chestionar dr funciar mediului

7/29/2019 Chestionar Dr Funciar Mediului

1/77

Chestionar pentru examinare

1. Caracteristica general a legislaiei funciareCodul Funciar Adoptat la 25.12 1991, pus in aplicare la 01.01.1992 Codul funciar apare ca un act vital

pentru dezvoltarea RM in conditiile noi de trecere la relatiile de piata.Codul funciar si Constitutia sunt cele mai importante acte normative ce reglementeaza relatiile funciare dinstat.

Codul funciar contine norme care reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor funciare ; privindcomponenta fondului funciar ce se compune din categorii de teren :o cu destinatie agricola ;o din intravilanul localitatii ;o destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor s.a.o destinate ocrotirii naturii, sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-culturala,

terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului apelor, ale fonduluide rezerva ;

o proprietetea(publica, privata) asupra terenurilor ;o protectia ecologica asupra terenurilor;o inregistrarea de stat asupra terenurilor si a dreptului de proprietate asupra lor in Registrul Bunurilor

Imobile al cadastrului territorial; norme ce stabilesc componenta organelor de stat, care aucompetentaaplicarii si executarii fondului funciar.

Solutionarea letigiilor care apar in cadrul acestor raporturi ; norme ce re pot glementeaza formele deraspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare, norme ce stabilesc corelatia legislatiei funciare a RMcu acordurile internationale :

Normele ce reglementeaza raportul de protectie si ameliorare a terenurilor ;o Normele privind rolul si sarcinele controlului de stat si scopurile acestuia.

Legile i actele subordonate legii

Conform competen ei constitu ionale, Parlamentul adopta legi : constitu ionale, organice si ordinare. n domeniul reglementrii rapoturilor funciare, de regul se adopt legi organice. n afar de Codul funciar, izvoare ale Dreptului funciar pot fi considerate legile Codul civil ; Legea cu privire la arend nr.861, XII 14.01.1992 (art.5 "arenda se admite n toate ramurile economiei, pot fi

arendate bunuri din toate tipurile si formele de proprietate"). Legea privind fondul ariilor naturle protejate de stat(rezervatii, biosfera); Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumprare a terenurilor; Legea exproprierii pentru cauz de utilitate public; Legea privind arenda in agricultura; Regulamentul privind atribuirea terenurilor.

2. Delimitarea raporturilor de drept funciar de raporturile altor ramuri de drept.

Raporturile funciare. Obiectul de reglementare a DR. FunciarObiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii pamintului.Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale economieinationale.In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o insemnatatehotaritoare.Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru industrie,transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a cladirilor,utilajelor,cailor de comunicatie .Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in relatii sociale ceapar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint.Reiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru satisfacerea

cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta ca raporturilefunciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca raporturile funciare au caracterprioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii obiectelor naturale.


2/77

Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice funciare seschimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea demonopolizarii

proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin legiferarea dreptului deproprietate, confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale raporturilor funciare.Dupa stabilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au dobindit caracter

patrimonial.Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci terenurile

sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil).Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca obiect pamintul sunt raporturi funciare( ex. cele ce aparin procesul platii pentru folosirea pamitului, al stabilirii si perceperii impozitului funciar, au ca obiect

pamintul, dar nu sunt de ordin funciar.Raporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice funciare( ConstitutiaRM, normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei in vigoare).Relatiile din sfera folosirii si protectiei altor bogatii naturale, subsol, paduri, ape, regnul animal si vegetal,aerul sunt reglementate prin legislatie speciala(ex. Codul apelor).Subiectii raportului funciar se numesc detinatorii de terenuri.Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor.Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :

A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor : de proprietate funciara ; din domeniul administrarii de stat al pamintului ; de protectie a pamintului.B. Dupa categorii de terenuri : cu destinatie agricola ; cu destinatie industriala ; extravilanul localitatilor ; intravilanul localitatilor.Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a drepturilorasupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.

3. Generaliti privind reglementarea de stat a regimului proprietii funciare

4. Autoritile pentru reglementarea de stat a regimului proprietii funciare5. Msurile de reglementare de stat a regimului proprietii funciare

Administrare de stat a raporturilor funciare este pate componenta a administrarii statale in general sireprezinta activitatea organelor de stat in vederea organizarii si folosirii rationale a terenurilor si protectiei lor

prin adoptarea masurilor economico-juridice.Statul este obligat sa organizeze si sa tina evidenta terenurilor pe categorii de folosinta.Metodele de administrare statala sun foarte variate. Reglementarea de catre stat a raporturilor funciare

