aproape 13 milioane de persoane, în situații bogdan ... · 132 7 zile 19.02 - 25.02.2015...
TRANSCRIPT
Numărul 44919.02 - 25.02.2015
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA
Pag. 10
GRATUIT
Pag. 6
Aproape 13 milioane
de persoane, în situații
de risc de sărăcie
Torrejón de Ardoz:
Localuri gratis pentru idei
de afaceri inovatoare Pag. 7Pag. 4
La ce să fi m atenți când
cumpărăm o locuință
Dacă iei o
amendă de
trafi c într-un
stat UE,
îți vine acasă
Pag. 7
Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE: „Serviciile consulare vor putea fi demarate chiar din fața calculatorului”
132 7 ZILE 19.02 - 25.02.2015
Deputați pentru diaspora vin să asculte
problemele cetățenilor din Spania
Don Quijote de los Cárpatos, în
viziunea pictorului Ioan Oniciuc Uniunea Artiștilor Plastici din România și Asociația
Culturală Juan Ramón Jiménez și Lucian Blaga prezin-tă expoziția Don Quijote de los Cárpatos, a pictorului Ioan Oniciuc.
Tablourile sunt expuse la Biblioteca Municipală Car-denal Cisneros (Plaza Julián, 1) din Alcalá de Henares.
Organizatorii sunt sprijiniți de Consiliul pentru Cul-tură din Primăria Alcalá de Henares și Biblioteca Mu-nicipală Cardenal Cisneros.
Odată cu vernisajul, ce a avut loc pe 16 februarie, a fost prezentată și cartea Platero y yo.
Expoziția este deschisă până pe 26 februarie, de luni până vineri, între orele 8.30-21.00, iar sâmbăta, de la 9.00 la 14.00.
O delegație parlamentară a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților va face o vizită de lucru în Spania în peri-oada 21-25 februarie. Vor veni deputații Mircea Dolha, Mihai Deaconu, Eugen Tomac și Aurelian Mihai.
„La sfârșit de săptămână vom asista la slujba religioasă din câteva parohii românești din Comunitatea Madrid. Apoi vom purta dialoguri cu cetățenii și reprezentanți ai bisericilor românești”, a informat deputatul pentru Diaspora Aurelian Mihai într-un comunicat de presă.
Delegația din România se va întâlni și cu Preasfi nţitul Timotei Lauran, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania și Portugalia.
Deputații se vor întâlni cu mediul aso-
ciativ din Spania și reprezentanți ai Am-basadei și Consulatului României din Madrid în cadrul reuniunii ce va avea loc pe 23 februarie, de la ora 18.00, la sediul Ambasadei.
De asemenea, „vor fi purtate discuții pe marginea aspectelor prezenței românești din Regatul Spaniei cu reprezentanți ai Parlamentului spaniol cu ocazia întrevederilor cu dl. José Eu-genio Azpiroz Villar, președintele Comi-siei pentru Muncă și Securitate Socială din Congresul Deputaţilor, însoțit de membri ai Comisiei, și cu dl. Gonzalo Or-tiz Lázaro, director general pentru Imi-graţie în cadrul Guvernului Comunităţii Madrid”, a mai informat deputatul.
„Aducem în atenție că orice fel de pro-bleme se doresc a fi expuse, care privesc atât probleme existente în comunitățile
românești existente în diaspora, de această dată cele care privesc în mod di-rect situația românilor din Spania, cât și referitoare la taxe consulare, repatrierea cetățenilor români decedați în străinăta-te, organizarea alegerilor parlamentare, chestiuni de natură legislativă, subiectul dublei cetățenii, nu evitați a le ridica, a le aduce în atenția celor care avem competențe în domeniul legislativ în Parlamentul României.
În speranța unui dialog efi cient și găsirea soluțiilor optime pentru im-plementarea recomandărilor pe care ni le veți aduce, pentru a ne bucura cu toții de o legislație corectă în benefi ciul cetățenilor români, așteptăm sugestiile dumneavoastră pe tot parcursul vizitei din zilele următoare în Spania”, a trans-mis deputatul Aurelian Mihai.
Un vot de speranță, tema unui concurs
internațional de lucrări scurteAsociația Jurnaliștilor Români de Pre-
tutindeni (AJRP) și Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS) au lansat concursul internațional de lucrări scurte (reportaj, interviu, eseu) pe tema Un vot de speranță.
„Exprimați-vă gândurile sau aspirațiile în privința puterii votului, ce ar trebui să însemne el, de ce e important, de ce fi eca-re ar trebui să se preocupe de soarta țării sale în momentele importante ca alege-rile electorale, și de ce un vot contează, de ce este importantă implicarea fi ecărei persoane în a aduce speranță generațiilor prezente și viitoare prin prezența la vot”,
au transmis organizatorii. Vârsta minimă de participare la con-
curs este de 17 de ani. Lucrarea trimisă (reportaj, interviu, eseu) trebuie să fi e scri-să în limba română și de către o singură persoană. Nu sunt acceptate lucrări care promovează partide sau părți politice, ura sau xenofobia, scopul concursului este de a promova spiritul civic al cetățeanului.
Lucrările trebuie să fi e cât mai autenti-ce, fără a se recurge la copiat sau plagiat. De asemenea, trebuie să nu fi e sau să nu fi fost publicate în altă parte.
Materialul va conține între 600 și 1.000 de cuvinte. La sfârșitul lucrării trebuie să
se includă numele complet, localitatea și țara, adresa de e-mail, vârsta și profesia.
Dreptul de autor al lucrărilor acceptate va fi încredinţat organizatorilor. Lucrările trebuie primite până în data de 15 martie (inclusiv) pe adresele de e-mail: [email protected] sau [email protected].
Concursul oferă trei premii stabilite în urma consultării juriului format din trei membri AJRP și doi membri ASARS.
Premianții vor primi diplome din partea AJRP și ASARS. Numele câștigătorilor vor fi menționate pe paginile de internet ale AJRP și ASARS și de către partenerii media ai acestor asociații.
3PUBLICITATE19.02 - 25.02.2015
Plazo de inscripción del 10 al 24 de marzoBILINGÜISMO AVALADO POR:
Infórmate en www.madrid.org/buscadordecolegios y en el 012
INFORMAŢII UTILE 19.02 - 25.02.20154
Consulate itinerante în Murcia,
Motril, Málaga și Palma de MallorcaPentru a veni în sprijinul cetățenilor români din Spania, Consulatele Generale ale Ro-
mâniei la Sevilla și la Barcelona organizează din nou consulate itinerante. Consulatul General al României la Sevilla va avea activități de consulat itinerant după
cum urmează:Murcia: joi, 19 februarie, orele 10:00-14:00; primire cereri 14:00-17:00 eliberare acte,
Av. De Los Rectores no.3, Edifi cio Paraninfo, Espinardo.Motril: joi, 5 martie, orele 13:00-16:00 primire cereri 16:00-18:00 eliberare acte, Centro
Intercultural, Calle Galicia s/n, Edifi cio Versalles.Málaga: vineri, 6 martie, orele 10:00-14:00 primire cereri 14:00-17:00 eliberare acte,
Junta Municipal de Distrito no.7, Calle Emilio de la Cerda no.24.Mai multe informații puteți găsi pe pagina de internet http://sevilla.mae.ro. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români rezidenți în Insulele Baleare în perioada
27-28 februarie Consulatul General al României la Barcelona organizează un nou consu-lat itinerant în Palma de Mallorca.
Activitatea cu publicul se va desfășura la Casal de Inmigrantes, C/Eusebio Estada, nr. 48, Palma de Mallorca, conform următorului program:
- Vineri, 27 februarie, între orele 10.00-18.00 se vor prelua cererile;- Sâmbătă, 28 februarie, între orele 11.00-14.00 se vor elibera documentele, făcând
referire în mod special la actele notariale.Nu se preiau cereri pentru pașaport! Activitatea se va desfășura numai pe bază de programare prealabilă, ceea ce presu-
pune să vă adresați în mod direct consulatului până cel mai târziu la data de 20.02.2015, pentru a solicita o programare pentru serviciul consular dorit. Solicitările se fac la adresa de email [email protected] sau pe fax la nr. 934 341 109.
Dacă utilizați faxul, este absolut necesar să comunicați și un număr de telefon la care puteți fi contactați dacă este necesar. În cazul în care este vorba de un act notarial cu un mandat complex sau de întindere, este absolut necesar să se aducă modelul în format electronic, iar cei care doresc procuri pentru acte de identitate trebuie să fi e deja în posesia fotografi ilor necesare.
Nu se acceptă fotografi ile care nu corespund criteriilor legale!Cererile care nu respectă aceste condiții nu vor fi luate în considerare!Se atrage atenția că din motive organizatorice nu se poate face nici un fel de excepție
de la regula programării. Pentru efectuarea serviciului consular dorit, este absolut nece-sar să dețineți acte de identitate românești valabile și să aveți copii după absolut toate documentele.
La ce să fi m atenți când cumpărăm o locuință Decizia de a cumpăra o locuință este
foarte serioasă. Cumpărându-ți o casă ori îți cheltuiești toate economiile, ori iei un credit ipotecar de care vei fi legat toată viața. Pe piața bunurilor imobile sunt o mulțime de difi cultăți și obstacole, evita-rea acestora implicând o adevărată artă. Și 2015 este, la fel ca și ceilalți ani de cri-ză, foarte imprevizibil în ceea ce privește piața imobiliară.
Ce trebuie să facem după ce am decis
să cumpărăm un bun imobiliar în Spa-
nia?
Cum spun avocații cu experiență, este mai ușor să vindem decât să cumpărăm.
Dacă vindem un imobil trebuie să avem în vedere doar un aspect: să se accepte prețul dorit de noi și să ne intre banii în cont. În general plata pentru o locuință se face prin cec bancar. Banca dă asigu-rarea plății printr-un cec deja „garantat”, iar astfel vânzătorul are cu atât mai multă siguranță. Cu alte cuvinte, banca trebuie să îi dea banii vânzătorului, nu cumpără-torul, ce poate fi persoană fi zică sau juridi-că. Astfel vânzătorul este sigur că va primi banii pentru vânzarea imobilului.
Cecul bancar nu trebuie confundat cu cecul obișnuit din libretul personal, fi ind forme diferite de plată fără bani cash.
Ce se întâmplă cu cealaltă parte, cumpă-rătorul? Ce trebuie să verifi ce cumpărătorul unei locuințe înainte de a o cumpăra?
Verifi carea datoriilor unui bun
imobiliar
Foarte important pentru cumpărătorul unui bun imobiliar este ca acesta să nu aibă nici un fel de datorii. Carga poate fi reprezentată de ipotecă, embargouri, liti-gii în desfășurare ce au ca obiect bunul în
chestiune, drepturile reale limitate, con-tracte de închiriere înscrise în Registrul Proprietății etc.
Specialiștii din domeniul imobiliar recomandă ca lângă cumpărător să fi e pe durata întregului proces un avocat bun, cu experiență, care să verifi ce fi e-care document. În această privință, rolul agențiilor imobiliare constă în majoritatea cazurilor doar în relaționarea vânzătorului cu cumpărătorul, încasând comisionul co-respunzător.
În general, în cazul cumpărării unui bun imobiliar în Spania trebuie să se verifi ce următorii parametri:
1. existența sau nu a vreunui tip de da-torii
2. plata impozitului pe imobil (IBI – Im-puesto sobre Bienes Inmuebles) și a taxei pentru gunoi cel puțin în cei zece ani an-teriori
3. dacă s-a emis certifi catul de efi ciență energetică a imobilului, care este obliga-toriu
4. dacă s-au plătit toate cheltuielile în legătură cu asociația de proprietari
5. dacă toate facturile pentru utilități au fost plătite de vânzător la momentul vân-zării-cumpărării
6. trebuie să știm ce impozite trebuie să plătim în urma transmiterii imobilului și care sunt termenele de plată
Notarii din Spania verifi că doar ce este menționat la punctul 1, existența sau nu a vreunui tip de datorii. Mulți notari verifi că parțial ce este menționat la punctele 2, 3
și 4; în ceea ce privește cele menționate la numărul 6, menționează în actele de vânzare-cumpărare că au verifi cat doar pentru a se elibera de responsabilități. Și munca lor se termină aici. Verifi carea celor menționate la punctul 5 este problema personală a cumpărătorului.
În cazul cumpărării unui bun imobiliar cu ipotecă se pleacă de la ideea că toate aceste verifi cări sunt făcute de angajații băncii. Însă acest lucru nu înseamnă că respectivii angajați se vor preocupa de punctele 4, 5 sau 6. De aceea se recoman-dă verifi carea atentă a tuturor aspectelor menționate mai sus cu ajutorul unui jurist specializat în aceste teme.
