carte de citire - upload.wikimedia.org · copil. pe copil 11 chiema petricd. petricd era ca de...

CARTE DE CITIREPENTRU

MISIA A A SCOALEI PRIMARE RURALE

ANUL I *I II

DE

A. I. ODOBESCU,fost prof. universitar.

V. GR. BORGOVAN,prof. la Seóla norm, de instilutorl.

MOTTO

Curintele petilru On-dirt; gandirile pen-tru inima

Carte aprobatci de Onor. Minister la concursul ccirtilor didacticeprin ord. cu No. 5776 din 4 lunie 1897

Reaprobata in lulie 1898 cu modifica' rile noului program

EDIT A III

BUCURESTIEditura Libririei H. STEINBERG

3, STRADA ELART, 3

1898

t

II-k

.

,

.-

1

%

. t. ,.

'

I 31 .) /- ' 1 i. , t ,,,. 4 f .", . c

4.

, ' i vi-. I. §.

,''

"

. ,

.. .

.

tJ 7, 1 7 .

I

www.dacoromanica.ro

..n.n.n.n.wy......M.

Tip. GUTENBERG, Joseph Göbl, str. Winne!, 20. Bucurev40...e../..,,,,,,es.....y..,0

www.dacoromanica.ro

A 3 C d,Amw.

www.dacoromanica.ro

.11 ,Amrms:,TRIMESTRUL I.

1. Sdrele rèsare,

* Zorile cdnd se aratetStelele se risipesc ;lar pe zarea 'ntunecatetAlbe raze se ivesc!

Dar cureind nuindrul sorelese 'n cer, de subt petmint...latd-l! La lumina-1 mareNe 'nchinärn Domnulul Sfint

$A*1,1)-uvrtdi, iirriiiinad,

AR, X/1,1111,6') CC'

Notd. Buciitile Insemnate cu o stelutb.* se vor face In anul I; Tar cele notate cu cloud-stelute " se vor face in anul al II-lea.

---s+rft.-rt-rte-rtrtY1-

qi

... =.

A

7

www.dacoromanica.ro

2. Dimin6ca.

*Cucurigu, gagu! cantà coco§ul din-cji-dedimingtgCele-lalte pgsgrl se de0éptä pe rand, apoi, tote faclggie, in curte. Ele cer de mancare. Marita Tese in u§g

dintr'o straching, le aruncg porumb...

Albinele incep a Ye0 din stup. Ele se imprd0le pecampiii. Se aéJà pe floricelele cu miros i dintr'inselesorb mierea cea dulce. Pe Roil se opresc, din sbor,flutura0 cu aripe pestrite. Prin aer tree ciripindpgsgrl. TOte impreund i0 cauta hrana bor.

Intocmai ca ele face §i omul cel harnic. El se scOlg,se spalg, se inching. lui Dumneleg. §i, indatä se apucg..de munch%

Dar §colarul cel cuminte, ce face el diminOta ?

Diminqa? El se scólaSe imbracel 0 se spate ;Se inchind qj citesceSi la .Fólei el pornesce.

8

!..,

gg-

§i.,

§i§i

i

-www.dacoromanica.ro

3. Rugiiciunea Diminetli.

* Dómne, mdna Ta MaltaNóptea a impra ftiat...Meindrul sore vesel scaldColo 'n care, depdrtat !

Multumitd Tie, sfinte,Cdnd culcuqul pdrdsim !Ed-ne astddi. bun Pdrinte;Vole& Ta s'o implinim !

Told diica s'o petrecemIn lucrart necontenit. .

Dd-ne, DOmne, ca sd facemTot ce tu neai poruncit.

4. Prinzul in Familie.*Inteo di de Sfinta-Marie-mica, adica la 8 Septembrie,.

afarà era, cald i frumos cum e pe la inceputul tOmnel,Intr'un sat, un tatä i o mama, cu o fetita i un bait

9www.dacoromanica.ro

mai maricel, se intorceati de la biserica. Bunica rè-mAsese acasa, cu dol copilasl maI micI. Ea gatise cevade mancare maI bun ; cacl era clitia mamil. Batranaastepta cu masa pusa sub nucul cel mare din batatura...

Indata ce sosira de la biserica, totl se aseclara im-prejurul mesa Taal Wm lila la dr&ta sa pe Petrica bae-telul cel de sépte an!. Mama ridica de pe lérba pe miti-telul Nitu, care abla era de un an si jumatate; Ii sttruta

asecla pe bratul el. Intre mama si tata se aseclaLinuta, fetita cea de clece ant In fata lor eçI,ü bunica,batrana cu Verul alb ca zapada. Langa ea veni i .Florica,cea de patru anisorl, cu perisorul balm ca aurul. Asaimprejurul mese!, se adunase acum ma! tOtafamilia.Tata Mu se scald in piciOre si Mcit cruce. TopMcura ca dinsul. Atuncl Linuta cu glas limpede spuserugaciunea mesel :

Tu, ceresc Pdrinte !Da sã ne hreinim !Noi, cu dulci cuvinte,

mulfumim !

Asa invelase Linuta rugaciunea ac6sta dela scOlä.Zamfira, servitOrea aduse pe masa o strachina. In

nauntru era o gaina fiOrta, care fumega ci mirosiapleicut.

Mama impärti tutulor flertura i gaina... Tot! man-cara i b6ura si se veselira.. Nicl Grioeig, canele celmare, nu lipsi de la pranz. Petrica II dedea lul tot-d'auna din r6masitele mesa

.Peit ; familia intruniteieste cea mai fericitet.

*érpele easel.* A fost o data ca nici odatd, caci dacd n'ar fi fost, nu

s'ar povesti...A fost odata un tatä §i o mama, earl aveail un singur

- 10 -

IY

111

rie-ti

www.dacoromanica.ro

copil. Pe copil 11 chiema Petricd. Petricd era ca de vre-otrei anisori.

Inteo di, mama Sanda puse lui Petricd nitel laptedulce intr'o strachina. II dede si un codru de mdmdligdea sd dumice in lapte. Apol mama Sanda iesi pe-afardsd-si Led cele-l'alte treburi. Petricd 41 dumica lama"-liguid in strachina cu lapte si apoi se apuca sä mdnanceSi cum mama el, latä cal vede un s6rpe alb, cum se a-propia binisor de strachind.... se ridica nitel si, intin-dêndu-si capul pand la lapte, incepii sd sOrbd. Petricdil läsa in voia cea bundi pand ce sérpele se atura, childapoi pleca 'lards pe unde a venit. Petricd, cum era mic,nici nu se speria, nici nu spuse ceva pdrintilor.... Ast-felurma mai multe dile. Gaud isi manch Petricd laptele, IIvenia si musafirul. Sérpele insd sorbia numal laptele golsi lui PetricA ii rèmaneati numai dumicatii. Inteo di, ce-ivenl copilului in gand, cand sérpele lards II sorbia nu-_mai laptele ? El ast-fel dise sérpelui:

1116-1 papa si micati !Ce sugi numal 'apte ?Ca dad cu 'ngura 'n cap*i. te spliá la mama ...

Atunci mamd-sa, care era in timid, audl pe copil gra-ind si intra la el, in casd. Mare-il fa spaima, cand vildas6rpele langd copil. Ea chiemA repede pe bArbatul WI,care ucise sórpele.

Dupd a ceea trecurd cate-va dile si Petricd se bol-'idyl greil. Si mai pe urind si murk

Mare sup6rare cuprinse pe bietii parinti. Atunci venlla ei inteo di baba Ana, cea vestitd in tot satul pen-tru descantecele si doftoriile ce le cunoscea. Mama SandaII descoperi supérarea bor.

Atunci baba Ana le spuse ce audise si ea din bdtranicd fie care casci lei are pérpele ad. Acest sérpe are siel atatia pui, cat): Omeni trdiesc in casd. Si dacd cinevaoinc5rd serpele easel, atunci mOre si el.

Bietilor pdrinti le pdra atunci si mai ICI, cd aii ucissérpele ; cdcl acela era férpele easel: lor.

IIwww.dacoromanica.ro

6. Lumea.**Inteo frumósä diminótd de tOmnd: un bdetel, anume

Simion, le§ise cu tatdl sà doll, la camp :Simióne, II dise tata, la, spune-mi tu ce vecji

acum, jut.. imprejur de tine ?EA, tatd ?... VèJ pe pdmint iérbd, florl, grane

pomi, 0. tot felul de copaci.$i mal ce ?-v-61 vite, oi, cal, §i fel de fel de dobitOce.Dar colo, in apd, ce sal vede ?Acolo, se v6d pescl, brOsce §i raci.Dar, sus, in vëzduh, ce yell?1761 sburand page, fluturi, albifte §i tot solut

de musce.Dar mai sus, sus de tot, pe cer, ce zdresci ?Acuma, pe cer zäresc sórele.$i clac'ar fi nOpte, ce al zdri ?A0 zdri luna i stelele.El, Old, Mete, cd tote acestea cate le veal §i le

zdresci cu ochil : i cerul, §i sOrele, §i luna, §i stelele,§i ve'zduhul, §i apele, §i pärnintul, cu tot ce se afldInteinsele, tOte acestea impreund se clamd cd. este-lumea !...

Iar lumea césta mare, set scil, Ptul meit,C'a Matto singur, bunul Dumneclef,

Insemnare. Cand vorbesc dol Omeni impreund, cumvorbesce ad tata cu fiul sü, Simion, acel fel de vor-bire se dice cd este un dialog.

7. Facerea Lumet.* La inceput, tOte cate slut pe lume, erati amestecate

la un loc. Nu se alegeb. nimic limpede i curat. Pre-tutindenT erd numal intuneric i apd. Singur Duhut

Dumnedea se purtd d'asupra apelor.Atunci Dumnedea a volt sd. Lc& lumea. El a dis:

12

lul

www.dacoromanica.ro

Fie lumina lumina M.. Acésta a fAcut'o Dum-necleti in clita d'intdift.

A dada cli, Dumnecleil a clis : Faca-se aria ce-rulul ! i cerul se fad'.

A treia cli, Dumneclea a poruncit, sa se despartaapele de uscat. Uscatul l'a numit pdmint, i apele le-anumit mare. i, Indata Dumneclea a clis :SA Iésa dinpamint tot felul de lerburl si de copacl ! i asa sa

facut.A patra cli, Dumnecled a poruncit sa rèsara sOrele

luna si stelele.A cincea cli, Dumnecleti a facut pas6ri1e in vêzduh

si pescil in apa.A qésea i, Dumnecleti a poruncit sa se nasca tOte

cele-lalte dobitOce i flare de pe pAmint. i la sfarsitde tot, Dumnecleg a facut pe omul cel

lar in clita a féptea, Dumnecleil s'a odihnit.De aceea se cade Si noT sa ne odihnim Dumineca si

sa ne inchinam lul Dumnedeil.Asa ne invét5 despre facerea lumet cartea cea

dumnecleésca, care se chTéma Slinta Scriptard saüBiblia.

Cer, pdmint i lumea Mkt,Tot ce veclt cu ochit rótd,Le-a !dud un DumnecleaNumat prin cuvintul WU.El e singur, cel ce póteSci le facd 'n lume tote!Cat pe lume not trciimLu Intâit sci-t mulfumim!

S. Hai la @MA !* M'am sculat de dimineta.

M'am spälat ; m'am imbrdcatdin suflet m'am rugat:

Dumnedeil sä ne deaSAmItate i noroc!

13

si

viétà.

tei

www.dacoromanica.ro

MI-a dat mama de mancare.Nu mi-e Mine ; nu mi-e somn.Dac'a fI acum un domnInvetat cu minte mare,

A* lucra aci, pe loc !Dar, sint copila*, §i'n *cóla.Mult i multe am de 'nv6tat.Lene* nu's, nici rUsfatat ;Nu voiü, mintea sh-mi stea

Hai la Veda, nu la joe

9. Cartea de citire."Cartea pe care citesc, se chiéma Carte de eitire. Cartea

de citire are doua scOrte : una la inceput i alta lasfar*it. Ea mai are *i o multime de foi. Scortele sint cusute cu foile. Fie-care Me are doua fele sad pagine.Pe foi se afla tiparite Mere, silabe, cuvinte, propositiuntpove*ti, poesiOre, ghicitori i altele.

Cartea de citire am cumpërat-o de la librar. Acelacare face *i scrie cartea se chiemä autorul cartil.Cine este autorul cartil nóstre de citire ? Autorultrimite cartea scrisa la tipografie.

In tipografie culegetorii, culeg literile din nisce cutidre.*i le WO in *ire pe nisce table de metal. De acolole WO in pagine tot de metal, care apoi se punin ma*ina de tiparit. Tipograful unge literile cu cernéla

rbstogolesce d'asupra lor un val. Apoi intinde hartiape ma*inti. Mai pe urma strange ma*ina i ala se tipa-resce. Literile Sint _Mute de metal. Ele se pot punese pot scdte dupa. table. Acela care are o tipografietiparesce carti se numesce tipograf. Tipograful mai ti-päresce i 4iare sail jurnale i altele. De la tipografcartile tiparite se trimit la legeitorul de all'. Lega-torul léga foile in scorte, a*a cum le vedem la cartea'Astra. De la legator, cartile se duc la libreirie, de undele cump6ra. Omenii. Cartea mea de citire costa 1 leu.

14

Old....1

*i

*i*i

www.dacoromanica.ro

10. Gliicit6re.* Am o gclinci pestrip :

Duce vestea la Ghiorghip.Ghici ghicitórea mea,

Ce e ?

11. Adam i Eva.* Dumnecleil in sèse clile, a fdcut cerul si pamintul si.

tOte cele ce sint inteinsele.Intea sOsea cli a luat larind din pämint si a facut

un chip de om. Acestul chip de om, I-a suflat Dum-necleil in fata si 1-a dat vietd. El l'a numit Adam.

Adam era. singur pe pämint. Dumnecjea a veclut cdnu e bine sa. fie Adam singur ; el a hotarit sa-T deao sotie 0 data.. pe and Adam dormid, Dumnegleti1-a facut solie. Adam, and s'a desteptat, s'a bucuratMee mult ; el a numit pe sotia sa Eva.

Adam §i Eva aiti lost cat luta &intent AtundDumneclea a bine cuvintat pe Adam si pe Eva, si le-agis lor asa :

Crescetj si ye inmultitT 1 UmpletI pamintul si 'IstapanitI pe el!

Apol, DumnecleA I-a aseclat 'lute() gradina minunatde frum6sd. Acea grddind se cherna, Rliul pdmintescsail Eden. Prin Bait' curgeail ape limpecII si racorOse.Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre i tot soTulde pomi roditori.

Dumnecleil le dete vole sä petrOca si sa se bucurede bite bunatatile Raiului. El le spuse -cä acolo el potsa. traIésca. %IA grija, lard Ma, fara durere si fara demOrte.

Cel d'intaT OrnenT, cat ail trait in Raiii, ail fost cuadevarat fericip.


12. Jocul «D'a Tribi Ile,.* Copifi se WO In curte, in deosebite locuri. Apol,

dui:4 Invoiélä, unul incepe sä spule din gurd cântecul

La isprävit vorbitorul repede schimbd locul cu:altul.Acesta repetä i el cdntecul si se urmézd tot asa pangse isprävesce jocul:

Iatä i cântecul :Cuibu

Cuibu-rele-le...Tóte-pdsë-rele-le...

Schimb !

CuibuCuibu-rele-le..

Schimb !

13. Ronninil in munti.'* Mosil i strämosil nostri n'au trait totd'auna in

pace si in linisce, cum tilim noi asta- qt. De mult, demult, mai multe némuri cu limb! I cu obiceiurl streinese imbulizaü in téra nOstra. Acelor némuri streine iise cliced barbari, adicd Omen! selbaticl, peunde ajungeati, pradail averile, ardeati satele si orasele,si ucideati pe bietil crestini. Dintre barbaril aceia,carl näväliail in téra mistr6. a fost si Tdtarit

Pe atuncl Romanii cei mai vitejl tralati in muntl.Mai ales Romani! din muntii si din téra Rigarasuluierat vestitl pentru vitejia lor. Preste acel Romani sespune cà atund domnia. eel mai vitOz intre vitejl,Radu-Negru Vodd.

Iata ce spun batranii :Pe much! de präpastii, p'o ingtw.6. carareCe despicit muntil cat privesci in zare,Doi calitreti ageri ca nisce vulturiSbor, lasand in urma sate si paduri.

i6

find-a

Vrdbiilor.

TOte-pasa-rele-le...

www.dacoromanica.ro

Ei ad plecat n6plea de la CAmpulung....Peste vAl si déluri se gäsesc si-alungLa casa domniei de la Fagaras,Cuib de viteiie, legan de ostasl.

Domnul Radu-Negru vesel ii primi ;Iar unul dinteinsii ast-lel II vorbi :

Luminate dOmne, mare gospodar,Scapti-ne de jugul crudului Tatar!.

i eii (dice Radu) vread sa desrobescVatra parintéscti, locul stramosesc.

.Fiti gata la bAlciul Stintului BiP,CA 'n aceea nOpte ye scap de urgie.

14. Pe camp.** Intr'o dupd-amiNi, un dascal a plecat de la scOla

cu toti scolaril impreuna. Ei au pornit pe ulitd, dol catedol, si au iesit la camp pe sosOila cea mare. Ail mers catau mers. In drOpta si in stanga vedeati. tot grane, livedisi fanete. AU mers pana ail ajuns in fata unel movile.Acolo se facea un drumulet, la deal.

Dascalul striga : Sus la dol, copil !i copiii vesell suird d'a'n fuga acea movila. Dascalul

sosi in urrna., pe podisul dOlului.,

odihnOsca.Atunci toti seclurd jos, ca sä seCopil,le cjise dascalul,ia, sa. 'mi spunetl acum

voi, ce vede fie-care de aci, din 'inaltime ?EU, 'Elise un polar, de ad vOd comuna n6strd

-(satul sail orasul).EU, cjise altul,vOd campiile cu araturi.EU, vOcj. cirOda in islaz (imas).EU, vOcj dOluri cu paduri.EU, ITN garla.

Dascalul mai dim) :Dar pe cer, ce vedeti ?Sus, e numai cerul albastru, rOspunse un copil.

Altul striga. : Ba, eft pe cer, drept in fata mea,despre padure, mai vOd sOrele, cum s'a aplecat in jos.

C. de cit. p. cl. II. pr. rur. 1 72

www.dacoromanica.ro

Luat'i aminte, copii: !»spuse dascalul Jur im-prejur, cerul se lasä in jos. El este ca o bonä mare, caun coviltir, d'asupra pänfintului. Marginea eerului seehiémil zare ; se chTémd §i orizon. Orizonul se aratdtotd'auna ea un eere imprejurul nostru.

Ca sä scie cinev a in ce loc se Old §i incotro are sà'§Iindrepteze mersul, trebue sä cunOscd laturile zarel sailale orizonulul. Cine va scl acósta, cu greii se pOte rätäcl...

Am s6 v6 ci povestesc o istoriOrd despre nisce copiträtäcitl.

15. Millet.- - Millet cristalinDulce limpede izvor !D'unde vii 13i und' te duel,Tot cantând mereii, glu, glu?

Vin din stfinca cea !nand*i mö duc kc depArtat.....Rdtâcesc pe cai sucite,Cântând vesel, tra-la-la !,

16. Mutatea Omenilor.* Adam si Eva nu ascultara Intru tete de Dum-

ne4eil. Si pentru neascultare, Dumneclea II goni dinRaiti. Dupa ce Adam si Eva ail lost gonitl din Raitiel ail trait pe pamint numal cu grijl, cu necazurl sicu durerl. Munclail greet din zorl pana in nepte si totaMa aveatl de ajuns pentru tralul lor de tete zilele..Ah I cat de reil le parea acum de bunatatile Raiulul,pe care din greséla lor le perdusera !

El ail capetat mal multi copil, baetl si fete. Unildin copiil lor au lost bunl ; altil ail fost rel. Cel matbun a fost Abel, elobanul si cel mal reil Cain, pluga-rut. Pe al treilea fecior l'a chIemat Set. Abel a muritucis, Inca de tiner. Dar, Cain si Set all avut matmulti copil. Acestia Incepura sa nu asculte nicl de po-

- 1 8www.dacoromanica.ro

runcile Jul Dumnec lea, nict de parintil lor. Se cerlaamerea intre sine si se Weal Urma0 acestora Inca sianal 1.61 se fäcurA.

Dumnecjea vègla a Mutatea Omenilor este mare,mare de tot pe pamint. Atuncl el se intrista in inimasa si clise asa : Am sa prapadesc si sa starpesc depe fata pamintulul pe dmenil acestl MT, rel de tot...La cercetez mal 'nainte, daca nu cumva mai esteprintre dinsil vre unul bun si curat la inima. De vafi macar unul, care sa asculte de mine, n'a vrea sapier% un nevinovat ca acela,.

Neascultarea este rea ; este pcicat. i lul DumnedeAnu-I place omul pacatos. Dumnecleu a pedepsit preZmenii cei dinted pentru reutatea lor..

17. Grildina.* Frumos, plAcut si folositor lucru este ca, pe langä

4casä, O. albd omul si o gràdin'd ! Grädina este o bucatrtde pamint imprejmuit. GrAdini pot sá fie nu numal pelangg cask ci si pe camp. Imprejmuirea se face sag cu-cant, sag cu gard, sad cu uluci, sail cu zid si, mai arareori, cu grilaj de fer. Intr'o parte a imprejmuiril seaflä portita gràdinii. Prin mijlocul gradinil se and undrum. lat. Drumul este asternut cu nisip. Alte cArgrimai mid duc, din drumul cel mare, pang la marginilegrAdinit De amândouä laturile drumului se and siruride agrisi si de coacäzi. In grgding. vedi :

peril, meril, corcodusil,dudil, nucil, persecii,visinil, circsil, prunii,

zärzgrii, caisil, cornil,.si migdalil si gutuil,si scorusii, cu smochinil,

_

Pomisorl en fructe sunt :agrisil si coacäzii, m urele,smeuril si afinil, porumbele

si, in cap, strugurele,

" Se afla in grdinä §i flori fumOse ; se aftä si iér-ba-verde si legume, de tot fela Pe arbori se vkl adesea

/9www.dacoromanica.ro

'Agri. Pe flori sb6rä fluturi i albino. Pe frunze 0sub frunze vecri cate un melc cu casa in spate §i cut

cornitele sc6se. Prin lérbä, nu prea serf unde, se aude§i tiraitul greerilor. In fundul grädinii se afla i cateun muuroiii de furnid. Copil descant/.

Hai la grOpa cu furnid:Ba-I aid, ba nu-i aid!

Mild plOug, pe jos, pe poteci i prin lérbA, veal cateo rama, ce se tArdie dintr'un loc In altul. ,

In gràdind lucrézä tata, mama, §i alti muncitori. Co:-piiI pot sil se plimbe f;ti sa se jOce in gradina. Lor leplac p6mele si florile. Omenilor marl le place sä Pe-trécd §i sä se odihnéscd la umbra pomilor §i...a copa-cilor din gradina.

Grddina este un loc placut, frumos i i folositor.

18 Ghicitóre.** Poti sd fugi de ea prea bine;

Ea tot vine dupd tine ;Sd o primp nu i cu putinfd,Cdct ea nu este fiiin(d.

Ghici ghicitorea mea,Ce este?

2 0 ---www.dacoromanica.ro

19. Potopul.* Dumnecleu era gata sa starpésca de pe fata pamin-

tulul pe Omen!, pentru rartatea lor. Dar el 10 aduseaminte de un om care singur mal era bun si drept.Pe acel om il chtema Noe.

Noe avea tret feclorl, anume: Sem, Cam si Iafet.Dumnegeil porunci lul Noe sa gatésca o corabie

mare, s'o invelesca si s'o inch* bine, peste tot. 0asemenea corabie se chtéma si chivot. Dumnecleti 11

mat spuse 1111 Noe :Din tOte animalele de pe fata parnintuluI tu

sa alegi cate sépte parechl din cele curate si cate douaparech1 din cele necurate. Pe tOte aceste animale sale adapostesci in chivot. Apoi, sa intri si tu inteinsul,.cu fecioril tO si cu tot némul tar!

Asa a si facut Noe, care asculta la tOte pe D-clea.Atuncl a dat Dumneclea o plOie mare, de a plotlat

tpatrucleci de (-pie si patruqec1 de noptl, d'a randul.Apele ail crescut peste mesura ; ele all innecat tot pa-mintul si ati acoperit munti1 cel mai inalti. Acest innecde ape ati fost potopul cel mare.

Inteacest potop s'ail innecat tot1 Omenil si s'a pra-pada tot ce era, vitt pe lame. Cu vieta ail r6mas numalNoe si totl cel ce erair cu dinsul, in chivot.

Corabia lul Noe plutia. pe d'asupra apelor.Ast-fel a pedepsit. Dumnalea, cu potop de ape, pe

45meni1 cel ret de pe pamint !

20.' .Negru-Vodei fa lul céta,Tot volnici cu fruntea luta

451 cu plete lungi, pe spete.5,5z cu ghidge grdse, drepte,Sure cresta mun(dor,Munfilor cdrunOlor.Loe-acolo de pe 'nqiinea f viteji, cu arga(ime

Negru-Y()dit..N egru- Voda a pornesce.$i trecend peste hotareVoinicilor strigd tare:Althi, voinicii me,likindni pui;sort de mei,Cdutaft cele ccimpiiSmr1INte in iiisomiiDe latarl astikli cuprinse

- 2 I -www.dacoromanica.ro

$i de flactirl ce-s' ineinse Aeolo-'s a nogri fran.Top, voinicl ca bracp wag_Ascultaa suspinulJalea $i-al lor aprig dor....Ghidegele vi le lucqlAreele vi le incordari...Foc in Diarists da$i din fércl-i alungafl$1i pre frog de ei sap*Ostafil cum margin%lute ghiogeleArcele i le2ncordaii$1'n Mari al Opustiarc...Tar in cii deCcind sdrele e-'n chindie,La Ccimpulung e intraii,Ca trap buni$i Ora o stapciniait$i beau i se ospetar4.

21. N tt c TIE 1.

*Nucul este cel mai mare porn din gradinile n6stre..Nucii cresc i pe camp, mai ales prin vii. El ajungeadesea pand la 12 sail chiar 15 metri inaltime. Nucul,and a incetat sa crésca, are radacind mare, trunchiafOrte gros §i rotund, care e acoperit cu o c6je albuie0 mai mult netedd cleat asprd. Cracile, impreuna curamurile, forméza o corOnt fOrte mare §i stuf6sä. Varanucul are foile mai marl de cat ale fie.carui alt porn.Foile acestea ail un miros pläcut.

Ce frumos este vara, sh* aibi un nue mare inainteacasei, In batatura !

Fructele nucului, eine nu le cunOsce ? Nucile, catsint Inca verdi, au un inveli§ carnos de asemenea verde,.mustos §1 fOrte amar. Cand nucile dail in copt, §i in-veli§ul cel verde incepe s. cadd de la sine. Atunci rë--mane c6ja cea vart6sä §i brazdata, sub care se af15.

- 2 2 -

sc-Nbräfifaie

lor,

Sfini-llie,

!

erica.

www.dacoromanica.ro

samburele. Samburele este de asemenea mare, invelitIntr'o pelitä BA si, cand e copt bine, este dulce. Sam-burele de nucA se p6te manch sail gol, sail se intrebu-intezA la fel de fel de mancAri §i präjituri.

Cand umblä omul cu nuci necOpte, se murdArescepe mant

Aucul este tun porn meiref fi frumos.*

Ghici, uncle sint patru frafi.Inteo ceima0 'mbrdeafi?

22. Punctele cardinale.* DascAlul cu scolaril s6i lesiserA afard, la camp. El se

a§edarA pe o movilà, de uncle se vedea departe in to:StepArtile. DascAlul arAta cu degetul laturea zarel, uncles6rele se cam plecase. Atunci el vorbl intr'astfel copii-lor, earl '11 ascultail :

Cam peste un cias sOrele are sl sfintescg, In-teacolo. SA miff copil, laturea acea a orizontului, unclesOrele apune, se chi6m6 Apusul sail Sfintitul.... Acumsculati-v6 §i IntOrceti-v6 cu fata spre Apus !...

SA tineti minte : Laturea zarei din dosul vostru esteRe'seirit ! Pentru ce ?....Fiind-cA d'intr'acolo r6sare sOreledimin6ta.,.. Haidi acum !.. La stanga imprejur I IntOrce-ti-v6 cu fata spre ItOsdrit I

Luati séma : Laturea zarei, de-a-drépta v6strA se chi&mA Miézei-di; cea de-a-stdnga vOstrA se chi6mA MiZzei-nOpte.

Aceste pArti mai insemnate ale orizontulul : Re--

seirit, Apus, Miézei-di §i Miézei-nópte, nol le numimpunctele cardinale ale cerului. Orizonul, de jur Impre-jurul pAmintului, este ca si temelia-cerulul.

D'asupra orizontului se InaltA bolta cerului.

** Voi sciti, ca. tOte vasele de lemn ail la fund o gar-dinci. Gardina este temelia vasului. Asa dar si orizonul,cu punctele lui cardinale, este ca f i gardina cerului.

DupA acele puncte cardinale nol invOtam a scl undene afldm §i incotro trebue sA ne Indreptdm.

- 2 3www.dacoromanica.ro

Acésta insemnézd, cei invegm a ne orientd.Resaritulul nol II mai cjicem si Est (E); Apusulul iie

dicem si Vest (V); Miezei-dilei II mal dicem si Sud (S);Miezel-noptii, II mai dicem si Nord (N).

* SOrele era pe sfiatite. Dascalul si copiii plecara sprecasa. Pe drum fie-care colar, ditandu-se in ce lature azarei se aflä s6rele, spunea cat() ceva. Unul cjicea capadurea e spre Vest, flind-ca s6rele tocmai atund a-punea in dosul copacilor paduril. Altul adaugh ca. co-muna, unde el se inapoiail acasä, este spre Est. Altreilea clicea cä garla este la Sud, fiind-ca ea curgeade-a-drepta lor ; un al patrulea spunea ca viile slut laNord, fiind-ca ele se naltail pe del, in stanga bor.

Ast-fel copii se deprindeail a se orienta fiecare, pecamp, dupa cele patru laturi, sail puncte cardinaleale zarel.

23. Curcubeul lul Noe.** Potopul cel mare a tinut cu totul o suta cincl-clecl

de cple. Dupa ce ploila 40 de clile si 40 de noptl, Dam-nelea a poruncit sa inceteze ploile. Atunpl, vintul ainceput sa bata. Apele aü inceput O. scacja. Varfurilemuntilor mal intaal ail lesit la ivela.

Corabia Jul Noe se opri pe un munte fOrte nalt.Noe deschise oblonul corabiel. Et tramise afara un

corb, ca sa véqa, daca s'atl scurs apele. Dar corbul nus'a mal intors inapol. El a remas, ca sa manance star-vurile, care plutiaii cu gramada d'asupra apelor.

Noe o tramis atuncl un porumbel. Porumbelul n'agasit loc uscat, unde sa se aseze si s'a inapoiat indatain chivot.

Dupa cate-va cjile, Noe a mal tramis, de-a doila-drape porumbel. Atuncl paserea a adus in cloc o ramura,de maslin. Noe a priceput, ca apa scaquse pe pannint.

De-a-teia Ora, Noe a dat drum porumbelulul. Dar,de asta-data, porumbelul n'a ma! venit indärät.

Din acesta Noe a inteles, ca afar& s'a sventat de totpamintul. Atuncl el a lesit din chivot, cu fecioril sel,


nevestele, cu copiil lor si cu animalele cate fuse-era adgpostite in corabie.

Indata Noe s'a Inchinat lul Dumnec leg si 1 a mul-iumit, ca I-a scApat de potop, pe el si pe aT Jut

Dumnecleg a binecuvintat pe Noe si I-a fagaduit ca-nu va maI clk alt potop, pe pAmint. Ca semn de fa-gaduinta, Dumnezeg a intins pe cer eurcubeul.

Acel mandru semn se arata adesea dupa pl6Te. El ves-lesce tot-d'auna, ca sOrele are sA Msg. laivélA.

Curcubeul a fost semnul fAgAduintel ce Dumnecleüfost dat lul NoeMal scil ghicitOrea despre curcubeg ? . . . .

24. Nana i mama el* Patina. Ah ! mama, de ce este asa cald ? Na

e de suferit. [Mate, cum iml curge nadAséla !Mama. De-o-cam data, nurnal atata i1 spuig,

Mum, Dumnecleg este pricina de se face asa caldSA sell, ca ce face Dumnegeg, tot spre binele nostruIi face. PAuna WI Ea se sill sa sufere caldura si,LU ceva rAbdare, si isbuti a se mal

Luna lul August trecti si, cu dinsa impreunA, trecuracaldu- rile cele marl. In luna lul Septembrie, pe cand

vremea era mal recorosa, Pauna se ducek in tOte cii-lele se plirobe prin grading.

POmele erag copte. Pauna se bucurk, cand vedek asamultime de mere, de pere, deplerseci, de prune, bitebune i frumOse. Ea mama dinteinsele, cu mare poftA.

Intr'una din rifle, mergend In gradina cu mama-sa,letita clise Ah ! mama ce frumOse p6me nl-a dat.Dumnecjeg ! Mult trebue sA ne lubesca El ! Ce darurlplacate ne face El ! Ce bun e Dumnecleg !

Mitna. Adev6rat cud, fata mea. Asa este ! Daradu-(1 aminte ca ma! gilele trecute eral cat p'aci sa teplangi de Dumnecleg ! Aduil arninte cand nu- tl placekcaldura cea mare. Sa scil, draga mea, cá tocmal acea.

- 25 -

a

maT

usura.

sä

I

si

:

www.dacoromanica.ro

cAldurá mare a dat p6melor fata lor cea frum6s1. Cal-dura 11-a dat i mirosul i gustul lor cel placut.

Deprinde -te dar a te multumi cu tot ceea-ce face Dum-necjet ! El scie tot-d'auna ce face 0 nu volesce alt-ceva, decat nurna bine tn

TuirninzcLeAl,

,otei 6/11cue1 if,:tAufei WA/

25. Altt porn! de gradina.

** In grddind, pe langd nuci, se mai and de obiceig,meri, §i peri, §1 pruni, §1 cirei, i pierseci, §i dudi.

Dupa nuc, merul este cel mai mare §i mai frumosporn de grddina. Merele sint rotunjOre i, la cele doudcapete, earn turtite. Ele ail o c6jä verde, galbend offro§i6rd. Cand sint bine cOpte merele, atunci samburitlor sint negrii sag castanii. Merele cOpte sint forte bun&§i sdnAtOse. Sint mere dulci väratice, mere crete§ti, merecAlugäresci §i meri§Orele cele mid, din care se fac dul-ceturi.

Pirul face fructe lunguiete, cu Oda la capètul celmai subtire. Perele sint mai mustOse de cat merele.

Prunul, de obiceig, este mai mic decal m'erul §i cleatp6rul. Prunele sint ovale, acoperite cu o pelitä find al-bastrd-negrie, sag albastrd-ro§ie, cu brurnd surd pe ele.Miezul prunei este galben, dulce, mustos §i pldcutStimburele prunelor are o cOjã vart6sä, lätäu§d, netedal§i cu miez dulce-amdrig.

26

!,

011-x,e, tfaw

www.dacoromanica.ro

Pomi de grädina sint §i cirefn, §i visinn, §i pier--seen, §i dula

Sint §i meri, §i peri, §i cire§i selbatici, care cresc pacamp, §i prin padure. Aceia sint pomi pcidurefi. Dinmeri§óre §i din peri§Ore padurete se pOte face OA.

Póme le sent bucuria copiilor.Pomii sent arbori folositort fi, placuti.

26. Bogatul nemilostiv.** Inteun an nu se prea facuserä bucatele, fiind-ch_

prin Maig si Iunie plot-lase f6rte mu1t1 In anul urmatorbucatele erati fOrte scumpe. Banita de porumb se platia.inainte de secerat, chlar si cu 10 lel.

Mal mu1t1 teranl se diner& sa cumpere porumb de-la bogatul proprietar, din satul lor. Bogatul avek amagazie sau un granar fOrte mare, plin cu porumb, de-vIngare.

Dar proprietarul si teranil nu se puturä invoi lapret. Proprietarul tinea porumbul fOrte scump si teranitnu aveail atata banl...

Teranil plecara spre cash.La plecare hash, un Oran mal destept si mal in-

drasnet Asa vorbl catra proprietar :-- Nu uita, boerule, cat de frumOse Sint buzatele

pe camp. Cel mult inteo luna se va Incepe seceri7u1 inURA era. Atuncl bucatele se vor lefteni.

E drept ca bucatele de pe camp sint frumOse,,respunse bogatul. Dar la sä dea numal o grindina IAtuncl s'a ispravit cu térinele! Pe ale mele, in magazie.nu le va ajunge nicl-o grindina!

i bogatul remase nemiscat la rugaciunile satenilor.El nu simp, nici-o mita cu clinfii; era un bogc&

nemilostiv.

- 2 7 -www.dacoromanica.ro

Si ce s. vecli ? Abia. Oun3erd teranii pe la caselebor i nisce norl negri se ridicara preste sat... Se pornio furtuna mare, cu fulgere i tunete ingrozitOre.

D-cle0 vrü ca un fulger s nimeresca in varful coperi-§ului celul mal inalt din sat... Erh casa proprietarului!...

Casa ha indatä foc. Se aprinse i magazia cu bu-cate vi... tOte cele-Falte cladiri ale bogatulul nemilo-stiv... Si cum era. vremea grea, oamenit i1 autati fie-care de ale sale. Nu veni §i nu era. nimeni eine sa.sting focul....

Casa §i magazia cu bucate qi tot ce avea. pro-prietarul arsera pin& in pamint

In spre sera sta. Fang grameglile de cenuO., ce maiiumegai) Inca, un om care 4I free& manile i se vai-carib.,... Era. proprietarul, care dimsnéta era bogat §iftcum saracisP....

ln. Sfinta Scripturä se qice cot cu anevoe va infrabogatul in impardfia cerului.

28. Mama 0 fetita.De ce, mamd, ca Met ii, merg i Thiele la $cóld ?

El, acasd, pdpufd de tinut la sin i 'n pad !Pot.sd mérgd unde vor ;Nimenui de el nu-i dor.

Ia, m'ascultd, Ionico ! Tu 'ngrijesci de pdpigicd.Nu te'nduri s'o din brate. Dar, la spune-mi, nu 'ti-e fricd,

De mult ce tot stai cu ea,S'ajungi i tu pdpwea?

Ca sd nu te fad pdpu, i sd Iii &id cuminte,Sd scii tot ce este bine, de inveViturei tin'-te!

Mama, eü la qcóle& plec !Nu voiü, caput seel am sec !

Ythf,a, (Ake,

,oft,c44-1- 28 -

WI

Wad

tyniAt-kyrn, 4i,

www.dacoromanica.ro

2S. Nuca.* DoI copil, Petre si Pavel gäsira odata sub nucul cel

mare din batatura o nuca mare si frunu5sa.A mea este nuca! mie mi se cuvine 1.. clise

Petre,-- fiindcà et am vèclueo mal intalt1 !Ba e a mea! striga Pavel fiindca eti am

pus mal intalil mana pe dinsa, si am luaro de jos --In loc sa se inteleg a. intre dins% 0 se luara la cérta_si dd la cérta, p'aci erk sa ajunga la Wale.

Sig] I striga un al treilea baét mal marisor,care trecea din intimplare p'acolo. Ea am sa v6impac !

picend acestea, statU la mijloc si cerü sa.-1 dea lulnuca, in mama. Dupa ce o WA., o sparse in doua sidesprinse miezul din cele doua cojY. ApoI clise :

0 jumatate de cOja se cuvine acelula, care a veclut maIintala nuca ; cea-lalta jumatate se cuvine acelula, carea pus mal intaiti mama pe dinsa ; lar mlezul il oprescpe séma mea, flindca. eti NT' am impacat de nu v'ap batut.

Olnd clot se cértct, al treilea ccistige I !Cine imparte. parte 0 face !

Patru /raft, inteo cointasci irnbrolcatilGhict ghicitórea mea, '

Ce e ?

29. -Vita.* Era pe la inceputul primAverii. In viia domnului

Mereanu erail de mai nainte infipte o multime mare debete. $i era sapata viia pentru intaias-data. Chiar ve-nise la viie, domnul Mereanu cu fiul set, Costica, careera cam de vre o épte ant

Ah! tata! striga Costica,pune pe viler sä scotad'aci uriciunile aceste de vreascuri ! Uite ! radacinile celelemnOse, ce unite sint ! Apoi c6rdele ace ste indoicióse §icu cOj a brazdata, ce urite sint, cu nodurile lor ! Nici nu


-sint in stare sA stea singure, drept. De ce sint betele a-ceste ? TOtä costa par'cA-I arsa din pricina acestorgdteje!.

Lasa-le pe loc, CosticA ! rOspunse tata. Maiastéptd cate va sOptOmani ; atunci vel vedea ce va lesi-din ele !

Cam pe la mijlocul lui Aprilie, domnul Mereanu lardslua pe CosticA cu sine, la vile. Vitele tOte erail Inver--0e §i inflorite. Frunzele erail mid §i frumOse, crestatepe margint Ciorchine de flori mArunteNi mirosit6re atar-nail de cOrde, care cu carceil lor se agatasera de Bract

CosticA clise tatAl, la, culege a§a frumusel,.loite de aceste ! SA umpll cosul acesta !)

Ce sä facem cu ele, acasA ? intrebä CosticaBucAtArOsa o sA InfA§ure cu ele peri§Ore de carne !

Inteuna din dilele lul Iulie,domnul Mereanu merse iarA§cu CosticA, la vile. Vita se in-cordase tOpèn. Frunzele se in-gro§aserA. Fata lor era verde'litchis& In locul clorchinilorde flori, acum erail numal bObemid, era aguridd.

Costica culese qi de astA-data agurida, din care, acasA,bucAtArOsa gAtise bucate.

TrecuserA, Iulie, August siSeptemvrie, de jumAtate. A-tunci lards lua domnul Me-reanu pe CosticA, la vile.Vi-

, tele acum erail inarcate, pe.-tôte rizdrele, cu ciorchin e grOse si lungi. In vile erailtOte solurile de struguri : TAmalOse i mischet, gordin

bä§icatä, cOrna alba §i cornA négrA, razachie §i cor-nite, tata vacil i multe, multe, altele.

El, Costica ce did ? SA scOta vilerul din pAmintaceste vreascuri nodurOse ? CosticA zanibi si el, camrusinat. El nu mai indrAznia sa rëspunda ceva.

AcasA, pe la sfarsitul mesil, domnul Mereanu po-runcia de obiceiti sA Impartä struguri pe la meson!.Dar, mai nainte, cjicea tot'dauna lui *CosticA :

Costicd Mete !Ghia ghicitórea mea !Am o fatei bubOset, bubósd,$éde cu WO la masa.

- 5 0 -

FA. a

9 g

§i.

www.dacoromanica.ro

30. Nucul §1 vita.** 5i nucul si vita fac 'Arne bune de mancat. $i nucul

vi vita sint pomi. Nucul si vita ail rëdhcind, ail tulpinaau frunze, ail flori si fac fructe. $i nucul si vita potsh cr6sch si in gradinä, si in stare shlbatech.

Afa dar, la multe amend nucul cu vita.Dar nucul este si mai inalt, si mai gros, si mai pu-

ternic decat vita. Tulpina nucului cresce si stä dreptin sus, de la sine ; tulpina vitel trebue rezëmath ca stitea in sus.Tulpina nucului are cräcl si ramuri, ce formézd co-

l-611a lig.Vita are, petul pinele sale, numal nisce carcei si frunze.Nucul are frunze intregi ; lar frunzele vitel sint cres-

tate pe margini. Niel' la Roil nu sëmën 5. nucul cu vita,Fructele nucului sint nucile, ale vitelstruguril, care

cresc in ciorchine.Nucile la multe se deosebesc, de struguri, si la ma-

Time, si la formh si la gust..A.fa dar, la multe se deosebesee nucul de vifci.Nueul 0 vita se asémenci intr'unele punete ; 'rar

intealte punete, se deosebesc.

31. Bunitvointa cittre servitori." Mama Eufimia are peste cap de lucrii cu eel cinci

copilasi al gi. Cel nial mic este Inca la tata. Acesta IIcid mama mai mult de lucru de cat toti cel-Palti.

Färà ajutorul servitórei, Ecaterina, mama n'ar puteash Ingrij6sch bine de cash. Cand se märesce de cliudservitOrea se scóld intaiil. Ea aprinde focul in vatrd,aduce aph de spälat si de Mut. Apoi tot ea dd demancare phsërilor de cash ; ea ingrijesce de culburileghinilor, gascelor si ratelor ce fac ou6. Ecaterina de-retich in tind h. si la buchthrie ; ea spalä vase si rufe.Mamel abla II mai Amane vreme sh deretice prin cash,sh ghtesch bucate si sh vadh de chmarh.,

3 1

www.dacoromanica.ro

Când mama e silitä sd piece de-acasd, dupd treburl,.Ecaterina ingrijesce, cu dragoste, de toff copiii. Ea legatesce si. le dà de mâncare i vede de el sâ nu li se-Intimple vre-un re'il.

Ecaterina este o servitóre forte bunci gi cu minte..Dar si copiil o lubesc ca pe mama bor. Zamfira, cea

de trel anisori, se tine mereil de fusta Ecaterinel. De-aceea si mama si tata vorbesc frumos cu Ecaterina ;II dail de mancare i o Imbracd ca pe copilul bor. De,PascI II dad regulat plata, pe care ail togmit'o. i atunciEcaterina se duce, pentru 2, 3 dile, acasd la mama ei..Acesteia II dd simbri6ra, cu care Meta mama se ajutdla nevoile el.

Servit6rea fi servitorul dail mare ajutor stcipeinilorlor. Fcirci ajutorul lor, viqa ar fi grea de tot. Pen-tru aceea i steipetnii ci copiii acestora trebue sci vor-Used frumos cu dincii, sci nu le 4icci vorbe prOste ;sci le dea hranci, haine gi plata, pe care 1,*-a bcigat.'in cas de bOld, sci1", cautecu doftorii, ca pe copiii lor.

Stilpdnii; gi copiii lor trebue sci fie cu bunci mingccitre servitori !

Nu vedi, vita, frunvtlita,Inca n' art in gálbenit IAlbinila, musculitaPdn'acuma n'aii peril!

. Cintecul Randunicil.

* Rcindunicd frumuficit,De ce fugi, din téra mea?Au ti-e fried, mitilica,Ca le-apuca lerna grea ?

rare bine pentru tine13' alle locuri al veclut ?..Ia, mai bine, e.cli la mine..Uncle culbul ti-ai faced !

Rdndunicit mititicii,Mai remdi in téra mea,POrd frica, mititicd,Cit te-apucd lerna grea.

3 2

tar.ailc;

-

y5"1

www.dacoromanica.ro

33. Tamil Babel.

* Dumnecleti scApase cu vietA, din potopul cel mare,numal pe. Noe si pe fiil s6l. Urmasil acestora s'aa in-multit curand, pe pAmint. Dar n'a trecut multA vremesi el ail ultat bunatatea lul Dumnecleil. S'au apucat siel de r6utall. Atunci indatA s'ail si temut ca nu cumvaDumnecleil sA le trimitA un not' potop. De r6I ce erail,nu se mal incredeau nicl in fagaduinta lul Dumnecletl,nicl in curcubeil.

Ca sA scape de primejdie, lata. ce le-a dat lor ingand : S. clAdOsca cu cArdmidA un turn fOrte inalt,mal inalt cleat totl muntil.

Acolo, ati ciis el, acolo, o sä scApAm noltotl de inec, când va (IA Dumnecleti un all potop.

El s'ail si apucat de lucru. Dar lucrail WA vola lulDumnecleil. De aceea nici Dumnecleti nu I-a ajutat.

Atunci, Omenil ail inceput sA nu se mal intelegl intresine. Se certaii nierea unii cu Oa. Fie-care voth. sA po-runcOscA, si nimeni nu voik sa. asculte. Fie-care vorbiitintr'altfel, si nu pricepeA ce spuneau ceIa-altl. Fie carelucra dupA capul WI, si nimenl nu Meek vre-o trObA bunA.

Din tOte acestea ce s'a ales?... 0 mare incurcAturA!ClAdirea turnulul a incetat. OmeniI zapAcitI s'ail des-binat unit de altil. Turnul a r6mas neispravit si i s'apus numele Turnul incurcaturzt sail Turnul Babel.

Asa dar, de atuncl urmasiI lul Noe s'aa despartit infel de fel de némurl. El ail inceput sA vorbOsa fel defel de limbl, de nu s'ail mal inteles némurile intre sine.De aceea s'ail si inprAstiat care in contro a nemerit.

NOmurile lul Sem au rémas in tOra despre 116sArit,unde se anal Nemurile lul Cam ati apucat spreMléza-cli. Némurile luI Jafet s'au dus spre Mleza-noptesi spre Apus.

Ast-fel, in urma incurcAturil celel marl de la TurnulBabel, s'a fäcut despArtirea némurilor sail pop6relor.Tot atuncl s'a fAcut si deosebirea limbilor de pe fatapAmintulul. Fie-care ném ift are limba sa!

C. de Cit. p. el. II prim. rar. 3 3 3www.dacoromanica.ro

34. Or Mina de legume.** Intr'o grAdintt bine Ingrijitg, pe langi porni i pomisorY, se

Oa si alte lucrurl, bune de mâncat.In grgdinä sgdim :

Morcovi, sfecle i carton,teling, gulil, rid icM,bame, pepeni, castraveg,Mist, cimbru i tarhon,praz, 15ptucl i asmatuTpostarnac, brOjbe i hreansi mdrar i leustean I

Când vrem, facem i duperd ;mazgre, fasole, bob,linte, cép5, usturoiti,pdtrunjel i conopide,anghin are, pgtllgele.rosiT, vinete i varclasi sparanghel i ardesi spanac i dovieceY,

Rite lucrurile a-cestea se numesc ver-de(uri,legumeqizar-zavaturi Ca s6 crOscglegumele, trebue pli-vile buruenilesilegu-mele udate adesea.OmeniI, carIse ocupàinadins cu ingrijireasi cu crescerea zar-zavaturilor se nu-mese zarzavagii. Ce

bine $i ce folositor ar fi ca fie-care o n sa crésat in gradinalul tot-felul de legume I Atund mulct Wipe( ar rèmãné inpunga IlomanuluT I

35. Bucur Clobanul.* A fost odata un cloban, pe care il chlema Bucur.

El traia. numal cu nevasta, cu copiil, cu dinil i cuturma sa de oT, intfun loc misfit. Alp (foment pe acolonu se aflati. Pe acel loc erati dumbravi cu umbradesk livedl cu poml roditorl i lerbä mutt& si m6le.Pe acolo curgea si o gthia, cu apa buna de }Aut.Bucur Clobanul i nevasta i copiil lor gasiaii acolo,tot ce le trebuiat. Oile aveat unde sa pasca si de unde


sa se adape. Pentru sine si pentru al sèl, Bucurdlädit inteo livede o coliba incapaske. Asa Bucur cual sél petrecea, cu mult belsug i cu mare bucurie,Intfacea lunca verde si bogata.

Omen1 din locurl departate au aflat cat de bine tráia.Bucur Clobanul, in mosidra sa. El ail venit la dinsul

cu vola lul adapostit pe langa el. AU venit depretutindenl tot mal multl i mal multl i s'ati asedatacolo. facut si el bordee si casclOre, imprejurul

lul Bucur. Unil all fost ciobani ; apucatde pescdrit ; altil de vdndtóre i altil de plugarie.. Tu-turor le mergea minunat de bine.

Astfel, imprejurul bordelulul lul Bucur, incet cu Incet,facut un sat, satul lul Bucur Clobanul.

Intfo di, Bucur Clobanul asa a grait tovarasilor s61 :Aide, fratilor, sa ne cladim aci i o sputa bisericd.

ascultat cu mare bucurie i indata all ridicatpe un delusor, tocmal la marginea gârlel, o bisericuta.Acelela I-au dis biserica lui Bucur. Acolo mergeaudinsil in tOte ilele de se Inchinail lul Dumnedeti ; el IImuIumiall pentru tOle bunätätile, de care se bucurail.

Satul lul Bucur, i cu 1i s'a tot marit, Ora cand!nal pe urma a ajuns sa fie un tdrg, caruia 1-a ciisBucuresci.

Ast-fel se spune sä s'a intemelat Bucuresclul nostrude asta-cII.

Bucurescil este acum cel mal mare si cel mal fru-mos ora4. din Vita Ora nc5stra. Biserica lul Bucur Clo-banul se vede i asta-d1 pe un delusor, pe malul Dam-bovitel, garth. ce curge prin Bucurescl.

**

36. Dimbovita.Sus din rnunte curge 'n valeApa dintr'un mic izvor,Care, §.erpuind prinMurmurd incetifor.

Thimbovita, ape% dulce,Cine-o 6ea nu se ?nal duce!

3 5

s'at

-s'a

'Top

si,

SI-atcolibel ali1 s'at

Jail

Ora,

www.dacoromanica.ro

Vremea trece, apa curt e.Nu mai vine ce a trecut ;Dar, 1st rig a fosi ci este

va i f, in ved, A lacut,Thimboviea, apri dulce,Cine-o bea nu se mai duce ?

37. Orientarea in elasit.

** NoT astazI sintem in camera claseT a doila. Sub pici6re avempodOla sail dusum6ta. D'asupra capetelor n6stre se'nalta tava-vanul. Imprejurul nostru, pe patru Mud, sint cel patru paretiaY camera la, sa ne orientam acum in clasa 'Astra, precumne-am orientat afara, pe camp !

Paretele din fata, unde este usa de intrare, sta spre Apusfiindca in acea lature apune sOrele. Prin urmare, paretele dinfundul camerel, in dosul nostru, sta spre Resarit. D'a stimga'Astra unde se deschid ferestrele, este paretele despre Ml6za-(IL Jar la dr6pta nóstra, paretele neted, impodobit cu cadre sicu cbipurT, este spre Mléza-nópte.

Aci, in camera, noT nu mal vedem cu ochiT orizonul ceru-luT, ca afara. Vedem, pe patru laturT, numaT ceT patru prep

In clasa cele patru puncte cardinale, Tata cum le insemnam:Culcam orizontal tabla pe dotia band, orT pe doua:scaune. Apoltragem pe dinsa o linie dr6pta,

ftdin marginea despre Vest a tableTpang la marginea eT despre Est.Apol adsta linie o incrucisam cualtä linie drépta, care are un cap6t E.spre Nord si cel-l-alt spre Sad.Ast-fel se forméza pe tabla o eru-ce. Crucea acésta ne infatisézatrupul nost,u stand drept si cumainile intinse, orizontal. Fie-care 6.

din bratele crucil este indreptat spre unul din cele patrupuncte cardinale.

36

5S1

www.dacoromanica.ro

28. Faso lea.*Una dintre legumele cele mai folositóre este fasolea.

Ea cresce si in gradind si la camp, printre porumb.Faso lea are rädacinA fircisd, din care cresc mai multecotdre subtiri §i rotunde. Cu cotórele, fasolea se urcápe araci pand la trei metri inAltime. Frunze le ail formainimel si sint perOse §i cu marginl implinite. Florilede fasole sint nisce ciorchine, de colóre verde. Din florIse fac peistaele, de colOre verde sail geilbide. Fastaelesint sag drepte sag incovoiate ca o sabie. In ptistalse and sése pana la opt bóbe de colOre deosebitd §ide forma oului. Faso lea se pune in cuiburi, in acelaspämint cu porumbul, cu care se sapd si se prdsesce.Faso lea se mLinanca sag verde, sag uscatei, sag simuratei.

Faso lea este de mai multe sofurI. Faso lea care nu seurcä pe araci Se numesce fasole alogci.

Cam la fel cu fasolea este mazcirea, lintea §i. bobulTOte aceste legume se numesc legume peista6se.

Mai ales fasolea, mazdrea si lintea formézä o hranäplAcutd ; dar cam anevoe de mistuit.

Pe camp,cresce meize-trickia, trifoiul §i. lucerna, carefac si ele un fel de pästal si care sint o hranä fOrtebund pentru vite.

39. A.Train in phinintul Cantian.* Trecuse anI multi de cand fa incurcatura de la Tur-

gul-Babel. In léra despre 11.6sarIt, unde ramasera ur-masa lul Sem, era un om maI drept si mai ini.eleptdecal totI. Numele lul era Avraam. Dumneclea II lubiape Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales, ca sa fieparintele until popor drept si intelept, ca si el.

LuI Avraam I-a spus Dumnedeti, ca sä plece dintre45meniI cel rël, printre carI el traia. I a poruncit sa. mergIntealta lera, mal spre Apus. Acea téra se chlema.:Pdmintal Canaan. Dumnedeil a fagaduit lul Avraam,ca acea lera. 1 o va da pe seama lul si a urmasilor

3 7

.

www.dacoromanica.ro

lul. De aceea, Pamintul Canaan s'a mal numit si Pd-mintul fdgecduintit

Avraam asculta de vorba lig Dumnecleil. El Ilia cusine pe solia sa, Sara, pe nepotil si pe argatil sel, $ iVote turmele sale de ol, de bol si de alte vite. Cu togplecara si se aseclara in Pamintul Canaan. Acolo, eraillocurI frumOse si roditore ; pe acolo curgea si riulIordanul.

Dar, tot acolo erail si doua orase marl, Sodoma siGomora. LocuitoriI dintr'insele ere"' Omenl rel. Dumnecleil hotari sa '1 pr6padesca. De asta-data insa, nu-Iineca pe dinsiI in potop de ape, ci II arse cu focpicat din cer. Sodoma si Gomora se cufundara inpamint. Pe locul unde fusera ele, se intinse o apamare si sarata, o apa amara si veninelsa. Intfaceaapa, nicI pesce, nici lerba nu pOte trN ; de aceea sesi chIerna Marea-Mórlet. i azl Inca trece prin aceamare raul lordanul.

Dupa. peirea Sodomel si Gomorel, Avraam si Saratraira linistitl in Pämintul fagaduintil. El ajunsera safie Omen1 batranl. Dar numaI un lucru il mahnia tare :Dumnecleil nu le daruise pana atuncl nicl un copil.

Insa Dumnecleil, pe card el il ascultara si caruIamereft se rugail, nu 'I lasa nemangaiatl 'Ana la sfarsit.Dumnecleti e bun si drept :

Pe cei r& ii pedepsesce ;Gelor drepti le rdspldtesce

40. Ceapa* Tot un fel de legume este i cépa.Cépa are rdddcini multe, firOse, care 'les din partea

cea umflatd, ce se numesce bulb. Bulbul este formatdin mai multe pdturi cdrn6se care, la suprafatd, ail co-lOre, ori rNie, ori albd. Bulbului ii clicem cépd. Dinbulb cresc foile cele lune §i Ole, induntru. Din mijlo-cul foilo- crepe cotorul, in al cdrui vdrf, prin luna luiIunie §i Ellie, se véd floricelele cele albe-verzul, informd de buchet. Cépa are un gust ce usturd. Ea se-mändncd orif crudd, oil gdtitä in bucate.

38 ____www.dacoromanica.ro

La fel cu cépa este arpagicul i usturoiul, care shitmai midi decal cépa. Tot un soia de cepa este $i prazul.

Cépa, usturoiul ci arpagicul se cultivä in straturPprin gradinile de legume ci, une-ori, §i pe camp.

41. Fetita i Porumbita.

** Porumbifel)Tu drag-uP,

Unde iI spelt ore

chz,Forit,Albele aripi Ore

Doar n riga,Sag and /*tilt -

Te fact frumufich ?Sag in valeLángi cale

Te spelt ?

Frumusefea&meters

lint placeCa ci tine

E mat bineSuiletu- mg siz' fie.

3 9

Fulgiforit,

?

ci tnie.

',dada

Si

www.dacoromanica.ro

42. Mimi clasei.** Noi ne putem orienta In camera clasei nOstre. Dar

acéstä camera noi o putem desemna in forma maimica, ori pe tabla, ori pe placà, ori pe hartie. in de-semn, paretil II infati§am prin linil drepte off strambe,dupd cum sint i ei, drepti on strambi. Cele-l-alte ob-lecte din clasä §i. adech, u§ile, ferestrele, soba, bancile,catedra i altele, le insemnam tot prin linióre, fie-carela locul ség.

Dar tOte aceste nu le putem InfatiO. 'n desemn, a§ade marl cum sint ele, in fiinta. Trebue pe tote O. leInfatiOrn mai mid, ca se Incapa. Apol trebue sa lepotriyim la locul Mr, Inteastfel ca sa nu se arate, unelefata cu altele, mai mari sag mai mid, decum sint eleIn adevhr.

Daca paretele despre Mléza-zi i cel despre Mioza-nOpte sint lungi, fie-care de ate 8 metri) nol in de-semnul do pe tabla II Infati§am prin cate o linie nu-mai de 8 decimetri. Dacä fie-care parete este do cate 6tlametri, noi In desemnul de pe tablä, IT infati§am princate o linie numai de 61/2 decimetri. Dacà fie-care bancaeste de 2 metri, in desemnul de pe tabla o InfatiOmprintr'o linie de 2 decimetri.

Paretil de 8 metri II desemnam pe placa §i. pe hartiecu liniOre de 8 centimetri ; bancile de 2 metrile de-semnhm prin linii de 2 centimetri.

Desemnul clasei se chlOma ch. este schila sag planul

Planul clasel ne arata spre ce anume puncte cardinalese and a§edati paretil §i tote obiectele din clash..

Astfel se aratd pe plan, direclia clasei §i a obiec-telor dintr'Insa.

Dar planul clasei ne mai arata §i cata intindere inlungime §i in largime are clasa, precum §i tOte oblec-tele dintrinsa.

Apa dar, planul aratei tot-d' auna difectia 0 Intin-derea lucrurilor infeifipate fiuteinsul. Pe planul clasefne putem dar orienta intocmal ca pi in, camera clasei.

- 40

t

clasel

www.dacoromanica.ro

43. Scumpul mai mult pligube§ce.*Mai de mult trdia Inteun sat, dinspre Olt, un orn

forte avut. El avea belsug de tOte, i vaci, i bol,cal, i turme de 61, i bucate, Incat mai cà nu le sciaseama.

Dar bogatul nu manch de cat Unto, fiind-ca acéstaera mai ieftina. i apol Jul lintea II se pärea mai hra-nitOre dintre tOte bucatele.

ca sä manance numal cat II trebuea neapärat sprea nu muri de fOme, el numéra, pe fie-care di, una cateuna tOte bObele de, lipte, ce se puneati. in 61ä.

cum el se gandia mereü la bObele de linte, Iluita de cele-l-alte treburi mai marl. i cu chipul acestael perdil mai mult. Cad, pe cand el economisia cate-vabObe de linte, servitoril II furaü lucruri, ce pretuiaiimil de ocale de linte.

Scumpul mai mull pcigubesce.