presupune acordarea deplinei libertati tuturor subiectilor raportului de folosinta funciara, neadmitereaamestecului in activitatea gospodareasca a acestora.Reglementarea de stat a raporturilor funciare consta in crearea organelor statale si stabilirea sferei obligatiilorlor in baza legala s.a.Functiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridical si pot fi aplicate atunci cindeste necesara interventia statului.Exercitarea de organizare de stat a functiilor de administrare are la baza 2 principi:1. delimitarea competentei si functiilor dintre verigile corespunzatoare ale aparatului de stat siautoritatilor locale;2. inadmisibilitatea interventiei unor organe de stat in competenta si functiile altora.Administrarea terenurilor urmareste mai multe scopuri :- asigurarea respectarii legislatiei funciare, prin efectuarea controlului de stat, privind folosirea rationalasi protectia lor ;- crearea conditiilor favorabile de exploatare si protectie a sectoarelor de teren , prin organizareateritoriala, evidenta loturilor, planificarea activitatii in domeniul dat, tragerea contravenientilor la raspundere

juridica in caz de necesitate a legislatiei.Administrarea terenurilor se imparte in :- generala;- ramurala.


3/77

Administrarea generala este organizata de organelle de competenta generala si speciala si se extinde asupratuturor terenurilor, indifferent de categorii, tip de proprietate si forma de gospodarie.Administrarae ramurala se realizeaza prin intermediul ministerelor si departamentelor si este bazata pe

principiul subordonarii intreprinderilor, a celor organizatii care au in posesiune terenuri.

Sistemul organelor de administrare a fondului funciar si atributiile lui

Organele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica in functie decompetenta in :1) organe de competenta generala ;2) organe de competenta speciala.Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul , Guvernul, autoritatile publice locale.Atributiile Parlamentului RM:- reglementarea egislativa a relatiilor funciare pe integ teritoriul RM;- organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare;- stabilirea suprafetelor cu regim juridic special;- stabilirea tarifelor pentru calculare pretului normative al pamintului si impozitul funciar.Atributiile Guvernului RM :

- elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor ;- tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe teritoriulRM;- aprobarea cadastrului funciar annual;- stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare;- stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor.Atributiile autoritatilor publice locale :- executarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor ;- repartizarea si retragerea terenurilor in modul stabilit de lege ;- tinerea cadastrului funciar in teritoriul din subordine;- privarea de dreptul de detonator de teren in cazurile prevazute de lege;- organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice elaborate de Guvern.

Din categoria organelor cu competenta speciala fec parte :- ministerul ecologiei si amenajarii teritoriului;- Ministerul Agriculturii RM.

6. Dobndirea proprietii funciare prin acte civilePiata imobiliara funciara este un instrument, dar si o garantie de realizare a drepturilor constitutionale alecetatenilor si persoanelor juridice asupra terenurilor de pamint.Actualmente in RM loturile de teren sunt recunoscute ca bunuri imobile si se dezvolta piata imobiliarafunciara, realizindu-se circulatia terenurilor.Termenul circulatie juridica a bunurilor are 2 acceptiuni :- stricto sensu constituirea, transferul si dobindirea dreptului de proprietate, a altor drepturi reale siaccesorii ;- lato sensu constituirea, modificarea, transferul si stingerea oricaror drepturi subiective reale si decreanta asupra unui bun.Circulatia terenurilor reprezinta totalitatea tranzactiilor funciare cu loturile de teren sau cota parte din terenechivalent.Libera circulatie aterenurilor este acea regula de drept potrivit careia terenurile aflate in circuitul civil pot fiinstrainate sau/si dobindite liber prin modurile prevazute de lege.Pina in anul 1991 terenurile erau scoase din circuitul civil. La etapa actuala circulatia juridical a terenuriloreste reglementata de catre Codul Civil, Codul funciar, Legea privind pretul normativ si vinzarea-cumpararea

pamintului.Circulatia juridica a terenurilor se realizeaza prin diferite modalitati de dobindire a dreptului de proprietate si aaltor drepturi reale asupra terenurilor. Acestea sunt :- hotarirea judecatoreasca ; - legea ; - contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra

terenurilor; - succesiune.Codul funciar stipuleaza ca terenurile dobindite in proprietate private se pot transmite prin mostenire.Instrainarea prin acte juridice intre vii se admite doar in stricta conformitate cu legea.Se interzice instrainarea terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii in instanta judecatoreasca, pe toatadurata solutionarii acestui litigiu.


4/77

Terenurile din extravilan pot fi instrainate, indiferent de suprafata pe care o au, prin acte juridice intre vii.

2. Vinzarea-cumpararea terenurilorContractul de vinzare-cumparare este reglementat in general de catre normele Codului civil. Apoi de catreCodul funciar, Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului.Prin intermediul contractului de v-c vinzatorul lotului de teren se obliga a transmite terenul in modul stabilitde lege in proprietatea cumparatorului, iar cumparatorul se obliga in modul stabilit de lege de a primi terenul

si a achita o suma de bani prevazuta in contract.In RM pot fi vindute terenurie aflate in proprietate privata a PF si PJ , precum si cele care apartin statului siautoritatilor administrativ-teritorilale.La vinzarea terenului partila nu pot schimba, de sinestatator, destinatia acestora, facind excepte doar cazurile

prevazute expres de legislatie si de aceea cumparatorul poate folosi terenul in conformitate cu destinatia fixatain actul care determina regimul juridic al acestui teren.Cumparatorul mai este obligat sa foloseasca terenul in conformitate cu cerintele generale stabilite in Codulfunciar : de a utiliza eficient lotul ; de a nu agrava starea ecologia a solului, de a respecta normele agrotehnice,de a majora fertilitatea.Tranzactiile de v-c a terenurilor se efectuiaza prin 2 metode :- prin contract la pret normativ sau la pret liber ;- la licitatie.

