baze de date pentru mangement 2008

Baze de date pentru management Edelhauser Eduard

1

Eduard Edelhauser

Baze de date pentru

management

Petroşani

2008


2

Cuvânt înainte,

Acum 20 de ani, ideea unui computer ieftin şi larg răspândit era un vis. Astăzi este

o realitate şi suntem de abia la început", a spus Gates. "În următorii 10 ani, o nouă

generaţie avansată de PC-uri şi dispozitive inteligente vor transforma procesele de afaceri

şi vor revoluţiona modul în care oamenii lucrează, învaţă şi îşi petrec timpul liber."

Adresându-se unui număr larg de cititori lucrarea îşi propune să realizeze o

acomodare sau apropiere a cititorilor de domeniul bazelor de date şi mai precis utilizarea

acestora în gestiunea resurselor unei întreprinderi . Ultimii 20 de ani , ani care se confundă

în acelaşi timp cu experienţa legată de IT a autorului, ( a absolvit Liceul de Informatică din

Petroşani în 1986 , studiile universitare inginereşti la Universitatea Transilvania din Braşov

având direcţia de aprofundare Automatizări şi Echipamente Periferice în 1991, studiile

academice post – universitare de Informatică Aplicată şi Programare la Universitatea

Tehnică din Cluj Napoca în 2002, doctoratul în inginerie industrială la Universitatea din

Petroşani în 2004 cu o tema din domeniul proiectării sistemelor informatice integrate, iar în

prezent este doctorand în economie, specialiyarea management la Universitatea din

Craiova tot cu o temă din domeniul ERP-urilor ) au fost cruciali în influenţa indusă de IT

în toate domenile de activitate.

Autorul a instruit sute poate chiar mii de studenţi, dar şi specialişti din industrie în

domenii ca utilizarea calculatorului, baze de date, softuri pentru modelarea deciziei

manageriale, proiectare şi simulare asistată de calculator, soft de întreprindere, soft pentru

managementul proiectelor.

Lucrarea se adresează specialiştilor din econmie si industrie care işi desăvârşec

pregătirea în cadrul cursurilor de masterat, cursuri din care tehnologia informaţională este

nelipsită. Mai mult, având un dialog constant cu specialiştii din industrie am constatat

necesitatea acomodării acestora cu softurile de întreprindere, care în acest curs se suprapun

cu tematica dedicată afacerilor.

Primul capitol este un capitol de prezentare al unui soft, inclus poate cam pretenţios

în clasa sistemelor de gestiune a bazelor de date, dar care dacă este perceput în mod corect

deschide poarta SGBD-urilor, a programării obiectuale, a SQL-ului, a QBE –ului şi nu în

ultimul rând al ERP-urilor. Este vorba desigur de ultima aplicaţie Access lansată de

Microsoft în pachetul Office 2007.

Al doilea capitol demonstrează capacităţile acestui soft anterior descris în domeniul

unui mini ERP. Este un cappitol didactic pentru însuşirea Access şi nu pentru utilizarea

acestei mini aplicaţii în cazul unei firme.

Cel de al treilea capitol al cărţii ne duce pe o piaţă soft extrem de dezvoltată şi

posibil cea mai productivă pentru firmele de soft , având în vedere şi ajutorul dat în acest

domeniu de Internet. Este vorba de softul pentru business sau softul pentru afaceri care în

România deşi este implementat încă din anii de pionierat ai acestui domeniu nu a reuşit să

atingă un nivel mulţumitor.

Un studiul IDC oferă o descriere detaliată a pieţei româneşti pentru aplicaţii

integrate Enterprise Application Suite (EAS). Printre distribuitorii de EAS cuprinşi în

studiu se numără SAP, Oracle, SIVECO, Microsoft Dynamics, Epicor-Scala, Wizrom,

Totalsoft, Transart, EBS Romania, Adcos Romania, Crisoft şi alţii.

Piaţa românească de soft şi servicii informatice a avut o evoluţie accelerată în

ultimii ani, soluţiile de tip Entreprise Resource Planning (ERP) – Planificarea Resurselor

Intreprinderii sau Soft de Întreprindere, înregistrând o creştere peste medie, relevă ―ERP

Romania 2006‖ – primul studiu despre piaţa românească de produse software ERP şi


3

servicii aferente, realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC). Potrivit lui Eugen Schwab-

Chesaru, Managing Director PAC pentru Europa Centrala şi de Est, în România, o

adevarată piaţă pentru soluţii integrate ERP s-a format mult mai târziu decat în alte ţări din

regiune, precum Cehia sau Ungaria. Astfel, stadiul actual de dezvoltare este relativ redus,

deşi potenţialul economic este mult mai mare decât în ţările menţionate, ceea ce explică şi

creşterile de peste 30% înregistrate de piaţa românească de ERP în ultimii doi ani. Pentru

anul 2005, Ioana Bucin, consultant PAC responsabil pentru studiul ERP Romania 2006, a

evaluat piaţa românească de ERP la 87 de milioane euro, din care produsele soft şi

serviciile aferente au avut ponderi aproximativ egale. Această structură a pieţei arată încă o

dată, conform PAC, imaturitatea pieţei româneşti şi dificultatea cu care serviciile

informatice sunt acceptate de numeroşi clienţi.

Cel de al patrulea capitol atacă exact această problemă a pieţei româneşti de ERP-

uri şi anume dificultăţile de implementare a softurilor de întreprindere şi am încercat să

prezint cele mai importante produse care există pe piaţă.

Adresabilitatea acestei lucrări este către toţi specialiştii ce operează într-o firmă,

indiferent de dimensiunea acesteia, în care calculatorul este nelipsit şi în care un specialist

nu se poate manifesta fără ajutorul calculatorului.

Petrosani, Autorul,

Capitolul 1

Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date.


4

Proiectarea bazelor de date.

1. Introducere în domeniul bazelor de date

1.1. Organizarea fizică a datelor

Îndată ce o bază de date este structurată logic, bazându-se pe caracteristicile sale,

relaţiile şi metodologia sa de acces, trebuie implementată fizic cu software şi hardware

specific astfel încât managerii afacerilor şi planificatorii să poată accesa datele în aplicaţiile

din lumea reală. Datele organizate în baze de date sunt de obicei stocate şi accesate prin

intermediul sistemelor de gestiune a bazelor de date, care la rândul lor sunt organizate în

diferite aranjamente de procesare sau topologii. Fiecare sistem de gestiune al bazelor de

date foloseşte una sau mai multe metode diferite de stocare digitală şi de acces; aceasta

poate afecta semnificativ cantitatea de spaţiu de stocare necesar şi viteza salvării datelor.

1.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date

Software-ul sistemelor de gestiune a bazelor de date a dat posibilitatea multor orga-

nizaţii să treacă de la o abordare tradiţională a fişierelor la o abordare a bazelor de date,

prin urmare bucurându-se de beneficiile unui nivel mai înalt de acces al datelor, redundan-

ţă mai mică a datelor, inconsistenţă mai mică a datelor şi o uşurinţă mai mare în programa-

re. Un sistem de gestiune al bazei de date (SGBD) este un software ce organizează date.

Un SGBD oferă utilizatorilor unelte pentru a adăuga, şterge, menţine, afişa, tipări, căuta,

selecta, sorta şi actualiza date. Uneltele variază de la interfeţe de limbaj natural uşor de fo-

losit la limbaje de programare complexe folosite pentru dezvoltarea aplicaţiilor sofisticate

ale bazelor de date.

Sistemele de gestiune a bazei de date sunt instalate într-o gamă largă de sisteme in-

formaţionale. Unele sunt încărcate şi folosite în manieră adhoc pentru a asista luarea indi-

viduală a deciziilor. Altele se află pe câteva calculatoare interconectate şi sunt folosite

pentru a asista sistemele de prelucrare a tranzacţiilor pe scară largă, cum ar fi intrarea co-

menzilor şi sistemelor de control a stocurilor iar altele sunt interconectate prin intermediul

reţelelor locale ale unei organizaţii, oferind acces departamentelor individuale la datele

corporaţiei. Deoarece un SGBD trebuie limitat la stocarea doar a cuvintelor şi numerelor,

firmele le folosesc pentru a stoca şi grafice, sunete şi video.

Există multe baze de date specializate, depinzând de tipul sau formatul datelor

stocate. Spre exemplu, o bază de date informaţională geografică poate conţine date de

localizare pe hărţi sau imagini; s-ar putea vedea spaţial localizările clientului şi vânzătoru-

lui în loc de a citi textual adresele. O bază de date despre cunoştinţe poate stoca reguli de

decizii folosite pentru a evalua situaţii şi pentru a ajuta utilizatorii în luarea deciziilor ca un

expert. O bază de date multimedia poate stoca date diferite - sunete, video, imagini,

animaţie grafică şi text.

Sistemele de gestiune a bazei de date sunt proiectate pentru a fi relativ invizibile

pentru utilizator. Pentru a interacţiona cu ele, trebuie înţelese procedurile de interacţiune,

chiar dacă majoritatea muncii lor este făcută ― în spatele scenei‖ şi prin urmare este invizi-

bilă sau ―transparentă‖ pentru utilizator. Majoritatea acestor interacţiuni au loc folosind

limbaje SGBD.

1.3. Limbaje ale bazelor de date

Conceptual, un sistem de gestiune al bazelor de date foloseşte două limbaje - un

limbaj de definire a datelor (LDD) şi un limbaj de manipulare a datelor (LMD). LMD-ul


5

este de fapt legătura dintre primirile logice şi fizice ale bazei de date. (―logic‖ se referă la

modul în care utilizatorul priveşte datele; ―fizic‖ se referă la modul în care datele sunt fizic

stocate sau prelucrate). Un utilizator SGBD defineşte vederi sau scheme folosind LDD. Pot

exista mulţi utilizatori şi programe de aplicaţii utilizând aceeaşi bază de date; prin urmare

pot exista multe subscheme diferite. Fiecare utilizator sau program de aplicaţii utilizează

un set de relatări LDD pentru a construi o subschemă pentru acele elemente de date de care

este interesat.

LDD-ul este folosit pentru a defini caracteristicile fizice ale fiecărei înregistrări;

câmpurile din cadrul unei înregistrări; şi numele logic al fiecărui câmp, tipul datelor şi

lungimea caracterelor. Un nume logic al unui câmp ( cum ar fi NUME_ANG pentru un

câmp cu numele angajatului ) este folosit atât de programele de aplicaţii cât şi de utilizatori

pentru a se referi la câmp pentru salvarea sau actualizarea datelor din el. LDD-ul este de

asemenea folosit pentru a specifica relaţiile dintre înregistrări. Alte funcţii primare ale

LDD-ului sunt următoarele:

oferă mijloace de asociere a datelor ce au legătură;

indică identificatorii (sau cheile) unici ai înregistrării;

instalează accesul de securitate al datelor şi schimbă restricţii.

Limbajul de manipulare a datelor oferă utilizatorilor capacitatea de a salva, sorta, afi-

şa şi şterge conţinuturile bazelor de date. LMD-ul include în general o varietate de verbe de

manipulare (ex.: CREAZĂ, MODIFICĂ, ŞTERGE) şi operanzi pentru fiecare verb. Mai mult,

majoritatea limbajelor de manipulare a datelor se interferează cu limbaje de programare de

nivel înalt cum ar fi PASCAL, COBOL sau C. Aceste limbaje dau posibilitatea unui progra-

mator de a executa manipulări în plus ale datelor pe care LMD-ul din SGBD nu le permite.

O caracteristică principală a unui LMD este că foloseşte nume logice şi operanzi

(cum ar fi Nr student pentru număr student) când se referă la date în loc de locaţii de

stocare fizică. Această capacitate este posibilă de vreme ce limbajul de definire a datelor

oferă legături între primirea logică a datelor şi stocarea lor fizică. Aceasta permite

programatorilor şi operatori de sisteme să modifice stocajul fizic al datelor, să conducă o

întreţinere a bazei de date, sau chiar să schimbe dispozitivele de stocare a datelor fără a

deranja utilizatorii sau programele LMD ale utilizatorilor.

2. Prezentare Access 2007

Odată cu lansarea pachetului Office 2007 apare o schimbare majoră în interfaţa

principală a Word, Excel sau Access, schimbare care modifică interfaţa stabilă de peste 10

ani a acestor softuri ( Office 97, Office 2000, Office 2003 ).

Există 4 meniuri principale în momentul 0 al aplicaţiei

Home

Create

External Data

Database Tools


6

Ulterior, în momentul generării de tabele apar noi meniuri


7

În momentul creării unei tabele apare meniul şi interfaţa Design, pe lângă Database

Tools

În momentul generării interogării, meniul Design ia o nouă înfăţişare


8

Meniul specific Querry Design generează interogări în modul QBE

În momentul creeării unui formular utilizăm opţiunea Form Wizard

Apar acum încă două noi meniuri Design specific Form şi Arrange


9

Meniul specific Form Design generează formulare în modul VBA (controale şi cod

sursă)

Formularul în mod View ( cu 4 etichete, 3 casete text şi un buton de comandă )

Codul sursă VBA aferent formularului şi mai ales butonului Command7


10

Raportul văzut în meniu Design View aduce încă 2 noi meniuri Arrange şi Page

Setup


11

3. Noţiuni generale Access

( aplicabile Access 97, Access 2000 şi Access 2003 )

Bazele de date relaţionale sunt baze în care datele sunt stocate în tabele şi pot fi

stabilite legături între tabele bazate pe informaţii comune.

Un performant produs software, având cele mai multe capacităţi specifice sistemelor

de Baze de Date Relationale (BDR) de tip client/server (baze de date SQL) este produsul

Microsoft numit Access ( un produs de dezvoltare de aplicaţii proiectat special pentru

Windows). Ne vom ocupa de versiunea Access a acestui produs proiectată pentru SO

Windows , din cadrul pachetului Microsoft Office .

Sistemele de gestionare a bazelor de date relaţionale de tip client server sunt pe primul

loc în ceea ce priveşte transferarea aplicaţiilor de baze de date de pe minicalculatoare şi

sisteme mainframe pe calculatoare personale conectate în reţele, proces numit "downsizing".

Produsul se adresează şi celor ce nu sunt programatori prin uşurinta realizării de

tabele, interogări, formulare, rapoarte şi grafice utilizând generatoarele. De asemenea se pot

creea aplicaţii complexe şi utilizând numai cele 40 de instrucţiuni macro. Programatorii pot

scrie aplicaţii Access în Visual Basic for Applications (VBA).

Access se interconectează foarte uşor cu Excel sau Project putând activa un

formular sau orice obiect din acestea. Access a fost proiectat în special pentru creearea

aplicaţiilor multiuser în care fişierele de baze de date sunt folosite în comun şi înglobeaza un

sistem de securitate sofisticat pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate. (vezi şi

iconul aferent programului - cheia ).

Ca organizare structurală Access este un program multifuncţional faţă de procesoarele

de tabele şi texte. Principalele funcţii ale sale sunt:

1. Organizarea datelor - creearea şi manevrarea tabelelor care conţin date în formatul

tabelar convenţional ( foaie de calcul tabelar - DataSheet sau SpreadSheet ).

2. Legarea tabelelor şi extragerea datelor - creează tabele temporare prin interogări.

3. Introducerea şi editarea datelor - proiectarea formularelor de introducere ( diferită

de forma tabelară implicită )

4. Prezentarea datelor - crearea rapoartelor ce pot fi vizualizate şi listate, precum şi

crearea de diagrame şi grafice.

Pentru a realiza conexiunea tabel - interogare - raport Accesss este dotat cu 4 funcţii

suport :

1. Macrocomenzile sunt secvenţe de acţiuni care automatizează operaţiile repetitive în

bazele de date. ( aceste acţiuni pot fi alese dintr-o listă de acţiuni disponibile ). Se utilizează

pentru operaţii simple ( ex : deschiderea unui raport ).

2. Modulele sunt funcţii sau proceduri scrise în VBA (Visual Basic for Aplication

pentru Access ). Se utilizează pentru calcule mai complicate ce depăşesc capacităţile

macrocomenzilor standard.

3. Securitatea se utilizează pentru sisteme multiuser la acordarea de drepturi şi

restricţii.

4. Tipărirea permite tipărirea tuturor etapelor din cadrul rulării în mediul Access.

3.1. Elemente definitorii ale programului de dezvoltare de aplicaţii pentru

Baze de Date Relationale (BDR) Access

1. Prima caracteristică ar fi faptul că fişierul clasic de tip bază de date (dbf) se transformă

în cazul Access într-un fişier atotcuprinzator (mdb) ce include: obiecte date ( tabele,

indecşi şi interogări ) şi obiecte aplicaţie ( formulare, rapoarte, macrocomenzi şi

module de cod VBA )


12

2. Descrierea elementelor unei baze de date Access

In figura de mai jos sunt evidenţiate cele şase elemente de baza ale unei baze de

date Access pentru sistemul informatic de gestiune al resursei umane (MRU) propus spre

rezolvare în partea de aplicaţii. De asemenea se evidenţiază şi cele 18 tabele ( 4+14)

utilizate.

2.1. Tabelele - structurate similar cu cele generate de programele de calcul tabelar.

Se pot importa, exporta sau linka (lega ) tabele din SGBD-uri ca xBase sau Paradox,

tabele din Spread Sheeturi ca Excel, Quattro sau Lotus sau alte baze de date Access.

2.2. Interogările - QBE - cu ele se construiesc cele mai multe din formularele şi

rapoartele din aplicaţiile complexe Access. Ele se impun însă prin viteza mare cu care pot

fi proiectate şi utilizate. O caracteristică suplimentară a QBE-urilor Access sunt

interogările de acţiune. Ele pot actualiza, adăuga şi sterge înregistrari în tabele, permiţând

şi creearea de noi tabele pe baza seturilor de rezultate ale interogărilor. (deci există 4 tipuri)

De asemenea ele realizează şi ştergerea şi adăugarea în cascadă ( pentru înregistrări

înlănţuite, înregistrări dependente de una principală). Ele reprezintă baza aplicaţiilor

Access de prelucrare a tranzacţiilor.

2.3. Formularele - reprezintă interfaţa utilizator pentru afişarea de date din tabele şi

interogări putând conţine şi sunet şi imagine.

Există 3 tipuri de formulare în funcţie de clasificarea aplicaţiilor de tip bază de

date:

- procesarea tranzacţiilor - adăugare şi editare înregistrări

- facilitarea luării deciziilor - furnizarea de grafice sau tabele făra a permite adăugare sau

modificare de date

- întreţinerea bazelor de date - creeare, control aces şi securitate a bazelor de date

Ele se construiesc cu un generator "Form Wizard" - Vrăjitorul de formulare.

2.4. Rapoartele - tipăresc datele din interogări şi tabele şi chiar din formulare, fiind

produsul final al unei aplicaţii de bază de date şi ele pot include grafică, şi de

asemenea şi ele se generează cu un generator numit "Report Wizard"

Există 6 tipuri de rapoarte numite şi machete:

- rapoarte cu o singură coloană

- rapoarte dispuse pe rânduri ( o coloana pentru fiecare câmp al tabelei )

- rapoarte multicoloană ( şerpuirea rapoartelor cu o singură coloană )


13

- rapoarte cu grupare/totalizare ( cel mai des utilizate ), ele sumează datele pe grupuri de

de înregistrări, realizând şi totaluri generale la sfârşit de raport.

- Etichetele de corespondenţă ( raport multicoloană pentru tipărire grupata de nume şi

adrese )

- Rapoarte neasociate ( conţin subrapoarte care au la bază tabele sau interogări

nelegate ( independente) )

Obs: se pot genera şi rapoarte complexe aplicând gruparea şi sortarea datelor în raport,

transmiterea de rapoarte prin E-mail ca fişiere ataşate mesajelor.

2.5. Macrocomenzile - automatizează aplicaţiile Access, înlocuind un cod de

program ce ar trebui scris într-un limbaj obişnuit de programare (chiar şi în

limbajul propriu Access numit Access Basic - limbaj propriu de programare

vizuală similar cu Visual Basic ) pentru o anumită acţiune prin programarea

într-un limbaj formal numit programare interfată utilizator (User Interface ).

Există 49 de acţiuni ( set de comenzi, macrouri ) ce pot fi incluse în comenzile

macro. Dacă trebuie executată o operaţie ce nu e conţinuta în cele 49 ea trebuie

creeată cu VBA.

2.6. Modulele - conţin codul Access VBA ce trebuie scris pentru a executa operaţii

neacceptate de colecţia standard de macrocomenzi incluse în Access.

3. O altă caracteristică este că Access este special proiectat pentru creearea de aplicaţii

multiuser în care fişierele de baze de date sunt folosite în comun în reţele şi înglobează un

sistem de securitate sofisticat ( realizează aplicaţii protejate )

4. Noţiuni despre SQL Access ataşat la Access

In general SQL are un set obişnuit de instrucţiuni ce poate fi utilizat în oricare din

sitemele de gestiune a bazelor de date compatibile SQL, în paralel cu SGBD-ul respectiv.

El este un limbaj de aplicaţie pentru bazele de date relaţionale şi nu un limbaj de

programare, el fiind implementat alături de limbajul cu care este utilizat (xBase, Cobol)

El mai poartă numele de " limbaj de genraţia a patra " – putând fi utilizat şi de cei lipsiţi de

cunoştinte de informatică.

SQL Access utilizează circa 50 de instrucţiuni din cele 100 cuvinte cheie standard

pentru SQL general

3.2. Tabele Access

Crearea unei noi baze de date sau modificarea structurii uneia deja existente se face

după următorul algoritm. Atribuiţi un set de proprietăţi fiecărui câmp dintr-o tabelă Access.

Primele trei proprietăţi sunt atribuite în grila Table Design, panoul superior al ferestrei

Table Design prezentate în figura urmatoare. Pentru a atribui proprietatea Primary Key,

selectaţi câmpul şi executaţi clic pe butonul Primary Key de pe bara cu instrumente.

Stabiliţi valorile proprietăţilor rămase în panoul inferior al ferestrei Table Design, Field

Properties.

Figura este o exemplificare pentru tabela copii din problema 1 din capitolul de aplicaţii.

Avem aici de a face cu patru câmpuri, niciunul nefiind declarat Primary Key, iar

proprietatea Description nu este utilizata. Proprietatile câmpului se refera la Nrmat care

este înnegrit.


14

Lista care urmează centralizează proprietăţile pe care le stabiliţi în grila Table

Design.

Field Name. Introduceţi numele câmpului în prima coloană a grilei Table

Design. Numele câmpurilor nu pot fi mai lungi de 64 de caractere şi pot avea

înglobate (dar nu la început) spaţii şi semne de punctuaţie – cu excepţia

punctelor (.), a semnelor de exclamare (!) şi a parantezelor drepte ([]). Numele

câmpurilor sunt obligatorii şi nu puteţi atribui acelaşi nume mai multor

câmpuri. Este foarte bine dacă nu includeţi spaţii în nume. (Pentru a îmbunătăţi

lizibilitatea înlocuiţi spaţiile cu caracterul de subliniere ( ) sau folosiţi litere

mari şi mici). Reducerea lungimii numelor conservă resursele şi vă scuteşte de

introduceri lungi în cazul în care faceţi referire la numele câmpurilor în

macriocomenzi sau în cod VBA.

Data Type. Selectaţi tipurile datelor dintr-o listă derulantă din a doua coloană a

grilei Table Design. Aceste tipuri include Text, Memo, Number,Data/Time,

Currency, AutoNumber, Yes/No, OLE Obşect şi Lookup Wizard. (Tipul

AutoNumber înlocuieşte tipul Counter din Acces 1.x şi 2.0.). Alegerea tipului

de date reprezintă subiectul secţiunii următoare din acest capitol.

Description. În caseta de text din cea de-a treia coloană a grilei Table Design

puteţi introduce o descriere opţională a câmpului. Dacă o adăugaţi ea va apărea

pe bara de stare din partea din stânga jos a ferestrei Access atunci când selectaţi

câmpul pentru introducerea sau editarea datelor.

Primary Key. pentru a alege un câmp drept cheie principală, selectaţi executând

clic pe butonul lui de selecţie din partea stângă a coloanei Field Name şi apoi pe

butonul Primary Key de pe bara cu instrumente. Tabela Order Details are o

cheie principală compusă, constituită din câmpurile OrderlD şi ProductlD.

(Pentru instrucţiuni referitoare la modul în care creaţi o cheie principălă

compusă, consultaţi secţiunea "Selecţia unei chei principale" prezentată ulterior

în acest capitol).

Alegerea tipului, a dimensiunii şi a formatului datelor din câmpuri

Dacă nu vreţi să folosiţi tipul Text, pe care Access îl alocă în mod prestabilit, este

necesar să atribuiţi un tip de date fiecărui câmp din tabelă. Unul dintre principiile

proiectării bazelor de date relaţionale este acela că toate datele dintr-un câmp sunt de un

singur tip. Access vă permite să alegeţi dintr-o gamă mult mai largă de tipuri de date şi de

fenomene decât cea oferită de cele mai multe programe de gestionare a bazelor de date de


15

pe calculatoarele personale. Pe lângă stabilirea tipului de date, puteţi indica şi alte

proprietăţi ale câmpului, determinând formatul, dimensiunea şi alte caracteristici care

afectează aspectul şi corectitudinea stocării valorilor numerice. Tabelul urmator prezintă

tipurile de date pe care le puteţi selecta pentru câmpurile tabelelor din Access.

Informaţii Tipul datelor Descrierea tipului datelor

Caractere Text Câmpurile de tip Text sunt cel mai des folosite, aşa că Access consideră

acest tip fiind cel prestabilit. Un câmp de tip Text poate conţine cel mult 255

de caractere şi puteţi desemna lungimea maximă mai mică sau egală cu 255.

Access atribuie o lungime prestabilită de 50 de caractere. Tipul Text cu

lungime fixă este similar tipurilor Character din xBase şi Alphanumeric din

Paradox.

Memo Câmpurile de tip Memo pot conţine cel mult 64.000 de caractere. Le utilizaţi

pentru a oferi comentarii descriptive. Câmpurile Memo sunt similare acelora

din xBase, cu excepţia faptului că datele din aceste câmpuri sunt incluse în

tabelă în loc să fie într-un fişier separat. Acces afişează conţinutul acestor

câmpuri în modul Datasheet View. Un câmp Memo nu poate fi cheie şi nu

puteţi insexa după el.

Valori

numerice

Number Sunt disponibile mai multe subtipuri de date. Alegeţi subtipul corespunzător

selectând unul dintre parametrii proprietăţii Field Size (dimensiuniea

câmpului). Indicaţi modul în care va fi afişat numărul stabilindu-i

proprietatea Format la unul dintre formatele existente.

AutoNumber Un câmp de tipul AutoNumber conţine o valoare numerică (Long Integer),

pe care Accews o completează în mod automat pentru fiecare înregistrare

adăugată într-o tabelă. Access poate incrementa cu I câmpul AutoNumber

sau îl poate completa cu un număr generat aleator, în funcţie de parametrul

ales al proprietăţii New Values (valori noi). Un câmp AutoNumber crează o

valoare similară numărului înregistrării din xBase şi Paradox. Numărul

maxim de înregistrări dintr-o tabelă care pot folosi câmpul AutoNumber este

mai mare de 2 miliarde.

Yes/No Câmpurile logice (booleene) din Acces folosesc valori logice numerice (de

tip întreg): I pentru câmpurile Yes (True) şi 0 pentru No (Fa 1 se). Utilizaţi

proprietatea Format la afişarea câmpurilor Yes/No ca Yes sau No, True sau

Fa 1 se, On sau Off, 1 sau 0 (De asemenea, puteţi folosi orice număr diferit

de zero pentru a reprezenta True). Câmpurile logice nu pot fi cheie, dar pot

fi indexate.

Currency Este un format special fix cu patru zecimale, proiectat să prevină erorile de

rotunjire care ar afecta operaţiile contabile acolo unde valoarea trebuie să se

potrivească la bănuş (similar tipului Curency din Paradox).

Dates and

Times

Date/Time Datele calendaristice şi ora sunt stocate într-un format special fix. Data este

reprezentată de întreaga porţiune numerică a valorii Date/Time, iar ora de

partea zecimală a acesteia. Controlaţi modul în care Access afişează datele

calendaristice selectând una dintre proprietăţile Date/Time Format.

Obiecte

mari

Obiect OLE

(Blob-binary

large object)

Include elementele grafice realizate din puncte (bitmap), desene vectoriale,

fişiere cu semnale audio şi alte tipuri de date care pot fi create de o aplicaţie

OLE server.Nu puteţi atribui unui obiect OLE drept câmp cheie şi nu-l

puteţi include într-un index.

Exemplificarea parametrilor proprietăţii Field Size (dimensiunea câmpului) pentru

tipul de date numerice. Field size Zecimale Intervalul valoric

Double 15 de la –1,79*10^308 până la +1,797*10^308

Single 7 de la –3,4*10^38 până la +3,4*10^38

Long

Integer

Integer

0

0

de la –2.147.483.648 până la+2.147.483.647

de la –32.768 până la 32767


16

Byte

Currency

(tip de date nu

subtip)

0

4

de la 0 la 255

de la –922337203685477.5808 până la +922337203685477.5808

3.3. Ordonare. Filtrare.

Interogare prin exemple (QBE).