Cumpărătorii se pot întâlni cu un alt obstacol de care nu se ocupă notarii din Spania. Acesta este cumpărarea așa-numitelor locuințe de protecție ofi cială (viviendas de protección ofi cial – VPO). Aceste locuințe au un regim special: în trecut au fost vândute la prețuri mai mici decât cele de pe piață cetățenilor care primesc prestații sociale. Acești propri-etari pot vinde bunul imobil doar la un preț mai mic decât al pieței. Verifi carea regimului acestui tip de locuință nu stă în sarcina notarului din Spania.
În practică adesea lumea nici nu știe ce cumpără, și de aici încep problemele, care, în acest caz, sunt în majoritate pen-tru vânzător.
Documentele de vânzare-cumpărare
și obligațiile fi scale
Odată realizate toate verifi cările cu pri-
vire la bunul imobiliar, inclusiv în prezența notarului, cel mai bine este să verifi cați (adică avocatul dvs.) încă o dată toate do-cumentele vânzării-cumpărării. Este bine ca înainte de a semna actele de vânzare-cumpărare să le citiți și dumneavoastră. Aveți grijă la modul în care sunt scrise numele și prenumele. Nu trebuie să mai explicăm de ce.
În mod normal puteți lua documentele de vânzare-cumpărare în trei zile calculate de la data actelor doar dacă nu există nici un fel de contestație din partea Registrului Proprietății. Aveți grijă pentru că din acest moment cumpărătorul și vânzătorul au obligații fi scale diferite. Informați-vă bine de termenele și sumele acestor obligații. Nici acest lucru nu este obligația notaru-lui din Spania. După semnarea actului de vânzare-cumpărare, obligațiile sunt ale vânzătorului/cumpărătorului.
După plata impozitelor cumpărătorul se afl ă în fața celui mai important mo-ment:
Înscrierea vânzării-cumpărării
în Registrul Proprietății
Se face fi e de către notar, fi e de cum-părător după plata tuturor impozitelor și taxelor corespunzătoare. Poate dura apro-ximativ trei luni. Odată înscris bunul imo-biliar, acesta este al dumneavoastră.
Acest articol nu reprezintă un sfat ju-
ridic, are doar caracter consultativ. Ma-
terialul a fost elaborat de avocata Dora
Poshtakova (tel.: 629 061 545; www.
poshtakova.com).
5INFORMAŢII UTILE19.02 - 25.02.2015
Tel. 0034 918 752 [email protected]
Cash&Carry ValdemoroPoligon Industrial la PosturaValdemoro, Avenida Arboledas 11
Deschis de luni-duminicã
(inclusiv fieste) între 10-21
Produse de mãcelãrie proaspete
NOU
pastã de mici, cârna i, coaste marinate, etc.Londra-Nürenberg-Bruxelles-Valdemoro
de produse alimentare române ti în 2200 m2
5000 *Mãlai Gata Mãmãliga - 0,49 euro*Vin Grasa de Cotnari - 1,79 euro
*Kürtös Kalács - 1,82 euro*Mici Boiere ti - 2,8 euro/kg
*Cârna i de curcan - 2,39 euro/kg*Alexandrion 5*, 500g - 3,49 euro
Pașaportul mortuarÎn cazul decesului unui cetăţean ro-
mân pe teritoriul spaniol familia tre-buie să contacteze o fi rmă de servicii funerare și să achite costurile stabilite de aceasta. Firma de servicii funerare se ocupă de procurarea documente-lor necesare repatrierii corpului ne-însufl eţit al cetăţeanului român. În cazul în care familia nu dispune de suma de bani necesară transportului, autorităţile spaniole vor proceda la
înmormântarea sau incinerarea de-functului, într-un cimitir din Spania, pe cheltuiala autorităților locale spa-niole.
Dacă familia dorește și dispune de suma necesară repatrierii cadavrului, Consulatul va elibera un pașaport mortuar.
Pentru eliberarea pașaportului mor-tuar sunt necesare următoarele do-cumente: documentul de identitate
românesc al persoanei decedate, în original; certifi cat de deces eliberat de Registrul Civil spaniol legalizat cu apostila conform Convenției de la Haga privind suprimarea obligativității supralegalizării încheiată la 5 octom-brie 1961; certifi cat medical de deces – în cazul decesului în spital sau auto-rizaţia judecătorească de repatriere a cadavrului în cazul morţii violente sau a morţii survenite la domiciliu sau în locuri publice; actul de îmbăl-sămare/efectuare a tratamentului antiputrefactiv dat de medicul legist; autorizație de înhumare dată de jude-cătorie; autorizaţia de transport dată
de autorităţile sanitare spaniole; itine-rariul sicriului. Toate aceste documen-te trebuie să fi e însoțite de fotocopii.
Sicriul va fi însoțit de certifi catul de deces, pașaportul mortuar, autoriza-ţia de transport și de alte documente prevăzute de legislația Spaniei și a sta-telor de tranzit.
În cazul transportului în ţară a urnei cu cenușă singurul document nece-sar este certifi catul de deces eliberat de Registrul Civil spaniol legalizat cu apostila conform Convenției de la Haga privind suprimarea obligativității supralegalizării încheiată la 5 octom-brie 1961.
Se fac înscrieri pentru examenele DELE
Institutul Cervantes a deschis pe 16 februarie perioada de înscrieri pentru examenele pentru obținerea Diplomei de Spaniolă ca Limbă Străină (Diploma de Español como Lengua Extranjera – DELE), ce vor avea loc în aprilie, mai, iu-lie, octombrie și noiembrie. Candidații se pot înscrie deja pentru oricare dintre cele cinci sesiuni de examene din acest an .
Termenul de înmatriculare pentru pri-ma sesiune de examene din acest an, ce va avea loc pe 17 aprilie, se încheie pe 11 martie. Probele se vor organiza în peste 900 de centre de examen din toa-tă lumea, în aproximativ 100 de țări. Se vor putea obține cinci dintre cele șase niveluri existente: A1, A2, B1, B2 și C1.
DELE sunt diplome ofi ciale ce dove-desc competența lingvistică, au valabi-litate pe durată nedeterminată și sunt recunoscute internațional. Sunt imple-mentate în sistemele de învățământ din diferite țări și sunt sprijinite de In-stitutul Cervantes, care le realizează respectând specifi cațiile Cadrului euro-pean de referinţă pentru limbi străine.
Mai multe informații se pot consulta pe diplomas.cervantes.es/
Servicii ce se pot obţine prin SMS pe pagina web a SS
Ministerul Muncii și Asigurărilor Soci-ale pune la dispoziția cetăţenilor un sis-tem de autentifi care prin intermediul căruia aceștia pot avea acces la o serie de servicii prin sediul electronic intro-ducând o serie de date (numărul docu-mentului de identitate/reședinţă – NIF, pașaport sau NIE; numărul de afi liere la sistemul de Asigurări Sociale, data naș-terii și numărul de telefon mobil):
- Servicii pentru cetăţeni: duplicat al documentului de afi liere la sistemul de Asigurări Sociale (SS); informaţii despre situaţia dvs. în câmpul muncii la o anu-mită dată (Informe de Alta laboral a fec-ha concreta); informaţii despre cotizaţii (Informe de bases de cotización), infor-maţii despre cotizaţiile realizate (Infor-me de bases y cuotas ingresadas), in-formaţii despre datele de identifi care și cele referitoare la domiciliu; informații despre situaţia actuală a lucrătorului; Informe de Situación de Empresario Individual; Informe de Vida Laboral; In-forme de Vida Laboral Acotado; dovada activităţii agrare pe cont propriu.
- Servicii pentru fi rme: Informe de Si-tuación de Empresario Individual
Odată verifi cate datele, veţi primi prin SMS o parolă numerică pentru o singu-ră utilizare, ce vă va permite să aveţi acces la serviciu.
Pentru a avea acces la acest serviciu trebuie să fi comunicat Trezoreriei Ge-nerale a Asigurărilor Sociale un număr de telefon mobil pentru comunicări, prin serviciul Comunicación de telé-fono y correo electrónico. În plus, este nevoie ca datele ce se solicită în for-mularul de autentifi care să coincidă cu cele înregistrate în baza de date a sistemului de Asigurări Sociale.
6 ÎN SPANIA 19.02 - 25.02.2015
Aproape 13 milioane de persoane, în
situații de risc de sărăcie sau excluziune
Mai mult de o treime dintre spaniolii între 25 și 34 de ani sunt în fața pieței muncii fără o califi care minimă sufi cientă, având cel mult Secundaria Obliga-toria (ESO), a informat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Datele analizei intermediare a Panoramei Educației 2015 „au confi r-mat că sistemul de educație spaniol are o gravă problemă de formare educati-vă” a acestor persoane, a constatat și Institutul Național de Evaluare Educativă (INEE) într-o analiză a acestui aspect.
Spania, cu 35%, dublează indicele mediu al OCDE de persoane în acest in-terval de vârste în aceleași circumstanțe, ce este de 15% în UE, conform date-lor din 2013.
Când se analizează toată populația adultă (între 25 și 64 de ani), se observă că 44% dintre spanioli au doar Secundaria Obligatoria, procent dublu față de UE și OCDE. „Țările au multe bune motive ca să evite ca tinerii să cadă în capca-na de a intra pe piața muncii și în etapa adultă fără o califi care bună”, a expli-cat directorul Departamentului pentru Inovație și Indicatori ai Progresului din OCDE, Dirk Van Damme, într-un articol citat de INEE.
Datele analizei arată că riscul cu privire la șomaj continuă să fi e foarte ridi-cat în rândul adulților cu un nivel scăzut de pregătire. „De fapt, multe țări au identifi cat problema abandonării prea curând a studiilor și formării drept una dintre cele mai mari provocări la nivel educativ”, a adăugat responsabilul din OCDE.
Spania a reușit să reducă abandonul școlar cu nouă puncte în ultimii cinci ani, ajungând la 21,9% anul trecut, dar continuă să fi e departe de media UE (12% în 2013). Practic 14% dintre cei care au doar studii elementare sunt șomeri în OCDE; 8% dintre cei care au bacalaureat și diplome de studii profe-sionale și 5% dintre cei cu facultate.
O altă problemă a tinerilor din Spania este cea a „ninis” (nici nu studiază, nici nu muncesc), care sunt 24,5% dintre cei de 20-24 de ani (11,3% în UE-21) și 27,1% dintre cei de 25-29 de ani (10,9% în UE-21).
În Spania rata șomajului în rândul persoanelor cu cel mult ESO este de 33%.
Însă și prezența pe piața muncii a absolvenților de Secundaria postobligato-ria este sub mediile internaționale. Lucrează 64,5% dintre spaniolii între 25 și 64 de ani cu studii de Formación Profesional (FP) medie (75% în OCDE și 75,6% în UE). Dintre spaniolii cu bacalaureat sunt angajați 64,4%, în timp ce în UE în această categorie sunt 69,4%, iar la nivel de UE – 70,1%.
Studiul atrage atenția și asupra faptului că 9% din populația spaniolă adultă are o diplomă de FP medie, de patru ori mai puțin decât media comunitară (39%).
„Mesajul este clar: dacă țările vor să își îmbunătățească sustenabil și inclusiv creșterea economică și progresul social ar trebui nu doar să își extindă siste-mele de educație superioară, ci și să lucreze la reducerea procentului de tineri cu niveluri de educație elementare”, recomandă Van Damme.
AGENȚIE DE TRADUCERI pentru orice limbă străină
35% dintre tineri nu au pregătirea minimă sufi cientă
pentru a munci Peste 12,8 milioane de persoane,
27,3% din populația Spaniei, sunt în situații de risc de sărăcie sau excluzi-une. Procentul a crescut cu 2,6 față de 2009, altfel spus, alte 1.320.216 de persoane au căzut în această situație de vulnerabilitate. Datele au fost prezentate în a patra analiză cu privire la Starea de sărăcie din Spa-nia, prezentată pe 10 februarie de Rețeaua Europeană de Luptă contra Sărăciei și Excluziunii Sociale în Spa-nia și care analizează evoluția indi-catorului european Arope (combină venitul cu posibilitățile de consum și muncă) în perioada 2009-2013.
Datele, ale Institutului Național de Statistică și prelucrate de sociologul Juan Carlos Llano, arată o scădere lentă, dar continuă a ratei Arope până la cu puțin înainte de începe-rea crizei și o schimbare începând cu 2008, când a început să crească de la 24,5% din populație până la 27,3%, în 2013. Deși creșterea riscului de să-răcie și excluziune a devenit mai len-
tă din 2010 și în 2013 s-a mărit doar cu 0,1%, se atrage atenția că acest lucru nu are nimic de-a face cu o îmbunătățire a situației: „Se explică printr-un simplu efect statistic cau-zat de reducerea veniturilor în rân-dul unor ample pături ale populației, la care trebuie să se adauge întoar-cerea imigranților săraci în țările lor de origine”, se explică în analiză.
