buletinul informativ - · pdf filecantacuzino - a hybrid modernist / george matei cantacuzino...
TRANSCRIPT
1
2016
Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate
în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii
acestor articole sau, după caz, redacţia.
BULETINUL INFORMATIV AL FILIALEI JUDEȚENE SIBIU A UAR
AUGUST
CUPRINS
I.SEMNALE
1. ConferințaINCDURBAN-INCERC
2. ExpozițieTablouriCusute.Arh.AnaCorneliaRADU
II.INFO
1. INFO1-ZILELECULTURIIURBANEla"UzinadeApă",Suceava,deAnaDONȚU.
2. INFO2-Revista„Satulbucovineancadestinațieturistică.Cumîlprotejămșiîl
promovăm”,deAnaDONȚU
III.PRIMIMDELACITITORI
MateraBasilicata,delaarh.PavelPOPESCU
IV.VIEŢILEASCUNSEALEORAŞULUI-SERIALPENTRUMINTE,INIMĂŞI
ARHITECTURĂ,dearh.DorinBOILĂ:
1. Proiecteșibeneficiari
2. Invers
V.ANUNȚURIAGERPRESS,dearh.DorinBOILĂ
SEMNAL1tehnoredactare:AnaDONȚU
ConferințaINCDURBAN-INCERC
Cea de-a XII-a conferințăINCD URBAN-INCERC,
22-23 septembrie 2016, Iași Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila URBAN-INCERC organizeaza pe 22-23 septembrie 2016 la sediul sucursalei Iasi (str. A. Sesan, nr. 37, Iasi) cea de-a XII-a editie a conferintei de cercetare in constructii, economia constructiilor, arhitectura, urbanism si dezvoltare teritoriala si conferinta aniversara de 60 de ani a sucursalei Iasi avand ca tema "Excelenta in cercetarea din ingineria seismica si actiunile climatice".
Mai multe detalii despre acest eveniment gasiti in materialul atasat:
Conferinta ATUAC2.doc
Rugam fiecare persoana interesata sa participe la acest eveniment, fie pentru a prezenta o
comunicare, fie pentru a audia lucrarile conferintei, sa se inscrie on-line pana la data de 9 septembrie 2016 la
https://docs.google.com/forms/d/1FsklBwD5Aro5wciJp0knSXnMVwZebr61nH7wR9Y888Y/viewform, si, pentru cei
care vor prezenta, sa trimita pana la data de 2 septembrie 2016 rezumatul si lucrarea integrala d-lui dr. ecol.,
dr. geogr., habil.urb. Alexandru-Ionut PETRISOR la adresa de e-mail ; lucrarile [email protected]
trimise pentru publicarea in revistele institutului vor putea fi trimise pana la data de 9 septembrie 2016 la
aceeasi adresa. Pentru ca volumele de rezumate si lucrari sa poata fi disponibile participantilor, nu se vor
admite lucrari trimise spre publicare dupa data-limita, desi participantii inscrisi dupa 2 septembrie 2016 vor
putea sustine comunicarile.
Accesul la lucrarile si documentele conferintei este limitat si persoanele care s-au inregistrat in timp
util vor avea acces. Informatii suplimentare privind programul si alte detalii organizatorice vor fi oferite doar
celor care au confirmat participarea dupa data de 15 septembrie 2016, odata cu finalizarea programului, in
functie de interesul exprimat, si afisate pe pagina Internet a conferintei ( ).http://conf.incd.ro/
Va rugam ca, in masura posibilitatilor, sa diseminati acest mesaj colegilor sau membrilor din institutia
sau organizatia Dvs., precum si colaboratorilor si altor persoane care ar putea fi interesate. De asemenea, va
rugam ca eventualele intrebari sa le adresati direct persoanelor implicate la adresele indicate, si nu la adresa
de la care ati primit mesajul.
Cu aleasa consideratie,
CSI dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru I. PETRISOR
Director Stiintific, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii, Urbanism si
Dezvoltare Teritoriala Durabila "URBAN-INCERC", Bucuresti,
http://www.incd.ro/
Redactor Georgiana-Diana Tamirjan
, tel. [email protected]
SEMNAL2tehnoredactare:AnaDONȚU
ExpozițieTablouriCusute
Arh.AnaCorneliaRADU
INFO 1text & video - Ana DONȚUfoto-arh.MirceaȚIBULEAC
ZILELECULTURIIURBANE
la ,Suceava"UzinadeApă"
Ord inu l Arh i tec ț i lor d in
România Filiala Nord Est ımpreuna cu
Uniunea Arhitecților din România a
organizatZileleCulturiiUrbanela„Uzina
de Apă” Suceava, ediția a V-a 2016, un
proiect cultural cu finantare din Fondul
TimbruluideArhitectura,gestionatdeOAR
s i UAR . Even imentu l , p r i l e j u i t de
aniversarea a de la darea ın100+4 ani
folosinta a fostei „Uzine de Apă” din
Suceava, a avut ca tema „Patrimoniul
construit între autorul anonim și
personalitățilemajore”sis-adesfasuratın
perioada .12-14august2016
I�n prima zi a evenimentului,vineri,
12august,aavutlocdeschidereapublicaa
celeide-aV-aeditiiaZilelorCulturiiUrbane,
cu vernisarea expozitiilor „Izvoare și
popasuri” „GeorgeMateiCantacuzino-si
un modernist hibrid”, autor arh. Dan
TEODOROVICI Simona, critic de arta
NASTAC, cu prezentarea desenelor si
picturilor originale ale lui George Matei
CANTACUZINO, expuse public ın primele
zile ale evenimentului, de catre nepoata
arhitectului, .IlincaCANTACUZINO
Arh. ,presedinteleOARConstantinGORCEA
Filiala Nord-Est: Avem aici o expoziție cu totul
deosebităaunuitânărarhitectromâncareși-adat
doctoratul la Stutgardt pe subiectul George Matei
CANTACUZINO,darpoatecelmaiimportantavemși
un reprezentant al familiei pe doamna Ilinca
CANTACUZINO,carevinedinLondrași,dinpăcatenu
vorbeșteromânește,darvaaveapartedeotraducere.
Dumneaei a venit și cu o expoziție personală care
încearcă să facă legătura peste ani nu numai între
membri ai familiei, e o continuitate mult mai
c o m p l e x ă . :( L i n k v i d e o
https://we.tl/IuFKuSD1WX)
SimonaNASTAC,curator,criticdeartă:
Măbucurfoartemultcăamreușitsăoavem
peIlincaaici,înprimulrând,lainvitațiamea,
pentru că o cunosc încă pe când lucram la
Institutul Cultural Român la Londra și am
avutoexpozițieîmpreunăacolo.Șiînacelași
timpIlincaaavutunproiect,numitlegăturide
sânge,oexpozițieitinerantăcareaînceputîn
2007șis-aîncheiatîn2009,culucrăriproprii
ș i c u l u c ră r i a l e l u i G e o rge Ma t e i
CANTACUZINO, bunicul ei. Expoziția a fost
itineratăînaproapezeceoraședinRomânia
între2007 și 2009.Eaa inițiat acest dialog
carecontinuășiastăzi.Deciceeacevedețiaici
de fapt este o combinație între expoziția lui
DanTEODOROVICI,arhitectul româncarea
scriscarteaGeorgeMateiCANTACUZINO–un
modernist hibrid și ... lucrări realizate de
Ilinca CANTACUZINO, având un dialog cu
buniculeipecarenul-aîntâlnitniciodată,ea
însășifiindartistă.TrebuiesăspuncăIlinca
estebudistășiestefoartemultinfluențatăde
filosofia orientală și lucrează cu simboluri
budiste în arta ei. Întoarcerea în timp este
ilustratășiaiciprinspiralășiroatatimpului,
timpulciclic,pentrucăeaînsășirevineșitot
revineînRomâniapământulcăruia,deșinus-
anăscutaici,s-anăscutlaLondra,îiaparține.
(Linkvideo:https://we.tl/9NOnMpSOTq)
, nepoataI l inca CANTACUZINO
arhitectului: Sunt foarte fericită sămă aflu
aici și aș vrea să le mulțumesc Uzinei și
domnuluiGorcea,organizatorilorșiSimonei.
Am început să lucrez în 2004, inițiind acest
dialogcubuniculpecarenul-amcunoscut,eu
fiindînAnglia,iarelnuapărăsitRomânia,i-a
fostinterzissăpleceșiamuritîn1960laIași.
Obișnuiamsăpetrecverilecubunicameaîn
Kent , Sanda ȘTIRBEI , soț ia lu i G .M.
CANTACUZINO, și am crescut cu picturile și
desenelelui,pecarebunicameale-apăstrat.