44. 'Varga i sfecla., * Printre legumele cele maY obicinuite num6ram varcla,sfecia.. Tarcla are o radacina grósa, principala, din careles mai multe firicele. Tulpina verde se numesce coolan. Dincoclan cresc nisce frunze late. Mal spre 'Orr frunzele slut malinguste. Frunzele se lipesc bine una de alta, incat formézao ceipettina" rotunda. Floricelele verdel a4 o colOre galbena.De la varda numal foile se manaaca, verdt sa4 murate, pre-gatite in diferite chipurl.

Sint mai multe solurl de varcla, ca varcla alba, varcla rosievarda créta i altele.

Cam la fel cu varda este salata, numal ea ea are o cpilIinil maY mica.

*Veda are o radacina carnOsa acoperita cu o cOja roscatainchisa; miezul iY e rap..

Varda, salata si sfecla, tOte at truncliful mOle i zamos.,TOte aceste legume se Intrebuinteza, ca adaos, la bucate.

Tot legume sint si morcovii, i postdrnacii, §i patrunjeil,felina, conopida §i ridichea.

41

si

www.dacoromanica.ro

45. Jertfa lul Isac.** Mu It s'aii rugat Avraam si Sara de Dumneleil,

ca s. le dea i lor un copil. Dumnecleil le-a implinitdorinta si, tocmal la vreme de balranete, Ii s'a nascutun fla ce I- au clis Isaac.

Batranit parintI tubiati pe Isaac, ca lumina ochilor.Atuncl, Dumneclea a voit sa vacla dad. Avraam il as-culla intru tOte. El a incercat pe Avraam.

lute() qi, Dumneclea l'a chlemat si I-a spus asa :Avraame ! daca tu cu adevèrat m6 tubescT pe mine,mat mult decal ort-ce pe lume, sa-mi dal mie pe fiul,teu, Isaac..., sa mi-1 jertfescl !

Avraam n'a stat nict un moment la indotela. El in-data s'a suit pe un munte inalt. A gatit acolo tot ce-trebuta, ca sa jertfêsca lul Dumnecleti pe copilul WI Isaac...

Dar, tocmal cand Avraam voia sa jertfésca pe-Isaac, se arata un inger, tramis de Dumnecleii, si '1

Oise asa : Avraame. Dumnecleu nu votesce, sä te mah-nésca pe tine ! El m'a trimis sa-tt spun, ca-tt crutape fiul tèü.. Lul Dumnecleil sa-I jertfescl un berbece !

indata el vëclura un berbece cu cOrnele incurcate-inteun desis de alaturt. El injunghiara berbecelejertfira. Apt:A se intOrsera acasa, mul (umind lul Dumnecleti.

Avraam mat tral ant indelungatt El capéta o mul-time de nepotl si de stranepott Cand II veni ceasulsa mOrn, unchtasul Avraam inchise binisor ochitviéta i se gat* fara nicT o durere.

Par'ca ert un om, ce dormta.Dumnecleil 1-a luat la sine, in cer.Asa este mórtea omului drept infelept.

46. Castravetele $1 pepenele.* Castravetele are r6d5cina sl5but5, cotor lung, Yerbos §i sub-

tire, care se intinde pe ptimint. Frunzele sint marl, cu margintcrestate. Florile castraveteluY sint galbene. Fructul luY este càrnos-1unguTe i cu c6j11, cu ghimpT. Inntiuntrul fructululuT se aflämultime de seminte. Castravetele are un gust cam acri§or

42

§ipi it

pi

liniptit

pi

si

www.dacoromanica.ro

se mananca, ca i cépa, orY crud, orY Oat cu bucate, orrmurat.Cum sint castravetil acri ?

Cu castravetil sém6na, la forma pepenii §i dovlecii. Pe-penele are fruct rotund sat lungulet, cu fata impartita in feliT,a§edate de-a-lungul. COO este mal adesea asp* miezul e gal-ben §i mustos. Sint pepenI galbenT §i pepenl vercp cilrora lema! dice §i hthenge §i harbuz. Lubenitele sint maY marl decat pepenil galbenY, at forma rotunda, cu cOja marl tare §i,neteda, mlezul alb, IT* sad galbuiti §i. forte mustos.

La fel cu pepenele este dovlécul care se mtinanca copt.

Fasolea , varcja, sfecla, ridichea, morcovul, céparusturoiul, castravetele, pepenil f i cele la fel cu din-sele, ant de mare lobos pentruhrana ómenilor.

47. Fetita murdara.

*Lina era o fetita, care nu prea tine& sa fie curata.De capeia vre o rochie nOtia, o vedeal de a doila 0cu dinsa murdara; ba de multe orl si rupta. Cand seumplea pe manl cu ceva, ea se stergea pe halne. Candumbla pe ulita nu baga de seam& unde Oka ci intrà.

d'adreptul in tOte baltacele, de-'s1 muia pantofil si.,10stropia, hainele.

Intr'o di de Dumineca Lina pleca, cu mama-sa laplimbare.

Cu vre-o cate-va cjile mal nainte ploilase. i acumise mal dia. pe icl. pe colea, cate un mic baltoc. Lina,dupä obiceiul el, nu putek sa umble fara sa se mur-darOsca. Asa, ea 10 umpla indata de noroiii incalta--mintele 0 halnele. Muma-sa vedea, bine ce facea Lina ;dar de-o-cam data nu dise nimic.

Plimbandu-se mal mult timp, lata ca de zaresc o po-rumbita, care tocmal se lasa din sbor, ca sa bea apa dinrauletul ce era In apropiere. Mama II dise atuncl Line! :Iata acea:porumbita vrea sa bea apa din raulet. Ulta-tebine la dinsa 0 bag& de seama cum o sa faca ea!

Porumbita se lasa din sbor si se asecja cq piclOrele la


un loc svêntat si, de-aci. saltandu-se din piétra in pietata

Scil tu, Lino Vise atunci mama. pentruce porumbita umbla cu bagare de seama si calca pe pletraca sa bea apa.?

Da, mama scid ; porumbita se pazesce ca sa nuse umple de noroid.

Daca-I asa apol de ce nu fad si tu ca dinsa ? Nule rusinezI tu de acesta pasare ? Ia ! ulte ce murdaresint hainele pe tine ! Pentru ce nu te pazescI si tu ca po-rumbita ? Ce fel ? Se pOte ca o pasere sa scie sa se tiemal curata de cat tine?

Lina Incepa sa planga. Iérta-me, mama! Visedinsa.Cunosc acum ca am facut red; dar me void sill,sä flu ieu d'acum Inainte curatá, ca porumbita.

Lina se tind de vorba i d'atunci Inainte o vedeal. Intot-d'auna, cu haInele curate si bine ingrijite.

4S. Planul kleoleT** Clasa !Astra e nurnai o camera, din clgdirea, care se chiémgscóla. Ori ce clasti de sada p6te sa alba i o curte si o gra-ding. In cucte si in gradind pOte sg fie o fantanti si mai multiarbori ; pot sa fie si alte eladirT mai mid.

Saila 'Astra are §i ea curte i grading cu arbori i fantan,g.NoY putem sg desemniim i planul intregel sale, cu al curtil

*i al gradinit, si al tutulor pgrtilor ci. Cand lucram un ast-fel,de plan, nu trebue sa Litam Did aci directia i intinderealiniilor, prin care infatisam t6te obiectele de pe plan. -

Diree(ia o pastrgm and in laturea de sus a planuluT de-semnam tote obiectele, cate in fiinta se afig spre N.; la dreptadesemngrn cele despre E.; in josul planulul, infatisam pe cele

'despre S. si la stelnga pe cele despre V. Astfel facem orien-tal ea planuld.

Cu intinderea Iatg curn trebue sg facem. In planul nos-tru avem s infatisam o intindere cu mult mai mare de catIntinderea clasei. Dar locul pe tablg, pe plug i pe hartieeste tot acelas. Trebue dar ca masurile pentru liniile dinplanul ce facem acum, sg fie mai mid.

44

ma.

www.dacoromanica.ro

In curtea scelleT se tin recrea(iile. Acolo se intAlnesc la un .loc scolariT din tOte clasele. Acolo ei fac impreunA mi§carY sijocuri gimnastice. E bine ca el s5 fie atund resell i volo0;dar s5 nu facä neorânduell, nicT sä se arate rl i grosolanTcu tovar5si1 lor. CAnd lectiile se sfirsesc, fie-care scolar se in--three acas5, la *intl.

Casa p5rintOsc5 a fie-c5ruT §colar este si ea o cl5dire, ellcurte si cu gr5din5, cum este sale. Fie-care scolar 'mite s5desemneze planul easel pgrintestT, intocmal precum in clashs'a lucrat planul §cOleI.

49. Dragsn-Todit la vinitOre.*Nu dupa multa vreme, de la aseclarea lui Negru-

Voda in Tera-Romanesca, alt domn roman, anumeDragos-Voda intemela inca o domnie romanesca, pra-Mo ldovei.

Dragos-Voda stapania., tot in Carpart, in pärtile celedin mal spre Miaza-nOpte, peste o Ora ro-manesc6, ce'l viceMaramureq. In Ma-ramures erail codrilfOrte marl, in carl tra-tail fOrte multe fléreQi.).

animale sèlbatice :ursl; lupl, mistretl,cerbi, capridre si al-tele. LuT Dragos-Voda11 place& mult vana-tOrea.

Dragoq era un-forte bun vasneitor** Intio qi, Dragos-

Voda, cu voinicil sel,plOca la vanatOre. Po-vestea asa ne spune :

Ghidga 1., Opera luilac pustiul codrului.A plecat la &radars...

--(Dragos turbans ca un sdre I

4 5www.dacoromanica.ro

Cerbul mare, /Atli/ perSi vulturil cad din cer!...

lata mar' ca de-odatd0 poena se arata,Inverdita, inflorita

...$1 de lume talnuita;Jar pe iérba 'n poenipCanted o

Dragof, Dragof fratidre,Lasa ochi ta sa sbo'releste culme i cámpiiPascute de herghelii .

De un zimbruCarc-o calca 'n

Peste vJ, peste gradiniUnde-s roiurl de albini ;

Peste ape curge'lare$i dumbravi résunaldre.Cdt pamint tu vei vedeaE coprins de sestrea mea.S'a cea d'albd de mosie-Tata 'n ved a ta sa fie,Cad prin tine ar fi scapateiDe o Hard 'nfricqati,

fioros,sus en jos!

de-odatä se audi un muget ingrozitorse cutremurà pämintul.

Din reia iata ca iesiaZimbrul aprig ca un smeaCu lungl came ca de lett$i cu cdrne

cu aripi la copite.Fiera crunta .,si turbataPléca fruntea lui cea data$i sarind, mugind cid eor

Peste mdndrul Waiter ;lard Dragof se (inca

de par'c6.

6i al zimbru cum veniaGhidga'n frunte aruncec

Fruntea'n dottei4 despica,Apoi capul tiviet;

lntr'o lance paned$i plecd cu veseliePe frumdsa Zvi moieDe pagan'', sa o ferésca

ca domn sa o domnésca.

46

copilitä...

f

'1

d'a1b5,

o(clite,

'i

il

.Si,

www.dacoromanica.ro

50 Orientarea dupl stele..

** Inteo sere frum6sä dascalul chlema pe q.colarii seila §cOla. Dascalul voi sa-i invete cum p6te cineva sà seorienteze tii n6ptea.

Cerul era limpede, senin far/ de nori. Stele le mil §i.sute, unele mai maxi, altele mai märunte luciati pe boltacerescä. Dascalul arata copiilor, tocmai sus d'asupracapetelor lor, douei grelmaj6re de stele, cam tot la unfel randuite ; dar doend una cu alta. In fie-care din acelegramajOre erail cdte pépte stele. In fie-care gra/IA.0rd,patru stele eraü apdate in patru colturi, ca patru r6teale unui car ; `far alte trei stele inaintail cam piezi§,parc'ar fi o oifte sail o tdnjéld- incovoiata, de care seinjugei boii.

Dascalul le mai dise 'Inca : Aceste douei '447'1'4 *in car& 'viagreimeijore de stele se numesc carele cu

boll Unul e carul cel mare; altul e caruleel mic. Unul par'ca merge de la Rashritspre Apus ; altul de la Apus spre Résarit... /De cate ori ridicaff /-1

ochii in sus spre cer)1,,§i vedeti, in fata v6s-

..,tea, amandouà carele ........ltif..cu boi; sá sciti binecà intr'acea lature .a cerului este chiarIlfiézei-n6pte, sail Nordul. Atunci in dosul vostru seaflä Miézei-qi ; d'a drépta e Re-seiritul 0 in stdnga eApusul.

Dupa carele cu boi ale cerului puteti dar O. veorientati pe pamInt §i nOptea, cand lucesc stelele,precum dupe s6re ve puteti orienta ditia, cand din sulluce§ce in zare.

Stelele, numite carele cu boi; stail nOptea tot-d'aunad'asupra capetelor nOstre. De acela pe ori-ce planNordul se insemnezd sus, Sudul jos, Estul la drépta§i Vestul la steinga.

Cand desemnem un plan, noi mai intaiil a§ecjam ori-

17

o-......

www.dacoromanica.ro

zontal tabla, ori placa, ori hârtia pe care lucrätn. Darapoi când ridicdm in sus desemnul, trebue negresit säingrijim ca in tot-d'auna laturea Nordului sä vie susspre tavan, i laturea Sudului jos spre podólä.

Cum te vei orientà diiia ? si cum n6ptea ?

51. Rugilelunea de Ora.

* latet nóptea a sosit !Dómne, Tu ni-o-al trimis.latd vremea de dormit,Timp de petrecut in vis !Ochit noftrit 'nchide I, Bune ;Dar veghtéza-ne cu at TEt...Grija Ta spre not o plate,qi spre mart 0 mititet.

Dupd munca ce-am feicut,Dd-ne Dómne-un somn dorit ;Dd-ne pace'n aqternut...0, fit Dómne- prea mdrit !

Amin !

48

.7

_ -

www.dacoromanica.ro

52. l3unul Scolar.

*Andreiii era. un Mk de sépte ani. Parintil lul erati.nisce Orneni saracT; dar de tréba. El il trimisera lascOla. Andreiti, in t6te Vele, se ducek cu mare pia-cere la scOla. Doar numai cand era. bolnav, lipsia. delascOla.

Fata, urechile, gatul si manele II ere' tot-d'auna cu-rat spalate. Peru! lul era. frumos pleptenat. HaTnele sile tinek curate. IV erk mai mare dragul sa te uiti la el.

Andreiii era un Met curia.Pe ulita el nu alerga. in sus si in jos ca copiii cel

nebunateci. Nu se certk, nu se batek cu alp bAell; nuarunca, dupa cani. El umblk linislit si, cu bun& paza,ocolia locurile norolOse. De intalniä. Andreiii pe vre-unbatran, il salutk cu bun& cuviinta.

Andreig era un Mit afea'ai fi cu pur tare bund.In scOla, Andreiti se aseclk indata la locul sea. El

IV punea. manele pe banca. PiclOrele si le rezemb. descandura de desubt. Trupul si'l lima, rezemat de spa-tele banciT ; capul sus si ochil IMtá la invetator. An-dreiii luk aminte ce le spunea, Invetatorul. Cand il in-treba., se sculk frumos, sta drept si respundea limpedesi cu glas tare. 'Me lucrurile si le tinek In buna ran-duiéla. TOte si le avea. la locul bor.

Andreia era Un &lit Cu minte fi inklept.In putina vreme, Andreiti inv6ta sa scrie, sk citésca

si sa socotésca. El desemna. si canta. de'-ti era. dragsal veclI si sal aucll. Parinp lul nu mai puteaa debucurie. Inv6tãtorul si conscolarii lui il lubiail fOrte mult.

Vara, la esamen, a venit in clasa lul Andreiti undomn bogat, sa asculte pe copii. Acest domn fu fOrtemultumit cu respunsurile lul Andreiti. Invétatorul IIspuse ca. Andreiii este cel mal cuminte Met din clasasi ca e sarac. Atunci domnul lua pe Andreiti la sinesi ingriji de crescerea hit Ast-fel Andreiil putu sa is-pravesca tOte scolile si, când cresca mare, el se Maiun domn invetat si cinstit de tOta lumea. El atuncl

C. de Cit. p. el. IL prim. rur. 49 4www.dacoromanica.ro

era sprijinul parintilor, sel la batranete. Pe bine-faceto-rul seil il cinsti 0 II multumi pe ate dile ova.

Andreitl a fost tot-d'auna curat, cu purtare &endfi cu mink ineeléptd.

Dumnedeti a poruncit :

Fe tateil WO si pe mama ta scri einstesci,Ca bine si 'ndelung pe pdmint sa trdesci!.

53. Ce te legeni codrule ?**Ce te legent codruleFdra plOte, farit ventCu crengile la pamint ?De ce nu m'a; legena,Dacti trece vremea meal_Piga scade, n:9plea crefce,i frunziful se rargce.

Bale venlul irunza'n dungd,Cantareeit mi4 alunga;Bale ventul dint? o parte,lérna-r ia, vara-1 departe..,Ci de ce sa nu me plec,Dacit fidserile irec ?...Presle varf de ramurele,Tree in skluri rândunele.

se due ca clipele,Scuturând aripele.5'i na lasd pustiitVefleVit fi amoreit!....

54. Datorille-eatre batrini.** A lost odata un unchTé batran, batran. Dinsul nicI

nu mal putek sa vela bine. i manile VI tremurail.nu se putek tinek bine nicI pe piciOre.

Ast-fel cand sta la mask cu fiul sea 0 cu noru-sa,11 se intimplk cate-odate. sä verse din lingura pe fata

- 50 -www.dacoromanica.ro

tmeseT. Tinerif se scarbira de el si, de la o vreme, nu-1anal läsara sa stea cu el la mass, ci if dedeati demancare de-osebit, pe vatra.

0 datit unchfésul manca dinteo farfurie, la vatra. Elprinse farfuria cu mana. Si cum If tremurati manile-ca frunza, el scalp& farfuria jos, in cat se sparse nu-maf decal. Nora unchfésuluf se sup6ra de lucrul acestafOrte si mustra aspru pre batran.

Si ca sä nu mal sparga alte farfuril, cumpara peseama batranuluf o farfurie de lemn, ca sa manance.din aceea.

Batranul manca din vasul de lemn, si Wed, f i oftet.Intel:, cli nepotelul sü se juca prin casa. El stranse

%anal multe bucatele de scandurf mid si incepii sa lepotriveSca una cu alta, fn forma unuf vas.

Ce fad tu? il 'ntreba tata1-s6ti.Fac o farfurie de lemn, din care set rim/nand

Domnia-Ta qi mama, ccind voiit fi di mare, §iDomnia VOstret yeti fi bdtretni, ca bunicul !

Atunci, barbatul si muierea se ultara lung unul laaltul. Lor le Ora reil de ceea-ce facura cu fatal lor,cel batran ; lacrimI de rusine si de durere incepura sale curga din ochl. Din minutul acela, far pusera prebatranul lor tata Ia masa si il lubiait, si il respectait

ierta it greselele, ce le faced din sletbiciuneabdtranetelon

Set onorezi gi set respectl pre cei bdtrdni, etc/ et.ctic vgclut qi aft trecut preste mai multe intimpldri.Ei slut mai intelepti la sfat, qi mai bunt la inimetde cat multi tineri.

55. CuInea sail brichtitria.

*Gaud mi-e Mine, m6 gândesc la mâncare ! Dar, man-carea la cuine se face. La fie-care casd se and si o-cuIne. Cuinea este o camera', care trebue in tot-d'auna-sd fie forte curatd.Peretil ei sd fie bine spoiti si podéla

5 /www.dacoromanica.ro

ei bine spdlatd. In cuine este o vaträ, unde arde focuLD'asupra vetrei este un co§ sag horn, pe uncle iese fumuL.

In cuine, pe fie-care di, mama off servit6rea gdte§cebucate. Cuinea se chlémd §i bucdtdrie.

Bucatele se gdtesc cu apd, cu came, cu lapte, cmor ez, cu legume, cu pOrne, cu Mind, cu sare §i cu multealte feluri de merinde.

Cele mai multe bucate se fierb, se coc §i se frig lafoc. In bucdtdrie, focul do pe vatrd se face, oil culemneon cu cdrbuni de lemn, ori cu cdrbuni de pdmint.

**La gdtirea §i fierberea bucatelor se intrebuint6z1multe unelte §i multe vase.

Uneltele pentru foc sint : Pirostril, cle§te, vdtraid §ilopatica.

Vase pentru apci sint : Putind, ciubèr, hdrddg, p uti-nicd, donitd sag cofd, urcior, borcan, cand, butelcd saitsticlä, clondir, ulcicd, ndstrapd ori c6§cd.

Vase pentru fiertul bucatelor slut: Cazan, cAldare,tavd on sinie, OM, cratitä, capace.

Uneltele pentru ycitirea bucatelor sint : Satir, cutit,tocdtor, lingurd, frigare, grätar, piu1ià i pisdlog.

Vase pentru mdncare la masa' slut: Strachind, ca-stron, taler, farfurie sag blid.

Alte unelte de masä sint : Cutite, furculite, linguri,solnitd, carafd, pahar, fete de mash', §ervete §i altele.

T6te aceste unelte §i vase se and in bucdtdrie. Eletrebue sd fie tot-d'auna frumos sphlate, bine curatate§i ränduite fie-care, la locul sög! Numai atunci se potface, cu inlesnire, In cul'ne mancdri gustose §i sdnAtOse.

91Anc1ivicu coi11uct,e,/g-wru57,

rtoo4A,tt cuiiineiirmiartimura- 5 2 -

thigire,

www.dacoromanica.ro

56. Cum e tOmna

* Scolile se incep pe la sfarsitul veriY, la 1 Septembrie.Lu na Septembrie tine si de yard si de teeing.

pilele de la inceputul tómneT slut Vile frumdse. Nu estenici prea cald, dar nicTprea rece ; este cum emaY bine si maT placut.pilele Inca incep a fi dince in ce maY scurtenoptile maY lungi i maTrdcorOse.

Bucatele, de pe camp,inafara de porumb, sintmaY tote culese. Gradinelesint pline cu tot felul deverdeturt Merele, perele,persicele, prunele, gutuile

nucile, unele sint cópte,altele se coc aCuma. Unelecad de bund voYe. Pe al-tele le culeg de pe pomY

le asecla pentru Tern& Ce bucurie pe copii, and cad pd-*tele din porn i trebue s le culdget de pe jos 1 $i strugu-role se core pe deplin, dupd ce l'a dogorit bine sOrele de yard.

** Tot tOmna, berzele, cocoriT, rândunelele i alte pas6r1,care vara an petrecut-o in terala noT, se pornesc in sbor, direWile de spre MTeza-Vi, uncle10 pot gasi hrana i pe tim-

431 pul TemaIn cele din urma lunY ale

tOmneY, pe la sfarsitul lul Octorn-- brie si in Noembrie, dupa

lesul viilor, aerul incepe a seeel maY tare. NoriT se indesa pe cer; adese-orT plona Vile siaoptl intregi. ApoI bruma cade pe bite verdeturile i pe Vote

5 3

cu-

§i

*m.sz-1-,;.

fA?k,

si

Ca

www.dacoromanica.ro

florile si le ofilesce. Ele r6mAn ca op5rite dupg ce le a Mutbruma. Frunze le cad de pe ramurile copacilor, scuturate devent. Ventul, vAjrae- si trunzele cklute le plimbä de colo pangtcolo, pe pämint. Par'cd totul este pustit.

Iatä asa e tdmna, vesel5 si pläcut6 la inceput ; dar tristl§i posacd cAtra sfArsit.

57. Miele credinclos.** Ce este canele?Cum este el ? Ce face canele?

Doi hoti intrara inteo nopte in curtea unul Oran cukstare. Hotil aveail mare pofta sa manance came degasca orl de rata, sail chiar si de gaina. Dup. ce etsarira binisor in curte, se ultara in tOte partite. NUzarira tipenie de om ; dar inteun colt al curtil \Ted umcane volnic... Era. Grweiii.

Griveiti se facii, ca nu-1 vede... r 0 sa-1 asvarlinicate-va bucati de mamaliguta rece, ce ne-a mal r6masin traisti ! Asa o sa-1 astupam gura ! N'o sa mai latre !

Asa I isl clisera hotil si mi se apropiara binisor deGriveitl. Apol II si aruncara cat,l-va bulgari de mama--liguta uscata... A ! se gandi Griveiti, vol cre-deti ca cu faramaturile acestea mi-ati inchis gura ! NT6

inselati L. Am se vestesc pe stapanul meinSi, Griveitl incepii sa latre cumplit. Atunci stapanut

lei numal cleat sa vécla ce se petrece in ograda...Hotil o luara la sänätOsa !

Griveiil era un, cane credinclos.Cdnele este cel mai credinclos tovareif al ornulut.

58. Curtea..** Casa mistrg este Imprejmuitä de tdte pgrtile de un garct

din uluce, de scandurt Locul imprejmuit din fata case se-numesce curie sati ogradd. In eurte se atilt grajdurT pentrttovite §i. caT, sopróne pentru case si trgsurT, cosare de porumb,,cocine.pentru porel si cotete pentru p6s6r1. In unele curtISmaT este si cate un put.


La nrase, curtile slut asternute cu pIetrA, sad cu nisip, casA nu se facl noroid. In multe cup se planteza i arborfpe langa uluce, yip s6lbaticA on copaceT de mArime deose-bits. In curte se aseza lucrurile ce pot sa stea afarA I ilnil sA

se strice, precum, lemne de foc, pletre, cArAmide, i allele.

**In curte lucrezd OmeniI deosebite lucrud, de cad ad nevoepentru casd, sad la munca chmpulul. ClAdirile pentru adA-postirea animalelor este bine ca sA fie facute i ele intocmaIca i casa, si din material solid ; Tar nu din gAteje sad dinstuf on trestie. ApoY este bine, ca orl.ce clAdire sä fie maldepArtata de casA, ca nu cumva, intirnplandu-se sa se aprinclAuna dintr'insele, sA arcld tote, impreunA.

Curten sA fie largA i curatti. i t6te lucrurile dintr'insa sAfie in blind rhnduield adicA fie-care lucru la locul sea !

Aqa este curtea unui bun gospodar!

59. Animalele domestice patru-pede.cum stilt ? Ce folos aduc ele omului

vaca, boul, calul, mAgarul, Ola i porcul slatanimate de casci. Dinsele, tete sint animale blonde. TOte ad&ate un cap, chte un trunchil. cafe o cOdA i chte patru pi-dere. De aceea le dicem i animale patru-pede. Animaleleacestea fac puT sad feti vii, cad sern6nA cu pArintiI lor. PepuiT lor, cat sint mititet ii hrinesc cu lapte ce-1 sug de lamamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animatesug4tdre. La aceste treY puncte sjmenci chnele, pisica, vaca,boul, calul, mAgarul, Oia i porcul.

Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unclede altele.

** Odnele, de obiceId, este maI mare decal. pisica. El pcizescecasa. Chnele este animalul cel mal credincios. Locul lul estein curte, undeva. ChniT eel nil, clitia, se tin legatl prin cotete.ApoI nOptea le Um drumul. Miele este maY primejdios, childeste turbot& Chnele turbat nu maI cunOsce nicY pe stiphnulsift Chnele turbat se pOte cunOsce, curg mered bale dingurA i fuge ca bet, incOce i incolo.

5 5

?

Chnele, pisca,

ca-I

si,

t

www.dacoromanica.ro

Fisica pustieFe stria. Ea este curatd ; dar NO. Candn'o last In pace te zgarile. $i pisica póte sd turbeze.

Canele 0 pisica ingnanca mg cu gust came. Ele sint am-male carni-vore i se vrkjm4esc.

Vaca se tine mal ales pentru laptele el cel bun i pentrucarnea cea gustósä.

Boul este maY mare 0 mai tare decat vaca. El duce Ora-nulul mal tata munca câmpulul: Boul este eel maI Limbicanimal de muna.

Oia este blandä 0 prdstd. Ola se tine pentru laptele, pen-tru branza §i pentru lana el.

Oia te adapd $ i te imbracd.Vaca, boul 0

61a sint animaleerbi-vore. Ele sintanimale rumegd-tore. lérna, vacile0 boil se tine inco§are; one pe-

tree in staule.Cand nu e frig,tOte animalele a-cestea umblä lacamp, unde pasclOrba.

Calul este cel maY frumos animal domestic. El este 0credinclos, §i curagios, §i song. El trage la tr5surg; dar pOrtO0 cMare. Lul il place bine ov6sul.

Aidgarut este prost i rdbddlor. El este maT potrivit pen-tru -purtarea de sarcine, flind-ca este incetinel.. Porcul este lacom. i gdman. El mananca tot ce gase§ce.Porcul maY este 0 stricaclos, 0 obraznic, 0 Arrte murdar. Else ingra§4 repede. AtuncI se tine in cocine. Carnea §i slä-nina de pore sint o brand bung §i nutritdre.

Canele, pisica, vaca, boul, OM, calul, magarul 0 porcul sinttovard0 omulul in WO. Omul trebue sd le dea adapost 0brand, 0 sa nu le bath, nici sa le !mare& peste mgsurA.

- 5 6 -

r4

n s,"41

www.dacoromanica.ro

60. Mi la catre animale.

* Nicolae, un Mk de 8 aril, era fig de plugar i traia.la W.A. Prima-vara, Nicolae nu gasia altä petrecere maiplacutä pentru dinsul, decat s. prindà carabusile smulgai cat() o aripd sag sä le rupd cate un piclor.Pe uring, in locul aripel smulse sag piciorului rupt, elinfigea cate un spin ascutit sag cate un ac furat dela mama sa.

Tot asa facea el si cu pull de pagre. Le smulgea penele,Ti Inepà i le scotea ate un ochig. Ciripitul i piuituljalnic al bietelor pasèrele Ii inclarjiag si mai mult. Ni-cola) le chinuia mereg, pand cand cadeag mOrte lapiciórele sale.

Child se fact" mai mare, incepg sá arunce cu bolo-van'. in calni, sa bata mlelueiI cu nisce clomege marl.Purceil fuglag cu gróza de Nicolae, cad luase obicelulde asvirlia cu o bâtà peste piciorele lor si-I ologia, in-cat abia se mai tarag pe cele patru ale lor picioruse.

Mama sa Ii certa adesea. Nicolae insä nu vola säasculte.

Cand se Meg de vre-o 15, 16 ani, trimiteaeu boil, la pasune. Slabisera bietele dobitóce ; cad nu-mai puteag sà mänance, de vreme ce Nicolae le bateàintr'una, cu ce-I yenta la indemanä.

Tatäl afla, prin Omenil satului, de rkitatea lui Nicolassi se hotari sä-1 pedepsesca.

Inteo di, el aucji un boulOn gemend greg in cosar.Tata alerga numal decit acolo. Ce era ? Nicolae, cu ofurca in mand, da pe nemiluite in bletul Joian. Indatatatal pune pe argat sä scóta boil din cosar. El r6manesingur cu Nicolae, apuca un Meiü i incepe sd carenemilosului tinér vr'o cate-va lovituri, intocmal cumel cara in Mote diebe nevinovatelor dobitOce.

Nicolae plange, OA se rOga de lertare, iagaduIesceea nu va mai bate dobitOcele. Tatal se oprl i II cjise :

Vedi, bdete, precum mie ml-e mila de tine, asatrebue sd-fi fie §i lie mild de Vietele dobitdee. i ele

57

total söü II

i sa

,

www.dacoromanica.ro

simt durerea. Apoi ele ne ajutd la munch' §i ne 'Artasarcinele. Noi sintem datori sa ne ingrijim de hrana0 de scutul Mr. E mare pacat inaintea lui Dumnedeii

e rucine de Omani sä chinuecci animalele.De atunci Nicolae se cumintl 0 nu mai batu, nici nu

mai chinui animale.Ceea-ce fie nu-fi place, alticia nu face!

61. GhicitOr e.*Este un dobitocForte indtantoc.Urechi lungi ; dar minte n'areSi-i cu cruce pe spinare.

Ghici ghicitOrea mea,Ce e?

62. Capra.**Printre animale de cash' suge'tore se numOrd §i

capra.Capra este dar un animal domestic. Capra este cant

la fel cu aa. Capra nu este nisi mare de cat 61a. Eaare aceleac parti la trup : Cap, gat, trunchiii, Odd 9ipatru piciOre. Aca dar §i capra este un animal patru-

ped. Capra sehraneve Cuacelac nutretca §i 6Ia.

capra esteanimal rume-gator.

Numecce a-nimalele ru-megatOre, cele cunosci

tVAI, Dar capranu este intru

tOte, intocmai ca ci 61a. Capra nu are land pe trup, ci

58

,

Si

.

1

ci

www.dacoromanica.ro

per lung, latos §i. aspru. POrul ei este sag alb, sag ne-gru, sag sur, sail ro§cat. C6rnele ii sint mai inalte, su-cite §i date inapoi. Ea are, in barbie, un doe lung §iascutit. COda II este cam bOrcd §i tot in sus intorsa.Capra se imprietene§ce fOrte u§or §1 vine la om dekind vole. Capra e mai tepöng, mai sprintenä §i maiindrasneta de cat Oia. Ee se acata pe rape ; se aninape standi, fa'rl de nici o fried. Se catär6 §i pe copaci,ca sà pascal frunzg. De aceea caprele se pasc cu. maregreutate. La fire capra este veseld, sburdalnick sël-0.1.41 §i neastampèratd. Bärbatul caprei este laputcare une-ori are un miros cam gretos. Pull caprersint iedii §i iedele. Puil n'ag cOrne, ci numal ni§ce m-et& pe frunte. Laptele §i carnea caprei se mánanc/..Din lapte se face §i branzä. La campil §i in munti, ca-pra este do mare ajutor familiilor sdrace. Acestea nupot sä cumpere §1 sä tie o vac/ a§a de lesne ca o ca-prä, care §i ea le dä lapte, cu belpg. dapral pOte sa.dea pe cji §i cloud ocale de lapte. Din carnea caprelse face §i pastrami. Din pOrul de capra se fac, in fa-brice, deosebite materil de postavuri. A§a dark capraaduce omului multe folOse.

Capra este un animal folositor.

63. Calul credindos.** Un Oran se duse, intr'o di, Ware la targ. Innop-

tase cam de mult si teranul nostru tot nu mal sosia.acasa. De gIaba il asteptara sotia si copil panala mlezulnoppl. Top din casa erail fOrte ingrijatl. Uncle a,putut tata sa intarzile asa de mult ? intreba. Costica,Maul cel mare pe mama sa. Abla,abla puta bieta.femee sail linistesca copilasil si sa-I adOrma rand perand.Apol sarutandu-sl puisoril, cu lacraml in ochT, lulpe servitor si amandol, cu o lampa, plecara spre targ.

El mersera ca o jumetate bunä de dm,. ... and colo,larva malul Oriel ce curgea. pe acolo, zarira calul lor... ,..dar fara stapan.


Ce sa se fi intimplat ? intreba femeia, adinc mahnita.Inteaceea se apropiara de cal, si ce vöglura ?... Jos,Fang cal, pe marginea apel, zacea omul fara sa sciede sine. Ce i se intimplase ?

In targ beuse mai malt rachilt, de cat ii ducea4puterile. Se imbatase tun si asa plecase calare spre casa.Dar pe drum cacluse de pe cal, unde 11 si gasira. Bletulcal, in loc sä fi mers singur acasä, apucase si tineacu gura de halna, pe stapanul WI, care altcum ar fi picatin apa, unde s'ar fi inecat. Calul linea, mult la stapanulWI; el il era credincios.

Nevasta, impreuna cu servitorul il ridica lards pecal si 11 dusera acasa... Dupa ce Oranul se trezi adam di, diminéta, nevasta-sa II povesti ceea ce i seintimplase.

Atuncl, omul nostru se jura ca nu va mal bea in vecl,nicl rachiil, nicl tulca, nicl yin, ci numal apa.... intocmalca calul WI cel credinclos si cu minte.

Calul fi cdnele sint animale credincióse.

"Tint-oiri/ 'I/ mtite/fotri

412m-eitiii" Utilirliti MiAlllitel.

64. Iacov $1 copiii sëi.* Isaac, fiul lul Avraam, a luat de sotie pe Reveca ;

el ail avut dol copil, pe Isaac si pe Iacov. Iacov, desimal mic, ert cel mal cu-minte. El ajuta pe parinp, latOte treburile. Era bun cu toV. Se arata drept, cu Mitalumea. Pentru dreptate, Iacov se luptec cu oil si eine.De aceea, si Dumnezeil si Omenil il lubiail. El failnumit pe dinsul Luptcitorul lui Dumnecleic, sail Israel.


Iacov a avut dol-spre-zece btetl. Dintre toti acestiadol-spre-zece feciorl, cel cu inima mai drepta i Cl}pricepere mal agera a fost losif. El tot-d'auna visa afi mare si tot-d'auna judeca cu dreptate. ParintiI Ii Yu-

mult pe dinsul de cat pe totT eel 14.Fratil ceI marl, maI in tot-d'auna, stateat cu tur-

mele la pasune, departe de casa parintésca. Acolo,nu se prea purtail bine. Intro sine meret se certail.Pe polrinti de re'il vorbia4. De oameni nu se ru-finait. De Dumnezeu nu se terneafc. Ra era& !

Iosif, cand afla de asa fapte uricIOse, tot mustra pefratil séI maT marl. Atunci ei radeati de dinsul si IIstrigaa in babe de joc : Nu cumva tu, care estimaI mic, al sa te fad maI mare peste nol ?dnä vedea ca el nu tin seama de vorbele lul celeintelepte, se ducea, si spunek parintilor relele purtarlale fratilor mal marl. De aceea dinsil prinsera maremanie i pisma pe Iosif. II urail de mOrte si chlarail pus in gand plercla.

if o/111/a/Y1/1)0

Allei /OM /CCU n1.1/11kfi.Asa s'a si intimplat cu fratil luT Iosif.

65. Ga sea i rata.*in garlä §i- prin baltile satului mere-it veal, ba rate,

ba gave. Cand te uii la gape, le vedi cum alunec6ele pe apai in sus §i in jos, cu capul ridicat ! Cate-odatale vecji §i cu piciOrele i cu cOda in sus. Atunci sedaü afund cu capul dupd pesci§ori.

Gasca este cat un cocN de mare. Gasca are aripelungi ; dar nu p6te sä sbOre bine. Niel la umblet peuscat nu-i indemanatica ; dar cu atat mai me§tera esteea la innotat.

6

biail mai

e/

Iosif,

4/1/

ii

sal(Tr .

www.dacoromanica.ro

Gasca se ingra§5. repede §i forte lesne, cu graunte.44Jarnea el este forte gustOsa, mai ales carnea de bo-boci maricei. Si &Ale de gasca slut bune de mancat.Penele §i fulgil el se IntrebuintOzd ca umpluturi mol-§i calde, pentru perne. Barbatul gavel se chlOma gdn-sae qi Oscan. Gasca este o pasOre domOld. Ea vede.cu mare bagare de seamä de pull el §i il apOra impo-triva Omenilor §i a cannon Glasul Opel une ori esteun ga-ga-ga» rOsundtor ; alte-orl un «esi-esi> incetinel.Gapile, cand stilt mai multe impreund, fac mare geileigie.

Rap, este, intru tOte, mai mica de cat gasca. Gatul.31. este mai scurt §i mai gros de cat al gavii. Dar cio-cul sag pliscul el este mai lung §i mai lataret de catal gavii. Rata sbiérà tare, Ma-ca! ma-ea! ma-ea!

In cele-lalte, rata se asémOna cu gasca.Gdsca fi, rafa sint pciseiri de apoi. Ele, pe uscat,

umbla greoig ; dar sint mai me§tere la inotat. Ele seshranesc cu pesci§ori, cu viermuletl, cu lerburi, cufructe §i seminte.

Gdina, bibilica, curca, 0/sea fi rata sint pasciride casd, ordtdnit sa4 cobcii.

Gdina, bibilica qi curca slut pdseri de uscat ;-tar gdsca qi rafa sint pcisérg qi de uscat qi de apd.

"PdsOrile de casa ail §i ele viOta, intocrnal ca ani-malele sugOtOre. De aceea §i pciarile aceste se dice ca-sint animale.

Animalele sugi5tOre cunoscute sint patru-pede.PasOrile, fiind-ca ag numai cloud picibre, se chiOma

ca sint bi-pede. Pdgrile, in loc de alte doua piciOre, ail, douri aripi. De aceea pasOrile pot sd §i. sbóre; pe

cand suggtOrele pot numal sa umble.Animalele sugOtOre cunoscute ail trupul acoperit cu

pe'r; Tar pagrile, in loc de pOr, ail pene.In loc de bot, cum ag sugOtOrele, pasOrile ail doe.$i pasOrile domestice se hranesc, ca §i. animalele su-

gOtOre, §i cu lerburi, §i cu fructe, §i cu seminte; va sa

6 2 -www.dacoromanica.ro

(pica si pagrile sint erbi-vóre i grani-vóre. Dar elemaned i carnea altor animale, ca vermisori §i pescisorT;Ira sä 4ic. ele stilt si earni-vOre.

44nimalele sugëtóre pdsdrile domestice se asé-mëncl intr'unele puncte ; 'tar intealte puncte sedeosebesc.

66. Cele della capre.** Dna capre se Intalnira pe o punte. Puntea duce&

preste un prau afund. 0 capra voia sa treca din cOcede Oral) ; cea-lalta voia ä tréca din colo.

Fa-'mI loc, s. trec !dise una. Acésta ar fi fru-mos ! rëspunse cea-lalta.

FA-'ml tu loc ; Eil amfost naI bntiü pe punte

144 Cum se 'Ate una caacésta ? qise cea

sint mal Wren decat tine, si tot sail fac loc ! Niel odatä !

Asa, nicl una nu voia. sä se plece. Fiecare staruia easa treca ea, cea In cele din urma, se maniara.Apol Incepura sa se certe si se luara la Wale Incapete. i ce sa veqI ? Amandoua cadura in para.eraü p'aci sa se Inece. Norocul lor fü ca, tocmaI atuncI,sosi clobanul. El le scapa de la mOrte...

Afa peifesc 0 6menii, call nu se inteleg, cu binele.

67. Gana i Curca.* In batatura i prin curte, pe tango animalele sugf tire,

traesc i past al : Cocosul si gain% curca, raja, gasca i altele.Gclina este maY mica de cat cocosul. N'are nicT crésta, nic

c6da asa de mare ca cocosul. Ulna face ouë, le clocescedin ele scdte puisorT vit soil istoritóra desprePulul ne-

- 6 3

17,-

,

i

d'intain.En

d'intain.

si

www.dacoromanica.ro

asculleitor Udine este maY Iinititil i maY bland! decatcocopl. De la gain! Intrebuintamcarnaa, ou61e i fulgil. Sint maimulte soTurI de glint

Un fel de glint este bibilicasail cap cea pestritt. Ea se vedeprin unele curti boere§d.

Ceak mal mare pas6re domes-tia este curca. Penele curciY sintpestritt sag negre-verduI, sag 0

cenusil. Capul curcieste mic0 gola§; do-cul ascutit. Trupul IVeste lungutet 0 pi-ciórelmalte. Pull decurcA sint forte slg-" butt El cresc gregincetinel. Barbatulcureil se chIéing cur-can. Curcanul estemg mare de cat cur-ca. La cap iT atarng,pe frunte, un motlunguYet ; la urechIare un fel de cered0 la gat o gush mare.Motu], cerceiY i gu04

sint de plele a1bgstrie. $ie maY minunatg este cOda cornmeal.Cand curcanul se supërg, se umflg in pene. AtundLcOda i setidied in sus 0 se resfirg ca o Nita. Cand doY curcanY se

Intalnesc, el se iag la lupta, intocmaY ca coco0Y.Curcile §i pull piule meret ; curcanul insg scOte numaI

cate un striggt tare.$i curcile mgnanch tot-felul de grAunte 0 de verdeturtCarnea de curd IngrIpta este forte gustcisg. Un curcan

bine ingr4at cantaresce pang la §ése §i §épte kilograme 0 se-vinde, in pittA cigar i cu 10 sag 12 10.

64 -

Th

?.

si

www.dacoromanica.ro

Gdina si curca sint pds6rT domestice. Find-ca ele se hranesemaT ales cu seminte, ele se chTémd si pds6r1grani-vore. Gainasi curca sint pciari domestice §i grani-vore.

In ce se deosebesce gdina de cured ?

68. Corpul omenese.

* Corpul omului are trel 041 mai de frunte : Capul,trunchiul 0. mcidularile, adicd bratele ci. pici6rele.Capul este In partea de sus si, la forma, este rotund.La cap vedem, chiar d'asupra, crescetul cf., de amdn-doud laturile, tdmplele §i urechile. 0 loviturd pestetdmple, pOte sd aducd omului mOrtea. La cap, in fatd,vedem fruntea, ochii cu sprdncenele ci cu genele, nasulcu ndrile, gura cu buzele, cu limba §i. cu dinfii §i barba.Gcitul unesce capul cu trunchiul. La gât vedem g d-tlejul cu beregata, cu inghititOrea si cu ornussorul; farinddrät, céfa sag cerbicea. Trunchiul este partea ceamai mare a. corpulul. In partea de sus a trunchlului,se and umerii, pleptul si spatele sag dosul. In parteade jos a trunchiului, vedern pdntecele sag burta, de-orturile, §oldurile §i f Nutul. Tot din trunchig, sianume in partea dréptd §i in partea stangd, sint cres-cute si mcidularile; din partea de sus, brafele §i dinpartea de jos, picidrile. La brate, vedem incheeturile,cotul §i mdnile. La mâni, vedem degetele, palmele,dosul si incheeturile mdnilor. La degete, vedem In-cheeturile si unghiile. Mâna strdnsä . formézd pum-nul. La picfóre vedem poldurile, genunchiile, flue-rile inainte, §i. pulpele inddrdt ; glesnele §i tAlpile cucdlcdiele, cu degetele si cu unghiile si, in deosebite pArtf,incheeturile piclOrelor. Intreg trupul este acoperit cupiele. Din pfele, pe cap, e crescut perul, care il ap6rdde frig, de prea mare cAldurd si de umedóld.

Pe ldngd partile din afard, ce le vedem, corpul omuluimai are si o multime de pärtf din nduntru, care nuse vkl.

Intreg corpul, cu tote pärtile sale, trebue tinut curatPèrul capului, de asemenea trebue spdlat si pfeptOnat.

Ce frumos este un copil curdtel! TOt . lumea se ultdla el cu drag.

C. de Cit. p. el. 11 prim. rur. 65 5www.dacoromanica.ro

69. Inbesce curgenia!

*-- Veçli micup pisicuta.Cum tot mifcii din labutd!De ce face ea aya?

Ea se spalg, drag-a mea !

Vecli micuful porumbelCast e el de frumuelAfa trandru, de ce o fi ?--

Se pazesce, dragl copi1!---

De la aste mkt fetpturiSci ie 0 tuDe haine sci ingrijesciTrupul sci, fi-1 curdfesci!

70. T6dul.

** In fatd, subt frunte, avem cei dol ochi. Cu ochli ve-dem §i lua'm cunoscint'a despre tot ce se aflä in jurulnostru, aprOpe §i departe, despre 6meni, despre ani-male, despre plante, despre pamint, despre aer §idespre cer, adicd despre lumea intrégä sail despreunivers.

Una 6meni §i unele animale Ve'd Thine §i lucrurilecele mai midi, §i lucrurile cele nzai depdrtate. Despreacele finite dicem ca ail ochi §i vedere agerd. Cine nup6te ssEi vedà lucrurile mid, off in depärtare, are ye-dere seurtd i slabd ; IT se dice §i om ponivos. Vede-rea slabd une-ori se p6te ajuth cu oclaelari. Sint Omeni,earl nu v6d de loc. Aceia so die c sint orbi. Unli6meni sint orbi din nascere. Ace§tia 'nu pot s5. se yin-deco. Altii ail orbit- ctin nebägare de seam5., c s'ail lo-vit la ochi ; altil orbesc de bOle §i altil de bätrânete.Rietul orb se lovesce de lucruri, se impiedicA §i cade ;

6 6

!

'nvelcituri:

/

..

-

www.dacoromanica.ro

el 41 scrAntesce, sail Ici frAnge /liana sail piciorul. Or-bul, 'Ate sd cadd in pnturi sad, chiar §i in Odd.

Ce nefeAcit este bietul orb ! Mai cate un copiln maicate un cateluc ci tot-d'a-una lAtul il ajutd sd se- paämirà dinteun loc in altul.

Scinu-fi bafijoe de orbi, edei: Durnne4ei i pedepseseepe asemeni copii, ref.

Ochil trebue spalati In fie-care diminétd, cu apd cu-rata ci prOspètà, dar nu de tot rece, ca sd se cureteurdorile. S. nu te uitl drept in s6re, nici in foc, niciin lumind mare, prea de-aprOpe. Cand citesc *i scriil,§i fetitele, cand cos, sd nu tile prea apr6pe de ochlcartea, caietul sail lucrul ; apai sA nu facd lucrdrileacestea séra, cand se amestecd ditia cu nOptea, adicdIn amury §i. nici la lumina prea putind.

CAnd se j6cA, copil sd null arunce cu nisip in.spre fatd, cad nemerindu-se in ochl, se 'Ate vätdmdvederea.

71. Ghicit6rea.ane este, cine 1 Eil ant dot luceferelBogat ca qi mine? 1 Gare-'s ccilduzil mei.

Ghici ghicitórea mea,Ce e?*

72. Un copil la cliita tatitlul.

-** La mulft ant, tubite lead !10 doresc, cu drag, 4.i eg :Multe Vile fericileSieg dea bunul DumneVeii!

Stinfilos sa fil intr'una!De necaz, de grifi, ferit.


'ntre not, in ort-ce vremeSa simtt tot multumit!

Ce pog s'afteNt de la mine,Tata, 41 fagaduiesePrin purtareMerea s4 te 'nveselese.

73. Condeele Jul Yodi.

*Mircea cel Mare si vestit, Domn al TereI-Romanesci,a plecat odatA din Targoviste cu mare alaitl, prinAjunse pana la Focsanl. Era intr'o stintei Duminecd,cand Mircea-Voda intra, cu alaiul sèü, prin mijloculunul sat mare.

Ce s. vada. Maria-Sa-VodA. ?La casa primarulul, ce-1 vice i coltuz, eraü adunail

sAtenil i lucrati.LucrézA crestinil in qi de serbAtOre? pica

Voda cu parere de ral.Ia-n vecll, tu, copil de cask ce lucréza Romanil

aceia! --Trimisul lui Voda merge langa tèranl intréba :

OmenI bunl, dar ce lucrati voI, cand popa Inc&nicl n'a esit din biserica?

Ce s. lucrAm, marite boerule !.... Ia, ascutimcondee pentru MAria-Sa-VodA.

Copilul de casa duse lui Voda. scirea acésta.Ascut condee pentru mine?, dice VodA,

Cum asa ?Da, Maria-ta!

Atunci Voda curios, merge si el la sAtenil, carl lu-erat. i ce sa vada ! SAtenii lucraü harnic..

Dar ei nu condee faceali, ci seige(i.Astea sint condee ?... Vol numiti condee ceear

ce not numim sageti clise Voda ralend.

68

ji-le

fi silinfli

WA_

si-1--

.

--

www.dacoromanica.ro

Pal Deanne, la duqmani nu se scrie cu alt-tel-de condee, daca vrel sa-tl inteléga r6vasu1 !

and Mircea-Voda se intOrse acasä, la largovite-el adund cohdee domneri, ca cele ce-I ascurmiisa tenil...

One are carte;Are ci-cet parte

Dar cine óste are ;Dupnani, ci-cet-n' are !

71. Alldul.

*De amendoud laturile capului avem cele cloud u-rechi, una de-a-drepta si alta de-a-stanga. Cu urechileaudim glasul emenilor si al animalelor si cântecul pa-serilor. Cu urechile audim sunetul clopotelor ; audimcum apa murmurd, cum mOra duduie, 0 cum tunetulbubuie; audim cum ventul vdjâle, cum frunza feifirie ;cum biciul plesnesee §i cum pupa pocnesce.

Mad sint singuri mai multi copil impreund, une-oristrigd, fipd, 0 se cértd. Atunci cjicem ce copil aceiafac larmd, sail geildgie. Tot larme fac si. unii emenTmari, pe ulite, in WO si aiurea. Copil si Omenii martcand fac larmd, dace mai bat si din piciore sail in-alto lucruri, atunci se chleme cä fac zgomot. Zgomottul par'ca te asurdesce.

"Cine aude din depertare si pete se bsibéscä lucruriledupe sunet, se dice cà are urechie bund, ce aude bine.Cine nu pete se deosebesce bine lucrurie dupe sunet,aude gra; Tar cine n'aude de loc, se chieme surd.Cine se nasce surd, acela remâne si mut; acela este sisurd mut, sail surdo-mut. Surdo-mutul nu pete se spuienici cand il dOre ceva, nici cend simte bucurie. Ce ne-norociti sint MOT. surdi si, mai mult ince bietil surdo-muti ! Sei nu-fi bati joc nici odatd de cei, sur4;1!

Urechile trebuesc spelate in tete dimineta. SA nu sebage in urechi nici pae, nici alte lucruri ascutite sitali, câ se pete -Mama audul. Copii se null sbiereunil altora in urechie si. se nu se lovesce peste urechi.Se. nu stea aprepe si mult, unde este larme sail zgo-mot mare, fiind-ca pete se li se vateme audul, haatse remâle surdi in teta viéta !

69

I

I

www.dacoromanica.ro

75. Ghicit6re.*Uine este, eine Doud pofte am anumeBogat ca 0 mine ? Ce-mi spun vestile din lumet

Ghici ghicitórea mea,Ce e?

76. Fratil lul Iosif.*Iacov j Rahila imbatrinisera. El acum stateail mal

mult acasa, cu bteiI lor cel mai tined, cu Iosif sicu Veniamin.

frati erati tot departe, la camp, dusi cuturmele. De mult nu mai primisera Iacov si cu Rahilanicl o scire de la dinsii. Li se facuse bietilor parintidor de ei. El se gandira sa trimita pe Iosif, ca sa-Icerceteze, de sanatate. Iosif era pe atunci un baetan-dru ca de 17 anl, El pleca singur... Umblk vre-o câ-te-va dile pe camp. Merse tot vesel i volos i ablaafla pe fratii sèl, departe, foarte departe. El pasceatloile i caprele lor, intfun loc cu totul pustiil

Fratil. cat zarira pe Iosif, se posomorira si se Oar&rail la dinsul ET disera unul catre altul vineparatorul nostru ! Aci nimeni nu ne vede. Aide salomordm i sal aruncitm fiarelor ! Sa vedem apol cese va mal alege cu dinsul ! Tot el are sa fie maimare si mai tare de cat nol ?

Dar fratele cel mal mare, anume Rubin, le-a lisatuncl: Mai fratilor,s a nu omoram pe fratele nostru,Uciderea este un pdcat mare. Dumnedeil a dat po-runca : Sd nu ueidi ! Mal bine sa '1 asvarlim intfogrelpa de nisip, parasitä. Acolo s'o prapadi el de si-ne i ne scapam de dinsul.

In gandul lul Rubin era sa scot& apol pe Iosif dingrOpa trimita inapol a-casd, la pärintI.

Rubin avea inimd mai build de cat ceI-l-altl ; el nuvrea. sä amarasca pe parincl. frail erati OmenIreT; eI nu ascultail de poruncile lui Dumnezeil ; nu

1ubiati nicl pe parintl, nici pe fratele lor.Sd nu fil ea fra(ii lui Iosif!

70

1

:--Iata

si

I

sit

Ce1-1-afil

---www.dacoromanica.ro

77. Mirosul.

*lag in 'nand un trandafir inflorit. Cu ochii vkl cd-Ialb, ori galben, orl ros. II due la nas si simt cd mirOseplAcut. Pldcut miróse garófa, roseta, micsunelele si alteflori; pläcut miros si frunzele de nue, merele, perele sialte fructe cdpte. Pldcut mirOse si pdnea bine cOptd simâncdrile bine gdtite. Uncle litcruri ail un miros pleicut.

Dad. sta.ngi luminarea si indatd o duel spre nas, simtiun miros nepleicut. Carnea statutd mirOse gra, adicdpute. Numesce alte lucrurl, care vatämd mirosul !...

Uncle lucruri ail un miros nepleicut.Apa curatä n'are nici un miros. Tot asemenea si ae-

rul curat.Vinul, otetul, merele si alte lucruri is ail mirosul lor

deosebit. Ca sä putem scl ce miros au lucrurile, trebuesd le apropiem de nas.

**Prin nas si re-sufleim; Tar nu prin gurd, Gaud avemguturaiil, ndrile ne sint infundate. Atunci streinuteim.Cdnd stranutl, este lucru euviincios sa tii la nas o ba-tistd. Cu batista no servim si când ne sufläm nasul.Atund se cuvine sà ne intórcem cu fata din spre OmeniEste urdt lucru, când copil isl bagd degetele in nas.

Nasul sä-1 VI tot-d'a-una curat.La copilul murdar, la nas, nu se ?pia nimeni cu drag.Duff dmenl, dar mai ales cânele si cdpridra, au mi-

rosul f6rte ager. Came le adulmecdnd, prin miros afldurma stäpAnulul si a vdnatulut Alp' (5menl ail mirosulde tot sldbit. Adesea nu pot O. osibéscd lucrurile, dupdmiros. EY petrec adese in locurY cu aer stricat, ceea-cele vatèmd. sdndtatea.

Aer prdspet fi curatEste bun de respirat ;Iar un aer prea steitutSdncitatii stricd mult.


78. Tecinil.**Dincolo de imprejmuirea scólei nOstre sint, mai de

tote pdrtile, alte case cu curtile i cu gradinile bor. Fie-care din acele case este locuità de ómeni. Omenii dinapropierea scOlei se chiOmd vecinil cdleI. Casele veci,nilor scOlei sint asedate unele despre Est, altele despreNord, altele despre Vest si altele despre Sud. insà-macar de o lature, scOla nOsträ este asedatä spre straddsail ulita.

Cine sint vecinii cad ndstre? Despre care punctcardinal locuesce fie-care din vecinii fcólei n6stre?Despre care punct cardinal, este strada care trece pela cola nóstrd? Cum se chmei acea stradd ?

Pe tablà, pe placd i pe hârtie, putem sa facemplanul caselor, al curtilor si al gradinilor din jurulscOlei mistre.

Dar, noi putem sä facem tot ast-fel i planul easelnOstre pärintesci. Pe acel plan putem sä infdtiOmcasele locuite de vecinii nostri, de-acasä. Acolo am ardth

curtile i grädinile lor; am insemn'a i stradele, caretree pe la noi pe la vecinii nostri.

Cu vecinil se cuvine sci trciim tot-d'auna in cea maibunci intelegere.

Vecinii, când sint Omeni buni si de trObd, se ajutdunil pe altil, la ori-ce nevoie. Dacd intr'o casd se simteune-ori vreo lipsd de ate ceva, apoi vecinii dati cuImprumut sail ddruiesc ceea-ce lipsesce. Dacd, ferOscdDumnecjeu! se intimplä vre-o primejdie, ca build Ordsä ia casa foc, sd se reverse un inec de apd, sd se ivO-sea o bOld grea sail o mOrte, mai intdiu vecinil sarinteajutor. Vecinii stall mai aprOpe, la ori-ce om.

Domnul nostru Isus Christos a 4is cd trebue sci iu-bim pe aprOpelc nostru, ca pe noi infi-ne.

79. Gustul.*Dacd TaT in gurd o bucata mica de sare, numal decal

simti cd sarea este sciratei. Dacd ai luà in gurd o bu-/ 2 -

si

sit


eatica de zahdr, al simti indatA, cd zahdrul are gustdulce. Cum este la gust 'mlerea? Tot dulce simff cà,este laptele muls, prespet ! Laptele stdtut §i ingrosat nueste dulce ; el este acru. Acru este si otetul. Acru esteune-orl vinul. Acrd este zema de varcld. Cum sint cas-travetil muratl?

Dacg al lug in gurd cd j a cea verde de nuci, al simtipe data cd ea are gust amar. Amar este pelinul.Unele mere necepte ail gust amdrig... Numesce alte lu-crurl, care ail gust amar sag ! Hreanul, când 11id in gurd, sirnl cà te pipet. Hreanul are gust iUte.$i ardeiul si piperul ail gust lute.

Cu limba §i cu cerul gurei putem sa cunescem, dacdunele materii au gust seirat ori dulce, ori acru, oriamar, on iute.

** Omul pete sd-sl strice, sail sd-§I ruineze gustul,mAncând bucate prea grase, prea sdrate si prea pipe-rate. Dupa mAncare, apol dimineta si sera, ina-inte de culcare, sd-t1 spell gura cu apd curatà si sdfad gargard; sa4T curdtl dintil de remdsitele de lamAncdri!

Dintil sAngtosl shit albi si intregi : cdnd se vatema,incep sd se strice ; atuncl se gduresc, se fac negripe urmd sd fArdmd. Dintil, mai ales mdselele stricate,.dor reg, incgt omul std sä inebunescd de durere. Dintilitl vor remAne intregi si sAndtosl, dacA nu vel mAncabucate pre ferbintl si nu vel be apd prea rece, indatgdupd mancArI calde. SA nu sclrobescl, cu -dintil, lucrurlprea tarl ca alune, sâmburl de prune si altele ! Nicizd41 scobesci dintil cu orl-ce alte lucruri ascutite.

Giumvm.wvAiv ,cmiautala,

k1ei,c1AANAA,. tiugami.

73

orl-ce

si

ambrit

www.dacoromanica.ro

SO. Copiii lacomi.

* Petre si Ion erail dol frati, ce nu se multumiatinici odata cu mancarea ce le-o da. mama lor. Ei man-call tot pe ce puteati pune mana. Nu era colt de casknu era vas, ce el sa nu-1 descopera. El eraii niscecopil lacomi. De giaba il cella mama lor in mai multeranduri, pentru acel reil narav, ca. el nu s'ail cumintit.Dar inleo li, aii patit'o baetil neascultatorl.

Amanda parintil plecara de acasa, avênd tréba.MOT aii 1.1nas singurl acasä. Lucrul lor cel d'intaiiia fost sa scotocésca pretutindeni. Pe o polita el ailgasit o legatura. Petre a luat'o de acolo si a desfa-curo. Amandol vedura ceva materie alba ce s6m6na,cu zaharul sdrobit marunt.

Apol a gustat si Petre, a gustat si Ion, si, aflandca-I ceva dulce au mancat tot ce se Oa in legatura...Dar sarmanil de el ! _Ei nu sciail ca materia aceea eraotrava, ce-I clic arsenic sail qoricióicd, si pe care mu-ma lor a fost cumpèrafo pentru starpirea sOrecilor.

Curand, dupa ce ati mancat, simtira durerl grozavein stomac si, mai pe urma, in tot corpul. El se inbol-navira 1.01 de tot. i cum parintii lor nu ere]. acasä,n'a lost eine sa chieme pe medic. Otrava le cuprinsetot sangele, tot trupul.

Parintii,cand sosira acasa, ii aflara in durerl de mOrtesi, tot ajutorul ce le-ail dat, a fost de giaba... Amandacopiil el murit in cele mai crancene durerl!