La sfârșitul anului 2013 colectivul cel mai afectat era cel al tinerilor între 16 și 30 de ani, 33% fi ind în situații de risc de sărăcie și excluzi-une, aceștia fi ind urmați de copii – 31,9%. Procentul de copii săraci în rândul celor sub 16 ani este de 26,7.
Arope analizează rata sărăciei relative, ce afectează 20,4% din populația Spaniei, cât și lipsurile ma-teriale severe, pe care le suferă 6,2% dintre cetățeni, și intensitatea mică a muncii, ce afecta în 2013 15,7% dintre locuitorii țării.
„A dispărut o bună parte a clasei mijlocii, care acum este de jos”, a spus
Graciela Malgesini,responsabila pentru Afaceri Europene din Rețeaua Europeană de Luptă con-tra Sărăciei și Excluziunii Sociale în Spania.
Studiul arată că aproape trei mili-oane de persoane, cu 800.000 mai multe decât înainte de criză, au dificultăți în a se alimenta adecvat, întârzieri la plata locuinței, nu o pot încălzi iarna sau nu pot să acopere o cheltuială neprevăzută.
Malgesini a atras atenția că, după datele Eurostat, aproape 12% din-tre lucrătorii din Spania sunt în-tr-o situație de sărăcie relativă, câștigând mai puțin de jumătate din media națională.
Navarra, País Vasco și Aragón au rate de risc de sărăcie și excluziu-ne sub 20%, în timp ce în Canarias, Extremadura, Castilla-La Mancha și Andalucía acestea sunt între 35% și 39%. Analiza atrage atenția asu-pra orașului Ceuta, unde 47% din populație este în această situație.
Tramvaiul a dus Primăria Parla aproape la faliment
Tramvaiul din Parla a devenit un bolovan pentru Tomás Gómez. Omul care a reușit să ajungă primar cu cel mai mare procent de voturi din Spa-nia într-un municipiu de peste 50.000 de locuitori s-a văzut târât de proiec-tul său cel mai mare, ale cărui costuri prea mari au adus Primăria aproape de faliment. Poliția și Procuratura fac cercetări pentru a vedea dacă Gómez, succesorul său, José María Fraile, ares-tat în Operațiunea Púnica, și consilierii din echipa guvernului local au comis abuz în serviciu și au deturnat fonduri.
Tramvaiul din Parla are o traiectorie circulară de 8,3 kilometri și 15 stații ce unesc centrul orașului de noul cartier Parla Este și bulevardele Nord și Sud. Concesionarea este pe 40 de ani. Pro-iectul a fost impulsionat de Tomás Gómez, primar al municipiului Parla în perioada 1999-2008. Construirea
sa, alături de investițiile municipale în locuințe de protecție ofi cială, i-au crescut mult popularitatea în muni-cipiul cu cea mai mare creștere din zona de sud a Comunității Madrid în ultimii ani (125.300 de locuitori). A fost inaugurat cu o lună înainte de alege-rile din 2007, când Gómez a obținut 74,4% dintre voturi și 20 dintre cei 25 de consilieri.
Însă tramvaiul a adus Primăria Parla aproape de faliment. În prezent dato-rează 180 de milioane de euro fi rmei concesionare Tranvía de Parla, cu 85% din acțiuni ale Globalvía, ce aparține companiei de construcții FCC, y cu acțiuni ale Casei de Economii Castilla-La Mancha), conform analizei realizate de Deloitte și prezentată de ziarul El País. Costul de adjudecare a tramva-iului a fost de 108 milioane de euro, cu TVA inclus. Conducerea Primăriei Parla
a aprobat apoi două modifi cări pentru 41 de milioane de euro, cu TVA inclus. Poliția Judiciară și Procuratura au sus-piciuni că aceste creșteri sunt nejusti-fi cate sau sunt pentru lucrări care ul-terior nu s-au făcut, motiv pentru care au cerut ca Tomás Gómez, succesorul său, José María Fraile, și consilierii care au aprobat operațiunea să fi e trimiși în judecată. Acum, între împrumut și 122 de milioane de euro dobânzi, Primăria Parla are o datorie de 256 de milioane de euro pentru tramvai.
Tomás Gómez a declarat că res-ponsabilitatea, dacă există, este a Consorțiului de Transporturi din Co-munitatea Madrid, care a fost instituția care a făcut contractarea și și-a dat aprobarea pentru lucrări și modifi cări. „Este imposibil să fi u trimis în judecată pentru tramvai”, a spus Gómez, pe 11 februarie.
7ACTUALITATE 19.02 - 25.02.2015
Dacă iei o amendă într-un stat membru UE, îți vine acasăȘoferii care vor încălca codul rutier
în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amen-dă, după ce Parlamentul European (PE) a adoptat, pe 11 februarie, o Di-rectivă privind facilitarea schimbului transfrontalier de date privind încăl-carea normelor de circulaţie.
Parlamentul European a adoptat
propunerea de Directivă de facilitare a schimbului transfrontalier de infor-maţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa ru-tieră, prin care se actualizează regulile referitoare la schimbul transfrontalier de date privind infracţiunile rutiere. În urma adoptării acestei Directive, șoferii care vor încălca codul rutier
în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amendă, se arată în-tr-un comunicat al PE.
Regulile se vor aplica și în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în următorii doi ani.
„Pentru a atinge obiectivul UE de a diminua cu până la jumătate de-cesele pe șosele, avem nevoie de in-strumente mai eficiente de siguranţă rutieră, cum ar fi această directivă care combate impunitatea. Desigur că cetăţenii nu vor fi încântaţi să pri-mească o notificare privind o infracţi-une rutieră, dar trebuie să aprecieze că toată lumea va fi tratată egal în UE, indiferent unde este înregistrată mașina”, a declarat raportorul spaniol Inés Ayala Sender (S&D).
„Directiva s-a dovedit deja un pas foarte eficient înainte pentru a com-bate impunitatea pe șoselele din UE. Șoferii străini vor fi mai atenţi acum,
știind că pot primi notificări privind orice infracţiune rutieră pe care o co-mit în străinătate”, a adăugat ea.
Modificările aprobate de Parlamen-tul European asigură o nouă bază le-gală (siguranţa rutieră) pentru reguli-le privind schimbul de date, conform
deciziei Curţii Europene de Justiţie din 6 mai 2014, care a stabilit că ante-rioara bază legală (cooperarea poliţi-ei) nu era corectă.
Directiva anterioară nu se aplica în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, dar schimbarea bazei legale le obligă
să transpună noua directivă în le-gislaţiile lor naţionale în termen de doi ani de la intrarea ei în vigoare.
Acordul are nevoie de aprobarea formală a Consiliului de Miniștri. Regulile prezente rămân în vigoa-re până la 6 mai 2015, pentru a permite modificarea bazei legale înainte ca noua directivă să intre în vigoare.
Torrejón de Ardoz
Localuri gratis pentru idei de afaceri inovatoarePână pe 27 februarie se poate partici-
pa la prima ediție a concursului Monta tu negocio, o măsură pionieră adresată în special întreprinzătorilor, firmelor și afacerilor din municipiul Torrejón de Ardoz pentru a le facilita în mod gra-tuit un local comercial în cartierul Soto Henares și finanțare preferențială. În cadrul concursului se vor selecționa în principal idei de afaceri sau firme cu caracter inovator (startups). Proiec-
tul trebuie să aibă o bază tehnologică sau să aducă inovații în gestionarea organizației, strategiei de vânzări și marketing și/sau designului ori gesti-onării de produse și procese. Pot par-ticipa orice tip de magazin și servicii în general. Cererile se pot prezenta până pe 27 februarie și trebuie prezentate la Consiliul pentru Muncă din acest mu-nicipiu (calle Londres s/n, urbanizația Torrejón 2000). Concursul se adresea-
ză proiectelor, firmelor și întreprinză-torilor din Torrejón de Ardoz care în-deplinesc o serie de condiții, între care să fie înregistrați cu reședința în acest oraș sau, dacă este vorba de o firmă, cel puțin 50% dintre asociații acesteia să aibă reședința aici; să completeze soli-citarea, pe care o pot coborî de pe pa-gina web a Primăriei; să depună un CV al echipei promotoare, fotocopia DNI/NIE a promotorului principal al proiec-
tului sau documentele (escrituras) în cazul firmelor constituite; un plan de empresa; dacă firma funcționează tre-buie să prezinte certificate precum că este la zi cu obligațiile fiscale și la siste-mul de Protecție Socială.
Premiile concursului sunt: să aleagă între patru localuri comerciale ample în cartierul Soto Henares (mai precis, pe strada Benjamín Palencia 2) pentru o perioadă de maximum șapte ani fără chirie și fără IBI, cât și posibilitatea de a avea acces la finanțare preferențială de la Caja Rural de Soria pentru demara-rea afacerii, plătindu-se doar cheltuie-lile pentru utilități; pre-acordarea unei linii de finanțare de la Caja Rural Soria și un serviciu de tutelă în afaceri timp de un an, în mod gratuit, prin Rincón del Emprendedor pentru proiectele
câștigătoare din partea Primăriei Tor-rejón de Ardoz. „Este pentru prima dată când se organizează în Torrejón de Ardoz un concurs cu aceste carac-teristici ce are ca obiectiv stimularea inițiativelor de afaceri, munca și dez-voltarea urbanistică și comercială a cartierului Soto Henares”, a spus pri-marul acestui municipiu, Pedro Rollán.
19.0
2 - 2
5.02
.201
5
-9SO
CIET
ATE
8
Cri
za u
cra
ine
an
ă a
jun
ge
în
Sp
an
ia, u
nd
e s
e s
imte
lip
sa r
uși
lor
Criz
a uc
rain
eană
a a
juns
pe
coas
tele
Sp
anie
i, un
de in
vest
itorii
ruși
, che
maț
i să
com
pens
eze
pier
deril
e de
pe
sect
o-ru
l im
obili
ar, s
unt t
ot m
ai p
uțin
i din
ca-
uza
rece
siun
ii di
n ța
ra lo
r, co
nsec
ință
a
sanc
țiuni
lor i
mpu
se M
osco
vei.
„Acu
m r
ușii
nu s
unt
cum
pără
tori.
Ba
mai
mul
t, un
ii ru
și s
e de
sprin
d de
pr
oprie
tățil
e de
aic
i, di
n Sp
ania
. Era
u și
ope
rațiu
ni c
are
erau
pe
punc
tul d
e a
fi se
mna
te, d
ar r
ușii
au d
ispă
rut”,
a
decl
arat
Ram
ón R
iera
, pr
eșed
inte
al
com
pani
ei d
in s
ecto
rul i
mob
iliar
FIA
-BC
I Spa
nia.
Co
legi
ul
Regi
stra
toril
or
din
Spa-
nia
are
cifr
e în
ac
eeaș
i di
recț
ie.
Ach
iziți
onar
ea d
e lo
cuin
țe d
e că
tre
ruși
a s
căzu
t de
la
8,79
% î
n pr
imul
tr
imes
tru
din
2014
la 8
,08%
în a
l doi
-le
a și
la
7,5%
în
al t
reile
a, d
eși
s-au
m
enți
nut
pe lo
cul I
II în
top
ul c
umpă
-ră
toril
or s
trăi
ni, î
n ur
ma
brita
nici
lor
și
fran
cezi
lor.
Ex
plic
ația
? Rub
la și
-a p
ierd
ut ap
roap
e ju
măt
ate
din
valo
are
față
de
dola
r înt
r-un
an,
ca
urm
are
a sa
ncțiu
nilo
r eco
no-
mic
e im
puse
Rus
iei p
entr
u ro
lul s
ău în
co
nfl ic
tul d
in e
stul
Ucr
aine
i, un
de 5
.300
de
per
soan
e au
mur
it în
zec
e lu
ni. Î
n pl
us, s
e pr
eved
e ca
PIB
-ul R
usie
i să
cadă
(-3
%, c
onfo
rm M
osco
vei)
în 2
015,
dup
ă o
creș
tere
de
0,6%
în 2
014.
La
aces
tea
se a
daug
ă fa
ptul
că
guve
rnul
rus
îi în
-cu
raje
ază
pe c
etăț
enii
săi
să r
ămân
ă în
țară
și s
ă cu
mpe
re p
e lit
oral
ul M
ării
Neg
re.