Limbajul Structurat al Interogării (SQL)

Programul Microsoft Access oferă o gamă de caracteristici de ordonare şi filtrare,

care simplifică acţiunea de personalizare a afişării datelor în modul Table Detasheet View.

Ordonarea şi filtrarea înregistrărilor din tabele este destul de utilă atunci când folosiţi

datele conţinute la crearea unei liste pentru corespondenţă sau la tipărirea unui anumit set

de înregistrări.

De asemenea Access include facilităţi multilaterale de căutare (find) şi de înlocuire

care vă permite să localizaţi fiecare înregistrare care se potriveşte cu o valoare indicată şi

apoi, opţional, să modificaţi valoarea. Dacă aveţi o tabelă mare, facilitatea Find a

programului Access vă permite să localizaţi rapid acul în carul cu fân. Căutarea şi

înlocuirea sunt adeseori necesare atunci când importaţi date dintr-o altă bază de date sau

foaie de calcul.

Caracteristicile de ordonare, filtrare şi de înlocuire ale programului Access sunt de

fapt implementate în spatele cortinei interogărilor, pe care aceasta le creează pentru

dumneavoastră. Totuşi învăţarea noţiunilor de bază ale executării acestor operaţii asupra

tabelelor, vă ajută să înţelegeţi mai uşor interogările. De asemenea puteţi aplica filtre

asupra rezultatelor interogărilor, puteţi folosi caracteristica Find în cazul interogărilor în

modul Detasheet View şi caracteristica search and replace asupra seturilor de rezultate ale

interogărilor actualizabile. pentru cititorii care sunt utilizatori ai programului xBase sau

cunosc SQL, acolo unde sunt aplicabile, sunt prezentate declaraţiile echivalente din aceste

două limbaje de programare referitoare la executarea operaţiilor.

Ordonarea datelor din tabele

O cerinţă fundamentală a mediului de dezvoltare a bazelor de date este capacitatea

de a ordona rapid înregistrările, astfel încât ele să apară în succesiunea dorită. Programele

anterioare de gestionare a bazelor de date, precum dBase II şi II/III+, vă cereau să creaţi o

nouă copie a unei tabele dacă voiaţi să reordonaţi fizic înregistrările în ea. Crearea şi

indicarea unui index după un câmp al tabelei vă permiteau să afişaţi sau să tipăriţi tabela în

ordinea indexului. Totuşi, dacă voiaţi să ordonaţi datele după două sau mai multe câmpuri,

trebuia fie să creaţi un index compus după câmpuri, fie să preordonaţi datele după unul sau

mai multe câmpuri şi apoi să aplicaţi un index după unul singur.

Sistemele moderne de dezvoltare a bazelor de date, precum Access, nu vă cer

niciodată să ordonaţi fizic tabela. Poziţiile fizice ale înregistrărilor în fişier reprezintă

ordinea introducerii lor. În mod prestabilit, Access afişează înregistrările în ordinea cheii

principale. Acest comportament este similar celui din programul Paradox al firmei

Borland. Dacă tabela dumneavoastră nu are o cheie principală, înregistrările sunt afişate în

ordinea introducerii lor. Spre deosebire de programul dBASE şi de imitaţiile lui, nu puteţi

alege un anumit index Access pentru a modifica ordinea în care înregistrările sunt afişate în

modul Table Datasheet View al interfeţei cu utilizatorul (UI). Cu toate acestea , cu

ajutorul limbajului Access VBA puteţi indica un index de ordonare a înregistrărilor din

tabelele pe care le manevraţi. Access foloseşte metodele de ordonare la afişarea

înregistrărilor în succesiunea dorită. Dacă există un index după câmpul după care vreţi să


17

ordonaţi înregistrările, operaţia se desfăşoară mult mai rapid. Access foloseşte în mod

automat indecşii, dacă aceştia există, pentru a grăbi ordonarea. Acest proces se numeşte

optimizarea interogărilor.

Filtrarea tabelelor de date

Access vă permite să aplicaţi un filtru pentru a indica înregistrările care apar în

modul Datasheet View al tabelei sau ca rezultat al unei interogări. De exemplu dacă voiaţi

să vizualizaţi numai angajaţii din localitatea Petroşani, aţi fi utilizat un filtru pentru a

limita înregistrările afişate numai la cele al căror câmp localitatea_dom conţine textul

"Petroşani"(vezi tabela IDENT din partea de aplicatii). Access vă oferă trei modalităţi

diferite de aplicare a filtrelor asupra datelor dintr-o tabelă:

Filter by Selection (filtrare conform selecţiei). Aceasta este cea mai rapidă şi mai

simplă metodă de aplicare a unui filtru. În acest caz, stabiliţi criteriul de filtrare

selectând toate datele dintr-unul din câmpurile unei tabele sau numai o parte a lor.

Access afişează numai înregistrările care se potrivesc cu eşantionul selectat. Cu

metoda filtrării conform selecţiei puteţi filtra înregistrările numai pe baza unui criteriu

aplicat unui singur câmp al tabelei.

Filter by Form (filtrare conform formularului) Aceasta este cea de-a doua metodă

rapidă de aplicare a unui filtru. În acest caz, introduceţi criteriul de filtrare într-o foaie

de date goală a formularului tabelei; Access afişează înregistrările care respectă

criteriul combinat în fiecare câmp. Utilizaţi metoda filtrării conform formularului la

filtrarea rapidă a înregistrărilor, pe baza unor criterii aplicate în mai multe câmpuri.

Advanced Filter/Sort (filtrarea/ordonarea avansată) Aceasta este cea mai puternică,

dar şi cea mai dificilă metodă de filtrare. Cu ea puteţi face ca un filtru Access să

execute două sarcini, deoarece puteţi adăuga şi o ordine de sortare într-unul sau în mai

multe câmpuri.

Fiecare dintre cele trei tipuri de filtre disponibile este descris în următoarele secţiuni.

Metodele Filter by Selection şi Filter by Form sunt caracteristici noi ale programului

Access.

Utilizarea caracteristicii Query by Example - QBE

Caracteristica Query by Example, abreviată de obicei QBE, a fost iniţial dezvoltată

pentru a permite utilizatorilor aplicaţiilor de baze de date de pe calculatoarele mainframe

să găsească şi să afişeze porţiuni de date (sau colecţii de date) fără să fie nevoie să ştiţi un

limbaj de calculator. Multe sisteme de gestionare a bazelor de date folosesc în final

caracteristica QBE într-o formă sau alta (De fapt, programul dBASE, primul gestionar de

baze de date care a avut succes pe calculatoarele personale foloseşte o variantă de QBE

pentru comenzile date de la promptul punct).

De exemplu la promptul de comandă utilizatorii QBE introduc declaraţii ca cea

care urmează

LIST ALL localitatea_dom LIKE Pe* WITH judet_dom HUNEDOARA în ident

Acestea sunt cunoscute ca declaraţii dă-mi un exemplu. Aplicaţia QBE caută în câmpul

localitatea_dom din tabela ident toate localitatile care încep cu Pe. Programul ignoră

caracterele rămase în localitate şi afişează numai acele înregistrări care în câmpul

judet_dom conţin valoarea HUNEDOARA.


18

Pe măsură ce terminalele de afişare ale calculatoarelor au devenit mai sofisticate,

aplicaţia QBE grafică a ajuns metoda preferată de creare a interogărilor. Ea afişează

numele câmpurilor din unul sau mai multe tabele din baza de date ca titluri ale coloanelor.

Utilizatorii pot introduce în aceste coloane exemple de declaraţii parţiale sau expresii,

pentru a crea o interogare. Deoarece terminalele capabile să afişeze în mod grafic erau o

raritate atunci când programul QBE grafic a fost creat, s-a folosit modul standard text cu

80 de caractere şi 25 de rânduri. Astfel termenul grafic a devenit impropriu în lumea de

astăzi a mediilor grafice adevărate, cum este Windows. în versiunea iniţială a programului

QBE grafic, declaraţia anterioară poate fi asemănătoare următoarei declaraţii:

LOCALITATEA_DOM JUDET_DOM Like PE* HUNEDOARA

Câmpurile care corespund coloanelor în care nu sunt introduse expresii nu sunt

examinate pentru conformitatea cu interogarea.

După verificarea câmpurilor indicate şi găsirea tuturor potrivirilor din fişierul cercetat,

aplicaţia afişează acele adrese care conţin valorile căutate. Părţi ale fiecărei adrese apar în

coloanele respective, ca în exemplul următor

LOCALITATEA_DOM

Petrosani

Petroşani

Petrila

JUDET_DOM

HUNEDOARA

HUNEDOARA

HUNEDOARA

Pentru cei mai mulţi utilizatori învăţarea creării expresiilor de interogare în

coloanele programului QBE grafic s-a dovedit mai uşoară decât introducerea expresiilor

QBE la prompt. Utilizatorul rebuia să ştie sintaxa câtorva expresii pentru a crea interogări

relativ complicate. Folosirea programului QBE grafic a fost una dintre caracteristicile care

au stat la baza succesului sistemului RDBMS Paradox al firmei Ansa Software pe piaţa

Aplicaţiilor de gestionare a bazelor de date relaţionale de pe calculatoarele personale,

dominată de dBASE II şi dBASE III.

Microsoft Windows a creat un mediu grafic pentru utilizator potrivit perfect unui sistem

QBE grafic de gestionare a bazelor de date. Microsoft a beneficiat din plin de gama largă

de caracteristici grafice înglobate în Windows , aşa cum se va constata când se crează

prima interogare Access adevărată.

Operatorii şi expresiile programului Access

O expresie este o declaraţie de intenţie. Dacă doriţi să se execute o acţiune după

îndeplinirea unei anumite condiţii , expresia dumneavoastră va trebui să indice condiţia. De

ecemplu, pentru a selecta într-o interogare înregistrările care conţin în câmpul ZIP valori

egale sau mai mari decât 50.000 introduceţi expresia ZIP > = 50.000. De semenea, se pot

folosi expresiile şi în calculele aritmetice. De exemplu dacă într-o interogare aveţi nevoie

de un câmp cu Valoare, care să conţină valori calculate introduceţi expresia de calcul a

acestora.

[Valoare]: cantitate*[Pret Unitar].

Perechea de paranteze drepte ([]) trebuie să încadreze numele obiectelor, precum şi

numele câmpurilor care conţin spaţii sau alte semne de punctuaţie diferite de caracterul de

subliniere. De asemenea perechile de paranteze drepte se pot folosi la identificarea

numelor câmpurilor în expresiile de validare a datelor.

Pentru a fi considerată expresie, o declaraţie trebuie să conţină cel puţin un operator şi un

cuvânt identificator sau funcţie. Lista care urmează descrie aceste elemente:


19

Operatorii includ simbolurile aritmetice familiare +,-, * (înmulţire) şi / (împărţire) şi

multe alte simboluri şi abrevieri. Cei mai mulţi dintre ceilalţi operatori disponibili în

Access sunt echivalenţi cu cei din limbajele tradiţionale de programar5e precum

BASIC, doar câţiva sunt specifici programului Access sau limbajului SQL precum

Between, In, Is şi Like.

Constantele (literals) sunt introduse de dumneavoastră de exemplu 12345 sau

ABCDE. Valorile exacte sunt utilizate de cele mai multe ori la stabilirea datelor iniţiale

şi în combinaţie cu identificatorii câmpului la compararea valorilor din câmpurile

tabelului

Identificatorii sunt numele obiectelor din Access (precum câmpurile din tabele), care

întorc valori distincte, numerice sau text. Termenul întorc, utilizat în cazul expresiilor

înseamnă că valoarea actuală a identificatorului îi înlocuieşte numele în expresie. De

exemplu identificatorul numelui câmpului [Company Name] întoarce într-o expresie

valoarea (un nume) câmpului Company Name al înregistrării selectate. Access conţine

cinci constante predefinite denumite, care servesc şi ca identificatori: True, False, Yes,

No, Null. Constantele denumite şi variabilele pe care le creaţi în Access VBA sunt de

asemenea, identificatori.

Funcţiile precum Date () şi Format$ (),întorc o valoare în locul numelui funcţiei din

expresie. Spre deosebire de identificatori, cele mai multe funcţii vă cer să furnizaţi

parantezele necesare unui indentificator sau ale unei valori folosite ca argument.

Când constantele, identificatorii sau funcţiile sunt folosite împreună cu operatorii,

aceste combinaţii se numesc operanzi.

1. Operatorii Access asigură 6 categorii de operatori care se pot utiliza la crearea expresiilor:

Operatorii aritmetici execută adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri.

Operatorii de atribuire şi de comparare stabilesc şi compară valori.

Operatorii logici lucrează cu valori care nu pot fi decât true sau false.

Operatorii de concatenare combină şiruri de caractere.

Operatorii de identificare creează nume clare ale obiectelor bazei de date, astfel că se

poate atribui acelaşi nume de câmp în câteva tabele şi interogări.

Alţi operatori care simplifică crearea expresiilor de selecţie a înregistrărilor prin

intermediul interogărilor.

Operatorii de comparare

Operator Descriere Exemplu Rezultat

<

<=

=

>=

>

<>

Mai mici decât

Mai mic decât sau egal cu

Egal cu

Mai mare decât sau egal cu

Mai mare decât

Diferit de

123 < 1000

15 <= 15

2 = 4

1234 >=456

123>123

123<>456

True

True

False

True

False

True

Operatorii logici

Operator Descriere Exemplul 1

Exemplul 2

Rezultat 1

Reyultat 2


20

And

Or

Not

Xor

Si logic

Sau logic

Nu

Sau exclusiv

True And True

True And False

True Or False

False Or False

Not True

Not False

True Xor False

True Xor True

True

False

True

False

False

True

True

False

Alţi operatori

Operator Descriere Exemplu

Is

Like

In

Between

Folosit împreună cu Null pentru a stabili dacă o valoare

este Null sau Not Null

Stabileşte dacă o valoare şir începe cu unul sau mai

multe caractere (pentru ca operatorul Like să lucreze

corect trebuie să adăugaţi un caracter de înlocuite, * ,

sau unul sau mai mulkte semne de întrebare (?)).

Stabileşte dacă o valoare şir este o componentă a unei

liste de valori

Stabileşte dacă o valoare numerică se încadrează într-un

interval indicat.

Is Null

Is Not Null

Like "Jon"

Like "FILE ????"

In ("CA", "OR", "WA")

Between 1 And 5

Funcţii

Funcţiile întorc valori către numele lor; Ele pot lua locul identificatorilor din

expresii. Una dintre cele mai comune funcţii utilizate în expresiile Access este Now ( ) care

întoarce data şi ora ceasului intern al calculatorului.

Access şi VBA definesc aproape 140 de funcţii individuale. Lista care urmează

grupează funcţiile după scop:

Funcţiile date and time )dată calendaristică şi oră) manevrează valorile de tip dată/oră

din câmpuri sau pe care le introduceţi drept constante. Cu ajutorul funcţiilor de acest

fel se pot extrage părţi ale datelor (precum anul sau ziua) sau ale orei (precum ora sau

minutele).

Funcţiile de manipulare a textului sunt folosite în lucrul cu şiruri de caractere.

Funcţiile de conversie a tipului de date vă permite să indicaţi tipul de date al valorilor

din câmpurile numerice, în loc să lăsaţi programul Access să-l aleagă pe cel mai

potrivit.

Funcţiile matematice şi trigonometrice execută operaţii cu valorile numerice care

depăşesc capacitatea operatorilor aritmetici standard ai programului Access. De

exemplu la calcularea lungimii laturilor unui triunghi dreptunghic se pot folosi funcţii

trigonometrice simple .

Funcţiile economice sunt similare celor oferite de programele Lotus 1-2-3 şi Microsoft

Excel. Ele calculează deprecierea, valorile taxelor anuale şi ratele de achitare a

împrumuturilor. De exemplu pentru a stabili valoarea actuală a unui premiu la Loterie

plătit în 25 de rate anuale egale, se poate folosi funcţia PV ( ).

Funcţiile de uz general nu se încadrează în nici una dintre categoriile precedente; le

folosiţi la crearea interogărilor, formularelor şi rapoartelor.

Alte funcţii sunt cele care execută schimbul dinamic de date (DDE) cu alte aplicaţii

Windows, funcţii globale de domeniu, funcţii globale SQL şi altele folosite în principal în

program.


21

3.4. Formularele Access

Formularele Access creează interfata utilizatorului cu tabelele dumneavoastră. Deşi

în ferestrele Table View şi Query View puteti să executati aceleasi functii, formularele

oferă avantajul că prezintă datele într-o maniera organizată şi atractivă. Puteti aranja

câmpurile pe formular astfel încât introducerea datelor sau operatiile de editare a

înregistrării să se facă de la stânga la dreapta şi de sus în jos. Formularele permit să

stabiliţi selecţii ale câmpurilor după mai multe criterii, care utilizează coduri de prescurtare

pentru a reprezenta un set de valori admisibile. Un formular bine proiectat măreşte viteza

de introducere a datelor şi minimizează erorile de tastare.

Formularele sunt compuse dintr-o colecţie de elemente specifice de proiectare

numite elemente de control sau obiecte de control. Acestea sunt componentele pe care le

vedeţi în ferestrele şi casetele din Access şi din aplicaţii Windows. Casetele de text

folosesc la introducerea şi editarea datele etichetelele la stocarea numelui câmpurilor şi

cadrele de obiect la afişarea graficelor. Un formular constă dintr-o fereastră în care plasaţi

două tipuri de obiecte de control: unele care afişează datele din tabele, iar altele, informatii

generale cum ar fi etichetele sau emblemele (logos).

Formularele Access sunt multifunctionale: ele permit să realizati obiective care nu

pot fi îndeplinite în modurile de luau Table View sau Query View. Puteţi să validaţi intrări

pe baza informatiilor conţinute în altt tabele decât cea la care lucraţi. Aveti posibilitatea să

generaţi formulare care includ alt formulare (un formular inclus în alt formular poartă

numele de subformular

Proiectarea unui formular

Pentru a crea sau modifica un formular se execută clic pe butonul Design. Va fi

afişată astfel fereastra Form Design. Fereastra mobilă care apare în modul de lucru Form

Design conţine o bară cu instrumente numită casetă cu instrumente (Toolbox) care permine

plasarea pe formular a elementelor de control.

Elementele ferestrei Form Design

Spaţiul formularelor poate fi împărtit în trei zone: antetul (Form Header), zona de

detaliu (Detail) şi zona de subsol (Form Footer). Antetul şi zona de subsol sunt opţionale.

Fereastra Form Design include următoarele elemente de bază:

• Bara cu instrumente Form Design, care conţine butoane de comandă rapidă pentru

selectarea opţiunilor din meniul disponibil în modul de lucru Form Design. Funcţiile

butoanelor şi opţiunile echivalente sunt prezentate în tabelele din secţiunile următoare.

• Bara cu instrumente Formatting, compusă din butoane de comandă rapidă pentru

opţiunile de culoare, text, chenar şi pentru diverse alte opţiuni de formatare. Functiile

butoaneior de formatare şi opţiunile de meniu echivalente sunt prezentate în sectiunea

următoare.

• Un set de rigle verticale şi orizontale, calibrate în inci pentru Access versiunea S.U.A

şi în centimetri pentru versiunile furnizate tărilor care utilizează sistemul metric.

• O linie verticală (la dreapta casetei cu instrumente), care stabileşte marginea dreaptă a

formularului. Puteţi deplasa linia de margine dacă o selectaţi şi apoi o trageţi cu

mouse-ul până în poziţia dorită.

• O linie orizontaiă, care stabileşte marginea de jos a formuiarului. Puteti executa clic şi


22

să trageţi linia cu mouse-ul în noua poziţie. Marginile sunt importante atunci când

proiectaţi un subformular care trebuie să se încadreze într-un dreptunghi de

dimensiune predeterminată din formularul principal.

• Câte o bară de deruiare verticală şi orizontală, care permit să vizualizati porţiuni ale

formularului afiate în afara limiteior ferestrei.

• O bară Form Header (antet), care defineşte înăltimea zonei rezervate antetului de

formular. Ea apare doar dacă aţi optat pentru introducerea unui antet şi a unei zone de

subsol în formular. Zona Form Header conţine texte statice, imagini grafice şi alte

obiecte de control afişate în partea de sus a formularului. Dacă formularul are mai

multe pagini antetul este afişat doar pe prima pagină.

• O bară Form Detail (zona de detaliu) care desparte zona Form Header de restul

formularului. Pe bara Form Detail se găsesc obiecteie de control care afişează datele

din tabele sau rezultate din interogări, plus elementeie statice, cum ar fi etichetele şi

simbolurile.

• O bară Form Footer, care defineste înăltimea zonei de subsol a formularului. Ea este

similară cu bara de antet Form Header. Dacă tipăriţi un formular cu mai muite pagini,

zona de subsol apare doar în partea de jos a ultimei pagini.

Butoanele barei cu instrumente Form Design şi opţiunile meniului

Bara cu instrumente Form Design din Access conţine căteva butoane care

sunt utilizate doar pentru proiectarea formularelor. Opţiunile pentru cuoare şi font le

selectaţi de pe bara cu instrumente Format, ceea ce constituie o facilitate nouă în Access .

Vom enumera ulterior funcţiile fiecărui buton de pe bara cu instrumente Form Design.

Butoanele pentru formatarea textului şi a culorii sunt descrise în paragrafele de mai jos.

Sunt explicate toate optiunile mai putin cele pentru Internet.

Afişează formularul în modul Run (dacă executaţi clic pe săgeata aflată la dreapta

butonului este afişată o listă o listă derulantă care vă permite să selectaţi modul de afişare

Datasheet View).

Salvează formularul curent

Tipăreşte toate înregistrările din tabel utilizând formu larul de pe ecran pentru formatarea datelor

tipărite şi valorile curente ale parametrilor de configurare a imprimantei curente.

Selectează opţiunea Print Preview pentru previzualizarea formuiarului ce va fi tipărit. Puteţi tipări

formuiarul din fereastra Print Preview.

Iniţiază verificarea ortografiei etichetelor selectate.

Taie din formular obiectele selectate şi le memorează în Clipboard.

Copiază obiectele selectate din formular în Clipboard

Lipeşte în formuiar conţinutui memoriei Clipboard.

Copiază formatul obiecteior selectate şi îl aplică unui alt obiect similar.

Anulează ultima modificare operată în formular.

Afisează o listă a câmpurilor rezuitate dintr-o interogare sau dintr-un tabel care reprezintă sursa de

date a Formularului principal.

Afişează sau închide caseta cu instrumente.

Aplică formatul predefinit pe care l-aţi ales dintre cele existente, inclusiv formmtul imaginii bitmap

pentru fundal, fonturile şi parametrii de culoare.

Deschide fereastra de editare a codurilor sursă VBA conţinute într-un modul care face parte

integrantă dintr-un formuiar (Code Behind Form sau CBF —coduri sursă care stau la baza

formularului)


23

Afisează fereastra Properties asociată uneia dintre cele două zone ale formularului când selectaţi

barele de selecţie sau proprietăţile unui obiect de control în momentul în care î1 selectaţi.

Afişează fereastra utilitarului BuilderWizard pentru obiectul sau proprietatea selectate din formular.

Butonul este activat doar dacă în Access există un program generator pentru elementul selectat.

Afişează fereastra Database.

Crează un nou obiect. Executaţi clic pe săgeata din dreapta butonului pentru a obţine lista obiectelor

pe care le puteţi crea.

Bara cu instrumente Formatting

Access afisează în ferestrele Form Design View şi Report Design View butoane

pentru comenzi rapide şi liste derulante pentru toate opţiunile de formatare a textelor, de

linie, de culoare şi de împărţire în celule. Aceste butoane şi liste se află pe o bară separată,

numită bara cu instrumente Formatting. Când selectaţi un obiect de pe un formular (cum ar

fi o casetă de text), Access activează butoanele relevante de pe bara cu instrumente

Formatting. Listele derulante vă permit să alegeţi aspectul şi mărimea textului. Celelalte

butoane de pe această bară cu instrumente, utilizate pentru formatarea textelor, sunt

simliare celor accesibile pe bara cu instrumente utilizată de programul Microsoft Word sub

Windows sau de alte aplicaţii Windows de procesare a textelor.

Access adaugă o nouă listă derulantă de opţiuni la bara cu instrumente, şi anume

meniul Select Object. Acesta afişează numele obiectului selectat în mod curent pe formular

şi vă permite să selectaţi rapid un alt obiect, prin selectarea numelui său.

Dacă nu se specifică altfel, tipul caracterelor folosite în formulare este acelaşi cu

cel utilizat pentru tabele şi interogări, şi anume tipul MS Sans Serif cu un font de 8 puncte.

Puteţi să alegeţi din lista derulantă orice familie de fonturi, bitmap sau TrueType, dintre

cele instalate pe calculatorul dumneavoastră.

Puteţi alege într-o listă derulantă una dintre dimensiunile prestabilite pentru fontul

respectiv sau să introduceţi o dimensiune exprimată în puncte în caseta combinată Size.

Aplicaţi atributele şi formataţi textul folosind butoanele pentru text. Tabelul de mai jos

prezintă funcţiile butoanelor pentru formatarea textelor şi modul în care configurează

proprietăţile.

Functia Proprietatea şi valoarea

Stabileşte stilul aldin pentru text (prestabilit Font Weight Bold

pentru titluri şi etichete)

Stabileşte stilul cursiv. Font ltalic Yes

Stabileşte stilul de text subliniat. Font Underline Yes

Aliniază textul la stânga faţă de margine. Text Align Left

Centrează textul pe orizontală fată de Text Align Center

margini.

Aliniază textul la dreapta fată de margini. Text Align Right

Afisează o paletă de culori din care puteţi Back Color = numar

alege culoarea de fundal a obiectului selectat.

Afişează o paletă de culori din care puteţi Fore Color = numar

alege culoarea textului din obiectul selectat.

Afişează o listă derulantă din care puteţi alege Border Width = lăţime

lăţimea chenarului obiectelor selectate.

Puteţi să selectaţi linia subţire sau linii cu grosimi

de 1 până la 6 puncte.

Afişează o listă derulantă de efecte speciale Special effect= nume


24

pentru afişarea obiectului selectat. Puteti selecta

una din opţiunile Flat (plat), Raised (înălţat)

Sunken (adâncit), Etched (gravat), Shadowed

(umbrit) sau Chiseled (cizelat).

Descrierea casetei cu intrumente Toolbox

Caseta Toolbox cu instrumente Access are la bază caseta Toolbox pentru Visual

Basic Microsoft. Pentru a aduce un element de control într-un formular, alegeţi unul dintre

cele 18 instrumente, reprezentate prin câte un simbol. Caseta cu instrumente realizează

aceleaşi funcţii la generarea rapoartelor, deşi instrumentele care cer introducerea unor

valori de către utilizator, cum ar fi casetele combinate, sunt rar folosite într-un raport.

Categoriile de obiecte de control

În formularele şi rapoartele Access există trei categorii de obiecte de control:

Obiectele de control asociate sunt obiecte atasate unui câmp din sursa de date a

formularului sau subformularului. Sursa de date poate fi o tabelă sau o interogare.

Obiectele de control asociate afişează şi actualizează valorile celulei de date a

câmpului asociat din înregistrarea curentă. Casetele de text sunt cele mai utilizate

obiecte de control asociate. Puteţi afişa conţinutul obiectelor grafice sau să redaţi

un fişier de sunet folosind un obiect OLE asociat. Puteţi ataşa butoane

comutatoare, casete de validare şi butoane de opţiune câmpurilor de tip Yes/No.

Toate obiectele de control asociate sunt însoţite de etichete ce afişează proprietatea

Caption (titlul) câmpului la care sunt ataşate; puteţi să editaţi sau să ştergeţi aceste

etichete fără ca obiectul de control asociat să fie afectat.

Obiectele de control neasociate afişează date furnizate de dumneavoastră, care

sunt independente de sursa de date a formularului sau a subformularului. Ca să

includeţi un desen sau o imagine bitmap într-un formular, utilizaţi un obiect OLE

neasociat. Puteţi folosi linii şi dreptunghiuri ca să împărţiţi formularul în zone care

grupează logic obiectele sau să simulaţi casetele care apar pe formularul tipărit.

Casetele de text neasociate sunt utilizate pentru introducerea valorilor care nu sunt

destinate actualizării unui câmp din baza de date sursă, ci altor scopuri, cum ar fi

stabilirea unei valori utilizate de o expresie. Unele obiecte de control neasociate,

cum ar fi casetele de text, includ şi etichete; altele, cum ar fi obiectele OLE

neasociate, nu includ etichete.