Pentru incheierea contractului de v-c este necesara vointa manifestata liber a ambelor parti. Apoi la licitatiedeterminanta este vointa cumparatorului.In caz in care starea loturilor nu corespunde conditiilor indicate in contract, cumparatorul este in drept de acere acest lucru de la vinzator.

3. Schimbul de terenuriContractul de schimb a precedat contractul de vinzare-cumparare, fiind cunoscut sub denumirea de troc.Codul civil prevede ca partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de

proprietate asupra unui bun. Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, prin care partile se obliga cafiecare sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun, altul decit bani. Asemenea contractului de vinzare-cumparare, contractul de schimb se prezinta ca un instrument juridic prin intermediul caruia se asiguracircuitul bunurilor materiale si se utilizeaza mai des de catre persoanele fizice.

Schimbul este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, si translativ de proprietate.Caracterul consensual prezuma faptul ca contractul de schimb se considera incheiat din momentul realizarii informa cuvenita a acordului de vointa dintre partile contractante in privinta conditiilor esentiale a contractului.Este sinalagmatic, deoarece, odata incheiat acesta da nastere la obligatii reciproce si interdependente pentruambii copermutanti. Caracterul oneros fiecare parte in urma incheierii contractului urmareste scopul de aobtine in proprietate un bun in schimbul unui alt bun. Caracterul comutativ prezuma ca existenta certa siintinderea determinata ale drepturilor si obligatiilor reciproce sunt recunoscute de catre copermutanti chiar laincheierea contractului si nu depind de producerea in viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii.Caracterul translativ de proprietate presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilorcontractante, si potrivit regulii generale, predate bunurile, are loc transferul dreptului de proprietate asupraacestora.Adeseori partile sunt interesate in schimbul unor terenuri care pot avea valori diferite, si a caror prt estediferit, legiuitorul admite posibilitatea efectuarii schimbului de bunuri neechivalente ca valoare, permitindrestabilirea echivalentei contractuale prin plata unei sume de bani, numita sultan. Sulta nu poate depasivaloarea bunului.Fiecare parte a contractului de schimb se considera vinzator al bunului pe care il primeste in schimb, sicumparator in acelasi timp. In cazul in care obiecte ale schimbului sunt terenurile nu poate fi aplicata regulasuportarii cheltuielilor ce tin de intocmirea, autentificarea notariala si de inscrierea contractului in registrul

bunurilor imobile, precum si a cheltuielior ce tin de preluarea documentelor necesare de catre cumparator.Respectivele cheltuieli sunt puse, in mode gal in sarcina ambilor comutanti, daca contractul nu prevede altfel.De asemenea, cit priveste terenurile, legea stabileste in mod imperativ dobindirea dreptului de proprietateasupra acestora la data inscrierii in registrul bunurilor imobile.Pentru a fi valabil, contractul de schimb, trbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- partile sa aiba capacitatea juridica de a contracta ; - consimtamintul acestora nu trebie sa fie viciat ; -cauza obligatiei sa fie licita ; - partile sa fie proprietare ale bunurilor date in schimb ; - bunurile sa fie incircuitul civil.Obiectul material al contractului de schimb in DFun este terenul, care trebuie sa fie licit, sa se afle in circuitulcivil si sa fie determinat.


5/77

Contractul de schimb poate fi incheiat in una din trei forme : verbal, scris, autentic.in forma scrisa se incheie obligator actele juridice dintre persoanele juridice, PJ si PF, daca valoare obiectuluiactului juridic depaseste 1000 lei.

4. Donatia terenurilorPrin contract de donatie, o parte (donator), se obiga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit,

patrimoniul celeilalte parti(donatar).

Trasaturi caracteristice ale acestuia :- donatia e indreptata spre majorarea patrimoniului donatarului ;- majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului cu titlu gratuit ;- majorarea patrimoniului donatarului se face cu intentia donatorului de a gratifica.Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit. Sporind patrimoniul donatarului, donatorul nu urmaresteobtinerea unor foloase patrimoniale.Datorita faptului ca donatia este un contract si nu un act juridic unilateral, este necesar sa fie obtinut acorduldonatarului de acceptare a darului. Contractul de donatie are un efect translativ de drepturi, irevocabil si esteunilateral obligational, generind obligatii doar in sarcina uneia din parti. Contractul de donatie se incheie intervivos si produce efecte doar intre partile lui,in timpul vietii acestora.Obiectul contractului de donatie urmeaza a fi licit, posibil, si trebuie sa existe sau sa poata exista cucertitudine in viitor. In cazul dreptului funciar obiectul trebuie obligatoriu sa fie determinat.