Din
cau
za c
rizei
eco
nom
ice
din
Spa-
nia,
„mul
tă lu
me
din
sect
orul
imob
iliar
lu
cra
cu p
iața
rus
ă, p
entr
u că
era
pu-
tern
ică”
, a e
xplic
at R
iera
. „D
eși 8
0% a
u cu
mpă
rat l
ucru
ri ie
ftin
e”, a
adă
ugat
. D
estin
ația
prin
exc
elen
ță e
ra c
oast
a M
ării
Med
itera
ne,
unde
ruș
ii bo
gați
popu
lau
de c
âțiv
a an
i pla
jele
și r
esta
-ur
ante
le la
mod
ă. C
onfo
rm C
onsi
liulu
i G
ener
al a
l Not
arilo
r, pe
prim
ul lo
c es
te
Com
unid
ad V
alen
cian
a (2
.057
locu
ințe
ac
hizi
ționa
te î
n 20
13),
acea
sta
fi ind
ur
mat
ă de
Cat
aluñ
a (9
89) ș
i And
aluc
ía
(677
).
Ace
lași
lucr
u s-
a în
tâm
plat
și c
u tu
-ris
mul
. „În
ulti
mii
cinc
i sa
u șa
se a
ni,
deod
ată
a fo
st c
a o
deba
rcar
e” r
usă,
a
rezu
mat
Fed
eric
o A
lvar
gonz
ález
, di
-re
ctor
ul c
omer
cial
și d
e m
arke
ting
de
la L
a G
avin
a, u
n ho
tel d
e lu
x de
pe
Cos-
ta B
rava
cat
alan
ă.
„Rus
ul îț
i dă
mai
mar
e re
ntab
ilita
te
decâ
t al
ți c
lienț
i pe
ntru
că
îți
cere
ca
mer
e de
o c
ateg
orie
mai
rid
icat
ă,
chel
tuie
ște
mai
mul
t în
res
taur
ant,
în v
inur
i. Po
ate
aces
t luc
ru a
făcu
t ca
unii
să s
e gâ
ndea
scă
că e
ra v
orba
de
noul
El D
orad
o și
clie
ntul
era
cel
car
e tr
ebui
a să
mun
ceas
că”,
expl
ică.
D
ușul
rec
e a
veni
t în
ace
st s
ecto
r an
ul t
recu
t, câ
nd n
umăr
ul d
e tu
rișt
i
O ro
mân
că, î
ntr
e ce
i 100
de
can
did
aţi s
elec
ţion
aţi
pen
tru
o m
isiu
ne
pe
Mar
te
And
reea
, o
rom
âncă
în
vârs
tă d
e 34
de
ani
care
loc
uieș
te î
n C
anad
a,
a fo
st i
nclu
să p
e lis
ta c
elor
100
de
cand
idaţ
i pe
ntru
mis
iune
a sp
aţia
lă
Mar
s O
ne,
ce v
izea
ză t
rim
iter
ea î
n an
ul 2
024
a un
ui e
chip
aj d
e as
tron
a-uţ
i pe
ntru
a c
olon
iza
plan
eta
roși
e,
potr
ivit
inde
pend
ent.c
o.uk
.M
ars
One
, un
pro
iect
pri
vat
care
vi
zeaz
ă tr
imit
erea
pri
milo
r oa
men
i pe
Mar
te,
a an
unţa
t nu
mel
e ce
lor
100
de c
andi
daţi
car
e s-
au c
alifi
cat
mai
dep
arte
dup
ă a
trei
a ru
ndă
de
sele
cţie
din
ace
st p
roie
ct.
Doa
r 40
di
ntre
ei
vor
intr
a în
pro
gram
ul d
e an
tren
amen
t pe
ntru
o c
ălăt
orie
pe
Mar
te,
finan
ţată
pr
in
inte
rmed
iul
unei
em
isiu
ni T
V de
tip
rea
lity-
show
, re
late
ază
inde
pend
ent.c
o.uk
.Ce
i 10
0 de
can
dida
ţi a
u fo
st s
e-
lecţ
iona
ţi d
intr
-un
num
ăr t
otal
de
20
2.58
6 de
per
soan
e ca
re s
-au
în-
scri
s în
ace
st p
roie
ct.
Can
dida
ţii c
are
nu a
u fo
st s
elec
taţi
în a
ceas
tă e
tapă
vor
put
ea s
ă ap
lice
din
nou
pent
ru p
roie
ctul
Mar
s O
ne
în 2
015.
And
reea
s-a
năs
cut
în R
omân
ia, î
n pr
ezen
t lo
cuie
ște
în C
anad
a și
deţ
i-ne
dub
lă c
etăţ
enie
rom
âno-
cana
di-
ană.
Ea
spun
e că
est
e pa
sion
ată
de
tot
ce a
re le
gătu
ră c
u șt
iinţa
, în
spe-
cial
cu
avia
ţia
și e
xplo
rare
a sp
aţia
lă.
În p
reze
nt, u
rmea
ză u
n cu
rs p
entr
u a
obţi
ne l
icen
ţa d
e pi
lot
auto
riza
t și
luc
reaz
ă ca
ana
list
în i
ndus
tria
IT
din
Can
ada.
Spu
ne c
ă ar
e un
sim
ţ al
um
orul
ui fo
arte
sar
cast
ic ș
i că
ador
ă pr
ovoc
ările
. „A
ș vr
ea s
ă pl
ec p
e M
arte
pe
ntru
că
vrea
u să
iau
part
e, în
ace
-
lași
tim
p, la
isto
ria
și v
iitor
ul o
men
i-ri
i. M
i-ar
plă
cea
să fa
c pa
rte
din
echi
-pa
car
e va
con
stru
i fun
daţi
a un
ei n
oi
civi
lizaţ
ii pe
o n
ouă
plan
etă.
E d
oar o
ches
tiun
e de
tim
p pâ
nă c
ând
omen
i-re
a va
tre
bui s
ă îș
i găs
easc
ă un
nou
ha
bita
t, pe
o n
ouă
plan
etă,
iar a
ceas
-tă
mis
iune
repr
ezin
tă o
opo
rtun
itat
e pe
rfec
tă”,
a sp
us A
ndre
ea.
„Cre
d că
sun
t un
can
dida
t po
triv
it pe
ntru
ace
astă
mis
iune
, pe
ntru
că
sunt
inde
pend
entă
, iub
esc
prov
ocă-
rile
și s
unt
sufic
ient
de
încă
păţâ
nată
pe
ntru
a n
u re
nunţ
a ni
ciod
ată
în fa
ţa
prob
lem
elor
, îm
i pla
ce a
vent
ura,
îmi
plac
e să
-mi
asum
ris
curi
, su
nt c
uri-
oasă
din
fire
și s
unt
dem
nă d
e în
cre-
dere
”, a
adău
gat
ea.
Cei 1
00 d
e ca
ndid
aţi r
ămaș
i în
cur-
să v
or tr
ece
de a
cum
înai
nte
prin
alt
e câ
teva
run
de d
e se
lecţ
ie c
are
„se
vor
conc
entr
a pe
alc
ătui
rea
de c
andi
daţi
care
pot
să
supo
rte
toat
e gr
eută
ţile
ge
nera
te d
e o
așez
are
uman
ă pe
r-m
anen
tă p
e M
arte
”, au
spu
s co
ordo
-na
tori
i pro
iect
ului
Mar
s O
ne. C
andi
-da
ţii
vor
fi an
tren
aţi
într
-o r
eplic
ă a
viit
oare
i re
ședi
nţe
mar
ţien
e, î
n ca
re
le v
or f
i tes
tate
apt
itud
inile
și c
apa-
cita
tea
de a
lucr
a în
ech
ipă.
În fi
nal,
40 d
e ca
ndid
aţi v
or fi
ale
și
pent
ru a
urm
a un
cur
s de
ant
rena
-m
ent
spec
ific
pent
ru m
isiu
nea
pro-
priu
-zis
ă. V
or u
rma
un p
rogr
am d
e pr
egăt
ire
ce a
re o
dur
ată
de o
pt a
ni,
înai
nte
ca t
eles
pect
ator
ii ac
elui
rea
-lit
y sh
ow d
e te
levi
ziun
e să
vot
eze
și
să d
ecid
ă co
mpo
nenţ
a fin
ală
a ec
hi-
paju
lui,
care
va
fi al
cătu
it d
in p
atru
pe
rsoa
ne.
Re
țea
ce
în
șela
min
ore
pe
ntr
u a
tri
mit
e
ma
teri
ale
cu
co
nți
nu
t se
xu
al
Polic
ía N
acio
nal l
-a a
rest
at în
tr-u
n lo
-cu
torio
din
Mál
aga
pe p
resu
pusu
l lid
er
al u
nei
rețe
le i
nter
națio
nale
ce
înșe
la
min
ore
pent
ru a
-i tr
imite
pe
inte
rnet
fo
togr
afi i
și v
ideo
uri c
u co
nțin
ut s
exua
l. În
ace
eași
ope
rațiu
ne a
u fo
st a
rest
ate
alte
cin
ci p
erso
ane,
în d
iferit
e lo
calit
ăți
span
iole
.
Bărb
atul
, de
38
de a
ni,
mai
fus
ese
ares
tat d
e ci
nci o
ri pe
ntru
dis
trib
uire
de
porn
ogra
fi e c
u m
inor
i și c
hiar
fam
ilia
sa
îi lu
ase
dive
rse
disp
oziti
ve e
lect
roni
ce,
într
e ca
re c
alcu
lato
are
și t
elef
oane
mo-
bile
, pen
tru
a nu
put
ea in
tra
pe in
tern
et,
a in
form
at, p
e 15
febr
uarie
, înt
r-un
co-
mun
icat
, Pol
icía
Nac
iona
l.
Rețe
aua,
ai
că
rei
mem
bri
au
fost
ar
esta
ți și
în O
vied
o, T
oled
o, B
arce
lona
și
Tar
rago
na, c
rea
profi
luri
pe re
țele
so-
cial
e pe
ntru
a a
trag
e m
inor
e, le
stu
dia
De
sen
ul u
nu
i b
ăie
țel r
om
ân
v
a d
eve
ni o
ju
cări
e v
ân
du
tă
în t
oa
tă lu
me
a„U
n pr
ichi
ndel
din
Rom
ânia
e v
iito-
rul d
esig
ner a
l une
i juc
ării
pe c
are
o ve
i gă
si în
mag
azin
ul n
ostr
u. A
lber
t ar
e 7
ani
și a
par
ticip
at l
a co
ncur
sul
nost
ru
inte
rnaţ
iona
l de
des
ene.
Ide
ea l
ui a
fo
st u
na d
intr
e ce
le 1
0 câ
știg
ătoa
re d
in
pest
e 80
0 de
însc
rieri
din
toat
ă lu
mea
”, se
ara
tă p
e pa
gina
de
Face
book
a IK
EA
Rom
ânia
.D
esen
ul r
ealiz
at d
e A
lber
t es
te u
nul
dint
re c
ele
zece
des
ene
câșt
igăt
oare
al
e un
ei c
ompe
tiţii
orga
niza
te la
niv
el
glob
al,
în c
adru
l Ca
mpa
niei
Juc
ăriil
or
de P
luș
pent
ru E
duca
ţie, e
diţia
201
4.„A
m a
les
10 c
reaţ
ii câ
știg
ătoa
re d
in-
tre
mii
de d
esen
e re
aliz
ate
cu b
ucur
ie
de c
ătre
cop
ii. D
esen
ele
fi nal
e su
nt fi
-gu
ri fa
ntas
tice,
uni
ce, c
are
dem
onst
rea-
ză c
ă or
ice
este
pos
ibil
în i
mag
inaţ
ia
copi
ilor.
Jucă
riile
de
pluș
vor
fi p
rodu
se
amuz
ante
, sim
patic
e și
sur
prin
zăto
are,
pl
ine
de p
erso
nalit
ate.
Noi
am
aju
ns s
ă în
drăg
im a
cest
e pe
rson
aje
și s
unt s
igu-
ră c
ă el
e vo
r fi f
oart
e po
pula
re și
prin
tre
clie
nţi”,
a d
ecla
rat
Mar
ia T
horn
, Ran
ge
Man
ager
la C
hild
ren’
s IK
EA.
Ined
itul
lilia
culu
i de
sena
t de
Alb
ert
cons
tă în
fapt
ul c
ă ac
esta
are
arip
ile în
-to
arse
inve
rs.