Obiectele de control calculate folosesc expresiile ca sursă de date. De obicei,

expresia conţine valoarea unui câmp, dar puteţi utiliza în expresiile calculate şi

valori create de casetele de text neasociate.

Caseta cu instrumente Toolbox

Cu ajutorul casetei Toolbox puteţi introduce obiecte de control într-un formular sau

raport. Caseta Toolbox este afişată doar în modul Design şi apare doar dacă executaţi clic

pe butonul Toolbox de pe bara cu instrumente sau dacă selectati opţiunea Miew, Ioolbox

din meniu. Când caseta Toolbox, prezentată prezentată mai jos este vizibilă pe ecran,

opţiunea Toolbox din meniu este marcată. Puteţi selecta oricare dintre cele 18 obiecte de

control şi butonul „vrăjitorului‖, ale căror nume şi funcţii sunt prezentate în tabelul ce

urmează.


25

Obiectele de control ale casetei Toolbox

Bara de instrumente ce conţine obiecte vizuale Access

Nume Funcţie Pointer Deselectează instrumentul selectat anterior şi restabi-

(indicator) leşte funcţia normală pentru indicatorul mouse-ului. Butonul Pointer este

instrumentul activat implicit atunci când afisati caseta Toolbox.

Control Wizards Activează/dezactivează programele Control Wizards. Aceste utilitare

constituie o nouă facilitate Access 2.0 care vă ajută să generaţi obiecte de

control complexe, cum ar fi grupurile de opţiune, casetele de liste şi

casetele combinate.

Label (eticheta) Creează o casetă ce conţine texte fixe de descriere sau instrucţiuni.

Text Box Creează o casetă care afişează şi permlte editarea datelor de tip text.

(casetă de text)

Option Group Creează o casetă dreptunghiulară de dimensiune

(grup de variabilă, în care puteţi plasa butoane comutatoare,

opţiune) butoane de opţiune sau casete de validare. Numai un

singur obiect de control din interiorul acestei casete poate fi selectat la un

moment dat. Când executati clic pe un obiect din grup, objectul selectat

anterior va fi deselectat.

Toggle Button Creează un buţon care, atunci când este selectat, co-

(buton mută din starea On în starea Off. Starea On cores

comutator) punde vatorii Yes (— l) iar starea Off corespunde valorii No (O). În cadrul

unui grup de opţiune, acţionarea unui buton comutator dezactivează butonul

comutator acţionat anterior. Puteti utitiza butoane comutatoare pentru a

permite utitizatorului să selecteze o valoare dintr-un set.

Option Button Creează un buton rotund (iniţial numit buton radio)

(buton de care se comportă identic cu un buton comutator.

opţiune) Butoanele de acest tip sunlt utilizate cel mai frecvent

în grupurile de opţiune pentru selectarea unei valori

dintr-un set de optiuni.

Check Box Creează o casetă de validare care, atunci când este

(casetă de selectată, comută între starea On şi starea Off. Case-

validare) tele de validare multiple trebuie plasate în afara gru-

purilor de opţiune, astfel încât să puteţi selecta mai

multe opţiuni simultan.

Combo Box Creează o casetă combinată formată dintr-o casetă de

(casetă text editabilă, în care puteţi introduce o valoare şi o

combinată) listă din care puteţi alege o valoare dintr-un set.

List Box Creează o casetă care conţine o listă derulantă de

(casetă de listă) opţiuni, din care puteţi selecta o valoare. O casetă de

listă este de fapt o componentă a unei casete combi-

nate.

Command Creează un buton de comandă care, atunci când se

Button execută clic pe el, comută un eveniment care execută

(buton de o comandă macro Access sau o procedură VBA de


26

comandă) tratare a evenimenteior.

lmage (imagine) Afişează un grafic static pe un formular sau într-un

raport. Aceasta nu este o imagine OLE, deci nu o

puteţi edita după ce aţi plasat-o pe formular.

Unbound Object Include în formular sau în raport un obiect OLE creat (obiect

cu o aplicaţie server OLE, cum ar fi Microsoft Graph neasociat)

sau Microsoft Draw. Obiectul Custom Control este o

versiune specială de obiect neasociat, care conţine

obiecte OLE Control.

Bound Object Afişează conţinutul unui câmp OLE al unei înregistrări, (obiect asociat)

dacă acesta conţine un obiect grafic. Dacă obiectul inclus în

câmp nu este grafic, apare pictograma ce reprezintă obiectul, cum ar fi

pictograma opţiunii Sound Recorder pentru un fişier .WAV legat sau

înglobat. Obiectele OLE Control au date asociate (data-bound OLE

Control) sunt stocate într-o versiune specială de obiect asociat.

Page Break Determină imprimanta să treacă la o pagină nouă

(delimitatorul de începând din poziţia delimitatorului de pagină din

pagină) formular sau din raport. în modul Run, delimitatoarele

de pagină nu sunt afisate pe formular sau în raport.

Subform Ataşează unui formular sau raport un subformular, (subformular)

respectiv un subraport. Ele trebuie să fi fost deja create

înainde de selectarea acestei opţiuni.

Line (linie) Creează o linie dreaptă pe care puteti să o redimensionaţi şi să-i

modificaţi poziţia. Culoarea şi grosimea liniei pot fi modificate folosind

butoanele barei cu instrumente Formatting sau fereastra Properties.

Rectangle Creează un dreptunghi pe care puteţi să-l redimen

(dreptunghi) sionaţi şi să-l repoziţionaţi. Culoarea chenarului, lăti-

mea şi culoarea care umple dreptunghiul, se stabilesc

prin selecţii din paletă.

3.5.Rapoartele Access

Produsul final al aplicatiilor de bază de date este un raport. În Access, raportul este

un tip de formular continuu destinat în mod special tipăririi. Programul Access combină

datele din tabele, interogări şi chiar tormular şi generează un raport pe care să-l tipăriţi şi

să-l distribuiţi celor care au nevoie de el sau îl solicită. Versiunea tipărită a unui formular

poate servi drept raport, situaţie frecvent întâlnită în cazul rapoartelor care facilitează

luarea deciziilor Prin tipărirea unui formular continuu puteţi crea un raport care conţine

toate valorile din câmpurile unei tabele sau interogări sau numai o parte a lor.

Rapoartele şi formularele Access au multe caracteristici comune, printre care se numără

următoarele:

• Programele Report Wizards pot crea trei tipuri de rapoarte de bază: cu o singură

coloană, de grupare/totalizare şi cu etichete pentru corespondenţă. Dacă este cazul,

puteţi modifica rapoartele pe care le creează vrăjitorul. Funcţia programului Report

Wizard este similară cu cea a programului Form Wizard,

• Secţiunile utilizate în raport includ secţiunile de antet şi de subsol ale raportului care

apar o dată la începutul şi la sfârşitut său, precum şi sectiunile de antet şi de subsol de

pagină care se tipăresc la începutul şi la sfârsitul fiecărei pagini. Zona de subsol este

utilizată frecvent pentru tipărirea totalurilor generale. Secţiunile raportului sunt

similare secţiunilor cu acelaşi nume ale formularelor.

• Sectiunile grupurilor din rapoartele considerate ca ansamblu reprezintă echivalentul

secţiunii Detail a formularelor. Grupurile sunt numite adesea benzi, iar procesul de

grupare a înregistrărilor este numită asocierea în benzi. Puteţi adăuga grupului o zonă

de antet, Group Header, care include un titlu al grupului şi o zonă de subsol, Group

Footer, pentru tipărirea subtotalurilor pe grup. Puteţi plasa grafice statice (neasociate)


27

în secţiunile de antet şi de subsol şi imagini grafice asociate în interiorul grupurilor.

• Obiectele de control se preiau din caseta cu instrumente Access, se inserează în

rapoarte şi apoi se poziţionează şi se dimensionează folosind marcajele.

• Subrapoartele pot fi încorporate în rapoarte în acelaşi mod în care inseraţi un obiect

subformular pe formularul principal.

Tipurile de rapoarte Access

Rapoartele create în Access se împart în sase tipuri de bază, numite şi machete,

astfel:

Rapoartele cu o singură coloană afisează toate câmpuriie unei înregistrări dintr-o

tabelă într-o coloană lungă de casete de text. O etichetă indică nume-le câmpului şi o

casetă de text afiată la dreapta etichetei furnizează valorile. Opţiunea AutoReport, o

noutate în Access , creează un raport cu o singură coloană când executaţi un singur

clic pe butonul AutoReport. Rapoarteie cu o coloană sunt utilizate rareori, pentru că

sunt mari consumatoare de hârtie.

Rapoartele dispuse pe rânduri furnizează câte o coloană pentru fiecare câmp al unei

tabele sau interogări şi tipăresc valoarea fiecărui câmp al înregistrării pe rânduri

plasate sub capătul de coloană. Dacă există mai muite coloane şi nu încap pe o pagină,

se tipăresc mai multe pagini suplimentare, în ordine, până la epuizarea numărului de

coloane; apoi, se tipăreşte următorul grup de înregistrări.

Rapoartele multicoloană se obtin din rapoartele cu o singură coloană prin metoda

„ziaristică‖ sau „prin şerpuire‖, utilizată de aplicaţiile de procesare a textelor şi de

tehnoredactare. Informaţilie care nu încap în prima coloană continuă pe a doua

coloană şi aşa mai departe. Formatul tabelelor multicoloană asigură un consum mai

mic de hârtie, dar are utilizări limitate pentru că alinierea coloanelor corespunde

rareori dorintelor dumneavoastră.

Rapoartele cu grupare/totalizare sunt rapoartele cel mai frecvent utilizate. Rapoartele

de acest tip sunt similare celor create de alte aplicaţii de gestionare a bazelor de date,

cum ar fi dBASE şi Paradox. Ele sumează datele pe grupuri de înregistrări şi adaugă

apoi totaluri generaie la sfârsitul raportului.

Etichetele pentru corespondentă constituie un tip deosebit de raport multicoloană,

proiectat pentru a tipări în mod grupat nume şi adrese (sau alte informaţii provenite

din mai multe câmpuri). Fiecare grup de câmpuri constituie o celulă într-o reţea.

Modelul de hârtie adezivă pentru etichete pe care tipăriţi determină numărul de linii şi

de coloane pe pagină.

Rapoartele neasociate conţin subrapoarte care au la bază surse de date nelegate cum

ar fi tabele sau interogări.

Primele patru tipuri de rapoarte utilizează ca resurse de date o tabelă sau o interogare, la fel

ca formularele. Ele se numesc rapoarte asociate sursei de date. Raportul principal al unui

raport neasociat nu este legat la o tabelă sau interogare.

Gruparea şi sortarea datelor dintr-un raport.

Gruparea datelor. Metoda de grupare depinde de tipul de date din câmpul pe baza

căruia se face gruparea. O posibilitate este să grupaţi după un singur câmp caz în care

valoarea conţinută îmn acel câmp trebuie să fie unică. Se poat grupa date şi în funcţie de o

plajă de valori acestea putând fi atât numerice cât şi alfabetice. Gruparea datelor se poate

face în funcţie de valorile unui câmp sau pe baza unei expresii.


28

Capitolul 2

Proiectarea unui mini sistem informatic realizat în Access

pentru managementul desfacerii

1. Definirea partenerilor comerciali (clienţi, furnizori)

Micromediul firmei este format din componentele mediului extern al firmei, cu care

aceasta intră în relaţii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente sau

de perspectivă). Este alcătuit din „actorii‖ din imediata vecinătate a firmei şi anume:

furnizorii (de bunuri, servicii, forţă de muncă), clienţii, concurenţii, intermediarii şi

organismele publice.

În vederea realizării obiectului lor de activitate, orice agent economic cu scop

lucrativ efectuează în mod obişnuit operaţiuni de aprovizionare şi desfacere, operaţiuni

prin intermediul cărora se realizează funcţia comercială a întreprinderii.

Derularea acestor operaţiuni presupune evidenţierea printre altele a relaţiilor

întreprinderii cu terţii comerciali: furnizori şi clienţi.

Operaţiunile curente ce se nasc între întreprindere şi terţii comerciali generează:

- datorii comerciale şi

- creanţe comerciale.

Datoriile comerciale apar în cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrări şi

servicii şi includ în structura lor furnizorii şi efectele de plătit.

Creanţele comerciale apar în cadrul procesului de desfacere a bunurilor sau ca

urmare a executării lucrărilor sau prestărilor de servicii către terţi şi cuprind în structura lor

clienţii şi efectele de primit.

Furnizorii cuprind o gamă largă de firme ce pun la dispoziţia firmei, pe baze

contractuale, necesarul de materii prime şi materiale, energie, echipament tehnologic, forţă

de muncă, resurse financiare şi informaţii. Întreprinderea are drept scop principal

formularea celor mai avantajoase decizii în privinţa alegerii furnizorilor pentru fiecare

categorie de factori de producţie.

Furnizorii de mijloace materiale (bunuri) sunt firme sau indivizi care

aprovizionează cu resursele necesare atât firma cât şi concurenţii acesteia în vederea

producerii de bunuri. Se vor avea în vedere în vedere furnizorii de materii prime şi

materiale, produse finite, energie, echipament tehnologic, precum şi o eventuală clasificare

a lor în „interni‖ şi „externi‖.

Furnizorii de servicii sunt agenţi economici organizaţi ca societăţi comerciale, alte

firme sau persoane particulare, care în cadrul prestărilor de servicii, asigură firmelor

beneficiare diverse servicii utile acestora de genul serviciilor de transport, de publicitate,

bancare, financiare.

Furnizorii forţei de muncă sunt reprezentaţi de oficiile forţelor de muncă, de

instituţiile de învăţământ (licee de specialitate, şcoli profesionale, facultăţi) etc.

Clienţii ocupă locul principal în relaţiile firmei, fiind cei care asigură plasarea

bunurilor şi serviciilor. Clienţii se grupează în:

a) Utilizatori direcţi (finali): cumpără şi utilizează produsul pentru uzul

personal sau al gospodăriei. La rândul lor, aceştia se împart în:

persoane fizice: pot fi grupate după vârstă, sex, domiciliu (urban/rural);

persoane juridice: sunt firme care utilizează produsul pentru satisfacerea

nevoilor de funcţionare (ex.: achiziţionarea de către o firmă de mobilier în vederea dotării

propriilor birouri);

agenţii guvernamentale (ex.: o asociaţie a consumatorilor care

achiziţionează produse de iluminat pentru iluminarea spaţiilor proprii).


29

b) Utilizatori industriali: firme care cumpără produse pentru a le vinde apoi

clienţilor.

Se vor enumera principalii clienţi, grupaţi conform criteriului de mai sus,

precizându-se totodată, pentru fiecare client, şi valoarea produselor achiziţionate sau/şi

procentul din totalul vânzărilor.

Se va aprecia în ce măsură sunt satisfăcute cele 3 categorii de nevoi ale clienţilor

potenţiali: tehnice, comerciale, psihologice.

Nevoile tehnice corespund în principal performanţelor tehnice, funcţionale ale

produsului.

Nevoile comerciale ţin de crearea unei ambianţe corespunzătoare în procesul de

vânzare-cumpărare, de crearea unor condiţii avantajoase de plată pentru client.

Nevoile psihologice corespund psihologiei persoanei, personalităţii clientului,

modului său de exprimare şi manifestare a sentimentelor.

2. Proiectarea mini sistemului informatic

pentru managementul desfacerii in Access

Ne propunem să realizăm o aplicaţie în Access 2007, soft cuprins în noua versiune

oferită de Microsoft pentru pachetul Office.

Aplicaţia îşi propune ca pentru problematica managementului desfacerii să emită

facturi către beneficiari, utilizând două tabele ( clienti şi produse ), 3 interogări, 2

formulare de preluare date şi două rapoarte. Aplicaţia nu va folosii cod sursă VBA ci doar

generatoarele Access pentru generarea obiectelor aplicaţiei.

Structura aplicaţiei Access 2007

Prezentăm în mod succint modul de realizare al fiecărui obiect Access, acolo unde

este cazul vor fi prezentate şi etapele de generare ale obiectului.


30

Pornim de la crearea tabelei cu informaţii legate de produsele comercializate ( în

modul Design View )

Tabela produse

Observaţie importantă :

Modificarea tipului standard de reprezentare numerică al câmpului pret produs (

Number din Integer în Single cu două zecimale adcă din întreg în real )

Modificarea tipului standard de reprezentare numerică al câmpului pret produs

Sunt prezentate în continuare cele două tabele proiectate

Tabele proiectate

Realizarea unei machete de preluare date (formular) utilizand un vrăjitor ( Wizard

), date ce se preiau automat dintr-o tabelă anterior definită ( Table produse)


31

Selectarea tabelei dorite

Selectarea câmpurilor dorite din tabela produse

Rezultatul obţinut în urma utilizării generatorului automat de formulare

Forular generat automat

Adăugarea de butoane de comandă necesare automatizării formularului ( se adaugă din

bara de instrumente – Toolbox )

- buton de adăugare înregistrări

- buton de inchidere formular


32

Adăugarea unui buton de comndă

Adăugarea unui buton de comandă pentru adăugarea de noi înregistrări ( Record

Operation – Add New Record )

Alegerea tipului de buton

Adăugarea unui buton de comandă pentru închiderea unui formular - Ieşire ( Form

Operation –Close Form )


33

Alegerea tipului de buton

Forma finală a machetei de culegere date produse

Forma finală a machetei de culegere date produse

Urmează creearea unei interogări (Querry) numită factura pro forma care va

conecta cele două tabele anterior creeate ( clienti şi produse ) dupa câmpul comun cod

client, interogare ce va conţine toate produsele destinate tuturor clienţilor.

Creearea unei interogări

Urmează creearea a două interogări ce le-am denumit conform celor doi clienţi

ALFA şi BETA

Interogare 1


34

Construirea unei expresii

Expr1: [FACTURA PRO FRORMA]![cantitate produs]*[FACTURA PRO FRORMA]![pret produs]

Expr2: [FACTURA PRO FRORMA]![cantitate produs]*[FACTURA PRO FRORMA]![pret

produs]*19/100

Stabilirea formatului numeric pentru câmpurile calculate ( valoare şi valoare TVA )

Stabilirea formatului numeric pentru câmpurile calculate

Rezultatul interogărilor sunt cele două tabele de mai jos

Tabele rezultate din interogare

Am realizat în continuare şi două rapoarte ce emit faturile pro forma pentru cei doi

clienţi

Raportul aferent clientului BETA a fost realizat pe baza interogării BETA anterior

creeată


35

Generatorul de rapoarte

Am realizat şi două însumări automate pentru valoare şi valoare TVA , aferente

expresiilor calculate Expr1 şi Expr2 din interogarea BETA

Insumări automate

Raportul rezultat prin generarea automată arată astfel

Raport generat automat

Am determinat în continuare un câmp calculat ( text box ) pentru valoare + valoare

TVA


36

Câmp calculat în raport

În urma cosmetizării raportului el va semăna cu o factură pro forma

Raport cosmetizat în modul Design

Raport cosmetizat în modul View


37

Capitolul 3

Sistemele informatice integrate de tip ERP

1. Generalităţi

1. ERP Generalităţi . Descriere.

Ce inseamna ERP ?

Un ERP reprezinta o infrastructura software ce ofera suport de gestiune si

coordonare a diferitelor structuri si procese din companie, in vederea realizarii obiectivelor

de afaceri.

Scopul unui ERP :

Sistem de gestiune integrata a proceselor de afaceri - este realizarea unei mai bune

comunicari in companie, imbunatatirea cooperarii si interactiunii dintre diverse

departamente precum cele de planificare a productiei, achizitii, productie, vanzari si relatii

cu clientii.

Schimbarile radicale din domeniul afacerilor si cresterea activitatilor din cadrul unei

companii necesita adaptarea permanenta, adaptare ce pune la incercare capacitatile de efort

si analiza ale resurselor companiei.

Sistemele ERP (Enterprise Resource Planning) au fost create ca solutie la aceste

provocari, din simplul fapt ca sunt capabile sa proceseze un volum foarte mare de date si

informatii agregate în scopul optimizarii si eficientizarii proceselor.

Sistemul integrat ERP :

Prin definitie, un sistem de tip ERP este o solutie software complexa, ale carei

elemente sunt integrate intr-o platforma comuna, pentru gestionare resurselor companiei.

Sistemele de gestiune a afacerilor au evoluat de-a lungul timpului, incepand cu simple

programe de planificare a materialelor si apoi a productiei, fiind concentrate in special pe

gestionarea proceselor de productie si a activitatilor financiar contabile.

Sistemele ERP actuale realizeaza integrarea tuturor functiilor de conducere ale unei

companii, plecand de la planificare, asigurarea stocului de materii prime si materiale,

definirea tehnologiilor, coordonarea proceselor de productie si, nu in ultimul rand, la

realizarea gestiunii financiar contabile, a resurselor umane, a stocurilor de produse finite si

terminand cu dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu clientii si partenerii de afaceri. Un

astfel de sistem ERP permite factorilor de decizie realizarea unor analize complete asupra

realizarii planului de afaceri. Prin optiunile de simulare a activitatilor si prin caracterul

flexibil si dinamic al aplicatiilor se pot realiza planuri de previziune, evaluari si predefiniri

ale tendintelor de evolutie ale industriei din care face parte compania, analize calitative,

integrarea cu noile tehnologii e-business si comunicare online.

Beneficiile unui sistem ERP :

» informatii online / in timp real pentru toate ariile functionale ale unei organizatii

» standardizarea datelor si acuratete la nivel de intreprindere

» aplicatiile includ "cele mai bune practici" din industria respectiva

» eficienta pe care o inregistreaza compania


38

» analizele si rapoartele ce pot fi folosite la planificari pe termen lung

Avantajele furnizate de un sistem ERP :

» Informatia este introdusa in sistem o singura data

» Obliga la folosirea "celor mai bune practici" din industrie » Permite personalizari

» Furnizeaza functionalitati pentru interactiunea cu alte module

» Furnizeaza instrumente de raportare manageriala diversificate.

Conceptul de integrare într- un Sistem ERP

Sistemele ERP reprezintă un ansamblu de aplicaţii informatice (software)

modularizate şi integrate pentru suportul şi integrarea tuturor funcţiunilor şi proceselor

dintr-o întreprindere. Aceste sisteme mai sunt cunoscute şi sub denumirea de Sisteme

Informatice de Gestiune Integrate sau Sisteme Informatice Economice Integrate.

În condiţiile actuale ale globalizării afacerilor, mediul organizaţional al unei firme

trebuie să se adapteze cerinţelor concurenţiale ale pieţei. Creşterea economică a unei firme

depinde în mod esenţial de abilitatea ei de a actualiza şi integra, personaliza şi extinde

aplicaţiile informatice, într-un mod flexibil şi rapid, oferind tuturor utilizatorilor acces

instantaneu, interactiv şi consistent la modelul său de date. De asemenea, pentru asigurarea

eficienţei activităţii lor, firmele trebuie să standardizeze gestiunea proceselor economice.

Se afirmă că integrarea completă este un obiectiv major al gestiunii resurselor

informaţionale, care devin din ce în ce mai complexe şi mai numeroase şi de aceea este

necesar să se realizeze şi să se implementeze sisteme informatice integrate.

În cele ce urmează vom prezenta câteva accepţiuni ale acestui concept (LUPŞE 2007).

O primă accepţiune a noţiunii de sistem informatic integrat este dată în Hotărârea de

Guvern nr. 841/1997, unde prin sistem informatic integrat se înţelege un sistem informatic

care îndeplineşte următoarele condiţii:

- utilizează o bază de date unică;

- are în componenţă programe informatice, care cuprind activităţile tuturor

compartimentelor funcţionale ale firmei, conform organigramei acesteia;

- există un plan de securitate al sistemului informatic, care cuprinde măsuri tehnice şi

organizatorice corespunzătoare.

Pentru realizarea acestor obiective, se derulează diverse proiecte de integrare

informaţională. Derularea unui asemenea proiect nu este o activitate deloc simplă, ci

reprezintă o adevărată „provocare tehnologică‖, atât pentru proiectanţi cât şi pentru firme.

De-a lungul existenţei sale, o firmă achiziţionează sau dezvoltă prin forţe proprii mai

multe aplicaţii informatice, menite să-i satisfacă cerinţele, legate de diversificarea ori

extinderea activităţilor sale. Fiecare dintre aceste aplicaţii răspunde unei probleme concrete

sau acoperă un anumit proces economic, fără să ţină seama de lanţul de procese sau de

legăturile cu celelalte aplicaţii informatice implementate în respectiva firmă.

În faza de început a informatizării activităţilor, mai ales din considerente de ordin

financiar, firmele decid în general să achiziţioneze sau să dezvolte prin forţe proprii o serie

de aplicaţii informatice pentru activităţile de contabilitate, apoi pentru cele financiare, de

salarizare a personalului, aprovizionări etc., fără nici o legătură între aceste aplicaţii.


39

În etapa a II-a se încearcă construirea unor legături între aceste aplicaţii, legături

concretizate în interfeţe personalizate, care îşi propun realizarea integrării între două sau mai

multe aplicaţii. Fiecare dintre aplicaţii foloseşte în continuare baza sa de date proprie, ceea

ce înseamnă redundanţă (aceleaşi date) şi sursă de inconsistenţă (datele comune trebuie

actualizate separat, ceea ce înseamnă eforturi suplimentare şi posibilitatea apariţiei unor

neconcordanţe).

Într-o etapă următoare a procesului de integrare s-a trecut la implementarea pachetelor

ERP (Enterprise Ressource Planning). Apărute în anii ‘90, ele au devenit o prezenţă

obişnuită în marile corporaţii şi în companiile multinaţionale. A doua jumătate a ultimului

deceniu din secolul 20 a însemnat deschiderea aplicaţiilor de tip ERP pentru segmentul

întreprinderilor mici şi mijlocii.

În perioada actuală, succesul implementării pachetelor ERP în IMM-uri depinde şi de

măsura în care ele permit integrarea altor categorii de sisteme, cum ar fi cele privind

soluţiile de tip Customer Relationship Management (CRM), SupplyChain Management

(SCM), Business Intelligence (BI), precum şi cele specifice utilizării Internet-ului.

Un alt factor mobilizator în procesul extinderii sistemelor integrate l-a reprezentat

creşterea fără precedent a activităţilor de comerţ şi colaborare electronică (e-commerce şi e-

business).

Sistemele ERP şi-au făcut loc în aplicaţiile de firmă în contextul exploziei

informaţionale şi a dezvoltării extraordinare a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor

de la începutul anilor ‘90.

În perioada amintită, mediul afacerilor a fost marcat de creşterea complexităţii şi

volumului acestora, datorită cerinţelor tot mai mari ale managerilor, precum şi creşterii

fluxului de date interfuncţionale din cadrul organizaţiilor economice.

Volumul de activitate şi de informaţii a ajuns atât de mare, încât în prezent nu se poate

imagina şi realiza creşterea competitivităţii firmei pe piaţa afacerilor fără un sistem

informatic bine pus la punct.

Cerinţa principală a acestui sistem constă (în primul rând) în oferirea de informaţii

necesare procesului decizional, la momentul oportun (în timp real). În lumea de astăzi,

disponibilitatea informaţiei pentru managementul în timp real joacă un rol primordial în

producţia fizică de bunuri materiale, alături de resurse, de forţa de muncă etc.

La sfârşitul anilor ‗80, pe piaţă au apărut primele sisteme ERP, destinate iniţial marilor

companii, datorită costurilor lor de dezvoltare, implementare şi întreţinere extrem de

ridicate. Acestea conţineau soluţii informatice "la cheie", implementarea lor presupunând

adaptarea acestora la cerinţele specifice ale firmelor beneficiare (parametrizare). Adepţii

ERP afirmă că aceste soluţii la cheie nu necesită scrierea de cod pentru implementarea

aplicaţiei la o organizaţie concretă, ci doar setarea corespunzătoare a unor parametri.

Sistemele sunt aşa de generale încât ele acoperă toată gama de situaţii posibile.

Spre deosebire de vechile sisteme de aplicaţii informatice, proiectate prin forţe proprii,

sistemele ERP aduc avantajul integrării, rezultând un pachet informatic unimodul, care este

adaptat specificului firmei şi care poate fi ulterior extins şi cu alte module (HOSSAIN et all

2002).

Ideea de bază a sistemelor ERP este folosirea unui model de date unic la nivelul

organizaţiei, pe care se pot grefa diversele module (subsisteme) componente. Toate aceste

module comunică între ele numai prin modelul de date al organizaţiei.

Din punctul de vedere al dezvoltării, realizarea unui sistem ERP începe cu modelarea

datelor din organizaţie şi cu identificarea nucleului şi a principalelor module (subsisteme)


40

ale acestuia, împreună cu precizarea modului în care acestea folosesc modelul de date (în

termeni de operaţii CRUD - creare (Create), citire (Read), actualizare (Update) şi ştergere

(Delete)). Paşii următori stabilesc o ordine de implementare a modulelor după prioritatea

lor. Pe urmă sistemul ERP este realizat folosind paradigma dezvoltării incrementale, fiecare

increment adăugând un nou modul la sistemului deja existent.

