru o jumătate de oră intr-o cratiţă. Aluatul estegata de întins sau de trecut prin masina de întins aluat. Se formează un cerc de grosimeuniformă, foarte omogen. Se acoperă cu un prosop şi se lasă acoperit pentru 10 minute.Se taie aluatul în pătrăţele de 3-4 cm, cu cuţitul sau cu rotiţa specială de tăiat aluat. Înmijlocul fiecărui pătrăţel puneţi o cantitate de umplutură, pe care iniţial aţi scos-o dinfrigider, astfel încât să puteţi să inchideţi totul într-un triunghi cu marginile bine presate.Cu ajutorul degetului mare şi cel arătător prindeţi colţurile triunghiului de pe latura ceamai lungă a acestuia si cu o miscare de răsucire în jurul degetului mare de la o mână,uniţi colţurile triunghiului şi apăsaţi bine pentru a asigura lipirea aluatului. Procedaţi lafel până la terminarea umpluturii. Când fierbe supa de viţel adăugaţi tortellini astfelformaţi şi lasaţi pentru 5 minute la foc. Tortellini trabuie să plutească în supă în timp cefierb. Serviţi adăugând parmigiano dat pe răzătoare.

CALEIDOSCOPPAGINA

26

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieşteanu

- Alo ! Pronto, alo !- "Îndrăgostit, fericit, cum mi-am dorit, tooaaată viaţa meeaaa! Îndră..."- Ce faci, bădie, cânţi ? Ăsta cântă de foame !-" Îndră..." Da ! Alo, care eşti ?- Eu, bădie. Da' cine cânta acolo, tu sau casetofonu' ?- Ce să facă ? A, să cânte. Cânta telefonu', bă !- Bădie, nu te-ai schimbat deloc. La tine şi celularu-i manelist. Ia, zi !- Ma che cavolo să zic ? Că nici nu ştiu con chi parlo !- Ia indovineşte !- Ce să fac ? Văleu, capu' !- Să indo... să ghiceşti, bă ! Da' ce-ai păţit, te-au tâlhărit să-ţi fure mărţişoarele ?- Nu, p-alea mi le-a confiscat vigilii. Da' cine eşti, bă, de ştii de mărţi... văleu, capu' !- Băi nene, io mi-s Costache, nepotă-tu, ăla care l-aţi dat smarito.- Marito, de cine ?- Nu marito. Smarito, dispărut în ceaţă, bă !- Ooo, derbedeule, care-ai vândut vaca lu' amărâtu' de frate-miu ! Băi... n-ai murit ?- Să moară fraierii, nu io ! Laso-n fasole, bădie, că nici tu nu eşti mai dihai. Mi-a zismie naş-ta ce-ai combinat pe-acasă. Am râs de-am crăpat... să dai bordeiu' pe mărţi-şoare... Hă, hă !- Aaa, văleu capu' ! Putana aia bătrână ţi-a dat telefonu' meu, nu ? Şi mie-mi dă cu se-cretăria-n bot când o sun. Da' tu pe unde mai giri ? De unde mă suni ?- Da lontano, moşule ! Îţi zic, dacă-mi spui şi tu de ce te tot vaiţi.- Sfinţii, nepoate, mucenicii îs culpevoli. Văleu !- Sfinţii ? I-a pus Dio să te schingiuiască pentru păcate, bădie !- Nu încă, că n-am ajuns pă lumea de aldila', bă mucosule. Sau nu ştii ce zi a fost ieri?- Ieri ? Păi dacă azi e sabato... ieri... da, am spălat muchele... da, era vineri.- Ce-ai spălat, pe muche ?- Vacile, bă, pă muche. Lavoro la vaci, n-ai capito ?- Păi văcar ai fost, văcar ai rămas, bighidiule. Ieri... vineri... 9 martie... au ! Am sărbă-torit sfinţii dă primăvară, bă copchil păgân. Patruş'patru dă pahare. Văleu ! Eu cre'căam băut 88, ca să-nţeleagă toţi că-s creştin, nu ca tine. Sau ca alţii.- Tu creştin ? Care-ai furat gardu' di la bisărică, că n-aveai lemn să pui pă foc ? Teciteşte popa şi azi, la părticele. Tu eşti dracu', măi bădie, un beţîv. Da' ai timp să-ţirevii. Hai, nu vii aici ?- Unde să vin ?- La mine, în Sicilia, la vaci. Am un loc vacant.- Băi zootehnistule, tu ai mare tupeu ! Ai uitat ce meserie am eu ? Ai uitat că-s fabrodin tată-n fiu ? Eu, dacă vin acolo, mă spânzur cu lanţu' de la gâtu vacii, bă !- Ce eşti, fabro ? Aşa se traduce substantivu' ceaunar ? Bă, spoitorule ! Sau îţi stricăun pachet de ţigarete pă zi, un chil de molan plus 15 euro, că atâta-mi dă mie. Şi lapte,şi pastaşiuta, şi...- Tu-ţi pastaşiuta lu' mumă-ta de ţânc stupido stronţo. Văleu capu', văcarule... piii, piii,piii, piii...- Tii ! Tii ! Tii !- "Îndrăgostit, fericit, cum mi-am doriiit..." piii, piii, piii, piii...- Ai închis, fabrule, în pi... !