Ce suparare pe WO parintl!

ItVHITCliai-t Mai krifial

1eiliCACZ-tk A,e / CCUI


Iosif vindut de fratit sèi.* Cel nou5. fratl al luI Iosif nu indeplinit indata

gandul lor cel reil. El n'ail ucis pe Tosil. De-o-cam-data ail facut cum 'l povetuise Rubin Ail aruncat pelosif inteo grOpa de nisip, par6sitä. Apol s'aii pus s6.manance, fara mustrare de cuget.

Tocmal pe atuncl se intimpla sä trea pe acolo niscenegutAtorl streini. Pe acea vreme era. obiceiil de sevindeail copil, femel i barball, ca sa. fie slugi i roblal cumpera.torilor.

Omenil emir pe vremea aceea. ca i o marfa. de vinclare.Fratil lul Iosif, Omenl 1.61 si neomenosl, ce se

gandir5. ? De ce sa. nu castigam nol ceva ban!, vin-clend streinilor pe Iosif ?

Rubin tocmal lipsia. de la stanä. El scOser5. pe Iosifdin grOpa i ii vIndura. NegutatoriI streinT Ii cumpera.de la dinsil. El il plätira. cu 20 de ban! de argint.

Bletul Iosif plangea cu jale si se ruga. in genunchlde fratil sel, ca sa.-1 lerte.

El le spunea : Fie-ve" mild de mine ! Nu meinstreinatl de pdrinp ; nu md departaft de pdmin-tul nostru !

Dar dinsil : Nu ! i laräsl nu! Mi-ti-'1 vindura cape o vitA. netrebnicd.

Negutatoril plecara in cale lung, luand cu sine penenorocitul Iosif. Fratil Jul ii oprisera. numal halna depe dinsul. El injunghlara un led si inmuiarà halna insangele ledulul. Cand Rubin se intOrse la stana, elara.tara halna sangerata spusera, cg. pe Iosif Par fimancat fiarele, in grOpä. Tot, asa spusera i lul Jacob

Rachilel. MOT batranl plânseet i j1ira. cu amar,pe lubitul lor copil, pe losif.

Fratil luI losif ail vindut pe fratele lor ; el ail mintitpe parintil bor. El eta lost ómeni ra. Dumnecleil aveä.

pedepsesa amar. --El ail vrut sä nenorocésa pe losif cel bun si drept.

Dar tocmal pe dinsul Dumnecleil l'a sdipat i l'a inältat.

7 5

sl-atl

Sl.

si 'T

sa-T

www.dacoromanica.ro

Pipititul.

* Dacä tragi cu degetele de la mânà, preste pArete,simff cä päretele este aspru. P6retele este si tare sailveirtos i rece. Asprä este si peria. VArtOsa este sitra. Rece este si &eta.

Soba este vcirtósei §i netedd. Netedd i vârtOsä este sitabla. Buretele este mOle.

Pfinea sc(5sä din cuptor este calca Ce mai pOte ficald ? Când ducem degetele sag mâna preste pärete,presto sobä, se dice cà cu mina pipdim peirtele sagsoba. Prin pipeiit afleim cei obiectele sint aspre orinetede, vdrtOse ori" moI, calde ori reci.

Când te la un deget, simtesci durere, nu numalla deg et, ci in tot trupul. Când te lovesci la o mând,la un picior, la cap, la spate sag off unde simtesci, du-rerea fails in tot trupul. Vara, când este cald, undesimtesci cAldura ? Iérna, frigul 11 simtescl la urechl, laobraz, la ma.ni, la piclOre i, adesea, in tot trupul.

Durerea, ceildura i frigul, le simfim in tot trupul.ZApada este WM'. Usori sint i fulgil de 'Agri.

Gandesce-te i spune alte lucruri usOre ! Banca estegrea. Grea este si tabla cea mare din clasä. Numesce.alte obiecte grele !

Cu trupul simtim, daca un lucru este wor sari greil.Cu mcinile pipdim. Cu trupul intreg simlim.

83. GhicitOre.

* Am o greblufd cu dud dinfilori,Pe di-'mt trebue d'o mite de ori.

Ghia ghicitórea mea,Ce e ?

7 6

8.2.

pi&

www.dacoromanica.ro

84. Sfat bun.

* Dor ochr fi numar o gurciIti sint dale din ftifitura,IWulte, muite sa firivescr;Dar putine sa vorbesd!

Urahr aloud i o gurd,1# sint date din faptura ;Sa asculer multe fi bine ;Dar tu sti vorbescr pufine I

Dotal mini, numar o gurciIer sint date din fafitura :Cu mdnr doug, vd lucraCu a gura, ver manca, ***

85. Cele duct slmturi.

**Nol putem sä cunOscern fiintele §i oblectele in cinctchipuri :

Putem sä cunOscem cu ochil, sag cu vèdul, ce colóre,.ce forma' §i. ce mcirime ag lucrurile. Cu urechile sagcu audul, putem sl cunóscem sunetul, ce'l pot face fi-intele sag lucrurile. Cu gura sag prin gust, putem säscim dacä lucrurile sint dulci sail acre, sag alt-fel. Cu.nasul sag prin miros, putem sd deosebim lucruriledacä miros plcicut sag nepacut. Cu mânile, sag prinpipdit §i cu corpul intreg, putem s'a cunOscem dacä .

lucrurile sint tart sail ma aspre sag netede, calde sailred, u§óre sag grele.

ViVul, au0l, gustul, mirosul fi pipditul se numesccele cinci, simturi. Ochil, urechile, gura cu limba §1 cucerul ski, nasul, degetele, precum §i tOte pärtile cor-pului, se numesc organele simturilor. Ochii sint orga-nele adului, urechile sint organele auVului; gura


este organul gustului, nasul este organul mirosuluisi. tot trupul este organul pipatului saii al tactului.Eii v6c1 flórea infloritd.V6d pddurea inverditd.Aucl graiul mamei mele,,51 cdntdri de pdserele.Gust 0 mierea, gust 0 vinul;Gust dulcéfa 0 pelinul.

6i, cdnd fldrea se desface,0 miros a mult imi place.Simt ccildura 0 recéla,Sing 0 greul 0-oboséla6i, ctind nu pot set privesc,La 'ntuneric pipaesc. * *

86. Ingrijirea silnatatii.** Andreia tOta septèmana n'a fost la scOla ; nici pe

stradk nu l'am vegut. Dinsul nu pOte sa lesa din cash.,pentru-ca a recit. El tusesce WI; este bolnao. lonellipsesce de la saga, flindca are friguri. Nicolae n'avenit la scOlh, pentru ca il dor reg nijselele; i s'aumflat o falca. Vre-o catf-va scolarl lipsesc, fiind-casint bolnavI de anghna; li s'a umflat gatul. Dol baet!sufer de scarlatina. El, bletiI, ail corpul intreg ca unpostav ros !

Sint bolt ufbre f i bolt grele.Si omul mare se p6te imbolnavi din receld. Te mal

pop bolnavi daca mananc! s'i bel prea mull, daca nu-llli! trupul sail haTnele, saa 1ocuin0. curate. MulV copilse balnavesc fiindca alirgcl, sar, fug si se urca farasa bage de seama.

In bolile mal grele trebule sa chTemhm pe medic.Medicul orindulesce bolnavulul ce sa la, ce sa manancesi cum sa se ingrijesca Bolnavul are multe durerI dinnauntru si din afard, pe trup. Cat de nefericit estebletuf .bolnav!

Domnul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit ca pe cetbolnavi at cerceltinz fi at mangdiem.

Sanatos de mei sa fir, S if, alerget dacei-T vine?I' de bola sit nu scil, Aumai bag& seama bine !Maned, bat cu curnpaare! Dome, lucrezd, te'ngrijesce !FR curat si cu rabdare! De récéld le peizesce !

Te rdga de DumnecleilS'a te scape d'ort-ce riii!


87. VicetorI kit Invëtlturi.

** pivabund de dimimgcl se vede.

.Rcinduidla cdnd e bund,rostul casei merge strund.Un-eori 0 de la vite,

poti sei'nveti Mind minte.Ori-ce face Damn**este spre binele tea!Gine imparte parte'0 face.

Ccind doi se cértd, al treilea c4tigd.Gura mereit cure/00de dureri este cru(atcl.Lcicomia-1 bólet grea.vedi feresce-te de ea !

qcóla face omul, om0 altoiul pomul, porn.Gi,ne pe bolnav ajutdpe Dumnedeic imprumutei.

Pe tatdl tdic 0 pe mamci-ta' s'd-i cinstésci.ca bine 0 'ndelung pe pdmint sei trdiesci.Copii, ascultaft povefele tate-dui 0 urmati-lepentra a ft meintuiti!

pe4", familia intruniteteste cea mai fericitd.


..111111,1011416,11./-- ---"- -Ing-- -,--,-ANNIPIAMI: rtestIlAwlArtmArIII:V-1:4-67%1tIra104111:4

TRIMESTRUL H

88. Urna.

** In luna lu Decembrie intrdmin lérna. Mime, so-rele rësare tarzig, la opt ore, si une-ori i mai tarzig.Apoi, la ciasurile 3 /2, dupd pranz, i apune. In Decem-brie, avem diga cea mai scurtd. Cerul mai adese esteacoperit cu nori desi, din care, in loc de plOie, cadezdpadd. Zdpada acopere pämintul, cat vedem cuUne-ori se pornesce crivqul cel rece.

Pämintul, apa i tOte lucrurile pe-afard Inghétd sidegerd. Se face frig. Se apropie gerul Bobotezil. Arborii,

In loc de frunzd, sintincArcati cu burd sag

j cu prornor6eci. Din-tre numerOsele

numaipresuri, ciori

cotofene. Animaleledomestice petrec pelangd casd, la add-post; Tar dintre celesOlbatice, numai vul-pea si lupul mai urn-bla: dupd brand.

Omenil lucrOzA maimult pe langd msg.In casd, arde foculTARA 4iüa. Bietil 6-meni, cart n'ail casebune, sufOr do frig;dar i mai rOil este

de aceia, earl nail lemne, sail alt material de foc..80

'"". ".1"..7T.r.r..e.t"eetre

OChL

sari veal vrA--bil, §i

,

,

_

pA-

www.dacoromanica.ro

Pe-afard la camp, nu lucrézd nimeni. In pädure, pa-duraril tale copacil de la raddcind, if fac stanjeni §iII vind. Omenil, earl se bucurá mal mult de férnd, sintvdndtorii. Vanatoril gonesc cu cainii, pe lupl, pe vulpisi mai ales pe bietil lepuri.

Copiii petrec mal mult in casd i la cólà. Frigul nu-iprea ingadule sa stea §i sdse joke pe-afard. Cu toteacestea are §i iOrna phIcerileel. Co bucurie pe copil, cande vorba de a se da pe &eta,cand se daii cu sdniuta !Cum se impr4cà unii pealtii cu bulgan de zdpadd !Apol ce haz fac el, in curtesail in gradina, cand faceke nfl om sag o pcipu ?mare de zdpadd !

In sfar§it, tot lOrna sint s'erbatorile Craciunului,Anul-Nog §i BobotOza I

IOrna, intocmal ca tOmna, tine §i ea trei lunl, De-cembrie, Ianuarie §i Februarie.

89. Irisul lui Faraon.*Negustoril, earl cumpérasera pe losif, se dusera in

Egipet. Acolo el vindura pe bletul losif unul om taresi mare, anume Putifar. La inceput 1-a mers bine lulIosif ; dar maI pe urmä, pe nedrept, aruncat intemnita. DoI anI intregl a slat sermanul Iosif la in-chisdre. Dar el credinta sa in Dumneleil tot nuperdut'o. El se gandia :

ÄçIï orl mane, Dumnedea are sa me scape de aci ;fiin d-ca el este bun si drept. i ell la nimic n'am gresit.

S'a intimplat atunci, ca Faraon, regele din léra Egipe-tulul, a visat intr'o Dipte un vis cludat. I s'ail aratatlul in somn septe vacI grase, laptOse i frumOse. Elepasceail linistit pe malul unel garle. Dar, deodata aüsarit din apa afara alte septe vaci slabe, uscateurate. Vacile slabe ail dat navala peste vacile grase,si, intr'o clipa, mancat.

Regele s'a desteptat speriat si a gis indata :

C de Cit. p. el II prim. rur. 8

-

rata

le-au

6

74;

'sl-a

www.dacoromanica.ro

Ore ce semn sä fie asta PCuprins de grija, el aporuncit sä. se dea veste in Wtä téra despre vedeniasa... Dar nimenl nu s'a gasit ca sa-I talmacesca. visul.

Faraon, din i in i, mal tare se ingrijia.Odata insa un slujbas al curtil a venit la dinsul

si 'I-a vorbit despre intelepciunea lui Iosif din temnita.Regele a poruncit indata sa 'I aduca pe Iosif din in-chisOre. 'I-a povestit lul tot visul, i apol '1 a intrebat :

El ! ce licI tu balete ?Iosif s'a gandit putin si a respuns luI Faraon :

Maria-Ta ! in téra Egipetului, Dumnecleti are sadea sépte ani de rodire si de bogatie. Acei ani in-semnéza vacile grase. Apol vor urma a1l epte anide secetä, de fOmete si de saracie. Aceia sint vacileslabe... Bine aI face Maria-Ta sä te ingrijescl din vreme !In cel septe anl yoditorl sa pul sa se adune in ma-gazil bucate de tot felul. Ast-fel vel feri poporul teil casa nu flamanclésca in cel sépte ani rei de mai apol:

Iosif a spits adearul.

90. Nerele putrede i merele bune.Intr'o i un copil intrebd pe tatal :

Tata, ce fel de Omenl sint eel fail de minte ? In-vatatorul ne-a spus astd-41 sd ne ferim de d'in0i.

Prea bine a cl.is invatdtorul, balete 1 raspunsetatäl. Omenif eel fail de minte sint aceia, earl fiindel 1'1100 stricatl, indéma §i pe la rele. Dinnenorocire se gäsesc §i copil stricati, earl nu asculta pe0601 lor ; nu bagd de seama la cele ce le sint po-runcite de Dumnedeil, injura saa clic vorbe necuviin-ci6se, i nici nu se ru0nOzá, cand fac vre-un rèil. ETJic cdte-odatd §i altor copil, câ nu este pacat a facecutare lucru, de0 lucrul acela este urat, i D-clea neopre§ce sá facem asemenea lucru rs6a

Tata ! dim copilul mie mi se pare cà copiiieel buni ar trebul sd se adune la un loc cu eel retpentru ca i ace§tia O. se faca bunt

Tocmaf cand tatal era sa raspunda, Ii chiemd cinevaafara, §i baatul remase fdra respuns.

82 -

sOil

cei-l-alti

www.dacoromanica.ro

Insd tatäl nu ultd. Séra, la masä, poruncl O. se aducdo farfurie plind cu mere, tot putrede. El insd dete co-pilului vre-o cdteva mere bune ssi frumOse 0. II dise :

Ia pune aceste mere la un loc cu cele putredeea sd se facci f i acelea bune f i frumOse !

A§a, apoi nu e bine, tatd ! rèspunse copilul,0 sd se strice fi cele bune, dacd vor stet la un loceu cele putrede.

Toemai afa, fetul meg disc]) tat5.1, s'ar stricez0 copiii cei buni, dacci s'ar amestecez cu cei rel. Cumult mai greil s'ar intimpla ca cel mai buni sd indrep-teze pe cel ra

Copilul intelese prea bine cuvintele tatälui ski si urindpovatile ce'l dete.

De atunci inainte, el se ferid tot-d'auna de a sein-.soli cu copiii rei.

91. Trabla la feréstra.* Cine bate 'n giam ! tic ! tic !

Un vrdbete forte mic,Ciripesce: Mult mi-e frig !Ia, deschideli-mi un pic!

De mdncare n'am nimic,_Mei, melear un mie covrig,Ci, deschideti, cci eg, veil!IT am sd ve fac nici un re!

ii fdcurd cum cerlz....La ecildurd 'II pldez,Vesel 0 cu minte fiz,Pan-cc viscolul tree&

Dar cdnd sOrele pdriz,Sci mai rabde nu putlz....Pe feréstra cea deschisd,Tist! cu aripa intinsd !

Xactia ,c6, /yeko,e,

ifecnthw.- 8 3 --www.dacoromanica.ro

92. Inntarea lot Iosif.* Iosif a deslusit lul Faraon, limpede si curat, ce in-

semna visul lul cludat. Faraon fOrte mult s'a mirat si s'abucurat de intelepeunea cea mare a acestul tin6r robstrèin. Abla acum intelesese el ce vrea, sa qic5, visulsi ce trebue el sa faca.

Pe fosif, Faraon l'a oprit indata la curtea sa. Cumare bucurie 1-a vorbit asa.:Iosife! de acum inaintetu vel fi mare peste WA casa mea! De tine va as-culta tot poporul met. Iata, pe tine te pul al doileadupa mine, peste tot pamintnl Egiptulut Fa tu cumscil mal bine! TOra e-pe maim ta !

Regele imbraca pe losif cu halne bogate. II puse indeget inelul sal de aur si atarna de gat o salbascumpa. Astfel gatit si impodobit, l'a plimbat pretutin-deny alaturT cu sine. TOta lumea se Ulla cu mirare sicu dragoste la tinèrul IosiLEI era. frumos, bland, de--tept fi merit. Regele, din inchisOre, il scosese si de-odata pana la domnie l'a inaAat.

Iosif se puse indata pe munca. Timp de sOpte antel umpla magaziile cu tot felul de bucate. De aceearegele si tot poporul din Egipet pe nimenl nu lubiatisi nu cinstiail mai mult de cat pe Iosif. Dumnedet ildaruise cu maI multa pricepere de cat pe toll. De a-ceea el maT presus de totl s'a inaltat.

Mal tarditl, lacob cu top copiil sel si cu némurilelor s'aii mutat la Iosif, in Egipet. Acolo Vf-ati facutcase si turme si avutiI marl si s'aii inmultit Mlle. InEgipet ati trait Evreil in belsug vre-o patru-sute sicatl-va de ant

Dumnezeil a resplatit cu prisos credinta lul Iosif!

93. PAdurea.** Ori-ce pädure este o adunäturä de copaci. Copacif

sint sail arbori marl, sail copAcei mai mid. TOte felu-rile de copaci nu cresc in ori-ce loc. Unit cresc mai bur- 84 -www.dacoromanica.ro

curos pe locurile muntOse si pletrese. Altora le priiescemai bine pe colnice si pe valcele. Sint unit carora lemerge bine pe sesuri si pe campiii.

Fiindcá la nolin terdavem si munti si välcelesi campiii si balti, noi avem copaci de tot felul. Pe muntl,bung-Ord, avem mai multe solurl de bracji, precum :moliftl, pini, tisä. Mai in jos ceva de cat bradul, crescemestéednul, cu cOja-i alba. Din rgmurelele de mestecgnse fac meituri; sail tarnuri. In padurile de la pOlelemuntilor, cresc stejaril falnici, cu fratil lor mai tineri,&fang cel buni de foc, fagii, earpenii; cu lemnul albsi tare, bun pentru lucrurl de strunggrie si de foc, ju-gastrii §i teil cel cu frunza latg. Din florile telului seface ceaili pentru emenii bolnavi. In pädurile de ladel, cresce si alunul cu alunele cele mult placute co-piilor. Din ramurile alunului se fac cercuri do bubie side putini. Tot acolo cresc prinp gdurl si nzeri, f i p eni, finuei, ba pi eirepi, selbatia.

Pe campie cresce frasinul cu lemnul mole, din carese fac butucl de retg, la care si la cgrute. In apropie-rea garlelor, cresc anina ScOrta aninului se intrebuin-tezä la vopsit. Pe locuri baltese, cresc mai ales seileii§i rdehite, din care se impletesc lesne si cosuri de tel.-surg. Pe arbori, prin paduri, tralesc multe paseri ; inpadure se and animale selbatice : Lupi, vulpi, veveritesi altele.

Pe jos, prin unele poenite, gasesci fragf, smeurg,mure, bureti si alune.

Fie-care din copaci are 'lacing, tulping, cracl, ra-muri, frunze, flori si fructe. El se deosebesc unii dealtil prin lemnul, prin scOrta, prin frunzele; prin florilesi prin fructele sail redele lor.

In padure, vara totdeauna este recere.

91. Ghicit6re.* 1n, pddure nascui :1n pädare crescui ;Acas' dacd m'aduserdHord 'mprejur mi, se puserd...

Ghia ghicitórea mea,Ce e?


95. Stefan-TodA cel Mare.** &elan, Stefan Domn cel.Marel

Semen pe lume nu are,Decal numal mandrul sore!Din &coca, mind el sare,Pune pieptul la hotare,Ca un zid de aparare !

Bra(ul lui, fdra'ncelare,Bate ordele tfitare.Bate cetele maghiare ;Bate Le0, din fuga mare;Bate Turd pe smei cdlare,

scutesce de 'ngropare...Lumea 'ntrdgei ski 'n mirare!

Téral-micei; Tera-i tare!Si durnanul spor nu are

96. Taal nostru, carele WI in cer !

** Inteo casuta saracticidsa din satul Glod traia o va-duva necajitä cu cel cind copil al sn Cat era, sana-WA mama. Sanda era, merett cu mana, pe lucru cugandul la Dumiiedeil. Ast-fel castiga. ea, chlar cu pri-sos 1 hranti, i Minute pentru copilasii el.

Intfun rand insa se imbolnavi greil mama Sanda.Era, bate() Sambata diminéta. Mama Sanda se simtia.

slaba de tot0 ingrijura, i gandul, ce o sa fie de WO el copi-

141, daca ar boll mal indelungat. orl chlar ar muri...Dar d'odata se insenina la fata i :

latal nostru, carele este in cer !Atuncl chiar veni Linuta, copilul cel mal:mare, tang

patul mamel.

86

,$71

www.dacoromanica.ro

Si intristata intreba:Cum te mai simp astacIT, drag mama ?

Ceva mai binisor, draguta! Dar tu de ce estiastd-cli asa de supêrata ?

Inca de leri ni s'a gatat tot ce aveam de ale man-aril. Asta-cli in tota casa nOstra, nu-I nici o farama-tura de pane, nici o mana de faina; n'avem nimic,nimic ! Copiii imi cer de mancare. Ce sa ne facem ?Pe cine sa chiemcim inteajutor ? De la cine sa ce-rem astä-cli de mancare ?...

Din ochii mamei curgeail lacrimi de durere, pe obrajils61 slabiti.. . Si cu glas incet clise :

Cine sa v6 dea de mancare ? Vom chiema in-teajutor pre Tatal nostru, care este in cer . .. Da,fica mea, Mal nostru, care este in cer este Atot-pu-ternic, este bun si milostiv. Domnul ni-a Invètat säcerem si ni se va da . . .

Si copiii cel mai maricei ingenunchiara si spuseraTatal nostru, cu glas induiosat, cum 1-a fost invecatmama lor ...

Si mama si Lin* se mai linistira.....Miticd, care urma in clash a treia, pleca la scOla, ne-

mancat si trist. Drumul lui ducea. pre dinaintea bise-ricel, care nu era departe de casuta lor and ajunsein dreptul bisericei, vèclii usa deschisa. Si, ce-I dete luiprin gand ?... Sa intre in biserica.

In biserica, pärintele preut facek slujba. Pe alt cine-vaMitica nu zari in biserica. Atunci, el ingenunchia deo parte si spuse induiosat lateil nostru. . i lacramiii curgeatl pe obraz.... Indata se simp el mai usurat.Si 41 sterse lacrimile, se scula in piciOre, Tesi din bi-serica si pled. la scOld.

and se intorcea acasä, fratele sat cel mic, lonel, iiiesi vesel inainte si it clise :

Bucura-te, Mitica! Acusica o cucOna ni-a trimiso pane mare si fain& pentru mamaliguta, si branza, sicoliva. Si mdmuca a gustat nitel si e mai bine. Aide,fuga sa mananci si tu!

-- 37 -www.dacoromanica.ro

Ce se intamplase ? and Mitica se ruga, in bisericko cucOna, mildsä asculth sfinta slujbA, intr'un colt albisericel. Ea \recluse pre baetas in biserica. Apol intre-base pe canaret, al cui este copilul. i cantaretul IT

spuse totul despre sarkia si despre bOla bletel veduve...Indatri ce se intOrse acasä, dOrrina umplfl un cos

cu d'ale mancareT si il trimise la casa vAduvei celeibolnave.....

Mama Sanda se fácii bine. Ea ast-fel povetuia. me-re' pe copii seT :

Nu uitap, dragil mel, nu uitatl nici odatä deD lei, nicT la bine, nicT la refl. ... La Dinsul sä vd in-dreptatt cu ruga. Pre El scrl chiemari infrajutor,pre Tateil nostru carele este in cer ! .. .

Cuvintele TWO nostru carele esti in cer se licecä sint chiemarea Inteajutor a TatAlul ceresc.

97. Plana simigialuT.

* Un simigiii dre-cdndCovrigi, simip incarcdnd,A umblat din sat in sat.$i schimbdnd.pe oue i-a dat.Deci tabla'n cap dacei laCu ac le oue pe ea,Se intorceet la orasCa si un negustoras...Dar, pe drum cdnd seduced,k..e gdndia si plan fdcea ...

Cum ant, dise, a-ceste oue

7ot bune, prdspete nouë,Care's and sute, set clic,De vor prisosi, nu stric...D'oifi sta, la closci set lepuig,1ot (Al o see mi dea puiii...Set clic, acum c'a crescut

i getini marl s'ait fdcut....Aste-'nteo cli, peste tot,

Gina sute de oue-mi scot...Set le vind, ca un sdracCeva peireilute fac...Cinci sute de gaini! DarClocind o sd' mi dea pul larFie-care douë-deci...Flo I ho I Slane, unde pled ?Stott, s et vedem cate lac IApol cum o sd Ind 'nbrac !Socotelet prea nu au...Cincl sute de closci 'mi datt0 sutet de sute 'n cap!liaidl de sdretcie scap !Cdnd dise haid!", bucurat',51 uit4 di e 'nceircat,O. sdrind sus ca un (apDete labia peste cap.Ouele pe jos turti,51i planul nu-i isbuti !


98. SEntéscii-se numele MI !

** Badea Niculae din Zoita avea obicelul sa incarcecarul tot-d'auna, presle m6sura, sa injure si sa, bataboulenil El se cerla. adesea si cu vecinil. Indata. II in-jura si, pe eine ii a, mana, il si batea. De glaba ITclicea lul invètatorul orl preutul satulul, ca el prin vor-bele si prin faptele lul necinstesce numele lul Dum-neclen in loc sa-1 sfintésca, cum se rOga in fie-carecli in Tatal nostru.

Da, pe vrernea caratulul. Nea Niculae incarcase Ta-ils carul cu fan, de scarplail si trosnian rople ; larboulenil abla urnian carul din loc.

Nenorocirea lul Nea Nicolae de asta-data fil ca elavea sa tréca cu carul si prin vadul unel garle Lacel-l-alt mal, carul se potmoll cu bol cu tot. Badea Ni-colae incept' sa dea in bol si sa strige cat ii lua. gura.In loc sa fi cerut ajutorut lul Dumnegeit cu vorbe/rumóse, el injurra. si batea. bletele dobitOce de-p eramal mare mila de ele. Dar, de glaba! Carul si boil

-nu miscall din loc !Atuncl, lata ca trece pe acolo, din intimplare, nea

Vasile, omul cel mai domol si mal de treba din sat.De ce bap boil, vere Niculae ? Ce racnescI ca

un nebun ? Ce injurl ? Nu-p aducl a-minte ca asta.-diminéta, cand al ills Tatal nostru, te-afrugat si Sfin-tésca-se numele Te'a? Nu te teml de Dumneclen c'osa te potopésca. aci cu vite cu tot?

El, asl ! paeca. Dumneclen n'ar avea alta trébade cat sa se inglodese qi dinsul aci cu mine! nei!lasa-m6 ;in pace cu al'de Dumnecleit, Rene Vasile !Si mal trage o injuratura urata boilor.

Tad din gura, pacatosule, &ca. nu scil de catsa. injurl ! Si paeca fa un facut. Maniosul de Niculaecum tot da tarcole pe dupa car, d'odata dete si el innamol pana 'n gat, in cat era. cat p'aci se sa inece.

Atuncl nea Vasile se apropia de bouleni, il man-gail binisor 0. incepn sa le gralesca cu glas bland...


Apol cu o sfintà cruce i cu un Dómne ajutd, plinde credinta j cu capul gol, puse umerul la o retadindarat si incepü sa male, vorbind tot bland cu boulenil.

Boulenil smuncira odata carul... i L scosera din nä-mol... Atund cu un Dómne mu1fumescu4i, nea Vasilese intOrce spre Niculae, care sa sbatea. in namol :

Fie in rèfi, fie in bine, se ceri ajutorul luiDumnedeit eu vorbe criincióse. .Numele Lui sel-1rostesei cu evlavie 0 cu sfinfenie si cu capul des-coperit ! i vorbele sd-fi fie cinstite, i faptele drepte!Acésta insemnéza cuvintele : Sfinfésca-se numele tgicdin Tatell nostru !

Apol nea Vasile dete ajutor i lub Nicolae care, cumare greil, mal mort i plin de noroiü besi din namolcu un Dómne Iértd-mg ! Dómne mulfumescu-ff !

Multumi apoI lub nea Vasile i pleca, pe gandurI, acasa..De atuncl Badea Niculae parasl réul obiceig de a

se certa, a injura. si a bate pe cine-va. Cu vorba 0cu fapta el sfinfia numele lw Dumnedeic, cum ce-rat in WA Oita in Total nostru.

Sfintescei-se numele I! este intelia cerere dinTatal nostru.

99. Mot;-Ajun.* Ce bine 'mb pare cä a sosit Greiciunul. CDpiil plécl

cuMof-Ajun.E in despre Zapada a inghletatde ger. Cum scarMe sub pasil ceteIor de copib !... Cegalagie !... Ce veselie pe el !... Cu cãclula trasd pe urechl,cu traista d'a umerb, cu domagul in mana. vesellstriga id i colo, cat le Ia. gura : Bund diminqala Mos-Ajun ! .Ne daft, ne daft ori nu ne dati

dacä le dab, bine! Impart volosl intre diniI. Uneorl se mal bail de per, pentru cate-un mer orb se clailcu capul de o uluca, pentru ate- o nucd... Si, daca nule dab baras bine... Ati strigat de treb orb Apol aü ple-cat inainte raclend de pacaléla, intalnit'o... Dar,cate odata, del de o maT grosa Cate uncrestin 'nab dihab lIla, pe bIeil copilasI, la cu

9 0 -

Oise

!

ce-aupanatela...

gOnd...-www.dacoromanica.ro

injurtiturY i cu domege. Atund sä yell fug pe bletilmititel... P'aci 11-e drumul Mete! .. Atunci fug, cad, sescOla si rad de. frica lor ! Pe urma, dupa-ce 10 mal&lira spaIma, incep Yarns cu colindetul. i colindä, co-linda inainte. El tot stIrign mereu, cu glasurl copiln-resci, voiOse : Band dimineld la Mo-Ajun! Si totasa, liana ce se face gin.. Atuncl jumatate degeratl, seimprastie, tot vesell, pe la casele bor.

A,sa-1 Moi-Ajun! A$a-1 copildria I

100. Stejarul.* Stejarul este un copac ce cresce pretutindeni, in pa-

mint sanatos sigras. Adesea,formézà paduriintregi,carora iise dice slejdrif_Stejarul póte säajunga la o

inaltime de 40pand la 50 me-tri. Radacinelestejarului se in-tind pe sub pa-mint,. departe,prin prejur.

Trunchiul lufse face une-origros, in cat trelpatru 6meni a-ble l'ar puteacuprin de cubra-tele intinse.Cracile, ramu-

rile- si ramure-lele lui se 3'res-fled de asupratulpinei, in &Ste.

91

.rsrtV1.

°

- ,

,1

.-

7-" ,To

7-F

Om=

° 1

- -www.dacoromanica.ro

partile. Ele fac in jurul trunchiului un invelis rotundsi inalt. Subt un stejar te adapostesci si de sOre si depl6le.

C6j a stejaruluj. este tot-d'-a-una surd, scort6sä, si adanccrapata.

Frunza de stejar abia e mare cat o mana de copil ;ea este verde inchisd si scort6sa. Pe margini, frunzaare crestäturi rotunde. Une-ori, nisce viermusori piscafrunza stejarului. Din piscdturile acestea se face pefrunzä o gog6pei cat o 13613ä de strugure. Fructul ste-jarului se numesce ghindci.

** Ghinda este o 136ba lunguiétd. Rana nu se c6ce, eaeste verde. Gaud se c6ce,ghinda se face galbena-inchisd. Bobul de ghindaeste pus intr'un pahdrelmic cat un degetar.

Stejarul este cel maitare si mai trainic arbore.El 'Ate sä tra6sa. chiar

.si 1000 de ant Din lemnul lui se lac tot felul de lu-cruri si. mobile tar!, precum : Dulapuri, mese ; apoi,scocuri de mori, cordbii si altele. COja stejarului o in-trebuintéza tabacif. Ei o macind la mOra de scOrta sicu Mina aceea arg5sesc pieile. Ghinda se intrebuintézala ingräsatul porcilor. Gog6sele Omeniii le parlese infoc, apol le sdrobesc si fac din ele cernOla negra.

Sint mai multe soluri de stejari : Tufanul sail cerulcare este cel mai bun lemn de foc. in tärile calde, crescestejarul numit /Acta, din care se fac dopurile pentrusticle si borcane.

Stejarul este un eopac fOrte folositor. Dar apol, cofrumos este un stejcir4, mai ales pe o campie intinsd !


101. Tie imp6rtitia Ta!** In Satul-no4, traia. acü vre-o 60 de anl o fami-

lie, ce-I cliced a Buii. Erd tata Gavrila i cu mamaAnastasia si cu 5 copil al lor, doI baetl i trel fete.

Amandol WO, Vasile i Filip, urmail la scOla dinsat. Dar el nu se potrivia4 nicl la vorbd, nicl la ndra-vurI. Vasile, Maul cel mal mare, era. supus i ascul-talor de parintl. El nu sl-ar fi alcat nicl mdcar uncuvintel. Vasile era. bland i drept fata cufrati. El doria. ca totl fratiI sël sä aibä halne de-o-po-trivd, bune si curate. La masd, doria. el, ca toti sd fiemultumitl. and mama-sa. aduced de la targ turtadulce saü cofeturl, Vasile le impartia. pe dreptate tutulor

nicI o plangere nu se audia.Dar cand ajunged ceva pe maim lul Filip. el tined

totul pentru sine si nu (la nimic Nemultu-mirile, i plangerile, i certele ce se isca4 une-orl Intrecopil, din pricina lul Filip, Vasile tot-deauna le impaca.,cu vorbe bune i intelepte.

Vasile iubia dreptatea I ura nedreptatea. LuiVasile Ii placea adev6rul; el despretuia minciuna.Vasile era bine-voitor catre toff si ura. cérta 0 re's-bunarea.

Ce fericit se simti. Vasile and intr'o i le vorbidomnul invetator la scOla, despre imperafia cerului.

Le spuse invètätorul ca. Omenil cari tin la adetrersl la dreptate, qi sint buni cu tótã lumea, dupamarte vor ajunge in impe'reitia cerului. Acolo dom-nésce lubirca, adev6rul, dreptatea i bundlatea.

Le mal spuse, domnul invetator, Ca atunci and InTatal nostru licem: Vie imperatia Ta,- nol ceremde la D-ze4 sa dea minte intelepta tutulor Omenilor,ca sa se lubesca uniI pe sa fie drepll si bine-voitorl Si sa tie la adevér, cum tin drepca din imp&rdtia cerului.

Cel dol frati inteleserd atuncI bine, cd Vasile esteacela, care vrea ca In casa la et, sa fie ca irnpë-

9 3

ceI-1-alt1

f

in

celor-l-altl.

www.dacoromanica.ro

ratia cerului, numai iubire, numai adever, numaidreptate qi bundtate

Cu cal& bucurie Vasile alerga in qiva aceea de lascdla acasa! El spuse parintilor ceea-ce 'I a invqatdomnul invetator despre imperdtia cerului.

i de atund, de cate orl parintil cu copiii lor cliceatiTatdl nostru si. ajungeati la Vie imp6rd(ia Ta seuitail cu top la Filip. i Filip se rusina si se cal amarde rëul lui närav. Cu vremea, Flip se indrepta si el.

, dinteun copil uricios si Mil ce era, se Mai un Metcu minte, drept si bun.

Ast-fel veni, impercifia Tatdlui din cer in casafi, in lamilia lui nea Gavrild fi a lelei Anastasiadin Satul-nou.

Cuvintele: Vie imp6rdfia Ta! formeza a doliacerere din Rata nostru.

102. Bradul til fagul.* Bradul cresce mai ales la munti. Acolo sint pdduri

-marl sail codril de bruit Bradul pOte sä ajungd la inn-time de la 30 pand la 50 metri. Rddäcinile braduluisint reslatite printre cräpdturile stancilor. Trunchiul s6üeste fOrte drept. Crdcile se incep de langd rAddcin_d.Ele se intind orizontal, jur imprejurul tulpinel. Celemai de jos sint cele mai lungi. In sus se tot scurtézd,asa cä vdrful se stdrsesce intr'un mic rámurel, in formacrucel.

Bradul are formd tuguiétd. COja bradului este deeolOre inchisd si e lipiciOsd ca si reqina ce se and subdinsa. Frunzele bradului sint ca nisce tepi tail si verdlinchise.

Frunzele bradului rëmdn vercji si preste lOrnd. Ila-murile, cu frunze cu tot, se chiOmd. cetine. Fructele bra-dului sint nisce maciulii lunguiete. Ele stimènd cu stiu-letii de porumb.

Din trunchlul bradului se fac in cherestae, grin41,


barne, scânduri 0 §indrild'; se fac §i mese, 0 scaune,§i dulapuri 0 altele.

Din re§ina bradului se suite terebentina, care se intre-

buinteza de cdtre väpsitori 0 de catre spiteri. Apoi fru-musetea 0 mirosul cel pläcut al bradilor, par'cd-ti däo noila viétä.

Bradul este copaeii forte folositor.

"Dar bradul este un copaciil §i mândru §i trainic. Deaceea se dice despre un om tinèr, sängtos §i bine Mut,cä este mdndru ea un brad. La nuntile de la térä seimpodobesce cate un brad cu tot felul de daruri, §iapoi se dä mirior 0 lumea le urézei vie'lei trainied,cum este verdéta bradului. .

Sint mai multe soluri de brach', ca molifti, pini,tisä 0 altii.0 pädure de bradi se numesce breidet.Pe la polele muntilor cresc fagii. 0 paidure de fagi

se chrém5. fdget. Fructele fagului se chlómä jir. Cu jirse ingra§à porcii, ca §i cu ghinda. Fagul este cel maibun lemn de foc, dintre toti copacil no§tri.

In ce sémad bradul cu fagul ? In ce sémeind fagulcu stejarul ?

9 5

'.'46-- __:,,se 4.45,S.N.

..=-- ....

www.dacoromanica.ro

103 Cintecul bradulul.** 0, brad frumos! o, brad frumos

Cu cethia lot verde!Tu e§.11 copaaul credinaos,

Ce frunza nu ,Fi-o plerde0, brad frumos ! o, brad frumos!

Cu celina tot verde!

0, brad frumos ! o, brad frumos IVerdjta ta imi place!

Orl clind o vg, sint bucuros.,Ci vesel ea mg face.

/0, brad frumos ! o, brad frumos !Verdéfa la imi place!

0, brad frumos ! o, brad frumosCu frunza-g neschimbatd!

llie mang-lit and mi; simt dubos.,Sz mg intäresel indald.

0, brad frumos ! o, brad frumos!Cu frunza-ti: neschimbatd!

104, Nascerea Domnului Nostru Thus llristos.** Nascerea Domnuha Isus Hrislos s'a Intimplat acum

1898 de antImpèratul de atund voik sa scie caV OmenT traesc

in imperatia Jul. El a poruncit ca tot1 OmeniT, earlerati de un ném. sä se adune in cate un oras anume.Nérnurile lul losif si ale Mariel aveati sa se adune in-tr'un targusor, ce so chléma Vitleem, in léra ce-i cheekludea. La clitla hotarita, tOte némurile lor sosira maIde vreme, in Vitleem. Numal Iosif si Maria intarziarä.El, cand sosira, nu gasira nicairea loc de gazduit sailWas. Asa, s'au dus sa se culce, preste nOpte, la nisceclobani ce isT pasceail turmele, pe camp, in apropiere.ClobaniT ail primit pe Iosif si pe Maria, in staulul oi-lor. Staulul era. inteo fiescere. Acolo, s'a nciscut, nliptea,


Domnul nostru Iisus Hristos. Mama sa, sfinta Maria, ainvelit pe pruncul lisus, in scutice,, i l'a cqeclat inteoiesle, din care mdncall vitele, cad acolo nu era alt locmaI bun, unde sa se culce pruncul Iisus.

indata s'a aratat pastorilor un inger din cer, careli-a spus sa mérga sa vacla. 0 vor afla, in lesle infaptun copila... Acela este lisus, fiul lui Dumne4efi, Mdntui-torul lumei. Tot atuncI se arata pe cer in dreptul pes-cerii o cétet de ingeri, carl cantail cantece frumOse, can-tece de bucurie, ca s'a nascut Domnul nostru IisusHristos.

Ce fel de z6rbatOre mare ne aduce a-minte de Nas-cerea DomnuluI lisus Hristos ?

La Craciun, copi1a0I alerga cu Mof-Ajunul,cu Saga,cu Vicleimul 0 cu Pluguprul ; lar la Anul twii, cu Sor-cova 0 cu Vasilca.

105. ColindaFlorile dalbe.* Sculqi, sculqi boerl marl I

Florile dalbe !Ca rye vin colindeitorf,

Florile dalbe !.NoPtea pe la Cdntatotil

?i, ei vin merea, mere4v'aduc pe Dumnedea.

84 ye meinlue de rat,Un Dumnedt4 no4-nascutIn scutice invescut.

Sculati vo'i, Romani plugari ICd pe cer s'a aratat17n lucéfër minunat...Inima sa inteiréscaOrnenii sa-i insocésca.

Nal ye dicem: -54 traitiIntru multi an'i fericipSi ca pomii set 'nflorifiSi ca el seembatreini01

Florile dalbe !

106: Facii-sit Troia Ta, precum In cer§I. pe pamInt.

** In vechime de mult, de mult traik o parechie deOment II chlema Tobia 0 Ana. El aveail un singur n.

i pe acesta II chema tot Tobia.

C. de cit. p. cl. II. pr. nu. 97 7www.dacoromanica.ro

Tobia-Batranul erk un om intelept si. bogat. El ajutàpe skracl cu hrank si cu bathe.

Tobia era un mare bine-fdaor al semenilor sèl.El cercetk si mângkik pe cel bolnavi si pe cel earl

pe nedrept erati aruncatl in inchisOre. Pre cel saracI,clack muriat, il ingropk.

Tobia era. un om forte milostiv.and Tobia Mceà atâtea fapte bune, sotiel sale i se

pärek, ca. el nu prea Ingrijesce de treburile case!. Deacea ea il intrebk odata, de ce face el 1.6te lucrurileacelea ?

Tobia il rèspunse liniscit, ca. le face ca sci impli-néscet vola Tatdlui din cer, care poruncesce salubesci pe de-aprOpele tda ca insu-ti pe tine.

Chlar si cand orbi si särkci Tobia, el nu se sup6rkpe D (lea, ci rabdA. si Vise: . DOmne, facci-sci rvola ta ;

Atuncl trimise D-Veti la Tobia pe ingerul Rafael.Acesta ckläuzl pe fug Jul Tobia inteo calkorie lung..

ingerii sint slujitoril cel inteleptI si bunI aI luTD-Veil in cer. La porunca Jul D-Veti, ingeriI pazesc sipoNquesc pe copiI si pe Omenil eel marl, ca sti fiebun!, blanch si dreptl unil cu altil. Atuncl dmeniii im-plinesc pe pamint vola lui D-deit, precum ingeriio implinec ;in cer. i apoT ingeril, in cer, ascultä cudrag poruncile lul D-Veti. El fac vola TataluI din cercu ii.461a fulgeruluI. De acea se inchipuesc ingeriI, inicOne, cu aripe la spate.

In cele din urmä, Tobia se vindeck de orbie cu lécul,ce-i 1-a dat ingerul Rafael.

and simti Tobia, ca i se apropie mOrtea, chiemala- sine pe fiul WI si II gra" asa :

Fiule, in tOte Vilele adull a-minte de DomnulD-Veul Ia.! i, cu vola, nu pacatui nicI odatä, si nuakk poruncele lul !

Acésta e mkt Tateiltd din cer !Onorézä pre mama-ta in t6te Vilele vietil tale

0-ty ada a-minte cate necazurI a suferit ea pentru tine !Acdsta este porunca Tatdlui din cer !

98 ____

www.dacoromanica.ro

PAzesce-te flute, de WA fapta urata i marpva!SA nu te cuprincla nicI odatd semetia... Semetia teface sd nit implinesci vote& Tatdlu din cer, ci violata, care de multe ori este greqitd,...

Cine face cu vole busd tote ceite-tt spuidacela face voia Tatdlut nostru din cer...

Tinerul Tobia ascultd, cu evlavie si cu capul gol,povetele tatalul sü. Apol Vise cAtre acesta :

Tafel, tOte, cdte-mi poruncesci, le void in2plini.Facet-set vola ta, ca sc se facd voia Tatdlui de susprecum In cer asa i pe petmint.

Tobia tinerul trdi i se purta, cum il povetuiset atilt seu.

1ntocmai ca qi Tobia set te porfi i tu !Facet-set vola ta precum in cer i pe petmint

e a tract cerere din RIM nostru.

107. tefan 1 mama-N..Legenda Cetäii Neamtu.

* Pe Tremea lul Stefan cel Mare, stapania. preste'Turd un imperat fOrte vitez. Acela tl puse in gAnd-sa supule Moldova. El porni spre Moldova cu o ar-dnatd numer6sd, ca frunza i ca lerba. Stefan-VoddTe§1 cu o mica qtire inaintea Turcilor 0 se hArtul cu

o i intrega. In spre sera Stefan-Vodd, biruit deastd-data de multimea Turcilor, hotAri sa se retra gä.cu al seT prin padurl, ceea-ce i facurd. Stefan-Voda.cu vre-o 20 de cAlArep se indrepta spre Cetatea-Neamtu.Acolo, intr'un castel vechia, erati retrase nevasta simamd-sa, D6mna-Elena.

Pe la miezul noptil se aull o batae la Oda Ca-stelulul. Mama le0 la turnul portil §i intrebd

Cine este?In tdcerea lini0itA a noptil se aucli glasul ful Stefan:

E sint band manta, flul têrt lubit Ifi de /a Ode ma Wore ?Anil.

99

Ed,

.dinsil

www.dacoromanica.ro

SOrta nOstrli fuse cruda asta-data..._Mica mea ogire fuge sfardmata...Dar deschide porta L. Turca me 'ncunglor ;rental sufla rece; ranele me dor !

Dupa o scud& tacere, DOmna mama rëspunse :-. Ce dici tu, streine ? -$1efan e departe.Braful sea , prin taber, Y , ma de morp imparte...,Eli slut a sa mural; el e fiul moil.De ectti tu acela, nu-ti shit mama, MIL.Ins`ci, &mei cerul, vrénd sa'ngreunezeAnil vieta mele fi sec me 'ntristese,.Nobilul sell suflet ast-fel l'a schimbatDacd tu efa tFtefan cu adeverat :Apoi tu aicea, fárd biruingiNu pop ca set intri cu a mea voing...Du-te la oglitire! Pentru teri mori!MI va fi mormintul coronat cu Hoff I-

108. Strada." De-a-casä Oa. la §c615, am venit pe stradä. De la

§c15là, tot pe stradg, avem sä ne intOrcem a-casä. Stradase chiómä 0 ulitd. Pe ulita se v6c1 tot case §i curti,.invecinate unele cu altele ; ele sint randuite in ir 0wdate fata in fat5, unele pe drepta 0 altele pe stanga.

Stradele nu sint tOte drepte ; unele merg §erpuite ;altele sint cotite.

TOte ulitele n'au tot Eiceea§ intindere ; unele sint mailune, altele mai scurte. Ba nici aceea directiunen'aü tOte stradele ; unele duc spre E. altele spre N..-unele duc spre V. 0 altele spre S. Dar, ele pe alocuri,_se intalnesc 0 se incruci§Ozä unele cu altele. Acolo, unde-mai multe uliti se inthlnese 0 se incruci§Ozä, se chlOmäcä este o respdntie. La unele respAntil se deschide câte-o-datä un loc gol, mare 0 larg. Dac5. In jurul acelutloc gol sint case, rânduite una lânga alta, ca pe straderatunci locul acela se chiOmd piegi...

Dacä lipsesc casele,acel loc gol se chlOm6 0 maidan..In ora§e mai ales se gâsesce §i cate o gràdinitg, in

.mijlocul pietel. In acele grAdinite pOte intra ori-ciner


ca sä se plimbe. Inteinsele se pot juca copiii din OMvecinatatea. Ace le sint grädini ale tuturora, adica grd--.dini; publice.

Une le strade sint largi Qi drepte ; altele shit inguste.Ulitele mai inguste se numesc ulicióre. Gaud se in-timpla cá o stradd O. nu dea intealtà stradd, ci sa seinfunde inteo imprejmuire de case, acea strada scurta:se numesce funddturd.

Pe strade umblä mereg Omeni pe jos, (5meni Wail§i (5meni cu träsurile. TJmbla §i. animale de tot felul.

Pe unele strade se a0erne pietrif batut §i. nisip ; peallele bolovani de piétra. .

AQternutul de pietr4 Qi de nisip se chiéma f osea.A§ternerea sag pardosirea ulitelor cu pietre mai marlse chi-61nd pavagiii sail caldartim.

Pe stradele pavate se pun pe id pe colo §i felinare,.care se aprind gra ca sà lumineze stradele pe timpulintunecos al noptil. Stradele trebuesc maturate §i stro-pite cu apa, ca O. nu se gramadesca pe ele gunbie,praf §i noroig. Bine este ca fie-care stäpan de casä saIngrijésca de curatirea stradel ce trece pe dinaintea sa.

Pe o stradd curatd umbld fie-care cu pldcere.Ulifele larg i. f i cuNtr sint scindtdse.

109. Sorcova.*In Ws partile chef si veselie ! TOM lumea serbeza,

cu bucurie, oitta Anulul-Nou.... Copilasil, mai ales, sintvolost Cu sorcovele in mânusite alerga prin zapada....§i unde ved un trecetor, haid' la sorcovit. Glasul lorcopiläresc se aude ici si colo. Un bäetas ingn6. cuglasul dragalas de Inger:

SorcovaVesela,Pe,ste yardPrimeivardScsi trdesci,4Scrmbdtr4nesci

-Ca un mar,Ca un per,Ca un firDe trandafir:Tare ca ferullute ca. *la...

Tare ra plétralute ca sagétaLa anul0 la mul(i anil- 101 -www.dacoromanica.ro

Ce bucurie pe copii cand capètá gologani! Unul in-tréba pe altul:

Ce t'a dat tie, ma ?Dar tie?Mie, 10 bani!

Ulte ma! Ucigal crucea! Mie numal unulde cinci parale ! Si Asia cu 5 paralele, sup6rat,.trage un ghiont celul cu 10 banL. Si-apoi se let la&la, unul dupa altul. Se arunca si cu bulgarl de-zapada.

Asa trece WA ciitia. Anulur-Noig, cu sorcovit, cachef ,Fi cu veselie I

110. Fuga lut lisus in Egipet.* Cand s'a nascut Domnul Iisus in Vitleem, venirl

departe, din spre r6särit, si trei barbatl invètatl, ce le-clicea Magi, ca sa se inchine Lul. Pe Magi I-a calëuzit.o dm, ce s'a aratat atunci, pe cer, maI luminOsa de-cat cele lalte stele.

Si magil adusera lui lisus daruri frumOse, ca until(impèrat.

Stapanitorul din Iudea, cel qicea, Irod, dupa ce aauclit despre tOte aceste, incepa sa se térpa ca clackva cresce pruncul lisus, iT va lua domnia. De aceeapuse in gand sa pOrcla pe lisus.

Irod a dat porunca sa omOre pe toll pruncil, carserail in Vitleem si prin apropiere, de dol aril si maTmid, dupa vremea ce audise de la Magi. Mare plangere-si tipete multe s'atl auclit atunci in tinutul acela.

Irod era un om reil 0 gird inimd.Dar Dumnedett s'a ingrijit de viéta pruncusorulut

Iisus. Dumnecjeil a trimis pre un Inger care n6ptea s'aarkat in vis lui Iosif si i-a spus :

Sculandu-te, Ta pruncul si pe mama luT si fugl inEgipet si rèmaT acolo pana IV voia spune tie, ckIrod vrea sa percla pruncul!

- 102 -

I.

www.dacoromanica.ro

Sfintul Iosif asculta si se duse in Ora Egipetulul, ceera. spre M6c15.-cli de la Iudea.

Trod cel tiran muri nu mult dupä aceea in cele maimari chinurl si durerl.

Si atuncl ingerul lig Dumnecleil se ar6ta, din nodin vis, lul Iosif in Egipet si II spuse sa se reintOrcaacuma acasa, cad a murit lrod. Sfintul Iosit Mai 0 deasta data cum il povetuise ingerul. El se intOrse In1.6ra lor si se asecla in oraselul Nazaret.

In Nazaret crescii sfintul pruncusor In supunere 0in ascultare de parintil sa

Si era sdndtos 0 prea /limos la chip. s'i era0 forte infelept la minte, fi prea bun la inimd.

Lumea qicea, cd darul lui Dumnecle4 era prestepruncul Iisus.

111. Pam% nOstrit cea de tOte Vele,da-ne-o nou6 astA4I.-

** Era prin luna lui Tunic. De mult nu plotlase. Cerulera, asa de limpede, incat nu se zaria nicairi nici unnouras. &Vele par'ca nu incalclia, ci dogoria.. Apa dingarle secase demult. Arborii, lerburile 0 florile par'cäerati oparite. Muncitoril la camp si animalele cu gretigasiati cate un isvor, de unde sa-si stampere seteachinuitOre. Si &le in sbor cereati plOia de top dorita.

Un plugar cu Irica lul D-cleil iesise, cu fiul s64afara, la camp. El voia. sä vada cum mai stati holdele,care acli, mane trebuiail sa fie de secerat.

Cand vèclura lerburile parlite si mai ales spicilechircite de marea ferbintela, plugarul stete loculul, 10ridica ochil spre cer 0, p1M de incredere, se ruga asa :

Mime, D-cleule! Tu esti TOW nostru cel dincer 1 Ed am muncit si am facut tot ce mi-a fost prinputinta. In t6innti si in primavara, am arat, am se-minat. Uoldele le-am Ingrijit. Si tu D6mne, pana acumne-al trimis, la vreme, si plOie, si caldura. Toil ne bu-curam de bogatele daruri, ce ne harazesci. DOmne,


Dumnecleule, fle-ti mila de noi 0 de acum inainte rTrimite-ne bine-facetOrea plOie, la vreme, ca sa nu pe-rim de f6me, nicl nol Omenil cei pacatosl, nici dobi-tOcele cele nevinovate ! Fiul tèti cel Tubit. Iisus Hristosne-a povètuit asa : Cereti qi vi se va dez voud 1Te rugam cu umilinta : Fame& nóstrel cea de totedilele cld-ne-o noud astli-cli!

Apol, par'ca mangaiat 0 intarit, plugarul incunjura,cu flul sèii, lanul bor., care all mane avek sa le deepane cu prisos.

Si D-cleti asculta cererea plugaruluI nostru. Cerulincepil sa se innoureze 0 &Tar in clitia acea, o plOiecu belsug recori aerul 0 adapa pamintul cu tOte fiin-Ole WT.

Campul se invesell , liveclile 10 capeara Jaras ver-Ota. ; tërinele. par'ca reinviath. Si paserl, 0 dobitOce,0 OmenT Isi stamperara setea si multumira till D-cleii.

In curand se incept:1 secerisul 0 trieratul. BObele dingraul trierat se macinarä 0 din fdind se tacit páneacea de tote gilele.

D-clett asculta rugaciunea nostra, and cerem cuinima curata, panea nostra cea de tOte Vele, cid-ne-o astet-cli.

Decl, tot crestinul trebue sa se r6ge in fie-care li,la Total cel din cer, care nu-1 lipsesce de painea ceade Me gilele, care pentru trup este mancarea; Tar pen-.tru suflet este ;Infelepciunea cea adevdratd,' )57 care om este acela, de la care de va cerefiul ail pale, aft pidtra va da lui ?

** *

Pelnea nOstrei cea de tOte dilele da-ne-o noudastelog este a patra cerere din Tateil nostru.

112. Ce e familia?Bärbatul cu nevastl-sa nu pot träi cu !utréga multu-

mire, in casa lor, 'And ce Dumnedeil nu le dd si copil.Bärbatul si nevasta, ca paring al coplilor, if cresc cuTubire si cu grijä. PArintilor li-e drag sä mângaie si sä


lesmierde copi1aii. Lor li se bucurd inima, cand audpe copil dicêndu-le cu glas dulce : Tata ! i Mamci!

Si copiii lubesc pe pdrintil lor ; dar el trebue sd-I siasculte i sd-I cinstóscd. NumaT atuncl Dumnedeil ajutdpe copii. Dumnedeil a dat poruncd :

cinstesci pe tat& tJ i pe mama-ta, ca sa aibque lungi fi bune pe pamint!

Toff copil al acelorasl pärinti trebue sd se iubéscdintre sine. El cu dragoste trebue sd-s1 died :

Prate ! Frati6re! §i Sora ! Suri6rd !Copil mai mid die fratilor mai marl Nene ! ori

Bade ! §i surorilor mai marl : Lele, orI Tatei!Tata cu mama si cu top' copii lor, fr.4 si surori,

mai tot-d'auna trdesc la un loc, impreund. Dar une-oritrdesc i pdrintil tatei si al mamel. Lor le die copilasil :

Tata mare! orl Bunic! §i Mama-mare! on Bu-nicd ! In multe case sint i servitori §i servit6re, adicAslugi. El ajutd pe stdpânil easel la orl-ce trebuinta. Cutotil impreund, bunici, pàrin i copil, ba chiarservitori, se chiamd cä sint o familie.

Familia adeverat fericita este aceea, uncle se vededragoste, unire i bund infelegere intre tori ce'l dincasa.

113. Lupul.* UricIósd ilérd e lupul ! Dar si primejdiósal Val de fiinta ce

cade in ghlarele unuY lup tideland. Lupul este un animal sël-batec i rdpitor. El este ceva maImare decat un cane dobgnesc cucare si samba

Trupul lul este lungulet. Blanalul Térna este gdIbule-cenusie; vararoscatd. Numal firea lui cea reanu gl-o schimbd. De aceea dice

lumea : Lupul p6rul schimbd ; dar ndravul ba!Caput lupulul este ascutit ; fruntea turtitd. Urechile'l sint,

clulite; ()chit 1ucio$Y i asedall piezig cdtre hot. Botul lul esteinarmat cu colti marI i tot-d'a-una ranjiti. Gfitul iY este gros0 nu-1 póte indoil Cand lupul vrea sd se intórcd, este silitsfi se intórcd cu tot corpul. Partea dinainte a trupulul esteingustä i Incovolétä ; partea de-dinapoY este latd si tare. CodalupuluY este lung i statist.

-- 105 --

Sei

rd

qfl

www.dacoromanica.ro

Lupil trdesc in pddurile nOstre. pi6a, de obiceid, sta6 ascunsl prin gropl. El, numal wiptea, les dupti pradd. LupululIT place fOrte mult carnea crudd. El prinde lepurl, vulpi sicdpri6re. Cand nu and de aceste in pddure si pe camp, seapropie de turrnd. De acolo rdpesce ce pOte : mTel, ol, capre,ba si vaci, bol, caT, si altele.

lOrna, mal ales, lupil fldmanclitY se adund In halte nume-r6se. Atuncl alérgA pe zdpadd si urld cu totil impreunti. Valde bYetul c616tor ce le cade in calel

Când lupul ndvdlesce in vre-o turmL ucide maT multe ani-male, dectit pOte sil mdnânce El este un animal forte lacomDe aceea si despre un om, ce mtinâncd si bea peste mdsurd,se clice cd-1 lacom ca un lup. Cand lupul este sdtul, std.

pitit si dOrme. Atuncl este el fricos si se sperie de orl-ce,maY ales de ,foc. FOmea il face neobosit, indrtisnet, r6utdcTos.si siret. Lupul nu se p6te imblancli de loc. i lupul pOte sdturbeze Intocmal ca si cânele.

Lupul este o flOrd uriclOsä si primejdIOsa. De aceea OmenilaU dreptul sd 1 starp6sca.

114. Mama capra §1 eel trel 101 cuculeti.* A fost o data o capra si capra avea treI Yell. Mult

Is! Iubia mama capra lelisoril. Dar el eraii nebunaticlsi nu prea ascultail de dinsa. Nu faceag mal nicl odatd,cum il invëth mama ; faceati dupa capul lor cel nepri-ceput ; nu erati de fel ascultatorl. De aceea ail si patit WI!

lute() Vi, capra, vrOnd sa aduca pentru lelisoril elnutret bun si merinde bune, se porni de-a-casa. Candera sa plece, ea Vise leVilor asa :

Ascultatl, vol trel 101 cucuiefi, copilasil mel! Eilm6 duc O. ye aduc nutret mult si merinde bune. Pecata vreme n'oiii fi ea a-casa, vol sa statI binisor Inbordeiti si sa linetl usa bine incuiata, pe dinauntru.SI nu cumva s'a deschideV, Oa. ce n'oiiI venl eti siye voiil strip. de afar& asa :

Vol trei iecp cucuie(i,Mama uqa descu1e(1,

io6

.

www.dacoromanica.ro

C'et v'aduce mama dukeLapte 'n pp,

Illugur verde In cornitet,Vcisc de codru in codi(ci,

Frunzei 'n buzei,lérbci 'n barbel,Drob de sare,La spinare!

Numal cand me vetl auli pe mine, a ye chTem asa,numal atuncl sa deschidell usa; ca de nu, vine lupulsi pe top tre ye mananca. Aulitu-m'atl. copilasl ?Alt-fel sa nu facetI, ca e val de vol si val de mine !

115. 1 ne iérta nou6 grwlele ndstre, precuiniertiim 0 no! gre0ti1or no0ri.

'* Domnul Iisus Hristos a spus odata apostolilor sëlceea ce are sa, se Intimple dmenilor nemilostivi, carlnu lértä greselele gresitilor lor. Mantuitorul le-a lis:

A fost odata un imperat, care a voit sa Tee seamaslugilor sale. Si incepend el a lua seama, 1-ail adusla dinsul pe un datornic, ce-1 era. dator cu 10.000 detalanti (cam 401/4 miliOne de lel). Si fiind-ca acesta

. nu avea sa platesca, a poruncit domnul sa 1 vinla peel, si pe sotia lul, si pe copiI, si pe tOte Cate avea., casa platesca.