Literatura de specialitate conţine multe definiţii ale ERP, care pun accentul pe una sau

alta dintre aspectele acoperite de acest termen. De exemplu, într-o definiţie orientată

tehnologic, ERP-ul reprezintă un „sistem informaţional contabil, bazat pe interfeţe grafice

utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de generaţia IV-a, instrumente CASE şi

arhitectură client/server‖ (FOTACHE & HURBEAN 2004). După părerea autorilor Fotache

şi Hurbean "Enterprise Resource Planning reprezintă sisteme bazate pe arhitectura

client/server, dezvoltate pentru prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea integrării tuturor

proceselor, din faza planificării şi dezvoltării producţiei până la relaţiile cu furnizorii şi alţi

parteneri de afaceri."

Este unanim acceptată ideea că, deşi tehnologia este esenţială în realizarea unui ERP,

definiţia acestuia trebuie să reliefeze ariile funcţionale bazate pe activităţile principale ale

unei firme, cum sunt: contabilitatea, producţia, vânzarea, aprovizionarea, stocurile,

personalul etc.

Alte definiţii consideră sistemele ERP ca fiind o soluţie soft, o metodă sau un pachet

de aplicaţii, astfel:

- soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere (ANDEREGG

2000);

- metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare pentru

prelucrarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor, în firmele de

producţie, desfacere ori servicii (American Production and Inventory Control Society;

(HOSSAIN et all 2002);

- un pachet de aplicaţii care permite integrarea completă a tuturor informaţiilor din

cadrul unei organizaţii‖ (ANDEREGG 2000).

Sintetizând aceste definiţii, putem desprinde următoarea concluzie, unanim acceptată

de cei citaţi:sistemele ERP constau din module software, care acoperă toate ariile

funcţionale ale unei firme: marketing-ul şi vânzările, service-ul, proiectarea şi dezvoltarea

de produse, producţia şi controlul stocurilor, aprovizionarea, distribuţia, resursele umane,

finanţele şi contabilitatea, precum şi serviciile informatice.(LUPŞE 2007).

În procesul de abordare structural – tehnologică a sistemelor ERP, am considerat

importantă, pentru început, prezentarea câtorva dintre caracteristicile funcţionale ale unui

astfel de sistem.

Putem remarca câteva dintre caracteristicile funcţionale ale unui astfel de sistem, şi

anume:

- oferă informaţiile necesare conducerii firmei prin intermediul bazei de date, unde se

stochează tranzacţiile zilnice;

- asigură prelucrarea corespunzătoare a datelor, pe baza unor programe adecvate;

- permite utilizarea în comun a datelor din baza de date, de către toate modulele care

folosesc aceste date;

- permite realizarea fiecărui tip de prelucrare (culegere date, stocare, actualizare,

interogare), în mod separat;


41

- asigură principiul integrării sistemului, prin intermediul bazei de date unice;

- permit accesul la date în timp real;

- oferă suport multivalută şi multilingv;

- sunt adaptate specificului activităţilor organizaţiilor(activităţi în diferite ramuri

industriale, servicii, comerţ, bănci, sănătate etc.);

- permit realizarea unor adaptări fără intervenţia programatorilor.

Modulele de aplicaţii sunt grupate în subsisteme (suite) cum sunt: financiar, producţie,

distribuţie etc.

Lăsând la o parte barierele terminologice, putem conchide că fiecare sistem ERP are un

set de componente generice, şi anume (LUPŞE 2007):

1. Nomenclatoarele (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal, materiale, produse

etc., care reunesc toate datele de descriere a acestor entităţi şi interfaţează cu orice modul

care are nevoie de aceste date.

2. Contabilitatea generală, care este numită şi componenta financiar-contabilă,

deoarece ea asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea financiară a organizaţiei.

Funcţionalităţile acestei componente sunt, în general, următoarele: automatizarea

înregistrării informaţiilor financiar-contabile, preluate din documentele primare; realizarea

evidenţei contabile complete, la nivel analitic şi sintetic. De cele mai multe ori, această

componentă realizează numai funcţiile contabilităţii financiare, adică obţinerea

documentelor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul contabil,

raportările de TVA, taxele şi impozitele către buget) şi a celor de evidenţă contabilă (notele

contabile, registrul jurnal, fişele de conturi, registrul de casă, jurnalele de vânzări şi

cumpărări, balanţa de verificare etc.). Acestei componente i se poate asocia un modul de

analiză, de tip tablou de bord, (specifică unui sistem MIS sau chiar EIS), care oferă

informaţii sintetice şi operative privind performanţele firmei, necesare managerului în

procesul decizional. Pe baza datelor din contabilitate, sunt calculaţi diferiţi indicatori, care

ilustrează rezultatele financiare ale firmei, cum sunt: veniturile şi cheltuielile pe

produse/servicii, situaţia disponibilităţilor financiare etc.

3. Încasările şi plăţile – permite gestionarea încasărilor şi plăţilor, care sunt efectuate

pe baza mai multor tipuri de documente de plată/încasare. Sunt urmărite, de asemenea,

facturile scadente la încasare şi/sau restante la plată; de obicei evidenţa realizată este

multivalută.

4. Resursele umane – oferă informaţii pentru crearea unei politici de personal,

realizează analiza şi urmărirea forţei de muncă, permite definirea unui sistem de apreciere a

performanţelor, furnizează diverse statistici privind personalul etc.

5. Salarizarea – este o componentă legată strâns de cea de Resurse umane, având ca

obiect principal calculul şi evidenţa salariilor. Sunt incluse aici şi module privind calculul

taxelor şi impozitelor, al contribuţiei la bugetul statului şi al asigurărilor sociale etc.

6. Imobilizările – această componentă realizează operaţiile prin care se gestionează

mijloacele fixe ale firmei, obiectele de inventar şi activele necorporale. Se are în vedere

întreaga durată de utilizare a activului, ca să se poată afla în orice moment care este starea

acestuia şi operaţiile care au fost efectuate asupra lui (înregistrare, amortizare, transfer,

reevaluare, casare). Ea include de regulă diverse modalităţi de calcul şi înregistrare a

amortizării (liniară, degresivă, accelerată). Această componentă realizează de, asemenea, şi

înregistrarea contabilă a operaţiunilor privind imobilizările, inclusiv a amortizării, cât şi

elaborarea rapoartelor impuse de legislaţia în vigoare.


42

7. Planificarea producţiei – realizează elaborarea planurilor de producţie (fabricaţie) pe

o perioadă dată, pe baza contractelor şi comenzilor de la clienţi, a ordinelor de lucru pentru

un plan de producţie dat etc. Ordinele de lucru precizează executantul, termenul şi produsele

de realizat, costul programat al realizării, dotările tehnice necesare etc.

8. Urmărirea producţiei – înregistrează notele de predare şi rapoartele de lucru,

analizează şi compară comenzile lansate în producţie, oferă rapoarte cumulate ori detaliate

de producţie (pe faze ori pe produse/lucrări ), precum şi rapoarte de costuri.

9. Gestiunea datelor tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile tehnice ale

fabricaţiei, adică, pentru fiecare variantă tehnologică, se au în vedere următoarele: planul de

operaţii, timpii alocaţi şi consumul pentru fiecare operaţie. Acestea sunt stocate în

nomenclatorul de produse şi informaţii de natură tehnologică privind fazele şi

operaţiile/lucrările de realizare a fiecărui produs, materiale şi manoperă necesare, consumuri

şi costuri, criterii de calitate şi de acceptanţă etc.

10. Planificarea necesarului de materiale –realizează determinarea automată a

cantităţilor şi sortimentelor de materiale necesare, pe baza planurilor de fabricaţie.

Planificarea şi urmărirea consumurilor şi costurilor – realizează operaţiile referitoare la

întocmirea bonurilor de consum, preluarea datelor despre consumuri, centralizarea acestor

date în vederea calculului costurilor şi generarea unor rapoarte analitice sau sintetice despre

consumurile planificate şi cele realizate.

11. Managementul proiectelor – are ca obiect gestionarea proiectelor de investiţii şi de

cercetare/dezvoltare internă, lucrărilor efectuate de către terţi, precum şi planificarea,

finanţarea şi urmărirea executării lor.

12. Stocurile – asigură realizarea operaţiilor privind gestiunea cantitativă a stocurilor,

gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri etc. şi inventarul automat al

stocurilor. De asemenea se realizează o evidenţă calitativă a stocurilor (garanţie, termene de

valabilitate etc.), precum şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare -

recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer etc.).

13. Gestiunea depozitelor – defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de

stocare (care în mod normal într-o firmă sunt gestiunile), perioadele de inventariere etc.

14. Aprovizionarea – gestionează procesul de aprovizionare, prin evidenţa cererilor de

aprovizionare, a ofertelor de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, precum şi a

facturilor primite de la aceştia. Această componentă depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de

gestiune, fiind adesea un instrument de optimizare a aprovizionării, care poate determina

realizarea de economii şi de câştiguri suplimentare.

15. Vânzările – furnizează informaţii privind gestiunea activităţilor specifice

procesului de vânzare şi anume: gestiunea clienţilor şi urmărirea procesului de livrare şi

facturare a produselor către aceştia. În ceea ce priveşte activitatea de aprovizionare, vânzare

şi de evidenţă a clienţilor, considerăm că acestea se pot trata într-o manieră modernă, care

conduce la realizarea de sisteme SCM (Supply Chain Management) şi CRM (Customer

Relationship Management), prezentate în capitolul următor.

Întreţinerea echipamentelor – are ca obiect gestiunea echipamentelor.

Prezentăm în continuare principalele avantaje şi dezavantaje ale sistemelor ERP

împreună cu efectele obţinute în fiecare caz în parte în tabelele 1 şi 2 (LUPŞE 2007).

AVANTAJE

Mod de concretizare

Informaţii de calitate

Bază de date unică (date consistente şi corecte, rapoarte îmbunătăţite)


43

Evitarea redundanţei datelor şi operaţiilor

Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare a datelor (introducere şi

modificare).

Reducerea timpului de răspuns

Rapoarte şi informaţii ad-hoc, oferite de sistem

Adaptabilitatea

Schimbările în procesele economice se reconfigurează uşor în ERP.

Scalabilitatea

Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi componente.

Sistemul de întreţinere

îmbunătăţit

Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul de ERP nu este facultativ

Dimensiunea colaborativă

Sistemul se extinde şi se deschide cu module de tip CRM şi SCM, către furnizori şi

clienţi.

Deschiderea către e-business

DEZAVANTAJE

Mod de combatere sau diminuare

Consumul mare de timp pentru implementare

Implicarea activă a managementului, obţinerea consensului şi acceptului general.

Costurile mari

Dificil şi nerecomandat

Neconformitatea modulelor

Alegerea unui sistem a cărui arhitectură şi componenţă corespund proceselor

economice şi obiectivelor organizaţiei.

Dependenţa de furnizori

Analiza atentă a celor 2 alternative: furnizor unic şi mai mulţi furnizori.

Complexitatea

Selectarea modulelor absolut necesare

Necesitatea extinderii şi dezvoltării ulterioare

Poate fi eliminată, dar va reduce potenţialul sistemului, care va deveni la un moment

dat ineficient.

CONCLUZII

În condiţiile actuale ale economiei de piaţă concurenţiale, menţinerea şi întărirea

poziţiei economice a unei societăţi comerciale, indiferent de mărimea acesteia, este

imposibilă fără informatizarea activităţii sale. Prin urmare, este imperios necesar ca

întreprinderea să-şi conceapă şi realizeze sau să-şi achiziţioneze un sistem informatic, cu

ajutorul căruia să-şi gestioneze evidenţa zilnică şi să ofere managerului sprijin pentru

fundamentarea deciziilor strategice şi tactice, care să-i conducă activitatea şi să-i

consolideze poziţia pe piaţă şi eficienţa sa economică.

Spre deosebire de preocupările similare cu 10-15 ani în urmă, dinamica vieţii

economice impune astăzi ca firmele să folosească sisteme informatice integrate, care să

informatizeze toate compartimentele funcţionale ale firmei. Această tendinţă a apărut ca o

reacţie firească la noile provocări ale tehnologiilor informatice moderne, într-un moment în


44

care se constată accentuarea fenomenului de globalizare a economiei şi de amplificare a

concurenţei între diferite firme.

Chiar şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), antrenate în procesul de modernizare a

întregii lor activităţi, nu pot rămâne nici ele nepăsătoare la aceste provocări majore ale

tehnologiilor informatice actuale bazate implementarea unor sisteme informatice pe suportul

unor sisteme distribuite. În acest context, aplicarea noilor tehnologii informatice va trebui să

asigure identificarea de noi resurse, gestionarea corectă şi eficientă a patrimoniului firmei,

în scopul obţinerii unei eficienţe ridicate.

2. Sisteme integrate de management al afacerilor

ERP, BS, etc

Evoluţia sistemelor integrate de management al întreprinderii pe plan mondial

―Până în 2004, întreprinderile care au ignorat sentimentele anti-ERP şi au continuat

să finanţeze iniţiativele ERP şi ERP II se vor dezvolta de cel puţin două ori mai rapid decât

competitorii lor care nu au făcut acest lucru. (probabilitate 0,7)‖şi ―…ERP rămâne crucial

pentru operaţii optimizate, eficiente, în multe întreprinderi. ( sursa Garthner Group –

furnizor de soluţii ERP ). După cum organizaţiile doresc să devină mai competitive în lumea

‗e‘, ele vor încerca să devină mai flexibile şi mai focalizate pe competenţele lor cheie.

Făcând acest lucru, ele vor realiza că ERP, în contextul unor suite de aplicaţii informatice,

devine o platformă cheie pentru evoluţia de success în e-commerce…‖- sursa IDC

(―International Data Corporation‖ cea mai prestigioasă companie de analiză şi previziune

din domeniul tehnologiei informaţionale - ).

În graficul din figura anterioara 1 se evidenţiază conform unui studiu Arthur

Andersen implementarea aplicaţiilor de întreprindere încă de la introducerea tehnicii de

calcul în domeniul gestiunii intreprinderii. Se observă că funcţiunea de personal a început să

fie inclusă într-un ERP global abia după 1990. De asemenea vorbim şi de alte tipuri de

sisteme informatice manageriale pentru toate funcţiunile întreprinderii , cum ar fi SSD şi

SE, abia în ultimii patru ani. In ultimii doi ani insa vorbim deja si despre EAS – Enterprise

Applications Suite , pachete ―super ― integrate chiar si in softul de baza.


45

Metodologii eficiente de implementare a unei soluţii ERP / EAS

Aş preciza încă înainte de a evalua vreuna dintre posibilele soluţii de întreprindere

consacrate că mult mai importantă decât soluţia în sine este eficienţa cu care aceasta este

implementată şi ulterior folosită. Acest paragraf se vrea într-un fel şi o evaluare pozitivă a

soluţei propuse de autor în antiteză cu cele consacrate.

Ceea ce urmăreşte oricare dintre firmele furnizoare de soluţii ERP este, firesc, să

câştige de partea sa cât mai mulţi clienţi şi, dacă se poate, cât mai importanţi. Pentru

aceasta, la fel de firesc, trebuie câştigată încrederea beneficiarilor şi acest lucru începe cu

procesul de implementare a soluţiei

Managerii înţeleg cu uşurinţă că abordarea unei soluţii ERP este o investiţie în

creştere a eficienţei, dar nu toţi realizează schimbarea organizaţională pe care o implică

această implementare, atât la nivelul top-managementului, cât şi al departamentelor vitale

ale companiei. ''Pentru ca o soluţie ERP/CRM să fie implementată rapid şi să ruleze eficient

este necesar ca furnizorul să poată oferi un ritm al implementării personalizat, urmărind în

acelaşi timp, pe baza unei metodologii ce şi-a dovedit valoarea în timp şi în sute de alte

proiecte, nişte obiective bine definite şi comensurabile. Şi, poate cel mai important aspect ce

trebuie luat în calcul, echipa de consultanţă a furnizorului trebuie să fie alcătuită din

profesionişti cu experienţă îndelungată care, în afară de cunoaşterea profundă a produsului,

este necesar să aibă şi cunoştinţe despre mediul de afaceri, care să le permită să înteleagă

specificul fiecărui client în parte şi să ofere soluţii personalizate unor cerinţe speciale''. (

sursa SAP- SAPPHIRE® )

Succesul implementării unei soluţii ERP rezidă în capacitatea de a răspunde în

cunoştinţă de cauză la întrebarea multiplă: ''Ce, cum, cu cine implementez?''. Dintre aceste

elemente, ponderea în succesul implementării este de 40% pentru soluţia propriu-zisă şi

caracteristicile sale pur tehnice şi funcţionale, în timp ce integratorului îi revin 60%. Cu alte

cuvinte, soluţiile oferite de SAP pentru fiecare domeniu de activitate fac posibil ca

implementarea unei soluţii SAP să garanteze o rulare eficientă şi la standarde internaţionale.

SAP ( Sapphire ) oferă soluţii de intreprindere pentru firme de diverse dimensiuni prin

pachetul mySAP™ Business Suite . La ora actuală SAP a instalat aproximativ 76000 de

ERP –uri în întreaga lume.

Sistemele ERP reprezintă un ansamblu de aplicaţii informatice (software)

modularizate şi integrate pentru suportul şi integrarea tuturor funcţiunilor şi proceselor

dintr-o întreprindere. Aceste sisteme mai sunt cunoscute şi sub denumirea de Sisteme

Informatice de Gestiune Integrate sau Sisteme Informatice Economice Integrate.

În general un sistem ERP (figura 2) conţine aplicaţii sau module pentru:

contabilitate financiară;

gestiunea stocurilor;

contabilitate de gestiune (contabilitatea costurilor);

gestiunea producţiei;

desfacere şi aprovizionare;

gestiunea resurselor umane şi a salariilor;

gestiunea mijloacelor fixe;

managementul proiectelor.


46

Arhitectura generală a modulelor unui sistem ERP

Apariţia şi dezvoltarea ERP-urilor a fost generată şi susţinută de necesitatea

integrării aplicaţiilor informatice de gestiune a resurselor întreprinderii, într-un singur sistem

integrat. Integrarea aplicaţiilor de gestiune într-o singură platformă a fost strict legată de

apariţia tehnologiei client/server.

Funcţionarea disparată (neintegrată) a aplicaţiilor tradiţionale genera o serie de erori

datorate, in primul rând, rdundanţei datelor introduse şi întârzierea raportărilor.

Caracteristicile cele mai importante ale unui sistem ERP sunt:

automatizarea şi integrarea proceselor organizaţionale din toate funcţiunile şi

locaţiile;

partajarea datelor între toate funcţiunile organizaţiei;

accesarea în timp real a tuturor informaţiilor necesare factorilor decizionali;

facilitează procesul de comunicare dintre funcţiunile organizaţiei;

oferă o singură interfaţă pentru toate procesele organizaţiei.

Dacă prima generaţie de sisteme ERP (până în 1990) s-au focalizat mai mult pe

automatizarea şi integrarea proceselor operaţionale, generaţia a doua (după 1990) se

focalizează asupra capacităţilor sistemelor ERP de a furniza informaţii factorilor decizionali.

În prezent piaţa instrumentelor ERP este foarte vastă. Ponderea pe această piaţă a

celor mai mari producători şi implementatări este prezentată în figura 3.

Server de baze de date

Contabilitate financiară

Gestiunea stocurilor

Contabilitate de gestiune

Gestiunea producţiei

Comercial (Desfacere şi

aprovizionare)

Gestiunea resurselor umane

şi a salariilor

Gestiunea mijloacelor fixe

Managementul proiectelor


47

Sursa: Mabert ş.a., 2000.

Piaţa instrumentelor ERP.

Sistemele de gestiune a bazelor de date cele mai utilizate la implementarea sistemelor ERP

sunt:

MS SQL SERVER

ORACLE

IBM DB2

Beneficiile majore ale sistemelor ERP sunt:

informaţii on-line/in timp real pentru toate ariile funcţionale ale unei

organizaţii;

standardizarea datelor şi acurateţe la nivel de întreprindere;

aplicaţiile includ "cele mai bune practici" din industria respectivă;

cresterea eficienţei pe care o înregistrează compania;

analizele şi rapoartele ce pot fi folosite la planificări pe termen lung.

Sistemele ERP, în principiu, integrează diferitele procese necesare în cadrul unei afaceri,

centralizându-le, facilitând împărtăţirea datelor şi eliminând redundanţa.

Conform statisticilor eficienţa unui sistem ERP este următoarea:

conduce la reducerea stocurilor cu 18%

facilitează reducerea costurilor cu materiale cu 5%

determină reducerea costurilor adiţionale / salarii cu 8%

generează creşterea vânzărilor şi a satisfacţiei clienţilor cu 12%

contribuie la îmbunătăţirea controlului financiar contabil cu 16%

3. ERP –urile în România

Proiectele publice si cele din sectorul IMM vor duce la triplarea pietei romanesti de

solutii informatice pentru eficientizarea afacerilor (ERP-Enterprise Resource Planning)

pana in 2010. Potrivit estimarilor companiei de consultanta Pierre Audoin Consultants

(PAC), aceasta este una dintre cele mai putin dezvoltate piete din Uniunea Europeana. Desi

mai mici decat Romania, Ungaria, Cehia, Slovacia sunt cu trei-patru ani inainte ca grad de

maturitate a pietei de solutii de gestiune a afacerilor.

Studiul ERP Romania 2006 realizat de PAC a evaluat piata locala de solutii ERP si

de servicii aferente pentru anul 2005 la 87 milioane de euro, din care produsele soft si


48

serviciile aferente au avut ponderi aproximativ egale. PAC estimeaza ca ritmul mediu

anual de crestere al acestei piete este de 20%.

Jucatori. Numarul producatorilor locali de ERP este foarte mare, dintre acestia,

grupul celor mai bine plasati - Totalsoft, Wizrom, CriSoft, Transart, BIT Software, EBS -

reusind sa detina o cota de piata de aproximativ 12% in 2005 (soft si servicii inclusiv).

Luand in considerare numai veniturile din licente si mentenanta software, cota de piata a

grupului de mai sus creste la peste 16% in 2005, se arata in studiul ERP Romania 2006.

Dintre companiile locale, cea mai bine pozitionata pe segmentul clientilor mari

(peste 250 de salariati) este Siveco, singurul furnizor local de solutii integrate ERP, care a

reusit semnarea unor contracte de mai multe milioane de euro pentru implementarea

solutiei proprii. Afacerile Siveco s-au ridicat anul trecut la aproximativ 33,5 milioane de

euro (42 milioane de dolari) compania mizand pe o crestere cu 20% a cifrei de afaceri in

acest an. In 2005, Siveco a fost cea mai bine cotata companie romaneasca, desi a pierdut

ceva teren in acel an dupa terminarea unui proiect foarte mare.

Siveco asigura, de asemenea, si servicii de implementare, dar cota lor este foarte

scazuta comparativ cu licentele software si mentenanta, se mai arata in studiul companiei

de consultanta PAC.

Furnizorul local de solutii software TotalSoft a realizat la sfarsitul anului 2006 o

cifra de afaceri de noua milioane de euro. Cifra de afaceri inregistrata in trimestrul I al

anului 2007 este de 3,5 milioane de euro in crestere cu 50% fata de perioada similara a

anului trecut. Profitul operational estimat pentru sfarsitul anului 2007 este de 2,4 milioane

de euro, in crestere cu 50% fata de 2006, cand compania a inregistrat un profit operational

de 1,6 milioane de euro, potrivit lui Liviu Dragan, director general, TotalSoft.

Compania Wizrom a inregistrat in 2006 o valoare totala a contractelor incheiate de

aproximativ 6,2 milioane de euro (7,5 milioane de dolari), cu circa 1,2 milioane de euro

(1,5 milioane de dolari) mai mult decat in 2005. Programul de contabilitate WizCount este

unul dintre principalele produse, reprezentand circa 30% din valoarea contractelor.

Potrivit lui Zemy Apfelbaum, director de vanzari Wizrom, pentru 2007 compania

estimeaza o crestere cu 30% a valorii contractelor incheiate, in timp ce pentru numarul de

clienti si licente instalate se preconizeaza o crestere de aproximativ 25%.

Doi furnizori internationali, SAP si Oracle, care au avut o cota de piata mai mare de

20% in 2005, au dominat segmentul de software ERP, in timp ce partenerii lor, in special

cei ai SAP, au condus pe segmentul serviciilor ERP.

Studiul PAC arata ca SAP a condus confortabil in topul software pe 2005, dar

Oracle, principalul rival, s-a situat foarte aproape. Daca grupam veniturile din software si

servicii aferente, SAP nu a oferit astfel de servicii, in timp ce Oracle a fost principalul

integrator de pe piata romaneasca pentru produsele proprii, luand-o inaintea partenerilor

sai.

SAP are una dintre cele mai extinse retele de parteneri de servicii, incluzand

integratorii mari din Romania (IBM, S&T, NESS, Romsys, Forte Business Services),

precum si alte cateva companii medii (Computer Sharing, Integrator, Softwin, FairValue

etc).


49

In ceea ce priveste Oracle, compania are o echipa numeroasa de consultanti care

asigura o buna parte a serviciilor de consultanta si implementare si mai putini parteneri,

dintre care Romsoft si Vector fiind cei mai bine clasati.

Referitor la maturitatea si nivelul preturilor, pretul licentelor software pe piata

romaneasca este comparativ mai mare fata de puterea de cumparare a companiilor locale.

―Prin urmare, cota licentelor din bugetul dedicat implementarii unui sistem ERP complex

este adeseori mult mai mare decat in tarile dezvoltate‖, spune Eugen Schwab-Chesaru,

Partner & Managing Director, Pierre Audoin Consultants (PAC) pentru Europa Centrala si

de Est.

Tendinta. In ceea ce priveste evolutia de pana acum a pietei romanesti de solutii

informatice pentru afaceri, companiile au inceput cu software dezvoltat in-house, apoi au

trecut la solutii mixte si apoi a aparut cererea de software la cheie, cand produsele vin

printr-un distribuitor extern.

―Chiar daca, in mod traditional, ERP-ul reprezinta un sistem complet de

management si control al tuturor resurselor si fluxurilor unei afaceri, definitia acestuia

poate fi extinsa si la zonele de management al relatiei cu clientii (CRM - Customer

Relationship Management) sau la cea de management al lantului de aprovizionare (SCM -

Supply Chain Management), plasandu-se, astfel, in zona suitei de aplicatii pentru afaceri

(eBusiness Suite) si devenind un sistem complet de management atat al proceselor interne,

cat si al gestionarii relatiilor cu partenerii, clientii sau potentialii clienti.

Aceasta piata urmareste pas cu pas evolutia din restul lumii, dar cu o anumita

intarziere‖, explica Alexandr Pastor, Applications Sales Director in cadrul Oracle

Romania.

In opinia sa, privita strict din perspectiva furnizorilor, piata locala de ERP este

suficient de matura incat sa poata raspunde unor cerinte complexe impuse de diversele

modele de afaceri, solutiile existente acoperind atat o arie extinsa de necesitati de business,

cat si posibilitati de investitie variate.

Aproape toate companiile mari au implementat un astfel de sistem, care constituie o

necesitate atunci cand este vorba de gestionarea unor resurse numeroase si complexe. O

piata in crestere este cea a clientilor reprezentati de companiile mici si mijlocii, care se vad

nevoite sa isi administreze mai bine informatia legata de un business in crestere. De multe

ori, complexitatea business-ului unui IMM nu este cu nimic mai prejos decat al unei

companii mari.

―Provocarea este, de fapt, adaptarea ofertei la posibilitatile respectivului IMM de a

absorbi solutia propusa cu resurse evident mult mai limitate‖, continua reprezentantul

Oracle Romania. Conform studiului ERP Romania 2006, aproape doua treimi din

cheltuielile cu produse software ERP in 2005 au venit de la companiile mari, cu mai mult

de 250 de angajati, si de la institutiile publice mari. Chiar daca pe acest segment este

asteptata o scadere, cu ratele de crestere sub cele pentru companiile medii, din cauza

taxelor de mentenanta si a noilor proiecte care vor fi lansate in diferite sectoare, segmentul

companiilor mari, cu mai mult de 250 de angajati, va continua sa asigure mai mult de

jumatate din vanzarile de software ERP in termeni de noi licente si mentenanta.

Marile implementari din industrie si utilitati au condus la o concentrare ridicata a

veniturilor din soft si servicii ERP in cele doua sectoare - studiul PAC arata ca impreuna,

cele doua reprezinta peste 60% din piata, respectiv cu volume de 23,7 milioane de euro

pentru industrie si 27,1 milioane de euro pentru utilitati. Doua alte sectoare, comert si

servicii, au avut o crestere semnificativa in 2005, cu aproape 40% fata de anul precedent,

urmand ca pondere industria si utilitatile.