Teatrul Ignoranţei

Diletant astronom,doar propria Steacăutând-o, cu capul prin nori,Doamne, 's doar om !Din gaura meade ce mă scoțişi mă porți printre sori ?

Pentru că, fără niciun demers,uneori gândul îmi zboarăla un stră-străvechi "fu odată"pe când Miss UniversTerra, fecioară,încă nu era fecundată;când Tu, schițând primul Ouț,Te jucai creativ cu Creionul,voit lăsând, pe trupul călduț,prima dâră de viață, Carbonul.

De-abia revenitpregătesc un alt zbor,ignorând carnea de vid obosităşi, de eter molipsit, caut în viitoro altă Eternitate cosmopolită.

Şi iar Te-ntâlnesc,acum pregătind Terra Novaîn care ierbivor va fi până şi leul;şi unde, sărmanului meu duhnetrupescîi vei înapoia, Mărite Iehova,cu iertare cu totADN-ul !

Călătorii prin timp

Bucătărie italiană

Colţul poetic al diasporei

Regiunea Emilia Romagna: Tortellini in brodo

^ Berbec

Chiar de lupta în care azi ești implicatNu prea e-nțeleasă de-al tău partenerE de-agonisit - deci nu sta, că-i păcat.Fără lene, insistă-acum ! Fii de fier !

_ Taur

La "pro" și "contra" fii foarte-atentDacă ești naiv poți fi păcălitÎn amor și-n muncă de joci independentLa orice "alviță" ești binevenit !

` Gemeni

Credința-ți constantă a fost premiatăVechi necugetate gesturi s-au uitatProbleme, dileme: n-ai, au fost odatăO dragoste nouă e de așteptat !

a Rac

Dacă un colocviu nou ți-a fost propusÎnfruntă-l fără teamă, ești "în venă" !Planuri noi, idei noi te-au sedus ?Cântărește și-apoi: la atac, fără jenă!

b Leu

Răni mai vechi, de-un zvon pot fi redeschiseAi nevoie de calm, de raționalitateCaută să dormi adânc, fără vise...Doar astfel grija o vei putea da la spate !

c Fecioară

O persoană nouă ți-acordă atenția ?Ochii-n patru, să nu joace dublu rol !La servici impune-ți cu forță pretențiaAltfel rămâi lefter, cu buzunarul gol !

d Balanţă

Caută-ți norocul cu mai mult optimismCalitate ce pe moment îți lipseșteInima și mintea trec printr-un cataclismProdus de zeul Marte ce se-mpotrivește!

e Scorpion

Partenerul de viață e mereu ocupat ?Speculează atunci clipele împreunăTolerează, iubește... de acuzi e păcat.Munca-ți dă satisfacții; disputele amână !

f Săgetător

Nu există vreodată perfect absolut !Amintește-și mereu când treci printr-o crizăCa asta; nu trebuie să te dai bătutVa trece curând. Nu te scoate din priză !

g Capricorn

Să te tânguiești, să oftezi, să bocești...Ți-ai dat seama-n final, la nimic nu servește.Șterge-ți lacrimi și uită trecute poveștiAltele noi te-așteaptă. Trăiește, iubește !

h Vărsător

În "coup de foudre" nu credeai, așa-i ?Până când nu te-a trăsnit.Nici la muncă noutăți de mult n-aveaiLuna, ca de Paști, te-a primenit !

i Pești

Să tolerezi, să ierți nu reușeștiNici când lucrezi tristețea nu te lasăSă fii calm, productiv, să gândești...Reculege-te, revino "acasă" !