„Cre
dem
că
știm
de
ce m
icul
lilia
c (re
-al
izat
de
băie
ţelu
l din
Rom
ânia
, n.re
d.)
arat
ă aș
a de
sur
prin
s: e
ste
sing
urul
din
lu
me
care
poa
te z
bura
cu
arip
ile o
rien-
tate
inve
rs!”,
a m
ai s
pus
Mar
ia T
horn
.To
ate
cele
zec
e de
sene
câș
tigăt
oare
vo
r fi t
rans
form
ate
în ju
cării
.
ruși
a s
căzu
t cu
10,
3% f
ață
de 2
013,
co
nfor
m M
inis
teru
lui T
uris
mul
ui.
Exis
tă
tem
erea
că
„de
-a
lung
ul
aces
tei
veri
să
se p
rodu
că o
rea
cție
fo
arte
im
port
antă
, nu
do
ar c
u pr
ivir
e la
tur
is-
tul c
are
ajun
ge a
ici,
ci ș
i a
turi
stul
ui c
are
vine
, ca
aces
ta s
ă vi
nă c
u o
mul
t m
ai
mic
ă pu
tere
de
cu
mpă
rare
”, co
nsid
eră
Iker
Ll
ano,
di
rect
orul
ho
telu
lui
Pirá
mid
e Sa
-lo
u, d
e pe
Cos
ta D
orad
a ca
tala
nă, a
i căr
ui c
lienț
i ru
și a
duc
70%
din
tre
în-
casă
ri.
pers
onal
itate
a și
int
eres
ele,
iar
apo
i le
m
anip
ula
pent
ru a
obț
ine
imag
ini
cu
cara
cter
sexu
al.
Inve
stig
ația
a în
cepu
t la
mijl
ocul
anu
-lu
i 20
13, c
ând
adm
inis
trat
orii
unui
fo-
rum
de
pe in
tern
et a
u de
tect
at u
n an
unț
în c
are
se c
erea
u „c
opii”
car
e să
se
expu
-nă
sex
ual î
ntr-
un p
resu
pus „
conc
urs”,
în
anun
ț ap
ărân
d fo
togr
afi i
porn
ogra
fi ce
cu o
min
oră.
Uni
tate
a de
Inv
estig
ație
Te
hnol
ogic
ă au
înce
put c
erce
tăril
e pe
n-tr
u id
entifi
car
ea ș
i loc
aliz
area
resp
onsa
-bi
lilor
pen
tru
intr
oduc
erea
anu
nțul
ui.
Au d
esco
perit
un
profi
l de
pe
o re
țea
so-
cial
ă ce
sim
ula
că a
r apa
rțin
e un
ei m
ino-
re și
ai c
ărei
prie
teni
era
u și
ei s
ub 1
8 an
i. În
spat
ele
aces
tui p
rofi l
în
real
itate
era
un
bărb
at c
e în
cerc
a să
atr
agă
min
ore
și c
are,
oda
tă c
e ac
este
a lu
au l
egăt
ura
cu e
l, în
-ce
pea
faza
de
apro
pier
e în
car
e sp
unea
că
este
o
fată
de
o vâ
rstă
sim
ilară
cu
vic
timel
e. A
stfe
l put
ea
stud
ia
pers
onal
itate
a și
in
tere
sele
fi ec
ărei
min
ore,
an
aliz
ându
-i co
men
tarii
le
și g
ustu
rile
pent
ru a
înce
pe o
rela
ție c
e aj
unge
a să
fi e
de în
cred
ere.
Atu
nci,
ex-
plic
ă Po
liția
, con
vers
ațiil
e aj
unge
au să
fi e
cu c
arac
ter s
exua
l, în
con
text
ul a
cest
ora
și la
cer
erea
cel
ui a
rest
at m
inor
ele
ajun
-gâ
nd s
ă se
ara
te d
ezbr
ăcat
e, c
rezâ
nd c
ă și
ele
ave
au s
ă pr
imea
scă
mat
eria
le d
e ac
elaș
i fel
de
la a
șa-z
isa
fată
de
acee
ași
vârs
tă. D
ar o
dată
ce
min
orel
e tr
imite
au
foto
grafi
ile
și v
ideo
urile
, băr
batu
l făc
eau
trafi
c c
u ac
este
a, c
a să
obț
ină
și m
ai m
ul-
te m
ater
iale
. Po
liția
a r
euși
t să
iden
tifi c
e pr
esup
u-su
l lid
er a
l reț
elei
, ce
folo
sea
un lo
cuto
-rio
din
Mál
aga
pent
ru a
se
cone
cta
la
inte
rnet
și c
a să
facă
sch
imb
de im
agin
i. În
ace
l loc
, und
e m
erge
a pe
ntru
că
fam
i-lia
îi in
terz
ises
e ac
cesu
l la
inte
rnet
, a fo
st
surp
rins
în fl
agra
nt d
elic
t de
age
nții
de
Poliț
ie.
10 INTERVIU 19.02 - 25.02.2015
Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE:
„Serviciile consulare vor putea fi demarate chiar din faţa calculatorului” Conducerea Departamentului Con-
sular din cadrul Ministerului Afaceri-lor Externe (MAE) se afl ă săptămâna aceasta la Madrid pentru a avea un dialog cu românii din Spania pe teme consulare, în cadrul unui proiect am-biţios, demarat de MAE prin Departa-mentul Consular, sub deviza „Dialog cu Diaspora”, care, pe lângă deplasa-rea la Madrid va presupune întâlniri cu românii din statele cu comunităţi importante: Italia, Franţa, Marea Bri-tanie, Germania, Grecia.
În pregătirea acestei vizite, săptă-mânalul Noi în Spania a realizat un in-terviu cu Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular, în care am încercat să obţinem cât mai multe informaţii despre proiectele de-rulate de Ministerul Afacerilor Externe pe linie consulară care se adresează inclusiv românilor din Spania.
De ce o campanie de dialog pe
teme consulare cu românii din Di-
aspora, din Spania?
Bogdan Stănescu: Un dialog cu ro-mânii din Diaspora, care sunt principalii destinatari ai serviciilor consulare, este extrem de necesar în contextul în care Departamentul Consular din MAE a rea-lizat în ultimii doi ani mai multe proiec-te complexe de informatizare și auto-matizare a serviciilor consulare pe care dorim să le facem cunoscute românilor. În Spania există o comunitate extrem de mare de români și dorim să avem un dialog efi cient cu aceștia, astfel în-cât să cunoaștem problemele și opiniile lor, precum și să le prezentăm procesul amplu și de substanţă de modernizare a întregului sistem consular. MAE con-sideră deosebit de util acest „Dialog cu Diaspora” din două considerente princi-pale: necesitatea informării cetăţenilor români cu privire la ansamblul de mo-dernizare, sub toate aspectele sale, a serviciului consular românesc, având în vedere diferenţa foarte mare între per-cepţia cetăţeanului român cu privire la calitatea serviciului consular și eforturi-le constante și susţinute ale MAE pe li-nia modernizării substanţiale a acestuia și ca urmare a prezenţei, pentru prima dată, la aceeași masă, a principalilor „actori” ai activităţii consulare.
Vom accesa toate serviciile consu-
lare on-line pe viitor?
Bogdan Stănescu: Așa cum am menţionat mai devreme, crearea unui instrument informatic care să se ali-nieze realităţilor de ordin tehnologic
ale secolului XXI a constituit una dintre principalele linii de acţiune în demersul MAE de modernizare a serviciului con-sular. În acest sens, ministerul nostru, prin Departamentul Consular, a dez-voltat Sistemul Informatic Consular, de-numit generic E-Cons, creat sub deviza „Consulatul mai aproape de casa ta”. De-viza sub care a fost gândit acest amplu proiect informatic nu este doar o simplă propoziţie, ci este chiar esenţa concep-tuală a sistemului. Astfel, prin interme-diul celor 5 componente, subsisteme, ale E-Cons-ului, solicitanţii de servicii consulare, fi e români, fi e cetăţeni stră-ini, vor putea accesa mult mai facil atât informaţiile consulare necesare, cât și serviciile consulare propriu-zise, aces-tea din urmă putând fi demarate chiar din faţa calculatorului sau a oricărui terminal cu acces la internet. Un alt plus valoare pe care-l va aduce E-Cons îl va constitui reducerea numărului de de-plasări ale cetăţenilor la ofi ciile consula-re, scurtarea timpului petrecut la ghișeu și de economisire până la urmă a timpu-lui și banilor românilor, motive pentru care Departamentul Consular a recurs la informatizarea unora dintre servicii pe o platformă unică: E-cons. Desigur, activitatea consulară necesită niște controale riguroase ale documentelor, de aceea orice document se eliberează după verifi cările efectuate de consul. Cetăţeanul va trebui să se deplaseze la Consulat, dar noi încercăm să facem în așa fel încât să își pregătească totul on-line și să se deplaseze o singură dată la ofi ciul consular.
Pentru a face o foarte scurtă prezen-tare a Sistemului Informatic Consular, E-Cons, vă pot spune că în componenţa sa funcţionează deja următoarele sub-sisteme: Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele – SNIV; Portalul pentru fa-cilitarea eliberării vizelor – E-Viza; Siste-mul Informatic privind Documentele de căsătorie, componenta MAE, Sistemul Integrat de Management al Documen-telor de Călătorie – E-Pass, Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români (Call Center și Mail Center) – CCSCRS. În cel mai scurt timp vom demara imple-mentarea celui de-al cincilea subsis-tem, Sistemul Informatic pentru mana-gementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni – SIMISC, care va informatiza toate celelalte servicii consulare care nu benefi ciază încă de un sistem pro-priu și aici m-aș referi la procuri, actele de stare civilă, care sunt unele dintre cele mai solicitate servicii consulare. În momentul în care și SIMISC-ul va deveni
operaţional, vom avea întreg Sistemul Informatic Consular – E-Cons în funcţi-une, la capacitate maximă, iar reţeaua consulară românească se va plasa prin-tre cele mai moderne la nivel european și mondial.
Acest lucru va fi posibil în condiţi-
ile în care informaţiile consulare vor
fi disponibile on-line.
Bogdan Stănescu: Desigur, am în-cercat să punem cât mai multă infor-maţie la dispoziţia cetăţenilor astfel încât românii să nu fi e nevoiţi să se deplaseze la Consulat doar pentru a obţine o informaţie. Din luna ianuarie 2015 este funcţional la nivelul MAE un Centru unic de contact pentru românii din străinătate. Prin intermediul acestui centru, cetăţenii își pot lua informaţii pe trei canale: prin e-mail dacă trimit în-trebările pe adresa [email protected]; telefonic, la numerele pe care deja le cunosc de la consulate, și în cel mai scurt timp și prin intermediul portalului Centrului pe care-l vor putea accesa la adresa www.informati iconsula-re.ro. Important de menţionat este faptul că la numerele de te-lefon alocate fi ecărui Consulat se răspun-de non-stop întru-cât acest call-center preia telefoane 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Centrala telefonică are și un robot care redirecţionează ce-tăţenii în funcţie de informaţia de care au nevoie sau dacă aceș-tia sesizează o situ-aţie urgentă îi direc-ţionează automat la consulul din regiunea unde se afl ă.
De asemenea, înce-pând din această lună, Departamentul Consular are și un cont de Facebook (Departamentul Consular – MAE Ro-mania) prin intermediul căruia dorim să fi m în contact cu românii din stră-inătate, bineînţeles și cu românii din Spania.
Care sunt categoriile de servicii
consulare pe care le vom accesa on-
line?
Bogdan Stănescu: Așa cum am menţionat, deja prin intermediul celor patru sisteme componente ale E-Cons se operează, informatizat, următoarele servicii consulare: eliberarea vizei ro-
mâne, procedura de depunere on-line a dosarului de viză, preluarea, procesa-rea și eliberarea cererilor pentru toate documentele de călătorie (pașapoarte, titluri de călătorie, pașapoarte tem-porare), preluarea tuturor apelurilor telefonice și a mail-urilor adresate de orice cetăţean român oricărui Consulat românesc. În acest moment dezvoltăm, Sistemul Informatic pentru Manage-mentul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC - n.r.) care va fi opera-ţional până la sfârșitul anului 2015.
Haideţi să luăm un exemplu concret. Să zicem că un cetăţean are nevoie de autentifi carea unei procuri. În această situație, cetăţeanul va accesa portalul SIMISC, după ce în prealabil și-a creat un cont de utilizator, va alege un model de procură, dintre formularele încărca-te în portal, care corespunde nevoilor sale, îl adaptează conform necesităților și îl transmite, prin intermediul portalu-lui, către misiunea diplomatică/ofi ciul consular. Ulterior transmiterii procurii
către portalul intern al SIMISC, cetăţea-nul român va avea posibilitatea să se programeze, în funcţie de intervalele temporare/orare disponibile la nivelul Consulatului către care se va deplasa. În momentul prezentării la „ghișeul Con-sulatului”, după verifi carea documentu-lui de către consul, cetățeanul român va semna documentul în fața consulului și va achita contravaloarea serviciului consular. Pe acest model va funcţiona SIMISC-ul și în cazul celorlalte servicii consulare care vor fi informatizate prin intermediul acestei componente a Sis-temului Informatic Consular – E-Cons.