50

Liviu Dragan, Director General TotalSoft, afirma ca proiectele in piata publica ar

putea insemna in viitorii ani cateva sute de milioane de euro, dar care trebuie castigate.

―Insa, in mod categoric, piata privata este mai mare decat cea publica. Din punctul meu de

vedere, firmele de soft ar trebui sa se concentreze foarte mult pe piata privata, unde sunt

mult mai multe proiecte‖, declara Liviu Dragan. Piata publica are proiecte mari, dar

acestea vor fi cateva, nu vor fi mii, spre deosebire de piata privata care are zeci de mii de

proiecte.

―Pentru proiectele publice, sansele cele mai mari le au marii integratori: IBM, HP,

S&T si asa mai departe si, ca atare, firmele de soft vor fi subcontractate de catre acestia si

nu stiu cate firme de soft vor putea castiga. Eu cred ca piata privata este cea mai atractiva‖,

spune Liviu Dragan.

Ponderea companiilor medii si mici devine foarte importanta. Daca pana acum

cativa ani doar companiile mari investeau in aplicatii de gestiune a afacerilor, acum

companiile medii care au devenit profitabile incep sa investeasca. ―Eu am observat ca,

daca pana acum doi sau trei ani, cei care apelau la solutiile ERP erau companii cu cifre de

afaceri de peste 20-30 milioane de euro, acum cons¬tat ca si companii cu cifre de afaceri

de zece milioane de euro investesc sume remarcabile in IT, ceea ce inseamna ca firmele

medii si mici vor avea o pondere foarte importanta in cresterea pietei de acest fel de

solutii‖, a mai spus directorul general al TotalSoft.

Desi perceputa de clienti ca fiind o companie ale carei produse se adreseaza in

special companiilor mari, IBM a adus de curand in Romania programul Express

Advantage, un set de solutii pentru intreprinderi mici si mijlocii. Lansat anul trecut in

America de Nord, programul a fost introdus in aceasta etapa si pe pietele din Cehia, Rusia,

Polonia, Austria, Elvetia, Irlanda, Marea Britanie. ―Decizia lansarii Express Advantaje si in

Romania s-a luat datorita ritmului alert de crestere economica, dar mai ales datorita

dinamicii foarte mari a sectorului IMM‖, a precizat Mihai Nastasescu, Manager of Sales,

SMB Accounts IBM Romania.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un factor cu o influenta importanta

asupra pietei romanesti de solutii de gestiune a afacerilor. ―Trendul ascendent inregistrat in

ultimii ani de piata de software romaneasca este influentat de cresterea complexitatii

afacerilor, de aparitia unor noi jucatori ca urmare a integrarii Romaniei in Uniunea

Europeana si in mod automat de necesitatea companiilor de a-si creste eficienta in paralel

cu reducerea costurilor‖, remarca Zemy Apfelbaum, director de vanzari Wizrom.

Potrivit acestuia, este de asteptat sa se accelereze cererea companiilor pentru solutii

integrate, dar cresterea majora va fi data de catre solutiile de nisa, cum ar fi cele pentru

companiile financiare, sau solutii specializate care inglobeaza o tehnologie extrem de

avansata si care aduc beneficii la capitolul controlul costurilor si luarea deciziilor in timp

Real (managementul depozitului, managementul lantului de aprovizionare, managementul

documentelor etc).

Studiul PAC arata ca dupa o crestere medie asteptata de 22%, in 2010 afacerile

medii vor genera aproximativ 35% din veniturile din produse software ERP. Aceasta

tendinta de crestere, combinata cu mai putine contracte mari, reprezinta fundatia unor

schimbari importante in strategia marilor jucatori de pe piata locala de solutii pentru

afaceri.


51

Capitolul 4

Softul de Întreprindere sau Sistemele Informatice Integrate

în România

Introducere în domeniul sistemelor integrate de management al afacerilor sau al

softului de întreprindere, Entreprise Resource Planning şi Business Solutions din

România

Cresterea de volum a pietei sistemelor informatice integrate nu este singura trasatura

a acestui sector, ea fiind dublata de o specializare tot mai accentuata a pietei.

In functie de domeniul de activitate, firmele prezinta profile de afaceri extrem de

diferentiate, iar modul de derulare al proceselor de business poate fi la randul sau extrem

de eterogen. In acest context, aplicatiile dedicate este necesar sa raspunda la cerinte de

business specifice si sa asigure integrarea eficienta a acestora. Astfel, modul de derulare al

afacerii este extrem de diferit intr-o companie productiva, o firma care detine un

supermarket sau o companie hoteliera.

Diferentele privesc atat modalitatea de derulare a afacerii, cat si elemente de ordin

legislativ. Astfel, pot exista planuri de conturi diferite pentru diverse sectoare ale

economie. Spre exemplu, intr-o companie productiva va fi pus accentul pe colectarea

completa a costurilor aferente procesului de productie si pe evidentierea lor cat mai

corecta.

Managerii din companii au inteles importanta aplicatii ERP pentru asigurarea unui

nivel mai bun al operativitatii si pentru asigurarea unei rentabilitati mai mari a proceselor

de afaceri din cadrul firmelor. De asemenea, pentru anii viitori se preconizeaza cresteri

destul de importante pentru sectorul sistemelor integrate. Astfel, potrivit unui studiu recent

realizat de catre Gartner la nivel global, rata medie anuala de crestere pentru solutiile ERP

(Enterprise Resource Planning) este estimata, pentru perioada 2004-2008, la 6,3%.

Potrivit studiilor IDC, investitiile IT globale realizate in sectorul productiv se

preconizeaza sa atinga valoarea de a aproximativ 230 miliarde USD in 2007. Investitiile in

aplicatii si solutii software vor juca un rol important, surclasand alte investitii realizate de

companii in acest orizont de timp.

Pentru solutiile SCM (Supply Chain Management) se estimeaza evolutii similare,

nivelul previzionat al pietei globale fiind de aproximativ 20 miliarde USD in anul 2006.

Piaţa românească de soft şi servicii informatice a avut o evoluţie accelerată în

ultimii ani, soluţiile ERP înregistrând o creştere peste medie, relevă ―ERP Romania 2006‖

– primul studiu despre piaţa românească de produse software ERP şi servicii aferente,

realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC).

Potrivit lui Eugen Schwab-Chesaru, Managing Director PAC pentru Europa

Centrala şi de Est, în România, o adevarată piaţă pentru soluţii integrate ERP s-a format

mult mai târziu decat în alte ţări din regiune, precum Cehia sau Ungaria. Astfel, stadiul

actual de dezvoltare este relativ redus, deşi potenţialul economic este mult mai mare decât

în ţările menţionate, ceea ce explică şi creşterile de peste 30% înregistrate de piaţa

românească de ERP în ultimii doi ani.

Pentru anul 2005, Ioana Bucin, consultant PAC responsabil pentru studiul ERP

Romania 2006, a evaluat piaţa românească de ERP la 87 de milioane euro, din care

produsele soft şi serviciile aferente au avut ponderi aproximativ egale. Această structură a

pieţei arată încă o dată, conform PAC, imaturitatea pieţei româneşti şi dificultatea cu care

serviciile informatice sunt acceptate de numeroşi clienţi.


52

Marile implementări din industrie şi utilităţi au condus la o concentrare ridicată a

veniturilor din soft şi servicii ERP în cele două sectoare – studiul PAC arată că împreună,

cele două reprezintă peste 60% din piaţă, respectiv cu volume de 23.7 milioane euro pentru

industrie şi 27.1 milioane euro pentru utilităţi. Două alte sectoare, comerţ şi servicii, au

avut o creştere semnificativă în 2005, cu aproape 40% faţă de anul precedent, urmând ca

pondere industria şi utilităţile.

Pentru 2010, Ioana Bucin previzionează un volum al pieţei de peste 230 de

milioane euro, pentru soft şi servicii, urmare a unor creşteri medii de peste 20% pe an.

In prezent, din punctul de vedere al cotei de piaţă, jucătorii internaţionali mari

precum SAP şi Oracle domină segmentul de soft ERP, în timp ce partenerii lor au câştigat

poziţii de vârf în segmentul de servicii.

SAP are una dintre cele mai extinse reţele de parteneri de servicii, incluzând

integratorii mari din România (IBM, S&T, NESS, Romsys, Forte Business Services)

precum şi alte câteva companii medii (Computer Sharing, Integrator, Softwin, FairValue,

etc).

In ceea ce priveşte Oracle, compania are o echipă numeroasă de consultanţi care

asigură o bună parte a serviciilor de consultanţă şi implementare şi mai puţini parteneri,

dintre care Romsoft şi Vector fiind cei mai bine clasaţi.

Potrivit lui Eugen Chesaru, spre deosebire de alte pieţe din regiune unde aplicaţiile

ERP ale Microsoft sunt a treia opţiune internaţională, în România Epicor Software se

poziţionează ca al treilea vendor internaţional de soluţii software ERP, ca şi venituri

obtinute datorită activităţii Scala în România.

Pe de altă parte, companiile locale de soft acoperă piaţa companiilor medii şi mici,

oferind produse mai ieftine şi mai rapid de implementat, ceea ce le face mai atractive

pentru segmentul mediu al pieţei unde bugetele IT sunt relativ limitate.

Numărul producătorilor locali de ERP este foarte mare, dintre aceştia, grupul celor

mai bine plasaţi (Totalsoft, Wizrom, CriSoft, Transart, BIT Software, EBS) reuşind să

deţină o cotă de piaţă de aproximativ 12% în 2005 (soft şi servicii inclusiv). Considerând

numai veniturile din licenţe şi mentenanţă software, cota de piaţă a grupului de mai sus

creşte la peste 16% în 2005.

Dintre companiile locale, cea mai bine poziţionată pe segmentul clienţilor mari

(peste 250 salariaţi) este SIVECO, singurul vendor local de soluţii integrate ERP care a

reuşit semnarea unor contracte de mai multe milioane de euro pentru implementarea

soluţiei proprii.

Pentru următorii 5 ani, Ioana Bucin estimează că segmentul mediu al pieţei va avea

cea mai rapida dinamică, deşi cea mai mare parte a pieţei va rămâne dominată de

implementările în cadrul companiilor cu peste 250 de angajaţi. Nu numai furnizorii locali

de ERP ţintesc piaţa IMM-urilor, ci şi companiile internaţionale – Microsoft are o abordare

foarte agresivă în ceea ce priveşte lărgirea reţelei de parteneri şi promovarea Dynamics pe

piaţă, SAP a lansat în ultimul an produse dedicate, iar Oracle România va promova curând

o soluţie pentru IMM.

Implementarea sistemelor informatice integrate

Daca in trecut vanzarea de ―cutii‖ era principala caracteristica a pietei de solutii

informatice economice, astazi lucrurile s-au schimbat radical. Initial solutiile de acest tip

priveau mai cu seama informatizarea functiilor contabile, in prezent insa prin extinderea

conceptului de ERP, distributia ―cutiilor‖ s-a restrans foarte mult. In aceste conditii,

procesul de implementare al unei solutii ERP/CRM/SCM este extrem de complex,


53

necesitand o atentie deosebita si adaptarea sistemului furnizat la necesitatile informationale

din cadrul firmei.

Pentru a raspunde a acestor cerinte, tot mai multe firme din Romania dispun de

echipe mixte de informaticieni si analisti de business, capabili sa integreze aceste solutii.

De asemenea, un alt factor cheie in succesul implementarii cu succes a sistemelor

integrate il joaca si pregatirea viitorilor utilizatori ai respectivelor aplicatii.

Suport pentru decizii eficiente

Bazele de date si depozitele sunt un element omniprezent in cele mai diverse

domenii. Fie ca vorbim de solutii din categoria aplicatiilor ERP (Enterprise Resource

Planning), fie ca vorbim de alte categorii de aplicatii, elementul fundamental pentru

functionarea acestora il constituie sistemul de gestiune a bazelor de date. Un alt lucru

important care trebuie oferit de astfel de solutii il constituie posibilitatea de dezvoltare

simpla a rapoartelor pe baza informatiilor incluse in bazele de date.

Avand in vedere aceste considerente, tot mai multe companii care au in portofoliu

solutii ERP au dezvoltat module specializate pentru analiza datelor si sintetizarea

informatiilor de management. Integrarea unor tehnologii BI(Business Intelligence)

avansate cu solutiile de baze de date de referinta existente pe piata a permis companiilor sa

implementeze functii pentru procesarea eficienta a datelor acumulate prin solutiile de acest

tip.

De asemenea, multe produse ERP disponibile pe piata din Romania dispun de o

componenta de raportare extrem de puternica, care asigura adaptarea situatiilor de iesire

ale sistemului informatic la necesitatile de business.

Integrarea unor instrumente sintetizatoare pentru modul de derulare a proceselor de

business este o alta trasatura pentru aplicatiile de acest tip. Prin intermediul ―panourilor de

comanda‖ din aplicatiile ERP, managerii vor putea lua decizii in timp real pentru.

Solutii existente pe piata din Romania

Piata din Romania se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat si printr-o gama

extrem de variata de solutii. Sunt disponibile atat solutii dezvoltate de companii autohtone,

cat si aplicatii realizate de liderii de piata la nivel global.

Aplicatiile ERP/SCM se caracterizeaza prin utilizarea unor tehnologii recente.

Majoritatea sistemelor informatice se bazeaza pe o arhitectura client-server, acest lucru

asigurand adaptarea acestora la diverse necesitati. De asemenea, semnificativ este faptul ca

operatiunile de intretinere si administrare a unor aplicatii in arhitecturile client –server sunt

sensibil simplificate.

Printre companiile importante ofertante de sisteme informatice integrate de business

se numara: BitSoft, Business Information System, Casa de solutii Crescendo, CRIsoft,

EBS Romania, EWIR, Exact Software, IP Devel, Kepler, Key Soft, LLP, Microsoft, Net

Brinel, ProdInf, Q‘BIT, Oracle, SAP, SAS, Scala Business Solutions, Siveco, Sobis,

Softexpert, TotalSoft, Transart, Viami, Wizrom etc.

Un sondaj in ceea ce priveste utilizarea tehnologiei informatiei, a aratat ca 82,08%

dintre firme sunt dotate cu calculatoare, 70,14% folosesc Internetul, 62,86% utilizeaza in

activitatea curenta e-mail-ul, 24,12% detin o pagina de web proprie si numai 12,4% au

Intranet. Un procent foarte mic dintre intreprinderile mici si mijlocii – 7,89% - a apelat la

vanzarile sau cumparaturile online.


54

Un sondaj similar realizat la nivelul Uniunii Europene a aratat ca peste 90% dintre

firmele mici si mijlocii au in dotare PC-uri si mai mult de jumatate dintre firmele mici si

aproximativ trei sferturi din firmele mijlocii au propriul site.

Nici la nivelul microintreprinderilor situatia nu difera cu mult. Daca in Romania

numai 54,71% dintre microfirme folosesc e-mail-ul in activitatea lor si 62,53% au

conexiune la Internet, in statele membre 68% dintre microfirme utilizeaza e-mailul si 73%

au conexiune la Internet.

In ciuda acestor premise care fac ca IMM-urile din Romania sa porneasca de pe o

pozitie inferioara celor din UE, rezultatele obtinute cu produsele inovative sunt

comparabile. La 20,55% din intreprinderile mici si mijlocii romanesti 6 pana la 10

procente din cifra de afaceri provin din vanzarea produselor sau serviciilor noi. Aproape la

fel de multe IMM-uri (18,68 %) obtin intre 11 si 20 de procente din cifra de afaceri prin

comerializarea unor astfel de produse si servici, iar pentru 13,3% dintre IMM-uri produsele

s serviciile noi aduc intre 21 si 50 de procente din totalul incasarilor. Numai 8% din firme

reusesc sa obtina peste jumatate din venituri in acest fel.

Acelasi studiu realizat in Uniunea Europeana releva faptul ca diferentele la acest

capitol nu sunt semnificative. 20% din IMM-urile europene nu obtin nici un procent din

cifra de afaceri pe baza noilor produse si servicii, 22% castiga intre 1 si 5 procente din

totalul incasarilor cu astfel de poduse si numai in cadrul a 10% firme peste 51% din cifra

de afaceri provine din comercializarea noilor produse si servicii.

Avand in vedere cele de mai sus, putem concluziona ca intensitatea cu care IMM-

urile din Romania inoveaza si folosesc tehnologia informationala este sub nivelul mediu

din UE, insa semnele venite din partea acestui sector sunt pozitive. In ultimii trei ani, s-a

putut constata o accelerare semnificativa a procesului de informatizare si inovare. Pentru a

putea diminua sau chiar elimina decalajul fata de Uniunea Europeana ar fi recomandat ca

IMM-urile romanesti sa poata beneficia de consultanta, asistenta si nu in ultimul rand de

un trainning adecvat.

Oportunitatile anului 2006 pentru IMM-uri

Studiul CNIPMMR realizat pe un esantion de 1306 IMM-uri romanesti a evidentiat

parerea acestora cu privire la oportunitatile anului 2006. Iata ce oportunitati au identificat

ele:

* Cresterea vanzarilor pe piata interna (64,7%)

* Asimilarea de noi produse (54,59%)

* Penetrarea pe noi piete (51,15%)

* Realizarea unor parteneriate de afaceri (41,81%)

1. SAP ISI MENTINE POZITIA DE LIDER DE PIATA

Bucureşti - 17 octombrie 2007 - SAP Romania si-a reconfirmat pozitia de lider in

clasamentul furnizorilor de aplicatii de afaceri si in anul 2006 , cu o cota de piata de

25,2%, arata cel mai recent studiu IDC pentru piata EAS (Enterprise Aplications

Software). Piata EAS din Romania a crescut cu 17,5% in 2006, atingand o valoare de

52,97 milioane de USD. Cresterea a fost un rezultat al dezvoltarii economice, pregatirile

pre-aderare la UE pentru o competitie puternica, nevoia de solutii compatibile cu cele ale

Uniunii Europene, si nu in ultimul rand o mai mare constientizare a beneficiilor pe termen

lung pe care le ofera o astfel de solutie de afaceri. Studiul IDC mai arata ca desi piata a

crescut, rata de crestere a fost sub nivelul asteptat, din cauza consolidarii pregatitoare

aderarii la Uniunea Europeana.


55

„SAP si-a mentinut pozitia de lider de piata prin inovare constanta si oferirea de

solutii simple, flexibile si cu un continut bogat. Pentru anul 2007 ne-am stabilit ca obiectiv

major consolidarea pozitiei de lider pe piata aplicatiilor pentru afaceri in Romania, in

special pe piata solutiilor pentru companiile medii.‖, spune Valentin Tomsa, director

general al SAP Romania.

SAP si-a mentinut pozitia de lider datorita portofoliului de solutii care si-au

demonstrat viabilitatea pentru companiile mici si mijlocii, cat si retelei de parteneri care

pot implementa cu succes aceste solutii. Solutia SAP Business All-in-One aduce

functionalitati noi, o extindere catre zona de functionalitati specifice activitatilor de

productie si de prestari servicii. SAP a preconfigurat o arie larga de activitati si le ofera

partenerilor si clientilor sai pentru ca resursele si timpul necesar implementarii sa fie mult

reduse, avand ca rezultat minimalizarea costurilor.

SAP a investit an de an pentru a oferi solutii adaptate necesitatilor companiilor din

Romania. SAP Romania si partenerii sai fac accesibila companiilor mici si mijlocii

experienta castigata in proiectele derulate de companiile mari din intreaga lume, prin

oferirea celor mai bune practici de afaceri specifice industriilor in care activeaza.

Despre SAP

SAP este liderul mondial în furnizarea de soluţii software pentru afaceri. Astăzi, SAP

are peste 36 200 de clienţi în mai mult de 120 de ţări. Aplicaţiile SAP acoperă o gamă

largă de soluţii, de la cele proiectate pentru companii mici şi mijlocii până la suite de

soluţii pentru organizaţii globale. Cu ajutorul platformei tehnologice de aplicaţii şi

integrare SAP NetWeaver, aplicaţiile software SAP permit companiilor din întreaga lume

să îşi imbunătăţească relaţiile cu clienţii şi partenerii, să îşi eficientizeze activitatea şi să

obţină avantaje semnificative în cadrul întregii organizaţii. Procesele cheie dintr-un număr

variat de industrii sunt cuprinse în funcţionalităţile oferite de cele peste 25 de soluţii

adaptate pentru domenii de afaceri. Cu subsidiare în peste 50 de ţări, compania este listată

la burse precum Bursa din Frankfurt sau NYSE, cu simbolul ―SAP‖. (Mai multe informaţii

pe www.sap.com)

SAP România s-a înfiinţat în 2002, activitatea sa fiind concentrată pe vânzări şi

marketing precum şi pe dezvoltarea versiunilor localizate ale soluţiilor SAP. Cu o cotă de

piaţă de 28,3% în 2005 (conform IDC) şi peste 170 de clienţi în România, SAP este liderul

pieţei de soluţii software pentru afaceri din România. (www.sap.ro)

http://www.sap.ro/


56

SAP Business Suite:

Soluţii pentru fiecare afacere şi pentru fiecare proces de afaceri

Companii de diferite mărimi au descoperit că mySAPBusiness Suite este cea mai

cuprinzătoare familie de soluţii pentru afaceri, combinând cele mai bune funcăionalităţi,

integrarea completă, procese adaptate domeniilor de afaceri, scalabilitatea nelimitată şi

colaborarea facilă prin intermediul Internet-ului.SAP Business Suite

SAP Customer Relationship Management

SAP ERP

SAP Product Lifecycle Management

SAP Supplier Relationship Management

SAP Supply Chain Management

Individual, soluţiile SAP Business Suite vă ajută să administraţi procesele critice de

afaceri, incluzând managementul lanţului de distribuţie, managementul relaţiei cu clienţii,

managementul relaţiei cu furnizorii, managementul ciclului de viaţă al produselor, ca şi

multe alte procese. Colectiv, soluţiile formează o suită completă şi integrată care aduce

valoare fiecărui departament al organizaţiei, ca şi lanţului de valoare extern.


57

SAP ERP:

Soluţia pentru industria dumneavoastră. Afacerea dumneavoastră. Viitorul

dumneavoastră.

Obţineţi informaţii mai bune despre piaţă şi adaptaţi-vă rapid la schimbările acesteia.

Anticipaţi cerinţele clienţilor şi răspundeţi-le în timp real. Extindeţi procesele dincolo de

graniţele organizaţiei, incluzând clienţi, furnizori şi parteneri în lanţul de valoare. Aceasta

este puterea conferită de SAP ERP.

SAP ERP combină cea mai cuprinzătoare, scalabilă şi performantă soluţie software

pentru gestionarea resurselor întreprinderii (ERP) cu platforma tehnologică deschisă şi

flexibilă care integrează soluţiile SAP şi non-SAP. Soluţiile noastre adaptate pe domenii de

afaceri furnizează funcţionalităţi software complete pentru managementul companiei şi

suport pentru managementul sistemelor -- pe baza platformei SAP NetWeaver.

SAP ERP cuprinde patru soluţii individuale care susţin procesele principale de

afaceri:

SAP ERP Financials

SAP ERP Human Capital Management

SAP ERP Operations

SAP ERP Corporate Services

SAP ERP cuprinde caracteristici adaptate pe domenii de afaceri şi cele mai bune

practici de afaceri, bazate pe cele peste trei decenii de experienţă a SAP. Soluţia permite

organizaţiilor să reducă costul total al infrastructurii IT, să obţină un retur rapid pe

investiţie şi să beneficieze de o infrastructură IT flexibilă, care permite inovarea. În plus,

SAP ERP asigură funcţionalităţile pentru operaţiuni internaţionale, pentru a permite

companiilor să fie activeze şi să fie competitive la scară globală.

SAP CRM:

valoare şi profituri în creştere

SAP Customer Relationship Management (SAP CRM) este singura soluţie de

management al relaţiei cu clienţii care conectează angajaţii, partenerii, procesele şi

tehnologia dumneavoastră într-un ciclu complet de interacţiune cu clienţii.

SAP CRM asigură verificări ale disponibilităţii stocurilor în timp real, managementul

contractelor, managementul facturării, informaţii despre îndeplinirea comenzilor şi analiza


58

situaţiei acestora. De asemenea, vă oferă funcţionalităţile necesar pentru planificarea de

marketing, managementul campaniilor, telemarketing, generarea de prospecţi şi

segmentarea clienţilor. În plus, SAP CRM vă permite să furnizaţi servicii de suport

clienţilor prin intermediul unor canale multiple - centre de interacţiune, centre de servicii

Web, managementul serviciilor şi solicitărilor, administrarea bazei de clienţi.

Soluţia asigură funcţionalităţi pentru întregul ciclu de relaţionare cu clienţii, pentru a

administra în mod eficient activităţile de marketing, vânzări, servicii, analiză, activităţi pe

teren, centre de interacţiune, comerţ electronic şi relaţia cu partenerii.

Prin SAP CRM, puteţi menţine relaţii durabile şi profitabile cu clienţii şi obţine un

retur pe investiţie. tangibil şi rapid. Pentru a afla mai multe despre soluţia SAP CRM,

accesaţi broşura în limba română, vizionaţi solution overview video sau accesaţi SAP

Business Maps.

2. COMPANIA AMERICANA ORACLE, AL DOILEA MARE PRODUCATOR

MONDIAL DE SOFTWARE PENTRU MEDIUL DE AFACERI

Compania americana Oracle, al doilea mare producator mondial de software pentru

mediul de afaceri, a inregistrat in trimestrul incheiat la 31 august un avans de 20% al

veniturilor in regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), din care face parte si

Romania.

Incasarile companiei au totalizat 1,83 mld. dolari (1,3 mld. euro). Anul fiscal trecut,

care s-a incheiat la 31 mai 2008, compania a consemnat o crestere de 32% a veniturilor in

EMEA, la 7,94 mld. dolari (5,8 mld. euro).

"Regiunea genereaza 34% din veniturile obtinute de Oracle la nivel mondial. In

Romania, cresterea din anul fiscal trecut a fost asemanatoare cu cea din regiune", a declarat

Sorin Mindrutescu, directorul general al Oracle Romania. El nu a dorit sa ofere detalii

suplimentare.

Potrivit datelor publicate pe pagina Ministerului Economiei si Finantelor, Oracle

Romania a incheiat anul calendaristic 2007 cu un profit net de 9,9 mil. euro, la afaceri de

59,9 mil. euro.

Aplicatiile software genereaza aproximativ 40% din afacerile companiei in

Romania, in timp ce restul apartine tehnologiei.

Luna trecuta, Oracle a anuntat ca va intra pentru prima oara pe piata de hardware,

lansand in parteneriat cu Hewlett-Packard un server pentru arhivare de date (data

warehousing).

Oficialii Oracle nu au furnizat informatii despre lansarea produsului pe piata locala,

dar considera ca exista potential pentru vanzari in sectorul public, financiar sau telecom.

Oracle Romania: Ne concentram pe aplicatiile pentru relatiile cu clientii

Subsidiara locala a companiei Oracle, unul din cei mai mari producatori de soft de

business din lume, se va concentra in acest an pe vanzarea pe piata locala a aplicatiilor

destinate managementului relatiilor cu clientii (CRM), compania demarand in acest sens

procedurile de certificare ale unor parteneri locali in livrarea de asemenea solutii. Astfel,

companiile locale Novensys, Ness, Omnilogic/SDC si Vector Software, care vor urmari in

special clienti din industrii precum sectorul public, telecomunicatii, servicii financiare,

utilitati, retail si distributie, vor putea livra solutii bazate pe aplicatii realizate de compania


59

Siebel, achizitionata de Oracle. Incepand cu finele anului trecut, mai multe companii locale

au implementat aplicatii Siebel, conform oficialilor Oracle. Conform unui studiu realizat

de compania IDC, piata romaneasca de aplicatii CRM este de 3,63 mil. dolari,

reprezentand 6,8% din piata totala de aplicatii. Solutiile pentru managementul vanzarilor

au atins o valoare de 2,53 mil. dolari si sunt urmate de solutiile pentru call-center in

valoare de 0,71 mil. dolari, aplicatii de marketing la 0,34 mil. dolari si service pentru

clienti la 0,05 mil. dolari. Oracle, care are peste 100 de clienti de aplicatii in Romania, a

lansat pe piata locala suitei E-Business Suite R12, care ofera suport pentru managementul

afacerilor.

Arhitectura aplicaţiei ( Baza de date, Server aplicaţii, Client )


60

Arhitectura aplicaţiei 2008 ( Baza de date, Server aplicaţii, Client )

Nivelul client

Nivelul server bază de date


61

Sistemul de fişiere


62

3. MICROSOFT RĂMÂNE MICROSOFT …

PREZENTARE GENERALĂ: MICROSOFT DYNAMICS NAV

CUM PUTETI ATINGE POTENțIALUL MAXIM

CE ESTE MICROSOFT DYNAMICS NAV?