Aceste picturi m-au inspirat să pictez eu
însămi. După ce am început sădesenez ca
răspuns la această prezență permanentăa
bunicului meu, am devenit interesată și de
scrierile lui șiamcititmaiales scrisorile lui
către prietenul lui, Simon. Am descoperit
multe idei în care m-am regăsit, deși nu-l
cunoșteam,existadejaolegăturăprofundă.
(Linkvideo:https://we.tl/9NOnMpSOTq)
afacutprezentareacartiiArh.AlexandruBELDIMEN GeorgeMatei
Cantacuzino -aHybridModernist/GeorgeMateiCantacuzino -un
modernist hibrid, tradusa ın limba romana, programata sa apara la
EdituraSimetricasifinantatadeUAR,autorDanTEODOROVICI.
CarteaestetezadedoctorataluiDanTEODOROVICIlacareamailucratși
apublicat-olaunadintrecelemaiprestigioaseedituridearhitectură-Ernst
WasmuthVerlag,(…),așacăașacăînclipaîncareamluatlegăturacuDan
TEODOROVICIpentruaoeditaînromâneșteamținutcontșidefaptulcăo
editurăatâtdeprestigioasăapublicatcartea.Esteocartesavantășiarfi
meritatodiscuțiemultmaiconsistentădecâtcepotoferieuacum,avândînvederefaptulcăarhitecțiiromâni
aunevoiesăpromovezenumelearhitecțilorromânicareauooanimităgreutateînistorianoastră,istoria
arhitecturiiromânești,credcăarmeritasăfacemanulviitorunsimpozionmaigeneralavândcapilonpeG.M.
CANTACUZINO. :(Linkvideo https://we.tl/Wg8ZTIbbTR)
Prezentarea cartii a fost urmata de prima sesiune a
Conferintei Patrimoniul construit ıntre autorul anonim si
personalitatile majore. a avut drept tematicaSesiunea 1
personalitatea lui , a conferentiatGeorgeMatei Cantacuzino
arhitectulsiprofesoruluniversitariesean cuoDragoșCIOLACU
comunicaredespreG.M.CANTACUZINOcasicreatordescoalade
arhitectura:
G.M.CANTACUZINOafostunaristocratalculturii,…esteun
bizantin prin toată fibra lui artistică și intelectuală. Am folosit
imaginidinarhivaproprie,imaginidincarteapecareaprezentat-odomnulBELDIMEN,precumșidincartea
MireleiDUCULESCU,apărutăîn2010,laîmplinireaa50deanideladisparițiamaestrului.…Faptulcăun
arhitect,printrepuținii,careagăsittimpșipentrualtepreocupăricarețindedomeniulartei.Înprimulrând,
arhitecturaeraperceputădeelcaoartă.…Esteofigurăunicăînistoriaarhitecturiiromâneștișiîngeneralîn
culturaromânească.(Linkvideo:https://we.tl/rbKRfJNCxf,https://we.tl/AOoZWRDWo1)
Laevenimentafostprezent sefuladministratiei judetene,Gheorghe
FLUTUR, care a adresat un cuvant de bun venit invitatilor: Vă
mulțumesc pentru prilejul de a vă spune câteva gânduri. Sunt foarte
impresionat și invidios totodată pentru tagma dumneavoastră a
arhitecților. Recunosc că am câțiva prieteni din domeniu și știu :
imaginație,talent,inspirație.VădtoatăorganizareaaceastaaOrdinului,
parcăîmpreunăsuntețișimaiputernici,suntețiouzină,casăspunașa,
pentru că tot la o uzină suntem. Sunt trecător șeful administrației
județeneșiv-așspuneunsingurlucru.Eucredcănutrebuiesăfițiegoiști,
externalizați-văacțiunile,chemațișiadministrațiapublică,parteneriîn
aceastadiscuțieșipemaimulți,pentrucăațivorbitdespretrecut,bravo
căvărespectațiînaintașiișioameniicareaulăsatamprente.Haidețisăsalvămastăzicesepoatesalva.(Link
video https://we.tl/dt7URDsEzo):
Presedinte al Asociatiei Arhitectilor din RegiuneaArh. Iaroslav BOYKO,
Cernauti, Ucraina: Cunosc deja multe cuvinte, dar încă nu pot discuta în limba
română. Înainte de toate primiți salutările din partea Societății Naționale a
Arhitecților din Cernăuți. Vămulțumim căne invitați la evenimente de asemenea
anvergură. Această colaborare trilaterală, între Ucraina, Moldova și România
cunoaștedinceîncemaimultăonoare.Edeosebitdeplăcutsăvădfețedejacunoscute
șiaceastaestecuatâtmaifrumoscăarelocîntr-unspațiuamenajatatâtdespecial.
Suntsigurcăasemeneaevenimentevordaroadeînviitor.
(Linkvideo:https://we.tl/TkGLO15leA)
ÎnprimulrândvreausăsărbătoresczecedeanidecândArh.NicolaeȚARĂLUNGĂ:
suntîncomisiadejudecareaproiectelorculturale.Cemis-apărutmieinteresantșiam
ocaziasăvădacumeacestproiect,carepeatuncinu-mispuneanimic-UzinadeApă.Mis-a
părutinteresantsăvădunspațiucareestedeschisșialtormeserii.Șiacestacredcăpune
foartebineunarhitectșimeseriadearhitect,înpozițiadeafigazdăaltorarteșidacă
lucrurileastease întâmplăîncontinuarevaaveasigurnevoiedeofinanțare,darșiun
succesdedezvoltareviitoare. :(Linkvideo https://we.tl/oHMrJd7s9Q)
,PresedinteleUniuniiArhitectilordinRomania:Arh.IleanaTUREANU
Dinparteagrupuluide„tineriarhitecți”delaUARașvreasăvămulțumesc
pentru șansa extraordinarăpe care ne-ați dat-o să avemdouă zile dense
profesionaleîncaresănesimțimextraordinar.Înprimulrândestespațiul
acesta care este unic, cred că e celmai altfel sediu de centru cultural al
arhitecților.Estesenzaționalșieclarcăvafiprelucratîntoatefelurileșitoată
lumeaosăîncercesăpreiaideilepecareleinspirăpentruseminarulacesta
formidabil.Nuammailuatnotițedenuținminte,adicăamscrisdouăzecide
pagini.Amavutșansasănesimțimfoartebineîmpreunăși,deșivoiamde
atâtavremesăreluăm, să transmitemclarmesajulcăOrdinul șiUniunea
militează pentru profesiunea de arhitect și pentru arhitecți împreună și nu există altă cale, nu există
alternativălaasta,niciunulnupoatesăfiemaiimportant decâtcelălalt,dacăvremcabreaslasămeargă
înainte. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl transmitem tuturor, iar șansa pe care ne-ați dat-o să
cunoaștemcolegiidinMoldovașipeceidinUcraina,îmireaducegândulunuiCentruSud-Est-Europeande
prieteni și de oameni cu multă imaginație, cu mai puțini bani, e adevărat, dar venim la Suceava și ne
simțimbine,chiardacănuavemdecâtcâțivaleiînbuzunarșinesimțimbogațiprintradițieșivomfimultmai
imaginativilaanul,dacătots-afăcuttradițieneinvitămsingurilaanul,șimaivincutinericolegi,săfimmai
mulți.Vămulțumimdinsuflet.Miemi-ațidatșansasăvădunspațiuabsolutsacrualapartamentuluiluiGipsi
Porumbescu.Credcătrebuiesăavemneapăratodiscuțieșisăvedemdacăacestspațiunucumvaartrebuisă
rămânăbresleiarhitecților.Darastaeodiscuțiemailungă.Trebuiesădezbatem,avemdouăsubiecteșicred
căunuldinsubiecteleimportantenunumaialeseminarului,daralnostruîngeneral,estecătrebuiesăne
refacemnișteicoaneșiniștemodeleînprofesiuneșisănunefieteamăsărecunoaștemcăavemcorifeișisă-i
onorămcumsecuvine.Evorbașidecelălaltproiectdesprecaremi-ațivorbitșiprobabilcăîmpreunăosăavem
maimultăforțăsăleșirealizămnunumaisăvorbimdespreele.Așacăvămulțumescmultdetotpentru
bucuriapecarene-ațifăcut-oșipentrutoatăatmosferaasta,cândnecunoaștemșistămfațăînfață,parcă
lucruriledevinmaisimpleșimaidătătoaredeenergie. :(Linkvideo https://we.tl/2YL61NvCQ8)
Lafinalulsesiuniideprezentari,invitatiiau
avut ocazia de a urmari un spectacol de teatru
„Singurăînfațadragosteișiamorții”,deDarioFo
siFrancaRame,ınregialui ,unAndreiMUNTEANU
spectacolmonologjucatdeactrita ,ClaraPOPADIUC
de laTeatrulMunicipalMateiVisniecdinSuceava,
acompaniatlachitarade ,ColegiuldeȘtefanLUPU
ArtaCiprianPorumbescu,Suceava.