Atunci calfi datornicul acela la piclOrele stapanuluI0 il Vise : .

DOmne maI Ingaduesce-me pe mine, i-1.1 voigplat" tot.

Si, milostivindu-se Domnul, 1-a dat drumul slugil 0i-a lertat luI si datoria.

Iar and lesi sluga acea de la stäpanul milostiv, adat peste un sot de al WI, care-1 era. lul dator numaI100 de dinarl (catT-va leisorI). Si apuca. pe datornic siinceptl a-1 sugruma, Vicendu-1:

.Plcitesce-mi, ce-mi eqti dator !


Atund acid datornicul acela la piclOrele creditoruluirugâ, 4icendu-1 :

Mal ingaduesce-m pe mine, si-ti voiti pläti tot !Dar creditorul n'a vrut, ci mergiad, l'a blgat in tern-MIA pana. and va plait datoria.

Atuncl sotil lul, vèclend cele ce s'att intimplat,intristat fOrte i ail mers de ail spus domnului lor-Vote cele ce s'ati f/cut.

Atund domnul a chemat la sine pe sluga cea ne-milOsl i 1-a qis :

Slug vicléna ! eü ti-am lertat tie tOtl datoria,fiiind-ca m6 rugasesl. Dar tie nu ti se adea sa-ti fiemill de tovarasul têü, precum i mie mi-a fost millde tine ? Si, maniindu-se domnul WY, la dat pe el chi-nuitorilor, panl ce va plati WO. datoria.

.Afa i Tatal me cel ceresc va face voue, de nuyeti lerta din ininzile v6stre, fies-ce-care frateluia greqelele sale !

Cli tot/ inima sä ertam altora s1 cuvintele de ocara,cu care ne vataml i sl clicem frafilor, chiar i celorce ne urlsc pre nob.

Sa Yertlm i datoriile, cand datornicul nostru estein neputinta sä ni le platesca. Numal asa putem sä nerugam Jul D-clea ne 46rtei noud grefelele nóstre,precum not lertdm greAilor noftri !

Acésta este cererea a cincia din Tatal nostru.

116. Pittania celor trel 1eg1 cuculeti.* Mama caprl, dupa ce a povltuit pe IeioriI eT, a

plecat dupa hranä.Dar lupul din padure a vèclut'o cl a plecat si a

priceput c'ati rèmas 1011 singurY singurel, a-casa. El amai 1/sat sä trécl o bucata. de vreme. Apol, binisor.pe furis, a venit pina la usa bordelulub capret Elave de gand sä prinä pe eel trei lecli cuculetlsl'i mändnce, in vola lul.

io8

s'ad

eipi

www.dacoromanica.ro

Cand a pus laba pe clant.a., a &it usa inchisa, pedinauntru. Ieil o inchisesera, dupa cum le spusesemama. Dar lupul era siret i viclén; el se gandi cumsa insele pe Yel. Il prefaca glasul lul cel gros de lup

incepü sa le vorbésca. subtirel ca o capra. De-afara.el Ii alintk cu dulci cuvinte, fl indemna bland si fru-musel ca sa-I deschicla usa si le fagaduik, ca le aducetot telul de merinde bune i nutret mult.

Cel trel lel erait qi, lacomi la mancare, i nebu-natici la minte, i neascultaiorl de povefile mamillor. Indata le vent mare pofta sä vacla i sa rontalemerindile. Apol nu le dete in gand ca la usa esteChlar lupul cel viclén, care voia. insele. Atuncl elnu .maT tinura in seama porunca mamel capre si... des-culara usa.

Pe loc lupul se repecIi asupra lor, Ii sfasia cu ghla-rele lul ascutite 1 cu coltil lul ceI marl. Intr'ope totl trel II Inghii, cu plele cu tot. Numal cucuiele,de la capatinele lor, le lasa pe jos la bordeiti,..

Apol, talharul de lup, a luat la fug In padure,Wend usa dupa dinsul...

Sfinta Scriptura asa Invata.:Fiul nzei, ascultel inveleitur a tatellui telt, fi no,

nesocoti pe aceea a mamei tale!

117. Domnul nostru lisus nristos In templu.

* Domnul nostru lisus Hri8tos era de 12 ani. Atundsrmtul losif i sfinta Maria il dusera, la Pascl, cu ella biserica cea mal frumOs a. din lerusalim. Acolo, inbiserica; pruncul sfint se inchina frumos la Dumnecleil.In marea multime de Omeni, Domnul .Iisus se perdade al sL Sfintul Iosif i Sfinta Maria creclura ca. ba-tul o fi plecat inainte catra. casa cu némurile lor.

Dar séra rubedeniile spusera slintel Marie, ca. ei nthvèclura, nicl unul, pe baét in litia aceea...

109, -

sal

clipa,

tra-

www.dacoromanica.ro

Atuncl sfintull osif i sf. Maria, ingrijuratI, se Int &sera.la Ierusalim... Acolo autar 5. pre Met, pe strade i pe la

cunoscut1; dar,de glaba,c6 nu'l

AbIa atreia 4i ii aflarain biserica, ce '1clicea, i templu.

In templu,sfintul pruncsteteet In mijlo-cul preutilorII intrebk fel defel de inMktur.Isfinte, si le res-

pundek cu multa intelepcTune, la tOte tntrebarile lor. sitop, cdti II audiaa, se minunait de respunsurilede priceperea tut i cliceati:

Cum fcie acest Wet carte, nefiind invetat?Pe urma Domnul Iisus pled cu parintil s6I acasa,

In Nazaret. Aci remase Dinsul, la casa pArintésca, panaa fost de 30 de aril

Cu cat crescea mal mare pruncul, cu elate se face&tot mal intelept i mal bun.

Domnul Iisus 'tuba forte mutt pe Dumnedeli, peparintil s6i pe tOtd lumea.

118. Tulpea.* Vulpea este §.1 ea un animal s6lbatic. Vulpea este la trup

maI micA dead canele. Blana el este ruginie. Numal la pleptare o pat6 albä. Botul vulpil este ascutit. Urechile ii stag ri-dicate drept In sus. Ochil ii jócll intr'una. Vulpea are mirosager. Dintil vulpil slut aseutitY. Ea latrA Intocmal ca i cAnele,numal ceva mal r6gqit. Trunchiul el este subtire, i pOrtA ocódä land, stufds'd care, la varf, are o patA albA.

Vulpea tr6esce maY mult in pAdure. Culcupl eY este, deobiceifi, o gaur§ sheen edam, In ptimint. Aceea este vizuina

- 110 -

&Ira_

i

si

1

www.dacoromanica.ro

et De acolo, vulpea dupA ce a inoptat bine, lese dupAEa prinde YepurY, puY de cApriOril, porumbel, gAini i gAsce.Prada sa, vulpea cum are miros fin, o simte din depArtareci o prinde cu mare istetime. Dar cAnd n'are ceva maT ,bun.mAnAnctl i Ored, i erpl, i insecte, i vermi. Bine SY plac

§i fructele, i struguril,mTerea, numaT cA de albineare o fried mare.

Vulpea este forte sprintenA.ApoY este si tare sirdtd, malsirétA deck orl-ce animal.

De la vulpe s'ati obidnuitOmena sA clicA despre un om

cA-I vulpe Oral.$i cAnd. omul siret este bAtrAn, IT clice vulpoiü beitreln!Blana vulpil se intrebuintéza la blAnAriY. Pentru blana eY,

apoY pentru pagubele ce le face ea In curtile 6 menilor, rApindpAsérile, vulpea este huIduitA i vAnatA de dare vAnAtorl.

Vulpea este un animal mai mull stricdcios.Ea este din némul, sad din familia cAnilor.

119. Si nu ne duce pe not in

** Fanica 1l scria temele i i0 invetaIn camera sa.

Mara era fOrte frumos. Radele cele caldUte ale sOrelulse apropiara de ferestra, intrara zimbind in odaita lulFanica i par'ca 'I Visera. :

Baetele, de ce stal tu aid singur ? Vino afar i tejOcã la caldura cea dulce a sOrelul !

Dar Fanica nu se opri din lucru, ci 10 Vise :v-61 eU bine ca vol vrett sä mg duc41 in ispitd,

sa-mI las lectiile nefacute. Dar ea asta-V1 dimineta in Ta-ta nostr m'am rugat Jul D-Vell i am Vis:

Si nu ne duce pe not in ispitd De aceea eikvoiti sa me till de cuvint. Mal Intaia sä-mlispre.vesc tréba

apol void veni! i Fanica urma inainte cu kucrul sett.

pradA.

si

siret,

Ispitil.

Inteo qi, lectiile

,

t

41

www.dacoromanica.ro

Nu trecii mult i lath o p 'dsgriccl veselä dete cu cloculin geam. Ea privi pe Fänich cu o chuthtura viclénä

cliqeVino cu mine Metele ! Pomil sint Inveril, florile

sint inflorite. Grädina este t a un Raiü. Cerul e senin sifrumos. Ce stal tu aci in odae, ghemuit la mash.? Hal lajoc, la veselie I

Dar FAVA Lnicl acum nu se oprl din lucru, ci re-spunse :

De glaba, pashrich drag, vrei tu s m dUci inispitet. m'am rugat Jul din:suflet,si am clis: Si nu ne duce pe noi in ispitcl! i vroitish me oil de cuvint. Lash-me, mat intaiil sh-ml ispravesclectiile, i apol voiti veni. i Fänich tot scria. inainte.

Dar el nu isprävise bine vorba cu phserica, când lathcä ciresul de Iângh terestrh, cu o ramura incarcata, cucirese frum6se i cOpte, la geamul lul Fänich, paech-clise :

Ce at:Ala siIinä, Metele! Ia uith.-te fa ciresele mele rAsth. nOpte s'atl coptiOte pentru tine. Lash-te de lucra0 vino in cOce

De glaba m ispitefog tu, ciresule, cu cireseletale! D-cleil nu me lash sä me dud in ispitet.'ml termin lucrul i apol voiti veni! i Fanich il Cita ina-inte lectiile.

In sfirsit scolarul nostru isT isprävl frumos tOte lectiile...Atunci 10 adunh. lute chrtile i caetele. le asezä in ghlos-dan, i apol dete fuga afar a. prin gradinä, shrind 0 can-tând.

Ce frumos it zimbeatl acum razele sOrelul ! 13Aseriie-i chute.' cu pläcere. Ciresul i (D. cirese. i Fanich sedesfhth. acum färà nicl o grija, cad 10 sfarsise, cu bine,0-0 indeplinise pe dintregul datoria.

Fänich nu s'a lasat sh fie dus in ispita depoftet duphcirese. El n'a putut Ii ispitit nicl de placerea cantecululpaserelel. i nici razele cele stralucitOre ale sOrelul n'ailputut sa-1 ispitesca. Fanica era un scolar statornic inbine. El intinsese ori-ce ispifã, flind-ca el mereil se

- 112 -

0il :

Din-dl-de-diminéta D-deil,

qiIntaiil si

www.dacoromanica.ro

&Ida si intelegek bine vorbele : Si, nu Ne duce in is-pita, ce le clicea., in WA cliva, in ruga Domnulul.

Poftele te ispitesc catre multe lucrurl si fapte neledate.Pizma, mania, ura si resbunarea adesea te due In ispitdsa fad refl de apropelul. Aceste patru rele itT stric,a inimasi ll amarasc vieta. Wei sa seapi de dinsele ? F. caFanica: Gandeste-te si rOga-te adesea. si urméza, si im-plinesce rugaciunea : Si nu ne duce pe not In ispitd.

Si nu ne duce pe not in ispita este a ésci cereredin Tatdt nostru.

120. Ciitun vi sat.

**Une-ori, vre-o cate-va familii se adund la un kc, aii§i cladesc case invecinate. Acea mica intru-locare defamilii se chl6mà ea este ccitun. La noi mai tog Omenii,cari trdesc prin catune, ard pamintui cu plugul. El, Iliaraturi, sémind grail, porumb §i alte bacate. Apoi culegrodurile semináturilor. Cu acele roduri se hranesc §i ei,ai altd lume multa. Fiindcd ei cu plugul lucréza, li sedice §i plugari. Plugaril i§i fac araturile mai adeseape buchti de pämint, earl sint mo§iile sail .proprietalilekr ; de aceea el se mai numesc §i mosneni sailproprie-tari. Sint ai plugari, earl mai fail cu chirie, oil cu arenda7i mo§iile altora, ca sa le lucreze. Acelora li se dice aren-dasi sail posesort.

Cdtunele mai marl, unde sint adunate la un loc fa-milii multe, aaedate in case mai numerOse, se numescsate. Locuitoril satelor sint sdteni. El traesc tot la felcu cel de prin Mune. Si satenil sint mai toti plugari.Dar prin satele cele marl, se OM une-ori ai cate undulgher, ate un dogar, cate un ferar. Ace§tia se nu-mese nieseriasi ori mestesugari.

Prin tote satele mai slat §i Orneni, cari fac neeta-toriii. A§a sint arciumarii: §i. hangii, sail birtasia. Elvind tot-d'auna §i ori §i cul beuturi, mancari §i. altemärunli§uri. El gazduesc pe str6inil caliltori, cari vin

1 t 3 awww.dacoromanica.ro

prin sate. In Mune O. in sate, casele sint eespanditemai la largul bor.

Satenii 41 petrec viéta muncind fratesce pe locuri in-tinse, unde mered se bucura de aer curat §i sanatos.Vecji, ea pe din§ii 1-a invrednicit Dumnecjeti ea sä lu-creze-la camp. Lor 11-a dat Dumnedeil grija sa gateseä,pentru nol top', panea, §i hrana de tOte dilele.

NoL treyme, din tot sufletul sd lubim §i sa cinstimpe téranil cel buni buni §i muncitori !

121. *tetan-lrodi 1 oinian Burcel.

:* In apropiere de orasul Vasluiü, cale ca de o postäsi jumAtate, se afla, un del gol ce4 clic Movila luiBurcel. In ditia de sèrbätOre, and Stefan-Voda, seduse la sfinta biseric5. din Vasluiti s5. se inchine, unMet crestin, in loc sä fi mers si dinsul la ruga luT

DumnedeO, la biserick s'a intimplat sa. fie cu plugulsi sa. are chiar pe acel del gol, de Fang& Vasluitl. Sevede tréba a Stefan-VodA, in drumul sëü spre sfinta,biserica, trecuse cam prin aproprierea de dOlul, undeark crestinul.

Cantecul asa gläsuesce despre cele ce s'ill intim-plat atunda :

Cincl pan(iet se alegeati,Fe Vasluiti in sus mergeatiRin' earia2 inteo movila .

I.In Roman, arand in sib's

Cel parifiri descaleca 44 Pe Roman il ferecati....

La Fasluiti il aduceatiSi Za Domnul mi'l duceati ;-3-Mal Romane, sit n'ai téma!

, Spune noua cum te chigma !

Tema n'am, cit sint Roman!Téman'am ca-mi efti stapan !Tu egi Stefan,Domnul cel MareCare'n lume sémein n'are...,5'i eti: sint oiman-Burcel,Puior de voinicel I

Sa traegi, daca n'ai tema !Da-ne noia, buna seama,Cum de ai pacaluitSa-te-apud de plugaritTocma'n cli de serbatdre,Tocma'n timp de inchinare.

Inteast-fel vorbi Stefan-Vodä cAtre Soiman-Burcel. El


vorbi cu blândete si-1 pov6tul cd nu se cuvine sälucreze in di de se" rbatOre, tocmal când lumea este lasfinta bisericA, la ruga lul Dumnedeil.

Stefan-Voda, cel Mare, era cu adeverat lubitorde D-c,lea 0, de lucrurile sfinte,

122. Ursul.* Mare tgmbglgu i maY mare veselie intre copil, când vëd

un tigan ursar, cu ursul dupg el ! CopiiY se adung imprejurca sg vaclg tiara sculându-se in doug claire i sgltându-sedupg mgsura canteculuT si a tambureT. Tiganul II dice mereü :

.7dcd bine men Martine !&NZ' daii pane cu mdsline !Dzhal Diha Dina/ melt

Ursule netifillat,Paul de codru 'nverfunatDike, / Diha/ Doha/ mdf

Ursul este maT mare si maY gros si maT greoiti deck lupul.Ursul póte sg fie aprópe de 2 m. de lung si de la 10 pangla 12 dm. de nalt.

Trupul ursuluT este lunguTet si buhglat. El este acoperit cublang câlIós i asprg. P6rul Juleste &hes on sur, oil alb cu totul.ApoT este rgsinit ; de aceea se a-prinde usor. Capul ursuluT estemare. Fruntea Jul este turtitg.Urechile'l sint scurte i cgscateinainte, ca nisce ghkice. Ochil ur-sului sint mict Botul luT esteascutit si intrarmat cu coltY puternicY. PicTórele luY sint scurte

tare imbIgnite. Numal sub tglpT nu are Or. COda nu-Y, ca'npalmg, or1 dacg are con, aceea este numaT un crâmpeit scurt

bont.UrsiT trgesc numaT in pgdurT si in codri. piva stag as-

mat prin vizuine i prin bArlOge. AbTa Yes pe.inseratenOptea, ca s6'0 caute hrana. Ursul se hrgnesce cu smeurgcu mure. El nnãnc i pepenT i porumb ; dar II place multmYerea. ApoT nici de carne nu fuge. Când este flgmand,ursul se agatg de oT, de vite sag de caT. Ba, la mare nevoe,

11 5

/ 1

r

oi

si

ai

www.dacoromanica.ro

el nu cruta nicY chlar pe om. AtuncY se ridica in pidóreledin-darat §i. se 'fa la luptä drdpta cu omul. 11 prinde in brate0'1 strange pang-1 omóra. ApoY il sfa§ie §i ii suge sangele dintrup.

ldrna ursul sta amortit in vizuina luY. Atund nid nubea, nid nu manânca, ci ,numaY 1§ suge unghiile. Tot iérnafata ursOlca cate doI Nil de-odata. Pull sint mid ca niwechitcanI §i sint orbi. Pana ce cresc mariprI, ursóica 11 fe-resce de urs, de 001 lor, cad acesta 1-ar manca indata.

Blana de urs este pretidsa. Mar §i carnea de urs tin&este bung de mancat.

Despre un om greoia .1 puternic. se dice cd este ca un urs.

Vulpea, lupul si ursul prind, in fugd, alte animate; apoile sfasie cu ding tiindu-le cu ghlarele piddrelor dinainte.De aceea aceste animate albatice se numesc qi animate rd-pitdre sag flare.

123. CI ne mantuesee de eel WI !**Era o ci i de Iérna. Elenuta 0 Saftica cerura voe de

la mama, ca sä merga la o matqa a lor, care sedekin satul din apropiere. Dupa pranz se imbracara bine,4I luara furcile de tors 0 plecara, la drum.

Fetitele mergeag vesele inainte.Ele aveail sa tréca 0 prin o mica padure.Pe neasteptate incepü sa ninga din ce in ce tot

maY tare. Se porni un viscol cumplit. Pe data zapada(nametii) astupa calea. Bletele fetite nu mai sciail incotro O. se int6ra 0 ce sa faca... Incepura sa plangAcu amar.

Apol se gandira la Dumneclea. Ele incepura sa iliaTatdl nostru. Si and ajunsera la vorbele, ci ne

mantuesce de cel 1.64, caclura in genunchi 0 repetaride trel ori vorbele acestea. Apol se ridicara i se ul-tar& in tOte partile.

In apropiere, zarira, cam indosit, dupa nisce copaci,

1 I 6

www.dacoromanica.ro

un tufls des. De pe acesta n'apucase sä call binefrunza. Preste frunz a. se ingramadise zapada, in catforma un fel de coperis. In varful unel furci de a lorlegara o basma rosie. ApoI o implantara in acel fulls.Si ele se varara inauntru.

Viscolul sufla cu furie p astupa intrarea colibel. Va-jaitul ventulul, frémMul padurel p glasul bufn4eI urn-plura de grOza. pe sarmanele fete. Fel de fel de gan-dull rele le trecura. atuncI prin minte. Se gandira pla supararea parintilor, data ar fi aflat de sOrta lor.Dar maI pe urma, tot gandul si tOta. nadejdea lorp-o pusera in Dumneclea.

Ele sciail din casa si de la sc6la ca. numaI singurDumnecleti le putea ajuta in primejdia, in care seaflaa. AtuncI ingenunchlara ele si maI lisera odata,cu multa incredere, Mal nostru. Si repetara lar4de treT orl cuvintele ci ne mântuesce de cel rea.

ApoI, linistite p inimate, se stransera una langa altap adormira.

A dam cli lesira la padure dupa lemne mai mulpsatent Dupa basmatia cea rope, agatata de furca,aflara pe fetite p le clusera acasä. Ele spusera parin-lilor intimplarea p, impreuna, mulcumira lul Dumnecleilca. in n6ptea acea le-a meintuit de cel refi, in mij-locul paduril.

Rdul, de care in Tatea nostru cereth sa. ne man-tuésca Dumneclea, nu e numai mórtea 0 tocul, 0inecul, 0 resboiul, 0 tometea. Reul e qi neascul-tarea, 0 nesupunerea la cei mai infelegi. Muleste i lenea, 0 mincluna, 0 nedreptatea, 0 pima0 mania. TOte aceste rele necajesc p amaresc viéta6menilor.

De acea, de Cate orl un gand necurat sail o poftaneIertata, oil o fapta rea sa inculbä in inima nOstrai, de cafe orI ne ameninta o primejdie de unde-va, sä

ne indreptam cu incredere, p cu nadejde, p cu Tubire

II 7www.dacoromanica.ro

catre Tatea nostru cel din cer i, de sigur, ne vaisbeivi de cel

Cuvintele ci, ne meintuesce de cel rèü formézaa féptea i cea de pe urtnet cerere din Total nostru.

124. Sfintul Ion Botezatorul.* Sfintul Ion Botezatorul a fost flu! unul preut fOrte

lubitor de Dumnecleil. Sfintul Ion era cam de o varstacu Domnul nostru Iisus Hristos. Si. era. Sfintul fortfOrte destept si cu frica lul Dumne4eil.

Mal inainte de a incepe Iisus sa invete pe Ornenl,Dumnedea a poruncit Sfintului Ion sa le vestesca peMantuitorul lumei. i Sfintul Ion s'a arelat in tinututriulul Iordan. i era. imbracat Sfintul Ion cu o haYna.grOsa de per si era. incins preste mijloc cu o curea.

manca fructe si miere selbatica.Sfintul Ion inveth pre Omenl, sa se pazesca de

lucrurile si de faptele cele rele i sa faca numal ceea-ce este bine. Si pentru ca. Sfintul IOn era dreptsfint, i cia multe lucruri, Omenil credeati, il as-cultait El incepura a se lepada. de lucrurile rele si se-botezail de la Sfintul Ion in garla Iordanului.

De aceea lumea II oicea. si Ion Botezdtorul.Pentru dreptatea, bunktatea i sfintenia lul, lumea cre-

dea. ca Sfintut bin este Domnul Iisus Hristos. Dar Sfin-tul IOn le Vine dupa mine cel mal tare decat mine, caruia di nu sint vrednic nicl sa-1 deslegincaltamintele. Ea v'am botezat cu apa; lar acela yeva boteza cu Duh sfint.

Sfintul Ion avea. sa boteze in Iordan si pre Dom-nul lisus Hristos.

SerbatOrea Sfintulul Ion BotezMorul este in 7 Ia-nuarie. Atund se deschid laras scolite, dupa. vacanta.Cradunulul.

118

reü.

siii

licea:


125. Tirgul §i** SAtenil Il agonisesc el insis hrand, haine i multe

alte lucrurl. Sare, otet, lumindri, petrol, chimire, cismesi alto lucruri le cump6rd de la alti Omeni. Locul ,undeOmenil se adund sd vincid unele lucruri si se cumpereallele de earl ag nevoe, se numesce teirg.

Targul sag targusorul este o comund mai mare deckfatul. In targuri sint case mai marl si mai frumóse deckin sate. Ulitele asemenea sint mai largi, mai dreptemai regulate. Apol stradele sint, de obiceig, asternutecu plétrd sag cu pietris. Fiesce-care stradd are i nume.Unele strade sint mai marl, altele mai mid ; acelea sechlemd strade principale ; lar acestea sint strade la-turale. In tdrgul nostru sint atkea strade principale.

Inteo parte a targului este un loc gol i larg, ce senumesce préfei. In piCtà sint hanuri, in care Se add-

postesc 6menii, earl cumpërd i vind. Tot in WO sintcele mai multe pravd1h. Din prdvdlii 6menii cump6rd

zahdr, cafea, cesig, postavurl, ferdril i alte lucruri. Inpiégi stag si cel mai multi meftefugari.

Partile mai departate de WO se numesce mahalale.Mahalaga nOstra. sâ numesce Targul nostru are maimulte mahalale.

** Targul, dacd este mai mare, se numesce orass. Candtargul sag orasul este imprejmuit cu ziduri, atuncl if4icem eetate. Vom inv6ta o istoriOrd despre CetateaNeamtului.

119

oratiul.

-

§i

www.dacoromanica.ro

Locuitoril tArgurilor se chióing tdrgovefi, si al orase-lor ordseni.

Prin orase sint mai multe biserid si scoff, hanuri,birturl, pravälii, fabrice si farmacif. In orase sint si felde fel de deregdtorif civile §t militare. In unele orasemai marl sint si teatre ci muzee, §i alte locurl de pe-trecere.

Orasenil se ocupä cu mestesuguri, Cu negutdtorie sicu lucruri de carte mai mult, decht cu lucrarea sail cul-tivarea pAmintulul.

Sdtenii, tdrgovetii: si ordsenii, togimpreund, trebuesci trdiéscgin bund intelegere sisd se ajute unii pe altii.

$ um actuo

frizeurrutikai trraiivineicv

126. Ca a ta este imparatia si puterea fA mit-Area, in vecii vecilor. Amin.

** Inainte si ceva dup. tn6rtea till Traian, impèrätiaRomanilor se intindeh, vorba Romanului, peste noueifell 0 nowt mar/. De puterea imp6rali1or Romanitremurati dusmanii; de bogatiile si de metrirea lorse minuna. lumea.

Minunettia, 0 puterea, 0, metrirea imperatilor, de laRoma nu aveat, nu ail si nu vor aye sém6n pe lume.

Pe atunci 1ns5. impèratii Romani nu eratt crestini.intr'e vreme, deter 5. porunci aspre sa se asuprésca,

s5. se chinulésca si sä se omOre crestinii. Sute si milde crestini murira, ca mucenici, pentru sfinta lege.

Intr'o li, Iatä c6. slujitoril dusera legat la imp6ratu1si pe un episcop crestin cu p6ru1 albit de bètranete.Imperatul II cera sä se lepede de Hristos, a artgaimpgreifie 0 putere 0 mcirire nu se vede 0 t i? ocun6sce nimeni, cum clicea. impèratul.

- 120 -

Si

www.dacoromanica.ro

Te ine1l, imperate, respunse episcopul cu ta-rie.Cerul i pamintul, i vezduhul, i marile cu tOtefapturile forméza imperdfia cea nemdrginita a lulHristos si a Tatalui din cer. Lumea si grOznicultunet i infricosatul fulger, care aprinde i farama ce-tap puternice, tOte le-a fault Tatal cel din cer, numaIcu puterea cuvintulul: A dis i ectit facut. i cam-piile manOse, i padurile stuf6se, i valurile spumegOseale marfior, i cantecul cel dulce al paserilor, i sOrele,

stelele ceruluI i ostile ingeresd spun metrirea lul

Iatet imperdlia, i puterea, i mdrirea lu Hris-tos si a Tatalul din cer, caruia ne inchinam nol cre-stinil! Pop6rele de sub stapanirea ta, imperate, sepot rescula si pot sa sfaqiie tnarea ta impercitie. Os-tile cu generalil tel, intr'o nOpte, se pot scula in con-tra ta i sa-V rapesca puterea ta. Un cutremur, unfoc, o bOl i mOrtea, in tot minutul, pot sa te lip-sena de mdrirea ta cea stralucitbre. Vecji dark cuma ta impe'rdfie, a ta putere fi a ta mdrire sintde acIl pe mane, sint tredtóre.

Din contra imperatia tataluI ceresc, nimenl nidodata n'o pOte sfasla. Imperat'ia luI D-clea este veci-nicd. Puterea luI D-deil este nebiruita, i mdrirea Luineschimbetciósd.

Impèrdfia, puterea, i mdrirea lu D-deft aürost, sint i vor fi de la inceputul i pan& la sfarsitullumel, adica in vecii vecilor.

Cum potI sa creI1, imperate, ct m'as puté lepadade imperatul imperatilor, de D-cleul cel adeverat ? Chi-nuesce-me, tae me, arunca-me in foc; dar lasa-me samor crestin!

ApoI add in genunchi episcopul i cu ochil sprecer asa dete lauda lul

_tar Tu DOmne primesce sufletul meet, cei a Taeste impe'reitia, i puterea, i mdrirea in vecii ve-cilor. Amin!

Imperatul pagan ta forte miscat de adeverul cuvintelor

- 1 2 I -

siD-det.

si

www.dacoromanica.ro

episcopulut El II dete Iaras libertatea si porunci säinceteze cu prigonirile asupra crestinilor.

CrestiniI cel adev6ratl, cand prin rugaclune ail sea-pat de relele ce-I bantuesc, sail ail ajuns la binele ce-1doresc, del lauda. lui Dumnedeti cu cuvintele:

Cei a Ta este imperatia, fi puterea, fi nuirirea htvecii vecilor. Amin.

Partea acésta din urma din Takil nostru se chémacuvinte de laudd catre D-cleil. .

Vorba Amin insemnéza dorinta nOstra, ca, afa safie, cum vrea D-detl.

Rugaciunea domndsca are trei pdrfi : Chiernarea,Opte cerert fi incheerea.

127. Iubirea de adevèr a lui Soiman-Burcel.

oTmanul-Burcel era un om deschis la inima::Lul il placea sa spuie oil si cul in fata adeverul; el eraun om drept. Burcel nu se speria de vorbele mustra-tOre ale lul Stefan-Voda. Nu, Burcel spuse verde luiVoda ca, fiMd el sarac, n'are nici dile de serbdtóre,ci tot dile lucrdtOre. WA cum spune povestea ca. arfi réspuns oiman-Burcel luI Stefan-Voda :

Ddmnr, pun milna la piepti me jur sa'-ti spun pe drept :

Fdn'a n'a-ajunge plugar,Aveam falnic armdsam,51:t o ghidga nestrujitdCu pirdne (intuitd,Care cdnd o invdrtiamPrdscd prin dupnani fiiceam.Cdte opt pe loc turtiam!Alelei ! pe and eramOm intreg de me luptam,Mul(1 peigdni am mai stricat I.Multe capete am färdmat

De TOtari fi de Lifteni.5i de falnici Ungureni !...Jar in foc la Bezboenililt-a cdclut gleidga din mcin4De o sabie pdgdnd ;Dar n'a cdelut numai ea ;A cciclut #, mina meaGu pdgdnu-aleiturect !De-atunol n'am ce sii me facC'am ajuns un bid sdrac...Nici n' am casd, nici n' am plug,.Nici juncani ca sä-1 injug !...Tad vara m'am rugat

-r 122 -www.dacoromanica.ro

De bogafil eel din satdea plugul ca sä (kr..

.Mi-a fest ruga in zadar.Atuncl, Ddmne, n intorseY,La Pitari ca me dusel.Un plug mare al prinsei.

cu un boa i injugalAS'i de lucru m'apucal,

Ca saracul n'are sOre,Nick' dile de se'rbatOre,Ci tot ciile lucratnre I

Asa vorbi Soimanul-Burcel, cu inima deschisk Ca-Domnul Stefan cel Mare. El nu-1 ascunse nimic si

Domnul 11 i resplAti pentru dreptatea lul.

128 Copilul neascultittor.

* Florea eta un ba6t destept, dar neascultdtor. Gaud mgmaril luY, fie tatal Wt. fie muma-sa, fie invetatorul, ii opriaude la rate ceva, el utta numaT deck §i facea tocmaI ceea-ceera impotriva diselor lor.

$i mare nenorocire 1-a ajuns!Able incepuse sa fie ger 0. sa se prind5 glitóta pe ape. A-

tuncY, intr.() çlI, Florea pier& de acasa. Tatal s6t ii dise :Floreo! sa nu te dud astadl la garla, ca nu cum-va

sa pateOT rrn !Dar, 10 Florea aceste cuvinte ii intrara pe o ureclite i '1

lqira pe cea-l'alta.Baétul neascultdtor se duse drept la garla i incepü sa se

dea pe ghidta.'fatal seg se luase dupa dinsul i, vëclOnd primejdia in care

copilul se MTh, se speria i strigaFloreo Floreo I fugl de pe g1il6ta !

Florea audl strigarea; dar, in loc sa asculte i sa fuga nu-mal de pe ghTéta, el intreba :

Dar pentru ce, tata ?Cand tata-s64 era spue de ce trebue sa fuga, de-

o-data se rupse gbleta, care era f6rte subtire.Florea se cufunda pe copea §i se bleed. N'a fost nid un

mijloc, ca scape.lnchipuiti-v6 durerea nefericituld tata §i a Meta mumeCand dar parintil v6 opresc de la cate ceva, ascultati-i

nu mai intrebap pentru ce P Li, tot ce ye spun, spre binele-yostru este.

tine nu'i ascultd, pd(esce ca Florea.

123

trä

:

decAt

sA'Y

1

$1Sa-anl

alii

www.dacoromanica.ro

129. Iepurele.* lepurele este fiinta cea maY fricósa de pe pamInt. El este

ceva mal mare, deck o pisica. Blana lepurelul este cam sura-galbule, pe burta alba §i mole la mana, ea untura. Capul ieste gros i gogonat ea oul. Botul hit este rotunjit, cu cate-va

fire de mustag mart Cu narilede la boti§or miróse forte bine.Urechile il sint maI lungY decatcapul §i scobite adanc ea niscelingurl ; cu dinsele el aude f drtebine. Ochil it sint marl sirotunclY;dar cu din0l nu vede bine. PINS-pele sint mid, !neat nu pot sa

acopere bine ochil eel bolbocag. Celnd ddrme iepurele, ochiiii remdn deschi.g. Te mill ce fel de somn sa fie acela ! Piairele luY dinainte sint maI scurte, decat cele din-darat. El

fuge zdrav6n, dar numai la del. Atund el se saltä 0 sare totmerea; atund il zaresel codita MY bercd, resarind in sus, la_fie-care zbugliféla. La vale insa, acolo e nevola. Cand estesilit sa dea razna pe un povarn4, apol bietul lepura se damereil d'a rostogolul, fiind-ca null póte cumpèni capul eelgrea pre piclorwle dinainte. Atuncl il princll upr. La campdeschis fuge bine, de nu-I maI yell urma.

pita lepurele sta pitulat, in gropi, printre brazde §i tufi-prl. Acolo sta cocolo0t §i e ghemuit in blana lul. Dna 1-aYzari, ti s'ar pare intocmal ca o ulcelufel unsd, in buruieniascunsd. Dar unde pog sa-1 vecll ! Uneorl Insa cand umblampe camp, orl prin tufi§url ne pomenim, ti§t ! ca lepurele sarede unde nid cu gandul nu gande§cl. De aceea bine se cliceea nu ril, din care lugi sare iepurele l El numal in spre sOralese din culcu§ul Oa WO caute de mancare.

Vara mananca seminaturl tinere : lerba, trifol, cimbru, varcla,brojbe, sfecle 0 allele. Idrna, WO lepura§l de nevoe se apucasa r6cla coja copacilor tinerY. Prin acésta fac multd stricaciunegradinarilor. La ros se slujesc cu dintil dinainte, care sint mgmarl 0 maY aseutig, decat cela-lalg ding.

Iepurele este un animal rodelor.

- 1 24 -

in, CAi

www.dacoromanica.ro

De Tepure sä nu-1 fie fried nimënuY, cad el se tem- detOtd lumea, pand si de fasaitul frunzelor. Indatä ce- simtesceceva, el se asédd pe pichirele din ddrät, 10 dulesce urechilein sus si p'aci e drumul ! Fuge bYetul urechlat de par'ca ma-nailed pAmintul. Despre lepure se pOte dice :

Euga-1 ruqindsd; dar e qi seindldsd IlepuriT sint forte prasitort Fie-care TepurOicd fatd de tate

patru orl pe an, cate trel, patru si chiar, cinci vatui. Pentrucarnea cea gustosd, dmenil vanézd pe lepurY in tot modul, cuogarY si cu copoI. Din pIelea de lepure se fac blanurY si manu0si din Or se lac pdldriT de pasta.

Sint si iepuri de cask maY mid deck cel sëlbaticT. PrinWel, lepuril sint maY marl decat eel de la camp. Aceia sechloma goldani.

Iepurele este, maY mult, un animal folositor decat stricacYos.Prin padurI, trdiere pe copacY alt animal roclaor, ce-I dice

veverip. 0 pop cumire pe cede cea lungd de tot.

130. Eotezul Donmulul Thus Hristos.* Impreunä cu Stintul Iosif 0 cu Srmta Maria a trait

Domnul Iisus Hristos, in Nazeret, pana cand era de.30 de ant

Atunci s'a dus Iisus de la Nazaret la Sfintul Ion,in tinutul Iordanulul. Acolo a cerut Mantuitorul de laSfintul-Ion al boteze 0 pre Dinsul. Sfintul-Ion lainceput nu prea vroth. 0 clicea. a el are nevoe sa seboteze de Domnul Hristos. Si and il boteza, Ida s'adeschis cerul fi ail vedut pre Duhul Sfint cd se-pogórei in formci de porumbel asupra capulul Dom-nulul lisus. Tot atuncl se atilt din cer glasul lul Dum-neleti Teal, qicend :

Acesta este Fiul me4 cel iubit,intra carele bineam voit!

Cum s'a botezat Domnul Iisus, aa trebue sd seboteze tort creqtinii.

Serbatorea Bobotezil ne aduce a-minte de botezulDomnulul in garla Iordanulut Atuncl se ant& In


Iordan Botezcindu-Te Tu Dómne i in sfinta bi-serica, si la gad& unde lese lumea cu crud, cu sté-gurl, cu praporl si cu cantarI,

CrAcIunul, Anul-Noil si Bobotéza ne aduc a-minte denascerea, de numele si dQ botezul DomnuluI IisusCristos.

TOte serbatorile aceste cad irna, una dup5. alta.Atund, scolariI aU vacantele Crticiunulul.

131. Omul ,$i. pas6rica.**Baled omul Ia porumb. Pdserica mi-1 cir'i.

A burdnd in jur de dinsul, se uild i mi-i vorb) :

Omule, tu ai grdunfe, tot gramadd 'n aria ta.Dd-mi vr'o cdte-va i mie, cã m'omOrd lerna grea!

Paserica clise omul vin, culege ce gasesci!..Dar, apoi la primdvard, tu cu lucru sa-rra platesa.

Cdnd omidele ' n grddind imi vor rOde pomi li flori,Tu set sbori din crengd 'n crengd, sd le strdngi ; sit

fie omori!Astfel vise oinul nostru. Paserica se 'nvoi...

El ii dete din grim* ; ea omidele-i stdrpi.


132. PARA lut cel mincinos.** Pdsc Mut, un lodét sdrac, intrase cu simbrie la un

atén. Acesta Ii trimitea sä pascd o tumid de ol, lamarginea pgduril din apropierea satului.

Inteo nOpte, un lup fldmand se apropiase do sat §iintrase in curtea unui sAtén, ca sA fure o caprd. Omulinsä a prins de veste §i '1 a luat la gónd cu o furchde fer, pe hotul de lup, strigand cat '1 tinea gura.Audind vecinii strigAtele lui, aü alergat din Vote Or-tile, ca sd'i vie in ajutor. Lupul insa tot a scdpat cudile §i s'a perdut prin pdclurea apropietd.

Lui Pdscdlut, care stdtuse fata la gOna acésta, IiplAcii, mare minune ! vadd pe Omeni alerganddin tOte pdrtile, unii cu cate o furcd, altil cu cate untopor, i strigand cu tog ca sd infrico§eze pe lup. Deaceea a dam ji, pe cand pascea oile la marginea pd-duril, el de-odatä Incepü sd strige :

Iacd lupul ! Iacd lupul !Omenii din sat, audind strigatele lui §i, sciind ca e un

lup prin apropiere, sarird cu totii §i alergard la dinsul.Pdscalut I.-Med in sine de dinO, pe cand le spunea

cd lupul s'a intors far in pddure.Diila a doua, Pascalut Mat tot astfel. De astil-datd

insd alergara mai putini Omeni. Unii dintein§ii, ince-puserd a da cu socotéld cd el ii minte.

A treia di, in sfar§it, lupul, tot fldrnand, se ivl inAdevèr pe la marginea padurii.

Pascalut Incepti sd strige mai strapic de cat pandacum, fiind-ca era in adevér speriat §i se afla in pri-mejdie. De geaba striga insd ! SAtenii, care o pdtise In(loud randuri, acum nu mai puneati niel un temeig postrigdtele lui, §i nimeni nu mai alerga sal' vie 'n ajutor.

Oile, speriéte de strigdtele JuT i de vederea lupului,se risipird i fugird in tOte partile. Astfel lupul se re-pedl asupra lui PdscAlut, Ii apuca cu coltii, Ii tranti lapdmint, II sf4ia manca.

minte odatei, nu mai are erecleinInt, ni& cândspune adeverul.

133. CApridra 1 Capra négrit.Prin pAdurile muntilor trdie§ce, cu totul sélbaticd un

fel de caprd, care se numesce cdpriórci. CdpriOra arecap mic prelungit care la bdrbdtu§, pOrtd Orme crdcd-

- 127

sA-I

si'lCelce

www.dacoromanica.ro

nate cu.. 3 ramuri. Femeluscel II lipsesc c6rnele. Ca-priOra are urechi mid, ce le- tine tot-d'a-un a drept insus; gatul lung, trunchiul svelt piclorele lungi .§1 subtiri;Oda mai nu se vede. P6rul ei este galhen inchis, ru-

giniti.CapriO-rele trdesc

mai mult im-preunä, hrä-nindu-se va-ra cu lerbuff§i. 16rna cu

mugurl §i cuc6jä de ar-bori.

stagascunse in lo-curl indosite.SOra les im-preunà la lo-curl deschise,

la pa§une. Pe cand pasc, capriOrele pun tot-d'a-una strap,earl, printr'un fluerat deosebit, dail do scire, and seapropie vre-o primejdie.

CapriOra este un animal drAgala§, sprinten de picior,cu vedere 1 cu miros fOrte ager, asa cä din departarimarl adulmeca pe vanator. Alt cum capriOra u§or seimblancle§ce.

Cam la fel cu capriOra este si capranégr sail izardul, care trdiesce inmuntil eel mai nalti, uncle une-ori seacata. cu cOrnele carligate de addlecopacilor, cand e gonitä de vinätor.

AVM apriOra cat §i capra négräsint animale fOrte sfiici6se i aman-douà soiurile sint un vanat fOrte bun

fq . de mancat. Din blana lor, lucrata indeosebite moduli, se fac mai ales in-

cältdminte, manu§1 §i altele.De neamul capriOrelor se tine §i cerbul cel cu cOrne-

mari pi reimurOse.Vaca, boul §i bivolul; Ole., capra, capriOra, capra n6-

gra §i cerbul, sink tOte animale rumegdtOre.

fv;

z

'

piiOrele

:.-

pitia,ca-

128

www.dacoromanica.ro

131. R6sp1ata lul Burcel.* Burcel v64fi ch ruga lui chtre bogatii din sat, sh-1

dea plugul, ca sh-si are si. el un petic de pAmint, afost in zadar. Atuncl se duse la ThtarI si prinse unplug, la care injugh un boa, cu care arh, când a fostprins si dus la tefan-Vodh. Acestuia IT placii mult,ch Soiman-Burcel spuse verde, de ce arà in dile deserbatorT si,

Domnul Stefan l'asculta.$i din gura cuvinta :

Mai Burcele fêtul mea 1Iatli ce hoteiresc ea:la-ti un plug cu qése boiSa mergi bogat de la noi !1a-fi movila reoe4ieCa s'o aide plugariel...Dar in varfu-1 sa te-afediCa stejar sa priveghesi !

BAtrânil spun ch 'nteadev6r, pe timpul lui Stefancel Mare, sedeh un ostas de aT lul pe Movila luI Bur-cel si ca glasul lui era. atht de puternic, Inca ajungea.panh la audul marelul Domn. Slujba aceea i-o deteStefan-Vodh lul Burcel, pe care din shrac ce era., l'afAcut bogatpentru ch Burcel era un om drept.

Ap.resplatiatefan-Voda pe Omenil ceI viteji si drepti!

$i Tatarii de-i vedeaC' aii intrat in pra mea,Iu sa strigi cat vel putea :sa .Stefane la hotare,C'a intrat sabia-'n Ora!Atunci ea te-oia audiCa un ometi m'oiii repedi.$i nici urnzei-a r6manea.De latati, in Ora mea I

135. Stufi§u1.

** Tudorel merse odatd cu WE ski, la lacul din ca-p6tul satului.

Ah ! ate colo un om cu luntrea ! Ce face el peapd ? Asa vorbi Tudorel cdtre tatdl s611.

Iatä aci o bucatd de pane! Ia aruncd nisce mie-zisori in apg. ! Tudorel asculta si indatd-ce as-varll färmdturile de pane, in apd, mai muiti pescioriinotard spre ei. De altd parte se audiaii nisce bre5feeocacaind. Inteaceea se apropia omul cu luntrea, adicdluntrcqul, eta-re mal. El aved in luntre nisce rad, peearl il prinsese desubt nisce räddcini de la malul lacului.

C. de cit. p. cl. IL Pr. rur.129 9

www.dacoromanica.ro

Pe langa pe§ci, brOsce §i racy mai traeso in apa §io multime de viermi§ori §i alte fiinte nenum6rate, fiintefOrte mici, ce nu se pot ved6 cu ochil liberi. Ace lefiinte se chiéma infusora De aceea vedi, adese pelangd apä, ga§ce, rate sebatice, berze, rature §i altepas'eri de apd, care se hranesc cu pesci§ori, cu viermu-leti §i cu plante de apd.

Pe langa lac cresce o multime de plante. Acolo vedistuNul saü trestia. Trestia cre§ce mai multd impre-und, panà la naltime de 2 metri. Trestia are cotorulsubtire, rotund §i gol pe dinauntru. Mild este train*

trestia esteverde ; Tarcand este us-cata, are co-lOre galbule., ,c;81 Cu trestie seacoper case-le, la tera.

La un loccu trestia, de

cre§ce §i papura. Papura are aceea§ inaltimeca §1 trestia ; dar cotorul Ii este mai gros §i foile mailate §i mai grOse de cat la trestie. Din papura se facrogojini, co§uri, coplete §i alte lucruri trebuinciOse,in casa.

Veal, dise tatal, lui Tudorel Dumnedeil afr.cut §i apa, ca in ea sa träésca numerOse fiinte, chiarfi§a. ca §i pe pamint, §i in aer, §i in cer, unde locuescfngera lui

Fiinfele trdesc pe pdmint, in pamint, in apd, inAer §i in cer.

136. Staturl asupra 1itcomiet** Domnul Iisus umblà prin Galilea i invèta, pre

Omen), ce sä créda. cum sä se Ode si cum sã lu-creze, ca sä pOtä fi fericip.

Inteuna din lile, a lis care Domnul, Ore-carele dinpopor :

Inv6tAtorule, qi frateluT meg s. impart5, cu minemostenirea!

Iar Domnul Iisus 1-a rèspuns : Omule, cine m'a

130

t.

.

', ..tV: f' ..... ,. ,-,..A.t.-- '774----ir- .:75.----...1

obiceig,

\

D-cl.eil.(

- -

,

www.dacoromanica.ro

pus pre mine judecator sail impärtitor preste vol... Ve-detl i ye ferip de ldcomie, ca nu intru a prisosicui-va din avutiile sale, este yiéta lul.

Si ca sa intelega i mal bine inv6tatura Sa, Dom-nul a spus parabola acesta :

Unul bogat rodit térina. Si cugeta intru sine di-and : Ce voiti face n'am unde aduna rodurile mele PSi a dis, acésta volt"' face :Strica-voia jitnitele mele,mal marl le voia face, 0 voiti strange acolo tOte ro-durile mele, i bunatatile mele. Si voia dice sufletuluImet :Suflete, al multe bunatatl stranse pentruOdihnesce-te, mananca, bea, veselesce-te! Iari-a clis lul :

Nebune, intfacesta nOpte, sufletul tëü vor cerade la tine ; dar cele ce le-al gatit, cul vor remane ?

Asa este cela ce strange comera, lar nu in D-deilse Imbogatesce.... Insa, cautatl mal intaiil imperatia lulD-get i t6te cele trebuincidse se vor adaoga \Toile!

137. Rata 0 gAsca sèlbatica.* Pe langa apa, §i mai ales pe langd lacuri i prin

stufi§uri, se and totd'auna rale i gdsce sabatice.Acolo T§I gdsesc ele hrana lor pe§ci§orl, vermuleti

unele plante de apa.Rata §i gasca selbatica sémëna intru

t6te cu rata i cu gasca cea imblan-dita. Dar acestepaséri la multe se§i deosebesc unade alta.

rata, si gascas'elbatica este maimica la trup; dar

ele sint mai sprintene decal cele blande. i una §i alta-este mult mai mare me*ter §i la innotat, §i la sburatdecal rata i gasca de casa, care nu pot sà sbOre bine.

Rap selbatied are ciocul vercjiil i penele pestrite.Pe gat penele sint verqui-str6lucitOre. Penele, de pepiept, aü col6rea alunelor ; Tar aripele bat in negruin albastru. PiciOrele aü colOre portocalie.

3

1-a

multi.

sag

§i

94,27::V

§i

ci

D-clefi

1u1-10

Si

Iwww.dacoromanica.ro

Gdsca se7baticd are penele pe spate surit pe burtäalbicióse. Aripele ei, la vdrf, sint negro ; iar piciOrelele are roscate-gälbui.

Pentru carnea cea gustosa vândtorii vânézd ratelegâscile selbatice, cu ajutorul cânilor prepelicari.

Bala yi gdsca selbaticci sint strcimo071 ratei 0 gd§cei"de casa.

138. Samarin6nu1 milostiv.

* Inteo i mergek Domnul nostru Isus Hristos caträ le-rusalim.

Si latä un om invetat, care scik bine tote legile, II veniinainte si clise catre Domnul Hristos:

Invetatorule, ce voia face sa mostenesc viétkcea vednica. ?

Iar Domnul il intreba :In lege, ce este scris ? Cum citesci ?

Atuncl, legiuitorul respunse:Sa lubescI pre Dom-nul D-cleul Lai din tOta inima ta, si din tot sufletul tea,si din WA virtutea ta, si din tot cugetul tea, i pe aprOpeletea ca pe tine !

Atuncl I-a clis lul Domnul : Drept al respuns Acéstasi vel fi fericit !Si atunci a intrebat legiuitorul pe Domnul

i cine este aprOpele mea ?Iar Isus respunclend, a clis : Un om Ore care mergek

din spre Ierusalim catre oraselul Ierihon. Si nisce talharls'aa aruncat asupra luY. i rag desbracat pre el, rail batut

ranit. Apol talharil aü fugit lasandu'l pe drumet..p.bla via.

dupa intimplare, lath. un preut c. venik pe ca-lea aceea. Si, véclend pre cel batut i ranit, a trecutpreutul pe Fang acela, nebagandu-1 in seama. Tot ase-menea faca i un dascal de biserick saa un levit,care trecea si el pe aceeas cale.

Iar un strein de lege, ce-I vice un Samarinen,mergend si el pe aceeas cale, s'a dus la cel 'Anilveclendu-1, 11 s'c facut mild. i s'apropiat de el 0.

13 2 -

§i

insult--

fa:

si rail

Si

sig

www.dacoromanica.ro

I-a legat ranele lul, turnand pe ele unt-de-lemn i yin.Apol l'a pus pe dobitocul lift, 0 la dus la un hansail la o case. de Ospep i a purtat grija de eL Iaradoila i, lesind Samarinenul a scos ceva parale i le-adat hangiulul saü gazdel 0 a dis lul: POrta grijade acest serman i, orl-ce veI maT cheltul, eü, cAndme voiil int6rce, itl volt reintOrce cu prisos!

Decl carele, dintre acel treT, ti se pare a fi aprOpelecelul ce c6duse intre talharl?

Legluitorul a respuns: Cela ce a fdcut mild cudin sul.

Atunci 1-a dis Iisus :Mergi de fd asemenea !

139. IrintItOrea.4* De cate-ori iesi la camp, afarg, mai tot-d'a-una in-

tAlnesci cite un vanAtor. VanAtorul porta, de obiceiil,haind scurtA, us6rA, verde ori cenusie, pantaloni strimtipe picior, cisme inalte cu cAputA, pe cap o sapcä sail

palArie us6rA de past. II poti usor cum5sce pe puscA,pe tascA i dupd canil de vanAtOre, cari ii sint tovarAsInedespArtiti. In gianta, fAcutA de piele, are merinde,praf pentru puscA, alice §i bucAti märicele de plumbsail zburciturt. Gaud se intOrce de la vanat, in giantAaduce vanatul.

Canil de vinAtóre sunt de trei feluri!: Copoi, ogariprepelicari. Copoil i ogaril ajutA la scOterea si la prin-

_ derea vana--, tului pe camp

si in pAduri ;far prepeli-carii prindvanatul de

apA. Copoiuleste de ma-rimea unuicane clobA-nese ; este

mai adese ne-gru, ori Ca-staniii El aretrupul lung,

pici6re subtiri, indemanatice. Ogarul este canele

13 3

tu

o

vi

xr!

fir4 '1*

"

i

sula si

www.dacoromanica.ro

cel mai mare de vanat6re. El are piciórele forte naIte,.botul ascutit §i coda tot-d'auna incovolatä in sus. Pre-pelicarul este mal mic decat copoiul. El ajutd la va-ndtOrea ga§cilor, a ratelor sélbatice, a prepelitelor §i aaltor pas6rI.

lath' cum se face vanatOrea : Cann', cu botul la pa-mint, adulmeca urma vanatulul; cu urechile blegite, cuOda intinsa, alérga fdrá mild §i latrand cu chelaldiOla,cand mal apropiata, cand mai departata... Vanatorulsta incremenit, la panda. El par'ca nici nu rOsufla..Cand canii vestesc apropierea vanatului, vanatorul tre-Bare. Cu ochiul pironit &kr() partea unde se aude latra-tul, el a§tOptà, ispite§te, cauta §i masOra departareadui:a latratul canilor. $i apol cand d'odata se aratä§oldanul cu urechile duffle, sail vulpea cu cOda Mel,oil speriOsa cdpriOra, oil ursul mordcdnos, vanatorukre-pede ca fulgerul, la pupa la catare §itrage.

Vdndtorul e un om usor, istel fi indemdnatic.In paduri vanatOrea de lupi, de ur§1 §1 de mistrett

este §i primejdiOsa. Vanatorile in paduri se fac, de o-bicelii, de catre mal multi Omeni impreuna. Ace§tia, cuajutorul canilor, gonesc flOrele, pe care apol vanatorille impu§cd. Ursul, de multe oil, se la la lupta dreptacu cate un gonaciii sail vanator.

Primavera §i in uncle timpuri ale veriT, cand anima-lele fac puT, vanatOrea este oprita prin lege.

VanatOrea este o ocupatiune placuta ; dar este §i unme§te§ug gra]. §1 impreunat prea ad ese cu primejdit

140. Aprodul Purice-Movilit* UnguriT intrard hotesce in WA. Stefan-Vodd plea;

cu bste in contra lor.

Vitezul brat al lui Stefan prin Ungurf ceirdri /eked...D'a stingelui ve'rsare pamintul se inrosia.Cdnd d'un plumb, dinteo scinqd, calul ea rdnit find,.Slordesce s'apoi cade inc'odatci nechieand,Cade si eroul Stefan, qicênd :Copiii, nu va dap!,?i pe Domnul v.ostru pradd dusmanilor nu leisa(i 1Atunci, and primejdia era mai mare, se intdmplase ceiAprodul Purice sci fie lcingd Vodd-Stefan.Gere alt cal ; deci indatd, Purice desccilecd?i fiind frdul si scara la Domnul sea il trase.


EA un mosoroiti m'oiü face pe carele set le sui !0 'ndatei pe brand se pune, jos la piddrele it&

Stefan incaleca calul si apol se IntOrce catre Puricesi zimbind asa-I lice:

«De va vrea Dumnecleii, astet -41 sa putem, ca sei scapam,Set fon, Burice, bade, di nu-i mai fi moproiii,Ci spre vrednicA r6sp1atl, movill a te face vroiA I

Lupta se Incepe din noti. Maghlaril slut cuprinsl despaIma si de grOza. UniT se dati prinsl la RomanI ;altil rèman pe drumurl calcap de cal si zdrobitt Ho-manil sint invinetorl.

Dupa ce Stefan-Voda a multumit lul Dumneclet4pentru acéstä Invingere, cu multe mosiI a däruit peAprodul Purice, caruia d'atund I-ail clis Movild.D'atund a rèmas familia Movilescilor bogata, si dinea uniI aii ajuns si DomnI in Moldova si in Tera-Ro-manésca.

NO. dd \A/cA/AY

141. Fericirile lul boy.* Printre urmasiI WI Israil a fost odata un om fOrte

drept si forte bun. II chIema loy.La trup boy era volnic si sanatos, la fata vesel si

placut. Copil avea mulp, vrednid si cuminp. Caselesi curtile luI &ail pline de slujitorl cinstitl si harnici.Vite avek cu gramada si de tot felul: Cirecil de boIsi de vad, turme de oI si de capre, camile si magarIcu sutele.

loy civet din tote avufiile cu prisos.boy mal era si om bun la inirna. Cu WA lumea,

vorbia bland si volos.bov era darnic si milostiv ; pe top II primia bine;

pe top II ajuta la nevoe.

13 5

... :I

Cat.

www.dacoromanica.ro

TOM lumea il lubih ; Iota lumea il cinstih.Pe acest pamint, boy se bucura de tote fericirile.Dar bov scih crt avutiile si fericirile de pe pamint

lesne se pot perde. Focul le arde ; apa le innOca ;b6la le prapaclesce. De aceea bucuria cea mai marea lul bov era, sa lubdsca mai presus de tOte peunul Dumne4e4. Diminéta, la amiOdI, séra si in tot-d'auna, el se inchinh la Dumnedeil si cu dor fIerbinteclicea : DOrnne ajuta-mg !

De Cate orl impliniä vre-o fapth bunh, el nu semandrih ; nu se läudh; ci cu mare manghlere cheek :Demne, mul(umescu-fi !

In tOte fericirile, in bite bunatatile, in t6te veseliilesale, boy mereti la Durnnedea [se gandih. Atunci, glstrigh, ridicand ochil si mainile spre cere : DOmne !tu pe lumea acésta cu tOte bunatatile, m'aI daruit.Bine-cuvintat fie numele tai !

Pe tine DOmne te iubesc ! jin tine 22M increc pDe la tine orl fi-ce cu multumire aqtept !

Da DOmne !

142. Bitétul milos.

*Era o iérna. grea. Par'ca crapa lemnul de frig. ApeletOte inghetasera, tun.

Era o di frumOsa de iérna. Era sOre cu dintl. Copiiiveseli se dedeati pe ghiéta, palcuri, palcuri..

Ionel, un baOt ca de 9 aniqori, se duse qi el la ghiétä.pe mult II placea lui, cum alunecail pe ghiOtá copiiicu patine ! Pe urma il veni qi lui pofta sa'ql lee patinesi sa invete jocul pe ghieta. El alerga repede acasa.*i, cum parintil lui nu erail dmeni saraci, cera de latatal gil parale sa.'ql cumpere patine. Tate sOil 11 detenumal decal, fiind-ca Ionel era un baét cu minte.

Ionel alerga repede la prävälie... La up pravalieIv6dti el pe un copil sarac, imbracat in ni§ce haine tren-tërOse. Ionel observa cum tremura de frig saracutul de

1; 6

www.dacoromanica.ro

copil. Cum plangea, de-ti era mai mare mila de el! Ionel ilprivl cu jale si par'cd II se rupea inima de mild.

De ce plane, dragg baetele ? 11 intreba Ionel.N'am mancat nimic astacji ! Mi-e frig... si mi-e si

fOme ! Mama zace bolnavd in pat. Tata a murit. Si eilsint orb !Si plangea bietul copil, deli rupea inimade durere.

Ionel se uita in tote pgrtile. El nu vèclii pe nimeni...lute scOse el din bosunar banil ce-i avea pentru patine...Apol ii puse frumusel in mana bg6tului orb.

Tine Diana, dragul meta. ! Iti daii bucuros ce am,Du-te de-ti cumpOrd paine ! Eti mO pot da pe ghletd,si fgrg patine....!

Si Ionel alerga la garld 0 petrecti vesel pe ghiétg,Mil sà spuie cui-va despre milostenia ce Mel Numais.casg, luat de scurt de 0.01 seilunde-i sint patinele,Ionel, cam codindu-se, spuse ce fAct cu banii.

F6rte bine ai Mut, fiule ! Iatä aci alte paralesä-ti cumperi acuma 0 patine !

Ionel era un beiet milos.Cetnd faci milostenie... set nu $cie stanga ta cc face

drépta ta fi Peirintele tai ifi va rispleiti la vedere)!

143. Biserica.

" Biserica este o clädire a mai multor familii impreung. Ea pOte fi chiar a tuturor familiilor dintr'ocomund. Biserica este un edificiti public.

In Duminicl 0 sCrbgtori, toti locuitoril din comung,sail dintr'o parte, se adund in biserica bor. In bisericgsint multe icOne sfinte. Acolo ard mai multe lumingri.In bisericd Omenil se MA cu totii impreung, lui Dum--medal sd-i ting sub paza lui cea bung.

Biserica este, aci pe petmint, casa lu71 Dumne§leii.Dumnedeil este Tatäl nostru cel bun. El este mai bun,

mai mare, mai puternic si mai drept decal toti Omenii. Deaceea, in casa lui trebue O. intram cu gand curat si cu voebung. Acolo, in bisericg, tot omul trebue sd fie cu luare-a-minte la lucrurile cele sfinte, la cuvintele si la cantä-rile sfinte ce se aud.

Alipitd de bisericd este clopotnita, cu turlele sale. Clo-potnita pOte WA se inalte si din acoperisul bisericii. In clo-potnitä sint clopotele, tOca si ciocanele cu earl se t6cd.

- I 3 7 -www.dacoromanica.ro

Cu acestea se O. de scire cand se face sfinta slujbacand m6re cine-va.

Imprejurul bisericil este cimitirul, uncle se ingrophcu rugaciuni §i cu cantarimortil. La capul fie-cardi

mormint se vede o cruce. Crucea arata ca acolo dOrme,de mei, un crestin. Rude le color morti sémind pe mor-minte flori frum6se. In cimitir, se plantoza §i arborl ;apol se fac potece spre inlesnirea umblaril Omenilor.Cimitirul trebue imprejmuit cu gard, saü cu §ant, ca sänu intro dobitOcele i sá faca stricaciuni.