Microsoft Dynamics NAV oferă întreprinderilor mici și mijlocii aflate în plină

dezvoltare o soluție de management de business puternică, cu costuri scăzute și ușor

adaptabilă. Este un pachet ușor personalizabil și dispune de module add-in pentru a

satisface necesitățile specifice ale oricărui domeniu. În plus, poate fi adaptat pe măsură ce

compania crește, adăugând putere de procesare și funcționalități suplimentare.


63


64

Aplicațiile Microsoft Dynamics NAV se adresează următoarelor necesități de afaceri:

Management financiar

Producție

Business Intelligence

Vânzări și marketing

Distribuție

Integrarea cu sistemele dvs


65

Management financiar

Înregistrați și stocați înregistrările financiare într-un modul de contabilitate generală

care include planuri de conturi, bilanțuri, raportare TVA și multe altele.

•Definiți moneda preferată

•Creați perioade contabile pe baza ciclului fiscal și de business

•Administrați numerarul și conturile bancare

•Automatizați funcțiile de rutină, cum ar fi scrierea cecurilor și reconcilierea

situațiilor bancare

Configurați și sortați planurile de conturi, conform necesităților angajaților dvs.

Producție

Producătorii pot răspunde rapid cererilor clienților și pot crește performanțele de

producție prin automatizarea și îmbunătățirea unor procese precum:

•Managementul producției și al comenzilor

•Planificarea aprovizionării și a capacității

•Vizibilitatea operațiilor de producție în atelier

•Programări grafice ale producției

Permiteți muncitorilor să vadă programările loturilor și stadiul de procesare.

Business Intelligence

Puteți transforma datele brute în informații utile pentru înțelegerea modului de

funcționare a business-ului.

•Funcționalități analitice elementare sau avansate

•Oferiți factorilor de decizie o perspectivă completă asupra performanței activității


66

•Configurați rapoarte și afișări grafice, utilizând o interfață similară cu cea din

Microsoft Outlook 2003

Instrumentele de analiză avansate au un design similar cu cel al aplicației Outlook,

ajutând angajații să vizualizeze și să acceseze mai rapid datele.

Vânzări și marketing

Oferiți managerilor și angajaților din vânzări și marketing informații relevante despre

clienți, pentru a-i ajuta să dezvolte relații durabile cu aceștia.

•Gestionați informațiile despre contacte

•Organizați campanii de vânzări

•Identificați oportunități de vânzări

•Automatizați sarcini de vânzări

•Configurați memento-uri automate


67

Interfața intuitivă îi ajută pe angajații din marketing și vânzări să organizeze contacte,

să recunoască oportunități și să răspundă în mod eficient nevoilor clienților.

Distribuție

Microsoft Dynamics NAV oferă companiilor o soluție eficientă pentru rezolvarea

dificultăților de distribuție. Poate fi utilizat pentru:

•Urmărirea și gestionarea stocurilor, în locații multiple

•Obținerea de informații actualizate despre cantitățile din stoc

•Implementarea unui management superior al depozitelor, care să includă prelevarea

de comenzi personalizate și recompletarea stocurilor la atingerea unor praguri presetate

•Obținerea de date în timp real, referitoare la stocuri și expedieri

Datele de management al depozitelor permit o mai bună informare a personalului,

referitor la stocurile disponibile și stările comenzilor.

Integrarea cu sistemele dvs

Microsoft Dynamics NAV este special conceput pentru a interacționa ușor cu alte

produse Microsoft, cum ar fi Microsoft Office Suite, Microsoft SQL Server 2003 și

Microsoft Windows 2000 și XP. De exemplu, un document scris în Microsoft Word poate

prelua date din bazele de date Microsoft Dynamics NAV și le poate incorpora într-o

scrisoare adresată unui client. Angajații pot utiliza Microsoft Excel pentru a crea rapoarte

cu cifre actualizate, importate din Microsoft Dynamics NAV. Funcționalitățile portalului


68

comercial permit companiilor să creeze site-uri Web prin care să interacționeze cu clienții

și partenerii.

În plus, Microsoft Dynamics NAV poate fi integrat cu o gamă largă de produse

software. Astfel, chiar în situația în care o companie posedă deja o infrastructură IT

substanțială, aceasta poate fi utilizată cu Microsoft Dynamics NAV, astfel încât firma să

poată obține o rentabilitate maximă a investițiilor IT.

Informații suplimentare despre integrarea sistemelor:

•Integrarea cu Microsoft SQL Server

•Configurația "butuc cu spițe": Lucrați mai eficient cu sucursalele și băncile


69


70

Banca Transilvania

Studiu de caz: Implementare Microsoft Dynamics CRM

Despre companie

Banca Transilvania, nucleul Grupului Financiar Banca Transilvania, este o instituţie

cu reprezentare naţională și care în 14 ani de activitate a dezvoltat o structură teritorială

extinsă, cu peste 500 de unităţi și 6.300 de angajaţi. Cu o cotă de piaţă de aproximativ

5,5% și peste 1,25 milioane de clienţi activi Banca Transilvania se află în topul primelor 5

bănci din România. Este prima instituţie bancară din România cotată la Bursa de Valori

București (BVB), în anul 1997.

Activitatea Băncii Transilvania este structurată pe patru linii de afaceri: retail, IMM,

corporate și Divizia pentru Medici. Serviciul Call Center Banca Transilvania face parte din

cadrul Diviziei Retail Banking și tratează atât apelurile primite de la clienţi / potenţiali

clienţi, cât și emailurile acestora, pe baza unei aplicaţii Call Center Siemens ce oferă o

rutare inteligentă a apelurilor în funcţie de competenţele agenţilor și priorităţile acordate.

Apelând la acest Call Center clienţii / potenţialii clienţi pot obţine informaţii și suport în

ceea ce privește produsele de retail ale băncii (carduri, credite persoane fizice, Internet

Banking – BT24, informaţii generale), produsele IMM și Corporate. În plus tot prin Call

Center se asigură și suport pentru comercianţi (parteneri BT ce au POS-uri instalate de la

Banca Transilvania). De asemenea, Call Center-ul Băncii Transilvania are implementat și

modulul de outbound, ceea ce permite atât desfășurarea de campanii de informare,

telesales, cât și efectuarea de activităţi tip collection. În Call Center activează simultan

maxim 27 de operatori, programul este 24h/7z, iar media lunară a apelurilor preluate este

de 30.000 – 35.000.

Situaţia iniţială

Dezvoltarea organică a băncii precum și creșterea concurenţei pe piaţa bancară

locală au creat o presiune la nivel operaţional în cadrul Call Center-ului Băncii

Transilvania pentru obţinerea unui volum mai mare de date în urma relaţionării cu clienţii

prin diverse canale. Activităţile de vânzări și customer support aveau nevoie critică de

informaţii atât pentru îmbunătăţirea proceselor interne și a serviciilor băncii cât și pentru

fidelizarea clienţilor. Call Center-ul operat de Banca Transilvania nu permitea colectarea

acestor informaţii și nici păstrarea unei istorii a relaţiei cu clientul sau crearea unui profil al

acestuia pentru a putea înţelege istoria clientului în ceea ce privește deciziile de

cumpărare/folosire a produselor băncii, în special pentru clienţii mici&mijlocii care sunt o

ţintă pentru upsell. "Anterior implementării Microsoft Dynamics CRM, nu exista un sistem

care să ne permită stocarea interacţiunii cu clientul (aplicaţia Call Center ne permitea doar

stocarea motivului apelului și astfel aveam rapoarte statistice referitoare la numarul de

apeluri și specificul acestora, însă nu erau legate de clienţi, nu știam cine a iniţiat acele

apeluri nu aveam istoric per client ci istoric per apel", afirmă Ionela Roș, manager

department Call Center, Banca Transilvania.

În egală măsură se simţea nevoia unei îmbunătăţiri a nivelului de Customer-Care

printr-o mai bună gestionare a cererilor/plângerilor/reclamaţiilor. Se mai dorea și un

management mai riguros al campaniilor de telesales, atât prin folosirea Call Center-ului în

cadrul acestor campanii cât și prin obţinerea unor instrumente de măsurare a succesului

acestor campanii. Complementar, în gestionarea produsului de Internet Banking era nevoie


71

de implementarea unor fluxuri specifice în vederea dezvoltării acestui produs. Subscrierea

la acest serviciu nu era automatizată și presupunea efectuarea unui volum mai mare de

muncă ceea ce inducea un timp de activare destul de mare, de asemenea, nu exista

posibilitatea urmăririi stadiului în care se afla solicitarea de activare a serviciului de

Internet Banking pentru un client.

Soluţia

În urma analizei cerinţelor de business definite intern, echipa managerială a băncii a

luat decizia implementării unei soluţii CRM care să fie integrată în Call Center-ul de

tehnologie Siemens deja existent. Echipa de proiect, în urma unei analize de piaţă, a ales

soluţia Microsoft Dynamics CRM. Alegerea a avut la bază integrarea nativă cu soluţia Call

Center Siemens (soluţia Siemens are deja creaţi conectorii pentru integrarea cu Microsoft

Dynamics CRM, de aici rezultă costuri de integrare zero și o interfaţă unică în CRM cu

funcţiunile Call Center integrate) precum și interfaţa familiară a Microsoft Dynamics

CRM, similară altor produse Microsoft și care a fost considerată un punct important în

reducerea costurilor de training și rapiditatea adoptării soluţiei de către utilizatori.

Datorită importanţei proiectului, pentru implementarea soluţiei banca a recurs la

echipa Microsoft Consulting Services care, împreună cu consultanţi ai companiei

Crescendo, a demarat proiectul printr-o etapă de analiză, în care a fost efectuată o evaluare

a cerinţelor de business și modelarea fluxurilor solicitate în CRM.

Din partea băncii, business owner-ul intern al proiectului a fost Direcţia Retail

Banking, însă în proiect s-au implicat și COO-ul ( Chief Operations Officer) și Directorul

IT al companiei. Proiectul a fost demarat în mai 2007 iar în ianuarie 2008 a fost pus efectiv

în producţie. Trainingul către utilizatori a fost ţinut onsite, la Cluj, etapizat în funcţie de

specificul activităţii userilor. Aplicaţia de CRM a fost dezvoltată doar pentru partea de

retail și în prezent este utilizată în: call center, departamentele de back office retail și

sucursalele băncii. "Aplicaţia a fost primită foarte bine de utilizatori deoarece activitatea

lor a fost îmbunataţită odată cu aceasta: activităţi efectuate până atunci manual au fost

înlocuite de taskuri automate din CRM, în plus au avut acces rapid la informaţii pentru care

altă dată era necesară căutarea în mai multe aplicaţii. Colegii mei, pe măsură ce au utilizat

aplicaţia au descoperit mai multe beneficii", consideră Ionela Roș, manager departament

Call Center și totodată project manager al acestui proiect.

Beneficii

Obiectivele iniţiale ale proiectului au fost atinse. Utilizarea Microsoft Dynamics

CRM a contribuit la îmbunătăţirea activităţii din Call Center prin automatizarea task-urilor

și a obţinerii de rapoarte. Informaţii din mai multe aplicaţii sunt centralizate în CRM și

oferă o imagine de ansamblu în interacţiunea cu clientul. CRM-ul oferă istoricul complet al

relaţiei cu clientul precum și facilităţi pentru managementul reclamaţiilor. Sunt disponibile

atât rapoarte predefinite cât și customizabile, disponibile atât pentru managementul din

Call Center cât și pentru Back Office.

•reducerea cu 30% a timpului mediu de efectuare a unei activităţi prin automatizarea

fluxurilor de lucru în CRM;

•reducerea timpului de luare a deciziilor pentru solicitările clienţilor (existenţa

istoricului relaţiei cu clientul, al solicitărilor acestuia);


72

•generarea automată a rapoartelor de activitate la nivel de clienţi, produs, agenţii,

sucursale sau alte tipuri de utilizatori, anterior aceste rapoarte erau solicitate

departamentului IT;

• posibilitatea urmăririi activităţii la nivel de agent telesales și posibilitatea iniţiereii

unor programe interne de premiere;

• generarea, pentru manageri, de rapoarte dinamice în excel, actualizate la fiecare

accesare;

• reducerea la 5 minute a timpului de iniţiere a unei campanii de promovare către un

anumit target;

• reducerea cu 75% a timpului de activare a serviciului de Internet Banking prin

automatizarea fluxului de subscriere si posibilitatea de a urmări stadiul solicitarii

clientului;

• creșterea productivităţii muncii prin excluderea unor activităţi manuale (rapoarte

efectuate manual în excel au fost înlocuite de rapoarte automate din CRM, contractul

clientului pentru serviciul de Internet Banking se printează din CRM, nu se mai

completează de mână etc);

• comunicare cu alte departamente prin taskuri automate în CRM rezultând o

gestionare mai clară a activităţii;

• posibilitatea de a colecta date și informaţii despre potenţialii clienţi ai băncii și a

genera lead-uri pentru echipa de vânzări;

• creșterea cu 30% a productivităţii echipei de telesales, promovare și informare prin

utilizarea funcţiunilor dedicate din CRM;

• posibilitatea măsurării activităţii și productivităţii agenţilor Call Center prin

rapoarte de activitate generate din CRM (suport în evaluarea periodică);

• identificarea apelantului înainte de preluarea apelului prin integrarea Dynamics

CRM cu aplicaţia Call Center Siemens (în curs de realizare);

• tratarea unitară a cererilor de informaţii din partea clienţilor prin secţiunea

Knowledge base din CRM care oferă un suport informaţional unitar și ușor de accesat

(informaţii utile, întrebări frecvente, proceduri de lucru etc);

• creșterea generică a nivelului de satisfacţie a clienţilor băncii

4. SIVECO Applications 2007

SISTEM INFORMATIC INTEGRAT

Soluţie completă EAS, dezvoltată integral în România

Siveco

Piata romaneasca de solutii EAS a inregistrat in 2006 o valoare de 52,97 de milioane

de dolari, in crestere de 17,5% fata de anul anterior, arata un studiu al IDC. Primii cinci

jucatori de pe aceasta piata au totalizat, ca si in anii anteriori, mai mult de trei sferturi din

cota totala. Potrivit aceluiasi studiu, SIVECO Romania detine o cota de 21,2% din piata

locala de solutii EAS, ocupand in 2006 pozitia a doua in top-ul pietei. Compania se

claseaza astfel pentru al cincilea an consecutiv intre primii trei furnizori de solutii EAS pe

piata locala.


73

Studiul IDC segmenteaza piata romaneasca a solutiilor EAS in solutiile ERM

(Enterprise Resource Management) – reprezentand cel mai important segment al pietei,

urmate de solutiile SCM (Supply Chain Management), Opperations & Manufacturing

Applications, Customer Relationship Management (CRM) si Business Analytics –

segmentul cu cea mai mare crestere fata de 2005.

Compania SIVECO Romania ocupa pozitia de lider pe doua dintre segmentele pietei.

Astfel, SIVECO Romania detine 23,10% din piata solutiilor ERM si 30,30% din cea a

solutiilor SCM, intr-o ierarhie ce include atat companii multinationale cat si companii

romanesti.

Totodata, in cadrul segmentului cu cea mai importanta crestere la nivelul anului 2006,

cel al solutiilor Business Analytics, SIVECO Romania detine o cota de 31,60%.

SIVECO Romania a se numara printre superbrandurile de afaceri ale acestui an.

Compania fost premiata la Gala Business Superbrands, ceremonie in care se decerneaza

diplome celor mai valoroase branduri de pe piata romaneasca, atat cele autohtone cat si

cele internationale ce s-au impus la nivel local.

Criteriile de apreciere utilizate de juriu pentru selectia marcilor sunt reputatia si

prestigiul pe piata, calitatea, increderea pe care clientii o au in brand si diferentierea pe

piata. au fost evaluate 2300 de brand-uri aferente unui numar de 46 de categorii pe diverse

domenii de activitate.

„SIVECO Romania este rezultatul efortului de peste 15 ani de constructie a unui

brand puternic, unic si apropiat de clientii nostri. Comunicam consecvent valorile

companiei si ale oamenilor care o formeaza: grija fatã de clienti si angajati si fata de

calitate, vocatia pentru profesionalism si performanta. Recunoasterea publica a unui brand

romanesc ce s-a impus pe piata, a evoluat, a depasit granitele tarii si a crescut mereu

valoarea adaugata adusa clientilor sai este un prilej de mandrie nu numai pentru echipa

SIVECO Romania ci si pentruindustria de software si economia romaneasca‖, declara

Anca Crahmaliuc, Marketing Manager in cadrul SIVECO Romania.

Compania pornita in 1992 de doi oameni reuneste acum peste 650 de specialisti,

numara 1800 de clienti din peste 35 de tari, dintre care 550 in Romania.

In 2005, compania a atras o investitie de referinta pentru industria IT regionala din

partea Intel Capital si a devenit prima companie romaneasca care a primit Premiul I la

World Summit for the Information Society.

„De-a lungul timpului, SIVECO Romania a primit foarte multe premii interne si

internationale. Totusi, consideram ca distinctia de „superbrand‖ al mediului de business

romanesc este un premiu special, intrucat vine sa re-confirme valoarea marcii SIVECO, a

proiectelor SIVECO dezvoltate atat local cat si la nivel international‖, spune Anca

Crahmaliuc.

SIVECO Romania Descriere companie

SIVECO Romania este unul dintre cei mai importanti furnizori si integratori de

solutii eBusiness (EAS), eLearning, eHealth, eCustoms din Romania.

Infiintata la inceputul anului 1992, SIVECO Romania SA este cea mai importanta

firma producatoare de software din Romania, asigurand cea mai mare parte din volumul

total al exporturilor de produse software din Romania in tari din Comunitatea Europeana si

Statele Unite ale Americii. Intre actionarii SIVECO Romania se numara Intel Capital,

Polish Enterprise Fund V (fond de investitii administrat de Enterprise Investors), SIVECO

Netherlands B.V.


74

Adresandu-se cu precadere organizatiilor mari si mijlocii, compania ofera solutii

eficiente de e-Business (EAS), eLearning, eGovernment, eHealth, eAgriculture si

eCustoms.

Conform studiului elaborat de International Data Corp. (IDC), SIVECO Romania

ocupa pozitii de top atat pe piata de solutii EAS, cu o cota de piata de 19,3%, cat si pe cea

a serviciilor IT, cu o cota de 9,7%, demonstrand statutul de cea mai importanta companie

romaneasca de software.

In decursul celor 15 ani de existenta, SIVECO Romania si-a dobandit o solida

reputatie pe piata internationala, solutiile si produsele sale fiind utilizate de peste 1800 de

clienti din 35 de tari de pe toate continentele.

SIVECO Romania SA este certificata ISO 9001:2000 de catre compania franceza

AFAQ-AFNOR, cotata printre primele 5 in lume din punct de vedere al prestigiului

auditului pe care il efectueaza si are incheiate parteneriate solide cu cele mai mari

companii de software (Intel Software Partner, Oracle Certified Partner, Microsoft Certified

Partner) si hardware (IBM Business Partner, HP Sales and Service Partner) din lume.

Compania este membra a mai multor asociatii profesionale si de afaceri din

Romania (AmCham, CCIFER, ARIES, ATIC, ANIAP) si internationale (Asociatia

Europeana pentru Tehnologia Informatiei - EITA si Information Society Technologies

Advisory Group - ISTAG) si a aderat la importante initiative globale precum UNPD

Global Compact, WEF Transparency, UNESCO.

Expertiza - Competenta:

SIVECO Romania furnizeaza solutii bazate pe cele mai noi tehnologii pentru companii

medii si mari din toate sectoarele industriale si comerciale si, de asemenea pentru,

administratia publica si locala. Oferta companiei cuprinde:

Dezvoltarea si implementarea de solutii de tip EAS (Enterprise Applications Suite)

proprii - pachetul integrat SIVECO Applications

Implementarea si consultanta privind pachetele informatice integrate ale altor

furnizori (Oracle E-Business Suite).

Dezvoltarea, implementarea si intretinerea de sisteme informationale de

management (MIS);

Executia de proiecte informatice majore, implicand dezvoltari la cerere de solutii

software accesibile prin Internet si Intranet, integrarea cu alte sisteme, distributie

geografica a locatiilor de acces si numar mare de utilizatori;

Implementarea de proiecte la cheie;

Tehnologii data-warehouse si data-mining;

Aplicatii distribuite (inclusiv dezvoltare web);

Solutii IT adresate asigurarilor de sanatate si de servicii medico-farmaceutice;

Solutii e-Learning;

Consultanta de business.

Servicii oferite de SIVECO Romania:

Analiza Orientata Obiect (OOA) si proiectare (OOD), modelare de date si definirea

cerintelor utilizatorului;

Programare Orientata Obiect (OOP) in special in C++ si Java, proiectare si

dezvoltare de aplicatii n-tier;

Programare web;

Programare procedurala si non-procedurala in variate limbaje de programare;


75

Proiectare de baze de date relationale si ne-relationale.

Solutii/Produse:

1. EAS - SIVECO Applications

2. eLearning - Teach Intelligently

3. eHealth

4. eCustoms

5. eAgriculture

6. SIVADOC

7. SIVABON

SIVECO Applications 2007 este un produs tip EAS integrat pregătit pentru

momentul aderării la UE, special conceput pentru o piaţă internaţională.

SIVECO Applications 2007 cuprinde module care rezolvă principalele probleme ale

oricărei organizaţii mijlocii şi mari:

gestiunea economică,

automatizarea fluxurilor de date,

consistenţa şi coerenţa datelor,

regăsirea şi raportarea rapidă a informaţiilor,

reproiectarea fluxurilor informatice

Siveco Applications 2007


76

Managementul resurselor umane si salarizarea personalului

Selecţia şi recrutarea personalului,

Evidenţa salariaţilor cu numeroase detalii personale şi profesionale,

Evidenţa şi participarea angajaţilor la evenimentele de pregătire profesională,

Urmărirea carierei individuale,

Realizarea unei metodologii de evaluare a eficienţei salariaţilor bazate pe indicatori

cantitativi şi calitativi,

Raportare statistică a diferiţilor indicatori.

STRUCTURA

Componenta de Management al Resurselor Umane este structurată pe module

funcţionale care gestioneaza ciclul de dezvoltare şi urmărire a resurselor umane în cadrul

companiei.

Componenta are patru funcţionalităţi majore dedicate managementului de personal,

procesului de recrutare, şcolarizării şi evaluarea performanţelor.

1. Modulul de Management Personal

Acest capitol este dedicat evidenţei de personal, permiţând înregistrarea de

informaţii specifice salariaţilor. Modulele din acest capitol îşi propun definirea politicii

firmei în relaţia cu salariatul. Aceasta este vazută ca un sistem de drepturi şi îndatoriri, ca

un regulament intern de funcţionare şi respectare, ca o situaţie predefinită, orientativă

pentru salariat. Analizele simple şi comparative, exemplele şi statisticile afişate într-un

mod grafic corespunzător, constituie un important mijloc de suport al deciziei, sistemul

venind în întâmpinarea nevoilor pe termen scurt, mediu şi lung ale companiei.

2. Modulul de Recrutare şi Selecţie Personal

Componenta Resurse Umane furnizează mijloacele necesare pentru a face din

procesul de recrutare cea mai importantă parte a strategiei de dezvoltare a resurselor

umane. Modulele din aceasta categorie fac parte din procesul unitar şi complet de evidenţă,

testare şi acceptare a angajării diferiţilor aplicanţi care candidează pentru posturile

declarate vacante.

3. Modulul de Şcolarizare Personal

Modulul îşi propune realizarea gestiunii activităţilor de pregătire profesională.

Pentru a putea acoperi toate activităţile de şcolarizare, sistemul furnizează informaţii

centralizate despre datele referitoare la instruire.

4. Modulul de Evaluare a Performanţei

Scopul acestui modul constă în aprecierea implicării salariaţilor, a modălităţii de

rezolvare a sarcinilor, de respectare a termenelor şi nu în ultimul rând de aplicare a

indicatorilor interni de evaluare. Componente vizate sunt pe de o parte participarea

(cantitativă) la activităţi iar pe de altă parte elementul calitativ, de aplicare a procentelor de

evaluare finale şi de închidere a sarcinilor.

Datele referitoare la resursele umane sunt procesate în timp real obţinându-se

analize precum: analiza forţei de muncă, absenteism, ore productive, cheltuieli cu


77

personalul. Utilitarele de analizare a evoluţiei personalului permit determinarea

procentajului care este transformat în date reale pentru sistemul de salarizare.

Mangementul aprovizionarii

Gestiunea furnizorilor;

Analiza achiziţiilor şi istoricul acestora folosind cererile de ofertă, ofertele

furnizorilor, istoricul acestora şi valorile realizate faţă de buget;

Evidenţa automată a cererilor de achiziţie, a cererilor de ofertă, a ofertelor

furnizorilor şi a comenzilor de achiziţie;

Optimizarea activităţii de aprovizionare, compania realizând aprovizionarea în timp

şi la un înalt nivel calitativ.

STRUCTURA

Componenta de Management al Aprovizionării este structurată pe următoarele

module funcţionale care urmăresc ciclul de aprovizionare:

Definirea furnizorilor

Pentru ca aprovizionarea să se facă la timp este foarte importantă gestionarea

datelor cu privire la furnizorii de produse şi servicii. Componenta de Management al

Aprovizionării optimizează acest proces prin corelarea momentului emiterii comenzii de

achiziţie cu timpul necesar furnizorului pentru a putea livra marfa.

Cerere de achiziţie

Managementul cererilor de achiziţie reprezintă o etapă intermediară a îndeplinirii

comenzii de achiziţie. Comenzile de achiziţie realizează regruparea şi sortarea cerinţelor

produselor şi serviciilor.

Cereri de ofertă

Componenta de Management al Aprovizionării pune la dispoziţie un mecanism

pentru generarea automată a cererilor de ofertă la mai mulţi furnizori pentru unul sau mai

multe produse/servicii. Ofertele furnizorilor sunt înregistrate şi comparate pentru a alege

furnizorul optim pentru fiecare articol din cererea de aprovizionare. După alegerea

furnizorului optim, sistemul generează automat cererea către acesta.

Comenzi de achiziţie

Managementul comenzilor de achiziţie permite utilizatorului să selecteze cel mai

bun preţ, cantitatea optimă şi condiţiile aprovizionării pentru fiecare produs/serviciu în

parte prin utilizarea împreună cu celelalte componente (managementul cererii de ofertă şi

managementul cererii de achiziţie).

Facturi

Sistemul actualizează automat factura cu elementele care influenţează preţul

(discounturi şi taxe). Cheltuielile de transport, discounturi, alte taxe aplicate articolelor

facturate pot fi redenumite de către utilizator. În acest caz, sistemul va actualiza valorile

produselor luând în calcul aceste elemente precum şi valoarea totală a facturii


78

Managementul productiei

STRUCTURA

Componenta de Management al Producţiei este structurată pe module funcţionale

care urmăresc ciclul de producţie încă din faza de asigurare a necesarului de materii prime

pană la faza finală de livrare a produsului finit. Printr-un modul specific, aplicaţia oferă un

suport activ departamentelor de planificare a producţiei şi aprovizionare.

Suport informatic pentru toate fazele de realizare a producţiei.

Pregătirea Producţiei

Programarea Producţiei

Lansarea Producţiei

Urmărirea Producţiei

Urmărirea Calităţii

Management financiar contabil

Componenta de Management Financiar Contabil din cadrul Pachetului Integrat

SIVECO Applications conferă un plus de valoare companiei. Cu ajutorul ei se asigură

obţinerea unor situaţii complete, referitoare la informaţii financiar-contabile, în timp real şi

într-o formă uşor de analizat.

Componenta permite obţinerea în orice moment a situaţiilor financiar-contabile la

nivel sintetic şi / sau analitic, ţinând cont de specificul fiecărei companii, respectând

legislaţia în vigoare.

Componenta de Management Financiar Contabil asigură funcţionalităţi complexe,

rezolvând în detaliu următoarele aspecte:

automatizarea înregistrării informaţiilor financiar contabile preluate din

documentele primare;

realizarea unei evidenţe financiar-contabile complete, la nivel sintetic şi analitic;

urmărirea operativă a situaţiei financiar contabile a societăţilor comerciale, cu

accent pe urmărirea încasărilor şi plăţilor la nivel de document;

simularea operaţiilor de închidere de lună în orice moment;

preluarea automată printr-un mecanism de import a datelor din alte aplicaţii;

imprimarea automată a documentelor emise, în concordanţă cu reglementările în

vigoare privind conţinutul informaţional al acestora;

asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva accesului neautorizat

la date. Securitatea se asigură la nivel de utilizator, la nivel de sub-componentă şi la

nivel de operaţiune (vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);

asigurarea procedurilor de salvare pentru realizarea copiilor de siguranţă a datelor

şi programelor;

tipărirea automată a documentelor de informare şi sinteză cerute de legislaţia în

vigoare.


79

5. CLARVISION -UN SISTEM INTEGRAT DE TIP ERP

EBS Romania

EBS Romania face parte din grupul de firme EBS, cu sediul in Cluj-Napoca.