Ceade-adouaziaevenimentuluiadebutatcu aconefrintei:sesiuneaadoua Maripersonalitățiale
arhitecturii,moderatade .MirceaCurteanu
care a vorbit despre arhitectulArh. Gheorghe SION Karl
ROMSTROFER: Am plăcerea să vorbesc despre arhitectul Karl
ROMSTROFER,careeîndeosebicunoscutcelormaiînvârstă.Afostșiunbun
arheolog. A scris o mulțime de articole despre monumente. Din păcate,
arhitecții carenu cunosc limbagermanănupotbeneficiadeo traducere
adecvatăascrierilorlui.Celemaiimportantelucrărialeluis-aureferitla
monumenteledinTransilvania. :(Linkvideo https://we.tl/70hAVllPtG)
aavutocomunicaredesprearhitectul Arh.SergiuCIOCAN MihailOZMIDOV,
unadintrepersonalitatilemarcantealearhitecturiidinChisinau.A fostdeorigine
nobila,atraitınsecolul19, afostprimularhitectorasenescalChisinauluisiinginer
c a d a s t r a l a l B a s a r a b i e i d i n p e r i o a d a t a r i s t a . :( L i n k v i d e o
https://we.tl/mvaxMIuG2D)
avorbitdespreunaltmarearhitectdinChisinausianumeArh.BorisGANGAL
VladimirȚIGANCO1854–1919,celcare apusamprentealestiluluiorientalın
arhitecturaCihisinaului.Afostuncreatorcares-ajucatcustilurilearhitecturale,
delacelclasiclacelmauritan.EsteautorulproiectelorScoliiReale,MuzeuluiZoo-
Agricolsidemestesuguri,Liceuluinr.3pentrubaieti,bisericiiSf.Nicolae,etc.
(Linkvideo:https://we.tl/OTPxNgTNA7)
a prezentat un arhitect deArh. Anna HRABRENKO
anvergura a orasuluiCernauti, 1833-1895, JosefLEIZNER
caretimpde17aniatraitsiacreatınCernauti.
Mijlocul secolului al 19-lea este o perioadă deosebit de
importantă în construirea Orașului Cernăuți. În această
perioadă s-au creionat principalele direcții în construirea
orașului,adicăs-aufăcuttoateacelelucruricareastăzireflectă
fațaorașuluiCernăuți. :(Linkvideo https://we.tl/NV78N4Tppy)
afacutoprezentarea Arh.SergiuGONCIU arhitecturiiorasuluiTiraspol.
„StudiezorașulTiraspol,încădeatuncicândamînceputsălucrezlatezadedoctorat.
Voivorbiînspecialdesprearhitecturalocuințelordinacestoraș.”
(Linkvideo:https://we.tl/8DV6yUtMkG)
DespremarilepersonalitatialearhitecturiidinCernautia
vorbit si cu odl. arh. Oleksandr GRIGORCIUK,
prezentareamaestrilorconstructivismuluiinterbelic:
SursaprincipalăestelucrareadoamneiarhitecteSvetlana
BELENKOVA, care cercetează istoria arhitecturii atât a
orașului Cernăuți, cât și a Bucovinei. Prima parte a
cercetării lacarenevomreferi celmaimultestedespre
PalatulCernăuți,înspeciallamaeștriiautonomismului,modernismuluidinperioadainterbelicăînCernăuți.
Dupăcumațivăzutșiierișiaziamvorbitdespreacestepersonalități.Euvoiprezentapuținaltfel.Amsăvăarăt
câtevaaspectealearhitecturiifuncționaleînorașulCernăuți.Imaginilesuntdeobiceimultmaiinteresante
decâtcuvintele. :(Linkvideo https://we.tl/mkOXKw99Yn)
a vorbit despreArh. Alexandru PANAITESCU
arhitectaIoanaGRIGORESCU.
Prezentareade față sedoreștea fi unmodestomagiu
subiectivșisentimentaladusarhitecteiIoanaGRIGORESCU,în
comemorareaa10anideladisparițiasa.Deasemeneavremsă
valorificămîntr-oprimăfazășiopartedindocumentațiacarese
aflălaarhivaUniuniiArhitecților,arhivădonatădecătreIoana
GRIGORESCU.Nuamavutșansasăocunoaștempersonaltotuși
primul contact cu opera sa am avut-o de timpuriu, încă din
perioadastudenției.Acumsuntdejapatrudecenii.
(Linkvideo:https://we.tl/L26MEZhrex,https://we.tl/TNSDjCzEbL)
aavutoprezentareaunuicupludearhitectiArh.IonANDRIU
Nicolae și Maria PORUMBESCU: Despre domnul si doamna
PORUMBESCUnuputemvorbidecatımpreuna.Eis-aucasatoritın
1963.NicolaePorumbescunascutın1919ıntr-ofamiliemodesta
delamarginedeBucuresti.Intralafacultateın39siın58ısiia
diploma.I�ncadinstudenties-aremarcatcaunmaretalent.
(Linkvideo:https://we.tl/01i5T71hYy)
aconferinteis-aintitulatArhitectulıntreanonimatsirecunoastere,moderatadeSesiuneaatreia
arh.ConstantinGORCEA.
Arh.ȘerbanȚIGĂNAȘ,PresedinteleOrdinuluiArhitectilordin
RomaniaavorbitdesprestatutularhitectuluiınRomania: Am
sa ıncep prin a arata niste lucruri pe care le-am gandit a fi
adresatepoatemaimult invitatilornostri,pe carenoi ınsine
recunoastem,practicndu-neprofesiaaici,darcredcafiindlao
ıntlnire internationala pare important sa deschidem cartile
profesiei catre cei care ne viziteaza. Asa ca bineınteles am
aceasta ıngaduinta pentru faptul ca va spun lucruri traite si
simtitedenoiınfiecarezi,dar,pedealtaparte,poatecaıiprivim
cuochidiferitisiatuncimeritasalevedetisiprinochiinostri.
Aceastaestehartafilialelornoastre,22lanumaracum,decare
va spuneamcaamconvingereacadacaas lua lucrurilede la
ınceput,ararataaltfel :poateSibiul siValceaar fi ınaceeasi
filiala,poatesecuimeaaraveasioperiferie,poateceeacesenumesteOlteniaararataaltfel siasamai
departe.Lucrurilesuntextremdeinteresante.Doaratatvreausavaspuncaınacestparcursalistoriei
Ordinului,douafilialenumaiaufostcreateprindesprindereadefilialamama siaceastaprincresterea
numaruluidearhitecti.A fostAlbacares-adesprinsdeTransilvania siSatuMarecares-adesprinsde
Maramures.Acestaeungraficcarepornestedelaideeacadinsutalasutamembriınfiecarefilialaexistao
anumitapondere.Acestepistoaneınalbastruınseamnapondereaarhitectilorcudreptdesemnatura,adica
aceiarhitecticaresuntsauconservapotentialuldeafiactiviınviatasicuoranjsuntceistagiari.(Linkuri
video: https://we.tl/1LBxHm7FVj, https://we.tl/Y1YZkixfLf, https://we.tl/ty8bHCIoYB,
https://we.tl/6Q2DqGAnHw,https://we.tl/UAz6avpUry)
Arh.IuriePOVAR,PresedinteleUniuniiArhitectilordin
Republica Moldova, Director Institutul National de
Cercetari si Proiectari „Urbanproiect” Chisinau:
Doamnelorsidomnilor,comunicareavreausaoıncepcu
un cuvant bravo, care va fi repetat de mai multe ori.
Suntetibravocastitisaorganizatiasemeneamanifestari,
stitisaadunatispecialisticarevorbescaceeasilimba,cu
attmaimultcaavemaceeasiprovenienta,aceeasietnie.I�n
acestaanturajamfacutrelatiiextraordinardebunesicu
Uniunea Arhitectilor si cu Ordinul Arhitectilor. Avem
relatii directe de colaborare cu Filialele din zona
Moldovei:Suceava,Botosani,Iasi,Vaslui,numaivorbesc
deBacau,Piatra-Neamt.Avemodeschidereextraordinara,pentruavacomunicaceseıntmplalanoisi
pentruaınvatadincomunicarilevoastre.Vreausamultumescpentruaceleinformatiipecaresistematicle
primim,ınspecialdelaechipadinSibiu.Vreausavazicbravopentrucaatistiutsavaconsolidatipotentialul
siefortulcualteasociatii,uniunidecreatiesiatiobtinutaceltimbrudecreatiecarevapermitesaorganizati
sisafacetilucruriextraordinardefrumoase. :(Linkvideo https://we.tl/jOnS5OSXAi)
Presedinte al AsociatieiArh. Iaroslav BOYKO ,
Arhitectilor din Regiunea Cernauti, Ucraina, a vorbit despre
asociatia lor si statutul arhitectilor ın Ucraina,mai exact din
regiuneaCernauti.