Dela napere §i Mind la mOrte sfinta biserica pOrtagrija de not, de 6meni. Acolo, se educe omul cand sebotéza, acolo cand se cununa, acolo cand mOre. Deci,fie-care creOin bun trebue sä mOrga cat mai adesela sfinta biserica i s'o cinstOsca. Numai aa vom placelui Dumnedeil.

Dumnedeic d'a tot ce vedi, I A-1 iubi si a-1 ascultaSei cade seel adorezi. I Va fi multumita

144. Legenda nitinAstiret Putna.Ie0se vestea in Iota téra Moldova ca tefan-Voda

voià sä faca o manastire, atal de frumosa i de mEt-rota cum nu he mat pomenise.

i pe malurile Putnet, cu viteji s& Románigtelan merge sä alega, locus sfintului altar.

late!, ctt lcingà movild, Domnul $lefan s'a aprit.7otul lace Ochit (inlet ; stà poporul neclintitp.

Atuncl Stefan clise Boerilor : Ea cu Radul Va-taful de copil i cu dotcopil de casa ne vom suipe movila ce vede ! Deacolo, vom trage sagetT cuarcurile, qa s vedem;unde-

In cotro voesce Dum-wciAm temeliile

sfintel manastirt Aidettcopil !...

Legenda ast-fel vorbesce :

138

!

sinodal sa

si

tet

8.

www.dacoromanica.ro

Irel osta,si cu arce in mail, pe nzovilä acum se urea:Doi ea zimbrul, agerl,mcindri, nalft ca bradul de la munte.Pal lor umeri pOrta gluga ; la brda palof fi, pe frunteCu-a -lor lungl fi negre plete, se cobdril o negra turcei.

Dupl-ce Voda cu copiil de casa ajung pe varfulmovilel, cu dragoste, le dice : Copil, traget1 ! Eilvreaa asta-d1 sa me intrec in arc cu vol ! Atuncl vol-nicil amandol, 41 incOrda. arcele ; trag... Sagetile lorzbOra, se tot duc, se duc ca gandul i de abla ochiulzareFe locul pe camp, departe, unde se cobOra.

Sa traill copil ! le dise Voda.Dar cand Stefan-Voda fulgera sagéta lul in vent,

acesta zbOrä mult mai departe decal sagetile arc41or§i in urma se frange inteun paltin,

Acolo va fi altarul ! 4ise Vodii...Sit triaged Domnul Oefan1 ma de glasurl il urged,

A57 poporul jos, pe vale, umilit ingenunchigez.

145. Locuitoril dupit neam 0 dupit religinne-** Locuitoril din comuna nOsträ sint Ronzda. Tot! Ro-

manii impreund formOzA un ne'rn, némul sail na-fiunea Romdnilor. Mosil si strhmosil Românilor, demult, fOrte de mult, ail venit aci de la Roma. Roma-este crawl cel mai mare in téra Italia, scare se didde la nol spre Apusul sOrelul.

.Romeinii sint locuitori bdstinali cti Romdniel.Legea sail religiunea românésca se numesce dreptr-

credinciOsd sail ortodoxd. Românil sint drept-credin-ciosl, ortodox!.

Mai ales prin targuri si prin orase, pe lângd Roman!,mal trAesc Omen! si de alte némurl.: Rusl, Grect Bul-gar!, Serb!, Turd', Evrei, German!, Francezi, Italieni 4ialtl. Acestia totl sint streini. El n'ail putut s'a" trdOsedin t6rile lor. Asa el ail venit in téra nOstra. Prin mulledsi prin vieta cinstitb." aci isi castigä str6inil cele trebuin-ciOse vietit Stréinii, aprOpe tot!, se ocupd cu mestesu-gull si cu negustorie.

Ru§il, Grecil, Bulgaril si Sêrbil, sint si el drept-cre-

- 139 -

-

www.dacoromanica.ro

dincio0. Nemtii, Unguril, Italienii §i. Francezil sint sailcatolici, sail reformag. Ortodoxii, catolicil §i reformatil-cred in Iisus Hristos, fiul lul Dumnedeil. De aceea or-todoxil, catolicil §i. reformatil se chéma cä sint crejstini,sail de religiunea creftind. Evreii nu cred in DomnulHristos. El cred in profetul Moisi. De aceea Evreil secjic cä sint de legea mosaic& Turcii cred intr'un proo-roc al lor, ce Pail chlemat Mohamed. De aceea Turcilse die Ca sint de legea mohamedanci. Dar §i moha-medanil, §i. mosaicil §1 creptinii" cred inteunul Dumne-4eli adeverat.:

Departe de la nol trdesc Omeni, earl nu sciil nimicdespre Dumnedeti. Ace la se InchinA la sOre, la lunk lastele, ba §i la unele animale. Acel Omenl, earl nu credin Dumnecjeil cel adevërat, se chléma peigda.

Religiunea cea adevOratä este religiunea sail legea-cre,stinci.

Locuitorii din comuna nOstrà sint mai toti Romdni.Apol top: impreund, Românii sint cre§tini. Streinii; uniisint cre§tinI, altil sint mosaici, §i altii sint mohamedanl.

146. Limba rominéscii.* Mull e duke ,Fi frumosaLimba cc vorbim !Alta lime armoni6saCa ea nu gasim.

Sahel inima'n fildcere,Cánd o ascul14m,.,Si pe buze-aduce mIere,Clind o cuvintilm.

Romiinaful o tubesceCa sufielul sea.Porbiti, scrieftrománefce,

Pentru Dunon4eii 1

147. Nenorocirile lul Ioy.

** Dumneclea a volt sd va cla. daca in adevèr boymal pre sus de tOte, pe El il lubesce. Atuncl Dum-negeil a incercat pe boy, cel mult fericit.

Inteo cji a venit la loy in fuga mare, un slujitorde al sel, 0 1-a spus :Stäpane! tdlharil ati nävalit


pe cirecple tale de bol, de vacl, de camile si de mägarlPe slujitoril tel ucis i vitele tale le-ail luat cu

sine !Iov ea cam intristat ; dar a cps :Domnul mi-le-a dat, Domnul mi-le-a luat.

Fie vola Domnului IApot, veni tot in fuga mare alt slujitor de al sei,

mal spuse :Stapane ! casele i curtile tale aU luatfoc si ail ars cu dinseIe impreunä tOte oile i capreletale, cu clobanl cu tot !. Iov tare s'a mamit ; dar a.is :Domnul mi le-a dat, Domnul mi-le- a luat.

Fie vota Domnului!Nu trecir mult si veni larAs, in fuga mare, un al

trellea slujitor de al sel, si II vorbi asa Stapânecopil tel eral toll adunatl impreunä la o masä mareIn casele fratelul lor celul mal batran. Deodata a datun vifor gr6znic. Paretil casel zguduit si invelisuls'a doborât peste dinsil. Acolo, val! totl ail perit !Iovamarnic s'a induIosat dar ar is :Domnul mi-a dat,Domnul mi-a luat! Fie voia Domnulul!

Acum tOte avutiile lul boy erati perdute. Top copiilsel erail mortl. boy rémase pe lurne ca si singur, sin-gurel. Dar, si atuncl el tot strigk, ridiand ochil i ma-nele spre cer :

pe tine, Dómne, tot te iubesc !EU in Tine tot me incred!Eu tot de la tine aqtept ori-0 ce, cu mulfumire

143. Ocupatiunea locuitorilor.** La oras sint meserilCâte'n minte nu le til :Sint brutari si simigiMacelarl, zarzavagii,Cofetari i bragagil ;Carciumafi,l5ptarI,bdcani,Precupeti i marchitani;Sint cismartCroitori i bärbieri,

Tabaci, curelari;Claprazarl i plApumari;Tapiteri i gradinari,Sint lipscani i toptangil,.Negustorl

marsande si panzari,Parfumari i säpunari;Sint rotari i cdrdustCärutasi i lacatusl;

- 141

t

pälärieri,

si

1-ad

ail

s'at

;

Ed

pelari,

bolangit,

www.dacoromanica.ro

Sint dogari, brutari, birjari, Cutitari, ciasornicari ;Sint hamali §i nisipari ; Al 6 m ari, tinichigii,Caret*, cioclii, dricari Atgintari, giuvaergit.CerOtorl, lumindrari; [gall, Iar tiganirs Igutari,Sint dulgheri,tamplarl,strun-iSpoitorl §i bucatari.*i zidari, petrarl, co§ari. ISint evrei bancherY, zaraff ;Sint ferari 0 potcovari, 'Dar mai sint §i vechi cavafi.

Femeile tote ingrijesc de casd. Ele gaitesc mancdrile.Apoi se ocupd cu impletitul, cu torsul, cu tesutul, cucroitul 0 cu cusutul hainelor, pentru toti cel din casg.

Toti meseria0i 0 top: Ornenil crescutl trebue sä lu-creze, sd muncéscd !

ceimie/ truAi IAA, ACV atitiv

inZiA i

149. Datorille avuti1or citre saracl.**A fost odatd un om bogat 0 cinstit de tOt1 lumea.

II (Jima Deodat, adicd omul lui Dumne4eii. Numele,beesta il aveà pe drept, flind-ca cum era 0 bogat, §icun cre§tin, el pe tad lumea, mai ales pe cei lipsiti,Huta sd-I ajute 0 sg-I servéscd. Iatd cum impArtia Deo-dat binefacerile sale.

De avea o di bunà cu prietenil sel, child infra inodaie, la sfar0tu1 dilei, i0. dicea :Sint forte multi, carin'ail avut parte de o di ca acésta ! Si ce ar fi fost,dadt a. fi mai poftit Inca atatia musafirl ! Apol dinbanil sel punea intr'o cutie atatia, cat II costase ospè-tul acela. Cutia o numise cutia lui Dumneqeli.

Gaud il imbiail cu vinuri scumpe, sag cu alte lucruripretiOse, fie de ale mandril', fie de ale impodobiril, elcump'erà din ele cu Tilburg, cat credea el cd avea tre-buintd, in casa sa. Apoi, indatd mergeh la cutia luiDumnedeg §i punea intr'insa o sumä cat aceea ce chel-tuise. Si dicea : Di ti-ai putut cumpgra de acestea §ial putut sail inmulte§ci averea ta ! Ce ar fi fost, dacdai fi mai cumperat Inca p'atata !

T 42 -www.dacoromanica.ro

Din vinul si din merindele cele alese co le avea, tri-mitea bucuros, cind avea nevoie, fie unui bolnav, fieunei véduve, fie veunui Orman 6re-care.

Cand auclia cd a fost unde-va foc mare, de ail arscase, Deodat da cu mama largd partea so, pentru aju-tarea celor nenorociti. Apol, privind la casa sa, intrasi mergea la cutia lui. Dumnedeti, in care mai punea osuma potrività, clicênd :La mine tOte stab. bine §i ne-atinse. Ce ar fi fost, dad. 'mi-ar fi ars si mie casa !Tot asemenea facea Deodat §i. cand auclia de vèrsdride ape, de grindini

sa§i de alte nenorociri ; mai intaiii

trimitea partea de ajutor la locul nenorocit, apolmergea la cutia lui Dumnedeils i punea §i acolo o sumap otrivitg.

Inteacest fel §I a petrecut Deodat o viéta lung* 'Danala adanci bdtranete. TOO lumea din acel tinut autliso§i cunoscea t6te binefacerile lui Deodat.

Iatei omul lui Dumneqeii ! i§ cjiceail Omenii, candse arata Deodat pe stradd, in piéta", la bisericá, inMehl sail aiurea, §i atunci cu toti il salutau si ilcinstiati.

Dar veni vremea, si omul lui Dumnedeil se imbol-navi greil, de mOrte. Sdracii, vaduvele si orfanil stateailt60. 4iiia la pOrta bolnavului Yuba §i si cliceati :Cine se va induret de na, ceind nu va mai; fi bunulDeodat ?

Deodat, simtind ca-1 vine ceasul cel din urmä, chiemalanga patul sOil pe preutul satului si asa ii Oise :Un ydrinte bun ingrijesce ca copiii sei nu clued lipsel,nici cdnd el nu este acasd. Luag cutia lul", Dumneqeii,cu tot ce este inteinsa r Cutia acésta este a sdracilor,a veiduvelor fi a orfanilor. Impeirlig din tr'insa totce veg gal ; dar impcirfig bine, infeleptefce fi cudreptate, dupci mOrtea mea.

Nu mult dupa acOsta murl Deodat, plans, dar bine-cuvintat de lumea IntrOga. Cutia lui Dumnedeil insärOmase spre mangalerea celor lipsiti si spre pomenireavecinica a omului lui Dumnecleil. .

Avutii, sint datorl: sei ajute pe cd sdraci cu adeve=rat, pe veiduve §i pe copiii orfani.

150. Dumbrava Ro0e.Spre MOA-nOpte de Moldova se intindek lOra Po-

lonilor sail a LeOlor. Acestora le veni o data poftasl batà, cu Oste mare, pre MoldovenY, sa, alunge din


scaun pre Stefan-VodA, s6. cuprincla Moldova *i sä oiee pe seama lor. Atuncl tefan-Vodli, se aruncâ pe ne-a§teptate cu Oste asupra lor §i-1 alrobi cu totul. Si preLe§ii remaqt vii, porunci sd se pule la jug 1 sclare cu e o campie mare, in care se seminã numalghindd.

Pe un fes intins fi galben sub arfila de sore...Cinci sute de plugurt ard pdrnintul felinos... ;

Opt mii de Lesi de Oste, legafi cu frd4'n gurdIn loc de boi, la juguri, se opintese trdgend...Romdnii; cu glas aprig inde"nznd ca sd intincldStrigdnd : cea, Liftene! Has, cea &cram

la plug !Tu-'mi pregatisesi jugul; eg mi-te-am pus in jugHàis cea ! Apoi din urmd, aruncd-n brazde

ghindd.Iar Stefan la tovaräsile clice cu glas tare :

Asa scrie Romanul a sale fapte marl,Cu fleru'n brazda nógra!

Pe campia acea aü rèsärit i au crescut o paduremare de stejar, ce se mal vede i astAcli. Padurea a-caea se chiénia Dumbrava-Rofie, fiind-c6. ea a re-särit intr'un pämint udat cu seiNge lefesc.

151. Plara de Tar.Pe fata pamintului precum i in adancul lui, sint mai

multe soiuri de Okra. TOte pietrile slut tari sailPietrele slut mai grele la canter si la mana decat

apa. 0 bucata de Okra este tot-deauna mai grea de-cat o bucata de ghleta de aceeas marime.

Materie solidd este si Orana, care insd se sfärlmä sise inmOle mai lesne de cat plOtra. Materie solidd este

céra care se topesce la caldura. Pietrele insa nu setopesc. Ca sd le sfarime §i sä le despice, Omenil trebuiesa le isbOsca tare cu ciocanele. Ele se gasesc sag inMime midi, sag in bulgäri mai maricel, sag in bo-lovani marl, sag in stane uriase ; dar mai adese,

144

§i

Has,

-

solide.

--www.dacoromanica.ro

plOtra e a§eclatd in straturi. Acestea se prelungesc prinraunti §i pe sub pdmInt, cat se intinde o §ird de muntIsail o tOrd intrégd. Ni s'ar pdrea, cd le-a lucrat intr'ast-fel o mand mdiéstrd de om. Dar nu e a§a ! Ele dinfire s'ail a§eclat intr'ast-fel.

Locurile, de unde Omenil scot cu ciocanele piétrd, pen-tru trebuintele lor, mai ales pentru cldirT, sa nu-mese cariere. Se sc6te Okra' din cariere, sag se cu-leg pietre din garle §i de pe munti ca sd se facd din-rt'insa var. Varul este acea materie cu care faceratencuOld, ea sä lipim eärdrnicjile cand se clAdese case sagca sd spoirn preiL Pentru ea din pletrd sd se facd var,Omenil bagd pletrele in cuptOre §i le ard pand devinsfärmädlOse §i albe cu totul. Dupd ce bulgdril de ORMse ard §i se prefac in var, el tot bulgdri r6man ; darindatd ce'l punem in apd, sag daed turntim apd pe eLse infierbintd fOrte tare. In apd, el se fdrimd, se risi-pesc, se fac praf §i, amestecandu-se cu apd, lese dinacest amestec varul de spoit, care e ca laptele. Lucrulacesta se vede la clddirl, unde se stange varul invarnip. Din varnitd iese un furn gros §i alb, pe candplétra de var Eerbe in colcote ca sd se stangd §i sdse amestece en apa. Dupd ce varul e bine stans, el serke§ce §i se pOte intrebuinta. Trebuie sà ne ferim dea pune mana sail piclorul intr'o varnitd, cand fierbevarul, cad ne ardem grOznic.

PEétra de var, intocmai ca sarea i ca creta, este §pea un mineral.

152. Credinta §i r6sp1ata mi boy.** boy eta acutn pe lame singur si särac. Dumnedeti

a trimis luI loy o bOla grea i urielOsa. Din creseetpana la talpI, lov se umplft de bube purulOse. Tottrupul lul II se Mai numal o rand.

Acum nimen1 nu-1 maI cunosceh. Tutulor le era,scarba de el. Top il ocoliaa top se feriail de dinsul ;cad `mull era, slab, gol, pocit i schilod !

boy atunci fugi dintre OmenT si se duse intr'un locpustia. Acolo se asedã pe gun6Te si zacea, ca val deel ! ars vara de s6re, si balut lérna de viscole. Dar, siacum, betég i oropsit de lumea intrega, loy tot cu

145 10

www.dacoromanica.ro

gandul la Dumnedea era.. De Dumneqeil el nici odatanu se plangek.

El rdbda qi mulfumiet mereii lu Dumnecle4.Dumnedeil n'a parasit pe Iov. De bite b6lele l'a

vindecat. AverT T-a dat indoit decat avusese mal nainte.I se nascura alp copil, maT frumq, mal bunT i maicu minte.

boy tral Inca, anT mulp, mai Yubit, mai cinstit si malfericit de cum fusese pana. atund Dar cat träI, i chiarla ceasul mortiT, boy dicea. mereti :

Bine-cuvintat fie numele lui Dumnedeboy a fost un om drept si bun. i la bine si la WI in

inima WY, ag stat neclintite i iubirea, 0 credinta,neidejdea in Dumnegeit

153. Dic.6torI i 1nv6tituri.

" iul ; ascultei invgeitura tatdlui tü0 nu nesocoti, pe aceea a mamei tale !Cine nu lucrézei, sei nu meindnce !Aiutorul i unireaaduc omului mdrirea.Urd, pismet qi manicduc pe om la nebunie.Lupul p'6rul si-1 schiMbei, dar ndravul ba.

Ndravul din fire n'are lecuire.Fuga I ruqinósei ;dar e i seindtósd.

S'd nu uciql!Uciderea este pdcat.

146

! .

www.dacoromanica.ro

tersiteTtf---ssl-r's'r:"^rIrtstr'sfeftlre'errt41112 1111. 404111. 1110 AP. .111. .411. 111o. 411. 411. 111.4

TRIM ESTRUL III.

154. Printhara.

A trecut ,igrna gerdsd !Cdmpul iatd-i inverdit.gindunica cea voidsdLa no iarciq a sosit.

Dinteo crdngd 'n alta zbdrciSturzul- galben, aurit.Salutare, prim dvard !7imp frumos bine-ca venit !

Turturelele se 'ngand.Ma de fluturi vedi zburdnd.

pe ager'Din flori, miere adundnd

Ccintd cucu 'n dumbrdviordPe copacul inflorit.Salutare, primcivard !Timp /rumos,bine-ca venit !

4 7

4IP MO. 411111. 111.

" 77#.

°.%

,k 7,

Si aibind,I

www.dacoromanica.ro

155. Yrabia si Clocirlia.* IOrna, vara, veal pe langd casd, pretutindeni, vrd-

bi. Vrabia este de mdrimea pumnului unui copil de 7-ant Vrabia are pene cenusif IntunecOse ; fruntea si cres.cetul le are vinete. Bdrbatul are o patd nOgrá la gu§6..Truncliful '1 este oval si grosut. Vrabia are capul ro-tund, ochil mici, ageri i vIol, ciocul scurt, gros i drept.C6da e cam pe jumdtate asa de lungd, cat corpulla vftrf, putin crestatd. Aripele vräbiel sint scurtetarete. De aceea ea, vrabia, nu este sburatOre prea di-bace. PiciOrele if aint scurte, cu patru degete, fret'inainte si unul indärdt. Vrabia eiriediesce. Vräbiile, maimulte impreund, petrec mai bucuros, pe langd locuin-tele omenescf. Vrabia se nutresce cu tot felul de grd-unto si de seminte ; ba mdnâncd struguri, cirese i a1t6porno cu rniez dulce. Puisoril, 5 pând la 8 la numdr,mdnâncd gandAcei, omide, i musculite ce le duc pa-rintif lor. Pe alocurea, carnea de vrabie se mänâncd.

Vràbiile sint pciserele viol, curajOse i indrcisnele.Ele se vdrd orbesce dupd brand, printre pdsOrile do-mestice. Tot asa fac vrdbiile i cu locuinta bor. Adesea,in Mc sd-si facd ele cuibul, mai bine merg i rdpesccuibul de rdndunele, pe care le alungd din culcusul lor

Vrabia este o pdsOricd statornied la notLa fel cu vrabia, trdese prin grädini, pe

prin crânguri, mai multe soiuri de pdsOrele. Ast-fel esteeioceirlia sail eioceirlanul care are pene cenusiicap un mot Ciocarlia se naltd cantând sus in aer.

Stigletele are crescetul negru, fruntea i gusa rosiisi pe aripe, eke o patd galbend.

Vrabia, eioedrlia ci stigletele sint pcisorele ednteirefe.T6te pasOrelele acestea se nutresc cu fructe cu se-minte; ele sint animale granivore.

156. Parabola despre puterea rugaciunet** Domnul Isus Hristos alafa put erea rugdcitenef

prin asemènarea sail parabola urrnatOre:Se cade Omenilor, in LOLA vremea, a se ruga si a

nu se lenevi... Un judecator Ore-carele eta inteo cetate,carele de Dumneclea nu se temea si de om nu serusink. Era si o vaduva in cetatea aceea si vinia la

148

si,.--si là-

ampil si

si pe,

si

,.

www.dacoromanica.ro

dinsul qicendMântuesce-m6 de parasul meu. Si-acelanu voia. in multa vreme ; iar dupa aceea a clis Intrusine :Desi de Dumnecleil nu me tern si de diluent nu merusinez ; dar, pentru ca imi face superare vaduva acesta,o voia isbavi pre ea, ca nu, papa in sfarsit venind, sa mesupere. Si a dis Domnul: Aucli V ce graesce judecatorulnedreptatil ? Dar Dumnecled, al2 nu va face izbet-vire alesilor sgi, cart striga cOtre dinsul fi elifiasi, nóptea, desi indelung ii rabdd pre dinsii?Dic voug cd va face izbeivirea lor in cureind.

-cand te rogi, nu fi) ca fatarnicii, ca le place,prin adunari si pr,n colturile ulitelor, sa se rOge, casa se arete Omenilor.

Tu, cand te rogi, intra in camera ta si acolo teriga 1 Si Tata] lèti, cel ce vede inteascuns, va resplatitie, la aratarel-

157. Alegerea loculuf pentru Minastirea de Arge$Scaunul domniel

Terii-Romanescl s'amutat de la Campu-Lung la Curtea deArges. Unul dintredomnil tèrii, Neagoe-Voda si-'a pus ingand sa zidésca sailsa durese o sfintabiserica, de cat caremai frumósci $ i mai-luminósd n'a maifost, si n'are sa malfie.

Iata cum spune povestea despre lucrul acesta:


Pe Arges in jos,Pe un mal frumos,Negru-Yodd treceCu tovardsl dece :Noud mesteri marl,Calfe i sidari

Manole deceGarc-I intrece.Merg cu tofi pe caleS'alegit 'n valeLoc de meindstireSi de pomenire...Iatil cum mergeaiiCd 'n drum ajungeadPe-un blet clobdnasDin filler doinas...Si cum il vedth,Domnul il diced:

Cdt ii audidDomnu 'nveselietSi curdnd plaitSpre zid apuceiCu noud.Nodd mesteri marlSi Manole dece.

laid zidul medAci aleg eilLoc de mântistireSi de pomenire

Mdndru clobdna.FDin fluer doing!Fe Arges in susCu turma te-al &As,.Fe Arges in josCu turma al fost..iVu cumv'al vedutPe undc-al trecutLin zid pdrdsitSi neisprdvitLa loc de grindieLa verde-alun4 ?

Ba, Dimne am velePe undc-am trecutUn zid pardsitSi neisprdvit.Cdnii cum il v'ed,La el se reped

Si laird a pustidSi urld-a mortit.

DecI, vol mesteriCalfe zidarl,CurdndLucrul de-1 pornifl,Ca sd-mi ridicafiAci sd-mI durafiMeindst;re naltd,Cum n'a mai fast alta,Cd void da averi,Void face boerI ;km de nu, apoiVoid zidi pe vol ;

Void zidi de vilChlar in kmela

15S. Cuiul de tier.

** de-diminéta. Fänic puse séaa pe cal, ca sAmérga panä la salul vecin. Cand s incalice, vedd bine-

un mill de la o potcdva. Dar el 10Nu face nimic un cuill mai putin!

eidarl,

mart;i

cä

fi

et, silt fi

Din-dl

lipsia (pm,


pe drum thin potcOva.Dar& ar fi vre un mester prin apropiere, Oise

FAnicA, as potcovi calul... Dar lasä ca p6te mergeel destul de bine si cu .trel potcOve... Nu face nimico potcdvd mai putin !

De la o vreme, baga de seam& Fanica ca calulul in-cepa sa schiopateze. Merse ce merse...

Cand trecea pe sub padure pe unde ducea drumul,navaliia asupra-I dol talharl. Fanica dete pintenl calulul ;dar de glaba, calul nu putt' sä fuga din pricina picloru-uf, fara de potcOva. Calul se vatamase rat.

Talharil II luara frumusel calul, cum nu era nicl otipenie de om pe acolo.Si Fanica trebul sa se !Mimi,intristat si cu frica In spate, pe jos, acasä, cliandu-s1In sine: 1Vici o data nu mi-ar fi trecut prin minte cd,pentru un cuift, sd-mi pierd calul !

Iata ce va O. qica vorba aceeaButuruga micarestornd carul mare.

159. Stigletele i elociirlanul.** Un stiglet s' a fost trins in laf, cum e mar reil.g desfierat cu totul, de mórte se &ilea.

lar un cioc5.11an, merefi,De el imt radeaViand : Ce natdraii /

- 151 --

,

www.dacoromanica.ro

Se pide, a'ifia mare,Sit ewli in la( apt de tare?phl, ea n'am _TrialDe nimia.Dar, invilrtindu-se pe lling4 sticlefel,S'a przns in leg 4.z. el !

160. Fierul**Cuele de potcOva sint de fier.Dupd sare nici un mineral nu este omului mai de

trebuintä de cat fierul.Fierul se so:Ste din pamint. Locul de unde se so:Ste, se

chióma mind de tier. Fierul este forte tare. La fata,este fierul alb-cenusig. Cand se infierbintd in foc, isschinibd fata. Mai intaig se face rosu si apoi -alb stra-lucitor. Atunci, fierul se inmOie si fierarul, biltêndu-1cu ciocanul pe nicovala, il indOie 0. II dal formace vrea el. Atunci fierarul póte sa lipésca doua bucatide fier inrosite, punend una peste alta si batêndu-lecu ciocanul. Fierul este indoicios §i elastic. El se OWintinde §i subtiet cat de mult ; de aceea este si ductil.Fierul, prin tocire, se face strdlucitor. Dacà se tine laumedéla sag in apa, prinde pe de-asupra un fel deOp. rosiética ce-i dice rugind.

*i apa, ce se stracOrd prin pamint peste straturi defor, primesce si ea un fel de rugina, in cat se facerosiética.

0 bucatä de fier este cam de septe ori mai grea decat o aceeas cantitate de apa. De aceea fierul se afundain apa.

Fierul nu se gäsesce curat in pärnint, ci amestecat cualte corpuri strene. Pentru a se curati. do acele ma-tuff, fierul se spala cu ajutorul unei masine ; apol sotopesce intr'un cuptor nalt, in forma unui turn. Fierulast-fel topit se numesce tuciii sag fontd. Din tucig setOrna sobe, Ole de bucatárie, tuburi pentru dus apdpe sub parnint si alte lucruri.

Prin o ceilire anumitil de fier se face ofelul. Oteluleste mai tare de cat fierul.

Din fier fac fieraril si lacatusil fel de fel de lucruri,precum : Cutite, seceri, cOse, topore, fireze, lanturi, plu-

152 -www.dacoromanica.ro

gull, vine lacgte, chIeT, cuTe, potcOve §i altele. Penitelede scris sint fa'cute din un soiü de her.

Apa ce contine her se intrebuintezg. ca lAutura §i cabae pentru intärirea corpulul §i pentru vindecareafunor bOle.

Flerul este un mineral forte trebuinclos.

Sarea, creta. plétra de var si fierul sint mine-rale. Sarea I fierul sint minerale tre6uinciósecreta si piétra de var sint minerale folositóre.

161. Tisul 111qteruln1 Manole.

*Zidirea manastiril nu Meek nicl un pas Inainte. Celucraü diva, nOptea se surpa. Mesteril nu sciail, c.orl-ce casä nou a. nu pOte fi tralnica, daca nu se "M-g rOin temelia el, umbra saii mdsura until om.Asta-11 zidaril, indata ce sapat santurile, pe undeare sä fie casa, laü masura unul om cu o trestie, pecare o zidesc in talpa temeliel. Omul, a distil masura.sail umbra, s'a ingropat in temelie, se glee c. mOre'Ana in 40 de dile ; lar zidirea dainuesce. Ca sä numOra insa nimeni din pricina acésta, inainte de a asecla,temelia unel case, sa se chieme preutul bisericel i safad. ruga sfinta, adica sfintirea apel sail aghiasnzei,cu care se stropesc santurile temeliel.

Nu asa Mcura mesteril zidarl la cladirea manastirilArges.

lata cum spune mal deparle cantecul :Iar Manole eta;

Nici ca mai lucra,Ci mi se culca.451 un vis visa,Apoi se sculd

ast-fel euvintd :NotVe mesteri mari,

Calfe i zidari,Bcifi ce am visatDe cdnd m'am culcat0 sdptd de sus

.Aevea mi-a spus

Cd ori-ce am lucrd,.Noptea s'ar surpaPdn'am hotdriIn zid de-a zidiCea 'ntdiu sofiórci,Cea 'ntdid suriárd,Care s'a iviMdni in zori de qi,Aducénd bucateLa sot, ori la frate...Deci dacd vroifi,Ca sd isprdviti

153

;

s'atl

?

www.dacoromanica.ro

Stinta mdndstire,Pentru pomenire,Not sd ne-apucdm,Cu totil sd jurdmS'i sd ne legdmTaina s'o pdstrdm.6'ori-ce soliórd,Mane-in zori de 4iiinlaid s'a iviPe ea s'o jertfimIn zid s'o -zidim !

Iatd'n zori de 41,Manea se trezi,Fapol se suiPe gard de nueleAFi mai sus, pe schele.6i'n camp se uild,Drumul cercetd.Cdnd vai ! ce zdrid ?

Cine cd venid ?Sofióra luiFldrea cdmpuluL.Ea se apropid,,5i ii aducedFranz de mdncdturd,Vin de baturd.Cdt el o zdridIn genunchi aided,5'i pldngend 4iced :

Da, Dómne pe lume0 yloie cu spume,Sa feted pdraieSd curgd siróle.Apele sd créscdMdndra sd-'mi opréscd.S'o oprésed 'n valeS'o intdrcd din cale !

162. Jocul D'a Porumbell"** In jocul «D'a porumbeib pot sä intre si bäetl

si fetite, de 7 sail de 8 anT. Copiil IsT aleg un colt de01.t . sail de cas6. Acel colt se chlérn6. cotetul po-rumbeilor. Dupa aceea se aleg dol copil mal mariceTsi mal istep. Din acestia, unul se face porumbar ;' larcelalt ulift.

Porumbarul se duce la cotet. Top cel 1-alp copil,earl sint porumbei, merg impreunh cu porumbarul.Uliul se departeza de cotet si umbla imprejurul lig,cu mânile intinse, cum face uliul, and urmäresce inzbor pe sus porumbeil, din curte. De la inceput, po-rumbarul face invoéla, cu uliu, ca acesta sä umble injurul cotetulul numal la o depArtare de 4 sail 5 pasY,Porumbarul trimite intaiti ate pe un porumbel malmolatic sä se plimbe. Uliul se la dup. porumbel ; IIfugaresce, ca s5.1 princia. Dar porumbelul alérg, candIn drepta, and in stAnga amAgind pe uliii and vedeporumbarul a vre-unul din porumbeil seT este aprOpes6. fie prins, da drumul la ate unul din copiil celmaT fugaci. Porumbelul odihnit lese din cotet si mergedrept spre uliti si incepe s5. se jc5ce imprejurul lilt

I 54

www.dacoromanica.ro

Uliul se lasa de porumbelul obosit si se Ia dupä eel?odihnit. Dar acesta, cum e bun i de piclor, scie säcotésch i O. amägésch pe uliü. Asa, uliul obosesce §iel, si alergatura lul ii este in sec. Cand porumbelulfugaciil este obosit, se IntOrce in cotet. Dna ins& uliulnu se lasa. amagit de porumbelul din nog venit, cialerga meret dupä acela porumbel, in starlit ii prinde..Atuncl se face cal clocnesce in cap si il duce la unloc deosebit. Acolo r6mâne apol cel prins panä la sfax-situl joculul. Dup 6. aceea uliul se la dupa alt porum-bel si, tot asa panä prinde pe top porumbeil.

Jocul pe vreme frumOsti, se p6te face in curteak§colil.

163. Rindunica.*Ce frumos sbor6.tacesc rândunelele pe langd stra§ina.

easel ! Acolo aü ele cuibul cu oil§Orele sad cu pui§orillor ! Copiii cu minte se jócä d'a randunica. El cerseto-resc, cu maim sucitä, pentru pui§oril randunicel :

M'a trimis rindunica I Dacä nu mi-I dàS6.'mi dal scândurica ; I Ti se facA mane. a§a. !

DaT? orl nu dal ?

Rfindunica este o pAse'ric6.' drág6.1W, micutd. Penele,el sint negre sad cenu§ii, ro§iOre pe frunte §i pe gu§6..Capul rAndunicel este rotund, ca un glont. El pOrtà un

dm scurt §i ascutitla varf. Trunchiul Iieste lunguiet. Ari-pele sint mai lungidecât corpul. Codae de asemenea lungl§i la capete flout?tocmal ca o furculit6,.

cu. dol dinT. Pici6rele II sint fOrte scurte, subtiribute. Rândunica ciripeve tOtà diulica. Ea nu p6te säumble bine. Dar cu atat mal bine pOte ea s6. zbOre.Mal totä vara o petrece ea in zbor. Zburând i§ prindemusculite §i gandacei, pe cari II m6nanc6. Tot in zbor,se repede ea §i la apA, cand i-e sete. Atunci, repede.Ia ate-va picAturi de apA, in gull.

5 5

si slA-

www.dacoromanica.ro

Rdndunica is face cuibul, cu mare mestesug. Scil unde?Pe dinuntru, cuibul si'l cdptusesce bine cu Fang si cu

lulgi. Acolo scOte ea, de cloud oil pe an, ate 4 sag 6puisori.

Rdndunica séde la not, numai primävara si vara.TOmna, plea de la nol, in tërl mai calde. Rdndunica

este o pasCre edleldre. Eaeste o pa's'ericâ fOrte drAgá-lasd i folosit6re. Omeniidiecä e pdcat mare sd omOreo rândunicA sag sd-i stricecuibul.

Sint o sumedenie de so-_luri de rdndunele. Cele ce\ati pintecele alb, se chlémdldstuni.

164. Dulgherul i flerarul.Pe vremea cand Evreil r6stigniail pre Domnul Hristos,

sfinta Maria, maica-s'a, nu scià, unde e fiul el si'l callaprin léra. Si ea s'a intalnit cu un dulgher. i l'a in-trebat, de unde vine ?

Vin din Ierusalim.Si n'al vèclut acolo pre fiul meg, pre Hristos.Ba l'am vOdul. Ulte, eg, cu barda acésta, 1-am

cloplit crucea Si n'am netedit lemnul, ca sa-1 (lora maltare spatele, cand il vor intinde pe lemn!..

Si a inceput Maim sfinta sä planga. Si a blestemat predulgher, sa muncésca anul intreg i sa n'alba spor la lucru.qi sd se trudéscd tot anul patio sfl ceistige banul.

Si s'a dus mal departe sfinta Mane, si s'a intalnitcu un p-rar. -Si fa intrebat si pre el daca n'a vedutpe fliul el, pre Hristos.

Ba 1-am vOut. Ulte ell, cu mana mea,l-am facutcuele de prin mani si de prin piclOre. Si din ce mi-aiispus Evreil sa fac cuele mal marl, ea tot mai midle-am facut, ca sa nu'l dora tare pre Hristos, saracutul.

Si a 1nceput Maica sfinta sa platIga si mai mutt....Si a binecuvintat pe flerar, sal fie lucrul tot-d'a-unacu spor si sa alba noroc la lucru. Si de abia set dea+Acta cu docanul, 0 sd'i vie gata bauul.

1 5 6

www.dacoromanica.ro

165. Pascile.

** Pruncul Iisus a crescut in casa parintilor set, in Na-zaret. El era supus §i ascultator parintilor i tuturor-Omenilor bunl. Cand a fost de 30 de ant, s'a botezatin garla IordanuluI, de catre sf. Ion-Botezatorul. Serba-,tdrea Bobotezii ne aduce aminte de botezul Domnulul.

Dupa botez, Domnul lisus a inceput sa invete pe.OmenT, cum sa tralésca i cum sa se Ode, ca sa tefie bine pe pamint. El vindeck tot-felul de boll ; ba ainviat chlar i pe maT multi morti. Atuncl Iota lumeaa inceput sa-1 cinstésca, ca pe Fiut lul Dumneclea.

Numal unil (foment rel. chiar deregetoril cel maimarl, nu'l puteat suferi. El il prinsera, il batjocorira,II batura i II restignird pe cruce. Domnul lisuaHristos, nevinovat i bun cum era, muri in cele maicrancene chinuri, apoi a fost ingropat, Vinerea.

A treia i dupa mOrtea sa de-dimineta, pela cantarea cocoplui, de-odata se simp un mare cu-tremur de pamint. Ingerul Domnului pogo-

rindu se dincer, a venita pravalitpié-trace era pusape uqa mor-

sede ad'a-supra et i era.vederea lul cafulgerul i im-,bracamintea lul

alba ca zapada. i de frica Jul cutremurat pazi-toril ce erafi acolo pusi de catre Eyre. Ingerul acelaa vestit mal intaiu unor femel evlaviOse, care se du-sera sa vécla trupul Domnulul lisus, cd acesta s'asculat din grópd ; cd a inviat din morti!;

Invierea Domnulul Hristos o praznuim la sfintele-rasa La Pascl, precum Domnul Iisus a lesit din

15 7

17Freq.A.,. 81-

'r

gerul

,

C

OP:4

mintului.iin-

s'aa

www.dacoromanica.ro

Inormint, asa lese din p5Inint Iérba ; asa rsar florile-cele frumOse.

Atund tett firea se imbraa in ha1n5. noua. ; totul-este veselie, totul este bucurie. CopiiI se bucuth depug ro0i i tdp crestinil sint vesell ca aü venit Pascile.

Omenil, la Pasci, se salut . cu vorbele Bristos anviat! i r6spund Adeverat a inviat!

Tri/61,o,c6u/rn,o+,a/Airo,4tut

inuelk //el

166. Ocupatiunile stitenllor. Plugarul.

la, plugarul std la comeBrazdit-adcincd sit restarne.Boil s'opintesc in jug.Et trag brazdele c'un plug.

Oniul ard ditia tdtd.lard, férina-1 aratii!Apot prinde'n brad$i din ea sérninci grciii.

GrOul iese, grciul cvesce.plugarul it plivesce...

Vara '1 secerd din fes...$i din swirl tot bo'be les.

El traesce sit muncèscA,Si muncesce sA traéscit;Si lucrézit tot meregMultumind lui Dumnecleil.

16'7. Priveghetórea.** Dac6 iei vara,m5ptea pe lunä, in frunzisul gildi-

ng, sail in crâng, sail in pddure, aui o pas'ere can-tând fOrte minunat i fOrte dulce. Este priveghetorea,.care nu prea dOrme, ci mereti veghézd.

iS

)511

fvn,o-i/Ae,

www.dacoromanica.ro

PriveghetOrea este o pds6ricd glbaticd. Ea este cevamai micutá de cat vra-bia. Pe cap si pe spinareare pene castanil ; far pepiept i pe gusd, albici6se.Priveghet6rea este suie,latrup. Ea are aloe subtire

lungulet, ochil vii. C6dail este lungd si dréptäse tot miscd. Privighet6-rea se hrânesce cu mus-culite, cu vermisori si cu

Cuibul si-1 face fru-musel i drAgglas, in tuffs, printre ramuri nu prea in-alte. Inteinsul clocesce, in timp de 14 dile, 4 pand la6 ousOre, cu fata rndslinie. Pri-veghetorea petrece numal varape la not TOmna, plecd si ea, in-tocmal ca randunica in tèri maicalde.

priveghetOrea este pase'receilddre.

Pentru cantecul el cel minunatOmenii o tin si prin colivil intu-necOse, intre zdbrele acoperitecu hartie.

Tot in pd.durl, prin dumbrävl,trdesce i cncul, care mereil 1§1cantd numele. El, la vedere, se pOte cunósce pe cOdalui cea lungd i invOltä ca o apärät6re, cu picdtelealbe ; apol i pe penele-i cenusii, vinete.

PriveghetOrea cucul sint pciscri dinar* fi cci-letOre.

16S. Sotia Me§terului Manole.Iatd 'n zori de di,

Manea se treziS'apol se suiPe yard de nuele

mai sus pe schele.Si'n camp se vita...Drumul cercetàCdnd val! ce zcirici?Cine c venid?Sofióra lui,Flórea cdmpului..Ea se apropid

aducedFranz de mdnceiturd,Vin de benturd.Cdt el o cart&In genunchi cdded

pleingend diced :Dd Dómne pe lume

0 plóie cu spume,Sd facd pdraieSa curgd &dieApele sd créscd,Mdndra sd mi-opréscd.

1 5 9

,9i ii

omiL

Si

ji

-

Si

www.dacoromanica.ro

S'o opréscd 'n valeS'o 'ntórcd din c,ale !

Domnul se 'ndurci,Ruga-i ascultd. ;Norii adund,Ceru 'ntunecd$i curged de o-odatdRae spumegatd,Ce fdced pantie$i urnfld siróle;Dar orf-cdt aidedMeindra n'o oprid,Ci ea tot venia$i s'apropid.Manea mi-o vededInima-i pldnged$i far se 'nehind,$i far se rugd :

Sufld, Ddmne-un vent,Sufld-1 pe pdmint

Bradit sd-1 despóle;Paltinii sd 'nclóie;Muntil sd restórne;Meindra sd-mi intórneSd mi-o -intórne, in cale,.S'o clued de vale !Doihnul se 'ndurd.Ruga-i ascultd$i suit& un vent,Un vent pe pdmintPaltini cd 'ndoidBradi. cd despoietMuntii resturnd.lard pe AnaNici c'o intorced;Ea mere,. venid,Pe drum podia$i s' apropid,$i amar de ea!Iatd c'ajunged !

169. Somnoroase piks6re1e.** Somnoróse pdserelePe la cuiburt se adund.Se ascund in rdmurele,

.N6pte bund !

Trece lebada pe aildInlre treslii sd se culce,Fie-ti ingerii aprófie,

Somnul dulte!

Doar izvórele suspina.Pe când codrul negru lace.Dorm fi florae' n gradind,

Dorm, in pace!I

i

Pe a cerulut larieSe ridica mdndra luna,Somnul dulce ne imbie,

Nóple buna!

i6o

N:Ir .4

9.'vrte9, 0'

6i15'

..'-'k:.-- \ /, `,...-A:,--.--\ /,,,--------"...

-"":z.:- :.;:c..7e, c,o, , 1Pf

4 -1--

www.dacoromanica.ro

170. Infatisarea pitmintulut uscat.** Imprejurimea ce se tine de o comund, formézA teri-

toriul comunei. Pe unele locuri pämintul este intins cinoted. Acolo dicem, ca-i f es sad cdmpie. Pe alte locuri,pämintul este ridicat. Ridicáturile de ptimint se numescde obiceid, déluri sail cOste. Muffle sint unele maimid, altele mai marl. Déluiile pand la 200 metri denalte, le numim colnice. Délurile co ad inàltime pandla 400 metri le numim muscele. Délurile mai nalte de400 m. se numesc munti. Pe vdrful muntilor celormai inalti si vara se afld zApadii. Partea de jos a ori-

cärui del, o numim p6le sad pidlor ; Tar partea ceamai do asupra se chi6ma vdrful sad povárniful délului.

COsta repede a unuidel se Mama -rdpci.Cfind rapele unor de-luri sint ca nisce pa-reti fOrte inalti, pe unclenu se p6te urca nimenT,

rapele acelea se chT6m5. prcipcistii.Un singur del, mai ales acoperit cu pädure, sä nu-

mesce meigurci. DOlurile ce se tin lant unul de altulformOzd un ?ir sail o grupd de dOluri. Varfurile mai

C. de Cit. p. cl. 11 prim. rur. I 6i11

IMP Z.-A

/ 4 I

---F,':.'-,Trokw157.

www.dacoromanica.ro

ascutite dintr'un sir de Muff se chi6md piseuri. Unsir de piscuri colturate forméza o eilmei sail ere-stX.Ca lea, ce duce preste un sir de &lull, se chiéma cur-maturci. Gaud umbld 6menii preste curmatura, atunciII dicem si pas. Ca lea ce duce pe cOma ased.ata a unuisir de déluri se numesce plafg.

Adancatura ce se af14 'intro cloud sail intro maimulte déluri se numesce vale. Acolo, unde valea dl deloc ses, poi dicem ca e gura yea. Mid valea estefOrte ingusta si strinsa intro douà rape se numesceelzeie. 0 vale largä si intinsä pe langà o apa curgé-Ore se numesce luned.

Mai prin tOte vale curg parlie si garle.Sint ridicaturi de pamint fdcute si de manele &lie-

nilor. Asemenea ridicaturi se numesc movilei cleilme 0gorgane. Movilele acestea nu sint mai inalte cleat bor-delele sail casele Omenilor.

Tinutul in care se aflä multi munti se dice tinut sailregiune munt6sci. Care tinut se va numi regiune delu-rdsci ? Tinutul in care se afla mai multä campie sedice regiunea eampiei.

In tera nOstra sint tot felul de regiunisi muntOse,si delur6se, si regiuni cu campil.

Infd(ilarea supra fetii pdmintului, cu ridiceitu-

rile si cu cufuncletrile sale, se numesce relieful pa-mintulul.

171. Jocul D'a Baba-Gala".Closca se lupta pentru apérarea puilor contra ulTu-

lul sail a pia ConduMoril joculuT sint dofil copil.Unul este closca; Tar altul este ullul sat gaia. CloscapOrta dupa sine cardul puilor, ce se tin unul de altul,pe la spate. Gaia se repede, ca sa. rapOsca sail sa smulgaale un pun'.

Iata si vorbirea dintre closca si galeClwa :Ce facl acolo ?Gaia :Sap o grOpa.


Glo?ca:Dar In grOp 5. ce al s6. fici ?Gaia :Am sà fac foc.Closca :Dar cu focul ce al sk fad?Gaia:SA pun claunul.C/ogca :Dar cu claunul ?Gaia :SA. ordresc un p'uiii d'al tanCora :--Ba d'al !len

172. Cióra gi Corbul.*`Din'némul ciorilor, o pas6re, ce-1 dice corb, furase

odatd o bucatd de cascaval. Apol sburd cu el in pa-dure si se asedâ pe cracaunui co pac,ca sa.-1mAndnce0 vulpe traced din intim-plare pe langa acel copac.Ea mirosl cã pe acolo tre-bue sa fie ceva bun demancat. Ea se oprl indreptul copacului; se uitelin sus 0 vklii pe corb, cucascavalul in doe.

A! bund Via, nenecorbule! Sint veseld ca teintAlnesc aci 1 Ce frum6-sd pasire esti tu! Nielpaunul, nici alta pasarenu se p6te semUl cu line.Cat de frumos irebue safie f i glasul tiu !

Corbul nu mai scia cesd facti de bucurie, audindlauda din gura vulpei.

Inca si mai multa pld-core o sd fac ail vulpei,dise corbul in gandul seli,

dacd ii voiti arata siglasul mou!

Deci el, corbul, is des-chise ciocul. Atunci cas-cavalul 11 ceNil din gurd.

Vulpea ii apuca si apol dise corbului :1 6 3

_ .4

4

;

ryn4eV A

www.dacoromanica.ro

Rima cu lauda, nene, oder eil me due cu efts-cavalul.

** Corbul este cat o gdind de mare. Arepenele curat negre, bdtênd in albastru.

Mai mica de cat corbul este ci6ra. CI branu-i mai mare de cat un porumbel. Ea arepe spinare, pe umeri i pe burtd pene sifulgi cenusii; in colo este nOgrd. Prin a-propierea 6menilor trdesce cioca sail stein-cufa cea 'Agra, cu gatul cenusiu. Ciorilezbórd in carduri, pe arboril cel mai inalti,

pe turlele bisericilor i pe coperisele caselor, mai alestómna si lama.

Pe unde vecli doll si cioci, deobiceiil zdresci i Cate o copfand.Cotofana se cun6sce pe c6da elcea lungd, ce o miscamereil insus si in jos ; apol i pe peneleel pestrite, negre, verclui i pealocurea albe.

CiOra, eldest, corbul §i colo-fana sint pdseri selbatice. Elese hrdnesc mai mult cu muscu-liie si cu vermisorl ; dar mananedsi gräunte ; corbul maligned. sicame.

173. Gluma lui Manole.* Dupa invoéla facuta cu tovardsil seI, Mesterul Ma-

nole scik bine ca, dinsul trebuia sa.-'s1 zidésca sotiOra.Lul i se rupek inima de durere, flind-ca i.inek fOrtemult la nevasta-sa ; dar nu cuteza sa 1 spule adevërul,ci se prefacek, la Inceput, ca glumesce cu zidirea el.

Cantecul asa spune :Mesterii cei; mariCalfe f i zidariMull inveseliaii,Dacd o vedeail.Iar Manta turbd...Mtindra-si sdrutd!...In brafe-o ludPe schele-o urea.

Pe zid o punedi, glumind, cliced :

Sidi, mdndrufa mea,Nu te sperid,az vrem sd glumim$1 sd te zidim!Ana se'nerededS'i vesel rdded;

164

www.dacoromanica.ro

_Tar Manea$i se apucaZidul de ziditVisul de implinit.Zidul se suid...

o coprindedPan'la glesnisore...Pan'la_Tar ea, vai de ea!Niri ed mai elided.

Ci mereii ?*,cett :Manole, Manole !

Mestere Manole,Ajungali de sagaCa nu-i bunei, draga!Monole, Manole !

Mestere Manole,Zidul r me- strangeTrupusoru,'mi frange!

Inteast-fel, visul mesterulul Manole incepa sa se im-plinésca, i gluma saü aga 1111 sa fie curat adevèr ;lar Meta Ana avea sä platesca cu vieta 0 lubirea-credinta catre sotul el, catre mesterul Manole

mrno

,e/m-o-tcu.

174. Uliul i Cucuythla.

* Nitu, un bd6t ca de 8 ani, e juch in bdtdturit. Nudeparte de dinsul o closca racdia i isi. chiema puisorilpe langd sine... De-odata, ca un fulger, se repede dinsbor, asupra puisorilor ce craft mai depärtati de closcä,

o pagre. Era un ulia, care reipi un pu-isor, se ridica lards in vOzduh si se Milnevéclut.

Uliul e cam cat o clOra de mare sieste pestrit, in tOte colorile; desi din de-pdrtare se pare cenusiti. El are cioculindoit, de la radacind pana la varf. De-getele do la piciOre, in nurnèr de patru,

aü ghiare lungi, in forma de carlig, si trei sint indrep-tate inainte i unul inapoi. Aripele II sint lungi si as-cutite ; de aceea uliul p6te sa zbOre fOrte repede.

Cucuve"ga nu este mai mare de cat o ciOra. Ea arepenele albe-rosiOre, cu pete i mai inchise si mai des-

"r1

,

6 5

$i

I

-

:, .

.

ofta...

pulptifdre...

si


chise. Capul el este rotund si lat, in fatd. Clocul si ghia-role sint la fel cu ale ullului.

Cucuvétia trdiesce in ziduri vechl siprin cräpäturi de stand', prin podurilecaselor pdrdsite si prin turlele bisericilor.Pe acolo pustiesce o multime de sOreci,de brOsce si de alte anirn ale vätdmdt6re,cu care ea se hrdnesce. Va sd died cu-cuvetla este o pasere folosit6re. Ea nuface omului nici un reit. Este gresita cre-dinta Omenilor din popor, cd cucuvétia

vestqce m6rtea. Ea are obiceiul sa se asede nOptea pecasele unde vede luminare.

Cueuvéga oi uliul sint paseri; rcipit6re.Mal sint si alto 'Agri rdpitore, ca eretele, bufniia,

pima' §i vulturii.

175. Lunca §i Salcea.

* De la sat, de-a lungul garlei, se intinde o limedfrum6sd. In luncd cresc anini si plopi ; dar mai alessalcii.

Salcea nu este tocmal din copacil cel mai inaltl. El11 place locul umed si bdltos.Trunchiul sdlciei, de celemai multe orl, este gdunos induntru. *C6ja sdlciilor estesurd si crestatd. Crdcile si ramurile sdlcil atarnd maitot-d'auna in jos. La sdlciile plet6se, ramurile cad sprepämint ca pletele de per. Ramurile se indoiesc fOrtelesne. Frunzele de la salcie sint tot-d'auna lungi, sub-till si ascutite ca sulita. Fata lor e verde cenusie. Flo-rile sint ciorchine lungi si 'Devise. Salcia inflorescefOrte de timpuriti, in primd-vard.

In Dumineca Floriilor se aduc ramuri de salcie labisericd. Atunel copiii umbld cu ie6nei, purtand in mAnAramuri de Weil inflorite.

Când vret sd aibi Weil, n'al dealt O. infigi in ori-celoc umed o rdmuric a. de salcie. Ea se prinde, odrdslescesi se face copdcel, si apol copac mare.

Cu sdlciile crescute pe malurile garlelor si ale he-lestalelor se intdresc acele maluri, ca sd nu se surpe,când yin apele marl. Lemnul de salcie, e mai multmole ; de aceea nu e bun de lucrat. Chiar si la focarde indatd si fall sd dea multd cAldurd. C6ja de la

i 66

t.

www.dacoromanica.ro

salcie este fOrte amard. Spiterff fac din cOjd prafuri, cele del bolnavilor de friguri. Din rarnuri, Omen% la sate,impletesc garduri si cosuri.

Cu tOte folOsele ce le aduc sdlciile, Omenii la noi nule-au la pret. Si fiind-cd salcia nu. cid nici un rod, ncifRomânii cjicem :

NIA salcea pom,Nici ne'nvelatul om!

Sint mai multe feluri de Weil. Sdlciile Cele mai mailcresc chiar pe malurile apelor. Jur imprejurul lor vecjiapoi mai multe tufise de sdlcii, cdrora le mai clic sirachitele.

Primdvara si vara, lunca-i plind de pasOri cântdtOre,mai ales priveghetori si ganguri.

In cea lancd, prea frumOsdPrintre fragede vldstdri,Pdsèrele, mii, voióseSe intrec, in dulci cdntdri.

176. Isprava lid Manole.

* Mesterul Manole, cand IsI zidik sotiOra in zid, n'ovedea cum se chinuik in durerl, nu audik nicI tan-guirile eI, ci Meek, par'ca era, un surdo-mut si lucra.mere', mereil inainte peck era, un smintit sail Linturbat, cum spune cântecul :Iar Manea tdced$i mera zided.Zidul se suid$i, o coprindedPtin'la glesniOrePdn'la pulpiOre,Pdn'la costiOrePdnd'la tdf46re...Dar ea, vai de ea !Tot mereli pldnged$i, mereii 4icea :

Manole, ManoleMeftere Manole !Zidul ra me stringeTatiOra 'mi," pldngeCopilafu'm'i, frdnge !

- 167

Manole turbdSi mereg lucrciZidul se suidSi o coprindedPdn'la costi$6re,Pdn,' la t (IN 6re,Pdn' la buz 46re,Pdn'la ochifori.In cat vai, de ea!Nu se mai vedecl,Ci se auclidDin zid cd 0,ced :

Manole, Manole,Messtere Manole !Zidul reit mê- strangeViOta mi se stinge.-

www.dacoromanica.ro

177. Cringul.** Crângul este o pddurice rard de copAcei. Une-ori

crângul so afld in apropierea satului sag a orasului.Primávara §i vara, crangul sémênd cu un ordsel fru-mos, al cdrui locuitori vesell i§ipetrec vremea cdntând.

:Si orasul eel frumosPOrtà nume: Creing frunzos.

poporu-i mititelNumai pasërele 'n el !

Ori-ce colt i ori-ce locAre o flóre .§i-un boboc.Tot pavagiul e pe podMOle, verde, fárd glod.

In crdng crest tot felul de copacei, precum : Aluni,carpini, tufani, artari, jugastri, maces'. §i altil.

Copil mai bine cunosc alunul, pentru alunele sale§i meleoul, tot pentru fructele sale cele rosiOre.

Mdeesul este un copdcel, ce crescepand la indltime de 1 metru si maibine. El are tulpind cu mai multe ra-muri §i, pe tot locul cu ghimpi. Frun-zele lui sint subtiri, de colOre verdedeschisd si do formd lunguiétd. Flo-rile ii slut ro§ióre §i, din jos, cu oumfläturd. Fructul, cdnd a incetat docrescut, prin August, are märimeaunel ghinde máricele, cu care sémêndsi la forrnd. TOmna, când s'ag copt,fructele sint de colOre rosie si, dupd

ce le-a brumat, incep sä se inmOie. _In nduntru, fructulare o multirne de seminte mid, galbuie, scdmOse si acre.Copiii mandncd fructele de mdces ; dar ele, mancate inm'esurä mare, produc durerl prin stornac si aiurea. Dinmdce§e, când sint cOpte, se face un soig de dulceta §ide majun. Se intrebuintezd §i ca doctorie.

Une-ori mdce§ul se sddeve si prin gradini, ca sä soaltoiéscd pe tulpina §i pe ramurile lui trandafiri degrädind, care sint inruditi cu dinsul.

178. Ghicitóre.** Ciuta mareqede'n cale

aqtéptciCame mdle.

Ghici ghticitórea mea,Ge e

i68

Miicepa.

v-4

i

Si

www.dacoromanica.ro

179. Istoria TameFilut $1 a fariseulut** Inteo cii merge& Domnul Tisus spre Terusalim.

Atunci se apropiara de Dinsul unil, carl se nadejduiallintru sine cum-ca sint dreptl si defaima pre ce1-1-a1tl. A ces-tora, DOmnul le spuse asemënarea, sail pilda urmatOre :Dol OmenT s'aU suit In biserica sa se rOge. Unul erkfariseit i altul vamef. Fariseul stand, a sa se ruga intrusine :Dumnecleule, multumescu-ll ca nu sint ca cei-1-a1p Omeni rapitorl, nedreptI, nerusinatl, sag ca si acestvames. Postesc de doua-orl in septemana; dati lecluélädin tOte cate castig... lar vamesul, dedeparte stand, nuvrea nici ochil sel la cer sä si-I ridice, ci 10 bateapleptul licend :

Dumnedeule, milostiv fii mie, pdcdtosul L.Dic voue, s'a pogorat acesta mal 1ndreptat la casa

sa de cat acela , cd tot cel-ce se inalp pre sine, seva umili.

180. Iubirea de mama. Cautee.* A venit un lup din crdng,S'alerga prin sat sd fure,i sd clucci in padurePe copiii, care pldng..'a venit la nor, la pórtd.,Fanz efit eft c'o nuea :

Lup filamdnd, cu trot cojcice,Hai la inalca sii te jOce IEd chiemani pe lup inctice.El fugid 'ncotro veded.leri pe drum un om säraclntrehd pe la vecine :

Pdrtd-se copii bine ?Dacd nu, sci-i vdr in sac I,'a venit la noi, la pdrld.'curi efit eft fi I-2in sPus:

Puiul mai e bun lace.Nu li-'l daft, .'i du-te'n pace !

169

,F;

www.dacoromanica.ro

Esti sarac ; dar n'am ce-ti face,Du-te, du-te I i s'a dus.

,'a venit ul negustorPlin de bani, cu valid mare.Cumpara copil, pe careNu-i lubesce mama lor,,Fa venit la noi, la (stria,:am esit §i fam certal:

Arai nici tu, nici imperatulBani, sf'!-'mi cumpere bctétul!Pleceiin sat, cii-i mare satul !Plena, pldca! ,F a plecat.

181. Neagoe-Yodit i metterii.* Cu zidirea bletel neveste, a lul Mester-Manole, in

temelia Manastiril, lucrarea avek spor. Zidurile nu se maisurpail si, in putinavreme, se ispravi Ma-nastirea lntréga.

Tot1 mesteril era('vesell, numal meste-rul cel mal mare, Ma-nole, era trist si a-ma rit.

Negoe-Voda a fostvestit ca manastireaeste gata. El plea s'ovacja, s'o sfintésca, §isa se inchine.

Iata ce spune maldeparte legenda ;

La cea meindstire,Falnicci zidire,Meincistire natal,Cum n'a mai fost alteL

Pe Arges in jos,Pe un mal frumos,Negru-Vodei vineCa sci se inchine

- 170 -

p.

www.dacoromanica.ro

Domnul o privid0. se 'nveselid.Si astfel grad, :

Voi, mesteriDece mesteri marl.Spune-ti-rni cu drept,Cu mOna la piept,De-av e I 71 mefterieCa sci-mi faceti mieAlta' mcindstirePentru pomenire,Malt mai luminósd

mult mai frumdsci;_far cei mesteri martCalfe i zidari,

Cum stag pc grindifSus pe coperis,Vesel se meindriaiiS'apoi respundeaii:

Ca noi, mesteri mari,Cal fe i zidari

nici c sintPe acest pdmint !Afld cd noi scimOri cOnd sci zidim

mcindstirePentru pomenire,Mult mai luminosci.Si mult mai frumosci !