Compania are peste 130 de angajati si este Microsoft Gold Certified Partner. Pe piata

romaneasca, EBS ofera un sistem ERP performant, produs exclusiv pentru mediul de

afaceri din Romania - Clarvision ERP, confirmat de numarul mare de implementari in

companii cu profil de productie. Prestigioasa companie de cercetari de piata IDC i-a

acordat titulatura "ERP conform definitiei IDC".

Clarvision ERP a fost implementat in peste 70 de companii cu profil de productie

din Romania, multe dintre acestea din categoria IMM-uri, si are un numar de peste 500 de

utilizatori. Sectoare ca industria ceramica, a constructiilor de masini, prelucrarea lemnului

si a mobilei, fabricarea materialelor de constructii sunt bine reprezentate printre clientii

Clarvision. CILDRO Mobila Drobeta Turnu-Severin, Goldplast Bistrita, Magic Systems

Brasov, VES Sighisoara, Ergolemn Satu-Mare, Unimet Cluj-Napoca, Autonova Satu-Mare

isi gestioneaza mai eficient activitatea cu Clarvision ERP.

Trecere in revista a sistemului software Clarvision ERP

Clarvision este o solutie software pentru integrarea tuturor departamentelor si

activitatilor dintr-o companie, un sistem informatic unic care permite urmarirea, controlul

si reglarea activitatilor din intreprindere.

Sistemul Clarvision a fost dezvoltat de specialistii EBS pentru a veni in

intampinarea nevoilor intreprinderilor care desfasoara activitati de productie, fiind o solutie

viabila pentru automatizarea si optimizarea proceselor din intreprindere. Este un software

romanesc, dezvoltat pentru piata romaneasca si nu are inconvenientele uzuale ale

aplicatiilor straine adaptate pentru piata romaneasca.

Clarvision este un instrument puternic pentru planificarea resurselor intreprinderii si

monitorizarea costurilor aferente activitatilor derulate. Numai implementarea unei solutii

informatice perfect modelate pe specificul activitatilor unei intreprinderi producatoare

poate asigura premisele competitivitatii acesteia.

La nivel de top management, sistemul integrat Clarvision se profileaza ca

instrumentul ideal in controlul activitatilor si luarea deciziilor, deoarece se bazeaza pe un

imens castig informational, obtinut prin crearea de simulari paralele. In acelasi timp,

permite conducerii sa evalueze conditiile concrete de afaceri si sa prognozeze tendintele

viitoare de evolutie prin analiza datelor financiare si statistice. Va ofera o imagine clara, de

ansamblu si in timp real asupra tuturor proceselor si fluxurilor de activitati din

intreprindere.

La nivel de middle management, Clarvision este util deoarece:

va ajuta sa planificati productia in functie de comenzile clientilor, de gradul

de incarcare a utilajelor si de stocurile disponibile

va permite sa urmariti unde s-a ajuns cu fabricatia, de la lansarea productiei

pana la livrarea produsului finit

va ofera controlul asupra respectarii normelor de timp si de consum

va pune la dispozitie situatia rebuturilor si a componentelor rectificate


80

va asista in managementul calitatii, punandu-va la dispozitie situatia

rebuturilor si a componentelor rectificate

va da posibilitatea sa ajustati preturile tinand cont de costurile efective si de

cea mai buna oferta a furnizorilor

va usureaza considerabil activitatile legate de tinerea contabilitatii financiare

si de gestiune, precum si evidenta imobilizarilor

va asista in managementul si salarizarea personalului

va usureaza enorm munca, deoarece datele trebuie introduse o singura data

in sistem; preluarea acestora in baza de date centralizata face posibil fluxul

permanent de informatii intre toate modulele sistemului integrat Clarvision -

Planificarea productiei, Productie discreta, Productie de proces, Gestiunea

stocurilor, Aprovizionare, Desfacere, Comertul cu amanuntul, Contabilitate

financiara, Analiza financiara, Imobilizari, Obiecte de inventar,

Contabilitate de gestiune, Resurse umane, Salarizare, Tablou de bord,

Managementul bugetelor, Date de baza, ISO DMS - iar datele aferente

proceselor care afecteaza patrimoniul intreprinderii sunt preluate automat in

modulul de Contabilitate financiara.

Avantajele majore care decurg din implementarea unui sistem informatic integrat

de gestiune a resurselor intreprinderii se reflecta in activitatile din intreprindere prin:

siguranta, dinamica, flexibilitate

sistematizarea mult mai riguroasa a proceselor si diminuarea erorilor umane

eliminarea timpilor morti

trasabilitatea, gestionarea, analiza si raportarea in timp real a datelor

productiei si a celorlalte activitati

acuratetea datelor din sistem

randament sporit in prelucrarea datelor si in luarea deciziilor.

EBS Romania, partener IBM pentru "Built on IBM Express Advantage"

EBS Romania a intrat in programul "Built on IBM Express Advantage" ca partener de

implementare a solutiilor IBM la IMM-uri. In acest parteneriat, IBM ofera resursele

tehnologice si de afaceri, iar EBS vine cu abilitatile de dezvoltare si capabilitatile de

implementare.

Referitor la pozitia EBS Romania pe piata, obiectivul companiei este acela de a fi un

partener activ in relatia cu clientii si de a le oferi acestora solutii complete.

Cele mai importante 10 beneficii ale utilizării sistemului Clarvision

(WWW.EBSROMANIA.RO):

1. Siguranţă în manevrarea informaţiilor. Caracteristicile tehnice ale Clarvision asigură

protecţia maximă a datelor din sistem. Existenţa mai multor niveluri de acces a utilizatorilor

garantează siguranţa manipulării datelor; fiecare angajat din întreprindere are anumite

drepturi de citire, scriere sau ştergere, ceea ce nu permite deteriorarea şi accesul necontrolat

la informaţiile diferitelor departamente.

2. Sortarea calitativă a informaţiei. Informaţia, cea mai importantă sursă a

competitivităţii organizaţiei, trebuie utilizată eficient. Într-un mediu de lucru tot mai

dinamic, caracterizat printr-un timp de reacţie scăzut şi prin creşterea responsabilităţii

individuale, accesul la informaţiile utile în cel mai scurt timp reprezintă garanţia reacţiei

imediate, în timp real, la schimbare. Sistemul vă dă posibilitatea să găsiţi instantaneu exact


81

informaţia de care aveţi nevoie, fără a pierde timp preţios cu căutarea dosarelor în cadrul

mai multor departamente.

3. Promptitudine şi reacţie imediată. Sistemul asigură procesarea rapidă a datelor

introduse, permiţând cunoaşterea în orice moment a rezultatelor şi monitorizarea stadiului

de evoluţie a proceselor din întreprindere. Permite managerilor de la orice nivel ierarhic să

reacţioneze în timp real la informaţiile semnalate de sistem şi la cererile din partea

clienţilor prin luarea deciziilor potrivite.

4. Flexibilitate şi trasabilitate. Sistemul se adaptează perfect necesităţilor de

schimbare ale întreprinderii, impuse de dinamica mediului concurenţial în care evoluează

aceasta. Modificările legislative survenite ulterior sunt uşor de înglobat în sistem, precum

şi extinderea ulterioară a funcţionalităţilor la cererea expresă a utilizatorilor. Puteţi

cunoaşte cu exactitate tot ceea ce se întâmplă în întreprindere, şi în special în procesul de

producţie până la obţinerea produsului finit şi vânzarea acestuia la clienţi. Prin

referenţierea documentelor (preluarea automată a datelor dintr-un document în

documentele aferente proceselor succesive ), fluxul circulaţiei lor este uşor de urmărit în

timp real. Vă puteţi planifica şi urmări resursele, astfel încât acestea să fie exploatate într-

un mod optim. Veţi obţine creşterea controlului şi a vizibilităţii proceselor întreprinderii.

5. Alocarea resurselor umane şi de timp pentru activităţi direct generatoare de

plusvaloare. Clarvision asigură prelucrarea automată a multor informaţii, generând liste şi

rapoarte, sarcini care sunt consumatoare de timp şi resurse dacă sunt încredinţate spre

executare personalului din întreprindere. Astfel, puteţi redirecţiona resursele umane şi de

timp spre activităţile direct productive, rezultatul imediat fiind sporul de productivitate.

6. Reducerea substanţială a erorii umane. Prin automatizare, sistemul asigură

acurateţea datelor. Angajaţii nu vor fi mai fi nevoiţi să introducă aceleaşi date de mai multe

ori (toate documentele şi informaţiile sunt introduse o singură dată în sistem), ceea ce

înseamnă implicit diminuarea considerabilă a erorilor datorate neglijenţei, nepriceperii sau

neatenţiei acestora. Informaţia furnizată de sistem va avea un nivel calitativ ridicat, prin

eliminarea inconsistenţelor între diferitele surse de date.

7. Reducerea costurilor. Printr-o mai corectă gestiune a resurselor productive se pot

simplifica şi îmbunătăţi activităţile din întreprindere, iar calculaţiile de costuri realizate de

sistem vă oferă posibilitatea de a monitoriza îndeaproape procesele mari consumatoare de

resurse. Fluxurile aprovizionării şi producţiei se vor desfăşura după modelul ―Just In

Time‖ • reducerea la minimum a stocurilor şi a capitalului imobilizat în stocuri. Preluarea

de către sistem a multor sarcini dificil de realizat de către angajaţi generează economisirea

resurselor (materiale, timp, mână de lucru) şi reorientarea acestora spre acele activităţi

unde sunt strict necesare.

8. Creşterea productivităţii şi a eficienţei. Mai buna repartizare a sarcinilor de muncă

şi economisirea de resurse se vor concretiza în sporuri de productivitate. Prin interpretarea

semnalelor din partea sistemului, managerii vor fi capabili să identifice procesele deficitare

şi să acţioneze în direcţia eficientizării pe termen mediu şi lung a acestora.

9. Optimizarea şi integrarea proceselor din întreprindere. Centralizarea datelor din

toate departamentele întreprinderii într-o singură bază de date duce la accesarea operativă

şi facilă a informaţiilor. Gestionarea atentă a fluxului de informaţii atât în interiorul cât şi

în exteriorul companiei şi operativitatea în luarea deciziilor sunt consecinţe directe ale

integrării proceselor şi a îmbunătăţirii funcţionale a lor în urma implementării sistemului

informatic integrat.

10. Funcţionarea afacerii la parametri ridicaţi de competitivitate. Avantajele

enumerate mai sus se concretizează în creşterea competitivităţii întreprinderii.

Sistematizarea activităţilor productive şi auxiliare permite managerilor focalizarea atenţiei


82

spre identificarea de noi oportunităţi pe piaţă, în direcţia extinderii sau a diversificării

portofoliului de clienţi, şi spre găsirea de noi avantaje competitive.

6. WINMENTOR.PREZENTARE

Pachetul de programe WinMENTOR, realizat in mediul de programare vizuala

Delphi, a fost creat special pentru lucrul in retea si poate fi instalat pe calculatoare cu

sistem de operare Windows '95/'98/ME/NT/2000/XP.

Clientii WinMENTOR beneficiaza de certificate de licenta care atesta dreptul de

utilizare a programelor achizitionate;

Utilizatorului i se asigura instalarea, consultanta in vederea configurarii conform

domeniului specific de activitate al firmei si instruirea unui operator la cumpararea

programului. Toate acestea sunt incluse in pretul de livrare;

Asistenta tehnica permanenta post-instalare, cu personal specializat, ofera certitudinea

utilizarii pachetului de programe la intreaga sa capacitate;

Protejarea programului prin cheie de protectie hard asigura independenta totala,

deoarece programele nu mai sunt legate prin protectie software de sistemul de calcul.

Compact-discul sau dischetele de instalare pot fi folosite fara restrictie;

Versiunea demonstrativa se instaleaza gratuit si este insotita de ghidul de utilizare in

format electronic. Aceasta varianta poate fi utilizata nelimitat si foloseste ca date de intrare

notele contabile;

WinMENTOR este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en-gros si en-

detail, productie industriala si agricola, constructii, audit financiar-contabil, alimentatie

publica, servicii, etc.

Pachetul de programe este astfel conceput incât poate fi folosit si de catre persoane

neinitiate în contabilitate, odata ce configurarea initiala a fost definitivata sub indrumarea

coordonatorului compartimentului economic. In momentul introducerii datelor din

documentele primare in machete, programul genereaza automat inregistrarile contabile

aferente, acestea putand fi vizualizate imediat.

WinMENTOR poate tine evidenta pentru un numar nelimitat de firme. Pentru fiecare

firma în parte se poate configura modul de realizare a inregistrarilor contabile, astfel incat

acestea sa fie conforme cu activitatea sa specifica.

Nu este necesara o conexiune fizica intre calculatoarele utilizatorului. In cazul in care

activitatea sa se desfasoara in mai multe puncte de lucru, pachetul de programe permite

introducerea datelor în fiecare dintre ele si apoi transferul pe un calculator central (aflat, de

obicei, la sediul firmei, la serviciul de contabilitate). Datele transferate sunt cuplate logic,

dupa cuplare avand aceleasi proprietati ca si cele introduse pe calculatorul central.


83

Baza de date in format Paradox este interogata prin fraze SQL, iar arhivarea datelor

de lucru prin algoritmi Unix este deosebit de compacta.

Evidenta contabila

WinMENTOR asigura posibilitatea introducerii planului de conturi specific firmei

Dvs. Cu aceste adaptari puteti folosi analitice pe un numar nelimitat de niveluri. Programul

calculeaza automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri, inchide automat conturile

de venituri si cele de cheltuieli, conturile de TVA. Pentru firmele asociate in participatiune,

programul asigura distribuirea procentuala a veniturilor si cheltuielilor. Intrucat

înregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune si explicatiile acestora,

detaliate conform optiunii utilizatorului. Inregistrarile contabile efectuate automat de

program pot fi completate, eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de

constituire, repartizarea profitului, impozit pe dividende). Este posibila si obtinerea unei

balante cumulate pentru firmele din cadrul unui grup.

Mijloace fixe

Modulul permite calculul automat al amortizarii mijloacelor fixe si obiectelor de

inventar, aflate in gestiunile societatii utilizatorului in regim liniar, accelerat sau degresiv.

Facilitati de calcul: posibilitatea modificarii duratei de utilizare a mijlocului fix in timpul

ciclului de amortizare, posibilitatea reevaluarii amortizarii mijloacelor fixe si a valorii de

inventar, etc.

Stocuri

WinMENTOR rezolva integral problema stocurilor, in stransa legatura cu aspectul

contabil. Iata cateva caracteristici:

evidenta multi-gestiune cantitativ-valorica sau global-valorica;

descarcarea automata din stoc pe baza metodelor de gestiune cunoscute: FIFO, LIFO,

CMP, identificare specifica;

nomenclatorul articolelor de stoc este compact (pentru intrari cu preturi diferite la

acelasi articol nu se creeaza pozitii noi in nomenclator);

posibilitatea inregistrarii automate a patru taxe asociate pentru fiecare articol de stoc

in parte;

identificarea rapida a articolelor din stoc prin folosirea claselor de incadrare si a

atributelor de caracterizare;

folosirea de unitati de masura multiple, cu transformarea automata a cantitatii si a

pretului pe baza paritatilor specificate;

evidenta pe serii, termene de garantie si date de expirare;

calculul coeficientului de diferente de pret in cazul evidentei global-valorice.

Rezolvarea documentelor legate de inregistrarea stocurilor si a serviciilor se face pe

machete specializate, cu aspect asemanator cu cel al formularelor tipizate. Posibilitati:

intrari de stocuri sau servicii pe facturi, avize de expeditie, bonuri de achizitie, cu

evidentierea diferentelor constatate la receptie si tiparirea de note de receptie

corespunzatoare;

intrari din import (DVI) si calcul automat al pretului de import, cu toate

componentele acestuia (transport, asigurare, taxe si comisioane vamale, accize, etc.);

intrari din productia proprie;


84

iesiri spre consum, cu preluarea automata a consumurilor specifice aferente

comenzilor interne lansate in productie si tiparirea de bonuri de consum;

vanzari de marfuri sau produse din stoc sau vânzari de servicii evidentiate pe agenti

de vânzari, cu tiparirea facturilor sau avizelor de expeditie;

vanzari la export, cu tiparirea de invoice;

transfer de articole din stoc intre gestiuni, modificari de stoc (modificarea pretului de

inregistrare, mariri sau diminuari de stoc), cu tiparirea de note de transfer sau avize de

expeditie;

evidenta comenzilor emise catre furnizori si a comenzilor de la clienti, cu tiparire de

facturi proforma;

evidenta facturilor nesosite, aferente intrarilor pe avize de la furnizori si a facturilor

de intocmit, posibilitatea tiparirii facturilor corespunzatoare avizelor emise.

WinMENTOR inregistreaza orice tip de discount, cu posibilitatea de distribuire pe

preturi a discounturilor de la furnizori si generarea automata de discounturi pentru vanzari

in functie de valoarea facturii, volumul tranzactiilor incheiate cu clientul, cantitatea

facturata catre un client sau termenul de plata a facturii. Pentru toate tipurile de documente

de vanzare se pot urmari termene de plata si majorari de intarziere la plata.

Furnizori si clienti

WinMENTOR da posibilitatea impartirii in clase de incadrare, in functie de

necesitatile curente de operare, pentru identificarea rapida a partenerilor.

Pachetul de programe pastreaza in nomenclatorul de parteneri o singura inregistrare,

indiferent de moneda tranzactiei sau de tipul contabil al partenerilor (furnizori, furnizori de

imobilizari, furnizori platiti in avans, furnizori - facturi nesosite, clienti, incasari in avans

de la clienti, clienti - facturi de intocmit); in functie de macheta in care este utilizat un

partener, fie el furnizor sau client, programul identifica tipul contabil potrivit pentru a trata

corect cazul propus spre rezolvare.

Pe baza creditelor acordate clientilor, WinMENTOR semnaleaza situatiile in care pe

un document de iesire este depasit plafonul de creditare acordat unui client.

Programul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din stoc

sau serviciu vandut in functie de volumul tranzactiilor inregistrate in decursul timpului cu

un client.

Se pot consulta in orice moment fise lunare sau anuale de clienti si furnizori in lei sau

valuta, balante de furnizori sau clienti, situatia furnizorilor neachitati sau a clientilor

datornici.

WinMENTOR permite lucrul cu parteneri externi (cu care se efectueaza tranzactii in

valuta), precum si efectuarea operatiunilor de compensare cu tertii, pe baza de proces

verbal de compensare.

Stingerea obligatiilor de plata sau incasare pentru parteneri poate fi facuta si intr-o

moneda diferita de cea care a generat obligatia respectiva.

Lista incasarilor lunare de la clienti, permite evidenta stingerii obligatiilor de incasare

pe clase de parteneri sau pe agenti de vanzari care au intermediat vanzarile.

Incasari si plati

WinMENTOR permite legarea platilor si incasarilor de documentele primare care au

generat obligatia de plata sau incasare. Problema platilor si incasarilor in valuta este

rezolvata complet, cu inregistrarea automata a diferentelor de curs valutar.

Evidentiaza operatiunile bancare aflate in curs (cambie, cec, bilet la ordin, etc.).


85

Gestioneaza complet avansurile de trezorerie prin plati, restituiri si justificarea

sumelor cheltuite.

Tipareste registre de casa si de banca in lei sau valuta; sumele in curs de decontare

pot fi tiparite separat pentru incasari sau plati in curs, cu evidentierea datei reale sau

probabile de decontare.

Productie

Creat pentru a veni in intampinarea utilizatorilor ce si-au dezvoltat activitatea de

productie, modulul ofera posibilitatea asistarii utilizatorului in realizarea urmatoarelor

etape:

pregatirea fabricatiei - incarcarea consumurilor de materiale si de manopera pe

produs;

lansarea in productie - elaborarea comenzilor interne de productie si generarea

programului lunar de fabricatie;

urmarirea consumurilor de materiale si manopera, a productiei realizate;

transmiterea realizarilor lunare ale angajatilor in modulul SALARII in vederea

furnizarii indicatorilor impliciti de realizare a salariilor in acord;

postcalculul productiei lunare realizate conform programului de fabricatie (cu

preluarea datelor din modulul SALARII in ceea ce priveste consumurile de manopera);

evidenta realizarii productiei - abateri realizate la nivel de comanda interna in ceea ce

priveste consumurile de materiale si manopera, stadiul realizarii programului de fabricatie

lunar, situatia realizarii comenzilor de la clienti, etc.

Salarii

Ofera posibilitatea calculului salariilor angajatilor, lasand utilizatorului sa opteze intre

inregistrarea lor contabila direct in modulul de baza WinMENTOR si includerea lor

manuala prin note contabile.

In afara de aceasta posibilitate, care permite functionarea modulului independent de

produsul de baza WinMENTOR, acest modul are facilitati de configurare a contributiilor,

indemnizatiilor, sporurilor si retinerilor, ce ii confera un grad ridicat de adaptabilitate la

cerintele utilizatorului si la modificarile de legislatie. Adaugand gradul ridicat de

configurare a listelor specifice, rezulta un instrument ideal pentru optimizarea activitatii de

evidenta a personalului si calcul al salariilor.

Integrat in produsul de baza WinMENTOR, modulul permite preluarea realizarilor

din productie pentru angajatii salarizati in acord, calculand automat indicele de realizare a

salariului si oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat.

Exista, de asemenea, posibilitatea de a exporta fisele fiscale si declaratiile catre CAS

in format electronic, in fisiere de tip .TXT.

Casa de marcat

Modulul se adreseaza utilizatorilor de case de marcat "OPTIMA" (off-line, emulare

tastatura), "HIT" (off-line), OPTIMUS (off-line) si "SAPEL" (off-line pe memoria extinsa,

emulare tastatura). Functii principale:

preluarea stocurilor gestiunilor pe care le deserveste (direct din stoc la inceput sau

ulterior de pe tranzactiile de receptie sau transfer intern);


86

editarea raportului "Z", impreuna cu generarea monetarului si modificarea efectiva a

stocului din WinMENTOR;

furnizarea raportului privind vanzarile din casa in orice moment al zilei fara sa

intrerupa functionarea casei de marcat sau sa influenteze in vreun fel functionarea ei;

inregistrarea automata in contabilitate a monetarelor operate.

Liste si rapoarte

Pentru a rezolva problemele legate de marea varietate de imprimante aflate pe piata

de produse hardware, programul permite listare in mod grafic (imprimante laser sau cu jet)

sau mod text (imprimante cu ace). Astfel, pentru cei ce detin imprimante care nu pot tipari

in mod text liste in format landscape, modul grafic permite imprimarea pe formate A4

pentru orice lista, indiferent de latime.

Ordonarea dupa valorile crescatoare din oricare coloana, gruparea liniilor dupa valori

comune din coloane, impunerea de conditii de filtrare a liniilor din lista, centralizarea

automata si alte operatii asemanatoare pot fi configurate de utilizator in functie de

necesitatile aparute in exploatarea pachetului de programe.

Foarte important este faptul ca, in situatia in care aceeasi lista necesita grupari, filtrari

si configurari diferite pentru a raspunde unor cerinte diverse, utilizatorul poate salva

variante ale listei originale, astfel incat denumirea specificata apare in meniul modulului de

liste la acelasi nivel cu lista originala livrata odata cu WinMENTOR.

Citeva dintre listele ce pot fi obtinute:

liste contabile: balanta de verificare in lei sau valuta, registrul jurnal de inregistrari

contabile, fise analitice de cont, fise sah de cont, cartea mare, realizari pe activitati in lei

sau valuta, deconturi de asociere in participatiune, declaratii privind obligatii de plata la

bugetul de stat, s.a;

liste de TVA: jurnal de cumparari, jurnal de vanzari, registrul de încasari din

magazin, declaratiile de TVA;

liste pentru casa si banca: registre de casa si banca (lei sau valuta), liste de plati si

incasari in curs de decontare (cambie, cec, bilet la ordin), etc;

stocuri: liste de intrari de la furnizori (inclusiv importuri, cu detalierea modului de

calcul al pretului de import) sau din productie proprie, liste de consumuri, liste de vanzari,

fise de magazie, balanta stocurilor, raport de gestiune s.a;

liste de furnizori/clienti/avansuri de trezorerie: fisa de furnizor/client, balanta de

furnizori/clienti, fisa de avans spre decontare, balanta avansurilor spre decontare, lista

furnizori neachitati, clienti datornici, lista incasarilor de la clienti, s.a.

Variante WinMENTOR

Varianta "Standard" a pachetului WinMENTOR ofera posibilitatea evidentierii

stocurilor atat valoric cat si cantitativ. Pentru a avea accesul la toate facilitatile pe care

WinMENTOR le poate oferi, va recomandam varianta "Extins". In paragraful urmator sunt

prezentate diferentele dintre pachetele "Extins" si "Standard".

In afara de evidenta contabila (prezenta in ambele variante WinMENTOR), evidenta

global-valorica si de cea cantitativ-valorica (din varianta "Standard"), varianta "Extins" da

accesul la: generarea de rapoarte noi (cu integrare automata in meniul de liste), rapoarte

manageriale in valuta, termene de plata si majorari de intârziere, evidenta vânzarilor pe


87

agenti, evidenta profitului pe activitati, comenzi catre furnizori, comenzi de la clienti,

comenzi interne de fabricatie, consumuri specifice, discounturi automate la facturare,

limitarea vânzarilor pe baza de credite acordate clientilor, evidenta stocurilor cu serii,

termene de expirare, certificate de calitate, impartirea articolelor din stoc, parteneri,

gestiuni pe clase de caracterizare, diferentierea articolelor din stoc dupa atribute specifice,

facturarea abonamentelor, raportarea datoriilor la bugetul de stat, accesul la modulul de

bugete si obiective, grafice, etc.

Meniu principal ERP Salarizare – Producţie - Comercial

Meniu Nomenclatoare în ERP Producţie

Submeniu de consumuri specifice


88

Submeniu pentru stabilirea grilei de salarizare

Meniu Comenzi în ERP Producţie

Submeniu Comenzi


89

Meniu Urmărirea Producţiei în ERP Producţie

Submeniu Nota de Predare


90

Submeniu Raport Producţie

Submeniu Carnete de documente


91

Submeniu variante de Post Calcul

Meniu Nomenclatoare din ERP Comercial


92

Submeniu de nomenclator articole

Submeniu actualizare pret vanzare


93

Submeniu Contract de rate clienti

Submeniu Contract de leasing clienti


94

Submeniu Facturi Fiscale Furnizori

Submeniu Facturi Fiscale Furnizori - Receptii


95

Submeniu Facturi Fiscale Furnizori - Plăţi

Submeniu Facturi Fiscale Externe Furnizori


96

7. ASIS.PREZENTARE

ASiS este un Sistem Informatic integrat, destinat managementului si gestiunii

companiilor de orice marime si orice forma de organizare(societati comerciale cu capital

privat sau public, regii autonome, unitati bugetare).

ASiS este un Sistem Informatic integrat, destinat managementului si gestiunii

companiilor de orice marime si orice forma de organizare(societati comerciale cu capital

privat sau public, regii autonome, unitati bugetare). ASiS se adapteaza la orice specific de

activitate din domenii diverse: productie de masa, productie discrete, distributie,

constructii, comert, servicii.

Sistemul Informatic ASiS este o dezvoltare a Sistemului Informatic AS2000

versiunile 7-8 si s-a lansat pe piata cu Versiunea 9.0. ASiS este realizat in limbajul

MAGIC V 9.4, utilizand Baza de Date Microsoft SQL Server 2005, pe o platforma

WINDOWS. Mediul de dezvoltare MAGIC este portabil, astfel incat aplicatiile si Bazele

de Date pot fi portate cu usurinta pe celelalte platforme uzuale, cum ar fi UNIX, DOS, etc.

Ca mod de exploatare si resurse, ASiS lucreaza pe calculatoare independente, legate

in retele locale sau la distanta (internet, intranet, linii dedicate, etc.).

Caracteristicile distincte ale Sistemului Informatic ASiS sunt: Baza de Date unica

accesata de toate aplicatiile, prelucrarea unica si simultana a documentului precum si

posibilitatea dezvoltarii rapide de noi module sau situatii, chiar de catre utilizator.

Orice societate sau institutie are o evolutie in timp, fapt ce genereaza schimbari in

Sistemul Informatic pe masura ce legislatia sau indicatorii de performanta sufera

modificari. Datorita facilitatilor oferite de limbajul MAGIC, care prin excelenta este un

limbaj dedezvoltare rapida a aplicatiilor (RAD - Rapid Aplication Development), ASiS se


97

adapteaza usor modificarilor sau dezvoltarilor ulterioare. Daca structura Bazei de Date nu

sufera transformari, modificarea si dezvoltarea de rapoarte este la indemana utilizatorului,

cu asocierea rapoartelor la aplicatiile existente in sistem. Toate aceste considerente confera

aplicatiilor ASiS flexibilitatea si adaptabilitatea imperios necesara unui Sistem Informatic

modern.