În mare măsură, colegii de dinainte au vorbit despre
situația arhitecților în această direcție din țara lor, eu vorbi
despre situația din țara mea. Vă voi povesti pe scurt și dacă
anumitedetaliivătrezescinteresul,îmiputețiadresaîntrebări.
Viitorul arhitect își începe activitatea înmod normal încă din
școală,măreferlafacultate,lanivelulstudiilorsuperioare.Pânăîn1990înUcrainaexistau10instituțiide
studiisuperioare,darînultimiianiarhitecturaadevenitattdeprestigioasă,saulamodă,încâtastăziaceste
instituțiisunt19,darnutoatesebucurădeoîncadrarecuprofesoriuniversitaricompetențișinicinuau
condițiilenecearepentruformareaadevăratăaunuiarhitect. :(Linkvideo https://we.tl/NDQV4ZyOqj)
Sesiuneaa4-aaîntrunitcomunicăricutemaAutorulanonimînarhitectură.
Arh.ArpadZACHI: Am fost impresionatde celedouăexpoziții legatede
G.M.CANTACUZINO,carteacuscrisorilelui,deundes-aufolositniștecitate.Am
ales și eu un citat de-al lui G.M.CANTACUZINO care mi s-a părut că face
legăturăîntreceeaces-aspusierișiceeaceurmeazăsăprezintșieu,luați-lca
ocopertălaprezentareamea,carevaconstaînimagini:„Memoriacuzonele
sale,caretrăiesc,semodifică,sedezvoltăfărăconștientanoastrăintervenție,
suntînnoi,înîntregimealor,caținuturiînsnulunuivastimperiu.”
(Linkvideo:https://we.tl/lfBad9IVvg)
Arh.DoruDEACUaavutocomunicareintitulata„Autoruldin
umbra sau despre semnatura de complezenta”: Voi aduce în
atenția dumneavoastră personalitatea autorului anonim,
autorul din umbră, individual sau colectiv în creația de
arhitecturăînmediulurbanșiruraldupă1989.Așadupăcum
arhitecturaestevoințaepociitranspusăînspațiu,totceeaces-a
construitînRomniadupăanul1989exprimăînmodmagistralîn
ceamaimarepartepersonalitateamultorautorianonimișiprin
aceștia caracterele societății contemporane cu toate viciile și
năravurile ei. Dar ce este acest autor anonim alunei clădiri
executatesaualunuiansambluurbanrealizat?Aurorulanonim
poatefiproiectantuldearhitecturăatuncicândacestanueste
arhitect și apelează laun arhitect cu drept de semnătură care acceptă să își însușească autoratul prin
semnăturadecomplezență.
(Linkvideo:https://we.tl/UccWzn8Zoa)
SecretarexecutivalFilialeiNord-EstalUAR:Arh.OlimpiaDEACU,
Am observat că există firme de proiectare ale arhitecților, birouri
individualedearhitectură,undeîșidesfășoarăactivitatea,darexistășifirme
deproiectarecarenusuntalearhitecțilorșipentrucarearhitecțiilucreazăca
angajațisausubproiectanți.Problemaecălaunmomentdat,dinnumărul
totaldeproiecteavizatedearhitecți,celemaimultesuntrealizateînfirme
undenusunttitulariarhitecții.Misepareciudatcăarhitecțiifacpentruo
firmălacaresuntangajațicudouăore100sau300deproiecteșipepropria
firmă, propriul birou de proiectare nu au niciun proiect. :(Link video
https://we.tl/qPRFWGpvB0)
avorbitdespretehnologiiledevarf siArh.Răzvan-GeorgeGORCEA
anonimat: Voi încerca să vorbesc despre poziția arhitectului în lumea
construcțiilordeoanumităscală,construcțiimarișiproiectecomplexe,dar
credcăerelevantpentruoricetipdelucraredearhitectură.Ceeacevreausă
arăt prin prezentarea aceasta, cu latura ei foarte tehnologică, este că
arhitectulîșidăseamadinceîncemaimultcănuestesingur.Nuesingurnici
în procesul de proiectare și nici în crearea unei arhitecturi, pentru că o
construcțienusereferădoarlaconcepție.Astăzisecautăogândireglobală,
gândimdeexemplucâtvaconsumaclădireadupăcevaficonstruită.Acesta
eunproiectlacareamlucratîncădinfazadeconcepție,acumeînșantier.
Estecentrullordecercetareșidezvoltarelanivelmondial.EsteimplantatpeplatoulSaclaycaredevinecelmai
importantcentruuniversitardecercetareînzonapariziană.Văpropunsăvăplimbațivirtualprinaceastă
clădire.Câtevacuvintedespreproiectularhitectural.Conțineunpachetdebirourisubformaunorplatouri
orizontale,înspatesuntlaboratoarelelor,undefactestepegaze,iarîntreeleesteceeaceamnumitnoiartera
cercetăriiesteunspațiupublicmaidegrabădeîntâlnireîntrecercetătoriastfelîncâteisăpoatăcomunica
eficient.Auaceeașiconcepțiedeinterdisciplinaritate,deaputeatransmiteinformațiidelauniilaalții.
(Linkvideo:https://we.tl/XZ8yNS7U1M,https://we.tl/y5mx6J0bJg)
Conf.dr.CarmenCHAȘOVSCHI:
Din2011amlansatunproiectînSuceavanumitSalvează
SatulBucovinean.AdoptăoCasă.Așvreasătrecpescurtprince
amfăcutnoipânăacumșimaialesprincevremsăfacem,pentru
căavândatâțeaspecialiștiaicidefațăașteptareameaestedea
primisfaturi,ideisaupoatechiarsugestiideceamputeafaceîn
plus.Amnumit SalveazăSatulBucovineanaceastăprezentare,
pentrucăVintilăMIHĂIESCUspuneacăînRomâniafiecarevrea
să salveze pe cineva sau să salveze ceva și atunci am intitulat
aceastăprezentareMemoriaconstruităaBucovinei.
(Linkvideo:https://we.tl/xAo38DKQOt)
Ultimaparteaprogramuluiafostproiectiaınpremieraa
filmului documentar: Letters of Longing: Romania' s
ForgottenModernistG.M.CantacuzinodeGeorgeRowell,
ınprezentareadomnuluiarhitectDragoșCIOLACU.
M-au sunat de la București să facem film despre G.M.
CANTACUZINO.Zic: înregulă.Lespuncăstăpânescdomeniul.
Darnuștiamcine-iautorul.Amaflatastfelcăultimulvlăstardin
CANTACUZINOesteautorulacestuifilm.Afostfoarteinteresant
să cunosc de fapt a
t r e i a g e n e r a ț i e .
Momen t u l n u e r a
p r i e l n i c , f i i n d c ă
șantieruleraîntoi,decicumemairău,dartrebuiafăcutfilmulși
avea o dată precisă de premieră și am completat scenariul, am
stabilit niște locuri de filmare. Eram foarte curios să-l cunosc pe
tânărulCANTACUZINO.ÎlcunoșteampeȘerbanCANTACUZINOdin
99cândamomagiat100deanidelanașterelaIași.Ocunoșteampe
IlincacuocaziauneiexpozițiideacuarelăaluiG.M.CANTACUZINO,la
Iași.Începusemsă-lcunoscpeG.M.CANTACUZINO,fiindcăamavut
ocaziaaceastafoartespecialădealucrapeultimalucrarealuidela
Iași și decopertând, consolidând, îi cunoști lucrarea. Cunoscând
lucrarea, cunoști și autorul. Am avut revelația asta pe șantier.