Credeţi că românii care solicită
aceste servicii se vor adapta la siste-
mul on-line?
Bogdan Stănescu: Personal am con-vingerea că portalul E-cons, prin toate componentele sale care se adresează cetăţenilor români, va avea succes în rândul acestora, pentru că suntem o ţară care devine din ce în ce mai infor-matizată, în special tinerii fi ind extrem de pricepuţi în folosirea instrumentelor on-line. În plus, se vor economisi bani și timp, așa că este în benefi ciul cetăţeni-lor să apeleze la astfel de instrumente.
Noi deja avem o experienţă pozitivă în acest sens. De exemplu, anul trecut în luna mai am lansat portalul E-Viza (evisa.mae.ro.) pentru solicitanţii de viză românească, care permite solici-tanţilor să își întocmească on-line do-sarul de aplicare. Astfel, cetăţenii străini vin la ghișeu cu dosarul pregătit și vizu-alizat on-line de consul și doar își ridi-că viza. 45% din totalul solicitărilor de viză prelucrate de misiunile diplomati-ce și ofi ciile consulare ale României în intervalul mai-decembrie 2014 au fost trimise prin intermediul acestui portal, tendinţa fi ind în creștere.
Va contribui informatizarea și la o
reducere a taxelor consulare?
Bogdan Stănescu: Reducerea ta-xelor consulare a reprezentat o pre-ocupare permanentă și constantă a Ministerului Afacerilor Externe. Anul trecut, în încercarea de a reduce presi-unea fiscală asupra cetățenilor români din străinătate, în contextul crizei eco-nomice și financiare, au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii până la 6 ani – dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării nașterii la autoritățile străine – și pentru eli-berarea titlurilor de călătorie pen-tru minorii în vârstă de până la 6 ani. Totodată, au fost acordate gratuități ce vizează cetățenii români din afara granițelor țării aflați în situații deose-bite: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetățenii români evacuați din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale și alte situații de criză, precum și pentru victimele traficului de persoane, înre-gistrarea decesului cetățenilor români în străinătate, eliberarea pașapoartelor mortuare și eliberarea titlurilor de că-lătorie necesare reîntoarcerii în țară a minorilor neînsoțiți, cât și a victimelor traficului de persoane.
11ÎN ROMÂNIA 19.02 - 25.02.2015
Elena Udrea și Monica Iacob Ridzi au fost arestate Fostul ministru al dezvoltării regi-
onale și turismului Elena Udrea și fos-tul ministru al tineretului și sportului Monica Iacob Ridzi au fost arestate.
Fostul ministru al dezvoltării re-gionale și turismului Elena Udrea a fost arestată pe 10 februarie pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie. Potrivit Direcției Naționale
Anticorupție (DNA), Elena Udrea a fost reţinută pentru trei fapte de trafi c de infl uenţă – în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contracte-lor subsecvente și a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro, precum și pentru spălare de
bani.Procurorii susţin în referatul de ares-
tare că Udrea și-ar fi trafi cat infl uenţa prin intermediul fostului soț, Dorin Cocoș. Procurorii susţin că administra-torul Omnilogic care avea în derulare un contract cu Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale pentru portalul e-România a apelat la Dinu
Pecariu și prin el la Dorin Cocoș pentru deblocarea unor plăți în cadrul acestui contract.
În dosarul Microsoft, Dorin Cocoș este acuzat că ar fi pretins și primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin in-termediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să
asigure fi rmelor susţinute de una din-tre cele două persoane încheierea și derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale.
Elena Udrea este acuzată și de faptul că a cerut și primit de la Dinu Pescariu 500.000 euro ca să intervină în anche-ta care îl privea pe acesta, fi ind vorba exact de dosarul Microsoft. Procurorii susţin că Udrea a primit banii în tranșe în perioada iulie 2013-februarie 2014.
La o zi după reţinerea Elenei Udrea de către DNA pentru trafi c de infl uenţă, spălare de bani și luare de mită în dosa-rul Microsoft, fostul președinte Traian Băsescu a arătat că nu se îndoiește de nevinovăţia sa, „singurul mod” în care și-ar schimba punctul de vedere fi ind un verdict fi nal al unui judecător după derularea întregului proces.
„Justiţia este corectă. Eu nu voi dis-cuta Justiţia a cărei independenţă am susţinut-o”, a spus fostul președinte. „Convingerea mea este că în instan-ţă, atunci când va ajunge dosarul, va fi capabilă să își dovedească nevino-văţia. Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine. A fost partenerul meu politic, singurul care a mai rămas sau printre puținii care au mai rămas din foștii lideri ai PDL”, și-a justifi cat Băsescu loialitatea către Elena Udrea, adăugând că așa cum o știe, „se va bate să își dovedească nevinovăţia”. Fostul șef al statului a lăsat însă deschi-să și varianta în care s-ar putea răzgân-di. „Singurul mod în care ar putea să îmi schimb părerea ar fi dacă judecătorul, atunci când se va fi naliza procesul, va decide altfel”, a mai spus Băsescu.
Pe 16 februarie procurorii DNA au cerut un nou aviz pentru urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute”. Fostul mi-nistru al turismului și dezvoltării a fost adusă din arest la sediul DNA pentru a i se aduce la cunoștinţă noile acuzaţii.
Elena Udrea va fi plasată în arest la domiciliu a decis, defi nitiv, marţi, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, care a jude-cat contestaţia deputatei la arestarea preventivă dispusă în 11 februarie în dosarul „Microsoft”. Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoș, Dinu Pescariu și cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, și nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală. Instanţa i-a atras atenţia că în caz de încălcare a oricăreia dintre aceste obligaţii, se poate dispune din nou arestarea ei preventivă.
Fostul ministru al tineretului și sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată defi nitiv, pe 16 februarie, de ICCJ, la 5 ani de închi-soare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările orga-nizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră Ioana Vârsta a primit o pedeapsă tot de 5 ani. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Ridzi s-a predat, luni, la Poliţia judeţeană Cluj. A fost încarcera-tă la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla din Cluj-Napoca, unde va rămâ-ne pe perioada carantinei, respectiv 21 de zile.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie-22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în
calitate de ordonator principal de cre-dite, ar fi hotărât ca, sub pretextul rea-lizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului și externalizării servicii-lor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor fi rme private contracte de prestări servicii având acest obiect. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, ar fi intervenit să fi e șterse din calculatoarele Ministerului Tineretului și Sportului aparţinând unora dintre coinculpaţi date infor-matice și fi șiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica afl area adevărului.
La data trimiterii dosarului în jude-
cată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își re-zervă dreptul de a o modifi ca în func-ţie de prejudiciul fi nal stabilit pe baza întregului material probator.
12 19.02 - 25.02.2015ÎN ROMÂNIA Alba Iulia oferă gratis terenuri companiilor care
investesc cel puţin 1,5 milioane de euroMunicipalitatea din Alba Iulia a anun-
ţat, pe 12 februarie, că oferă gratuit te-renuri pentru companiile care investesc mai mult de 1,5 milioane de euro, ca parte a unei serii de măsuri menite să încurajeze potenţialii investitori să își deschidă puncte de lucru în orașul tran-silvănean.
„Cele mai importante măsuri sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investiții mai mari de 1,5 milioane de euro și posibilitatea de achiziție a terenu-lui în discuție dacă investițiile depășesc 5 milioane de euro, în condițiile legii și beneficiind de acordurile instituționale în vigoare. Terenul gratuit se poate acor-
da unei firmei care investește cel puţin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea in-vestiţiei, la preţul pieţei imobiliare, sta-bilit printr-o evaluare independentă.
Pentru această iniţiativă debutată în anul 2007, Primăria Alba Iulia a pus la dispoziţie parcele cu o suprafaţă de 30,21 de hectare în zona Drambar și peste 13,855 hectare în zona Ratu Mare. Investitorii care doresc să benefi cieze de terenuri gratuite, trebuie să prezinte o serie de informaţii legate de activita-te fi rmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create și prezentarea viitoarei
investiţii”, informează Primăria municipiului.
Judeţul Alba este „gazda” celor mai mari investiţii din Austria: fi rmele cu capital aus-triac din judeţ au avut în 2012 un rulaj cumu-lat de 2,96 miliarde de lei (665 mil. euro), po-trivit unor calcule ale Ziarului Financiar (ZF)
bazate pe date de la Registrul Comerţu-lui și Banca Naţională a României. Fabrici-le de prelucrare a lemnului Holz industrie Schweighofer și Kronospan Sebeș sunt cei mai mari investitori austrieci din re-giune, care au angajat în ultimii ani circa 2.000 de oameni din judeţul Alba. Cele două companii au avut în 2012 afaceri cumulate de 2,89 mld. lei (648 mil. euro), în creștere cu 11% faţă de anul anterior.
Cu un PIB per capita de puţin peste 6.400 de euro în 2013 (cu 3% mai scăzut decât valoarea PIB/capita la nivel naţio-nal), bunăstarea economică a judeţului a fost generată mai ales de investiţiile făcute în orașul Sebeș. Numai Daimler AG, constructorul german care deţine Mercedes-Benz, a anunţat anul trecut că va investi 300 de milioane de euro în extinderea fabricii pe care o deţine la Sebeș (parte a subsidiarei Star Transmis-sion), aceasta fiind cea mai mare investi-ţie anunţată în industria componentelor auto în ultimii ani.
Alba-Iulia a devenit anul trecut prima municipalitate din România care pri-mește calificativ de la agenţia de evalu-are financiară Moody’s.
Timișoara are cele mai mari proiecte de spaţii industriale în construcţie
România a coborât șapte locuri în clasamentul
libertăţii preseiRomânia a coborât șapte locuri, de pe 45 pe 52, în clasamentul mondial privind
respectarea libertăţii presei, realizat anual de organizaţia franceză Reporters sans Frontières (RSF), în care primele trei poziţii sunt ocupate de Finlanda, Norvegia și Danemarca, informează site-ul rsf.org.
În acest clasament care cuprinde 180 de ţări și regiuni, primul loc este ocupat pen-tru al cincilea an consecutiv de Finlanda. Topul 10 este completat de Norvegia, Da-nemarca, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă, Austria, Canada, Jamaica și Estonia.
Germania ocupă locul al 12-lea, Marea Britanie se află pe locul al 34-lea, iar Statele Unite se situează pe locul al 49-lea.
Libertatea presei a cunoscut „o regresie brutală” în 2014, consecinţă a unor grupări precum Statul Islamic și a islamiștilor nigerieni din Boko Haram, se afirmă în comuni-catul remis de RSF, pe 12 februarie, cu prilejul lansării acestui clasament.
„2014 este anul unei regresii brutale pentru libertatea de informare. Două treimi din totalul celor 180 de ţări (clasificate de RSF, n.r.) s-au descurcat mai puţin bine decât la ediţia precedentă”, afirmă raportul RSF, care, în paralel, a sintetizat într-un indice special și atingerile aduse libertăţii presei.
Siria, considerată de RSF cea mai periculoasă ţară din lume pentru jurnaliști, s-a menţinut pe locul 177, imediat după China (locul 176), dar devansând Turkmenistan (locul 178), Coreea de Nord (179) și Eritreea (locul 180) – un cvartet de ţări rămas neschimbat faţă de anul trecut.
Irak se află pe locul 156, iar Nigeria pe locul al 111-lea. Aceste ţări s-au confruntat în acest an cu „găuri negre ale informaţiei”, potrivit RSF, care reamintește faptul că „extinderea atrocităţilor” comise de organizaţia Stat Islamic, în Irak și Siria, „au dus la fuga jurnaliștilor din aceste ţări”.
Italia, care s-a confruntat cu „ameninţări ale Mafiei și cu o explozie a proceselor pentru defăimare”, a coborât 24 de locuri, până pe poziţia a 73-a.
Franţa a urcat un loc, până pe poziţia a 38-a, însă clasamentul din acest an nu a ţi-nut cont de atacul terorist de pe 7 ianuarie asupra redacţiei revistei de satiră Charlie Hebdo, a precizat RSF.