182. Rau, lac, bang, mlatinit.* Muntii, de obiceig, sint acoperiti cu päduri. Apa ce

se formézä in pdduri din zdpadd, incetinel se strecOrd,in pdmint Apol, la 'Ala muntelui sail a délului, aceaapd se zburdd in colcote, pand ce lese 'bard§ din'pdmint,adicd izvoresce. Isvorul apelor se afld mai ales in fundulvalor. Apa de izvor este pr6spdtd i limpede ; ea estecea mai build apd de béut

Sint i izv6re de apd saratd §i de ape mlnerale.Apa ce curge din izvor, formézd Un pOrdii. Paraul

cautd locul cel mai a§edat al vail. Parabola in calea loradesea intalnesc trunchl de coped §i stand uriav. Atunci,apa sare preste acelea, se asvarle de sus in jos §i for-

mêzd mid cascade, sailmarl cataracte.Din maimulte parale,ce se intal-nese in cursul lor, senape o garlic. Dargarla mereg prime§ce,din drépta §i din stan-ga, alto parale i garle

mai mid.0 garld mai mare se chle-mdApa din garle §i din rauri invarte§ce morile de apa..

Pe rauri, plutasii duc plute. Sint raurl fOrte adanci cese chi6mä fluvii. In éra nOstrd singurul fluviii esteDundrea.

Paraul, garla, raul §i fluviul sint ape curgêldre. Locul

- I I

zidari,

Altd

,$i

Alfa'

rdii.

Om

www.dacoromanica.ro

4e undo curge apa, se chiémd albia apei. Cele cloudmargin! ale albiei se clic leirm,uri. Tarmurile ridicate se

chiémd maluri.Locul unde apamdnâncd malu-rile se chiémdcotiturd saiisin.Locul, unde oapa curg6torese varsd in alta,se numesce gu-rd sag conflu-enta apelor. A-pele mai mici, cese varsd intr' al-tele mai mail, se()lc afluentii a-cefora. Trecereaposte apele cur-gëtore se facecu luntri, cupo-

duri umbldtóre si stätätOre.

** In fie-care tinut se and si apd saldtãre. Apa std-tdtóre, ce _sécd cat() odatd, se numesce boiltoc ; Tar dacdapa nu sécd nici odatd de pe un loc asedat, se chi6mabaltd. In bdlti sag smarcuri, adesea se vede fundulapropiat, subt apd. De obiceig, in bAlti, se and stufifuri§i papurd. Asemenea bAlti sag pdminturi inmulate sechiénid mlaftine. 0 apd sttitátóre si mai mare si maiadanca se numeste helefted sail lac; Tar apa cea maimare si mai addned se numeste mare, care se intinde catvedi cu ochil si este addned de mai multe (Jed sailchiar si sute §i mil de metri.

Pe marl, umbld cele mai mail cordbii fi vapdre.De multe or! veal in mijlocul unei ape cate o bu-

"catä de pdmint uscat. Acea se chi6mA insuld. Dacd obucatä de pdmint uscat este imprejmuità cu ape numaide trei parti, atunci II diceln peninsula'. Partea cea mailnaintatd in apd a unei peninsule se numesce cap.

Locurile beiltóse gi nildqtinóse nu slut seincitósepentru ómeni.


183. Barza saü cocostitreul.

* Ce gascd mare am vèclut pe casa lu nea Tudor,dise inteo i Gheorghitd cel de 8 ani, cdtre tatal sad,care era preutul satulut

Ia spune Ghitd, cum era gasca ta !Avea nisce piciOre lungi, lungl, i roil. $i clocul Ii

era fOrte lung si tot rosu ca pici6rele. Atunci tatdlmath' lui Ghitd un chip de barza, clicêndu-1:

Ce jici tu, Ghitd, despre chipul dstil page': ?A ! co bine semen& cu pasèrea co am ve'clut'o pe

casa lui nea Tudor !Insomnd-ti, Ghitd, pagrea aceea, nu e gascd, ci barzei

sad cocostarc. Veal, barza este mai inaltd decat gasca.Are clocul lung, drept i ascutit, capul mic, gatul de-asemenea lung si subtire. Trupul berzel este lungulet.Cele cloud aripi sint marl, cu pene negro la varf. Pi-ciOrele II sint lungi ca nisce piciorOnge si, pand dinsus de genunchi, sint golase. Ele sint, ca i ciocul, rosil

ca cdrArnida. Barza calcd rarmësurat, intocmal ca un om man-dru. Cand zbOrd, Ii tine gatuldrept i piciorele intinse, par'cdalunecd prin aer. Barn inbefeeSd fie curatd. Ea dorms intr'unpicior i cu ciocul ascuns in pe-nele gatului.

Berzele trdesc pe langd locuribands. i -mocirlOse. Acolo, lesneIl gäsese hrana lor : BrOsce, so-parle, serpl, gandaci si tot felul

de gangdnii, ce stricd bucatele do pe camp.Barza este o pasere fOrte folosit6re.Berzele II fac culbul pe varful arborilor si al case-

lor. Femelusca face 2 pand la 4 oilO, din care scot niscepul, la inceput fOrte slabl, pe earl IT ingrijese amandoi

cu multd lubire. Le fac si fel de fel de jucdril.Catre sfarsitul lui August, berzele se due de la nol

in tinuturi mai caldurose. In primdvara urmdtbre elese intorc, tot-d'auna la aceeas casa, unde avead cuibulanul trecut. Barza este o pasdre cdlet6re.

De un nOrn cu barza este cocorul §i stdrcul, sailbaltanul, care pe crescet are un pamatuf do pene, ceil se ldsä pe cad.

173

".."147,` .

s

pdrintil,

www.dacoromanica.ro

Barza, cocorul i starcul, pentru piclOrele lor lungl,numesc paseri picior6nge.

Berzele, cocorii, priveghilorile, cavil i rcinclune-lele sint paseri cetletóre!

184. Cel trel** Inteo frumósa qi de primdvard trel calkori, un ma-

celar, un tabac i un tamplar, se intalnird la umbraunlit stejar verde si mare, de la marginea drumulul.

Ce minunatd, c6jd! gral tabacul, ultandu-se cudeosebita luare aminte la cradle vanjOse ale stejarului.

AI putó sd tdbdcesci cu ele o sutd de piei de bivol.Ar fi mare pagubd sa-1 lei cója rèspunse tam-

plarul. E minunat lemnul, §i dacd used bine,al scóte din el cele mai frumóse ufi: de bisericd sinisce cercevele de ferestre care ar tinó mite de ani.

Se vede bine, cä vol nu sciti sä pretuiti un ste-jar, asa de frumos ! strigà mdeelaral cam superat.

N'ar fi Ore un pacat sá se tale, ori sà se cojéscä unstejar, care face atdta ghindd, luck po ti sa ingrasipe fie-ce an cinci-cleci de porci dintr'insa '?

Si timp indelungat cel trel calétori se certail intresine asupra stejarului, pe care numal mäcelarul voidsa.-1 lase intreg i sdndtos, ca sä rodéscd mal departe.

Fies-cine prquiesce lucrurile dupd fol6sele,pe careel insus p6te sd le tragd de la ele.

185. M6rtea nieterilor i a lui Manole.* Dupg ce NeagoeVodd audi de la me-lterl, d el-ar

putea sä fad o biserid i mal frumOsa, si mal lumi-nOsA de eat a sa, se hotArt, in gandul séd, sa-1 plércp..Domnul se temet adica, ca nu care-cumva urmasulsea, la scaunul domniel, sä strice acea mAréta bise-rica si apol, cu chlelluell nol i mal marl, sã ingreu-néze poporul sore a face o alta biserid.

Despre pergarea celor clece mesterl, asa gläsuescecantecul :

174

se

l'ai

&Mort

www.dacoromanica.ro

Domnu-f, ascultdSi pe ganduri std...Apoi poruncidSchelele set striceScarf sa le ridice;Iar pe cei zidariPece mesteri marl,Sci mi-i; parasescdCa sci putreOscdColo pe grindif,Sus pe-acoperis.Mep.terif gandiaiiSi ei ifi facealiAripi: zburatóreDe f i n drill; ufóre.Apoi le intindeaiiSi 'n vezduh sariati..Dar pe loc cdcleaqi...Si unde picaii.Trupu'sf, despicail.Iar, bietul Manole,Mefterul Manole,algid se incercdD'a se aruncd,Iata c' au4id,

Din zid ca fefidUn glas nadufit,Un glas mult iubib,Care grai gemedSi m era 4iced :

Manole, Manole,Meftere Manole!Zidul refi me' strangeTatisora-mi plange,Copilapu-mi &tinge,Viéta mi se stange!»Cum o au4iciManea se perded,OcM-i se 'nvelicaL.Lum ea se 'ntorced..ATorif se 'nvartiail...Si de pe grindi39,De pe eoperifMort bietul aided !Iar unde cadedCe se mai faced?'O fantana UnaCu apa putind,Cu apa saratd,Cu lacrami udatd !

Asa, a remas ace? sfinta manastire de Arges, din(jilele luI Neagoe-Voevod, 'Ana in clilele noastre.

186. BrOsca.* BrOsca traesce, mai ales, in apä sail in locuri umede

Sint brósce mai marl si brósce mai mici. Bróscele aumarime deosebita. La trupul unel brOsce putem vedécap, trunchiti si piciOre. Capul bróscei este turtit. Eaare corpul mare, lat si rotunclit ; gura asemenea mare§1 ochl bulbucatl. ...

Scoica urechil il lipsesce cu tojtul. Cele cloud piciOredinnainte sintmai scurte, decat cele douldin-därät.

COda II lip-sesce cu totul.

Trupul, peste, tot, este invelit inteo piele golasà, 136115sA

it- 1 7 5 --

IWO

www.dacoromanica.ro

care, de obiceid, este verde, cu dungi &hese off gai-bene, pe spinare.

BrOsca p6te trai si pe uscat, mai ales prill locurllerb6se. Ia apä brOsca innOta bine ; 'far pe uscat maimult sare, decal umbla. Ea se nutresce cu vermi, cumeld golat, cu ganganil i cu alte animale vatamatOretérinior. De aceea br6sca este un animal folositor.Br6scele se präsesc din ou6. Din ou6 les nisce put cenu sémëna de loc, la inceput, cu. parintil bor. Pail acestiaad forma de linguriki. De aceea se si numesc puil debrOsca mormoloci. Mormolocil ail cap gros si coda

Numal in cat() va iIo, mormolocil se fac brOsce.Cantecul brOscelor este un ora-ca-ca! ora-ca-ca--coa-cs!

co-a-cs ! *far in spre sOra ua u-u! u-u! u-u!

"Cand canta brOsca, se umfld tot mered, pana ajungea fi ca o minge. De aceea unul copil, care vré sä se pOrteca un om mare, il se dice : Se umfld Ca un broscolil !

Carnea din piciOrelo de din-darat, este buna de mancat.Sint mai multe soluri, de brOsce : Br6sca de baltd,

care este mai Mare ; bout de baltd, care mugesce nOpteain lacuri, ca boil bu-hu-hu ! bu-hu-hu !

Sint br6sce rd'iose, cu un fel de babe scarb6se pe pele.Apol broteicelul col frumos, verde deschis, care il vediurcat pe lerburi mai maricele i pe point

Iérna, brOscele se ascund in pamint.Dacâ tat o brOsca, vedi cä are, intocmal ca pescei,

sdnge ros, dar rece.Br6scele trdesc i in apd i pe uscat. Ele ail sdnge

rof, dar rece.

187. $opirla I érpe1e.*Pe camp, pe locuri pietrose din fata sOrelut, vara

adesea to pomenesci c. aluneca ceva prin iérba. Dacdte ulti bine, observi ca este o sopdrld. Biéta de ea, fugeea trosnita. *oparla este ca de 2 centimetri de lungd.C6da il este mai lungii deck corpul. Pe deasupra este

176

lungd.


cenusie; pe burtd, albd-vercluie, unele sopârle ag pa-tru, altele numal cloud pici6re. COdase frânge fOrte lesne; dar in scurt,lards cresce la loc. $opârla se nu-tresce cu insecte, cu vermi si cubr6sce.

$opârla este un animal folositor.Soptirla nu face la nimeni nici unred. Sei nu te temi de §opdrld !

**Mal gretos si mai uriclos decat çoparla este f Jr-pele. Ba sexpele, ce-I die viperd sag ndpdrcd, este chiarprimejdios, fiind-cd muschtura lui este veninOsd, incatomul muscat de viperd, dacd nu se cautd, 'Ate sà simOra.

Vipera este lungd de 5 pand la 6 decimetri.Este rosiOrd sag negricidsa. Vipera, ca toti serpil, are

numai cap, trunchiii si Oda. Pici6rele II lipsesc. Ea semiscd tdrându-se, cu muschil, pc pämint. Vipera se 'Atelesne cunOsce pe cele cloud vergi, negre din ddreitul ca-pula. Aceste vergi sint unite inform de litera V mare.

Vipera trdesce prin tufis, prinWhit i printre pietre, in fatasOrelui. Ea Isl face corpul colac.Capul si'l tine la mijloc. Asapândesce ea dupd *bred, dupabrOsce, dupd sopârle i dupdpasèri mid, pe care le prinde sile manânca. Dacà animalul prins este mic, Il inghiteIndatd. ; dacd-1 mare, se incoldcesce imprejurul lui, II&tinge 6sele si apoi '11 inghite.

Dusmanii viperii sInt porcil, aricil i cocostArcil, careo indnancd Mil sd le pOtd face vre-un r6g.

Vipera este un sérpe red, fiind-ca se dd la om sailla alte animale, firS s'o fi atins sag supgrat.

De aceea se dice despre un om, care face numai I'Maltora, cei el este o viperd.

C. de Cit. p. cl. 11. prim. rtir. I 7 7 12

. _-

) Al.

www.dacoromanica.ro

CAnd vipera a mu§cat pe cine-va, trebue indatd O.se ardd rana cu 'lased aprinsii, sari cu cdrbune aprins,sail cu piétra iadului, ca sd 'fist veninul dintr'insa.Este lucru folositor sd se lege rana sail mu§cdtura im-prejur. Ca sd ne ferim de mu§cdtura viperel, singurulmijloc este sd avem incältdminte grOsà, gând trecemprin livecji sail prin pdduri, uncle se else. vipere.

Cel mai multi erpi trdesc pe uscat ; dar sint §erpice stall §i in apd.

Sérpele este un animal striedeios fi primejdios; iarfoparla este un animal folositor. Serpil se numesc §ianimale tdrett6re. Pentru ce ?

1S8. Copila i Fluturelul.

* Fluturel cu mcindre aril*Cu trup vqurel,

Ce tot abort din flóre 'n &reSi nu stat nifel?


Stdi, m6 rog, qi. te oprefceDin lungul Mit drum,

Si cu mine duke clipeMai petreci acum !

Raid' sd-ti ard colea'n casa3,Tigce jucarii!

Haid' cd mama mea drdgu(dBine te-o primi.

Mad' cd laid se repedeUriclosul vdnt.

Si el póte et te.arunce.Bell, jos la pdmint!

189. Nascerea lul Molsi.**Evreil se inmultisera fOrte- in Egipet. Egiptenil se

speriara de nunArul cel mare al Evreilor. Ca sa-I malimputineze, regele Egipetulul poruncise sa se inece, inapele Nilulul top Meta Evreilor.

Tot atuncl, o femee evreica nascil un baetel. Prun-cusorul ei a frumos si volos. Mama lul il fil f6rtemita de dinsul, cad mil era. baetelul drag% ! Ea ilascunse si il tinn pitit vre-o treI lunI de elite. Dar co-pilul crescea repede ; incepea sa planga tare si sägungunésca, in gura mare. Ala-sel 'II fa frica -sa. nuprinciä de veste slujitorii regelul. DinsiT, negresit ar filuat copilut cu d'a sila si I-ar fi omorat pe amandoIlsi pe prunc, si pe muma

Atunci bléta mama TO puse credinta in Dumnecled ;ea tuft un cosulet, usor de papura, il unse pe din-afara cu smola, ca sa nu se ude. ApoI culca binisorcopilasul in cosu'et il duse plangend cu jale, pana lamalul Wel, si dete drumul cosuletului pe apa.

Cosuletul pluti usor d'asupra apel si, impins de valull, se opri ceva mai departe, printre trestiile de pemalul garb!.

I 79www.dacoromanica.ro

Tocmal in litia aceea fata regelul se cobori la garlä,ca sa se scalde. Cand ajunse la mal, ea zarl, pintrestuf, cosuletul smolit, care se tot clatink. Se apropiade el i, ce vddis intr'insul?... Veda un copilaq ru-men 0 frumos, care dormia fdra grija, ca Trite°.albi6rA.

Eetel i se adz mill de copilas, ii sc6se din cosulet siIl duse indata acasa, la ea. Acolo i lua o doica evreicasi II purta de grija, par'c'ar fi fost chiar copilul el. EaII dete numele Moisi, care va sä clica scdpat, fiind-caea 11 scapase din apele Nilulul.

Asa a purtat Dumneclea grija de copilasul Moisi.Mal tarclia, acel copil avek sa scape pe Evrel dinEgipet.

190. Pescarul si pescisoru1*Tin pescar tinerel umblase tOtà ditia pe lângd o apd

cu undita sa. Dar el nu putt' sä primp nimic. Abiaspre sera II picase un blot pescisor. Era micut, drägu-tul, §i frumusel. Pescarul se uith, cu pldcere, la vinatuiWt. Pescisorul privia, cu jale la pescar, parca'ar fivoit sd-I died : Nene pescar, vedi ce mitetel sint t.N'o O. aibd Dia un folos de mine. Mai bine sd-mi daldrumul in pace ! Dar pescarul, la inceput, par'ca nu

voia sä-1 intelégd. Prea s'a(A ¶ obosit do giaba, tad diulica.

Pescisorul atunci l'a rugatdin nog :

Dd-mi drumul, nen e,sd mai cresc. Gaud voiti fimare, iti fdgdduesc cd Tamsvoig veni la acest ioc. Atuncio sd me dag prins, de bundvole, si o sd potl face ceva

_ trebd cu mine !Bine respunse pescarul,

o sd ved dacd te vel tine de cuvintsi plósc! cu elin apd. Pescisorul se Mit indata nevédut. $i apoi IIpetreca vremea pand ce se fact" mare.

0 data i§l aduse pescele aminte_de fdgdduléla datdpescarului. Atunci repede inota cdtre locul fagaduit.$i acolo ii astepta de mai 'nainte pescarul. Pescele se

18o

19' IA

.N4C

ff4,11 ,

c

www.dacoromanica.ro

dete prins de bunA-voe. Pescarul dupä ce se ultâ binela pesce, II dete drumul, dicind : Fiind-ca ti-ai tinutcuvintul, du-te i träesce, cum iT place. De mine sd nu-mai aibi nici o frica ! i vorbind asa, arunca pescelelarAs in apä.

Fagaduidla data datorie curate& I

191. Petru-Rarq Pescar.*Petru Rares era fiul lul Stefan-Voda cel Mare. El

era un om de staturanalta, destept, inimosmester mare la vorba.Inteacesta semen& el cutatal sèu, cu Stefan-Voda.Desi Petru era fill dedomn, totusl el se ileapescar. Oamenil II iceauPetru-Maja.

El Meek mare negotcu pefce, cel ducek de laGalatl la Iasi, la Suceava

in alte orase marl aleMoldovel.

Iata cum glasuesce povestea despre Petre-Maja :

Jos, in valepe BdrladLcingd'al Docolinei, vadNemerit' poposit' ailSi de nOpte tdbcirdt'aii.Dece care moccinesci,Cu boi alb Fdlcienesci,Iar in care ce-aii avut ?Ce merinde's de vindut?

_Peri de apd curgdtóre

Si de apd stdtdtóre,Cu ndvodul pescuigSi cu unclip undig!Dar merindele-s acui?A lui" Petre Majcila,Care-i" om de omenieCe-ar fi bun chiar de dom-

nie,Dac'ar pune DumnedeilTot omul la locul !

La Docolina, unde mase peste nOpte Petre-Majk)un vis minunat, In care II se aretara :

- 181 -

Si

--

'i

-

0

ail,

avis

www.dacoromanica.ro

Strdluciri. mdriri de domn...Petro Majd ademenit,Din somn dulce s'a trezit.0, minune ! ce sd va4dIn a 4ilei albd ?Vede acum cu ochi deschisi,Ce a veVut cu oda,

Se intimplase c chiar atund murise la Sucéva,tefanita.-Voda., care era nepotul 1u Petru-Maja. Si

boeril èri1, cunoscend bine insusirile cele bune si Mr-nicia liii Petre-Maja, fait adus pre el sd le lie Damn,preste Ora Moldovel.

192. Aridul.

"LicA, un bdetel de vre-o sese ani, alergh intr'oprin grading. De odata el se opri pe loc §i Incept' sachieme pe Mitica, frate-ski mai mare :

Nene ! nene ! ulte colea, ce minge mare, négra§i cu tepi ! Cine-o fi aruncat'o aci la ?

Mitica se apropia ; se uita §i dise :Nu e minge pulule ! E un dobitoc viii. Vedi !

in loc de Or, el are ghimpi, pe told spinarea. E unaricig !

Sell tu ce face ariciul cu ghimpil ? Cand simte vre-o,primejdie, indata se face-ghem; se strange cocolos.Atunci nimenea nu pOte-sa-1 apuce, nici cu maim,

.,7. apärd aridul de du§mani...nici cu botul. Ast-fel se

e mic si bur-dusit ca un purcela§; are

_ un botisor ascutit ; nisceochisori fOrte ; nisce u-

rechluse mid de tot si patru Mute, scurticele. El umblg_lute prin paduri i prin grädini; 'II place O. rOã pOme-si seminte. Cand gasesce one' in cuiburi, el lo sparge-si le sOrbe; iar cand se pogOra prin gropi si prin piv-nite, el ucide serpi si cored, si Ii manancd.

Ce creel ? Este si ariciul bun de ceva ?Mal scil cdntecul ?

182 --

inchisi.

Ariclul

vil

ji

_

not

arictului

www.dacoromanica.ro

193. Crapul §1 §tiuca.* Ce mai vióta vedl in 01.15, cand apa este limpede !

Cum alergd peril in sus §i in jos ! Intre peril de pela noi se afld §i crapul, i somnul, §i stluca.

Crapul pOte fi mai mare, orlmai mic. La corpul lui vedem ca-pul, trunchiul, cOda §i, in loc depicTOre, §Ose aripi. Crapul n'aregat. Trupul II e acoperit cu solei

ro0 §i suri. Gura liii, ce-I dice bot, este micaascutità. Trunchful, pe la mijloc, este mai gros ; catrecOda se subtle. Ochil crapului sint marl i bulbucattUrechile abia se pot vedO, cand résufld. Crapul innOtdfOrte bine. El vede, aude, mirOse, gustd §i shuteye, in-tocmal ca omul. Dar el n'are glas. Crapul este mut.

Crapul se hrdneye cu musculite, cu vermisori l cualto animale mid de apd; ba chiar i cu plante de apd.

Crapul gdtit este fOrte gustos.Alt peye este §tiuca, care are o gurä fOrte mare,

..h inarmatd cu ding puternicT.tluca tinërd este verddie ;

cand imbatraneye, pe spatese negreye §i pe burtd se

face albule.Stiuca mánanca ori-ce fel de pesce. Ea este un pesce

rdpitor. Ea pOte sa traOsca §i pand la 100 de antLa fel cu stiuca este §alciul §i bibanul din apele

nOstre dulci.Sint §i alte multe soluri do perI, ca somnul cel mare

§i iparul sag piscarul, ce sémOna la trup cu un §Orpe.PeyiT trdesc numai in apa. Daca tai un pesce, vedi

cd in corp are Ose i sange rof dar rece. El, in loc deplamanl, respird prin urecla cari se chTéma §i breincha

Peril se prdsesc din oui5 multe §i mdrunte ce se nu-mese icre.

Pe§til sint animale de apd, fOrte folositOre.

194. Petru Rare-Domn.**Petre Majd, esteptAndu-se din somn, vela cum

cu adevèratPe colnice i pe c6ste, Cu trei stéguri de osteni,Se cobOrei-o mdndra Oste Si trei care de curteni.

183

siverçft

www.dacoromanica.ro

Curtenil se apropiara de carele cu pesce ale luiPetre-Maja. Apol ast-fel vorbi cel mai de frunte boer,catre Petre :

Petre-Maja 'ntru multi: an i !Noi, curteni §i capitani,Fost-am, fost trimiyr cu bineDin Sucéva cdtre Tine,Ca sd-li 4icem Tie aisa :Si traieciei, Maria-Ta !Petru 4ice : Buni sosig !Pace voge; soli iubiti !

Inainte de a pleca. insk Prtre-Maja., acum damnal Terii, nu 's1 IPA de argatii sél ; decl el ii chlémâsi le dise :--.Tarci, Voi ce-ari, slujit mie, Pun cal §arg inceilecatFetii mei de argatie... Plécd vesel la dornuie...Luati tot ce este al meii ! Fericitd calea-I fie !Asa-I dreptul, asa vrai! Cdcl pe dinsul D-deilApoi mddruinvestmintat L'a pus drept la locul sail

Ca domn Petre-Majä s'a numit Baref, dup. nu-mele mameT sale.

El a domnit, cu cinste si cu märire, preste téra Mol-dova timp de 19 ant

195. Copilitria ha Moist**La curtea lul Faraon. Moisi crescil mare si se fa.cit

un MR volnic, inimos si. cu minte. El era, supus siascultator. La scOla merge&i bucuros si se silia, fOrtemult la invelatura. Cu Wtt lumea se 'mirth. bine. Deoil ce faptà rea se dia., se feria. si se lepada.; dar lafapte bune, el era. cel mal indrazna cel mal sasitor.Pe cei slabi si neputinclost in tot-d'auna, cu Nina.voe, IT ajuta.. Fata lul Faraon, ba chlar si regeleFaraon,il Itibiag mult. Tutulor Egiptenilor le era.Mite drag Moisl, copilul de suflet al feta lul Faraon.

Dar, ori-cat de Tait era. el regelul, cu nimenl trufasnu se se arata. Orl-cat de mult il cinstiall Egiptenit, elnici odatä nu tin a se näscuse din némul asuprital Evreilor. CAtra. nOmul sn 11 trageati merett sigandurile, si inima sa.


Cand ajunse voInicel, ca de 18 anT, el fOrte tare semahnia, de cate-orT vedek pe Egiptenl ca. se pOrta rei)cu Evreil. De acea, Intfo vreme, amarit peste mäsurade nedreptatile ce se faceaü mere') nOmulul ski inEgipet, el hotari sa se lepede de tOte bunatalile de la.curtea lul Faraon. Intr'o buna diminéta el fugl deacolo, cu gandul sa facä ce-o face, numaI set scapepre fratil sel EvreI, din robia Egipetulul.

Atunci el apuca spre sdre rèsare. Se duse, se duse'Ana ajunse intfo téra vecina. Dar acolo nu avea cuce sa. traésca. El nu se rusink de saracia sa. Ca sa.nu stea fara trOba, se toemi ca cToban la turmele deol ale unul preot de Ora.

Moisi eret un báét inimos i vrednic.

196. Comparatiunea crapulut cu brOsca.,P Atat crapul cat si brOsca sint animale. Pentru

ce ? $i crapul §i br6sca trdesc in apd. Mat crapulcat §i brOsca sciil sä innOte. $i crapul §i brOsca potfi mai mari §i mai mid. AVM crapul cat §i brOsca ailmai multe pdrti, la trup. *i crapul §i brOsca au, lacap, cat() dol ochi marl §i bulbucati, §i urechl ce abiase pot vedé. $i unul §i alta se nutresc cu vernii§orici cu alte animale mid de apd. $i crapul §i brosca seimultesc din 'our). Amandoud aceste animale aü un corp,6se §i sange ro§, dar rece. $i unul i alta se pot maned..

$i crapul §i brOsca sint animale folositóre.Deci, crapul i brdsca se aséme-nd unele puncte.Crapul trdecce numai in apd ; brOsca insä 'Ate O.

trdéscd i pe uscat. Crapul 'Ate numai sä innOte ; darbrOca p6te sá i umble §i s. sara, pe uscat. Crapulare, in loc de piciOre, §ése aripi ; brOsca insd are pa-tru piciOre. Crapul are c6dA ; brOsca insd nu. Corpulcrapului este acoperit cu solzi ; Tar al brOscei cu opiele gola§A §i bAlOsd. Crapul n'are glas ; brOscaare glas destul de puternic. Crapul are in corp maimulte Ose cleat brOsca. De la crap se mdnancd t6tepArtile; Tar de la brOscd numal partile dindArdt. Cra-pul este un animal mult mai cAutat §i mai folositor.decat brOsca.

Deci, crapuli brOsca se §i deosibesc intr'unelepuncle.


Crapul §i br6sca se asénanci intr'unele puncte; iarintl.' alte puncte, se deosebese.

Me animalele care, ca f i crapul, a'd in corputlor óse 0, scinge rog, dar rece 0 cart pot set trd-&di numat in apd, se chiemel pert.

TOte animalele cart, ca 0 brosca, all in corputlor Ose si sdnge my, dar rece si pot scl trdescdf i pe meat f i in apd, se chlemd amfibil.

Animalele unele sint sugttOre; altele sint pasffi,altele sint pesci, ci altele sint amfibil.

197. Tufipa inflticarat.* * Moisi pascea oile pe un munte nalt si pustik

care se chlenia. muntele Horeb. In acel loc desert eltraia. singur singureL Dar nici frica nicI urat, nu-1 era.lul, cad mere' la Dumnecleii se gandia si in minteasa se tot chibzuia, cum sa scape pe fratif s61, Evradin robia Egiptulul.

Inteo cli, departe, pe inaltimea munteluI, zari eluu foc. Se duse inteacolo. se apropia si v6cln untufic. care ardek, incins in flacart Moisi stain pe loc.Se uita si se mira. cine sa fi aprins focul pe acelmunte, cu totul pustia. Dar, de-odata un glas tare lestdin valvOrea acelul jaratic. Glasul il chlema si 'Ivorbi asa :

Moisi ! Moisi !.... EA sint Domnul Dumnedeutted, Domnul luI Avraam, lui Isaac si luI Iacob.. V6-cluram chinurile grele ce patimesce in Wra EgiptuluI,poporul lul Israil .,. Mila mi-s'a facut de dinsul.... M'arnindurat de el si am hotarat din acele chinurl sa-Iscap!... Lasa dar tu, si du-mi-te la Faraon, din partea.mea ! Cere-I ca sa dea drumul Evreilor din téra Egi-petulul. Mere! De tine voiti ingriji etii! r

Moisi se inchina si asculta porunca lul DumneeleaSe scula indata si se porni, fara grija si fara flickdrept la Faraon, in téra Egipetulul, de uncle el fugise...

In inima sa. Moisi simp ca Dumneclen era cu din-sul, si ca, la tOte Dumnecleil II va ajuta.

-- 1 8 6www.dacoromanica.ro

198. Pescuitul.** Pescele bine gätit este o mancare nutritOre si ref-

tind. Cum vine insa pescele din apd in Old, sail in stra-china ?

Pescele se póte prinde in mai multe chipuri. Cateodatd vedi pe tang/ garla cate un bàét cu undget.In acul din cap6tul atil se bagd o rAmA §i, hus ! cu eain garld. Bietul pescut o zäre§ce si se gandesce !

A! acolo este ceva bun de mancat pentru mine !$i inótä inteacolo, cased mare gura.., i, imbued rama,

cu unditd cu tot. Dar hota de unditd se agatd in gatulpescisorului i, frumusel mi ti-1 trage afard... Somni §icrapi i alt fel de pesce mai mare se prinde cu car-ligul, anume Mut. Carligul acela are si el forma unditilnumai cd este mult mai mare.

Pesce mai mult prind pescarii cu ajutorul luntrii §i.cu felurite instrumento sail unelte.

_rata unele istrumente de pescuit :1) Chipcelul este,

Mut din cloud bete

lunga. Cu chipcelul3 sad 4 metri dede o prajind cam de

si din o retea cu pa-tru laturi, ce atarnd

se dd din luntre, cufata tot-d' a-una, spre

partea incotro curge apa. Un fel de chipcel mai) miceste §i crdsnicul.

2) Prostovolul esteo retea, in forma u-nui cerc, pe de mar-gini cu glOnte ca sd'ltragd la fund. El a-tarnd de o fringhiede 8 pand la 10 m.de lungd. Prostovo-vul se aruncd si eldin luntre, sail de pemal.

.111

www.dacoromanica.ro

3. Vetr§a este o retea in forma unei trambite ; este fOrtelungd cu cercuri ici si colo.VArsa se lasd in apd cu gura in

partea, in sprecare curge apa.Cu vArsa sOme-nd in cat-va sihaldul de prinspesce.

4) Hasa este o retea, la capete tinutd intinsd prin cAteun 134. Var.-ful, unde seadund pes-

cele, se chi&ma matild.

Pe mArgine adin jos a pld-sil se atArnd

1- glOnte, ca sila prostovol.Plasa e pur-tatA in josulapel de dolinsi. Unul cemerge pe

11110 mal, altul spre adAnc, pAnd unde pOte sd stea apa5) Ndvodul este o plash' fOrte lungd de 30 sag 40 de

metri. Ndvodul se intinde, cu ajutorul a doud luntri,pe apd i apoi se trage la mal de AmAndoud capeteledeodatd.

Cand apa este tulbure, se prinde fOrte mult pesce.Atunci mai multi Omeni trebue sd traga din apd unéltade pescuit. La tOrmurl, pescele prins se alege si se punein cosuri, sag in alte vase anume Otte. CAnd uneltelede pescuit se stria., atunci pescaril le dreg si le Os-trOzd agAtate.

Pescuitul este oprit pe timpul, cAnd pescil fac ouö sise inmultesc.

Pescuitul scdi pescdria este o mdestrie fOrte cinstitd.In toil la nol, mai ales in tinuturile de pe langd Du-

nAre si de pe lAngd mare, pescdria este aprOpe singuraocupatiune a Omenilor.

-- 188

-

7-zr°

._ .


199. Ghicitóre.* Am o mile 'nodate,O mile desnodate :O mile scl did,O mite nu ghicescl!

Ghici ghicitórea mea,Ce e?

200. Iqirea Evreilor din Egipet.** Moisi se duse de-a-dreptul in Egipet. Acolo spuse-

regelui Faraon, ca Dumnecleil il poruncesce sa dea drumul Evreilor, din téra lul. Dar Faraon la inceput nuvril sa, scie de aceea. Atunci Dumnecleil trimise asupraEgiptenilor mal multe rele : si lacuste, si grindina, sitrasnete, si mOrte. In sfarsit, top Egiptenil si Faraon seingrozira, si atuncl detera drumul Evreilor sä mergaunde vor vol.

La sfatul si la porunca lift Moisi, Evreil se gatira sa,piece cu tOte némurile si cu t6te turmele lor. Mareveselie era, pe dinsit TO multumiail lul Dumnecleil caI-a scapat din robia Egipetulub. Toil laudaa si peMoisi.

Moisi 11 povatul sa faca indata o serbatOre mare.Acea serbatOre o numira Pascile, care va sa (lid. EO-rea din robie. Fie-care familie de Evreif injunghidun miel ca sol-1 marnce cu veselie, de Pafci. Fie-care is1 facii in pripa pane fara aluat, adica azimci,ca sa alba de mancare, si pe drum. De atuncT a remaspana si acum, la Evrel, ba si la nob, la Crestinl.obicelul de a_ tine odatcl pe an se'rbdtorile Pafcilor.Serbatorile Pascilor aduc a-minte Evreilor despre sca-parea lor din robia Egipetulub.

and Evreil esira din Egipet, Moisi voiit sa-I duchinapol in iéra lor, in Canaan. Dar ca sa ajunga panaacolo, trebuiatt sa treca prin locurl uscate si deserte,fara drumurl. Negresit ca. Evreil s'ar fi ratacit inteacele .


locurl pustil. Dar la porunca lul Dumnecleil Moise lepurt 6. de grija. El le insemnh, calea, pe unde aveati samérga.

Ast-fel sosira el intr'o qi, pe malurile une ape marl.Era, o apa , la fatg, cam roscat'd, ce se chIéma Marea-Bocie. Pe termurile Mgril-Rosil, Evreil se oprira. Acolostäteati el tristl i abatutl si se gandiaa cum aveati

trécä, farà luntril, färä corabil. Dar Dumnecleu nu-Iläsa, sä piera. El avea, sa-I tréca i dincolo de Marea-Rosie.

201. Organizarea comundLocuitorli din ori-ce comund trebule sä trdéscal

impreund, in bund intelegere §i in pace. El trebue sdpdstreze buna randuéld.

Dar, in cornune sint §i Orneni gdldgio0 i certdreti.Ace§tia, intocmai ca Meta cei nebunatici, se cértd, ba,se §i bat. ,Acestor Omeni nu le place buna randuéld.Pentru ca tote trebile in sat §i in ori-ce comund sdmOrgd bine, dintre Omenil cel mai de omenie i mai cu-minte, atenii aleg un primar i mai multi consilieri, cariimpreund chibzuesc cea ce-I de folos pentru OVA ob§tea.

Primarul cu consilierii impreund formad consiliulcomunal.

Consiliul cornunal se adund §i lucrézd in casa comp-nald, sail la priincirie. Unul dintre consilieri scrie saflnotézd, In ni§ce fol de hartie, tot ce hothre§ce consiliul-cornunal. Foile in cari scrie notarul se numesc proceseverbale. Alt consilier adund de la Omeni birurile, saüdärile. Consilierul acela se chi-61nd perceptor. Cu ddrile,eel le adund pereeptorul, se pldtece pentru §wle, pen-tru podurl i pentru alto trebuinte ale comunei. Candprimarul este impedicat in slujba sa, atunci il tine lo-cul ajutorul de primar, care §i el este tot dintre con-silieri. Dacd se ivesc certuri intro locuitori, primaruleu doi jurafi, ale§i de ob§te, judecd §i hotdresc prici-nele, care sint pentru daraveri mai midi de 50 de lei.El satuesc tot-d'auna pe coT certatl sd se impace i.

sd nu se judece maI departe, cd-I mai bund o pacestrdmbd, de cdt o judecatd dréptd.

cand se nave, cand se cdsätore§ce §i cand mOrecine-va, tot primarul face hartille aü inscrisurile cu-venite. Hartiile acelea se numesc acte ale Mira' civile.

1 90

sa

**

www.dacoromanica.ro

In sat mai sint §i militiena,Militienii fac straja, sailgarda satului. Capul gdrdii 6.te§ci se chiemd f ef degardd, sail de garnizond. Apoi in unele sate mai marlsint i soldatii, ce le (lice jandarmi:

Pentru buna randuOld a bisericil §1 a slujbelor sfintein fie-care sat se afld unul sail mai multi preu(i §i coin-icing.

Satul ce are primdrie, se chlOmd comund rurald. Ca-tunele, mai multe impreund, alcdtuesc o singurd co-munci rurald cu un sigur primar §1 cu o singurd prima-rie. Primdria se afld in cdtunul cel ce este la mijloc,sag in centrul celor-lalte &tune.De preufi fi de primar, I Sd asculti isi soi-icinstesciDe perceptor fi notar I J)e vrei bine sci &diesel; !

202. Sobiesky §ni P1ite0i.* Sint 209 de ani, si maI bine, de cand un rege polon,

cu numele Sobiesky, se intorced prin Moldova dinresboiul, ce'l perduse cu Turcil. El aved cu sine catl-vaofiterl si ostirea ce-I remäsese din bätalia cu Turcil. Indrumul lor, Polonil se apropiara de Cetatea-Némfului,care se aflä pe sprdncena unul del.

Ce este acesta ?intreba Sobiesky pe tovarasilset

Cu buna seamd vre-un culb al Moldovenilor !II respunse un ofiter de aI lul !

Asa ! SA mergem dar, sa batem si sa luam cetatea,ca sa nu ne intOrcem acasa Ida de nicl o isprava!

Ed as lice sa ldsain in pace cetatea acesta,II ciise un general de al sél si sä ne urmam drumutInainte, cacl n'avem tunurl de bätut cetatl !

N'avem tunurl ? Vom lud-o dar cu manile !res-punse regele Sobiesky, si dete poruncä sa se insireOstea catre cetate.

In cetate nu erail de cat 9 pletesi, pentru strdjuire,in lipsa garnizOnel, care erk dusa cu Domnul Cantemirla Mel, unde tabardse armata turcésca. Cel 9 pldesl,velend ca o ostire dusmana vine sä intre in cetate,inchid portile si se gatesc de apdrare. Se incepe lupta...

19'www.dacoromanica.ro

Tunurile Polonilor, aseclate pe scaun de lemn, incep Abata necontenit cetatea. Dar si plaesiI respund cu glOnte,care nu faceail gres. Fiesce-care impuscatura dobOra.cate un dusman, si maI ales din ofiterI, asupra aro-ra tintesc plalesil.

Patru oile se luptara vitejiI plaesT, 9 in contra a milde Leo. Trel din p1aes1 full ucis1 ; dar din Polonesicaclura preste 50.

Sobiesky se puse pe gandurl. Acum ii parek reil ca.n'ascultase pe generalul seil, care IT spuse sa-s1 véclade drum. Dar el intrase in hord , trebuia scl jóceacum !

203. Pribeglrea prin de§ert.** Sub con ducerea lul Moisi, povetuit de Dumneclea,

Evreil ajunsera la Marea-Rosie. Marea, chlar atuncl, era.In retragere. DumnegelA trimise un vent cald si isbicifundul mariT, numal de cat. Atuncl Evreil, povetuitl deMoisi, trecura Marea pe uscat. Voind sa tréca dupaEvrel si. Faraon cu ostea sa, full acoperiV si inecatlde valurile maril, care atuncl se afla. in crescere.

Locurile pe unde aveaa sa merga Evreil, erati totlocurl sterpe si pustiT. Cat zarial cu ochil, pe acolonu se vedea alt-ceva decal numal campil acoperite cunisip galben si mérunt. Nicaierl nu se iviati nicl potnT,nicl &IA nicl case, nici drumurt, nicl macar fantanlorl izv6re de apa. Totul era pustia : Sus, cerul \Tibet,si lucit1 ; jos campul sur si parlit !

Pe acolo, sOrele dogoria re0. Nicairl nu gasial niciumbra, nicl adapost...

ln asa locurl de stärpiclune ratacira multa vremeEvreil. Umblaa qi si nOpte. Umblaa .. si de ajuns, totnu ajunge4 la Ora lor.

De multe orl se si intampla de le lipsia merindesi apa. Atunci, le era frica sa nu pera cu WO in pustiti ;sa nu moil acolo de oboselä, de Mine si de sete.

Dar Moisi se ruga de Dumnecleti. Si atund aflara192

www.dacoromanica.ro

locuri, pe unde crescél nisce graunti märuntti si albi,ca brobenele de mazarichie. Acesta era mana bunade mancat. Une-ori, sera puteati sa prinda si multimede Prepelite obosite. Apol ajungeaü si la cate o stancadin care isvork apa buna de Mut.

Inteast-fel ati petrecut Evreil ca vre-o 40 de anT,ratacind prin locurl deserte.

Pentru cliiia lor de mane Sec le dea carne fi panePurta grija Domnul Stint, Ba qi apd, din pdmint !

204. Racul §ii Tulpea.

* Un rac iesise, din garla, la mal pe &IA verde. Elvoia sa tréca, pe uscat, pana la balta de alaturl. Acolo,scia el, ca sint meld si pescisori multi. Chlar a tunct,lata ca vine si o vulpe pe malul garlel. Vulpea Oralcum e, se uita la rac cum se trudia. el la umblet.Jupan Race! if clise ea zimbind. a! obosit, sevede de mult ce a! alergat pe camp ! De ce n'o apucld'an-daratele? Pete ca--I merge mai lute !

Dar, racul care nu era prost respunse si el :Cine V.-a spus, Cocena vulpe, ca di nu scig sa

umblu drept si repede? Dacä ne-am lua la intrecere,ea m'as prinde, ca am sa te remaiti !

Mull as da sa ved minunea asta, Jupan Race !---4ise vulpea.Uite, ell tiii prinserea si puia la mijloc25 meld.

Frumos!c)ise racul, care IV Meuse o chibzulélain cap.

Pana unde vrel sa alergam? il mai intreba vul-pea. D'aci pana in Braila ? Or! d'aci pana In Iasi ?Spune, eti nu me &a In laturi.

Ce sa perdem atata vreme, Cucena Vulpe?res-punse racul,ian, sa mergem inteo fuga d'aci pana lacopacul cela, in marginea balp, cea d'acolo. Cine oajunge mai intaia, sa la melciT. Dar Dumnea-ta, ca oCocena ce esti, trebue sa apuci inainte ! RI, ca un

c. de Cit. p. cl. li prim. rur. 193 13

I

www.dacoromanica.ro

mai mic, o sa stall la spatele Dumitale. i, cand voidclice :Haidl Dumnea-ta s'o rupi la WO. Mi-ca te-oiiiajunge.

Fie si asa !--clise vulpea....Racul remase in urma. Si, cu fOrfecele de la pic16-

rele sale, se acata binisor... de c6da vulpil. Apol striga :HaidlAtunci vulpea o sbughi ca o sageta. Fugib.de nu-I vedeal urma. Pe data ajunse la copacul de labang. Acolo, se intOrse repede, ca sa vaga pe unde vafi remas racul, in urmal Dar, racusorul nostru se des-prinse frumos de pe c6da si striga indata :

Hei I bine venisi, CocOna vulpe ! Ea de mult teastept sub copac. Acum ada incOce, rogu-te, melcil siremal sanatOsal picend asa, el inhata melcil sisvac! aluneca in apa... Vulpea remase cu inima fripta.Se gasise un rac, ca s'o insele si pe dinsa !

(9/1-ra a arixti/ /iimilka

/Lunt, -,oitiii ,e/

205. Racul.f ** Mare neintelegere se Meuse intr'o di la §cOIA intre doconFolart. Unul CosticA era un batét ndscut 0 crescut inora§. Cela-lalt, Tudorel, era de la terA. Satul lul era pe malulDundrit. Acolo top locuitorit sint &daft cu pescuitul. CosticA10 inchlpuia cA el §cie orl-ce mat bine decat t6ranu1 de Tu-doreL

Cérta lor, de astd-datd, era despre racy. Tudorel tinea una0 bunA. El dicea cA raciT, cAnd IT suite din apA, ad o ccija

negrd-verdute. CosticA radea cu bo-hote de fata négrA a racilor Jul Tu.dorel.

Unde s'ad mat pomenit, diceael, rad cart sA nu fie ro0I ?Not, acasd, de ate al am mancatrad friptt, rad fierti, racY gdtip in

1 9 4

faikatD.

www.dacoromanica.ro

tote clfipurile ! ApoY nid unul din aceI reel n'a fost alt-fel lafat5 decrat rosu.

De, CosticA, rëspunse Tudorel mat linigit, se vedecA tu nu cunosd bine racil. DacA vreal sA sal cum sint racil,Ian ascultA la mine !

Adevörat, racul este, preste tot trupul, imbrAcat intl'o MAtare, négrA-verclule. El este de la 1 panA la 1 1/2 decimetride lung. Racul se cunOsce pe datA, dupA fdrfecele sale. Latrupul raculuY se vede capul, pleptul, cOda si piclOrele. GAtulII lipsesce. Caput raculul este ascutit la gur5, ca un spin. CeIdal ocht sint marY. La gull are doul must51I marl si patrumaY mid. Cu must5tile acestea racul pip5le. Pleptul raculdeste imbr5cat in cincl inele. Din fie-care inel Yes ate 2 pi-ClOre. Cele 2 picIóre dinainte shit cu mult maY marl decAtcele-l'alte. Ele at la cap6t, nisce labe grOse ce se deschid catOrfecele. Cu fOrfecele, racul pote prinde si pisc5; cu ele 10tale prada sa, ca si un mester croitor. COda IT este maY in-gust5 de cat pleptul. Cu cOda se ajut5 racul la inotat. Peuscat il vine cu greu, pentru c5, cum lovesce pamintul cucOda, unabletul lul e d'andaratele.

Racul tralesce maY mult in tiirmuril apelor nOstre. El slhr5hnesce cu plante. cu animale de ap5 si cu mor15ciunl, dupacare lese numal n6ptea. Pita sOde in gaura sa. Racil se prA-sese din ouë, si pot tr5i pana la 20 de ant. Racil se ma-nAncA fiertl si friptl, 041 in deosebite chipurl. latA CosticA,cum sint racil;incheeA Tudorel.

Bine c5 al sciut si tu atAta! r6spunsel in bAtale de joc,Costia; dar asta nu e vre-o sciiiiid mare!

Gu un rac, tot sdraclIn mare traese nisce rad marl, cat g5inile. Acelora le (lice

slacojii.Pentru cOja cea vArtOsA de pe trup, racif se chToma cii sint

animale cojdse sail cruslacee. Bacil at skige alb si rece.In ce sémën5 racil cu pescil ?

206. Copilul §i. mama.* Tad! pitefce draga mamaCoiilayulul ce ilange,ji c'-un deget ridicatSire ferestre% a aretal:

VeVi! acum e n6plea négra.Glasuri tcanice foitesc


i pe-afard umbld smelDupd copila,0 ret.

Pe ce-1 bunt 'l lasd in paceDe el nu se pot legd,Cad pe dinfil it pdzescIngeril cari-1 lubesc.

Dar de tine, zez1 mi-1 temd,Cor veni fi te-or mud.Cdcl acum de când esti WI,S'a dus ingerasul tet !

Copilul ascultd, face.Lângd sin capull ascunde...i incet apol foplefce:

Ingerul lar me pdzefce d

Dar, copile, Unga tineDragostea mameT veghieza.Nu e päzitor mai sfintDecät dinsa pe pamint.

207. Primirea Legit.(pece porund)

** Dupa ce Evreil ratacirá mult timp in pustia, el,Intrio cii, ajunserä In fata/muntelul Sinai. Pe acestmunte, Dumnecleti a poruncit lul Moisi sa se urce, casi-1 dea legea, de care O. tie Evreil. Moisi s'a urcatpe munte ; Tar poporul a asteptat la pOlele muntelutPe munte, Domnul a vorbit lul Moisi si 'T-a dat cloudtable mall, de piétrei. Pe acele douä table ere.' in-semnate aceste dece porunci :

1ntetia poruncei: Ea sint Domnul Dumnecleul tai.SA nu ail:A alt Dumneclea decat pe mine!196

www.dacoromanica.ro

A doüa porunca:

A treia poruncd :

A patra porunce i:

A cincea poruncd :

A f ésea porunce i :A féptea portoicd :

A opta poruncd :A naia poruncet .

A decea poruncet:

S. nu-tl facl chip de idol, nicTsa te inchinT la dinsul !

SA nu lel in desert numele lulDumnecleil !

SA sfintescI cliila DomnuluT.ése life sA lucrezl; Tar a

septea sl o serbezl!SA cinstescl pe tatAl tëil si pe

mama ta, ca sA aibl clilelungi si bune pe pamint!

SA nu ucicll !S. nu facl fapte rusinOse si.

marsave !SA nu furl !S. nu minp si sA nu insell !SA nu poftescl, cu urn, la vre-un

lucru al altuia!

In aceste clece poruncI incape intréga vole a lulDumneclea, adicA WO. Legea dumnedeéscei. PanA invia: de acll, aceste clece porund ail r6mas sfinte pentrunol si pentru lumea intrégA. Cine, cu sfintenie, le pA-zesce, din vola lul Dumneglea nu se abate ; acela nu.pAcAtuesce.

Aceste dece sfinte porunci noT le mal numim siDecalogul.

208. 116sp1ata lui Ilie cel nebunatic.* Un Mét, ca de 10 anT, pe care il chlema, Ilie,

v6clil odatA pe stradA pe un blet orb, cum umbla dugmilA, de la o cast la alta. Orbul ait dus de catre uncAtelus ce aveh de gat legatA o atA, pe care orbul otinea. in maul Cand nenorocitul de orb se apropik devre-un sant sail de Ora, cAtelul stetea pe loc si or-bul, scia, cA el trebue s'o lea intealta parte. DacAvenia vre-un car pe drum, sail alt-ceva ce puteb. sA

izbdscA pe bletul orb, cAtelul pAzia, dandu-se in lAturIsi orbul mergeh dupA cAtel.

1;7www.dacoromanica.ro

il.qa de-cu-minte era cdtclul orbulutDar cu atat maI nebunatec era Ilie. Cand el vedit

pe orb cu catelusul sell, se apropia de el, tata cate-luluI ata si se incerca fel si chip sa-I ademenésca dupa.dinsul. Dar catelul nu se lasa de stapanul WI, ci In-ceptt sa latre manios si sa sara pe nesocotitul de Mk.Ilie se infricosa si o lua la sanatOsa.

_Hie era un bad nebunatic.Atund, catelul se int6rse laras la orb, ii linse mama

ca si cand ar fi voit sa-1 c,lica. : EA reman Mg&tine ! si orbul 11 leg& Iaras ata de gat.

Cafelul era credincios orbulutIlie adevèrat ca. nu se mal incumeta si a doua-Ora..

la asa ceva. Dar Dumneleti, care vede si scie tOte,nu l'a läsat nepedepsit. Anume, dupa ce Ilie se facamare si imbatranl, el orbise de amelndoi ocht Atunci41 aduse el a minte de fapta lul cea nesocotitä dincopilarie si plangea cu amar, didnd :

Adsta-1 pedepsa lul Dumnedeti cadut pe minepentru-ca mi-am batut joc de bIetul orb !

Cine prin ce paceitueqce,Prin acea se pedepsefce.

209. Tielenia lui Sobiesky.* Sobiesky credea, cä se va lupta cu o armata intréga.

de Moldoven1. Vegend insa ca nu o scOte la cakt cuvoinica, si ca numal perde pe eel maI de frunte dindpitanil sèl, el tramite In cetate un sol sa spule ca,daca Moldovenil se supun si II deschid porple cetMe17el riare sa le fad nicI tin r0.


Fara porunca lu Voda nu dam celatea,Dómne feresce! rëspunsera cu un glas ceY séseplaes1 ce mal r6rnasesera.

Atuncl, Sobiesky chlema un scriitor moldovén sascrie o porunca ca din partea lul Voda sa dea ceta-tea. Plaesil crequra si deschisera portile ceta tel. RegeleSobiesky veni sa yelp. armata cea vitéza, cu care els'a luptat i pe care acum o biruise, prin viclesug.CAnd vëcjü pe cel 6 plaesT, mirat intreba regele

Uncle sint cel-1 aIl a Orator! al cetatil ?Noua eram cu totil, luminate craiti ! Trel ati caclut

in lupta, lar ce1-1-a1ti sése suntem nol, aci !Cum ? vol, sése, 0 v'orti impotrivit mie?Da, Maria Ta!

Cad, cela ce se lupta pentru-a lu mosie,N'are frica 'n lupta de clamant o mie!

Sobiesky, plin de rusine, dede porund sa omOrepe data pe cel sése vitejl plaesT. Dar un general alsè arata regeluT, cu cuvinte frum6se, c. Moldovenitacestia numal datoria s'o facusera si ca, in thc demOrte, pOle maT vrednicl ar fi de lauda si de its-plata. Atuncl regele IT Terra, clicend si el :

Omenit acestia numai datoria s'aic facut-o !purtat vitejesce!

lumea ne cunósce: Roman diceVitéz

210. Lipitorile.* MariOra era o fetitd build §i drägdla§ä. Ea, din tot

sufletul, Il lubia pe maiculita sa.Odatd se Intampla, cd mama MariOrei sä cacid gni".

bolnavd. 0 apucase pe drum o p101e rece. Din acOstaprinsese un junghiii care ii opria mai cu totul rësufla-rea. BlOta femee gemeh §i nici cd mai putea sà vor-1)&4 do dureri. MairiOra nu se mi§cà de la patul bol-navel. El II se rupea inima, vëdênd-o cum sufere. La-

11 curgeaü sin.lie din ochi. Mama MariOrei erain primejdie cie mOrte. Rudele bolnavei chiemara un.

9 9

s'a U.Asta-didice!

crlmile

Ed

www.dacoromanica.ro

doctor dela un spital, din apropiere. Doctorul adusecu sine un borcdnel de sticld cu apd, in care se ve-dear' nisce rdme urate i scArbese, scurte, gr6se, si ne-gro, Mil pici6re i cu mai multe inele pe trup. Docto-rul le luA cu mAna una cats una i puse, 20 dintein-sele, d'adreptul pe pielea bolnavel, la locul uncle sim-tid junghiul. Mdriera inceptl sä tremure de fried, indatdce vëdit acele gretose lighione pe trupul mamei sale

LighiOnele, pe tot minutul, se urnflail.verdi-inchise i luclOse ale trupului

lor se ingrosail si se petal cu dungiApoi una, cdte una, se deslipiail de sinecddeau jos, läsand pe pielea bolnavel cdte oguilt% din care curged sange. CAnd tOte li-ghiOnele picard de pe piele, doctorul spellrdnile bolnavel cu un burete murat in apdcaldd si le astupd cu bumbac parlit la foc...Bolnava se desteptd, usuratd de durerile cesuferise. - SA multumirn lui dragdMdriOrd ! dise mama, rn simt mai bine...

Bietele scapat viola. Ele supt totsangele cel rOil, ce se grAmddise sub cOsta i care meineca ! De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, drdgutd,remânear fdrd mama. Eti. a fi murit !

Acum Mdriera plangea, de bucurie. Ea se impdcasede tot cu lighionele cele urAte. Doctorul Ii povesti in urmacd i lipitorile sint animale, ce trdesc in MO i numalin apd stdtiltere ; cd ele umbra' tdrAndu-se prin albino]

sgarcindu-si trupul ; cd ele se hränesc,du'si dintisorii in pielea animalelor de tot felul ce gii-sesc in apa, cdrora le sug sAngele. In sfdrsit Ii spusecd lipitorile se nasc din ouOre. Mai pe urmd doctorul,ca à golescd de sAnge lipitorile cdclute de la bolnavd,le presdrâ trupul cu sere. Atunel lipitorile incepura sàse svArcolescd 1 sAngele, co Pail fost supt de la bol-navd, tinià dintr'insele.

Lipitorile sint animale folosildre. Lipitorilo sint donOmul vermilor, ca, rdma §i limbrieul, care traescein matul eel subtire al copiilor.

In ce semená lipit6rea cu sérpele ?

Lipitorile, racii i peqcii traesc numai in apd.BrOscele qr. ferpii pot trdi i pe uscat qi in apd.Care animate pot trdi numal pe uscat?

4")

jubito.

si

lipitor mi-ail

implantân-

Ineluilo

mi-ail

rood.

www.dacoromanica.ro

211. David Regele Evreilor.

** Dupa mOrtea lul Moisi. Evreil ad fost povauiti denisce barbati intelepti, viteji si cu frica lul D-clel Else numiat judeceitori.

Dupa Samuil, care a fost cel din urma judecator,Evreii si-ad ales regi.

Intre regii Evreilor cel mai vitéz a fost David.David s'a nascut in Vitleem. Cand era. Inca tinër,

David a lost cloban.. La trup David era bine facut,Oche§ la fata si cu ochi frumosi. Era David si fOrtedestept la minte ; era. si bun la inima ; apoi canta.fOrte frumos din hada..

Pe timpul acela, un popor ce-I clicead. Filisteni,pleca cu resboid in contra Evreilor...

Ostile dusmane statead fata in fata, in campul de res-boid. Din sirurile Filistenilor pasi inainte un uriés, ce rse numia Goliat. Acesta era. mai mare si mal puternice cat toti cei-lalti soldatl. Si era imbracat Goliat cudo haina de fer. Pe cap avea. un coif de arama. Intr'omana avea. scutul sad paveza, in cealalta. o sulittlung, lar la brat o spacla, mare. $i el sta. 0 strip. cutrufie, catre Ostea Evreilor :

S& Msä cine o vrea, dintre vol, ca sa se luptecu mine. Si de m'e. va invinge, noi vom fi vouë robi ;lar de'l void birui et', voi sa ne fiti nouè robi!

Tinèrul David care venise acolo sa-si cercetezefratii, vècla ca nimenl dintre ai lor nu se incumëta sase masdre la lupta cu uriésul Gbliat. Atunci, el inar-mat numai eu o bath., cu o prastie si cu cate--va pe-tricele, dar cu neidejdea in D-dell, se indrepta spreGoliat. Si cand Goliat véchl pe David apropiindu-sede dinsul, i-a cps :

1 Ad &Ira cane sint ed, de vii asupra-mi cu clo-mag si cu pietre ? Vino numal, si void da carnea tapasërilor cerului si fIérelor campului!Si el 10 bdieetjoc de D-deul cel adevèrat.Dar David 11 respunse :

Tu vii asupra-mi cu sabie, cu Ian a-

-- - 2 0 1 - * ACADOMIEI *FROMbliwww.dacoromanica.ro

vêza ; iar eil vin asupra ta in numele lui D-cleic, pecare tu il batjocorescil

i cat al clipi din ochi, sbura o piétra din prastialul David 0 nimerl drept in frunte pe Goliat cu atataputere, in cat uri6su1 cbcla pe data. ameOt la pamint.Repede alerga David la dinsul, '11 smulse sabia dintéca si 11 WA, capul...

Filistenil luara la fuga ; lar Evreil se intOrsera acasa,invingkorI 0 plinl de mare bucurie.

Pentru vitejia sa, Evreil 0 '1 alesera de rege petinèrul David.

Cum era. si mare cantaret, David intocmi sfintaslujba. El porunci sa se' facä un cort maret pe mun-tele Sion, de langa Ierusalim. In acel cort aseda, cumare alaIti, lada sat sicriul, in care se pastrati celecloud, table ale legel. La acesta serbatore. insusl regeleDavid Cana din harpa. i ca sa se veselésca totpoporul, regele porunci sa se imparta tuturor panesi yin.: Pentru lauda lul D-Veti, David Mai un cor preafrumos din cantaretil cel Mal alesl din WA. Spre ma-rirea lul D-Veti, acel cor canta. cantarI sfinte, si dingura, 0 din instrumente. Cantarile acele le facial. insusDavid. Cantarile sail Psalmii luI David se citesc si secanta si asta-VT, la slujba bisericésca.

De aceea lui David i se Vice si Psalmistul David.David a fost un rege vitéz 0 evlavios.El a fost cinstit de lume si placut lul D-Veil.Astfel 0 din poporul de rand, ridica D-Veü si pana

la tronul domniel pre unil Orneni, call 10 pun incre-derea si nadejdea inteinsul.

Din némul luI David, se cobOra si Sfinta Maria, siSfintul Iosif. De aceea 0 Domnul nostru Isus Hristosse chiema adesea Fiul lui David.

.

www.dacoromanica.ro

212. Legenda ursulul.

* Dumneclea cu Sfintul-Petru umblati pe pamint sise uitati la multi si la val. Si &cä nu erau muntiTpotriviti cu faptura, IT mal indrepta pe id si pe colea,Si pe care dobitoc il intalnia in cale, il intreba décdare sa se planga de vre-un neajuns.

Si s'all intalnit cu ursul. Si li-s'a plans ursul ca.lui T-au fäcut nedreptate. Pe el rail facut sa traésca.prin padurI ; dar n'ail avut grija, ca sd OM aye sibrand de ajuns.