Vedeam toate aceste trei generații: G.M. CANTACUZINO, Șerban
CANTACUZINO, IlincaCANTACUZINO-ocontinuitatenunumai la
fizionomie. Am o admirație necondiționată pentru bizanț, pentru
arhitecturabizantină,pentruculturabizantină.…Eramcuriossă
vădreacțiaunuiomcareîșidescoperărădăcinile.Auvenit,aufăcut
filmările,întretimpaflasemșidelaosursădirectă,deunbătrânîn
brațele căruiaamurit în1960G.M.CANTACUZINO, le-am relatat
acesteultimeclipealelui.Reacțiaacestuitânărafostuimitoare.Nu
știu dacă- vă puteți da seama în film de această revelație a lui,
descoperindu-șirădăcinile,darafostextraordniar.Dincolodetoată
tehnologiacucareauvenit,demodalitateadeafilma,urmăreamde
faptreacțiatânărului CANTACUZINOasupraacevedea,venindla
mormântulluiG.M.CANTACUZINO,elștiasigurdespreceevorba,
văzuse,aflase,isepovestise,darlafațaloculuiecutotulaltceva.A
fostpentrumineoîmpliniresăîlcunosc,săvădmodulîncarepercepe
operastrăbunicului. :(Linkvideo https://we.tl/ACM2LX9rVq)
Ziuaa treia,duminica14august,aavut ınprogram o viz i t a a ora sului Suceava s i aımprejurimilor. Astfel invitatii s-au bucurat desuperbele expozitii aleMuzeului de Istorie dinSuceava,incluspeListamonumenteloristoricedinjudetul Suceava, cu 27 de sali, care gazduiescexponatedinpaleoliticsipanaınperioadamoderna.Camera cea mai vizitata a muzeului este SalaTronuluiunde s-a ıncercat refacerea salii tronuluidinCetateadeScaunaMoldovei. :(link-urivideohttps://we.tl/KHIBKbG4et,https://we.tl/f6uaHAgqSe)
Acestei vizite i-au urmat cele de laMănăstireaSucevițașiMănăstireaDragomirna,undea fostınmormantata arhitecta , ınIoana GRIGORESCUmemoria careea s-a tinut o slujba de pomenire siinvitatii au avut prilejul sa aprinda o lumanare lamormantulei.Maicastaretaaghidat invitatiiprincomplexul monahal , povestind din istoriamanastirii,organizarea,darsidesprearhitecturaei.( L i n k v i d e o : h t t p s : / / w e . t l / J K qWR I Z 9 U O ,
https://we.tl/tYarlxTag1, https://we.tl/8LkvEEx46G,
https://we.tl/4J3NRkDe4i)
Maimultepozeputețidescărcalaurmătoarelel i n k - u r i : h t t p s : / / w e . t l / Y 8 K S 6 Q j A 6 f ,
https://we.tl/JMCZwWEfQc, https://we.tl/dgS47k9i2H,
https://we.tl/Bp24F05dmu, https://we.tl/JqMyZykNsM,
https://we.tl/yGHa7eCI0B
MuzeuldeIstorie,Suceava
MănăstireaDragomirna
MănăstireaSucevița
INFO 2
deAnaDONȚU
Revista„Satulbucovineancadestinațieturistică.
Cumîlprotejămșiîlpromovăm”
ste un lucru cunoscut c aEBucovinaesteunadintrecelemaiındragite
destinaţii de turism cultural din Romania.
FrumuseţeasatelordinBucovina,armonia
dintre peisajul construit ıntr-un cadru
natural de excepţie, tradiţiile şi oamenii
primitoriaufostsisuntparteaprodusului
turistic Bucovina. Din pacate dezvoltarea
dinultimiianinua ţinutcontde faptulca
noile construcţii trebuie sa se armonizeze
arhitectonic, coloristic sau prin stilistica
decoraţiunilor, cu construcţiile vechi
tradiţionale.I�nmaremajoritate,satelecele
maiafectatedeintervenţiinegativeınpeisaj,
suntceleaşezatede-a lungulprincipalelor
artere de circulaţie turistica. Drumurile
catremanastirilemonumenteUNESCOsunt
presarate cu construcţii noi: unele prea
mari, altele prea strident colorate, altele
„strajuite”ınlocdefosteleporţibucovinene,
degarduripecaretroneazaleisauşoimide
ipsos. Aceste practici ın construcţii au
ınceputsafiesesizateşicriticatedeturişti,
iar pe termen lung, vor conduce la
modificareaireversibilaaceeacereprezinta
Bucovinacadestinaţieturistica.
Multedintreintervenţiilenegativenu
se datoreaza unor intenţii condamnabile.
Locuitorii satelor au dorit case noi ,
confortabile şi s-au inspirat din tipologia
u r b a n a r om a n e a s c a s a u s t r a i n a .
Construcţiilenoidinsatepotfirealizateınsa
cupastrareaspecificuluilocalsauchiarprin
integrarea caselor vechi, iar respectarea
unorrecomandarisimple, legatedecolorit,
de forme, de preluarea unor elemente
constructive de la casa tradiţionala din
Bucovina,arconducelapastrareaunuipeisaj
caracterizat de turişti, ın trecut, ca „idilic”.
Broşura „Satul bucovinean ca destinaţie
turistica. Cum ıl protejam şi promovam?”,
editata de Consiliul Judeţean Suceava, prin
CentrulNaţionaldeInformareTuristica,este
o culegerede recomandari practicepentru
pastrareapeisajuluiculturalalBucovineişi
seadreseaza locuitorilorsatelorBucovinei,
autoritaţilorlocale,investitorilordinturism
şituturorcelorcareındragesczona.
Pe primele pagini gasim o adresare
catre cititori din care afam ca: „Aceasta
brosuraseadreseazaprimarilorsifactorilor
de decizie dinmediul rural, asociatiilor de
turism si celor implicati ın dezvoltarea
turismului, dar si tuturor cetatenilor
responsabili,caresunt interesatidespatiul
ıncaretraiesc.”
Deasemenea„Informatiacuprinsaın
brosurasintetizeazarezultatelemunciiunor
organizatii ce au analizat modificarea
peisajului cultural al Bucovinei si au atras
atentia asupra poluarii arhitectonice si
modificarilor care vor duce ın timp la
disparitia atractivitatii zonei. Acestea sunt
MuzeulBucovinei,AsociatiaADER,Ordinul
Arhitectilor din Romania (OAR) - Filiala
Suceava, Universitatea Stefan cel Mare
Suceava,FundatiaHeritas,Asociatiapentru
TurismBucovina.
Aparitia acestui material a fost
posibila datorita sustinerii oferitede catre
Consiliul Judetean Suceava ın promovarea
pesjului cultural al Bucovinei si datorita
informatiilor si imaginilor furnizate de
locuitorii acestei zone si de cei care o
ındragesc.”
Revistacuprindeinformatiidespre:
- Integrarea noilor constructii ın peisajul
culturalalBucovinei;
-Masuricorectedereabilitaresiamenajarea
spatiuluipublic;
-Promovareasatuluicadestinatieturistica.
Structurata ın unsprezece capitole,
acest ghid de bune practici prezinta
argumentesiexemplepozitivededestinatii
turistice care au conservat si valorificat
peisajuluiconstruit,precumsirecomandari
de adaptare a caracteristicilor arhitecturii
traditionalelaconstructiilenoidinBucovina
(corpul casei, acoperisuri, fatade, prispa,
foisor, ferestre siusi, talpa si temeliacasei,
detalii, porti si garduri, curtea si fantana),
drepturisiobligatiialeprimarilorcuprivire
la pastrarea imaginii satului, amenajarea
spatiilor publice rurale pentru a promova
satulcadestinatieturistica.
Cu o structura clara, broşura este o
culegerederecomandaricevizeazatehnicile
deconstrucţiealecaselor,darşiamenajarea
spaţiului public, prezentand ın imagini
exemple„Aşada”şiexemple„Aşanu”,studii
decazcareexplicadetaliatpracticipozitive
şi negative din satele judetului Suceava.
Multefotografiiaufostpuseladispoziţiede
proprietariidepensiunisauaufostrealizate
de catre studenţii Facultaţii de Ştiinţe
Economice şi Administraţie Publica ,
specializareaturism,ınurmacercetarilorde
teren realizate ın ultimii trei ani, ın cadrul
campaniei „Salveaza Satul Bucovinean.
Adoptaocasa!”.
Imagini de excepţie au fost puse la
dispoziţie de artişti fotografi care iubesc
Bucovinaşicareauimortalizatfrumuseţea
zonei: Sorin Onişor, Pedro Palamar, Victor
Rusu.
Broşura este rezultatul muncii unor
specialiştiınetnografie,arhitectura,turism
şi a cooperarii unor organizaţii care au
ınţeles ınsemnatatea pastrarii peisajului
culturalalBucovinei.
Dorinţaacestoraestecaacestmaterial
sa devina un ındrumar şi o sursa de
inspiraţie pentru pastrarea autenticitatii
peisajului cultural al Bucovinei, de dragul
celorcarelocuiescacoloşicaresemandresc
cu ea, dar şi pentru turiştii care vin sa o
v iz i teze , devenind ast fe l o resurs a
economicapetermenlung.
Bucovina merită o şansă, iar
B u c o v i n a d e m â i n e , e s t e
responsabilitateanoastră,atuturor!
de la arh. Pavel POPESCUtehnoredactare:AnaDONȚU
MateraBasilicata
Văinvitsălecturațiideileșiamintirilearhitectului șisăprivițiLiviuBRĂTULEANU
foarteatentfotografiilefăcutepeundeatrecutunpasionatalmonumenteloristorice,darceeace
esteextraordinareste faptulcăabsolut totceeacevede îmicomunicășimie,poatecănusunt
singurul,ceeacechiarmiseparefoartenormal,dareuîimulțumescșivăfacpărtași.Prietenia
noastrăprecisnu-lvaderanjacăvileîmpărtășesc,fiindfermconvinscănuvețiregreta,trimițându-
vi-le.Vizionareplăcutășipoate,decenu.........ladrumpeurmelelui!
cuprietenie,PavelPOPESCU-Craiova
Ți-arplăceasă-țifaciunmicconcediuînuna,sauadoua,sauatreiavariantă?Iatăîntrebareamea
August2012.Sudulerxtrem
al Italiei. Eu responsabil cu
mașinaînchiriată,soțiamea
cu relația cupublicul. Situri
antice creștin-bizantine,
normande , imper ia l e ,
spaniole. Romanic pur și
barocopulent.ș.a.