Contractele de donatie a terenurilor urmeaza a fi incheiate in forma autentica si inregistrate in registrulbunurilor imobile in decurs de 3 luni.Executarea obligatiilor de predare a unui drept se realizeaza prin predarea documentelor constatatoare dedrepturi.Poat surveni circumstante care sa conduca la imposibilitatea executarii obligatiei de a preda bunul(terenul)donatarului, aceste circumstante sunt: reducerea veniturilor, cresterea costului vietii, inrautatirea sanatatii,falimentul intreprinzatorului individual, modificarea statutului starii civile, nasterea obligatiei de plata a

pensiei alimentare s.a.Contractul de donatie este irevocabil. Odata fiind incheiat, acesta poate fi desfacut numai prin acordul comunal partilor. Revocarea donatiilor poate opera cu titlu de sanctiune civila, in caz de ingratitudine si deneexecutare.

5. Arendarea terenurilor.In RM relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de Codul Civil, de Codul funciar si de Legea cu

privire la arenda in agricultura, precum si tratatele internationale la care RM este parte.Arenda in agricultura - este darea in posesiune si folosinta, pe baza de contract pe o durata determinata, contra

plata a terenurilor si a altor bunuri agricoale.Subiectii ai relatiilor de arenda sunt arendatorul si arendasul. Obiecte a relatiilor de arenda sunt bunurileagricole aflate in proprietate publica sau privata, cu exceptia celor scoase din circuitul civil.Contractul de arenda a terenurilor se face in forma scrisa. La inceputul si la incetarea arendei, partilecontractante se obliga sa intocmeasca timp de 14 zile, actele de predare preluare a bunului arendat. Aceste actedin momentul semnarii devin parte integranta a contractului de arenda. Actele de predare-preluare a terenuluiagricol arendat va contine date privind suprafata, modul de folosinta, starea terenului, nr.cadastral al terenuluiviciile juridice, viciile materiale s.a.Termenul de arenda se stabileste de catre parti, dar nu va fi mai mare de 30 ani si mai mic de 1 an. In cazul incare partile doresc sa prelungeasca contractul de arenda, partile semneaza un acord aditional, care deasemenea este parte integranta a contractului.Contractul de arenda a terenurilor incheiat pe un termen mai mare de 3 ani se inregistreaza la oficiulcadastaral teritorial, in cazul ca termenul e mai mic de 3 ani acesta se inregistreaza la primaria localitatii.

Neinregistrarea contractului, in termen de 3 luni, are ca efect inopozabilitatea contractului fata de terti.Clausele contractului de arenda a bunurilor agricole se modifica cu acordul comun al partilor contractante sau

prin hotarirea instantei judecatoresti.Incetarea contractului de arenda are loc ca urmare a :

- expirarii termenului ;- declararii nulitatii acestuia ;- pieirii bunurilor arendate ;- rezilierii contractului ;- s.a. cazuri prevazute de legislatie.


6/77

Contractul de arenda poate fi reziliat :- la acordul partilor ;

- la hotarirea instantei judecatoresti la cererea uneia dintre parti, in legatura cu neexecutarea de catre cealaltaparte a obligatiilor sale.Plata pentru terenurile agricole se stabileste in unitati banesti, natura si se efectuiaza intermenul si locul

prevazut in contract.Terenurile agricole proprietate publica se dau in arenda de catre Guvern sau de catre autaoritatile publice

locale. Arendarea acestora se face prin licitatie publica sau in alt mod prevazut de lege.Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare de catre parti a clauselor contractului de arenda, parteavinovata poarta raspundere conform legislatiei in vigoare. Litiigiile aparute se solutioneaza de catre instantade judecata competenta.

7. Privatizarea terenurilor agricole8. Privatizarea terenurilor aferente caselor de locuit9. Privatizarea terenurilor aferente ntreprinderilor10. Modalitile de ncetare a dreptului de proprietate funciar11. Noiunea destinaiei terenurilor12. Categoriile de destinaie a terenurilor13. Condiiile i procedura de schimbare a destinaiei terenurilor

14. Noiunea destinaiei terenurilor, Categoriile de destinaie a terenurilor15. Condiiile i procedura de schimbare a destinaiei terenurilor

Pamintul este o conditie materiala obligatorie pentru orice proces de productie. Folosireapamintului, camijloc principal de productie in agricultura, este conditionata de mai multi factori, un roldecisivrevenindu-i celui social-economic.Spre deosebire de notiunea ''categorie de teren" cu care opereaza legislatia funciara,notiunea dehteren cudestinatie agricola" inseamna capacitatea de consum a terenului, destinatia lui economica,gospodareasca.