„De la Boko Haram la gruparea Statul Is-lamic, trecând prin narcotraficanţii latino sau mafia siciliană, motivaţiile variază, dar modul de operare este același: reducerea la
tăcere, prin frică sau prin represalii”, afirmă comunicatul RSF.La realizarea acestui clasament, RSF ia în calcul șase criterii pentru fiecare ţară:
pluralismul, independenţa media, noţiunile de mediu și autocenzură, cadrul legal, transparenţa și infrastructura mass-media. Fiecare ţară obţine o notă de la 0 la 100, 0 fiind echivalent cu „o situaţie ideală”. RSF este o organizaţie nonguvernamentală, cu sediul central la Paris, înfiinţată în 1985, care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare în întreaga lume.
Timișoara are cea mai mare suprafa-ţă de spaţii industriale în construcţie, respectiv 65.300 metri pătraţi, în două proiecte, a căror livrare este prevăzută pentru prima parte a anului, în timp ce în București dezvoltatorii nu au în de-rulare nici o astfel de investiţie, potrivit Cushman&Wakefi ld.
„Livrările din Timișoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraș având în vedere că ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul către Continental (45.360 metri pătraţi) și celălalt către TT Electronics (20.000 metri pătraţi). În Bu-curești nu există niciun proiect în con-strucţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planifi cate și ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară.
Timișoara a atras de altfel și cele mai multe contracte noi pentru spaţii indus-triale anul trecut, cea mai mare tranzacţie de închiriere fi ind cea prin care compania germană Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pătraţi în Timișoara Air-port Park.
„Dacă sunt incluse și reînnoirile de con-tracte, Timișoara se plasează pe locul doi,
după București cu 95.000 metri pătraţi”, se menţionează în raport.
Pe partea de investiţii, cea mai mare tranzacţie înregistrată anul trecut a fost preluarea de către grupul P3 a Europolis Logistics Park din București (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pătraţi, plus teren adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumă
estimată la 120 milioane de euro. „Aceas-tă tranzacţie duce totalul tranzacţiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasă faţă de 2013”, menţionează sursa citată.
Consultanţii Cushman apreciază că pe piaţă există mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertă re-dusă de proiecte disponibile.
SPORT 19.02 - 25.02.2015 13
Szabo: Dacă cerem o naţiune sănătoasă, trebuie să fi m foarte atenţi la infrastructura sportivă
Dacă cerem o naţiune sănătoasă și copii sănătoși, trebuie să fi m foar-te atenţi la infrastructura sportivă, a declarat pe 16 februarie ministrul tineretului și sportului, Gabriela Sza-bo, precizând că unul dintre obiecti-vele sale este promovarea sportului de masă.
Ministrul tineretului și sportului a participat, luni, la conferinţa Grupu-lui intersectorial de lucru, înfi inţat la nivelul Municipiului București în parteneriat cu Reţeaua Orașelor Să-nătoase, Organizaţia Mondiala a Să-nătăţii - Regiunea Europa. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre o serie de proiecte necesare Capitalei, afl a-te în diferite stadii de implementare, cum ar fi : îmbunătăţirea și refacerea infrastructurii sportive, realizarea pistelor pentru bicicliști, fl uidizarea
trafi cului prin reorganizarea trans-portului public și crearea de benzi unice, creșterea numărului de locuri de joacă pentru copii și reînfi inţarea policlinicilor de sector.
Gabriela Szabo a vorbit despre im-portanţa practicării sportului pentru sănătatea populaţiei, arătând că una dintre priorităţile sale este promova-rea sportului în masă.
„În anul 2004 m-am retras din ac-tivitatea sportivă, însă primul lucru pe care am încercat să-l fac a fost să conștientizez, în primul rând copiii, că trebuie să facă sport într-un me-diu curat. După numirea în funcţia de ministru mi-am spus că un obiec-tiv extrem de important este promo-varea sportului de masă, fără să ne-glijăm infrastructura sportivă. Dacă cerem o naţiune sănătoasă și copii
sănătoși, trebuie să fi m foarte atenţi la infrastructura sportivă”, a declarat Szabo.
Primarul Sorin Oprescu a arătat că instituţia pe care o conduce are în plan să pună la dispoziţie logistica necesară dezvoltării unui oraș sănă-tos.
„Primăria Capitalei și-a propus să pună la dispoziţie, pas cu pas, logisti-ca necesară dezvoltării unui oraș să-nătos, fi e că vorbim de pistele pen-tru bicicliști sau benzile unice pentru transportul public. Aceeași preocu-pare o avem și pentru dezvoltarea locurilor de joacă sau pentru îmbu-nătăţirea și refacerea infrastructurii sportive”, a spus Sorin Oprescu.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a sub-liniat și importanţa educării popula-
ţiei pentru asigurarea unei stări bune de sănătate.
„Este un lucru de cursă lungă: se planifi că acum, se fac proiecte și se pun în practică în anii următori. Ve-dem anumite acţiuni care se fac deja și vedem și impactul lor – cum ar fi pistele de bicicliști construite pe Ca-lea Victoriei – însă, cel mai important lucru pentru prevenire și pentru un oraș sănătos rămâne modul în care educăm viitoarea generaţie. Pentru că un oraș sănătos are nevoie de parteneri, dar cel mai important par-tener este reprezentat de locuitorii acestui oraș”, a spus Raed Arafat.
În august 2014, orașul București a aderat la Reţeaua Orașelor Sănătoa-se, luându-și astfel angajamentul să implementeze strategiile europene pentru susţinerea calităţii sănătăţii
locuitorilor săi. În acest sens, Grupul intersectorial de lucru are ca princi-pal scop sprijinirea și promovarea proiectelor și acţiunilor menite să asigure implementarea la nivel lo-cal a politicilor de sănătate iniţiate și promovate de Reţeaua Orașelor Să-nătoase - OMS Regiunea Europa.
Reţeaua Orașelor Sănătoase cu-prinde aproximativ 90 de orașe, din 30 de ţări europene, scopul acesteia fi ind acela de a plasa sănătatea în agenda politică, economică și socia-lă a guvernării acestor orașe.
Simona Halep a coborât pe locul 4 în clasamentul WTA
Jucătoarea de tenis Simona Halep a coborât de pe locul trei pe poziţia a pa-tra în clasamentul WTA, conform ierar-hiei ce a fost anunţată pe 16 februarie.
Halep are 5.672 de puncte, informea-ză site-ul wtatennis.com.
Irina-Camelia Begu se menţine pe locul 34, cu 1.401 puncte, Monica Nicu-lescu a coborât de pe 57 pe 61, cu 853 de puncte, iar Alexandra Dulgheru a înregistrat de asemenea o coborâre, de pe poziţia 95 pe 97, cu 587 de puncte.
În top 200 se mai afl ă Sorana Cîrstea
– locul 116 cu 488 de puncte, coborâre de pe 102, Andreea Mitu – locul 117 cu 483 de puncte, coborâre de pe 116, și Ana Bogdan – urcare de pe locul 202 pe 191, cu 271 de puncte.
La dublu, Monica Niculescu este ju-cătoarea română cel mai bine clasată. Niculescu a coborât de pe locul 44 pe 48, cu 1510 puncte. Irina-Camelia Begu se menţine pe poziţia 49, cu 1.495 de puncte, iar Raluca-Ioana Olaru se men-ţine pe 61, cu 1.288 de puncte.
Primele zece locuri în clasamentul
WTA de simplu sunt ocupate de ur-mătoarele sportive: 1. Serena Williams (SUA) 9.777 puncte; 2. Maria Șarapova (Rusia) 8.210; 3. Petra Kvitova (Cehia) 6.291; 4. Simona Halep (România) 5.672; 5. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.565; 6. Ana Ivanovici (Serbia) 4.425; 7. Eugenie Bouchard (Canada) 4.365; 8. Agnieszka Radwanska (Polonia) 3.975; 9. Ekaterina Makarova (Rusia) 3.285; 10. Andrea Petkovici (Germania) 3.150.
Următorul turneu la care va participa Simona Halep este la Dubai (Emiratele
Arabe Unite), dotat cu premii în valoare totală de 2.513.000 de dolari. Jucătoa-rea de tenis a declarat că nu vrea să se gândească că este principala favorită a acestui turneu.
„Vreau să mă bucur de acest turneu. Nu vreau să mă gândesc că sunt prin-cipala favorită. Trebuie să joc meci cu meci, indiferent de ce cap de serie sunt sau dacă Serena Williams este sau nu
aici”, a spus Halep, a anunţat, pe 17 fe-bruarie, site-ul wtatennis.com.
Simona Halep, principala favorită a turneului de la Dubai, a evoluat marţi în ultimul meci al zilei de pe terenul cen-tral, în turul doi al competiţiei.
Halep a fost califi cată direct în turul doi, din postura de principală favorită, ea întâlnind-o pe Daniela Hantuchova (Slovacia, 47 WTA).
Primul centru de excelenţă din Ro-mânia unde vor fi pregătiţi copii șahiști va fi înfi inţat, în acest an, la Alba Iulia, a anunţat, pe 13 februarie, președintele Federaţiei Române de Șah, Sorin Avram Iacoban.
Acesta a declarat că federaţia inten-ţionează să înfi inţeze în acest an, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Judeţean Alba, un centru de excelenţă pentru pre-gătirea copiilor șahiști din zonă, acesta urmând să fi e primul astfel de centru din România.
Iacoban a spus că în viitor se dorește
înfi inţarea mai multor astfel de centre de excelenţă în zonele în care există copii cu rezultate la competiţiile șahiste.
„Este pentru prima dată când se înfi in-ţează un centru de excelenţă în România în ceea ce privește șahul. Aici, în Alba Iu-lia, avem copii foarte, foarte talentaţi la șah care ne dau nădejdea că vom avea în viitor o echipă naţională de șah mult mai performantă ca până acum. Dacă avem această bază, acest talent înnăscut al copiilor din Alba Iulia în ceea ce pri-vește șahul, trebuie să îl exploatăm așa cum trebuie”, a spus Iacoban.
El a adăugat că speră ca noul centru de excelenţă să fi e înfi inţat în acest an, astfel încât să devină operaţional în anul școlar 2015-2016.
Președintele Federaţiei Române de Șah a înmânat vinerea trecută reprezen-tanţilor a șase școli din judeţul Alba tru-se de șah care vor fi folosite la predarea șahului ca materie opţională. Elevii de la șase unităţi școlare din Alba Iulia, Cer-gău Mare, Petrești, Lupșa, Aiud și Baia de Arieș vor învăţa șahul ca materie școlară în cadrul programului „Educaţie prin șah în învăţământul preuniversitar”.