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

◼ de Lorella Lattavo

de Ghighi Puieșteanu

După sfinţi

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 27: Actualitatea Magazin Nr.09

AnunțuriBaba şi boxul Boxeuracea mai în vârstă din Ja-ponia a intrat în ring, dinnou, la 45 de ani şi 304zile. Este vorba de japo-neza Kazumi Izaki; ea în-cearcă să devină cel maiîn vârstă campion mon-dial, depăşind recordullui George Foreman.

O jumătate de rus În2010 un cetăţean rus afost supus unei operaţii

chirurgicale în decursulcăreia i-au fost reduseexcesele de piele şi gră-sime: rusul a trecut de la240 kg greutate la"numai" 120.

Abureli informatice Înjargonul IT se foloseştetermenul de "vapor-ware"; acesta indică pro-duse care au fostanunţate cu "tam-tam"publicitar, dar care după

aceea n-au mai apărutpe piaţa comercială.

Cea mai scurtă locali-tate În Norvegia, la ca-pătul drumului europeanE10, există un sat tradi-ţional de pescari care senumeşte, simplu, Å. Nu-mele vine din limbaveche scandinavă şi în-seamnă "râu".

DIVERTISMENTPAGINA

27

Actualitatea Magazin caută în toată Italia corespondenţi de presăprofesionişti sau amatori. Pentru informaţii suplimentare trimiteţi unemail la: [email protected] (puteţi ataşa şi un CV)sau telefonaţi la +39 339 4142640.

Pe 21 Martie orele 20:30 se deschide singura şcoală de dansromânească din LombardiaVivere e ballare ! Cursuri latino-americane pentru români!Via Brennero nr. 10 Desio (Restaurantul Românesc Le Tre Lanterne),Info: 3292674410 Intrarea gratuită pentru prima săptămână.Vă aşteptăm cât mai numeroşi!

În Premieră la Bergamo CABINET STOMATOLOGIC pentru români !Tehnologie şi materiale de cea mai înaltă calitate la preţuri româneşti.Medicul stomatolog Lucian Babiceanu vă aşteaptă sâmbătă 17 Martieîntre orele 14:00-20:00 şi duminică 18 Martie între orele 09:00-15:00în studioul din via Bellini, 49 Bergamo.

Burduşel Marian (născut pe 6 febr. 1967) Burduşel Luminiţa şi Burduşel Andreea suntcitaţi să se prezinte la Judecătoria Sect.1 Bucureşti, pe data de 2-04-2012, la procesul amînatde Neagu Elena (în 20-02-2012) cu pretextul că suscitaţii lucrează în Italia. În caz de nepre-zentare se va cere judecarea în lipsă.

Anunţuri gratuite ! Vrei să publici un anunţ de micapublicitate în ziar ? Trimite acum textul anunţuluitău prin email la: [email protected]

Rebusistice | INTEGRAMA RO & IT

Cântăreți ce ne-au părăsit◼ de Ghighi Puieşteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: ME, CAS, FORMAGGIO, URAT, ZEAMA, PASTILE, IZ, RP, CASCAVAL, ASIAGO, EA, ATE, ARO, NASI, ROL, ESTIVA, SIP, PE, LL, EE, RAP, TRIA, LER, TARAIT, PARMIGIANO, GIR, ZE, ROS, SOI, BRANZALABURDUF, AT, ARATA, IEPE

Curiozităţi de pe mapamond

Actualitateamagazin

17 - 30 martie 2012

Page 28: Actualitatea Magazin Nr.09