Atuncl Dumnedeil l'a povètuit sa nu alerge numaTdupa came, ci sa se multumésca si cu ce-I da pa-durea, cu smeurd si cu mure, cu afine si cu radacinlde IerburT dulci, si cu mierea stupilor, din scorburT.Ursul, prost si indäratnic, nu s'a aflat multumit. El arëspuns, cä acestea sint bucate prOste.

Atunci Dumnecle4 1-a dus- la o scorbura, unde s'a-dapostise un stup. Si er a. scorbura aceea plina de fa-gurl. Si I-a dis Dumnedeti sail bage capul la mieresi sa véglä, dacà e mancare prOstä. Si n'a voit ursul.

Atuncl Sfintul-Petru s'a superat si l'a apucat deurechi si l'a tras spre miere. Ursul se tot tragea. in-darat. Sfintul Petru il tragea tot inainte, 0 asa s'afdcut cci 1-aic rémas urechile ursului in mánilelui Petru. In urma l'a impins cum a putut sprescorbura.

Cand a dat ursul de miere, manca si manca simormaia, de multumire. In urma DumnecleU, dupa cel'a cumintit pe urs, I-a poruncit sä se lase de mieresi sa plece la smeura, ca sa.-1 arete ca si smeura ebuna. Dar ursul se facea ca. n'aude... El mormäia simanca inainte. Si bras s'a supèrat Sfintul-Petru si l'aapucat pe urs de códd, seel tra get de la miere. Si atras cu virtute Sfintul-Petru si a tot tras, pdnet ce a ruptcoda ursului. i tot n'a fugit ursul.

Atuncl Dumnedett a zimbit si a dis : Lasä, Petre caam ea ac de cojocul lul ! ...i. a facut Durnnedea semn cu

20 3 -www.dacoromanica.ro

mâna si de-odatä pornit albinele ingramaditpe capul ursulul. Si atata intepat, pana, ce ursul aapucat la fug.

Si de atunci a rëmas ursul fdret urechi i fetrciCa Dumnecleti n'a voit s. i le pue la loc, i l'a pedepsitpentru indärätnicia i la.comia

Ursultii 'II place de atuncl mierea ; dar i stupul dealbine 11 Ora Sambetele fugaresce cat e pädurea.

213. Solomon.

** Regele David a avut mal multl feclorl. Intre acestiaa fost si Solomon. Solomon era, un tin& supusintelept. De aceea lul 1'1 lasl tatäl sea domnia, cand iisosi ceasul mortil.

Ca rege, Solomon se rugel ca dea,mal presus de tOte, darul de a lace tutulor supu-filor s dreptate. Lul D gel it placa mult acesta ru-gaciune. i De a ii dete lul, pe Fang a. priceperejudecatei dréptet, §i marire, i avutie, i vieta noro-cOs i indelungata.

Iatt o pilda despre chipul, cum Solomon scia, säfaca dreptate:

Inteo i all venit la Solomon douä femel särace.Ele cerut sä le facl dreptate. Acele femel locuiaatot trite() casä. Si, fle-care din ele avet ca.te un copil,la iata. Pruncil erall de aceas varstä. Apol el si se-mëna& fOrte mult la chip unul cu altul. Una din mumeadormise din grea, intr'o nOpte, cu copilasul la sailIn somn ea se intOrse in pat si nahust pe pruncul el.Cand se destepta, 11 gasi mort langa dinsa. Atunci, ease scula binisor si schimba copilul el cel mort, cucopilul cel via al femeil cele1-1-alte, care dormia. dusä.

Când se destepra muma cea adev6ratd, grOznic sesperia v6clênd, MO ea, copilul mort. Ea incepuse säplânga. si sä se ttinguesca i särutà si mangaia,pruncul mort.

s'au si s'ail1'4

acid,

lasi-1

si

lu't D-clea sal

0

'1-ail

ie


Dar pe urma se incredinta ca acela nu e copilul el,ci cel viu, din bratele celel-l-alte femel.

Dar acésta tagaduia. si IT clicea ca se inséld.De aci se 'Ascii o cértä mare Intre amandoud fe-

meile. Si nimenl nu putfi sä le impace. Atuncl se du-sera ele la rege, 0 le facd dreptate...

Ele se jaluira pe rand la rege. Acesta le asculta culuare-aminte...

Solomon, voind sä vécla care'l mama cea adevèrata,porunci unul slujbas al sal ca sa la pruncul cel viasi sal tae cu sabia in doud, si apol sa dea fie-careia,dintre femel cate o. jumatate din trupul lul.

Cand auclira acesta porunca, una din femel tipa catil lua gura:

Stapane, mal bine de cat sa tae copilasul, pri-mese sal las via pe seama acestel femeI ! Tot in aceeasvreme, cea-l-alta femee qicea :

Bine te-al gandit, stapane, sa imparti copilul pedin doua!

Cand aucll aceste vorbe, Solomon poruncl sa deacopilul femeil, care ceruse sal lase In viéta, cad nu-mai aceea putea sciI fie mamd, care avea, mild depruncul et..

Pe cea 1-alta femee o gonl ca pre-o inselatOre ce era.Ma lumea se mird de acéstci drept-ci judecatd a

lul Solomon...Solomon aduse la Ierusalim pe cel that marl mesterl

ce'l gasi, carl din porunca luT, facura o bisericci sailun templu, Vesta in WA. lumea.

Solomon, a domnit, peste Evrel, cu dreptate si cu,Intelepciune. 40 de anl. Cand a murit, a fost Wit deIntreg poporul.

Si cei mai invefafi órneni fi regii, f i imperafiiaii nevoe de rug 'd qi de a jutorul lui D-clea, ca seiflptudscd, tot- d'a-una, a i drept fi ce se cuvine.


214. Albinele §1 vespea.** Când intri vara intr'o grading, unde sint florl

multe cu miros pldcut, trebuie sä te feresci de albine.Albinele sbór i bazale, in jurul florilor. Pe urind se

stag mult pe dinsele, par'cl acolo ar cdutaceva. Dacd te duel i privesci in linice pe o albind,färä s'o super!, potl sd veal cum este ea.

Albina are trupul impartit in trel parti : Capul, lacare are cloud cornite, ochil i botisorul ca o trombitd ;pieptul, care e format din trel inele, din care plécdcele sése picioruse pe'rOse i cele patru aripiOre ; pan-lecele care are mai multe inele. In cOdd are un ac sailghimpe veninos. ColOrea albinelor este gdlbuie-inchisd.

Albinele trdesc mai mult impreund, in stup. AlbPnelor dintr'un stup li se dice i un roili de albine.In fie-care roig se and trel feluri de albino : Albinelelucra16re, matca §i treintorii.

Albinele lucrdt6re sint acele ce le vedem ffia, zbu-. rand prin gradind i pe campurl, cu

Ele pot sd fie pand la 30,000 inteun stup.Matca, este mai mare decal tOte cele-lalte

albine. Ea are colOre roscatd, aripl scurtepiciOre lungi. galbul. Matca este mamasail regina rolulul Numal matca face ogele,din care se nasc tOte cele-lalte albine. Deea ascultd i dupd ea se Tail tOte albinele.

Treintorii sint ceva mai marl si dealtmatca. El, in numOr de la 300 pand la1000 nu lucrézd nimic, ci numal mdnancddin mierea Mutà de albinele lucrAtOre.Trantoril n'ati acel ac veninos, ce'l ail al-binele.

Albinele lucratOre, in dile calde si fru-mOse, de diminetd pand séra, zbOrd meretipe florl, din care sug i fac céra §i mierea.

Dacd le atingi, indatd ti se pun pe 'nand sail peobraz i cu acul te intepd asa de grozav, incat loculintepat se umfld i te d6re strasnic. Ca sd te vindeci,trebue sà scoti din piele acusorul, pe care albina l'aMast acolo i sä spell locul umflat cu apd amestecata

otet sag l cu saramurd.Albinele cu céra i mierea ce o fac, ne aduc mare

folos. Ele sint fOrte silit6re, la muncd.La fel cu albina este yespea.Vespea se deosibesce de albind numal prin corpul

- 206

I ''cc

askja si

flori,

si

Cu,

o

www.dacoromanica.ro

mai lunguiet, care la mijloc, este unit ca printr'un firde atd. Apol vespea are un ac mult mai lung de catalbina. Vespele 41 fac cuibul, in forma unel tesaturi,pe care o spanzurd de copaci, ori o pun in gdurile pa-mintului, sail in crdpdturile zidurilor. Vespele se hrd-nese cu 'Arne i cu insecte vii, pe care le prind ca säle mänance. Cate-odatd vespele infra in stupul albinelor,pp care le omor §i le mdnanca mierea. Vespea, mai alespe cdlduri marl, urnadre§ce pe cel care o suparä §i '1IWpä cu acul, mult mai rail de cat albina.

Nu e bine sd te freci unde al fost Intepat de vespeVespea este o insectd vdameitOre. De aceea Omenil ostarpesc.

In ce samand albina cu vespea ?

Albinele qi vespele, pentru cet aft corpul imparfitin buccitt, se numesc insecte.

Insectele n'a4 nict óse,nici scinge roq, in trupul bor.

215. Miliaiii kii Ulu]." _Este ora ceea cdnd un fluturelScuturd de rata capu-1 tinerel,i ldsdnduli patul cel de floriOre,Pe o radd dulce *rd ea/re sOre.

Dar Mihaiii Vitetul §.éde ingenunchiat.i. ifl pldca capul spre a fi ldiat.Ldngd el se vede tiara Domnild.Trernurdnd de spaindi ca o porumbild.Printre gena-i négrd, a el ochipriArd ca dela stele ce lucesc sub nori.

. De ce pldngi ? intrgbd bravul cu mirare-.Ea mor pentru Ora i neatarnare.De aceea, dragd, sii te veselegi..i cu flori cosila sa li-o impletqa.Cel-ce pentru lege, pentru Téra more,Isl prive5ce mOrtea ca o serbatóre !

Plécd capul ! '1 strigd palidul caldil;

- 207www.dacoromanica.ro

lar Mihaifi intOrce spre el capul sell.Fierul se ridicd... poporul ppteFe :

VI tilt* I... caldul se inzpletecesce...Fierul slit aruncd ; cade fermecatSub cAutAtura mandrului barbat...Cine ii sfardrnd lanfurile salesi cu fald-1 duce pe 'nflorita cal e ?...Fetele 'ncunund pérul lor cu flori.,.Tot Romdnii strigd de mai multe ori:

Cel-ce pentru lege, pentru ;era more,Is! privece mOrtea ca o serbatóre.

216. Melcul.

* Ce mai animal pOte fi §i melcul! Si totu§' 0 melculeste animal !

Melcil sint de mArimi deosebite. La corpul melculuivedem douä pArti mai de frunte : 0 edsciór 6. tare qio parte mole.

CasciOra este invartitä ca un colac plin. CAsciOra estede colOre alburie, cu dungi negriclOse.


Partea cea mole este trupul melcului. Acesta se petevedé numai dupd o ploita caldicica.

Trupul melcului este tot-d'auna Mos §i spumos. Lacap, II veal cele patrucornite mol. Douä cornitestilt mai marl §i cloud mai

, mid. Când vrei sa atinglcornitele, melcul §i letrage lute inapol, in ghi-

tkoorr &A. Melcul are dol ochi-aseclati in varful a

doua cornite.Cand vede melcul, cà nu'l supOra nimeni, plec . la

drum. Incetinel, cu casuta la spinare, melcul se tarescepe lerburi §1 pe Bort Ba el se urea pe vita i pepana dd de frunze verdi §i fragede, pe care le rede

Ast-fel nelcul stria cu dol dinti§orl, ce-i are in gurA.plantele tinere.

Melcii se inmultesc din ouë. Cade le pun el pe lórbA,unde le clocesce caldura sOrelui. Din ou6 les melci§orii,ce sérn'end cu parintil lor.

IOrna, melcul infra de tot in ghiOca lui. Acolo dOrmeel pand primavara. Ca sa nu-i fie frig, I§ astupa-gnrasail feréstra casutel sale cu un oblon de cOja tare, ce§i-o face el din balele sale.

Unii Omen! manancd carnea melcilor fierti §i gatiti.Cu bite acestea, melcul este un animdl mai mult stri-cator de cat folositor.Ah ! ce incet! Alt ce ince& se ?wised melcul,manal !D'ar fi dinsul mai siret, ar sari pasit d'o palmd !Ah ! ce domol! ce domol, se plimbd melcu'n !In locul lui, as da tarcol bolo din gradinip !

A§a vorbl o data un bAetel Oita mamA-sa. Dar a-césta II rsespunse a§a :

Bdete, nu vedi tu cd el is duce tad casa?Se mute& cu cd(el. purcel, cu patul cu masa ?IYar fi set umbli tu asa, purtdndup oddip,Me priml ca nici nu te- al misca sirat cdsca gurita!Dar bietul melc. incetinel lucrezd, nu de glaba,&bine se gdndesce el cd graba strica tróba

C. de Cit. p. cl. 11 prim. rar. 209 4

soft

pomi,

i

7 : A4.2:

AM

0

!

www.dacoromanica.ro

217. Micul fumator.

** Lul Ghita II venise intfo li poftä sä fumeze si elo lulea de tutun, cum vecluse ca fumeza tatal sea.

'fatal WI chlar era. dus d'acasa, dupa treburl. Ma-ma-sa deretich, cate ceva in camara. Si Ghitä era sin-gurel in casa. El zari luleaüa tatalul sea i tutunul pusintfo OM, in culti.

NicI una, nici douä, Ghita lua frumusel situtunul, i chibriturI, i hus, pe usa afara, fara sa-1

fi zarit mama-sa.El se duse in fundul gratlinel si se indosi dupa un

copac. Acolo se apuca i umplü luléüa cu tutun. ApoIo aprinse binisor i incepü sa fumeze de-al binelea

Abla insa trase Cate va fumurl, i ii se fad' WI,cum inghitise fumul usturator de tutun. Fata II se in-galbeni ; apoT ameti i pe urma cãiX lesinat.. la pamint...

Chiar ispravise ma-sa cu dereticatul i lesise in usatinil sa vacla pe Ghita.

Ghitaca in palma!Mama il striga de maI multe orl. Dar, veclend cà

nu respunde, se duse in gradina.Acolo, ii gasl lungit la pamint.... galben la fall si

ametit. Ba i versase de cate-va orl.AtuncI luat de scurt, Ghità. i1 marturisi fapta. Ma-

ma-sa. ii povetul cu binisorul, ii ridica si-I ajuta ca samerga incetinel, in casa....

Doua ile, simtl Ghitä urmarile fumatului sga.Dar de atunci nu I-a mai venit lul Ghita pofta sä fumezeROI fac1, red gAse$ci!

218. Preda-Buzescu.

"Preda-Buzescu, impreuna cu fratil sel Radu siStroe, aü fost nisce capitani viteji al lul Mihaitl-Voda.

Dupa Turd, cel maI aprigi vrajmasI al Romaniloraü fost Tataril. El navaliail adesea ca nisce cete saü

210

si

- -

I

t

www.dacoromanica.ro

horde sëlbatice In prile-Romanesd i pradati, i aprin-deall satele i ucideaii pe crestint

AcOsta o facura el si pe vremea lul0 datä Mihaiii fiind ocupat intealta parte, tramise im-potriva 'Mari lor pe Preda-Buzezzu, in capul unelmid ostirt TatariI ail fost batutl cu totul.

Despre Preda-Buzescu se povestesce cum, mai peurma, s'a luat la lupta drépta cu capetenia Tatarilor.Povestea glasuesce asa :

_kr Buzescu-Preda cum il intdltal (pe capul Tdtarilor).B eft, 'nainte ast-fel i vorbl :D zed ntip e fried, fi a credinCd-n tine,0, Tatare, vino sd te ba(I cu mine!...Ei descdlecard atuncl amandolSi se lad la luptd, ca dol juni erol.&hit tuturora caul cu tnirareLa Buzescu-Preda ci Tdtarul mare.Ei se bat la raza stelei eel de foc...Jlaeärile albe, vc-a lor zale joc.Véntul raoresce fruntea lor udatáSi mania mare sufletul be 'mbatd.L'I se bat din spadeSpadele se frdng...El se lad la brace, se srnucesc, se strang...Cdnd Tatarul scdte o secure mica

lovind pe Preda, paveza U stried ;Dar el cu mdcluca ost-fel U loa,lnedt de-odatd dicta ci muri.

Jar dupd acésta, dstea romanéscei,Plécit i nvinge lidrda tätdrésed !

219. Datoriile eittre siinAtate si eump6tareBolnavul vindecat.

** In Bezdead, un sat In judetul Dambovita, traia. acuvre-o 60 de anl un proprietar fOrte bogat. El mostenisede la tatal sëi i turme de ol, i cirell de bol si decal si mal multl bani de cat minte.

Dimineta se scula. pe la pranz si manck cate o gascatripta, Intrega i bea ate 2 Ole de vin. Apol se aecla.

- 211 -

Mihaid-Vitézul.

si

www.dacoromanica.ro

Intr'un jet m6le si fun* si privea a-lene pe fereasträ:La amlézl, colea la un ceas. laras manca si bek, catsepte Apol dormia, un ceas, doua si Iaras se apuckde mancare si de fumat. La dinsul nu scial and seitspravesce pranzul si cand se incepe cina. Si sera candse culch se simit asa de obosit, ca si cand ar fimuncit MU clitia.

De la o vreme, bogatul nostru se ingrasa si se in-grosa ca un burduf. El incepa sa nu mal OM umblape jos ; sa nu mal alba pofta de mancare ; dar, dedormit, ar fi tot dormit. El ajunse a nu fi nicl sanatos.nicl bolnav ; dar, de trandav ce era, abla se maI putekmisca si in fie-care li, se plangea de alta Ma. Cumavea banl si trasurl destule. incepa sa aduca la sinerand pe rand, pe top doftoriil cel marl, chiar de la Bu-curescl. El luase fel de fel de doftoril, si picaturl, sihapurI sl prafuri. Avea o odae plina de sncle si decutil dofloricesci. Dar, tOte aceste nu-I folosira la ni-mic, cad el nu urmt ce-I spuneaa doftoril.

Intio ch, auch el de la un perceptor ca, departe, laGalap, ar fi un doftor, care ar vindeca pe bolnavl,numal ullandu-se la el. Bogatul chTema pre invetatoruldin sat. care scrise pentru dinsul doftorulul din Galatl oscrisOre,in care il descoperi tOta bOla si-1 rug sa-I deeun sfat ce sa faca, ca-I va plati cat va cere, numal sa sefaca sanatos.

Doftorul asa-I respunse, prin scrisOre :Prietene, D-ta al in pantece un balaur cu -septe gull

care nu preste multa vreme, are sa te cm:5re. D-tatrebue sa vil la mine, sa-1 pipaesc eti pe balaur si.cred ca te-oill vindeca. Dar, sa bagl de seama. Sa nucum-va sa vil Ware sat in träsura, ca de se scuturabalaurul, d'o data ip spinteca matele in septe. D-tatrebue O. viI incetinel pe jos; rezemat de un bat......Apol n'al voe sa manancl de cat de doua oil pe qi :dimineta o supa usOra si la prancl o farfurie de man--care de legume. De cum-va vel manca mal mult, sa,

- I 2 -www.dacoromanica.ro

scil ca balaurul tot cresce i in putine dile te orn6r6.Jail sfatul meg !D-ta fa cum voesci!.. Salutare !

Citind scrisOrea doftorului, bolnavul intaiil se speria;dar apol se mangaia. Si a doUa 41 i plea la drum,pe jos. El era. trist i suparat de nu vede& pe nimentIn diva intaiti merse asa de Incet, in cat i un melci-ar fi putut fi tovaras de drum. Dar a doua gi putas. merga mai binisor. Omenil, ce-i intalna, II Wee"'mai prietenosi. A treia di, putd merge si mai bine.Ast-fej merse el pe jos de la Bezdead pana la Galati,in 20 de dile. Se oprik unde Ii apuc& sera. Si a doua4i, des de dimineta, pleck la drum. In Via, and sosila Galati se simp. mai bine de cat oil cand. Asa sepresent& el la medic. Medicul II primi vesel, 11 prinsede matil i dise

Spune-mi acum, te rog, din fir In per, ce-ti li-psesce!

Domnule donor, acuma nu'ml lipsesce nimic.Daca si D-ta esti asa de sanatos ca si mine, te fe-licit.

Doftorul pricepü i Ii dise :Al avut noroc ca ascultat. Balaurul acuma a

crapat ; dar ü mai remas oue in corpul D-tale. Tre-hue sa te intorci acas& Iarä pe jos !

Sei mcintinci numai atdta, ca steimperg lómeasd nu bei alt-ceva de cat apd curatd.,Si dacd n'ai

de muncit pentru D-ta, set muncesci pentru aqii!Dacb. me vel asculta, poti sa ajungl o varsta fru-

mesa !Si doftorul incepa sa. zimbesca ; iar bogatul dise :

Domnule doftor, te inteleg ed.Apoi sc6se si IT dete 100 de galbeni.Bogatul se reinterse acasa i tral, dug sfatul dof-

torului, 87 de ani, sanatos ca pescele in apa.Cat a trait proprietarul nostru, a trimes doftorului

din Galati, la fie-care An-Noti, drept recunoscintaaducere a-minte, cate 50 de galbenl, in dar.

- 2 .1 -

sd

:

&al

fi

pi

jwww.dacoromanica.ro

1) Sd nu mandnci, nici sd bel preste mesure I l2) Set nu ldcomesci, nici la haind, nici la masa, nici del

casa, nici la moiia, nici la boul, nici la calul vecinu-lui Mil !

3) Sci nu pollesci nici un lucru al de-aprOpelui tlii I

220. Tine Matti.

** Vine, vine tuna Mail i tSe preface tot in Raiii.Cum incep ccildurile,Infrwqesc padurele,Inverclesc cdnzpiile,Gradinile, yule.

Iar in luncd si in crdngma de paser1 mi se strdng.S'aia cdntil de cu foc,De sta caltoru'n loc.Si de ce std, par'c'ar stet,.Si tot ar mai asculta.

GAndace §.i fluturdVin pe rdnd pe rand si ei,,Imbreicati ca'n serbdtorima de forme si culori.Si copii cu plr balaiiiIt primesc cu dulce-alaiii

Numal bietul melc. la drum.Ar plecd si n'are cum ;N'are cum iesi din casd ;Jalea tare'l mai apasd.Sta pe loc sci socotéscd,Cum s'o dea, set nimeriscd.Si vIclênd Malt chip n'are0 ia cu casa 'n spinare.


Binipr prin Urba verde,Aci'l vecli, aci se prerde.

Tot e vesel, multumitMaid dorit, bine-al venit /

221. Locusta.*Un Oran cam carturar, anume Vasile, se dusese Inca

din faptul dilel ca sa'sl secere graul de pe camp. Elluase cu sine si pe bäetelul skl, Dinu. La amléza-cji cands6rele dogoria mai tare, seceratorul se aseda, cu copi-lul WI, la umbra unui copaciil din apropiere ca sà seodihnésca putin. Abia se asedara jos pe lérbd, canddeodata sari in p6la cdmd§il lui Dinu un gandac ver-dull Baetelul puse lute maim si '1 prinse.

Uite, tata draga, ce sa fie gangania asta, careface nisce sarituri ca un ogar ?

Ce sä fie, Dinule,rOspunse tatal,o locust&Uitd-te bine la dinsa !V&A locusta acéstaeste si ea un animal.Locusta are un capintors drept in jos sicu cOrne. Pieptul iieste format din fretinele, *far pantecele

din 8 pand la 10 inele. Pe spate are patru aripiOreLocusta, precum vecji, are ése piciOre, dintre care celecloud din darat sint mai lungi si mai bune de sdrit. Locustapune 'Able sale in pdmint, saii pe plante. Apoi, prima-vara, indata ce s'a incaldit putin, ies din oilé micilelocuste, care, la inceput nu sémOnd cu parintii lor. Lo-custa attained apr6pe tot felul de plante verdi.

Locustele sint de mai multe soiuri. Sint un fel d(A,locuste cciatóre, care yin la noi din spre ReSarit, inpalcuri asa de marl §i grOse, incat intunecd §i razelesOrelui. Uncle Se WO aceste locuste, acoper pamintulpreste tot si rod tOta verdOta, i sOmènaturi, §i lérbd.§i frunze. Dupa ele locul eemâne gol si desert.

Locustele sint insecte fOrte vdtaidtOre.Mai lesne se pot starpi locustele prin ploi si prin

vênturi, ce le dobOrd la pämint. Atunci 6menil le adunain gropi si le ard, ca sa nu molipséscd aerul,

2 I 5

at 444


222. Palanjenul.

** Adese vedY In &ate un colt de odae o panza tint. Estepanza de pdianjen.

PManjenul nu este maT mare de cat o albing; dar are cor-pul i membrele sale, tote maI pu-ternice de cat ale albineY. TrupulluT este Oros si este format dindoug bobite, lipite una de alta. Lacea mica se afla capul si pleptul;la cea mare se afla pantecele. Dela pleptul palanjenulul se desprindpatru perechi de piefOre lungl, sub-un i incovoIate. PaIanjenul -tOrce

tese o retea saa o panza latasubtire, cu fire, pe care le suite

din panteceleIndata ce paTanjenul vede, ca o

01113.Y. musca saa un tintar s'a IncurcatIn panza luI, se repede asupra prhi1 i II infige in trup nistedintisorI veninost Prada ametesce i apol palanjenul ii sugetot ce este in trupul

paTanjeniT sint de maI multe soIurl si de deosibitemarimI.

Palanjenul séinanci §i el in cat-va cu insectele.Paianjenul inset nu este insect ; trupul tut nu e impar-

fit, i n'are aripi.

223. Profetul Ilie.** Dupa, mOrtea lul Solomon, cu vremea, mu11 dintre

Evrel se lepadart de legea lul se inchinagla idol, intocmal ca i pAganiT.

Atunci, D-leg le trimise nisce Caned( slinti, carorali se clicea, prooroci sail profe(1. Proorocil mustrailpe cel rel si le vestiail mal din 'nainte pedepsele, cucare D-cleti avet sa pedepsesc a. pentru necre-dinta lor.

- 216

4%4

Si

si

ei

teL

eT.

D-den

www.dacoromanica.ro

Unul din acel rofeti a fost si sfintul llie-Proo-rocul.

Sfintul Ilie triii cam cu 800 de ani inainte de ve-nirea Domnulul nostru Isus Hristos. Pe vremea aceea,domnià peste Evrel un rege_rel si nelegiuit, ce-I oicekAhab.

Regele. cu toti curtenii s61 si cu multi dintre Evrei,se inchinaii la un idol mare3 pe care'l numiati Baal.Intfo qi, Profetul Ilie merse la rege si ii spuse ci,pentru necredinta 14 nu va cidei pe pimint niciroui. nici p101e, timp de trel ani si sése luni... i asas'a si intimplat...

s'a ficut fOmete mare in tera Evreilor... Dupiporunca lui D-deii Profetul Ilie a aflat hrani pentrusine, p'e Yang un parin, intr'un We mal retras.

Chinuiti de Dime, si regele, si poporul se intOrseriIaris la adevèrata credinta a lui D-deti. Atunci, dupitrel anI si sése luni, Sfintul Ilie, tot din porunca lulD-deii. se intOrse la regele Ahab si ii dise :

Aduni poporul si pe preotil lui Baal pe munteleCarmel I

Aeolo porunci Ilie sa ridice doui altare si apol disepreotibor lui Baal :

Alegeti-ve un junc; spilati-1, curitati-1 si-1 punetipe altar ! Chiemati apol pq idolul vostru si aprindijertfa ; foc insi sä. nu punetl !

Preotil ficuri asa si chiemari pe Baal si'si areteputerea. De diminéti panä la amléza-di, de glaba stri-gara preotil pigini pe idolul lul Baal.

Strigati mal tare, ca, 'Ate idolul vostru are vre-otrébi, oil dOrme ! Strigati mai tare si se va destepta!

De glaba insi furl si strigitul, si ruga preotilor luiBaal.

Atuncl Sfintul Ilie, porunci si se faca alt altar ; sise pule jertfa pe dinsul si O. tOrne si api multipeste altar, si peste jertfi.

Apoi. in fata poporulul adunat, Sfintul Ilie ridicafata si mânele citre cer si asa se ruga :


--.--Aucli-me Dómne ! Audi-me, ca ed cunósccl po-porul acesta. ccl Tu eqli D-deul cel adeverat. in-tOrce inima lor inapol, aducendu i iareis la cre-dinfa cea adeveratd !

Atuncl, de-odatci a certdut din cer un fulger asupraaltarului de jertfci §i l'a aprins, fi l'a mistuit. qiapoi, s'a deschis qi cerul qi a plouat.

Si, poporul adunat s'a intors si a credut In D deftcel adeverat....

i lumea cinstia. pe Ilie ca pre trimisul lul D-dea,pentru cet eret intetept la sfat, puternic la vorbeisi curat la inimet.... Dupa mórte, sufletul lui Iliea ajuns in cer, la D- clef t ....

Credinta in D-cleü cel adeverat trebue sei fie lu-crul cel mai scump. Poporul, care 40 pdrcisescelegea 0 credinta, se pedepsesce de ceitre D-de it cusecetet, cu fomete gi cu alte rele.

CrestiniT serbezrt si asta.-II litia SfintuluT Ilie, in 20Iulie. Atuncl, de obiceiii, se ivesce furtunk cu tunetesi cu fulgere ingrozitOre. OmeniI nesciutor1 dic ca uruIeprin cer carul SfintuluI Ilie-Proorocul. Crestinil lumi-nap insä se inchinä lul D-deil si is1 amintesc vIéta sifaptele Sfintulul Ilie.

224. Cea din urma n6pte a lui Iiiihaiii Yit6zul,** Ca un glob de aur luna strdlucid,si te-o vale verde oftile dormid.Dar fie-un varf de munte stet Mihaiii la mast*.,Si fie dalba-r mind fruntea lui se last&Std in capul mesa intre cdpitanY,.Si rechthnd dulce tinerit set anit.Viila n6strd trece ca suava road.Cand speranfa dulce ne surade natl.Ast-fel astd-datd vlifes lor curd;Gugetele triste nu-X mat turburd.Luna varsd raze duld ,ri argintbse.


Austrul le sufid cómele pletOse.Cdpitanii tórnd prin ftahare vin,

in sdndtatea !zit inchin.Dar IWihaig se scold fi le multumefce

luand paharul, ast-fel le vorbwe :Nu v urez viéfa, cdpitanii met !

Din pariva, mOrte : Mt& ce ye ceiti!Ce e viéta nOstrd in sclavie Ore?.NOftlea fard stele, Viva fdrd sOre!Cel-ce rabda jugul, trai mal vor,Merit& pOrte spre rusinea lor ;Sufietul thr nu e mat pre sus de fierulCe le incinge Oralul; ia1 de marlor cerulDar Romanul nu va thmpuri )(dna flori,pile lungi i triste )(dna serbdtori.Ast-fel e vullurul ce j5e piscuri zbOrd;Aripele cd ar vrea sd 'wird!Ast-fel e Romanul, O. Roman sint eil;Si sub jugul barbar nu pleQ capul men!!

225. Plasa, Plaiul sail Ocolul.** Mai multe comune invecinate formézd impreund o

plasei sag un ocol. La munte, plasa se chiémd §iPlasa nOstrd se numesce .... Ea se afld imprejmuitd

de mai multe plà§t Plasa m5strd pOte fi de ... ori maimare de cat comuna nOstrA, cu imprejurime cu tot. Inplasa nOstrd, suprafata pamintului este mai mult sagmai putin campie. Avem mai multe ape, dealungul cd-rora se and comunele. Comune mai insemnate in plasam5strä sint urmátOrele...

Intocmai precum comunele aü primdrie, fie-care plash'IT are sub-prefectura sa.

Sub-prefectura se did intr'un targu§or, on i inteunsat mai mare, ce-I dice refedinta sub-prefecturei. Ree-dina sub-prefecturei m5stre se afld in targu§orul... De-regdtorul eel mai mare dintr'o plasä este sub-prefectul.Sub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de cdtre maimulti deregAtori mai mict Prin primaril din comuneleAub-prefecturel sale, sub-prefectul se ingrije§ce ca toti

219

Mi1zaii

sal

taYe-Y,

-

.51

!

www.dacoromanica.ro

4meni s trliéscä in pace si in bung. rânduéld. Dac6.se ivesc in plasd fácètori de rele, sub-prefectul prinjandarmi II prinde i II trage in judecatd, ca O. fie pe-depsiti. Tot sub-prefectul pOrtd de grijä ca drumurile,podurile i oselele sä fie tinute in stare bund.

Sub-prefectul priveghézA ca co1ie, bisericile i spi-talele din plasa sa sá aibl. tot ce le trebuie i sAnu sufere lid o

In resedinta sub-prefecturei se aflä de obiceitiate un judecdtor de ocol. Judeclitorul de ocol, cu aju-tOrele sale, judecd neintelegerile i pricinile dintreOmeni, când acestia nu se pot impAca la primärie. Totjudechtorul de ocol intäresce i invoelile fácute introbmeni, pentru fel de fel de daraveri.

Pentru lecuirea bolnavilor, la resedinta sub-prefec-turd, se af15. adesea i un medic, §i o farmacie. Infarmacie, farmacistul pregltesce doctoriile, dupl. cumii pov6tuesce medicul.

Sub-prefectul si judecettorul de ocol sittt maimat-it pletsit De dinsii trebuie 0 asculte i pe eltrebuie sd-i respecte tori ótnenii de bine.

Numai tdcetorii de rele nu vor sà cie de maimarit lor !

226. Arde apa.

** A fost un Met rèü i stricat, anume Filip.El mere"' umblk holnar si. unde vedek ceva, trebuiknegresit sa. fure, asa ca de dinsul se putek vice cevede ochiul nu lasei meow.

Inteo i, trecend pe lang un loc unde se Cladia. ocasä, el ochl o grammda de var nestins si, creclendc. e creta, ciupi cati-va bulgarl, fara ca nimenl sä '1bage de seamk. Apol 11 ascunse de graba in sin, subcamasa.

Merse ceva mal inainte si se intalni cu un prietenal lul, care ducek dol cal la garla, ca sa. '1 scalde.Atata 1'1 trebuYa. lul Filip ; si hop ! Ware pecalul la.turas.

220

lipsd.

o-data

Tatail

www.dacoromanica.ro

Peste cate-va minute, Well patru tovaräsii, baetrsi cai, intrara in apa.

Dar, calul lui Filip se poticni de o Oath in garlasi calaretul ceiclic drept in mijlocul apei. Norocul luTfii cà el scia sa inOte. Nu trecil insa un minut siFilip incepli sà strige speriat :

Scapati-me val de mine ! Me arde apa, im1arde plelea pe mine!

Nisce Omeni, earl lucrati la mal, credeail ca Maulglumesce ; dar auclindu'l valetandu-se din ce in ce maTtare, sarira sa '1 scbta din apa. Cand il dusera la mal,ce sa vaclä ! Camasa lui era arst pe la brag si Wtapielea de pe piept si de pe mijloc era numal o rana,fripta si oparita. Varul nestins, &Ind de apci. se in-fierbiutase si arsese trupul hotulul, de Filip. Varulfurat II facuse de sines pedépsa.

Nu pune mina pe ce nu-1 al tèü,Cdci, /ard scire, ai sei pari rUh!

227. Hu Corvin 1 corbul.

** RomanY, ca si noi se afla si traesc prin bite-terile, vecine cu Romania. Multi si viteji Romani seafla in Transilvania 0 prin tinuturile din prejurulei. De-acolo a venit si Radu-Negru in 'Muntenia ; de-acolo a descalecat si Dragos-Voda in Moldova.

Dupa trecerea domnilor romanl, Radu Negru si Dra-gos-Voda, peste munti, Unguril incepura sa asuprescamai tare pe poporul romanesc, remas in Transit-vania.

Prin munca si prin vitejie insa multi Romani seridicara si in Transilvania la deregatoriile cele malnalte. Si unii dinteinsit erati sfetnicl si prieteni regilorungureci.

Ast-fel a fost boierul roman- Voicu sag Lupul, caretraia mai acum vre,o 500 de alai. Pentru vitejia lui


"Volcu, regele unguresc I-a daruit orasul si tinutulalunedoret in Ardeal.

VoIcu a fost tatäl lul lón Corvin.Povestea spune ca regele unguresc, plecand odath

Impreuna cu boerul Volcu la lupta in contra Turcilor,sl-a scos un inel din deget si l'a dat nevesteI lul VoIcu,pe care o chIema. Elisabeta.

Si dandu-I inelul regele i-a lis :Intimplandu-se sa te ajunga cand-va vre-o ne-

norocire, alerga la curtea mea! Acolo arata inelul a-cesta si veI afla tot-d'a-una ajutor !

MaI larzitl, regele s'a intors acasa. Pe acele vremurT,Turcil nelinistiaii mereil pre RomanI. Veniati cu ostirlmarl, ardeati orasele si satele. Thiel si facean robIpre cel ce remaneati, in viéta. Atuncl VoIcu isl luasotia si pre micul lor fia, pre IOn, 0 plea sa mergala regele Sigismund. Pe cale poposirä odata inteo pa-dure, langa un izvor cu apa rece. Mama dada copi-lulul inelul ca, jucandu-se cu el, sa taca. Intfaceea,mama adormi Fang copil ; Iar fatal Volcu pleca cuarcul prin padure.

Dintfo data incepa copilul sa. tipe cu glas tare. Ma-ma-sa se destepta din somn si intreba pe copil de ceplange. In acelas timp observa ea, cä inelul perise dinmanele copilulul. Copilul arata cu manusitele in sus.Si Tata, in varful unul copac, stetea un corb ca inelulin doe!

Ce se intimplase ? Corbul zari inelul stralucind inmanele copilulul, se repecli la el si iI rapi inelul siapol zbura cu el in varful copaculut Chiar atuncl insa,sosesce acolo si tatal VoIcu. Acesta trage in corb, carecade mort numaI de cat cu inelul la piciOrele bor...Cand ajunsera la rege, acesta primi pre VoIcu si preaI sel cu bucurie si cu mare onOre..

Ca Met IOn avea o purtare de tot buna ; Tubia. Inve-tatura si munca. .

El ajunse un mare vitez. Si atunci isl lua drept semnsaa marcd, corbul finénd inelul in cioc.


Dela acest semn, i-au ciis i Ion Corvin.IOn Corvin a ajuns VocIA in Transilvania ; iar fiul s6ii

Mateif4 a fost cel mal mare i anal drept rege al Un-gariel.

228. Animalele.** Yaca, coco§ul, pe§cele, albina §i melcul umbld din-

tr'un loc la altul, ca WO caute brand. Ele simtesc, ca0 noi Omenii. Fiintele aceste sint animate sail dobitOce.

Partile cele mai de cdpetenie la ori-care animal sint :caput, trupul ci. piciarele sag membrele. La cap, ani-malul are ochil cu cari vede, urechile, cu cari aude,nasul, cu care mirOse §i gura cu care m`andncd. Multedin animale ail in gurd ding, cari macina mancarea.Dupd hranci unele animale sint carni-vore, altele sinterbi-vore §i altele mAnâncd tot ce le vine inainte, caporcul. Porcul este omni-vor.

Trupul unor animale e ac-operit cu per ; al altora cupene ; §i lard§ al altora cu soizi. Unele animale agtrupul gola§; altele acoperit cu o c6jci. Trupul tutu-lor animalelor e mai mult sag mai putin ceirnos. Uneleanimale ail Ose in trup §i, de aceea se numesc animaleosOse sag vertebrate ; altele n'ail Ose §i, de aceea sedie animale feird 6se.

PiciOrele animalelor sint §i ele fOrte deosebite. Uneleanimale ag patru piciOre ; de aceea le dicem patru-yede ; altele ag numai cloud piciOre ; de aceea le dicembi-pede. Sint insd animale, earl ail mai mult de cat

_patru piciOre ; altele insà n'ag de loc piciOre, ci setarësc pe jos. Apoi, alte animale ail aripi, in loc depiciOre ; altele ail §i picicire §i aripl. Dupd mifcare,unele animale sint umbleitOre, altele a1ergeit6re, altele.seiritóre, §i 'lard§ altele acd(eit6re Unele animale sintzbureit6re, altele inoteitOre §i altele teirit6re.

Dupd locuintd, animale unele sint domestice, §i. alteleselbatice. Unele trdesc numai pe uscat ; altele numaiIn api ; altele §i pe uscat 0 pe apd ; unele trdesc inpcimint, §i. altele in aer.

Millie din animale 11 sint omului folositdre. A§a sintanimalele domestice, care nu se sfiesc a se apropià de4ment Omenil le hrdnesc, le addpostesc §i le ingrijesc.Cele mai multe animale trdesc in sOlbdticie, pe cam-purl §i prin pAduri. Acele sint animate setbatice. U-


nele animale slut nevinovate ; iar altele grit fOrte rele,.atat pentru Omeni cat §i pentru animalele domestice.Acele animale s'olbatice se numesc flare.

Omenil vanézd pe cele mai multe animale seThatice.Pe flare le vanézd spre a le starpi némul, ori spre ale Imputina numèrul. Po animalele nevinovate le prinds'i le ucid spre a rnanca carnea, sail spre a le intre-buinta pielea lor.

Nimeni nu cund§ce tOte animalele de pe pAmint, decat numal unul Dumnajeti, care le-a fAcut spre ajutorulomulul. Sä-I multumim lui Dumnecleii §i pentru acésta I

Tote animalele, impreand, forme.zet clasa sailimperdria animatelor.

229. Profetul Isaia.** Profetul Isaia a trait cam cu 200 de anI in urma

Sfintulul Ilie. Isaia se trAgek din némul lul David.Isaia era nalt la statura ; aveh o infatisare naréta ;

ochil luI schInteiaa cu o privire patruncletOre ; el purtho barba lunga. Pe timpul ProoroculuT Isaia, Asirieniipornira cu rèsboia asupra Evreilor. Dar, prin rugaciu-nile bunulul rege Ezechia, si mal ales ale ProfetuluIIsaia, D-cleil ajula pe Evrel, de scapara de armateledqmane.

Isaia era pretutindenl fOrte bine vëclut 0 cinstit, chlar0 la curtea regelul.

Dintre top profetfi, Isaia a proorocil maY multe in-timp1ar1 din vieta Domnulul nostru lisus Hristos. Elle-a spus de maI nainte aa de lamurit, ca 0 cand le-arfi vèclut cu ochil

Iata cate-va din proorocirile SfintuluI Isaia.Despre nascerea DomnuluI a spus el cuvintele :

laid Fedora va nafce fia fi se va chiema numelelui: D Vac tare, biruitor, Domnul plicit.

Despre minunile Mântuitorulul a preglis Isaia ap. :D-deti insus va vent li ye va mcintui pe vol.

Atund se vor deschide ochit orbilor 4.i urechile surdilor.Atund va sari schtqul ca cerbul ,Fi se va deslega lim6a.celor mutt.


In slarsit despre fialimele cele ingrozitdre ale Dom-nulul, asa a spus Isaia proorocul :

Ca o oie la jugheere s' a dus, fi ca un Intel ce nu).1deschide gura,inaintea celue ce-1 tuncle.

Si tOte aceste proorocil si altele multe s'ail implinitintocmal, in persona Mantuitorulul, cu 700 de anl maIin urma.

Pentru proorociile sale lamurite despre Domnul nostrulisus Hristos, hala se numesce profetul-rege al lul Israil.

Pentru credinfa sa cea drépta fi stalornia, ProoroculIsaia a fost tdiat cu fereslraul din porunca unul regerèti, ce-I lice& Ilianase.

A suferi chinure §i a muri in durerepentru leg-ea sa,insemnea a muri mo le de martir, sag de mu enic.

Isaia profetul a murit cu mOrte de mucenic. El a fostun mare prooroc si un adevèrat mucenic.

Sfinta biserica cinstesce pe mucenicl, ca pre alesir luD-deil.

-- Nice odaM, nia chear in primejdie de mOrle, sdnu-ft pardscsa leg-ea fi sa nu-f1 Mgeiduescr credinfa ceaadeverat a.

Tact fi more in leg-ea la,Ca lu ceru2i cdfliga!

230. BMetil fell niritviti.(Timpul trecut).

** Bdetii pddurarului, cu vérul lor Patin si cu o grd-madd de tovardsi nebuni si zdpdciti ca dinsii, ad pd-rdsit alaltd-lerl scOla, fdrd scirea inv'etatorului

Pe la orele cloud, dupá prdnz, pe cdnd bdcanul Tatardormia, ei s'aii dus in prdvälia la Acolo ail dat cuumilrul ca O. spargd usa ; dar n'ad putut s'o derdme.Atunci ad asvhrlit cu cdrämidi in pdreti si in ferestre ;ail spart giamurile si ad ndvdlit induntru. Acolo ad risi-pit bite mdrfurilebietului bdcan. Copiii bdcanului ad sdritsperiati, in prdvälie. Dar svdnIuratii de bdeti IC ad nd-pddit pe Meta copilasi, le-ad rupt cdmdsile, nddragii si

C. de cit p. cl. II pr. R. 225 15www.dacoromanica.ro

cdciulile §i le-au sfd§ilat aline lor, care erail Inca noulA4a ail fäcut pagubi de peste 900 de lel... Apoi ail fugitca ni§ce glbatici...

Bdcanul pagubit a mers indatd cu j61uire la primarie§i toti acel Mei resvrcititorii a fost zdravdn pedep-sig. El aii fost inchi§1, unde cat' remas cloud 4ile, ne-mcincati fi nebeug.

Apa li se ecideci pentru obrdznicia fi reutatea lor !

.91:6-qa,c16 icily labfA/6//.

231. Gradina de flea** Florile din gradind aduc la ocM vedere frumOsa

prin forma §i prin colorile lor. Ele insd mai adeseaaduc miros pldcut. Florile sint f6rte multe, la numèr.Unele cresc pe pomiwri, cum sint : Trandafiril, iasomia,lamaita §i liliacul. Altele se aiming primavara, inflorescvara i se scuturd ori se limed tOmna.

in grcIdind o sá g 'dsesci : GMocet f i micsunelebujori, cretife, mixandre, mac, garofe si lalele,crini, rosetd, tiparóse, nalbd, mintd si zorele,

rosmarin i tufa:Met,busuloc 0, livetn(icet,maghiran i cqunei,geilbencle,stdnjinei;metrgeiritdrel, verbinesi vanilii 0, gherghine,apoi gura-leului0 motul-curcanului,ba si ochiul-boului,kingei flOrea-sórelui.

ft

Dar eine mai 'Ate inirà t6te florile minunate, atesint de impodobesc gradinile, smaltulesc brazdele de


verdéta. cu fetele lor cele vil §i rèspandesc tot felul dedulei mirosuri !

Daca vrea cine-va sa alba flori de acestea §i. prestoiérna, le pune in ghivecluri §i a§a le 'Ate pastra incasA, la lumina. §i la cäldura.

Unil 6meni cu dare de manA mai tin vara, ingrAdinile lor, in hardaie marl, copdcei §i pomi§ori strè-int De solul acestora sint : Leandrif cel cu frumOseflori albe si rosii, portocalii si lamaii cu Roil mirosi-tOre §i cu fructe pläcute ; rodil cu floricele midi cat ga-rofita *i. ro§il ca sangele §i cu fructe marl ca merele.

In asernenea gradinl se fac §i umbrare cu vita, carene da struguritcu iedera, cu carpen si cu vita s'elba-ticä. Cu plante de acestea se impodobese si paviliónesail kiofkuri. In kio§kuri, casenil se odihnesc vara cuplacere, privind in jurul lor tOte frumusetile grAdinii.

O asernenea grddind de flori este un adeveratRaiiide plcicere !

232. GhicitOre.

* Prin iórbei, primeivara, cresce-o tugt resfiratol,Cu trunzele crestate si C14 mid albe /tortEa lace o dulce pómet, cu miros ei cam roscatel,De-i spune-o, set aibi parte s'o meincinci adese-ort

233. Neagoe Basarab kii. Doamna.Despina

** Neagoe cel Mare in al sed palat,Ce domnesce pe Arges, clice intristat:

Ildndstirea nóstrd nu e savdrsitd,,i a mea avere este ispravitd!Dragi ostas; ce Petit' Nu ar fi pc-teatCa sii inceteze lucrul minunat?Biruri noul pe férd pot ca sci se pule IAii respuns ostasii, ca sd il andngdie...DOmna intrd' n saki... si vorbesce bldnd:

Vo) vreti biruri noui! Neagoe, te teme!lidne Mid léra o sd te blesteme.And mandstire ce ahit iubesci,


Printre fum, cu lacrirni, pole s'o prive§-ei.latd dfamanturi! Vinde-le i urm4dNobila lucrare ce te antm4d!Ceici aeeste scule nu le pot purta,Cdnd fernei pe fata lacraml vor versa...Un &Urdu se scOld i ast-fel le vorbeve:

Inima strabuna Inca vletuesce,Tera, care nasce astfet de femel,Merita si vieta, si. marirea el!

234. Istoria Fiulul risipitor."Intfo di, se apropiara de Domnul Esus mal mult1

vamesl si pacatosl, ca sa-'l asculte cum inveca. Si car-bail carturaril, licend, cei lisus primesce fi wine/nettcu petcatofil.

AtuncT le spuse Domnul urmatOrea asemMare :Un om avea dol M. Si a lis cel maT finer, dintre

el, tatalul sea :Tata, da-ml partea ce mi se cade din avutie.

Si tata le-a impartit lor avutia sa. Si, nu dupamulte cfile, adunandu-s1 tOte, fiul cel mal finer, a ple-cat, inteo tett departe. Acolo sl-a cheltuit WA avereasa, traind in desmlerdarl...

Si, dupa ce el a cheltuit tot ce avea, s'a facut f(5--

mete mare in téra aceea si el a inceput a duce lipsa.Atunci, tinerul s'a lipit acolo de un locuitor cu stare,care l'a trirnes sa-1 pasca porcil. Si el doria. sa-V1 sa-ture fdsmea din roscovele si din radacinele, ce mancatiporcib; si nimenT nu-1 db. lul.

MaT pe urma sl-a tras bine seama cu sine insus sia ciis :

Cap argatl al tatalul meg sint indestulat,1 depane ; lar eil pleiii de Mine ! Scula-me voiil si me voiilduce la fatal meg si voia dice luT.Tata gresit-am Ia.cer si inaintea ta si nu mai sint vrednic a me chlema,fiul teti ; fa-me ca pre unul din argatil tel !

228 -www.dacoromanica.ro

Si, sculandu-se, se duse la fatal sn.Si, cand era Inca departe, l'a zarit pre dinsul fatal

1111 si i s'a facut mita de dinsul. Tatal a alergat in-naintea lui, si a caclut pe grumajil lui, si l'a sarutatre el. Si a ois lul, fiul :

Tata, gresit'am la cer si inaintea ta si nu maiisnt vrednic a m6 chiema flul Mit I

Dar tatal a clis slugilor sale :AducetI haina cea mai bunä si-'1 imbracati, si I

klati inel in mana si incaltaminte, in pici6re. Aducetl sivitelul cel mai gras si-1 injunghiati si sa mancam, si säne veselim ! Ca flul meg acesta mort er a. si a inviat, siplerdut era. si s'a aflat ! Si ati inceput a se veseli.

In cliva aceea, flul cel mai mare era la camp. Sicand a venit si s'a apropiat de cask a auclit cantecei jocuri. Si a chIemat pre unul dintre servitorl si l'a

intrebat, ce sint acestea ?Acela i spuse t6te cate se petreceati la casa tatalui

s6i1. Si s'a maniat fiul eel mare si nu vroia sa intre.Atunci tatal s6ii a Iesit afara si l'a rugat pre el. DarElul Oise catre tatäl s6i1:

Iata, de atata ani slujesc tie si nici odata po-runca ta n'am calcat. Si mie nici odata nu mi-al datmacar un led, ca sa m6 veselesc cu prietenil mei.Acum insä, cand veni fiul tai, acesta, care si-a papa-dit WA avutia , junghlasi pentru el vitelul cel maigras...! .

Atund I-a ois luI tatal:Fiule, tu in tOta vremea 60 cu mine si Ole

ale mele, ale tale sint..! Ci, se cadea. a ne veseli si ane bucura, cad fratele t6ii, acesta, mort era. si a in-viat, si plerdut era si s'a aflat !

N'ail trebuintei de doctori cei seindtoqi, ci cei bol-ma.


235. Laura]. porcesc.

* Trei copil de Oran se jucard d'a purcOga, inteo dide tOmnd, cu roduri sag cu fructe de laur porcesc.

Laurul porcesc, ce-I dic i turbare, este o buruiéndfOrte otravitóre sag veninOsci. Ea cresce prin locuri mur-dare, neingrijite §i neingrádite. Copiii aceia, fall sämai intrebe pe cineva mai mare, chiar i mancard dinsemintele negrici6se ale acestor roduri. Dar ei, cdte§-trei,se imbolndvird fOrte greti. Si incepurd sà tremure, intot trupul. Ba doi dintr'inii, earl mdncard mai multeseminte, innebunird §i murird, in cele mai grozave du-

reri. Al treilea copil, caremancase mai putine se-minte nebunesci, scdp'd cumare greg, fiind ajutat decdtre un medic, care fuchiemat indat d. sad deaajutor.

A doua di, dupa aceamare nenorocire, inv'etd-torul din sat duse cu sinein §cOld mai multe radd-cini de turbare, le arOtd§colarilor sel, si le vorbidespre dinsele.Atunci le-a

spus cd laurului porcesc II mai dic §i turbare, fiind-caeine mdnâncd din semintele acestel plante, innebune§cesag turbézci; II mai clic apoi §i ciuma-fetei, fiindca-ca ceice gustä dintr'insa, pot sd mOrd de acea bold urdtd,ce-I die ciumci.

Laurul porcesc pOte sd créscd pand la o jumétate demetru. El are cotorul grosut, frunzele marl §i colturate,flOrea alba, ce sémènd cu o zorea colturatd. Rodul lau-rului este ceva mai mare de cat nuca; este verde §i a-coperit cu ghimpi, asemenea verdi. In nduntrul acestorroduri sint semintele cele negrici6se, care sint fOrtevenin6se.

Rgic, torte 1-64 fac copii, cart se jócd d'a pur-cam ca acele semi*.

Cine intrébei, nu grefesce!


236. Judetul.

'*Plasa no-strd impreund cu mai multe pldsi inveci-nate alcdtuisc judqul nostru. In judetul nostru se and...pldsi. Intreg judetul nostru este de atdtea ori maimare cleat plasa nóstrd.

In fruntea judetului se aflä prefectul. Prefectul isiare resedinta in orasul cel mai mare din judet. Aceloras se numesce capitala judetului. Resedinta prefec-tului din judetul nostru se and in orasul... Prefectulpriveghiezd ca sub-prefectil si primaril sd-si facd da-toria. Prefectul este ajutat de- edtre directorul de pre-fecturd 0 de un consiliil judelén, pe care '1 aleg lo-cuitoril judetului. Localul acela, in care se adund si sesfdtuesce consiliul judetén asupra treburilor din judet.se chlémd prefectura judefului.

In capitala judetului se afld si cdte un tribunal. Tri-bunalul se formózd de, mai multi judechtori. Judea-twit cercet6zä si judecd pricinele, ce n'ail putut sd fieimpdcate, nici de primari, nici de judechtoril de ocol.

In capitala judetului se aflã mai multe scOle. Totiinvelatorii si toti institutorii, ca si tOte invgtdtOrele siinstitutOrele, sint sub ascultarea revizorului, f colar,Fie-care judet mai are si cdte un protopop. ProtopopulpriveghlOzd asupra preotilor, a cdntdretilor si asuprabisericilor din judet.

La resedinta prefectului mai e si casieria judetOnd.Acolo se strang si se pdstrezd bEinii adunati de la lo-

cuitori, pentru trebuintele judetului. Tot acolo mai e sio casarind a dorobanfilor 0 a cdldrasilor, cari stailsub conducerea ,vi ascultarea ofiferilor. .Acolo, se andin sfdrsit, si ate un spital, unde bolnavii sdraci sintcdutati de medicii judetului.

Prefectul, directorul de prefecturd, judeatoril, revi.zorul scolar, protopopul, casierul, ofiterii si medicil sintslujbasii sail dereydtorii cel mai de frunte din judet-Totii deregdtorii muncesc si se ingrijesc de binele tu-tulor locuitorilor din judet.

Pe dinfii trebue sei-i respects tótci lurnea. Otaenu-i ascultd, nu-1 respectd, art ii injurei, acela esteaspru pedepsit.

- 2 3 1www.dacoromanica.ro

237. Munca 1n1rumuset6z6, viéta.

** Un teran cumperase odata doul flere de plug ceerail la fel. Pe unul 11 puse la plug si incepft sa aremereti cu dinsul. Pe cer-alt II arunca Intr'un colt depod, ca sa-'I alba la nevoe.

Cam dup un an de dile, cele doua Here se Intal-nira laras. Dar acum ce deosebire mare era intre din-sele ! Cel ce as arat, lucia. i stralucia, par'ca ar fi fostde argint ; tar cel-ce statuse fara sa lucreze, 4ra urat

plin de rugina.Bine trateVise flerul ruginit catre cel straluci-

tor, pe unde al fost ? Ce at dres In timp asa descurt, de cand ne-am despartit ? Te al facut asa defrumos ca razele cele strdlucitóre ale sOrelul !

Unde sa fi fost ? La munca campulut, din zorlde di pana In amurgul serel. Acolo m'am curdfat

m'am gout ctfa, de par'ca nu me mat cunosct....Dar tie, ce ti s'a intimplat, de estl mat urat si matpocit de cat cand ne am despartit ?... Se vede cat decolo, ca. al fost bolnav:!

Bolnav eil ?... Feresca D.clea ! Mam tot odihnit..N'am lucrat nimic. i cigar de aceea me mir, cumde tu esti mat frumos, mat vesel i mat sprinten decat mine !

Asculta-me fartateil Vise flerul sclipiclos,pretine chiar nelucrarea i treindcivict te-ati facut saruginescI, sa te imbolnavescl i sa fit asa de pocit ;tar mie silina i munca dat frumuseteastreilucirea cc le vedi la mine!

Sfinta Scriptura Vice : _infra suclórea fetei tale vdmainca peinea ta !

238. CM de comunicatie.* Omenil umbld dupd treburile lor pe stradd, sail pc)

jos, sail cAlare, sail cu trdsura. In orase umblatut cutrAsura Ii inlesnesc birjarii. In orap mart, ca Bucu-

- 232

si

mi-a4 ci

sisti

www.dacoromanica.ro

rescil,Omenii umbra i cu tramcare§i cu tramvaie.Si tram-carele i tramvalele sém6nà cunisce &Amite, ce sint asedatepe roti i trase de care cal.Tramcarele sint mai mid decat tramvalele. De aceea tram-carul il pot trage call, de obi-ceig, doi sag trei, intocmal catrasura; tramvaiul, find malmare si mai greti, se misca pesine de fier, ca i vagonele dela drumul de fier.

Strada, afard din comund,se dice drum. Pentru-ca in

timpurile plolOse sa nu se facä prea mare noroiiipe drumurl, 6menii asternut cu pretrif. La drépta

la stanga drumurilor Omenil ad sapat santuri, undese adund apa. de piffle. Drumurile ast-fel acoperite cupletris se numesc osele. *oselele cele mai potrivitesint largi, ca sa pOle trece pe ele trel i patru trasuride-odatd, d'a largul bor.

Soselele sint de mal multe felurl. Soselele, care treede la un sat la altul, se numesc comunale. De dinselese ingrijesc sätenii. Soselele, care MO satele cu capi-tala judetulul, se numese osele judetene. De acestease ingrijesce judetul. Sint apoi sosele si mai marl decat soselele judetene. Acele sosele marl trec d'alungultern; de la un oras la altul. Acele se chiémi1 ca sint§osele nationale, pentru-cd ele sint tinute in starebund cu chicltuéla natiunei intregi, sad a statului.Uncle soselele trec peste ape, acolo se zidesc poduri delemn, de Okra, orl de fier.

** Pe camp Omenil umblä, pe jos, pe yotecd, saü peecirare; lar cu carele umblä pe drumura de camp, carenu sint nici ridicate, nici cu santuri pe de laturi. Pelanga sosele, in multe parti ale Orb; sint i drumuri

de tier sail cdi ferate. Pe caleaferatd, Omenii calkorese si duepoveri marl, cu multd repedi-ciune. Pe drumul de ffer tra-surile numite vag6ne legate sir,unul de altul, sint trase de un

ear mare de fier ce-I die locomotivd. In locomotivä seand o cAldare cu abur, ce intOrce rOtele.

- 233 -

le-ausi

plyp12!,

4-1110V'

1 14

t

www.dacoromanica.ro

Pe lângg. sosele i d'alungul drumurilor de ffer sintmal pretutindeni stdlpi, pentru proptirea sdrmelor detelegraf. Pe sarmele de la telegraf se dad semne, princare Omeni i. isi trimit unii altora scirI cu o repediciune,§i mai mare decAt a drumurilor de tier. Scirile prinscrisori le duce si pofta, dintr'un loc in altul.

Pe unde sint rduri,s6menil umbra' §i pe spa cu luntricu plute, cu bdrei i cu cordbii sag nave.

Drumurile §i rdurile se ehi'émd edi de comunicatie.Posta, drumul de fier, vasele de apd i telegraful senumesc majlóce de comunicalie.

239. Drumul de fier.

** Drumul de fier este un smfg,Ce trece munti In zborul sea

S'i rduri, mart, p. yeti ad duel,..i &ail, i raPt, i 'nate shiner.

Drumul de fter, cu-aripi de foc,Duce lumini in ori-ce loc.

.'i 'n calea lut nave belfug,i 'n urma lot lipsele fug.

Drumul de /ler ungce 'n *rOri-ce popor cu alt popor,

El va sddi amor frafescIn ori-ce suflet romlinese.


210. Maul belly.

* Nicolae al lul Stan Gheorghe remase orfan de pd.-rintj, cand era de 7 ant

De atund nimen1 nu-I mal purta de grija. El umblà.de capul lul pe stradele satulul. Manch ce capeth siumbla trentéros, ca val de capul WI. Pe urma il luacarciumarul sa-I muncesca si in schimb da-I dea demancare si imbracaminte.

Dar Nicolae in fie-care cii, cand carciumarul Iesiadupa ceva treburi, se repeclia, ca un desmetic, la bell-tura, si bea pe ce putek pune mana, si yin, si tuica,si basamac. Nicola se Mai un bdét &fix.

In cele din urma, carciumarul, afland de obiceTulcel reii a lul Nicolae, il alunga de la sine.

De atunci baetul urnbla iaras, ail capetail Malpe urma,, se duse in orasul apropiat. Acolo se facüvindetor de cliare. Ce castigh, tot dedeh pe beutura.Adesea il vedeal pe strada, mergend sovaind si. lo-vindu se de ziduri, sati de trecetorl. Une-orl se impe-dich si cadea jos. Cate-o-data il vedeai ca se mai scOla ;alta data. steteh lungit la pamint. De glaba se incerchCate un trecetor sa-I ajute sa se ridice. Nicolae nu seputeh misca, si nici nu putea, sa respunqa ceva, curost ; nu putea, nici ochil sa si-I deschida. Era galbenla fata, cu buzele albastril si, mai mort de obosela.Une-orl cand se lovih de pietre, era plin de sange.La halne era, trenteros, murdar si plin de noroiti.. Lu-mea se adunk atunci in jurul lul ; venia si sergentulde strada si cu mare greti il taraü pana la , secp...Acolo stetea, peste nOpte pang. a doua gi, cand sedestepta...