Potrivit acestui indiciu, terenurile agricole sint divizate in domenii (agrare) suprafete deteren cufolosinta agricola distincta: soluri arabile, vii, pasuni, finete etc, de aceea aceste domenii potsa se afle incadrul altor categorii de teren (al terenurilor agricole ale oraselor si comunelor art. 50 dinCodulfunciar; al loturilor auxiliare de serviciu art. 17-18 din Codul funciar), care au alte destinatii.Legislatia funciara a Republicii Moldova nu contine o definitie ampla si certa a terenurilor cudestinatieagricola. Cu toate acestea insa, art. 36 din Codul funciar prevede ca "terenurile cu destinatieagricola se

repartizeaza pentru organizarea productiei agricole si agroindustriale".Aceasta notiune poate fi dezvaluita prin indiciu "repartizare".Fixarea juridica a unor caracteristici ale notiunii corespunzatoare, specificul si multitudinea lordepind decaracterul raporturilor sociale si de scopurile reglementarii acestor raporturi, de aceea indiciu"repartizare" rezulta din destinatia terenului, determinata in procesul atribuirii acestuia129. indeciziileorganelor abilitate privind atribuirea terenurilor sint fixate scopurile, precum si conditiilegenerale deutilizare a acestora.Asadar, legiuitorul atribuie la categoria terenurilor cu destinatie agricola, dupa indiciul"repartizare", toate

suprafetele puse la dispozitia cetatenilor Republicii Moldova, intreprinderiloragricole si agroindustriale, institutiilor de cercetari stiintifice, didactice, intreprinderiloragricole mixte


7/77

pentru organizarea productiei agricole si agroindustriale130 atit permanent, cit si temporar.Indiferent depozitia clara a legiuitorului, in doctrina nu exista o pozitie univoca in aceasta problema. Multicercetatori,ale caror opinii le sustinem, considera ca din cadrul terenurilor cu destinatie agricola fac partetoatesuprafetele repartizate pentru organizarea productiei agricole, indiferent de categorie si de

durata de timp.Recunoscind pozitia dubla a terenurilor din cadrul altor categorii utilizate in scopuri agricole,este dementionat ca atunci cind se stabileste regimul acestor terenuri trebuie sa se faca trimitere lalegislatiafunciara agricola generala, fapt care impune recunoasterea acestora ca terenuri destinateagriculturii131 ,fdeaceea asupra terenurilor atribuite temporar pentru scopuri agricole din cadrul altor categoriise extinderegimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola, tinindu-se cont de particularitatile utilizariitemporare132.Autorii care neaga posibilitatea includerii in componenta terenurilor cu destinatie agricola a

suprafetelorfolosite pentru necesitati agricole din cadrul altor categorii de terenuri pornesc de laprezumtia existenteicategoriei "pure", fara sa admita ca, teritorial, pe o anumita suprafata pot fi adaptate douacategorii deteren. in practica insa astfel de situatii sint frecvente. Spre exemplu, terenurile din intravilan(care au unperimetru distinct) pot include si suprafete cu destinatie agricola folosite in scopuri agricole.Asadar| terenurile cu destinatie agricola sint suprafetele atribuite diferitelor subiecte de profilagricol,folosite permanent in forma de lot separat, precum si suprafetele atribuite permanent sautemporar pentruproductia agricola din cadrul altor categorii de terenuri?Nu este vorba de orice suprafeteatribuite pentrunecesitati agricole, dar numai de cele[care sint declarate bune pentru agricultura in bazamaterialelorCadastrului funciar general fei a proiectelor de organizare a teritoriului, iar atribuirea lorpentruorganizarea productiei agricole poarta un caracter permanent.

Totodata, in scopul satisfacerii necesitatilor societatii cu produse alimentare si materie primaagricola,pentru folosirea rationala si complexa a fondului funciar, jeste necesar a atrage116

in circuitul agricol suprafete noi de terenuri din cadrul altor categorii. De aceea legislatiafunciara prevedeca terenurile libere, inclusiv cele din cadrul fondului de rezerva, declarate bune pentruagricultura (sauaduse in stare buna pentru aceste scopuri in urma unor masuri agrotehnice si imbunatatirifunciare),trebuie sa fie atribuite pentru folosirea lor in aceasta ramur|f33.in baza celor mentionate mai sus, concluzionam:terenuri cu destinatie agricola sint toatesuprafetelerepartizate pentru productia agricola si agroindustriala intreprinderilor de profil agricol,organizatiilor,institutiilor si cetatenilor, precum si suprafetele destinate acestor scopuri indiferent de

amplasarea lorteritoriala./Consideram ca aceasta notiune corespunde sensului si continutului art. 36 din Codul funciar alRepublicii


8/77

Moldova si nu vine in contradictie cu situatia reala.in doctrina din Rominia, prin terenuri cu destinatie agricola se inteleg terenurile folositepentru productiavegetala terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole si pomicole, pasunile, finetele,serele,solariile si rasadnitele, cele cu vegetatie forestiera etc.134Aceasta notiune coincide in formulare cu reglementarea legala cuprinsa in art. 2 lit. a) din