Așaaratănoapteașiapoi
ziua Hotelul Basiliani (cartierul
Sasso Caveoso d in Matera ,
regiunea Basilicata, Italia).
Fotografiaeste luatădepemalul
celîlalt al ravenei care aemeni
unui canion desparte spre est
orașulMateradeplatoulcalcaros
carese întindepânăhătdeparte
pânăajungelaMareaIonică. În
loculluminatînprimplan,celcu
ușiledeschise,seaflăunhotel.De
tiphipogeu.
Aceasta cladire ca si aproape toate celelalte
(spun aproape, pentru ca acolo unde am stat doar
terasa era exterioara, restul era ın stanca) sunt
precumacestPalazzoGattinisaumaimodestulHotel
Basilianiaufatade,auıncaperinormalecatsiıncaperi
careavanseazacumultimetriınmasivuldestanca.
Micutulhotel Fra i SassiResidenceundeamstat o
saptamana (timp ın care am dat cate o fuga ın
provinciilevecine Bari,Taranto,Lecce)avea toate
ıncaperilehipogee.
HotelulBasilianiınprimplanuldesussiın
primeledoua imagini. I�ncaperilesepotnumara
dupa numarul usilor. Fereastra supralumina de
deasuprausiiestesingurasursadelumina.Pentru
aer am tinut pe cat a fost posibil, usa deschisa.
Vazand diferite imagini ale hotelurilor, m-i s-a
ıntaritconvingereacaacelsitcare i-arsperiape
arhitectii moderni ın voga azi si mai ieri, ofera
posibilitatinesperatedea-sipunemanasimintea
lacontributie.Euocosideroprovocareminunata.
Modeni s t i i , futuri s t i i , purt a tori i st i lului
international adica, voisera ıntr-o poprnire
creativaalaCorbusiersafacaomegastructuraın
genulunorPaoloSoleriFreiOttoYonaFriedman
etc.
CamastasevededepeterasaFraiSassi cu
versantul vestic al colinei Sasso Barisano. Pe
coronamentestebazilica(domul).FraiSassieunpui
dehotelcu5camere,tinutdedomnullangacaresunt
pozat.Amfostıncantatsadormınastfeldelocanda
rupestra. Trebuie sa spun ca ceva similar cu alte
locuri (Capadocia, sau zona Tabriz din Iran, sau
Armenia) locuitorii trogloditi ,,construiau” prin
excavare.Acoloınspatiulrecuperattineauanimalele,
acoloerauateliertele,acologateau,acolodormeau.
Bisericileeraudeasemeneasapateınmunte.I�noras,
sus pe culme sunt biserici adevarate (gotice si
baroce).Afostunmarescandalalcetatenilorcareau
respinsproiectulmegaderestructurareaprincipalei
vai(esteoravena)carefaceaharceaparceadinsitul
istorico-troglodit.Trogloditiiauprimitcaseıntr-un
noucartieralorasului.Arhitectiiauintratınpaine,
astfel ıncat acum sunt o puzderie de hoteluri si
restaurante(ınsubteran,fireste).
PalazzoGattini(luxuryhotel)dinacelașicartier,SassoCaveoso
HotelulBasiliani
HotelulPalazzoDegliAbati
dearh.DorinBOILĂ
apărutșiînRomânia,șis-adezvoltatcontinuuînultimiiAani, un fenomen caremarchează normalitatea societății – omișcare
binevenitădeafacilitadialogulîntreCREATORI(proiectanți,designeri,
artiștidintoategenurile),AUTORITĂȚI(manageri,primării,avizatori)și
PUBLIC(beneficiari,investitori,simplimembriaicomunității).
Este vorba de evenimente publice, tot mai oficiale și cu ecou
crescând în mass-media, pe parcursul cărora actori din cele trei
categorii, îngeneralcupuțintimpliberladispoziție,auprilejulsăse
întâlneascăîntreeisaumăcarsăvinăîncontactcustudii,proiecte,rezultaterecenteîndomeniu,sprea
devenimaiavizațiînceeacefac–iarcândevorbadespreresponsabilidininstituțiidecidenteînviața
socialășieconomicăasocietății,estechiaresențialăcompetențadeapreciere/evaluare/reechilibrarea
propunerilorurbanistice !!Pentrucătoate investițiiledin fonduripublicesauprivate înspațiipublice
greveazăpedecenii,poatesecole,respectivulorganismurban.
Esteunprogrespentrutoatălumeafaptulcădevintotmaivizibile„Bienaleledearhitectură”,pe
orașemari/regiuni/zonespecifice,„Expozițiialeșcolilordearhitectură”(cuproiectedediplomă,rezultate
aleunorcursuridevară,burse,etc.),apoiprezentărialefirmelorproducătoaredematerialedeconstrucții
șiserviciideamenajări(interioare,urbane,peisagistice).
Dincolodeinteresestrictcomerciale,estevorbamaialesdespre:
- Grija și respectul față de patrimoniul valoros, foloasele remarcabile ce pot veni din relația
inteligentăacontemporanilorcumoștenirealorculturală.
-Utilizareaîninteresuldezvoltăriicomunității–amenajareaspațiuluideviațăînașafelîncâtsă
favorizezesolidaritatealocuitorilor,bunalorrelațiecumediulconstruit,curesurseleexistente,cunatura!
Existănumeroaseexempledespațiuurbanisticfoartereușit,atrăgătorșipentruceidealtăcultură,rezultat
dinrelațiaeconomicoasăcumediul încares-aconstruitșicuresurselelimitate–tocmaidinfaptulcă
nevoile de locuire și viață productivă au găsit formeminimale și rezolvări nepretențioase într-un sit
deficitarînresurse...
Aceste aspecte sunt prezente implicit și în actuala expoziție „PROIECTE ALE FACULTĂȚII DE
ARHITECTURĂAUNIVERSITĂȚIISPIRUHARET”,deschisălaCentruldeInformareTuristicăaPrimăriei
MunicipiuluiSibiu.Expoziția cuprindeproiecteale studențilordinanii II-Vșiproiectedediplomăale
promoției2016aFacultățiideArhitecturădin„SpiruHaret”.
VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ PROIECTEȘIBENEFICIARI
tehnoredactare:AnaDONȚU
Faptulcăsecțiuneaproiectelordeurbanismse intitulează„Înțelegândorașul.Analiză,criticăși
scenariidedezvoltare”esteunsemnalpentruceivizați/interesațiîndescifrareasfidăriloruneigestiuni
onorabileaspațiuluiurban!
Cutoțiiartrebuisăfimatențilamediulnostrudeviață,decișisăurmărimanalizelepertinente
făcute de specialiști, să folosim ocaziile de a sprijini autoritățile în buna cunoaștere și dezbatere a
problemelor comunității. Expoziția marchează încă un an în care, dincolo de cursurile și atelierele
obișnuite,grupedestudenți-arhitecțivinlaSibiusă-șicontinuestudiulșipracticaurbanistică,pezonecu
istorieurbanăspecifică,decicuviațășilocuiresegregateînmateriaaparentamorfăaconstrucțiilorși
spațiilorpublice/semiprivate/private...
Esteremarcabilcăstudențiianuluifinalaucercetatlocuriextremdediverse,dinîntreagațarășidin
toatemediileconstruitesaunaturale,sprea-șiamplasaproiectuldediplomă,iartematicaacestorproiecte
estedemarevarietate. Iată treipalierepe careputemevaluamunca lorde foarte tineri specialiști și
calitateaîndrumăriiprofesorale:
-Locurile,situriledinRomâniașichiardinaltecâtevațărisuntașezăriconcrete,cuproblemelelor
specifice,ceeacefavorizeazăsoluțiifoarteelaborate,șiexemplederezolvarearhitectural-urbanisticăîn
orașefoartemari/foartemici/stațiunimontaneșimarine/saline/locurimemoriale,etc.
-Suntexempledereflecțieasupraspațiilorurbanisticedeazi,cucerințeleșiidealurilecomunității
contemporane,darșiodiversitatedegândireînspinoasaproblemăarelațieivechi-nou.Unbunexemplu
estepropunereadecentruculturalsubzidurilecetățiimedievaleSighișoara,cumuzeumunicipalșialte
spațiidecareorașulducelipsă,șicareseașeazăremarcabilînsit–caunsocluarhitectural,cuvolumepline,
îndispunereoblică,darșizoneputernicvitrate,caundialogsubtilcusuprafețelemasivemulticentenare
alefortificațiilorșiimobilelormedievale.