Primul centru de excelenţă pentru
pregătirea copiilor șahiști, la Alba Iulia
14 ANUNŢURI 19.02 - 25.02.2015
REDACTORI ȘI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăMarin TrașcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
MUNCĂ
Cereri:
- Dacă cineva știe de un loc de muncă în Po-zuelo de Alarcón, începând cu ora 13, îl rog să mă ajute. Tel.: 603 387 395 - Caut de lucru ca externă, după-amiaza, în-cepând cu ora 15.30, în Madrid capitală. Tel.: 603 295 988 - Doamnă serioasă, caut de lucru (curățenie, să îngrijesc copii sau persoane în vârstă) de dimineață, un permanent până în ora 11, sau cu ora, în Madrid capitală. Tel.: 692 859 223. - Caut de muncă în orice domeniu, am 44 de ani și locuiesc în Parla. Am experiență de os-pătar și vigilante, acte în regulă, dar sunt dis-pus să muncesc în toate. Tel.: 642 607 569 - Caut serviciu ca șofer de autobuz sau micro-buz. Am carnet de conducere spaniol, B, D1, D și BTP din 2007, acte în regulă, mașină proprie. Tel.: 626 916 853 - Doamnă de 47 ani, caut de lucru ca patiser cofetar sau ajutor de bucătar. Experiență și diplomă din anul 1986. Locuiesc în Parla (Ma-drid). Tel.: 0040/736 743 774
ÎNCHIRIERI
Oferte:
- Închiriez cameră în Coslada, zona Centru, unei doamne serioase, nefumătoare. Căldu-ra, de la asociația de proprietari. 160 euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 688 402 306 - Închiriez cameră cu internet, canale Digi în sufragerie, în Alcalá de Henares, lângă Conti-nental, aproape de gară, calle Talamanca, pt. o fată/doamnă. 135 euro. Tel.: 642 820 155 - Închiriez cameră pt. o fată, de pe orice dată, în apartament liniștit, fără alți chiriași, în zona San Fernando de Henares. Condiții bune. 180 euro + cheltuieli sau 250 de euro, cu apă, gaz, curent incluse. Tel.: 642 546 015 - Închiriez cameră pt. o doamnă de pe 1 mar-tie, în Madrid, zona Las Rosas (L 2). Suntem 3 persoane în apartament. Tel.: 672 989 192
VÂNZĂRI
- Vând apartament de 3 camere în Brăila, et. 2, termopan, centrală, balcon de 7 m, 2 băi, renovat. 70.000 euro, negociabil. Tel.: 676 156 667 - Vând teren cu casă în Robleda-Salamanca. Casa este de reconstruit, fără proiect.100 metri de pământ și 104 metri la casă. Preț: 10.000 €. Tel.: 634 744 817 - Vând apartament cu 2 camere în Brăila, cu posibilităţi în rate lunare, fără intermediari. Tel.: 631 002 998
MATRIMONIALE
- Doamnă, 43 de ani, din Comunitatea Ma-drid, serioasă, fără obligații, doresc să cunosc un bărbat de vârstă apropiată, din Comu-nitatea Madrid, educat, serios, responsabil, îngrijit, fără obligații, fără vicii, pentru relație serioasă. Nu sunați! Lăsați mesaj la tel.: 611 213 391. Persoanele care nu corespund condițiilor cerute să nu deranjeze. - Spaniol, divorțat, 53 ani, nu beau, nu fumez, caut o femeie de 35-50 ani pt. o relație serioa-să. Tel.: 650 469 435 - Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără copii, fără vicii, caut o femeie de 35-40 ani pt. a-mi întemeia
o familie. Tel.: 637 092 992 - Sunt un bărbat de 42 de ani, din Comunita-tea Madrid, caut o femeie serioasă, de vârstă apropiată. Tel.: 643 340 698 - Bărbat, 40 de ani, din Comunitatea Madrid, 1,90 m, 95 kg, divorțat, cu un copil, cu situație materială bună, serviciu stabil, caut doamnă de 30-40 de ani, cu aceleași caracteristici, pt. o relație serioasă. Tel.: 605 149 472 - Spaniol, 47 de ani, frumos, educat, serios, responsabil, fără obligații, sportiv, caut o fe-meie de 35-40 de ani, cu caracteristici simila-re, pt. o posibilă relație. Tel.: 656 374 760 - Tânăr, 41 de ani, 1,78 m, 100 kg, ochi verzi, grizonat, aș dori să cunosc o doamnă cu su-flet, să iubească un bărbat cu suflet. Comuni-tatea Madrid. Tel.: 642 605 893 - Tânăr, 42 de ani, 1,72 m, brunet, cu ochi ver-zi, cu serviciu stabil, caut o femeie între 35 și 47 de ani, din Comunitatea Madrid. Poate avea copii. Tel.: 642 301 360 - Tânăr, 37 ani, necăsătorit, caut o fată sinceră pentru o relație de lungă durată. Madrid. Tel.: 678 107 391 - Tânăr de 35 de ani, fără obligații, aș dori să cunosc o fată de 27-34 de ani pt. o relație de prietenie sau căsătorie dacă se poate. Eu am 1,66 m, ochi căprui, sunt șaten. Doar pt. Comunitatea Madrid, eu stau în Alcalá de He-nares. Tel.: 642 646 010. E-mail: [email protected] - Tânăr de 34 ani, simpatic, atractiv, sincer, ne-căsătorit, caut o fată între 27 și 35 de ani pt. prietenie sau căsătorie. Cer și ofer seriozitate. Dacă dorești să ne cunoaștem, contactează-mă la tel. 642 239 913 (WhatsApp). Rog să se abțină curioasele și aventurierele.
- De Sfântul Valentin am fost singurel. Dacă vrei să fii alături de mine la bine și la greu, contactează-mă! Sunt un băiat de 30 de ani din Madrid. Tel.: 642 661 420 - Spaniol, 41 ani, educat, cult, iubitor, roman-tic, nivel cultural înalt, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteristici similare, cu mult piept, pt. posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Bărbat, 47 de ani, doresc să cunosc o femeie serioasă pt. o relație de lungă durată. Tel.: 642 712 962 - Spaniol, 40 de ani, foarte muncitor, divorțat, 1,78 m, 66 kg, brunet, cu bună prezență, aș dori să cunosc o fată româncă de 30-37 de ani. Nu caut o fată profitoare, nici sex. Caut o tânără liniștită, simplă, iubitoare, de casă, cu prezență plăcută, pt. o relație serioasă. Tel.: 691 060 608 - Tânăr, 37 ani, necăsătorit, caut o fată sinceră și serioasă pentru o relație de lungă durată. Madrid. Tel.: 642 306 420 - Tânăr de 31 ani, simpatic, atractiv, ochi că-prui, fără vicii, necăsătorit aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități, între 24 și 32 ani, pt. prietenie sau căsătorie. Abțineți-vă curioase-le și aventurierele! Dacă îți face plăcere să ne cunoaștem, trimite-mi un SMS (nume, oraș, etate). Tel.: 637 969 130 (WhatsApp) - Bărbat șaten, cu ochii verzi, cu mustață, 49 de ani, 1,78 m, 78 kg, divorțat, fără obligații, fost sportiv, doresc lângă mine o doamnă plăcută, cu suflet bun, interesată de o nouă familie, fără obligații, pentru ca împreună să alungăm singurătatea. Rog seriozitate. Fără bipuri sau SMS-uri. Tel.: 642 680 447 (Digi) - Tânăr, 33 ani, 1,63 m, 70 kg, fără obligații, nefumător, doresc să cunosc o fată de 28-35 ani, pt. o relație serioasă. Rog seriozitate. Ma-drid. Tel.: 642 906 620 (WhatsApp) - Ardelean fără vicii și fără obligații, caut o tâ-nără cu caracteristici asemănătoare, între 32 și 37 de ani, cu caracteristici asemănătoare, pregătită pentru o relație serioasă. Cer și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel: 602 519 554 - Tânăr, 38 de ani, drăguț, sensibil, cu credință în Dumnezeu, aș dori să cunosc o femeie plăcută, până în 35 de ani, cu picioa-rele pe pământ, din Comunitatea Madrid, pt. o relație serioasă și de lungă durată. Tel.: 672 334 099 - Tânăr, 36 de ani, caut o fată pt. o relație seri-oasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 602 536 445
ÎNCHIRIERI
- Caut persoane interesate să se ocupe vo-luntar de o asociație românească. Tel.: 606 750 991
MAGAZINE ROMÂNEŞTI
O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA
TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ
ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!
ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID
M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERG
Tel.: 658 955 783 910 295 090
TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA
Marţi-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.30
Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă
OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg
VĂ RUGĂM SĂ SOLICITAȚI PROGRAMARE
Telefon: 912 591 887Calle Cigarreras, Nº 8, despacho 128005 Madridwww.neoxgestion.es [email protected]
PRIMA GESTORÍA CU ADMINISTRATORI ROMÂNI GESTORIA. Contabilitatea firmei și a autonomului
Extranjería (naționalitate, certificat NIE, certificat naștere, traduceri etc.)
Protecția muncii (prevención de riesgos laborales – cursuri și certificări)
Acte administrative (constituirea firmei, înregistrări în Reg. Comerțului)
Consultanță juridică, administrativă, fiscală și laboral. Avocatură
Transferuri de proprietate autoturisme – acte vânzare-cumpărare, înscrieri DGT, renovări carnete de conducere etc.
Asigurări (repatriere în caz de deces, de viață, automobil, casă etc.)
Solicitați-ne prețuri fără nici un compromis
ATENȚIE PERSONALIZATĂ LA DOMICILIUL CLIENTULUI.SUNAȚI-NE ȘI VENIM LA DVS.
NI
15CASTELLANO19.02 - 25.02.2015
La franquicia española tiene muchas oportunidades en el mercado rumano Rumania se ha convertido en un des-
tino muy interesante para las franquicias españolas. De hecho, son varios los mo-tivos por los que las enseñas de España pueden apostar por internacionalizar sus modelos de negocio en Rumania, principalmente por sus perspectivas de consumo interno, ya que el pasado año este indicador creció un 7%, así como por los acuerdos establecidos entre am-bos países.
De hecho, según ha informado re-cientemente la Asociación Española de Franquiciadores (AEF), Via Rumania aca-ba de entrar a formar parte de esta insti-tución, paso que tiene como propósito principal “presentar y promover las fran-quicias españolas en este país”, ha con-firmado la AEF en su página web.
Para ello, se han llevado a cabo aná-
lisis de mercado de Rumania, se han conocido a sus principales integrantes y se han establecido inicios de relación con los promotores que pueden facilitar el desarrollo de la actividad empresarial española en este país. Este interés es consecuencia del incremento del mer-cado de la franquicia en Rumania, una realidad palpable dadas las estructuras existentes, que aún no se han consoli-dado, subrayan desde la AEF.
Asimismo, esta institución se ha mos-trado confiada en las posibilidades de negocio de Rumanía. De hecho, según han constatado, desde la Asociación Rumana de Franquicia llevan cinco años presentando el concepto franquicia al público rumano, así como organizando distintos eventos para dar a conocer este modelo de negocio en el país.
De igual modo, ambas organiza-ciones han firma-do un acuerdo de colaboración y apoyo mutuo para “reforzar los puntos de unión de España y Ru-mania”, de modo que con su firma
se configure un canal de entrada de las franquicias españolas en este país así como de las enseñas rumanas en España. Esta unión se ha materializa-do el 18 de febrero en la celebración del desayuno Oportunidades de ne-gocio para la franquicia española en el mercado rumano.
Durante el mismo se hará una pre-sentación del potencial de Rumania como país, del sector de la franquicia en su territorio y de la presencia en el mismo de franquicias extranjeras. En paralelo, se hará hincapié en las dife-rentes alternativas que las franquicias españolas cuentan en Rumania, ya que, según la AEF, “el potencial de cre-cimiento de la franquicia es no menor del 100% sobre los niveles actuales”.
Este encuentro ha sido el pistole-tazo de salida oficial del nexo entre España y Rumanía en materia de franquicia. Una unión que tiene visos de continuar en el largo plazo, según sostienen desde la AEF. De hecho, en-tre los objetivos principales de esta hubo promover las relaciones entre los dos países y tender puentes que conduzcan a mayores intercambios comerciales de España a Rumanía y viceversa.
Dos ex ministras rumanas, arrestadas por corrupción
La excandidata presidencial y exministra de Turismo de Rumanía Elena Udrea y la ministra de Juventud y Deportes Monica Iacob Ridzi han entrado en prisión.
Elena Udrea ha sido arrestada el 10 de febrero, por estar acusada de estar implica-da en varios casos de corrupción. Udrea se enfrenta a acusaciones de tráfico de in-fluencia y blanqueo de dinero en un supuesto cobro de sobornos millonarios en la compra de programas informáticos a la empresa Microsoft, un escándalo por el que están siendo investigados otros nueve antiguos ministros. La política, de 41 años y diputada por el conservador Partido Movimiento Popular, vio cómo el Parlamento le retiró su inmunidad para que pudiera ser detenida.
La Fiscalía la interrogó el 10 de febrero durante diez horas y, luego, pasó la noche en comisaría. Está acusada de haber puesto a su nombre entre 2009 y 2013 inmue-bles adquiridos por varios empresarios, entre ellos su exmarido, con el dinero recibi-do por su intermediación para que el Gobierno comprara licencias de software para colegios, en los que el Estado acabó pagando un sobrecoste calculado en un 40%.
La Alta Corte de Casación y Justicia de Rumanía confirmó el 16 de febrero la sen-tencia de cinco años de cárcel para Monica Iacob Ridzi, ministra de Juventud y De-portes entre 2008 y 2009, por corrupción y abuso de poder.
Este fallo confirma el veredicto de enero de 2014, que fue recurrido por la po-lítica conservadora, considerada culpable de haber concedido de forma irregular contratos a dos empresas que causaron un perjuicio de 600.000 euros a las arcas públicas. “Monica Iacob Ridzi, en calidad de ministra de Juventud y Deportes, junto a otros funcionarios de este Ministerio, han perjudicado el presupuesto ministerial mediante la firma de tres contratos de servicios sin que se realizara ningún proceso de atribución”, explicó la Fiscalía Anticorrupción en un comunicado.
Monica Iacob Ridzi ha entrado el pasado lunes en la prisión de Gherla. Se elevan ya a diez los exministros rumanos que han recibido condenas de pri-
sión en los últimos tres años, mientras que otros nueve son investigados en distin-tos casos de corrupción.
A petición de la Fiscalía Anticorrupción de Rumania, la policía registró 14 socie-dades en Bucarest y Ploiesti, en la mañana del 17 de febrero, entre las que se en-cuentran una empresa de la hermana del primer ministro Victor Ponta y su cuñado. Los fiscales sospechan que varias empresas han malversado un 54% de los fondos de proyectos financiados por la UE. Se estima que el perjuicio creado ronda los 1,75 millones de euros.
16 PUBLICITATE 19.02. - 25.02.2015