Legea fonduluifunciar nr. 18,1991.Structura fondului funciar agricol al Republicii Moldova nu este reglementata de legislatiafunciara,exceptie facind art. 50 din Codul Funciar al Republicii Moldova, care prevede: Terenurile cudestinatieagricola in oras si comuna sint terenurile arabile, plantatiile multianuale, finetele, imasurile,pepinierele sialte asemenea", fin Rominia, elementele care compun fondul funciar agricol in exprimarea Legii sint: "terenurileagricoleproductive arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi,

pasunile135, finetele136, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea - cele cu vegetatieforestiera daca nufac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate de constructii siinstalatiiagrotehnice, amenajari piscicole si imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si deexploatare agricola,platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurineproductive, carepot fi amenajate si folosite pentru productia agricola"137.Este necesar a mentiona ca fondul funciar agricol al Republicii Moldova include sifferenurilede calitatesuperioara138, si terenu-117rile irigate139 care, potrivit art.83 si 84 din Codul funciar al Republicii Moldova, au un regimspeciali"in urma analizei fondului funciar agrar, tragem concluzia ca elementele acestuia pot fi divizatein trei grupe mari,care difera prin scopul utilizarii si regimul specific:\ a) terenuri folosite nemijlocit pentrucultivarea (cresterea) /culturilor agricole (vegetatieiagricole);| b) terenuri fara de care procesul de productie agricola este imposibil cele ocupate deconstructii si instalatiiagrotehnice, drumuri tehnologice si de acces, platforme si spatii de depozitare care servesc

ca spatiu operational;c) terenuri neproductive ripe, rayene, bolovanisuricare i pot fi amenajate, ameliorate sifolosite pentru productiaagricola,.. '\s~ ""Deoarece cercetarile noastre privesc in special regimul juridic al terenuriloragricole, consideramnecesar a preciza ca acestea vor fi analizate nu numai ca un element unic al fondului funciaraplicat in agriculturadrept mijloc principal de productie, dar si ca obiect de protectie calitativ si cantitativ.2. insusirile terenurilor agricole[Pamintul este cea mai valoroasa avutie a intregii societati, a generatiilor actuale si viitoare,'este vesnic si sfint,constituind conditia de baza a existentei vietii si activitatilor delntretinere a ei. Pe de o parte,

pamintul constituielocus standi, terenul de actiune (baza teritorial-operationala), unde se desfasoara diverseactivitati, iar pe de altaparte, este mijloc de productie in agricultura si silvicultura.


9/77

Cea mai importanta particularitate a pamintului, ce conditioneaza folosirea lui in agriculturadrept mijloc deproductie, este fertilitatea pe care o poseda stratul de la suprafata solul ce continesubstante nutritive necesarepentru cresterea plantelor agricole prin anumite forme de asimilare.Fertilitatea determina in masura considerabila valoarea de consum a pamintului, utilitatea sicapacitatea lui,

impreuna cu munca depusa, de a fi izvor al productiei agricole140.Terenurile agricole, fiind recunoscute ca mijloc principal de productie si f ormind o categoriedistincta de bunuri, sedeosebesc de alte mijloace de productie si printr-un sir de alte particularitati141:1181) terenurile agricole, ca orice fel de teren, sint un produs alnaturii (nefiind deci rezultatul muncii omenesti). E adevarat ca, prin investirea de muncafizica si de cheltuielimateriale care au drept scop ridicarea fertilitatii solului (sau pur si simplu pentru introducerealui in circuitulagricol), terenul agricol, din momentul folosirii lui in procesul de productie, devine maiproductiv si deci are valoare

economica mai mare. Investitiile respective contribuie in masura crescinda la formarea valoriieconomice aterenurilor agricole, ceea ce face posibila si necesara evaluarea lui economica;2) terenurile agricole sint limitate ca suprafata in sensul dimensiunilor lor naturale, si nuin cel al epuizariirezervelor ce pot intra in circuitul agricol. in ultima instanta, se poate afirma ca, prinrealizarea de investitii,(aproape) orice teren poate fi fertilizat si inclus in circuitul agricol. Practic insa fondul funciaragricol are anumitelimite naturale, ce nu permit multiplicarea lui (ca si in cazul celorlalte mijloace de productie);3) terenurile agricole sint nemiscatoare, imobile atit in calitate de obiect al muncii, cit siin calitate de mijloc deproductie, aceasta fiind o caracteristica obiectiva, esentiala; toate celelalte mijloace deproductie sint puse, intr-oforma sau alta, in miscare, deplasindu-se in spatiu in procesul de productie. Folosireaterenului agricol tine deci deasezarea sa in spatiu, procesul de productie agricol fiind astfel legat de un anumit teritoriu,relief, sol etc. Pentru aparticipa la procesul de productie, terenurile agricole prin caracterul lor stationar determina dinamica tuturorcelorlalte mijloace de productie, precum si a fortei de munca;4) terenurile agricole nu pot fi substituite cu alte mijloace de productie, poate fimodificata doar fertilitatea lor.