-Proiecteledeconstrucțiișistudiileurbanisticeinterdisciplinaresuntșiunprilejdeevaluareprin
comparațieasoluționăriiacelorașiprogrameînsituridiferite–exemplepentruprimari,administratori,
conducătorideagențiidestat,avizatori,șinuînultimulrând,investitori,maialesprivați,caresesimt
uneori „eliberați” de constrângerile reglementărilor naționale și locale, care trebuie să gestioneze
complexulfenomenurbanistic–înăuntrullocalităților,darșiînpeisajulextravilan,lafeldefragilcași
agregatcultural!!
FelicităriFacultățiidearhitecturădela„SpiruHaret”BucureștișifilialeiSibiuaUniuniiArhitecților,
carene-auoferitaceastăexpoziție-eveniment!
dearh.DorinBOILĂ
n cursurile de creativitate pentru eficientizarea muncii apare și recomandarea de a puneÎproblemeleinvers–cametodădeieșiredinimpas,derezolvareauneisarcinipunctuale. Înviațasocialășipoliticăavremilornoastre,acontinentuluinostru,poatedeveniometodăfertilăde
analizăasituațieistrictactuale:
-Bulversărialetratatelorinternaționale,inclusivacelormilitare.
-Spionajîntrealiați,evidentpeprezumțiadejocdublu.
- Războaie asimetrice,neconvenționale, cu influențare prin mass-media, inclusiv prin mediul
virtual.Aicicuprindșimondialainepțiea„corectitudiniipolitice”,caresedovedeștepezicetreceunvirus
psiho-politicintrodusînlumeaVestuluidecătreocultacomunist-mafiotăcondusăderuși!!(șipregătitcu
multînaintedea„pierde”războiulrece...)
- Campanii uriașe de impunere a unor lideri dubioși, în stare să compromită zeci de ani de
construcțiesocial-politică,sauaunorproduseșiserviciitotalneconforme,parcădestinatedezagregării
societății(veziingineriilefinanciare...)
-Utilizareadevectoriumani,„adormiți”timpdezecideanitocmaiînsânulsocietăților-țintă.
-Manipulareaunormassedemilioanedemigranți–cuțintaexclusivăEuropadeVest...
Iatădeciolistă(doarpreliminară!)cufenomenepolitice-economicecare,oficial,exprimăopoziție,
darînsubsidiarșiînadevăr,situațiaeperfectINVERS:
1. SeproclamăcăGermaniaestemotoruleconomicalUniuniiEuropene(dreptcareîșișipermite
fasoanedelider...).Laoanalizăastructuriiproducțieisaledebază,preponderentăîngenerareaPIB-ului
național,rezultăcăavemde-afacedoarcusectorul„automotive”.Daracestaesteuncomplexproducătorde
„jucăriipentruadulți”(așacumzoneîntregidinstatelesudicealeSUAproducmaialesgadjeturișisoft-
derivate...) – jucării care exprimă în fond o atitudine regresivă, nestrategică pentru orice economie,
nesustenabilă,auneiindustriicareseopunenativprogresuluirealaluneisocietățicareseproclamăde
secolXXI...Înaceeașiidee,închipuiți-văoloviturăgeo-strategicăaplicatăindustrieibazatepefosiledinUE
șidinaltețăridezvoltate,carepoateredefiniprioritățileacca2miliardedeoameni,astăziîndestulațișicu
pensiiasigurate...
Păiînmaximcâtevaluni,toatăaceastăindustrie,peverticalășipeorizontală,sevaprăbușifără
dreptdeapel!!„Succesele”cuexplorăridisperatealezăcămintelorfosiledeadâncimesaualegazelorde
șistsuntdoaroprelungireaagonieiunuisistemindustrialexpirat–așacumșidepartearuso-arabă,pariul
peenergiafosilăesteunfalimentanunțat/garantat !!Deaicișizvârcolirileapocalipticealecelordouă
tabereinepte,invers„preocupate”debinelepropriilorcetățeni...
VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ INVERS
tehnoredactare:AnaDONȚU
Șipentrucăînacestziars-amaivorbitdeorientarea„monoindustrială”aurbeinoastre,putețisă
facețiunexercițiudeimaginație,pentrueventualitateacrizeiperfecteaindustrieiautomotive–Sibiulca
oraș-fantomă,cumvedemprinfilmelecuașezăriminieredinVestulsălbatic...
2.Seproclamăcăosocietateavansatănumaiarenevoieastăzidereligie,credințășibiserică.Asta
exclusivînariacreștinăaplanetei!!Niciunaltgrupdepopoare/națiunidinlumenuși-amaipropusun
asemenea„program”civilizațional!! Căsituațiaetamaninversne-oaratăinvoluțiacultural-spirituală
aacestorsocietăți–ceeacepuneleînloculsacruluiestereligiabanului,aviolenței,adestrăbălăriicuorice
preț și la vârste câtmai coborâte, deci religia bunului plac și a „drepturilor” civice fără obligații, fără
responsabilități...Enormalcahoardeledespălațipecreiersăpreiatoateacesteponcife,pentrucănuau
minimelecunoștințedeistorie–dinistoriaimperiilorseștiecă„pâineșicirc”esterețetasigurăcătre
prăbușire!!
3.Nisespunecărevoluțiatehnologicăafostcaleaceabunăspreasigurareaîntregiipopulațiicucele
necesareuneiviețidecente.Esteinvers!!Acesttipdedezvoltareindustrial-agrarăadusladezechilibre
cumplite pentrumediul ambiant – extragerea poluantă amineralelor, distrugerea pădurilor și apelor
potabile, degradarea ireversibilă a solului agricol pe suprafețe cât ale unor țări europene, etc.
Sepoateconstatacă„visulbunăstăriigenerale”esteundefaptcoșmar–casăfieabundențăîn
magazine,minunata lumenouă a coborât ștacheta calității, de la alimentedin agro-zootehnie forțată,
medicamente-otrăvuri,pânălaobiecteșimașinicugaranțietotmaimicășicuproducțiedetipsclavagistîn
țărilelumii„atreia”...Ah,dacădorițicalitatemaiînaltă,văfacețicreditepânălaadâncibătrâneți,doarde-aia
v-amasigurattotmaimultespitaleșipensii(pecareleplătițicuvârfșiîndesat...)
4.Seproclamăcăsistemulpiețeidemuncăpost-industrialeestesuper-reglatșieficient.Păiatunci
dececreșteșomajulînțărilenorduluieuropean(aleacarevoroU.E.cudouăviteze...),detrebuiesăimporte
lucrătorilajumatesalariudințărilene-reglate??Saudeceșomajulînrânduriletineretuluiaajunsla30%în
Italiașila45%înSpania–cifremonstruoase,careprobeazăcăsocietatea„grijulie”îșirepingepropriitineri
depepiațamunciișileamaneteazăviitorul!!Aicisevedecâtdefragilestearanjamentulcuimigranțiidin
EuropadeEst,pesalariimaimicidecâtnormal,șicumsepoateprăbușitotulîncâtevalunidecriză!!
5. Ni se tot flutură succesele societăților avansate (tehnologic-gadjetăresc...) în „procesul de
integrare”aminorităților.Domnilor,etocmaiinvers!!!Șinudeazi,deieri,cidegenerațiiîntregi...Orfifiind
câtevazecidemiidefamiliiobedientelasistemulsocietaldinvestulEuropei,darmilioaneledeaduși/veniți
dinfostelecoloniiengleze,franceze,olandeze,belgieneșiolandeze,maialesdupăaldoilearăzboimondial,
trăiescîncomunitățiînchise,paralelecucelealepopulațieibăștinașe!!Bombesocialecuceas...
Iarcasăvorbimdespreceimaiacerbicriticiai„sistemuluicapitalist”–rușiiautendințasăevite
uneledintrecapcaneledemaisus.Darnumaipentruaoluapescurtăturacătredezastru!!!
AGERPRESS OstradădincentrulOradeivafireabilitată
rimarulmunicipiuluiOradea,IlieBolojanaanunţatcăînacestPanvorcontinualucrăriledereabilitareafaţadelorîncentrulistoric,nu
mai puţin de 18 clădiri de pe strada Vasile Alecsandri urmând să fie
renovatepeexteriorpânăînanul2017,într-unproiectpilotalprimăriei.
"StradaVasileAlecsandrivafioprioritateanulacestapentrunoi.
Intenţiaestecapânăînprimăvaraanuluiviitor,sauînvarăceltârziu,toate
imobilele de pe această stradă să fie reabilitate. E un parteneriat cu
proprietariisaucuchiriaşiideacolodegenulprimăriafacestrada,eifac
faţadele.Pentrucăfacfaţadelecoordonat,îivomscutidechiriapeterase,
operioadădetimp,aceastaesteofertaprimăriei.Şiatunciartrebuica
anulviitor,îniulie,stradasăaratebine:săfieostradăpietonală,cuunpavajdecalitateşicutoatefaţadele
reabilitate",adeclaratprimarulBolojan.