Asa a dus nenorocitul de Nicolae, din o betie in alta,pana ce intr'o nOpte de Tema, degera, cand a doua cji ilaflara mort de ger... Ast-fel s'a sfarsit nenorocitul de Met!

Befivul -este un om nenorocit. El e urgisit detad lumea.Betia aduce f i mórte.

Betia este un mare peicat.- 235

www.dacoromanica.ro

241. Istoria T1n6ru1u1 bogat.

4* Inteo qi, veni la Domnul Iisus un tiner bogat sil'a lntrebat:

Invetatorule bune, ce bine sa fac ca sä dobandescvieta cea vecInica ?

Domnul Iisus l-a respuns :De voescl sa fil fericit, pazesce poruncile !

pis'a tinerul catre Domnul Iisus : Care poruncl ?lar Domnul I-a cps ;

Sa nu uciql ! Sa nu fad fapte rusinOse si marsave!Se nu furl ! SA nu fil marturie mincinOsa! Cinstescepre tatal teu si pre muma ta si sa lubescl pre veci-nul teü, ca insutl pre tine !

Tinerul respunse atuncl lul lisus :TOte aceste le-am Implinit din tineretele mete. Ce

Inca Iml lipsesce ?Atuncl Domnul Iisus, II privi zimbind si 'I gise:

De voescl sa, fil desavarsit, mergl, i-t,I vinde averiletale, si le da saracilor si veI aye com6ra in cer. Sivino, de'mY urméza mie !

Iar tinerul auclind cuvintele acestea, s'a indepartatIntristat de la Domnul lisus, Ca avea, avutil multe.

Atuncl clise Domnul Invetaceilor sel :Amin, graesc voile, cu anevoe va infra bogatul

"barn imp6rdfia cerurilor !

212. lioria i Clopa.** Dintre Romanil remasl In Ardel, cel mal vitejl si

mal bogatl traiei bine alaturl de boleriI ungure1,1.Acestia Insa asupriel greil pre poporul cel de jos, alRomanilor.

Boeril ungurl adesea lue] Romanilor tot ce agonise],si II bateaa, si il schitingluial Acura 100 de anl, su-ferintele Romanilor, din partea Ungurilor, ajunsera, laculme.


Bletul Roman abYa era suferit in Ora luT, in ArdéLRomcinul era strgin in téra tut!

Casa NI, focul din antra, vita tut de kiwi casa,Apa, codru qi ccitnpia, bucqica de pe 'mai ;Pruncii lui 0, chiar sopa : tot ce are, e'n perire,aci Unguru'O inmates romandsca moqtenire.

Atunci Romanil se hotarira sä se ridice cu putereairnpotriva asupritorilor UngurY. Et aseptaa numal nisceconducetort harnici si viteji. i pe acestia ii gasira invitejil munteul Horia si Closca, nisce Romani vercjIdin Muntil Abrudulul, in Ardél.

Lul Horia it mai cliceall si Nicolae Ursu. Cu Horiasi cu Closca se mat into varasi un vitéz, munténul Crisan..

Cata-si trel s'ail pus in fruntea Romanilor delamunte, ce le dice si Mott.

Romanit, in mat multe hartutell, invinsera sifiagarafrica in Lingua Dar in cele din Irma, Horia cu celdot toyarast at set, ail fost prinsl de catre Ungurl siosandill la mOrte.

Duna mOrtea conducetorilor, Romanil s'ail linistit ;dar si Unguril s'ad mal cuminp, in purtarile lor cmRomanil.

- 237. -www.dacoromanica.ro

243. Cucuta §i mits61arit

* Pe langa laurul porcesc, mai sint i alto buruenivenin6se, precum : Cucuta, maglarita, rodul pamintu-lui, cépa clorii, mérul lupului, laptele canelui i altele

Cucuta séman a, incatva, la frunz ecu patrunjelul. Dar ea cresce maimare, pang la naltimea de un me-tru. La radacina are un fus alb, cafusul roscat al morcovului. Cotoru.este drept i gol, pe-din-nauntru; darcu multe rarnuri. Frunzele sint cres-tate si crete ; ele mirOse urat. Flo-rile sint asezate la varful ramu-rilor, ca nisce umbrelute. Cucutacresce pe langa garduri i pe lan-ga vechi, ba i pe malul bal-tilor.

Tot cam prin acele locuri se aflamciselarita, sail nebuncirila. Se

pole cun6sce Ca pe cotor, pe frunzepe fructe, ea are peste tot, nisce

perisori mid i un fel ode cleiü, cemirOse greil. Ea este mai mica decat cucuta. Frunzele masélariteisint marl, colturOse i lipite de co-tor. FlOrea ei este cu cinci foitebui, ramurita, cu firicele negre. Ro-durile ei cresc, ele, imprejurul

cotorului, si se afla. intr'o We'd.borcanata. Ele cuprind semintele.T6te partile masélaritei sint pli-ne de otrava cea mai strasnicd.

MErigun a .

** Pe camp cresce i inflore-sce, colo in spre tomna, apa

; apol laptele sag 7iérbacare, rupênd-o, Tose din ea

un lichid, ca laptele. In pa duff,la locuri umede si bine umbrite,cresce rodul peimintului sa

vilelului, care se cunOsce,primavara, pe florile roii, ce sé-

mënä cu o urechie de cal ; Tar vara Ii potl cunace peIobitele lui roil.

23 8

ziduri

do-cd-

si

si

-7. gal-

reful,

ipi-corul

iL

www.dacoromanica.ro

laird guna sag. Dómna-Mare, cresce, prin paduriledespre munte, unde acopere poenT intinse. Rodurile eisénAnal cu o cirésä negrici6sa ; dar ele sunt lipite pechid foite verdi.Tot printre plantele veninOse trebuiesc socotite si maimulte soluri de ciuperci. Dacä le rupT sag le taT, dinciupercile venin6se, Tese un lichid si pe data se invi-netesc.

Laurul porcesc, cucuta, meise7arila si meitreigunasint plante veninOse.

Tote plantele veninOse otravesc pe cela ce se atingecu manic) de ele, sag le gusta ; Tar dacä le manancacine-va, se imbolnavesce gra.; ba 'Ate sà si inebunO-sca, sag sa. turbeze. Atuncl face spume la gull si, incele din urma, mOre in cele mal grozave chinurT. Celotraviti cu asemeni buruenT, _mai ales copiii, fOrte rarscapd de o mOrte infioratOre.

Daca cine-va se otravesce cu burueni veninOse, panäce sosesce un medic, este bine sei bea lapte cald, sa2iapei ceildufei cu sdpun, ca sei produed versare. Lucrulcel mai": cu minteinsei este, sei te feresci de ori-ce plantdce n'o cunosci bine !

244. Profetul Ieremia.** Ieremia Proorocul a trait cam cu 100 de anl in

urma Sfintulul Isaia.Ieremia se tragea din nem preotesc. El era mic la

statura, bland la infatisare, cu glas dulce si prietenos.CO cari 11 cunosceati de aprOpe, il lublail fOrte.

Pe vremea Prooroculul leremia, si regil, si poporulevreesc erail rel. CO marl asupriati pe cel midi ; ilpradau fara mila, jure' stramb, luau numele Domnu-Jul in desert, chinuiail si omoraa ca nisce Omenl fara-de-lege. Mal top se inchinati la idoll, ca si paganil.

Sfintul Ierem,a mal intaiti povacti, pe Evrel sa-s1aduca a-minte si sa triaesca dupa poruncile lul D-cleilDar de glaba. Glasul lul resuna in desert. Evreil nuascultara de povetele prooroculul.

Atuncl, Sfintul Ieremia incepa sa ameninte pe fratilsel, spunendu-le ca D lea va trimite asupra-le fomete,ciumd, sabiet 0 robid: i ca_va arde Ierusalimul, cu


foc nestins. Dar poporul 1ndarätnic nu vrol set ascultenici de povetele cele intelepte, nici de ameninfdrileProoroculul Ieremia.

De aceea, D-dett trimise asupra Evreilor tOte pedep-sele, cu care profetul ii amenintase

Un popor strèin cu numele Caldei porni cu r6s-boitl in contra Evr ilor. Vrajmasil inconjurara Ierusa-limul de tOte partile si nu lasar sà intre tiicl un felde merinde in oras... Ast-fel se facu fomete mare, incat mamele isT omoraii copiil si, de 'brine, 11 mancati..In cele din urma, Evreil fura biruitl. Regele lor fuprins i Caldeil *11 scOsera ochil. Gel mal multi dintreEvreI fusera. omoratl, Caldeil arsera -Vote casele si, ora-sul cel mandru al Ierusalimulul II daramara de numal rèmasese pietra pe piétra.

Poporul i regele fura dusl in robia Vavilonului.Pentru bunatatea lul, imp6ratu1 pagan dete vole luI

Ieremia Prooro cul sa remale in patria-1 pustiita. Amarplangea el pe ruinile Ierusalimulul i dicea :

Rduri de lacrimi varsei ochi me pentru ni-micirea poporulul.

leremia Proorocul 10 ubiec patrie ; si némut§i, mal presus de tOte, legea cea dréptei. De aceeaD-d ti a avut mil& de dinsul i 1-a fagaduit cä pentru-putin timp a pdrcisit pe poporul sea ; dar Ca, dupeice se vor pocdi Evreii, cu indurare mare, ii vaadunet lards.

Intocmal ca Isaia, si Ieremia profetul a limit cumOrte de mucenic. Necredinciosil batut cu pletrepapa ce faü omorit.

poveluesce, ameninp, pedepsesce pe vi-novat ; iar pre cel ce se pocdesce, iértet, cdci nu,vrea mórtea pdcdtosului, ci set se intórcol de lapdcate gi set fie vilt.

Cresting serbëza. aducerea aminte a Sfintulul Proorocsi mucenic leremia, in ditla de 1 Maid a fie-carulan. SèrbatOrea Sfintulul Ieremia se mal numesce siArmi/nden.

- 24 o

gO

Fad

D-ded01

www.dacoromanica.ro

245. Constantin Brancov6nn.** Brancovernul Constantin,Boer vechid fi domn creftin,De avert ce A t strangea,Sultanul se ingrijia,.5i de mdrte-1 hotdra,Cdct visirul il para.Intr'o Yot de dimindfd,pi scurtdril luf de vidtd,Brancovinul se scula,Faca blandd el spdla,Barba albd-ft pleptina,La icdne se 'nchina.Pe feristrd-apol cdta,.51 amar se 'nspdimintaDragit met, cocont 'Mitt l

Lelsa(t somnul, vi trezili,Armele vi le Vali/Cd pe not ne-a 'nconjuratPasa cel neimpdcat,Cu-tenicert cu home mart,Ce sparg zidurl cat de tartBine vorba nu sfarfia,Turcit 'n casd ndvdliad,Pe tuspatru mi-I prindeadSi-I ducead de-I inchidead

La Stambul, in turnul mate,Uncle za: fete domnefcl,57 soli mart impirdtefa.Mill acolo nu zdceadCd Sultanu-I aduceaLangd foiforul lid,Pe malul Bosforulut.Brancovene ConstantinBoer vechid, ghiaur hain lAdevir e c'at chititPcin'a nu fi mazilit,Se desparil a ta domnieDe a ndstrd 'mpirdtie ?Cd de mult ce eftI avut,Bant de aur at bdtu,tFdr'a-(I n de mine amd,Fdr' a vrea ca sa-mIclat sermd?---

De-am fast bun,red, la domnieDummied singur o Fie ;De-am fast mare pe pdmint,Cat' acum, de veal* ce sint l

Constantine Brancovene I.171c-mt grdi vorbe viclene/De 11-e mild de copzri de vref, ca sa mai fir.

Lasá legea crestinescai te da 'n legea turcescil-

-Faca Dumneclea ce-a vrealIar pe toti de ne-ati taia,Nu me las de legea mea I.Sultanul din foiforDee semn lid Imbrihor,Dot gelatt veniad cureindSdbiile fluturand,Si spre roil dacd mergead,Din cocont 41 alegeadPe cel mare fi frumos.Si-1 plated! pe scaun, jos,Si cat pala repecleadCapul lute-I retezad...Brancovinul gred oftaSi din gurd cuvinta:Dómne I fie 'n voTa ta L..Cel gelaft lard, mergead

de Cit. p cl. II prim. rur. 24 1 16www.dacoromanica.ro

.57 din dol 10 alegeaiiPe cel gingegC.74.. per neted ci gdlbiii,$1 pe scaun Ii punead

capul it repunead...Brancovenul gred qf44,S1 din suflet cnvintd :

Dcimne fie 'n voia ta!Sultanul se minuna.S1 cu mila se 'nglinA :Brancovene Constardzn,Boer vechlii ci Damn crestin,Tref cuconi tu at avut,Din fret, dot g-f-ar pferdutNumaf unul rimas...Cu dile de vref sd-1 las,Lasi legea crestinésci§i te di 'n legea turcésci-- Mare-i Domnul Dumne-

led !Crestin bun m'am niscut eüCrestin bun a twirl vreab....Tact, drdgu(d! nu mat plangeCd-n plept inima-ne se- fi ange.Tad si mori in legea taCA tu ceru-I cipèti !Imbrihorul se 'ncruntd,Gelalif inaintad.S1 pe bldndul copilabDragul tate fedoras,La pdmint ii arunead,

dilele-f ridicad.Brancovinul gred ofta

Si eu lactamf cuvinta:DOmne fie 'n voia ta !Apor, el se 'ntuneca,Inima-I se despica,Pe cola se arunca,II bocid, if sdrutd

turband apof striga:Alelell Wharf pdganfAlei! vol fecfori de cantTref cocont ce am avutFe tustrei pferdut.Dare-ar Domnul DumnededSd lie pe gandul med :Sd vF ftergelf pe pdmintCum se steys- fora la vent;St1 n'avetl loc de 'ngropat,Nkt copif de sdrutat ATurcit (runt sd oterag,.Si pe dinsul tdbdrad,Ilene mandre i-le rupeaii,Trupu-I de pfele jupulaa,Plelea cu pale-a umplead,Prin noroid o tdvdliad$i d'un palten o.S1 radind asa strigad:Brancovene Constantin,Ghfaur vechiü, ghlaur hain7Cased ochif-a te ufta,De cunosel In pfeleaCant turbatf, Turd, liftd reaDelf rninca si carnea mea,SA sciti c'a murit crestinBrincovénul Constantin !

246. Cimpul.**Ie§ind din sat pe drum, ajungl la loc larg, in camp.

O parte a campulul se ail §i se gm-Ina cu bucate.Partea aceea se nume§ce férind. Alta parte a campu-lul Omenil o lasä pentru zê-rbei. Din campul cu lérba, oparte se paFe cu vitele. Locul, unde pasc vitele, sechiómä pdvine, izlaz sail intaf. Pe alta parte din campse lag sä crósca lérba mare, de cosit. Locul acesta sedice livede. Printre terine i livede se véd drumuripentru care ; se véd ci rOzOre, orl canturl, or brazdece le dice mejdii.

24 2

Inijlaciii,

.Si

ri-a

.51

,,5i

mi-f-alf

legaii,

ta P-

www.dacoromanica.ro

Porumbul, graul i cele:l'alte bucate, dupA ce se coc,se adunI Pe locul lor 1.611-lane miriste. Ierburile se co-sese ; se fac fdnefe. Pe timpul rnuncii campului, terinaeste piing de lurne.

Izlazul este al tutulor Omenilor din comung. In izlazies diminéta la Ovine, vitele, caii, porcii, oile si pAsé-rile érnenilor. Pazitori i ciobani pAzesc si ingrijescde animale, sl nu faca stricAclune prin Wind.

In camp, mai ales, pe cOstele din spre MlézA-di aledélurilor se aflA si vii, sail podgorii. Unele déluri, baunele locuri asedate din camp sint acoperite cu päduride tot felul ca, crang, dumbravd, codru.

Primävara, vara i tómna, campul geme de Omeni,cari vesell muncesc p'amintul. Vorbe, chiote, cantecedin zorl de di, pan'n nOpte, de-ti e mai mare dragul!

&nuns faptul zorilor I Si'n frunziful vdilorGlasul muncitorilor, I Cornul vdndtorilor !

247. Ilora copiilor.* Sub teiii cu frunza lalci,Veni(i copil la joc,

hora la olaltdS'o invártim cu foc !

Sub teii cu frunzaSi sub desis de fag,_Not hora resfiratctS'o invirtim cu drag.

trAésca. Ora,In horA ne legeim ;TresalteAN hora s'o juccim,

Ea unde se 'nveirtesce.Campine 'nverdesc ;Tot omu 'nsutle(esceE joc, joc 'românesc !

s 243

r7

.

laid,

Venitl,

ip

_sea-

www.dacoromanica.ro

248. Scintela.* Un copil de Oran se qrdvise a se tot juca cu td-

cluni aprin0. El se invârta une-orl cu ei prin tinddpe dinaintea usil. Mare chef Meek când veded scan-

teile scdparand din tdciune si sdrind in drépta 0 instânga.

0 data, când pdrintil OA nu 'mail acasä, incept' O. se-jOce 'lards asa cu un tddiune, pe dinaintea usil. 0 scan-tee mai mare zburd sus de tot si cdcjh pe acope-risur easel. Casa erh invelitd cu pale. Pale le luard in-data foc si incepurd s ardd. Dar copilul, zäpdcit dejocul ski, nu baga de seamd. Child el prinse de veste,isbucnise flacdra d'asupra easel. Atunci copiluluifried si fugl, fard ca sa chieme pe nimenl.

Focul se intinse repede. Inteo clipd cuprinse tOtdcasa. Erh un lucru de spaimd Tot-I aduceail doniti cuapd, ca sä stingd focul ; dar nu mai erh mijloc ! Fld-cdrile patrunserd in tOte pdrtile easel. Totul arded desus phnd jos. POretil incepurd a se surpa. Se vedeh inodale, cum ardeati paturile, si scaunele, si mesele, sitot I In ca.te-va minute t6td casa se prefacti in scrumsi in cenusd.

Parintil acestul copil nu mai aveati casä. El nu mallaveati uncle shi secja, uncle sd lucreze, unde sä dOrmä,El n'avead nicl haine, nici de mancare ; ei n'aveailniM bani sä cumpere alto paturi, alte scaune, m esesrufe, haine, bucate si vase. De casd nici vorbd!

din Cornea, cu stare, ise fdcurd in cdte-va act-suiri sdraci.

rlangeati, val ! bietil pdrinti!One era de vind ?....Copilul, care se jucase cu- focul!

vri/ /xiairtte/i/c" &radii /0/e/

7111/WW.

249. Muptelul, coda tiorecelului i isma.Prin fan* i prin livede crese o multime de TerburT, cu

flori mirositóre, care slujesc ca doctoril in unele bole. Asa estemusetelul, cOda orece1ulu i isma.

2 44

II fa

si

'al

t

www.dacoromanica.ro

Mufe:elul sail roman*: crescecamp, ci si pe marginea dru-inurilor. si prin curtile caselor.Musetelul are tulpina Terbrisq cumaT multe ramurele. Frunze le iisint crestate si imptrtite in fire &

subtirT. Florile museteluluT sintla mijloc galbene ; Tar la mar-gine, albe. Ce miros placut rës-pandesce musetelul! Din florileuscate de musetel se face celmaT bun cealt pentru durerl de:stomac.

nu numal prin livede si pe

Attics sat

Cdcla qorecetului cresce maT.adesea prin livede. Este maT m arede cat musetelul. $i coda so ri-ricelulul are tulpinä Terbdsä sirtmurcist. Frunzele II sint lung-uTete, de colOre verde-in tu necatt ;Tar floricele at coldre albt. Dinfrunzele si din florile acestelplante se face .un fel de ceait1,ce se bea in anume bile satdurerT din ntuntru.

minta cresce. si de la sine prin livede, si r6s--ditd prin grtdinT. Isma are rämurelele verdi satrosiOre. Frunzele ismeT ail forma ouluT si sin tdintate, pe marginI. Floricele cele albastre sintasedate pe virful rtmurelor. Isma are un mirosforte placut. De aceea si din ismä se fIerbe unceait placut si folositor, pentru ceT ce suf6r destomac.

Musefelul, coda sorecelului qi isma se chiémd, cdsint lerburi medicinale

245

vt" b

f rils

'

at

e/

www.dacoromanica.ro

250. Munca i economia.

**In comuna Gorgani, nu departe de Bucurescl, trdiatidol fratl stiracl, Petre i Vasile. Acestl frac! nu semë-naü cu altuL nicl de fried.

Petre n'avek nicl poftä de muncd, nici poftä _de trait"'mal bun. El se multumik cu o bucata de mdmaligutarece i cu nisce halne, ce nu le-al fi ridicat nici dejos, i pe care le arunca frate-seU, orl vre-un vecin.

Ce sä mal muncesc cheek adesea Petre.veg eU ca n'am nicl un noroc! Unde nu-1 nimica,acolo nimica se adund.

Asa s'a i intimplat. Petre a remas Iota vieta lul unLasei me' set te las, un calic gird nimic !

Nu tot asa era nea Vasile. El cu tota casa WI, se sculadimineta, I1 orânduia lucrurile bine_si frumos

Apol cu o sfintei cruce cu un Dómne ajutd! seapuck de muncd.

Si din nimica se póte face ceva, cu ajutorul luiD-cfe4 prin void omuluii0 qicea adesea nea Vasile.

Al asa, maine asa, si tot asa muncia nea Vasile cixnevasta sa din cap de qi i pana in n6pte. La inceput,merged greg si incetinel. Dar vorba lul. Si din nimicase face ceva i da inimä la munca i rOdele muncil i totmaria nadejdea. Tofil al sel erati bine si erau sandtosT, \re-sell si voiost

tot maI remdnek ceva lul nea Vasile din cc:Wig, cevace puneet de o parte.

De la o vreme, incepü s5.-1 mérga i mal bine lul neaVasile. I crescurd dol Mete! ca dol smeisorl. i aceia,unde nu gandial, acolo 11 aflal, la muncd.

Prin muncei neobositd, prin economic fi ci& aju-torul nea Vasile ajunse cel bogat ficel mai veclut om din Gorgant

Iar frate-sea Petre ajunsese ca val de capul trainddin mila lul frate-sed si din pomana streinilor.

Muncesce copile, cad munca e viettt!Prin munca, tot omul ca 'n Raid se resfatd..

246

unul

Pill

lu D-clef vial

din-dl-depi

p1

tut,


Trándavul in lume e nenorocit.De Domnul, de OmenT el e urgisit.

. Sfinta Scriptura asa ne invata :Tot cel ce 1300 grijd are de prisosit. Cel ne pur-

tator de grijd, in lipsd va fi.

251. Filea cea bunii.(Deprinderi gramaticale pntru timpurile verbului).

"Regele unel tell marI trecea odata calare printr'unsat, fara sä-1 cunOsca cine-va. Ajungendu-1 setea, cumera. si. cald, a cerut apa de la o fetita, care chiar ye-nib. de la fantana, cu donita plina. Ea indata alergala dinsul si, ridicand donita pe umer, I-a dat sa bea.

Buna 0 vrednica copila e01 tu ii Vise regelemultumindu-I. Dact aI vrea, eü te-as lua, cu minela oras si te-as da. sa invetl carte.

Carte as inveta bucuros, Domnule, respunse fe-tita, care nu scia cu eine vorbesce ; dar de aci, dinsatul nostru, nu pot sa me duc, ea cine o sa. Ingri-jesca de mama, care e bolnava ? !

Dar unde e mama-ta ? intreba regele. Voitis'o lied !

Copila duse pe rege inteo coliba, unde biéta mamaa fetitil zacea pe nisce pale, slab& si gemend de du-reri. Ea se tangui regelul cat e de bolnava, de saracasi de nenorocita si ca de sigur ar muri indata, de n'aringriji fetita el de dinsa.

Aceste cuvinte le Vise ea tremurand si plangend.Pe rege insus rag podidit lacrimi de mila, pentrumuma, si de bucurie pentru inima cea buna a vred?nicel fetite.

Pe urma, regele asa a vorbit cu glas dulce :Voia ingriji ca sa avet.1 case. mai bunk unde

n'o sa ye lipsesca nimic. Pe fetità o voia ajuta ca sainvete carte si-1 daruesc 5000 de lel pentru vremeacand se va marita.. Apol, la plecare Vise :

Asa se ingrijesce regele de fiicele cele bune alesupufilor sa !...


252. Trifolul i Sulfina.

Tot ierburi medicinale shit §i trifoiul qi sulfina.Trifoiul crepe de la s ne

prin fdnete, in locuri ma graseDar el se cultivä i anume prinlivede, fiind-cd trifoiul uscateste cel mai bun nutret pen-tru vite. Trifoul are o tulpindierbo'sd cu mai multe rdmurele.Frunzele trifoiulu sint a§edatede obiceid cate trei impreuna,in forma palmei. Floriceleleform6zd buchete rotunde decolóre albastrd sad albuie. Din-tr'insele, dupd ce uscat,se face un fel de ceaiii. Darma mult se cultivd trifoiulpentru hrana vitelor.

Sulfina crepe prin porumbi§ti, pelanga drumur i. pe anturi, pand la oinaltime de un metru §i mai bine. Tul-pina sulfinel este §i ea TerbOsai §i nuprea grósä, pe cat este ea de inalta.Frunzele Ii sint märicele, cu marginidintate i impdrtite in trei pdrti, informa frunzelor de triton". Floricelele ail

0 forma de ciorchine. Ele all colóre, degalbend ; dar este sulfind cu flOre

ci alba, sari chiar albastrd. Sulfina areun miros pldcut, une-ori mai slab, alte orimai tare. Ea inflorecce prin Iunie i prinIulie. Frunzele i florile sulfinel se punprintre vestminte pe care le api5rd incontra moliilor. Frunzele uscate se in-trebuintezd §i ca

MuMelul, coda precelului, isma, trifoiul sul-- 248

**

s'ad

i

obiceid,

iIto

www.dacoromanica.ro

fina sint plante lerbóse cu tulpine rdmuróse. Toteacestea se maI clic si ierburi medicinale.

Sint 0 alte plante, din ale cdror pdrti, fierbên-du-se se fac doctorii pentru anume bole. Asa estechimenul, florile de soc si cele de teiii, semintele deienuper, rdddcinele de pdtrunjel, cele de cimbru,pelinul fi allele.

In ce sémënd plantele medicinale cu cele otrávitOre ?i..lin ce se deosibesc unele de altele ?

253. Ce e tata ?

* Tata-men este plugar ;Are plug i are car.Vara el in cdmp se duce..i bucate ne aduce.

Tatamai este thmplar ;El lucr4d brad, stejar.Cu barda mi-li't cioplesce.Lucruri mdndre tot galesce.

Tata mai e croitor ;i lucr4d cu mult spor.

Cu acprul tot grlibevePdn'ce baina isprdveFe.-

Tatiilmeil este cizrnar ;Om ca el gdsesci cam rar.Tale talpd, tate piele.'i face civne din ele,

Tata e negutator ;Vinde mar fd tuturor.Ori-ce lucru-ti trebutesce,La el prea bun se gOsesce.

Tata preot se numesce ;La altarul sfint slujesce,El, la bunul Dumecleii,I,st inaltd glasul sett.


Iatal melt qi tateil tellSei nti-i tile Dumnede4 1Tot in bine set spordscdCa de nal sd ingipsca !

254. Agricultura, industria i comerciul.* La campie si la del tCranil lucrézai sag cultivd pa-

mintul. Pe acolo, cresc grail, orz, secard, ov6z, porumbsi alto bucate. Munca te'ranulul se chliimas cultura pd-mintului sag agriculturd.

La campie, la del, ca si la munte, te'ranil tin apol sitot felul de animale : Vacl, bol, cal, ol, capre, albine §ialtele. Acest fel de munc5, se chIémt crescerea vitelor.

Pe cOstele dOlurilor se cultiva vild. Acésta rodescecu belsug struguril, din cari se face vinul. Prin livedlcresc tot felul de pomi sag pometuri.

Teranii se ocupd mai mult cu agricultura, cu creg-cerea vitelor gi cu pometuri.

Teranul adesea 41 face singur plugul, grapa, carulsi alte unelte trebuinclóse. Teranca face tot felul depanzeturi side halm) pentru totl casenil. Uneltele cesi le face teranul si lucrurile facute de t6rancd formCzdindustria saiténulul.

In targuri si in orase, Omenil nu muncesc numal lacamp. Unit' fac cizme, altii haine si, lar4, altil fac felde fel de unelte ea : Securi, cóse si mobile de tot felul.Acel Omen1 se .chlémà megtegugari sail rneseriagi.

Produsele lor forméza industria megteguyarilor.Atat mestesugaril cat si téranil, dacd sint silitorl la

munca si nu cheltuesc prea mult, pot as): fac5. starefrumOsä. Asa apol, pot sä trdlésca el cat se p6te debine.

** Dar nici atenil, nicl mestesugaril nu '§l pot face, el'MOO, tOte lucrurile trebuinciOse. ShtOnul si mestesu-garul nu pOte sä lucreze singur campul, ca sä albd bu-cate. $i satOnul si mestesugarul este silit sa vin4d dinprodusul lui ce-I prisosesce si, pe banil cap aa li. sd issicumpere de ce are nevoie. Locul, unde Omenil se adunalca sá vindà si se cumpere, se chlémà bdIciii sag tdrg.Schimbarea in banl a produselor de prisos si cumpO-rarea altor lucruri trebuinciOse, se chlOmd comerciii.Omen% carl se ocupd numal cu cumpOrarea si cu vin-


area produselor deosebite, se numesc comerciang §ineguldtori. Cei mai multi comerciaati traesc prin tar-guri ; dar mai ales prin ora§e.

Agricultoril sint apr6pe toti Romdni. Printre mqte-ugari §1 printre comercianti sint lust multi striini

Lucrul cu minte este ca, Roman% pretutindenea, sa in-.vete §i meOqugul §i comerciul.

Agricultura, industria i comerciul sint lucret-rile de cdpetenie ale Omenilor.

255. Intemeiarea Romel.** In partea despre Apus de la noT, cale de o

jumatate cu trenul, este o Ora frum6sa, caldur6säbogata, care se chléma Italia. Cam in mijlocul, acelejt6ri este o cetate, mare, veche §i vestita, care se:chiémaRoma. De pe acolo ne tragem §i nol ; de aceea ne nu-mim Romdni.

In vremea veche, veche de tot, sint adica acum doulmil §i cinci sute de ani, era in Italia un rege, anume

Numitor. Acesta avea numal o fag, numitä Rea Silvia.Tocmal cand Rea Silvia näscuse dol prunci Pgemeni,se scula Amuliü, un frate al lui Numitor, Ii birui inrkboiti. i Ii hichise. Amuliü porunci. sà se omOre ReaSilvia; Tar pe gemenil el prunci II puse intr'o albiedete drumul albiei pe raul Tibru, care tocmai erareVersat.

Tibrul duse la mal albia cu copii §i, find-ca locurile pe

- 2 5

§icji

§i

i

www.dacoromanica.ro

acolo eraii pustii, abia se gasi o lupdiea numai, easa7, hrdnésed. Pe copil gemeni il chema, pe unul Romul0 pe cel-lalt Remu. Romul 0 Remu supserd dar laptede la lupdied i se fdcurd marl 0 voinici.

Atunci el se duserd la unchlul lor Amu lib, 11 gonirdde pe scaunul domniel §i puserd, In locul lui, pe bunicullor, pe Numitor.

Acesta, drept multumire, cd'l scdpaserd din robie, le,dete vole sd eladésed o eetate, chiar pe locul unde IIcrescuse lupeica.

Dar indatd se näscb neintelegere Intro Romul §i Remu.0are dintr'in0I dol are sd fie mai mare peste cetate ieine din el sd'I dea numele ski. In partea locului ere"'Opte (Muff, respandite in campie, d'alungul rauluiTibrul. Romul §i Remu se invoird ca fie-care din el sdse urce pe cate un del §i, cdruia i se va areta pe cerun semn mai bun, acela sá remale stäpan pe cetate.

Remu vedii mai Int-aid sae vulturi, zburand pe cerd'asupra capulul. Dar indatd venird doi-spre-deee vul-turi peste capul lui Romul §i'l aretard cd este maivrednic de cat fratele se'il. Dar acuma, Remu nu vol O.se tind de involéld 0 fu pedepsit.

Romul remase stdpan pe cetate §i li dete numele seg.De atunci, ea se chiemd Roma.

Roma crescb, rnereb §i ajunse intr'o vreme a fi std..pana lumii intregi.

256. Innáltarea Domnulal Mils liristos.Rusaliile.

*La 40 de ciile dup5. inviere, Domnul Iisus impreunäcu prietenii sel ail ie0t afarl de Ierusalim, pe munteleMdslinelor, sail al Olivelor. Acolo le-a spus ca Dinsulse va duce iara la Dumnedeti TaW, in cer, de undea venit. Prietenil se1 s'ail intristat ; lar Domnul Isus1-a mangaiat spunendu-le ca in locul sell le va trimitepe Slintul-Duh. Acesta o sel reMdie cu ei pind lacapetul lumei.

Gaud vorbia. ap, Domnul Iisus ridicel mcinile fi itbine-cuvintel, cum face cu mâna parintele .preot atecrWin1, din up, sfintuluT altar.


qi s'a intimplat, pe mind i-a bine-cuvintat, s'a de-partat de ladinfii fi unnor l'a luatde la ochil lorgi s'a indlfatla cer, unde s'aasedat de-a-

drepta Tata lul.Apostolil s'all

tutors in ores,si acolo astep-tath pe Duhul-

Sfint. A decea di de la Innaltarea la cer a DomnululHristos, apostoliT erati adunatl la un loc...

Si Pith de Ore s'a gicut tunet din cer ca deun vent ce vine cu vifor fi a umplut tact casa,uncle fedectic .. i s'aii umplut toti de Duhul-Sfint,fi ait clipelat curaj qi putere, fi a4 inceput avorbi intealte limbi, precum le-a dat Duhul-Sfist avorbi.

La Rusalii pthznuim coborirea Duhului-Sfintpreste Apostoll.

Cthciunul, Pascile, Innaltarea si Rusaliile sint s&.-bAtorile cele mal marl si mal frumOse ale crestinilor.Atuncl, mai ales, trebue M. mergem la srmta biserica,sa. ne rugam si a multumim lul Dumnedeil pentrut6te bunatMile ce ni le darulesce, nouk Omenilor.

257 Tara.*0 ! mult Suet place vara,Cu verde Wort stufise ;Cu pomii Alia de rode.Cu granele, secara ;

Cu luna cea curata ;Cu aerul cel lin,Cu pasdri cântatore,Cu fluturif fie flare;Cu siufir de miere plini !


Cu holde marl frumóse;Cu sAicul, care cade.Cu neiptea instelata,Cu cerul oel senin,

Oki rar se afla besne;Cad tot e veselie.Caci roga scantegza,Clod (Elia se iveice ;

0, vara, caletorul..Sa um6le-1 lesne,.'i-n :munte, §.i-'n camfiie,CacY rece e izvorui;

Cact raza luminézci..,5i and se osteneKe.0 umbra se intinde,Fn brafe il cuprinde !

258. Okinda $1 dovlécul.

*Un Wan, om guguman, dar care se credek fOrteIntelept, cum se cred totl gugumanil, ajunse odata Incalea sa, peste camp, pe malul unel garle. Pe acelcamp el vega vrejurl slabe §i lungl, cu frunze ver41,lipite pamlntulul; lar printre frunze, eraü risipitl omultime de dovleci, galbenl frurno0 0 marl cat o banita.

Pe malul garlel era un copac gros, nalt §i frumos,cat sa umbrOsca o turma Intréga de ol. Copacul era,un stejar batran, ale canal ramurele erati pline deghinda cOpta.


Se ulth teranul la ghinda cea mica, aninata tn sus,de stejarul cel mare; se ulta si la dovlecil cel mailasternutt pe jos, printre vrejurile mol si slabAn6ge:

Hi! dise el, dar nepriceput a fost eine afacut astfel de randuféla. De m'ar fi intrebat pe mine,as fi pus sa. créscei dovlecil cel marl pe ramurelestejarull a ; lar ghiinda cea 'micel a fi lcisaro sdcrésccl pe jos, pe aceste mid vrejuri.

Dupä acésta chibzu1616, el se aseda la umbra ste,jarulul, cu cOsa langa dinsul si, obosit de asa gandurladand, incepa sä motale si pana.-una-alta, se si asedacu fata in sus, sa Una. un somn zdravan. De odataInsa il trezi din .somn ceva, care II add drept, pe nas.Se destepta speriat, puse mana la nas si, vèdfi ca era.o Wtä ghindei picata din copac.

Bine c'a fost o ghinda vise el, dad era, do-vl6c, r6maneam cu nasul frant!... ,

Dómne ferefce! Las' ! cet tot bine s'ci geinditDumneclea de a pus ghinda in copaci 0 dovleciiin bostcincirie... Se vede cei tot ell sint un gu-guguman !

259. Iubirea de meserie.e Dumitru al Sandel, din Puci6sa, avea, cinci MeV si

numaf o casuta, un petec de grading si o mica. livadade prunl sail o siliste.

Petrick Maul cel mal mare al luT nenea Dumitru,chiar ispravise sc6la din sat, cu succes fOrte bun. 'fatalBM parale nu avea. sa-1 dud la gimnasiu, la Targo-viste. Ast-fel se tot muncia cu gandul, ce o sa..fie debletul Petrica, flind-ca erail saracl.

Intfo di Yata ca nea Dumitru se intalnesce cu ba-trinul lor inv6tator. Acesta chiar fesise la pensie. In-vqatorW era, lubit si stimat de tOta lumea, pentru sfa-turile lntelepte ce le da Omenilor.

Buna diva, nea Dumitre ! Uncle te dud P.... Cemal fac1?

- 2 5 5

'

www.dacoromanica.ro

Multumim D-tale, Domnule invetator... Sint M.-natos si lucrez cat pot. 14 lucra. si mal mult ; darn'am unde. Scil D-ta, ca eti n'am pamint, de munca.

Dar bine ca te intalnil. Chiar era. sa yin la D-ta,acasa, sa te rog de un sfat si. de o inv6tatura. D-ta bu-curos ne povatuesd, si pe bogatasI, si pe nol, pe ceI sarad.

Prea bucurbs, nea Dumitre, daca-ti p6te 11 deceva folos sfatul metl. Vorba nu costa parale!

Scil, Domnule invetator, Petrica al mei) acii aispravit scOla. El e un ba6t fOrte cu minte. Nu-I chipsa-1 dam sa invete mal departe. II place sa tot clo-plésca si cu securea, si pu barda, si cu cutitul, si cutot ce-I pica in mana.Asa, m'am gandit sal dail lao meserie. Sa'l fac un dulgher harnic. Vecll D-ta, penemtul Adolf, ce bine traesce. i el, si nevasta, si copilluI bine imbracatT, bine traitl, totl vesell si voiosl !

FOrte bine te-al gandit, bade Dumitre ! SciI D-taclic6t6rea :Meseria este brdfard de aur. Pacat ca.nu s'a gandit l'al d'astea parintil nostri. De te dud laTargovisce, la Ploesci, la Bucurescl si in or-ce oras dinWA, tot de mesterl str6inI dal: Nemtl, UngurI, Italienlsi mal scie D-cleti ce...

Mesterul este tot cu paraila in mana. Scil oicaOreaCu clocannl face banul.Pe and slujbaqul, adesean'are nicl o para in pungA.

E vremea, nea Dumitre, sd ne gdndim 0 noi,Romdnii la meseril. Mal ales pariiall ca D-ta, cadn'avet1 pamint, dar copiI destul, cad, Ian, gandesce-teD-ta, cand toil copil D-tale vor fl marl, unde sail puecasele. Uncle sa muncesca ? Cu ce sa tra6sca ? Deaceea sä dal, nu pe unul ci pe dol, pe trel si pe patrula meseril. Unul va fi rotar, altul ferar, al treileadulgher si al patrulea cojocar. La inceput o sa. lem6rga maI grea ; o sa sufere si de Mine Vote. Dartmal tarclia, sa. yell ce bine o sa ajunga. De aceea ipcliceam, ca fOrte bine te-al gandit, nea Dumitre. D-cleilsail ajute I

FOrte itl multumesc, Domnule Inv6t,a.tor !


Mane, cu nOptea in cap, si plec la Targoviste si '1

bag pe Petrica al mei1 la un dulgher, cad la asa me-serie v0. al trage inima.

Si nea Dumitru asa si facn cu Petrica ; asa facil sicu alp trel baep de al s61. Pe unul singur, pe cel malmic il tinii pe langa sine, acasa, la mica lul gospo-darie.

Asta-41 cel mal de frunte meseriasl din Targovistesint baetiI lul nea Dumitru al Sande! din PuciOsa.

Cu ciocanul face banut.Meseria este brdtardde aur.

260. Irisul unel copile.

** Odat'o copilitaVisit un vis fruinos:Erd intr'o gradinildLa Agri plecata jos.

..i. 'ncetipr venirdLa ea trei ingera...Frumos o salutard,Cerend din jlorl fi ei.

P.dars prea bucurósdDin cele ce-avem nol.Dar # vol sd-mi aducetiDin care cresc la vol.

.i ingerii venirdTinénd al lor cuvint'aduse flori din ceruriCopilel pe pdmint:

Modestia fu intdia:Blandetea ii urmd ;Sinceritatea sfintdCorona o incheld.

261. Cele patru timpurl ale anulut.

Deprinderi gramaticale. Analizci.

* Noptile scad. l?ilele cresc. Sórele luminéza. Aerulse incalde§ce. Zapada se topesce. Pomii acum vor in-flori. Copacil vor invercli. _Dealgala§ele randunele adtmane se vor intórce la not Albinitele bazaie. Bró§cele

h.:. de Cit p. cl 11 pl im. rur. 257 17

www.dacoromanica.ro

ordcalesc. Turmele pasc. Mieil, cu sutele, alérgd. Copil,ate dol, O. cate trel i mai multi, se Oa. p'afard. Elhabar n'ail nicl chiar de mancare. Grddinarul silitorsemend. Apol, el I§ udd grddina. Plugarul harnic ard.

Ala este primeivara !SOrele arde. Tunetul bubule... Cirwle se coc. T6ra-

nil cosesc. Holdele aciw se vor ingalbeni. Omenif vorsecerd. Plugaril vor treera. Gräuntele se venturd. Cam-pul geme de lume.

Asa este vara !S'ail secerat spicOsele ! S'ail copt pOrnele. Unele se

culeg. Se coc i struguril. Frunza a inceput sä ingdl-benésed ; suflatd de vent, ea cade la pämint. Pdserileedletóre ati inceput sd. plece. Teranil adl, mane, se vorapuca sd are, de tOmnd. Zilele scad. Noptile cresc. Ae-rul s'a récit biniwr. Adesea, cliila cade cate-o p101e rece.Dimineta te pomene§ci ed peste nOpte a brumat. Flo-rile se ve§tedese.

Afa este tOmna !Sórele resare tot mai tardiiI. Se inserezd tot mai de

vreme. Aerul se tot ráce§ce. Incepe crivétul eel rece.Cerul se imbracd cu o haind cernitd. Une-ori se punecate-o negurd grósä, de nu vedi trel pa§1 imprejur. Inteobund dimineta te pomene§el eà o haind albd de zdpaddacopere pdrnintul, cat veoll cd ochil. Gerul crepe. Omenilse adund, in casà. Focul arde in sobd. Cum o sã lunecesäniile pe zäpadd ! Afärd, la camp, e liniFe, e thcere. Id,colo, mai zbughe§ce un blot iepura§, din zdpadd. Din colo,sare o vulpe cu o WA', cat o mdturd. Lupil i alte flarestdpanesc pddurile i codril.

_Ala este i6rna !

lérna cdnd e frig 0 ger,Flori si, iérbd, tote pier ;Prirravara le invitePrin grddini 0 pe cdmpie;Vara, tOte cresc cu sporCa un minunat odor.TOmna 'not le vestedefce...Si tar gerut le stdrpere.

258

si

.

-


282. Die6tori 0 Inv6titturi.** Din scantela midi se aprinde focul mare.lilu 41, mari lucruri socotesc,si Ilia mid nu isprdvesc.Ce pop face acli, nu kith pe mane !Mai buncl-i o pace strambd de cat o jadecatei dréptd.Feigeidulélei datde clatorie curatet.Lege,limbd 0 obiceiurt,lucruri sfinte la streimosi era&Dumneclea ce hotetre.sce,negresit El 0 'mplinesce.Fdret bunul Dumnecleitiin zadar e lucrul tga.Bristos din morti a inviat ;pe noi de mórte ne-a scdpat.

263. Plantele i gruparea fiintelor.** Pomii, copacii, legumele, florile, Terburile *i burn-

lenile se sémènd, cresc, se nutresc *i se sporesc. Va O.died, tOte lucrurile aceste ail viétd ; tOte sint vietcifisail fiinte vii.

Nume*ce alto fiinte vii ! Animalele Med se *i. mifeeidintr'un toe intr'altut i ag f i simtire. Pomil, copacii,legumele, florae, ierburile *i. buruienile n'ail simtire ;ele nu se pot nici mi*ca, ci stau implantate in pdmint.Fiintele acestea se numese plante.

Dacd scOtem din pâmint un meri*or tinOr sail altäplantd, vedem la dinsa, tocrnai ca la animale, trel pärtide cdpetenie : Radacinele, trunclaut §i crdeile.

RAddcinele se intind prin pamint. Ele tin planta inpdmint *i dintr'insul ii duc umedeld, cu care se hrd-neve planta. Radacinele sint de Mai multe soluri. Dinradacind se ridicd in sus trunclaul. La arbori *i lacopdcei, trunchiul se chiOmd tulpind. La legume, la flori%si la buruieni trunchiul se nume*ce color ; lar la ler-buff, la grail *i la cele-l'alte bucate, se chlOmd pafg.La unele plante *i mai ales la copaci, din trunchiil crese

25 9

,

www.dacoromanica.ro

crdcile. Din crAci cresc ramuri, si din ramuri ramurelepe care cresc frunzele, florile i fructele. i frunzele,ajutd la nutrirea plantei. Frunze le ail o multime degdurele mid, ce le (jic pori. Prin pori rèsufld planteleintocmai ca dmenii prin pldmâni.

Fructele copacilor, dacd sint bune de mâncat, sechlémd p6me i copacil se numesc pomi ; celor-l'alticopaci de dicem cd sint arbori.

Plantele, intocmai ca anirnalele, nu le pot face dmenii.Pe ele le face, sail le produce natura. Do aceea ani-

malele i plantele se clnémd produse naturale. ,fi, pie-trile i mineralele sunt produse naturale.

T6te plantele, impreund, form6zei clasa sag impe:raga plantelor.

Animalele i plantele se hrdnesc si so inmultesc cuajutorul unor anume organe. De aceca animalele f iplantele se 4ic cd ant fiinfe, saii produse organic&Pietrele i mineralele n'au organe ca animalele i caplantele. Do aceoa pietrele i mineralele se numescproduse neorganice.

Deci, tOte fiinfele §i tOte lncrurile din naturd sint,sag produse organice, sa produse neorganice.

In ce sémëna si in ce se deosibesc plantele de ani-male ?

Dar de minerale ?


264. 10 Mail 1SS1.(Malestätilor Lor Regelui Carol I si Reginel Elisabeta)

** Sus pe del, la Catedrald,Vecl mul(imea alergdnd ;Si armata, a (era falei,Stegul tricolor purtand.

Cine-i Vitézul ceilare,De viteji inconjuratCa 'ntre stele melndrul sdre,Ce strciluce infocat ! P.

E Mdrirea Sa Regala,Bunul nostru Domnitor !E a (era ndstre fal4,Este primul Lupteitor.

eine e .Acea femeeCu chip meindru ingeresc,Cu ochig dulce ce sointee.Cana ranii1 o privesc ?

Este falnica Regina,Este-un suflet smuls din BahlCc durerea-n pieptCdnd aucli

Salutafi-i cu lubire,Cu supunere onor !Urati le fericireSi un mandru viitor!

- 2 6

i

alind ,dulcele-i graiii.

$ i

twww.dacoromanica.ro

265. Dumneleil A-tot-puternic.

** Mica /16re care crescePrintre ierburi si 'nfloresce ;Pomii mándri din grddinetin a lor pompd deplind:Nu-'s fdptura omului,Ci-'s zidirea Domnulul.

Codrul vesel in verdétd ;Muntii nalfi pcind la eget' ;Apa-'n rduri curgetóre ;Om, Pitt viefuitóre ;Cerul; mdri ,si-'ntreg pcimintul,.Le-a zidit Dumnedeti Sfintul.

in veci fie prea-mdritCel-ce tote le-a zidit !Imperat, in veci statornic,Dunine(leil A-tot-puternic!

FINE


TABLA DE MATERII

TRIMESTRUL IPag.

1. Sdre le rësare (Poesie de G. Sion) 72. Diminéta 83. RugAciunea Diminetil (Poesie ss.) 94. Pranzul in Familie 95. Sérpele easel («Albina*) 106. Lumea (Dialog) 1

7. Facerea Lumet 128. Hal la rill (Poesie) 13-

9. Cartea de citire 1410. Ghicitdre 1511. Adam si Eva 1512. Jocul aD'a VrAbiile, 1613 Rom 'Anil in munt1 1614. Pe camp 1715. Rau let (Poesie 18.%)16. Rèutatea dmenitor 1817. GrAdina 1918. Ghicitdre (Umbra) 2019. Potopul 2120. Negru-Vodif. (Poesie 21.%)2 I. Nucul i. 2222. Punetele eardinale (Escurstune) 2323. Curcubeul hit Noe 2424. Pi.una si mama el 2525. Alt1 poml de gi lding. 2626. Bogatul nemilostiv , . 2727. Mama ci fetita (Poesie V) 2828. Nuca 2929. Vita 2930. Nucul 0 vita 3131. Buna-vointA cAtre servitorl . . ......... . . 3132. CAntecul lifinduniell (Poesie

Turnul Babel3233

34. GrAdina de legume 3435. Bucur Clobanul 3436. DAmbovita (Poesie .%) 36

. .

s.)33.

.

www.dacoromanica.ro

IIPag.

37. Orientared in clad 3638. Faso lea 739. Avram In plmintul Canaan 3740. Ceapa . . . . 3841. Fetita si Porumbita (Poesie ') 39Ag. Planul clasel 4043. Scumpul maI mull pAgdbesce (Dupi Riureanu) 4144. Vartta si sfecla 4145. Jertfa lul Isac 4246. Castravetele si pepenele 4247. Fetita murdari 4348. Planul sceolel 4449. Dragos-VodA la vinAtóre 4550. Orientarea dup. stele 4751. RugActunea de sérl (Poesie ,*.) 4852. Bunul *cola/. 4953. Ce te legeni codrule ? (Eminescu) 5054. Datoriile cAtre bAtrAnI 5055. Culnea sag bucAtAria 5156. Cum e tómna? 5357, Canele credinclos 5458. Curtea 5459. Animalele domestice patru-pede 5560. Mita catre animate 5761. Gbicitóre (MAgarul) 5862. Capra 5863. Calul credinclos 5964. lacov si copiil 01 6065. GAsca si rata 6166. Cele douà capre 6367. Gäina si Curca 6368. Corpul omenesc 6569. lubesce curAtenial (Poesie 6070. VAilul 6671. Ghicitórea. (Ochil) 6772. Un copil la cliva tatAlul (Poesie .,*.) 6773. Condeele lul VodL 6874. Autjul s 6975. Ghicitóre (Urechile) 7076. Fratil lul Iosif 7077. Mirosul. 7178. Vecinil. 7279. Gustul. 7280. Copiil Iacoml. 7481. Josef vindut de fratil sel. 7582. Pipaitul 7683. Ghicitóre. (Mama) 7684. Sfat bun. . 7785. Cele cinci simturt. 7786. 1ngrijirea sAnAtAtil. 7887. picetorl si InvAtAtorl 70

TRIMESTRUL II88. Iérna. 8089. Visul lul Faraon 8190. Merele putredd si merele bune. 82

.

. . . . . . . .

. .....)

.... . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

li IPag.

91. Vrabia la ferestra (Poesie) 8392. Inältarea lui losif. 8493. Pidurea ., . 8494. GhicitOre. (Masa) 8595. Stefan-Voda cel Mare . 8696. Tata nostru, carele esti in cer! E 697 Planul simigiului. (Poesie de Panu) 8898. Sfintésca-se numele Tea! -. 8999. MosAjun. 90

100. Stejarul 91101. Vie imp6ratia Tal 93102. Bradul si fagul. 94103. Cântecul bradulul. (Poesie .%) 96104. Nascerea Domnulul Nostru lsus Hristos. 96105. Colinda. Florite dalbe 97106. Fac5.-se voia Ta, precum in cer si pe painful 97107. Legenda CetatilNeamtu 99108. Strada 100109. Sorcova 101110. Fuga lul Ems in Egipet 102111. Patin noistrA cea de tote clilele, da-ne-o nou5 astacli 103112. Ce e familia ? 104113. Lupul 105114. Mama capra si cel trel 101 cuculeti 106115. $i ne lOrtä nou5 greselele nOstre, precum 0. noul'gresiPor nostri 107116. Patania celor trel 101 cucuieti 108117. Domnul nostru lisus Hristos in templu 109118. Vulpea 110119. $i nu ne duce pe nol in ispita 111120. Catun si sat 113121. Stefan-Vodá si $oiman Burcel 114122. Ursul 1 lc123. Ci ne mAntuesce de cel Mil I 116124. Sfintul Ion Botezatorul 118125. Tfirgul si orasul 119126. CIL a ta este impitatia si puterea si marirea in vecil. vecilor. Amin 120127. lubirea de adevOr a lui $oiman-Burcel 122128. Copilul neascultätor 123129. lepurele 123130. Botezul Domnulul Iisus Hristos 126131. Omul si paserica (Poesie de Boil) 126132. Pasculet cel mincinos 127133. Clprióra si Capra !Agra 127134. Resplata lui Burcel 129135. Stufisul . . . . . 129136. Sfaturl asupra 15comiel .110137. Rata pi getsca selbatica 131138. Samarinénul milostiv 132139. Vanatorea 133140. Aprodul Purice-Movila 134141. Fericirile lul lov 135142. Baétul milos 146143, Biserica 137144 Legenda manastirel Putna 1:38145. Locuitoril dupä neam si dupit religiune 139146. Limba romandsca (Poesie de Sion) 140147. Nenorocirile 10 lov - 140

. . .

. . . ..........

.

. . . . . ...

.

www.dacoromanica.ro

IVPag.

198. Ocupatiunea locuitorilor 141149. Datoriite avutilor catre saracl 142150. Dumbrava Rosie 143151. Plétra de var 144152. Credinta si ragplata lul Iov 145153. Zicatorl si Invdtaturl 146

TRIPIESTRUL III

154. Primavera 147155. Vrabia si CiocArlia 148156. Parabola despre putere a rugaciunel 148157. Alegerea loculul pentru Manastirea de Arges 149158. Cu Till de fier (Dupa. Riureanu) 150.159. Stigletele si ciocarlanul (Poesie de Panu) 151160. Flerul 152MI. Visul MesteruluI Manole 153162. Jocul aD'a porumbeila 154163. Rindunica 155164. Dulgherul si fierarul 156165. Pesci le 157166. Ocupatiunile satenilor. Plugarul (Poesie de Alesandri) 158167. Privegbetórea 158168. Sotia Mesterulul Manole 159169. SomnorOse pasdrele (Poesie de Eminescu ) 160170. Infatisarea pamintulul uscat 161171. Jocul aDa Baba-Gaiaa 162172. Clore si Corbul 163173. Gluma lul Manole 164179. Uliul si Cucuvéda 165175. Lunca si Sa Ices 166176. Isprava WI Manole 167177. Crangul. Macesul 168178. Gbicibire (Macesul) 168179. Istoria vamesulul si. a fariseulul 169180. lubirea de mama, cantec (Poesie de Cosbuc) 169181. Neagoe-Voda si. mesteril 170182. Bad, lac, balta, mlastina 171.183. Barza sad cocostarcul 173189. Cel trel calatorl 174185. Watea mesterilor si a lul Manole 174186. Br6sca 175187. *erpele si Soparla 177188. Copila si fluturelul (Poesie 178189. Nascerea lul Moisi 179190. Pescarul si pescisorul 180191. Petru-Rares Pescar 181192. Ariciul 182193. Crapul si stiuca . 183194. Petru Rares Domn 183195. Copilaria lul Moisi 184196. Comparatiunea crapulul cu br6sca 185197. Tufisul Inflacarat 186198. Pescuitul 187199. ,Thicibire (Plasa) 189200. 1esirea Evreilor din Egipet 189

. . . .

.

. . ........ . . . . .........

V )

........ . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

rPag.

201. Organizarea comuner 190202. Sobiesky si PI lesi1 191203. Pribegirea prin desert 192204. Racul si Vulpea ,. 1(13205. Racul 194206. Copitul si mama (Poesie de Cosbuc) 195207. Primirea Legit 196208. Rèsplatata lu! Ilie cel nebunatic 197209. Viclenia lul Sobiesky 198210. Lipitorile 199211. David regele.Evreilor 202212. Legenda ursulul (de G. Cosbuc) 203-213. Solomon 204214. Albinele si vespea 206215 Mihai0 si WWI 207216. Melcul 208217. Micul fumittor 210218. Preda Buzescu 210219. Datoriile cAtre An Atate s1 cump6tare-Bo1navu1 vindecat . . 212220. Tine Maid (Poesie, de I. Onu) 214221. Locusta . 215223. Pilanjenul 216223. Profetul Hie 216224. Cea din urmit n6pte a lul MihaiA Vitézul 218225. Plasa, Plaiul sad Ocolul 219226. Arde apa . 220227. I6n Corvin si corbul 221228. Anima tele . 223229. Profetul Isaia 224230. BA.101 réd nArIvitT. (Timpul trecut). 225231. GrAdina de florl. , 226232. Ghicitóre (Capsune1e) 227233. Neagoe Basarab si Doamna Despina. . 227234. Istoria fiulul risipitor 228235. Laurul porcesc. 230236. Judetul. 231237. Munca Infrumusetézit viéta. 232238. CA1 de comunicatie 232239. Drumul de fier. (Poesie de Alesandri) - 234240. BA6tul betiv. 235241. lstoria t1n6ru1u1 bogat. 236242. Horia si Closca. 236243 Cucuta si maselarita. 239244. Profetu leremia. 241245. Constantin BrIncovénu. , 241242. CAmpu1 242246. Bora copiilor (Poesie **,) 248248. ScIntela. 244249. Musete1uI, cOda sorecelulul si isma . 244260. Munca si economia. . - . . . . . . ........... 246262. Fiica cea bunt 247251. Trifoiul si sulfina 248253. Ce e tata? (Poesie ,*.) 249254. Agricultura, industria st comerciul 250255. Intemelarea Romel 251256. InAltarea Domnulul Iisus Hristos 252257. Vara Poesie ,,*,,) 253

.......

.

. . . . . , . . . .

. . .

. . . . . . . . ..... . . . . . . . ........... . . .

www.dacoromanica.ro

VIPag .

258. Ghinda 0 dovleacul 254259. Iubirea de meserie 255260. Visul unel copile (Poesie de Bold) ... . 259261. Cele patru timpurl ale anulul 257262. piator1 0 InvdtAturl 258263. Plantele 0 gruparea Bintelor 259264. 10 Maid 1881 (Poesie .',) 2C1265. Dumnaled A-tot-Puternic (Poesie .%) 26z

OBSERVARI : 1) Cunoscintele introducdtOre la, Legende sint pre-lucrate dupd manuscrisul d-luf G. I. lonescu-Gion.

2) Uncle bucdtl, descrierl fi naratiuni, la express vointri a regre-tatulia meii colaborator A. I. Odobescu,sint prelucrate dupd gCartea deeitire de Odobesou-Slavieb.

3) Poesiile de provenientd necunoscutd, sunt insemnald cu *.*4) Tablourile Negru-Vodd,Dragos-Vodd, Petru-Rares, Miharti Vitd-

rul, Tudor-Vladimirescu fi Cuza- Vodd sint reproduse dupd tablourileorice ale d-lia Secdreanu, cu consimtimintul D-sale.

V. Gr. Borgovanu

www.dacoromanica.ro

Distriboiroa buc4i1o1 dopa col doi oia do c()M..

Pentra anul IBucgtile numerotate cu : 1, 2,

3, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 16, 17* 19,20, 21, 22*--24, 27, 28, 29, 32,33. 35, 38, 39, 40, 43, 44, 46, 47,49*, 51, 52, 55, 5b*, 59*-60, 61,64, 65*-67, 68. 69, 71, 73, 74'-75, 76, 77*--79* 80, 81, 82, 83,84, 89, 91, 92, 94, 97, 99, 100*-102*-, 105, 107, 109, 110, 113,114, 116, 117, 118, 121, 122, 124,127, 128, 129, 130, 133, 131, 137,138, 140, 141, 142 , 144, 146,150, 151, 154, 155, 157, 161, 163,164, 166, 168, 171, 172*, 173, 174,175, 176, 180, 181, 182*, 183, 185,186*, 187*, 188, 190, 191, 193, 199,202, 204, 206, 208, 209, 210, 212,216, 221, 232, 235, 238'4-, 240,243*-,247, 24F, 249, 253, 254*-,256, 257, 258, 261.

Pentru Anul al IIBucItile numerotate cu: 4, 6, 9,

13, 14, 15, 17**- 18, 22"- 23)25, 26, 30, 31, 34, 36, 37, 41, 42,45, 48, 49**, 50, 53, 54, 56", 57,68, 59"- 62, 63, 65"- 66, 70,72, 74"- 77**- 78, 79"- 85,86, 87, 88, 90, 93, 95, 96, 98,100"- 101, 102"- 103, 104, 106,108, 111, 112, 115, 119, 120, 123,125, 126, 131, 132, 135, 136, 139,143, 145, 147, 148, 149, 152, 153,156, 158,159, 160, 162, 165, 167,169, 170, 172", 177, 178, 179,182", 184, 180", 187", 189; 192,194, 195, 196, 197, 198, 200, 201,203, 205, 207, 211, 213, 214, 215,217, 218, 219, 220, 222, 223, 224,225, 226, 227, 228, 229, 23C, 231,233, 234, 236, 237, 238"- 239,241, 242, 243"- 244, 245, 246,250, 251, 252, 254"- 255, 259,260, 262, 263,'264, 265.

V. Gr. Borgovanu.

www.dacoromanica.ro

Tip. GUTENBERG, Joseph Göbl, stx. 1/5mnel, 20. Bueureset.

www.dacoromanica.ro

carte de citire - upload.wikimedia.org · copil. pe copil 11 chiema petricd. petricd era ca de...

Documents