Aceste terenuri nu pot fi substituite cu alte mijloace de productie (dupa cum nu pot fi nicimultiplicate, din cauzalimitarii lor materiale). Din aceasta trasatura reiese necesitatea reglementarii lor optime,integrale si rationale, cumaximum de randament, de a mari forta productiva prin practicarea unei agriculturiintensive;5) terenurile agricole se caracterizeaza si prin faptul ca, cu cit exploatarea este maiadecvata, mai stiintifica, cuatit creste fertilitatea lui. Celelalte mijloace de productie nu se imbunatatesc in urmautilizarii lor (in procesul deproductie), ci, dimpotriva, se uzeaza (fizic si moral) si chiar daca, in urma unor119

investitii, se obtin unele imbunatatiri de moment, pina la urma ele degradeaza. Terenurileagricole, dimpotriva, seamelioreaza continuu, daca sint tratate in mod corespunzator. Aceasta particularitate aterenului agricol sta la baza


10/77

progresului in agricultura (prin metode intensive), precum si a previziunilor (uneori prea)optimiste privinddezvoltarea neintrerupta a productiei agricole. Aceasta trasatura are la baza realitateaincontestabila ca fertilitateasolului poate fi ridicata continuu atunci cind sistemul de cultura aplicat este rational ales sicind se utilizeazamijloacele si caile cele mai adecvate de fertilizare;

6) terenul agricol nu apare, de la sine, ca mijloc de productie, ci doar actionindasupra lui cu alte mijloace deproductie (mecanice, chimice, biologice etc), deci ca urmare a cresterii si perfectionariicelorlalte mijloace deproductie ce actioneaza asupra pamintului punindu-se in valoare o parte din ce in ce maiinsemnata a potentialuluisau productiv;7) prin insasi natura lor, terenurile agricole permit investitii suplimentare pe aceeasisuprafata, devenind astfelcapabile sa asigure folosirea rationala a investitiilor succesive. Efectuarea de noi investitii peaceeasi suprafata daposibilitate societatii sa obtina o productie sporita, corespunzatoare cerintelor din etapa

respectiva si gradului dedezvoltare a fortelor de productie;8) in fine, mentionam ca terenurile agricole se caracterizeaza prin faptul ca ele sintdeosebit de variate, in functiede spatiu si timp. Diferiti agenti agricoli, amplasati in locuri diferite, au putere productivanaturala exprimata printrungrad diferit de fertilitate. Odata cu trecerea timpului insa, in conditiile realizarii de noiinvestitii, paralel cudezvoltarea stiintelor agricole si folosirea descoperirilor tehnico-stiintifice, terenurile agricolese amelioreazapermanent. Aceasta caracteristica impune includerea in circuitul agricol si a unor terenuri maiputin fertile, darvalorificabile, la un anumit nivel, pentru productia agricola, care apoi trebuie imbunatatitapermanent prin noiinvestitii. Aceste masuri sint necesare, deoarece productiile obtinute pe terenurile foartefertile nu pot satisfacecerintele mereu crescinde in produse agroalimentare si materii prime agricole ale societatii.1203. Regimul juridic al terenurilor agricole 4tr Regimul juridic al oricarui bun sau oricarei categorii de bunuri este exprimat printr-o serie dereglementari legaleprivind modurile generale si specifice de dobindire a dreptului de proprietate asupra lor, altedrepturi reale principale

ce pot exista asupra lor, subiectele dreptului de proprietate si celelalte drepturi realeprincipale, regimul circulatieibunurilor respective, apararea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale,incetarea acestordrepturi etcjj nin literatura de specialitate se opereaza stabil cu termenul "regim juridic al terenurilor", careeste reflectat intr-un sirde acte normative, fara a se dezvalui insa continutul acestei notiuni.Continutul acestei notiuni a fost dezvaluit pentru prima data de N.I.Krasnov, care sustine ca"regimul juridic alterenurilor este ordinea de aparitie si dezvoltare a raporturilor sociale funciare reglementatede norme de drept,

ordine ce determina statutul pamintului ca obiect de reglementare juridica"142.Atunci cind este vorba de regimul juridic al terenurilor, pa-mintul trebuie analizat ca obiect alregimului juridic, de


11/77

drept. Caracterizind insa terenurile ca obiect de drept, este necesar, in primul rind, a seraspunde la intrebarea: cineeste proprietar funciar, care este caracterul, continutul si ordinea de exercitare a acestuidrept. Prin urmare, dreptulde proprietate funciara este unul dintre elementele de baza ale regimului juridic, caredetermina partile componentesi alte elemente ale acestui regim.