TransformareastrăziiAlecsandriînzonăpietonalăesteunproiect-pilotalprimăriei,fiindohotărâre
aprobatăînConsiliulLocal.Învedereareabilităriifaţadelor,InstituţiaArhitectuluiŞefapurtatdiscuţiicu
toţiproprietariicelor18declădiri,dincaretreisuntmonumenteistorice.Înurmadiscuţiilor,s-aajunslao
înţelegere cu proprietarii, care urmează să fie transformată în contract în cursul lunii iunie, deja o
procedurăformală,aprecizatprimarul.
PrimăriaOradeavarealizaproiecteletehnicepentrureabilitareafaţadelorşivaasiguradirigenţiade
şantier, proprietarii urmând să reabiliteze clădirile pe cheltuiala lor. De asemenea, conform acestei
înţelegeri,proprietariivorbeneficiadescutiredeimpozitpeclădiretimpde5ani,iarceicareauterasenu
vorplătitaxedeocuparepentruacesteatimpde3ani.
Licitaţiapentrulucrăriarurmasăaibălocîntoamnaacestuian,iarpânăînlunaiulieaanului2017
lucrărilesăfieîncheiate.ParteadepavajvafirealizatădePrimăriaOradeadinbugetullocal,urmândsăse
decontezedinbanieuropeni,prinProgramulOperaţionalRegional. Acestmodeldereabilitarealunei
întregistrăzi,dacăvareuşi,arputeafiaplicat înanul2018şipentrutransformareauneialtestrăzi în
pietonală, anume stradaAurel Lazăr, situată în apropierea pietonalei Republicii. Partea de pavaj va fi
realizatădePrimăriaOradeadinbugetullocal,urmândsăfiedecontatădinbanieuropeni,prinProgramul
OperaţionalRegional.
Primăriamailucrează,înacestan,lareabilitareaapatruclădirimaridepatrimoniu,anumePalatele
Apollo,Stern,Miska-MoskovicişioclădireaEpiscopieiortodoxe,care,fiindclădiridestuldecomplicate,nu
vorfiterminateanulacesta,cianulviitor.Municipalitateapregăteşteproiectecufondurieuropenepentru
reabilitareaclădiriiColegiului"MihaiEminescu",aşteptândsăsefinalizezeghidurilepePORşipefonduri
transfrontaliere.ÎncepriveştereabilitareaclădiriiDarvas-LaRoche,viitorMuzeuArtNouveau,primarula
menţionatcăsevarealizatotprinfondurieuropene,probabilprinanul2019.
delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU
AGERPRESS ŞasebisericidinOradeaaufostrestaurate
asebisericidinOradeaşitreidinUngariaaufostreabilitatepentruafiintroduseîncircuitulŞturisticîncadrulunuiproiectdepromovareaecumenismuluiregionalînBihor-HajduBihar,derulat,timp
deaproapetreiani,dePrimăriaOradeacufonduritransfrontalierede1,7milioanedeeuro.
Potrivit comunicatului remis de Primăria Oradea, în mod concret au fost vizate şi realizate
reabilitarea,restaurareaşiintroducereaîncircuitulturisticaşasebisericidinOradea:BisericacuLună,
inclusiv filiileBunaVestireşiSfântulDuhMângâietorul,BisericaRomano-CatolicădinCetateaOradea,
BisericaReformată'OraşulNou',BazilicaRomano-Catolică'ÎnălţareaFecioareiMaria'şitreibisericidin
Ungaria.
Ultimelelucrăridinproiects-aufinalizat,înlunaiunie,prinreabilitareafaţadeiesticelaBazilica
Romano-CatolicădinOradea,aceastadinurmăaflându-seînprezentîntr-unampluprocesdereabilitare.
Estecelmaimareedificiuromano-catolicdinţară,cegăzduieşteunadintrecelemaimonumentaleorgidin
ţară,donată la1780de împărăteasaMariaTeresa, instrumentcarearenevoieşiacestaderestaurare.
Încheiereaacestorlucrărimarcheazăastfelfinalizareaproiectului,începutla1septembrie2013-pânăla
30iunie2016,cutitlul'Punţicrişene-ProiectdepromovareaecumenismuluiregionalînBihor-Hajdu
Bihar', finanţat prin intermediul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-
2013. Valoarea totală a proiectului a fost de 1.709.385 euro, din care valoarea eligibilă aferentă
MunicipiuluiOradeaa fostde1.393.263euro.ContribuţiaPrimărieiMunicipiuluiOradea:20,60%din
valoarea eligibilă, la care se adaugă cheltuielile neeligibile. Contribuţia FEDR: 79,40% din valoarea
eligibilă.
delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU
AGERPRESS Creditde20milioaneeuro
pentrureabilitareaspaţiilordintreblocuri
onsiliulLocalMunicipalAradaîncheiatmiercuriuncontractprivindluareaunuicreditde20Cmilioane de euro, semnatarii documentului fiind directorul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare(BERD)pentruRomânia,MatteoPatroneşiprimaruloraşului,GheorgheFalcă.Împrumutul
estedestinatfinanţăriiproiectului"RegenerareurbanăaspaţiilordintreblocuridincartiereleAlfa,Faleza
Mureş,Confecţii,Micălaca,VlaicuşiCentru,inclusivzonaprotejatăamunicipiuluiArad",carevaîncepe
anulviitor,termenuldeexecuţiefiinddetreiani.Valoareatotalăaproiectuluiesteestimatăla50milioane
deeuro.
Valoarea totală a investiţiilor prevăzute a se realiza în cadrul programului de modernizare a
cartierelorarădeneesteestimatălacirca50milioanedeeuro,dincare20milioaneeuroobţinuţidintr-un
împrumutdelaBERD.Proiectulprivindregenerareaurbanăestealtreileamareproiectdinmunicipiul
Aradşicadimensiuneşicaimportanţă.Elseadreseazăcartierelordeblocuri,undeavempeste60.000de
locuitori.Prinacestproiect,nepropunemsăfluidizămtraficulautodintreblocuri,sărealizămunnumăr
importatdeparcări,peosuprafaţădepeste230.000demetripătraţi,sărealizămpeste40dekilometride
trotuare.Deasemeneasărefacemşisăreamenajămcirca7hectaredespaţiiverzi,iarpeosuprafaţăde
14.000demetripătraţivomrealizalocuridejoacăpentrucopii,curegimînchis",adeclaratGheorgheFalcă.
Potrivitacestuia,proiectultehnicvafifinalizatînseptembrie2016."Proiectulîncepecuofinanţare
localăşiaBERD.Spercăproiectulethnicsevafinalizaînlunaseptembrieaacestuianşisperămcaîn
primăvara-varaanuluiviitorsăavemconstructor,săputemîncepeaceastălucrareimportantă.Încadrul
acestuiproiect,pentruprimadatăînistoriaAradului,vomavea9parcărisupraterane,astfelîncâtconfortul
cetăţenilordinzoneledelocuitsăfieunulbun.Constructorulvaprezentatimpuldeexecuţie,noiestimăm
săavemmaximumtreiani",amenţionatprimarulmunicipiuluiArad.
El a spus că pe lângă respectivul împrumut, BERD a oferit 300.000 de euro ca sprijin pentru
realizarea proiectului tehnic. În ceea ce priveşte rambursarea creditului, aceasta se va face, potrivit
înţelegeriicuBERD,în18ratesemestriale,termenulfinalfiind18iunie2028.
delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU
AGERPRESS ȘTIRICOMENTATE
in aceste exemple de accesări și cheltuiri cu folos ale banilor cuveniți dinDfondurileeuropenededezvoltaresevedeclarcăadministratoriișiavizatoriilocalităților
noastreauratatenormeoportunități!! Începândcu2008,amfipututînglobaînstructuri
durabilemiliardedeeuronerambursabili,cares-aupierdutdefinitiv.Dupăcuminvoluează
situațiapolitică-economicădinEuropașiîmprejurimi,acestefondurivorscădeasauvorlua
altedestinații...
Ce ar trebui să concluzionăm ? Ca breasla arhitecților-urbaniștilor-peisagistilor
trebuiesă-șiperfecționezeunsistemdelobbypelângăadministratori/primari/avizatori,
spreaofericonsultanțăpestrategiișitacticidurabile,indiferentdemărimealocalitățiiși
indiferentdeimportanțasituriloramenințate!!Esteinadmisibilcamajoritateacomisiilor
deplanificare-strategie-dezvoltaredinconsiliijudețene,consiliilocale,primării,GAL-uri,
etc.sănucuprindămăcardoiarhitecți,urbaniști,peisagiști!!
ConducerileUARșiOARpotsă-șipropunăplanurimaiagresivevizavideautoritățile
locale...
Arh.DorinBOILĂ.
delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU
SFÂRȘITVĂMULȚUMIMPENTRUATENȚIAACORDATĂ!