Dintre performantele specifice Sistemului Informatic ASiS amintim:

functionarea ca sistem informatic integrat;

interfata grafica moderna (tip Windows);

ergonomie in operarea datelor;

validarea informatiei introduse, formal si in context integrator;

lucru in retele diverse: locale, intranet, internet, etc.

Baza de Date unica si prelucrare unica a documentului;

optimizare din punct de vedere al arhitecturii Bazei de Date(campuri si

formate unice, tabele antet si detalii, etc.) ;

actualizarea in timp real a tuturor fisierelor Bazei de Date ( in mod

tranzac_ional);

stabilitatea Bazei de Date;

dezvoltari rapide de noi module sau rapoarte;

posibilitarea de a lucra cu SGBD-uri multiple;

portabilitatea aplicatiilor pe platforme diferite;

In ASIS securitatea datelor este asigurata prin mai multi factori corelati:

SGBD stabil; recomandam: MS SQL Server sau ORACLE, SYBASE, INFORMIX,

DB 2, etc.;

Mediul MAGIC ofera un mod de actualizare tranzactional; in caz de incident se

pierde numai ultima tranzactie neincheiata;

Accesul utilizatorilor la Baza de Date parolat si diferentiat aplicatii, module si nivele

(de ex. nivelele mai slabe au numai drept consultare);

Exista un modul de intretinere generala, in care se poate salva/restaura Baza de Date

in cazul distrugerii fizice a suportului hard.

Intretinerea la zi a sistemului

ASiS functioneaza corespunzator reglementarilor juridice referitoare la acest domeniu

si se asigura intretinerea la zi conform legislatiei in vigoare a sistemului. Totodata

utilizatorul beneficiaza de consultanta privind exploatarea in regim direct (HOT LINE) si

se ofera furnizarea si reinstalarea de versiuni noi cu actualizari la legislatie. Instruire si

dezvoltare de liste si situatii noi in cadrul structurilor existente ASiS, utilizand diverse

unelte informatice, precum si cursuri de utilizare a Sistemului Informatic ASiS.

Documentatia

Toate modulele ASIS sunt insotite de manuale de utilizare care vor fi inmanate dupa

implementare pe suport de date (CD). Pentru documentatie se foloseste programul de

editare de texte Microsoft Word, iar utilizatorul are pe baza numarului de utilizator dreptul

la o copie dupa CD. Utilizatorul poate solicita in locul suportului de date pe CD forma

editata a documentatiei.

Garantie

ALFA SOFTWARE garanteaza remedierea viciilor ascunse ale Sistemului Informatic

Integrat ASiS, in mod gratuit. Prin viciu ascuns se intelege functionarea anormala a unui

program, pe date si in conditii specifice, sesizata de utilizatorul sistemului ASiS si


98

confirmata de catre ALFA SOFTWARE, dar care la testele initiale nu a putut fi simulata.

Nu se considera vicii ascunse anomaliile de calcul intervenite din date eronate, cauzate de

interventia utilizatorului sistemului ASiS in baza de date pe alta cale decat introducerea

normala a datelor cu validarile standard din aplicatii

ASiS este compus din mai multe aplicatii care la randul lor sunt structurate in module

specifice.

Aplicatiile ASiS sunt urmatoarele:

Aplicatie Descriere aplicatie

TB Tabloul de Bord

PC Costuri de productie

CG Contabilitate generala si Gestiunea resurselor

PS Personal, Salarii

MF Mijloace fixe

MM Managementul mijloacelor fixe

MP Managementul productiei

DL Devize de lucrari in Constructii

UC Urmarirea contractelor

UA Urmarirea servicii abonati

PL Punct de lucru

PV Punct de vanzare

SV Supervisor ASiS

CG - Contabilitate generala si Gestiunea resurselor

Contabilitate generala

plan general de conturi, solduri si rulaje pe orice perioada

documente si inregistrari contabile in lei si valuta la cursul din data operatiei

operare si inregistrari contabile pe locuri de munca si comenzi

fisa contului - fisa sah, rulaje zilnice si lunare

balante analitice si sintetice

registru Jurnal de operatii

posibilitate de consolidare

situatii intr-o valuta data in baza cursului zilei inregistrarii

inchiderea lunara a conturilor cu validare corelatiilor dintre conturi

Financiar - Terti

documente financiare - Plati / Incasari de facturi, chitante, achitari rate,

deconturi, diverse

alte documente: compensari in doi si trei, lichidari avans, sosire factura,

intocmire factura si corectii facturi

operare in valuta cu generare automata a diferentei de curs valutar (chiar daca

valuta achitarii este diferita de valuta facturarii)

registru de Casa / Banca si registru de Plati / Incasari

situatii pe terti detaliate pe documente sau centralizate pe facturi, la zi, pe o

perioada sau la o data calendaristica

jurnale TVA

situatii pe terti in valuta pe diverse criterii

lucrul pe locuri de munca si pe comenzi


99

instrumente de generare provizioane pentru diferente de curs la facturi

generare inregistrari pentru diferente de conversie la conturi de disponibil in

valuta

verificare corelatii documente pe terti cu inregistrarile contabile

achitarea facturilor prin conturi atribuite pentru efecte, cu evidentierea

scadentelor

consultarea efectelor pe terti si scadente

situatii de analiza a efectelor

Decontari cu salariatii

documente de avans spre decontare pe salariati, cu posibilitatea restituirii

decontarea avansurilor in lei prin factura furnizori sau documente justificative

consultarea deconturilor pe salariati

situatii de analiza a soldurilor pe salariati

deconturi urmarite in valuta

Materii prime/Materiale

gestionare de materii prime, materiale si ambalaje, optional pe proprietati si

serii, cu posibilitate de grupare pe nivele

documente de intrare/iesire (receptii, consumuri, transferuri, alte intrari, alte

iesiri)

posibilitatea operarii receptiilor in baza declaratiilor vamale de import (DVI)

cu repartizarea taxelor vamale in pretul de stoc si repartizarea facturilor de

prestari asociate receptiilor in pretul de stoc

metode de descarcare stocuri: FIFO, LIFO si valoric

contarea automata a documentelor primare si generarea inregistrarilor

contabile

actualizarea stocurilor in regim continuu (ON-LINE)

balanta de stocuri, fisa de magazie si lista stocurilor

situatii intrari/iesiri

gestionare de inventar faptic si situatie comparativa cu stocul scriptic

validare consumuri cu lansarile in productie

emitere de comenzi de aprovizionare

inregistrari si situatii pe elemente de costuri

consultare operativa stocuri/preturi si evaluare de stocuri intr-o valuta data

Produse

gestionare de produse finite si semifabricate

documente de intrare/iesire (predari, transferuri, consumuri, facturi, alte

intrari, alte iesiri)

actualizare stocuri in regim ON-LINE


contabile

produse date in custodie



productia realizata pe zi/luna/ produs/ sectie

operarea productiei pe elemente de costuri

Marfuri

marfuri in gestiune de tip cantitativ (in pret furnizor sau cu amanuntul) sau

valoric


100

posibilitatea operarii receptiilor in baza declaratiilor vamale de import (DVI)

cu repartizarea taxelor vamale in pretul de stoc si repartizarea facturilor de

prestari asociate receptiilor in pretul de stoc

documente de intrare/iesire (receptii, transferuri, avize, alte intrari si alte

iesiri)

actualizare stocuri in regim ON-LINE


contabile

marfuri date si primite in custodie



inchidere global-valorica

raport valoric de gestiune

consultare operativa de stocuri si preturi

situatii de stocuri si miscari in valuta

emiterea facturilor si documentelor anexe

facturare pe baza comenzilor beneficiari

imprimare facturi pretiparite (plaje de facturi)

contare automata de documente primare si generare de inregistrari contabile

situatia vanzarilor

borderoul facturilor emise

decontarea vanzarilor pe elemente de costuri

Servicii

documente servicii furnizori/clienti

inregistrari ON-LINE

contare automata documente primare si generare de inregistrari contabile

situatii servicii pe zi/ luna/ sectie

situatii contabile pentru servicii

decontarea serviciilor pe elemente de costuri

Obiecte de inventar

obiecte de inventar in depozit sau in folosinta (pe salariati)

documente primare (receptii, transferuri, dare in folosinta, predare intre

salariati, casari)


consultare obiecte de inventar in depozit (pe gestiuni)

consultare obiecte de inventar in folosinta (pe salariati)

situatii intrari, iesiri si stocuri de obiecte de inventar

situatii retineri pe marci

inregistrari pe elemente de costuri

Coduri de bare

atasare coduri de bare pentru codurile din Nomenclator

etichete cu coduri de bare

operare documente prin citire coduri de bare

Executie bugetara

articole bugetare dupa o structura de indicatori bugetari

plan de executie bugetara pe trimestre si pe an

situatii de raportare (Anexe)

executie bugetara curenta


101

PS - Personal, Salarizare

Personal

datele personale ale salariatilor

evidenta personalului salariat

situatii de istoric personal si salarizare

statul de functii

fisa individuala a angajatului

pontaj zilnic, periodic, lunar pe mai multe locuri de munca si cu mai multe

tipuri de salarizare in cursul aceleiasi luni

generarea automata a pontajului si prelucrarea exceptiilor

verificare si liste de pontaj

corectii diverse, individuale sau pe locuri de munca

sporuri configurabile la timp lucrat sau ore introduse

gestionarea datelor de salarizare pe lunile anterioare (istoric)

generare de fisiere pentru card-uri

operare si gestionare de bonuri de masa

calcul viramente pentru salarii

situatii de cheltuieli salariale pe locuri de munca

generare automata de inregistrari contabile cu elemente de cost

date privind deducerile personale si persoanele in intretinere

lista fiselor fiscale si a borderoului de insotire

generarea fisierelor de fise fiscale (in format electronic)

operarea regularizarilor de impozit

Avans

parametrizarea calculului de avans

date de avans exceptie

calcul avans automat sau prin exceptie

state de plata avans si premii la avans

centralizatoare avans

Salarii in regie

calculul salariilor in regie pe baza pontajului

sporuri si corectii

state de plata, liste de plata si fluturasi

situatii centralizate

Salarii in acord

operare realizari in acord pe comenzi si operatii cu preluarea manoperei in

costuri

calculul salariilor realizate in acord global, individual sau TESA in acord

situatii specifice de realizari si coeficienti acord

state de plata, liste de plata si fluturasi

centralizatoare de manopera pe locuri de munca si comenzi

Concedii

calcul concedii de odihna

date concedii medicale, pe tipuri de diagnostic, zile calendaristice si

lucratoare, concedii in continuare

calcul concedii de odihna si evidentiere in macheta, precum si preluarea in

calculul de lichidare


102

situatii si istoric concedii de odihna

Retineri

beneficiari retineri pe tipuri prestabilite

date retineri programate pe salariati

calcul retineri efective

situatii retineri efectuate si restante

MF - Mijloace fixe

Evidenta mijloacelor fixe

documente primare de miscari (intrari, iesiri, transferuri)

situatii miscari

registrul numerelor de inventar

balanta mijloacelor fixe si fisa mijlocului fix


conservari de mijloace fixe

calcul de amortizare folosind metodele: liniara, accelerata, degresiva I,

degresiva II

generarea automata a inregistrarilor contabile privind amortizarea

UC - Urmarirea contractelor

Contracte furnizori

actualizare contracte furnizori pe articole cu preturi si termene de livrare

urmarirea contractelor furnizori

Contracte beneficiari

actualizare contracte beneficiari pe articole cu preturi si termene de livrare

urmarirea contractelor beneficiari

emitere comenzi de livrare pe baza de contracte

generarea automata a documentelor primare si a inregistrarilor contabile

Comenzi aprovizionare

actualizare comenzi de aprovizonare

urmarirea comenzilor de aporivizionare

listarea sugeratului de aprovizionat

sugerarea necesarului de aprovizionat in functie de :vinzari pe o perioada,

consumuri pe o perioada, comenzi de livrare sau planificarea productiei pe o

perioada

Comenzi de livrare

actualizare comenzi de livrare

urmarirea comenzilor de livrare

posibilitatea de operare a comenzilor de livrare in diverse gestiuni (comenzi

interne de transfer)

posibilitatea de operare facturi proforme cu trabsformarea lor in facturi

definitive

Contracte rate

contracte in rate - emitere si incasare pe mai multe tipuri de dobanzi (pe sold,

pe sold liniarizata, la sold fixa)

urmarire contracte in rate

gestionare penalitati


103

generare documente in aplicatia AsiS.CG

Contracte leasing

contracte de leasing - emitere si generarea facturilor lunare

posibilitate de gestionare leasing auto (spargere factura pentru diverse

elemente: CASCO, Asigurare obligatorie, ...)

generare documente in aplicatia AsiS.CG

Contracte inchirieri

contracte de inchiriere active - generarea facturilor de inchiriere

UA - Urmarire abonati

descriere abonati si locatari, adresa, grupare pe zone si tipuri

actualizare contracte cu versiuni

date exceptie: interval si cantitati

generare facturi

anulare facturi

calcul penalitati

incasare facturi

legatura cu CG pentru abonatii declarati terti

PL - Punct de lucru

aplicatie de operare specifica cerealelor

receptii compensare automata, tipuri de furnizori

programare la livrare, stabilire cantitati produse de livrat

avize / facturi

PV - Punct de vanzare

machete simple si rapide pentru vanzare

vanzare cu bon casa de marcat sau facturare

permite selectare produs, validare stoc, gestionare preturi (lista, promotii)

descarcare automata gestiuni

legatura directa cu CG

DL - Devize de lucrari in constructii si service

devize grupate pe obiecte si obiective

coeficienti de deviz configurabili si atasati devizului

cataloage actualizabile de articole de deviz, liste anexe si resurse (materiale,

manopera, utilaje si transport)

intocmire de devize-oferta si extrase de resurse

documentatie de ofertare si licitatie

furnizori de resurse si baza de preturi

urmarire devize de lucrari

realizari lunare pe lucrari

urmarire consumuri de materiale si manopera pe lucrari

urmarire lucrari pe stadii fizice

SA - Service auto

planificare posturi dae lucru (elevatoare)

deschidere devize cu posibilitatea de listare a comenzii de reparatie si a

devizului postcalcul

preluare automata consumuri pe deviz

generare automata manopera realizata


104

coeficienti automat manopera realizata

generare automata de facturi

comenzi interne sau pentru terti

MP - Managementul productiei

Pregatirea tehnologica a fabricatiei

descrierea tehnologiei reperelor (desen, schema, reteta, operatii, utilaje)

structura recursiva a produselor cu refolosirea reperelor

schema produselor, subansamblelor si reperelor pe mai multe nivele

planul de operatii cu timpi unitari si tarife de manopera

fisa consumurilor de materiale (reteta)

antecalculatia de pret

posibilitate de generare automata a predarilor si consumurilor din borderoul de

productie

Retetar de fabricatie

descrierea tehnologiei produselor si semifabricatelor (reteta, operatii, utilaje)

tehnologie materiale: cu inlocuitori

planul de operatii cu timpi unitari si tarife de manopera cu norme

fisa consumurilor de materiale (reteta)

raport de productie

antecalculatia de pret

posibilitate de generare automata a predarilor si consumurilor din borderoul de

productie

Lansarea productiei

necesar de materii prime si materiale pe comenzi

necesar de manopera pe comenzi

lansarea productiei - materii prime si materiale (Fisa limita), respectiv

manopera, repere si operatii (Fisa de lucru)

centralizatoare lansari

optiune de generare automata a consumurilor la lansare

Urmarirea productiei

determinarea consumului de materiale dupa predari

urmarirea productiei predate in raport cu cantitatea lansata

operare realizari pe repere si operatii cu urmarirea stadiului comenzilor

urmarirea consumurilor de materiale in raport cu cantitatea lansata

optiune de generare automata a consumurilor din productia predata

situatia manoperei realizate pe repere si operatii

preluarea automata a manoperei realizate pentru calculul salariilor in acord

global sau individual

MM - Managementul masinilor

Management Transport

clasificarea masinilor de transport

grila de salarizare a soferilor pentru lucru in acord individual

culegere de date din Fisa activitatii zilnice (FAZ)

generare automata de avize/facturi


105

generarea automata a realizarilor salariale pentru soferii in acord individual

generarea automata a decontarilor cu evidentierea costurilor pe centre de

profit

situatii finale specifice

parametri tehnici de functionare (regim de lucru, consumuri energetice,

verificari necesare, deservire)

urmarire incarcare (timp de functionare, grad de incarcare, detaliere pe diverse

criterii)

urmarire activitate

normative de reparatii

planificare reparatii pe tipuri standard

urmarire reparatii (planificate/accidentale) pe diverse criterii (utilaj beneficiar,

executant, frecventa, tipuri de defecte)

Management Utilaje

parametri tehnici de functionare (regim de lucru, consumuri energetice,

verificari necesare, deservire)

urmarire incarcare (timp de functionare, grad de incarcare, detaliere pe diverse

criterii)

urmarire activitate

normative de reparatii

planificare reparatii pe tipuri standard

urmarire reparatii (planificate/accidentale) pe diverse criterii (utilaj beneficiar,

executant, frecventa, tipuri de defecte)

PC - Costuri de productie (post calcul)

Costuri

definirea elementelor de cost

prelucrarea datelor din alte module si aplicatii

colectare costurilor directe pe comenzi si a costurilor indirecte; decontari

auxiliare (transport, servicii)

incadrarea si repartizarea cheltuielilor pe elemente de cost

calculul costurilor pe comenzi auxiliare si pe comenzi de productie

calculul costurilor pe flux de fabricatie, respectiv calculul si completarea

pretului (costului) pentru semifabricate

analiza costurilor directe si indirecte

postcalcul si cost unitar pe produs

gestionarea productiei neterminate

gestionarea costurilor in avans si repartizarea lor dupa un grafic prestabilit

produse asociate si ponderi de repartizare a costurilor

Contabilitate de gestiune

contare automata a documentelor primare si generarea inregistrarilor

contabile, precum si balanta de gestiune (clasa 9)

situatii pentru contabilitatea de gestiune

TB - Tablou de bord

Analiza economico-financiara


106

indicatori economico-financiari cu expresii configurabile formate din Solduri

conturi, Rulaje conturi, Corespondente conturi si Inregistrari contabile sau

Indicatori componenti

consultare indicatori economico-financiari cu calcul ON LINE al valorilor

efective

calcul si situatii indicatori (valori efective, valori previzionate, comparatie cu

valori standard); situatie Cash-Flow

mod de calcul lunar sau cumulativ

Formularistica de raportare

definire anexe de Bilant si alte rapoarte similare

configurare de randuri in anexe de Bilant prin expresii de Solduri conturi,

Rulaje conturi sau Randuri din aceeasi anexa

situatii de Bilant si Anexe de bilant

SV - Supervisor ASIS

definirea utilizatorilor si a drepturilor de acces in aplicatiile ASIS

intretinerea bazei de date ASIS (salvare si restaurare de date pe alt suport

magnetic)

configurarile generale ale Sistemului Informatic ASIS

8. FLEXMIND CRM ESTE UN MANAGER DE RELATII CU CLIENTII.

Solutia software Flexmind CRM este orientata catre ergonomie si gestionarea

eficienta si rapida a interactiunilor cu clientii, si obtinerea rapida de rapoarte si evidente

relevante

Conform numelui (de la Flexible Mind), solutia este configurata dupa necesitatile

precise ale clientului sau beneficiarului, conform caracteristicilor dorite (includem aici si

asistenta pentru modelarea bazei de date), astfel incat la final va semana cu o solutie creata

la comanda pentru client, cu toate particularitatile necesare, fara a contine informatii in

plus sau caracteristici care sa ingreuneze munca, dar avand avantajul experientei unui

produs de serie - pura eficienta si ergonomie.

Solutia software este orientata catre ergonomie si gestionarea eficienta si rapida a

interactiunilor cu clientii, si obtinerea rapida de rapoarte si evidente relevante.

Simplu de utilizat, rapid, cu o interfata placuta, este instrumentul ideal pentru a tine

sub control, urmari si raporta relatiile firmei dumneavoastra cu clientii sau potentialii


107

clienti, ofertarea, problemele aparute, proiectele, responsabilitatea si activitatea fiecarei

persoane in cadrul sau, si multe alte informatii.

Arhitectura sa este portabila si flexibila, functionand intr-o varietate de configuratii

hardware si de retea. Achizitia acestui program nu presupune investitii suplimentare in alte

programe sau echipamente (motoare de baze de date suplimentare, sau hardware special).

Informatiile gestionate in baza de date

A. Clienti informatii generale despre acestia: nume, localitate, judet, sector,

adresa, telefoane, fax, adresa web, e-mail, alte adrese, nr. inregistrare Reg. Com., CUI,

IBAN, Banca, reprezentant client, categorie din care face parte, alte informatii despre

client

reprezentantii care se ocupa de acel client (sunt atribuiti de catre firma pentru acel

client)

discutiile purtate cu acesta

documente legate de client (orice format; ca exemple: descrieri, tabele, fotografii,

samd)

B. Persoane de Contact nume, adresa, telefon, fax, e-mail, data nasterii, alte adrese,

informatii suplimentare

clientii la care este persoana de contact

lista documentelor transmise catre aceasta peroana

lista discutiilor in atentia acestor persoane de contact (care trebuie continuate)

C. Reprezentantii firmei (agentii) nume, adresa, telefon, fax, e-mail, alte adrese,

informatii suplimentare

lista clientilor atribuiti

lista discutiilor si sub-discutiilor purtate

lista discutiilor in atentia acestor reprezentanti (care trebuie continuate)

D. Discutii acestea semnifica liniile de discutie care se deschid cu clientii - de

exemplu un flux de ofertare-negociere-vanzare-transport/implementare-incasare

informatii gestionate: identificarea discutiei (si pentru referire ulterioara), data la care

incepe sau are loc, data urmatorului contact, data finalizarii, subiectul, informatii despre

discutie, clientul referit, tipul si starea discutiei, detalii, si fisiere atasate (oferte, fotografii,

documente, inregistrari audio/video, notite, samd)

mai contine reprezentantii, atat cei care au purtat discutia, cat si cei in atentia carora

este discutia (care trebuie sa actioneze ulterior)

discutiile pot fi de tip parinte si/sau copil adica poate fi o dicutie de care se leaga

urmatoarea discutie sau care se leaga la o discutie anterioara, in aceasta forma discutiile

reprezinta fiecare din pasii sau etapele efective din care se compune o discutie, sau chiar

fiecare fragment de pas, de exemplu negocierea poate avea mai multe etape: negociere-

refuz-renegociere-refuz-renegociere-acceptare, si fiecare va fi stocata ca o sub-discutie, cu

informatiile proprii

pornind de la lista de discutii aplicatia creaza un calendar virtual pentru fiecare

responsabil aranjand pe data toate discutiile dupa data efectuarii ei si/sau data urmatorului

contact.

E. Categorii folosesc la gruparea informatiilor de orice tip din cele de mai sus,

pentru o mai usoara selectie / filtrare sau gasire

pot caracteriza in orice numar, oricare clienti, reprezentanti, discutii, sau subdiscutii


108

Caracteristici generale

solutie client-server

functioneaza

intr-o retea obisnuita

prin Internet

in VPN

peste firewall si configurati particulare

in aproape orice varianta hardware/software

modulul server poate folosi mai multe procesoare simultan (unde este cazul)

functionalitatii net superioare

ergonomiei mult crescute

lipsei de restrictii si independentei de limitele de securitate ale sistemului-

gazda

vitezei de transfer a datelor

protejarii mai eficiente a acestora

la client a fost aleasa varianta de interfata clasica in locul celei web datorita:

programul client este foarte usor de configurat si este portabil pe orice

Windows

niciuna dintre versiuni nu necesita configuratii sau caracteristici speciale

totul se instaleaza automat printr-un program de instalare, iar configurarea

dureaza cateva minute

interfata este placuta la aspect si intuitiva, si de aceea usor de invatat si folosit.


109

BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan Ion, “Analiza sistemelor economice”, Editura All Educational S.A.,

Bucureşti, 1997

2. Buşe Florian (coord), Edelhauser Eduard, ş.a., ―Tehnologia informaţiei în domeniul

managerial‖, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002

3. Drăgănescu M., ―De la Societatea Informaţionala la Societatea Cunoaşterii‖,

Editura Tehnică, 2003

4. Dzitac I. & Moldovan G., ―Sisteme Distribuite. Modele Informatice”, Ccc

Publications, Editura Universităţii Agora, Oradea, 2006

5. Edelhauser Eduard, Ionică Andreea, “Sisteme de gestiune a bazelor de date. Access

si FoxPro. Manual de utilizare”, Editura Universitas, Petroşani, 2002

6. Edelhauser Eduard , “Sistem Informatic pentru Gestiunea Resurselor Umane ale

unui Agent Economic“, Teză de doctorat, Petroşani, 2004

7. Fotache D., Hurbean L., ―Soluţii Informatice Integrate Pentru Gestiunea Afacerilor

– ERP‖, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

8. Hossain L., Patrick J.D., Rashid M.A., ―Enterprise Resource Planning: Global

Opportunities and Chalanges”, Idea Group Publishing, 2002

9. Klein, M., Methlie L.B., ―Knowledge – Based Decision Support Systems with

Applications in Business”, John Wiley & Sons, Chichester., 1995

10. Lowe D., “ Tehnologia client/server pentru tonţi‖, Editura Teora, Bucureşti, 1996

11. Lungu I., Sabău Gheorge, Surcel T., Bodea C., “Sisteme informatice pentru

conducere”, Editura Siaj, 1994

12. Lupşe, V., ―Contribuţii la Proiectarea si Realizarea unui Sistem Informatic in

Întreprinderile Mici si Mijlocii‖, Teză De Doctorat, Univ. ―Babeş-Bolyai‖ Cluj-

Napoca, 2007

13. Oprea Dumitru şi Mesnita Gabriela, “ Sisteme informaţionale pentru manageri‖,

Editura Polirom Iaşi, 2002

14. Oprea Dumitru, ―Analiza si Proiectarea Sistemelor Informaţionale Economice‖,

Editura Polirom, Iaşi, 1999

15. Raşteiu Mircea, Edlhauser Eduard, Ionică Andreea, ―Proiectarea sistemelor

informatice cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date‖, Litografia

Universităţii ―1 Decembrie 1918‖, Alba Iulia, 2001

16. Simionescu Aurelian, ş.a., capitolul 12, ―Tehnologia informaţiei în domeniul

managerial‖, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002

17. Stanciu Victoria, “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”, Editura CISON,

Bucureşti, 2000

18. ***, Microsoft Business Solutions–Navision®, 2008

19. ***, MySAP ERP, 2008

20. ***, MySAP Business Suite, 2008

21. ***, Siveco Applications 2008

22. www.ebsromania.ro

23. www.internet2.edu

http://www.ebsromania.ro/


110

Capitolul 1 Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Proiectarea

bazelor de date.

4

4

1. Introducere în domeniul bazelor de date 4

1.1. Organizarea fizică a datelor 4

1.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date 4

1.3. Limbaje ale bazelor de date 4

2. Prezentare Access 2007 5

3. Noţiuni generale Access ( aplicabile Access 97, Access 2000 şi Access 2003 ) 11

3.1. Elemente definitorii ale programului de dezvoltare de aplicaţii pentru Baze de

Date Relationale (BDR) Access

11

3.2. Tabelele Access 13

3.3.Ordonare. Filtrare. Interogare prin exemple (QBE). Limbajul Structurat al

Interogării (SQL)

16

3.4.Formularele Access 21

3.5. Rapoartele Access 26

Capitolul 2 Proiectarea unui mini sistem informatic realizat în Access pentru

managementul desfacerii

28

1. Definirea partenerilor comerciali (clienţi, furnizori) 28

2. Proiectarea mini sistemului informatic pentru managementul desfacerii in Access 29

Capitolul 3 Sistemele informatice integrate de tip ERP 37

1. ERP Generalităţi . Descriere. Ce inseamna ERP ? 37

2. Sisteme integrate de management al afacerilor ERP, BS, etc 44

3. ERP –urile în România 47

Capitolul 4 Softul de Întreprindere sau Sistemele Informatice Integrate în

România

51

Introducere în domeniul sistemelor integrate de management al afacerilor sau al

softului de întreprindere, Entreprise Resource Planning şi Business Solutions din

România

51

1. SAP isi mentine pozitia de lider de piata 54

2. Compania americana Oracle, al doilea mare producator mondial de software

pentru mediul de afaceri

58

3. Microsoft rămâne Microsoft … Prezentare generală: Microsoft Dynamics Ce este

Microsoft Dynamics Nav?

62

4. Siveco Applications 2007 sistem informatic integrat, soluţie completă EAS,

dezvoltată integral în România

72

5. Clarvision -un sistem integrat de tip ERP 79

6. Winmentor 82

7. Asis 96

8. Flexmind CRM este un manager de relatii cu clientii. 106

Bibliografie 109

baze de date pentru mangement 2008

Documents