Divizarea terenurilor cu destinate agricola in functie de nivelul fertilitatii are nu numaiimportanta economica(gospodareasca), dar si juridica, fapt ce determina caracterul neunivoc al raporturilorfunciare. Asemenea diversitatise numesc/regim juridic, prin care se subintelege ordinea de folosire a obiectului, limiteleadmisibile si metodele defolosire ale acestuiaf3.Regimul juridic este asigurat prin masurile de influenta corespunzatoare (de stimulare siraspundere) de catreorganele abilitate.

Tinind seama de faptul ca termenul "regim" in traducere din limba franceza inseamna"ordine", prin notiunea de

"regim juridic" trebuie inteleasa "ordinea de drept, juridica" de folosire a terenurilor.Pentru a asigura un regim juridic corespunzator de folosire121a terenurilor, este necesar sa fie prezente minimum cinci elemente:1. Obiectul reglementarii juridice, asupra caruia se extinde acest regim si care, de regula,poate figeneral, special si concret Obiectul general al regimului juridic este pamintul, ca parteindispensabila amediului natural,[ce poseda spatiu teritorial, relief, vegetatie si se afla sub jurisdictiastatului/in RepublicaMoldova toate terenurile sint incluse in sfera de control al statului, in sistemul monitoringului,cadastruluifunciar. Terenurile utilizate sint supuse unor masuri de organizare a teritoriului atit in procesuldeatribuire spre folosinta, cit si in procesul exploatarii lor nemijlocite.Obiectul special al regimului este categoria de teren data acea parte a fondului funciar careestedestinata si folosita in conformitate cu scopul atribuirii144.Obiectul concretal regimului juridic este sectorul de teren, indiferent de suprafata lui, atribuitsau folositconform destinatiei nemijlocite, deci care exclude orice alte forme de exploataregospodareasca.O astfel de divizare a terenurilor ca obiect al regimului juridic genereaza Resemnarea

urmatoarelorregimuri: general, deosebit si special.?Astfel, elemente ale regimului juridic general pentrutoateterenurile este folosirea lor conform destinatiei; regimul juridic deosebitpentru terenurile cudestinatieagricola consta in folosirea lor cu prioritate in scopuri agricole (toate terenurile bune pentruagriculturasint atribuite in primul rind pentru necesitatile ramurii, iar cele de o calitate inferioara inalte scopurineagricole); regimul juridic special este stabilit pentru terenurile degradate, terenurile decalitatesuperioara si cele irigate (art. 83, 84 din Codul funciar).

O particularitate de baza a regimului special stabilit pentru terenurile deosebit de pretioaseconsta infaptul ca, asemeni terenurilor ocupate de parcuri nationale, rezervatii, complexe arheologicesi istorice,


12/77

ele nu pot fi retrase de la proprietari, posesori si beneficiari si atribuite unor scopuri straineagriculturii(art. 20 al Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor, aprobat prin HotarireaGuvernuluiRepublicii Moldova nr. 246 din 3 mai 1996)145.Stabilirea regimului juridic al terenurilor este efectuata de catre stat la nivel de obiect special.Regimul

juridic general este122stabilit de Codul funciar si de actele de completare a acestuia; \regimul special (raportareaterenurilor pecategorii si trecerea fer dintr-o categorie in alta) se stabileste in cazul in care este schimbatadestinatiaterenurilor in urma retragerii si atribuirii terenurilor.La stabilirea regimului juridic special contribuie actiunile proprietarilor de loturi de teren, aleposesorilorsi beneficiarilor, deoarece ei sint in drept de a gospodari de sine statator terenul.] Stabilirearegimuluispecial de folosire a terenurilor se face de catre stat, in persoana autoritatilor publice locale,

in modulprevazut de legislatie.2. Organele de stat abilitate sa reglementeze regimul juridic al terenurilor agricolese disting subdoua aspecte:a) in functie de influenta asupra obiectului regimului juridic se deosebesc si organelereglementarii destat:- reglementarea regimului juridic al pamintului ca obiect general al regimului juridic se face decatreorganele de competenta generala Parlament, Guvern, autoritatile publice locale;- reglementarea regimului juridic al categoriei terenurilor cu destinatie agricola se face decatre organelecu competenta speciala Ministerul Agriculturii si Industriei de Prelucrare, Serviciul de StatpentruReglementarea Regimului Proprietatii Funciare etc;b) forma reglementarii relatiilor funciare. Legislatia specifica prevede urmatoarele forme dereglementare:- stabilirea regulilor de atribuire a terenurilor cu drept de proprietate (art. 12 din Codulfunciar), deposesie si folosinta (art. 40 din Codul funciar), a regulilor de exercitare a acestor drepturi, adrepturilor siobligatiunilor generale ale celor ce folosesc terenurile, a temeiurilor in a caror baza inceteaza

acestedrepturi;- controlul unor activitati desfasurate de catre persoanele ce utilizeaza terenulyin scop deasigurare aexploatarii corespunzatoare a acestuia;- interventia in cazul aparitiei unor factori si necesitati statale (tragerea la raspundere juridicaapersoanelor vinovate de incalcarea legislatiei funciare, retragerea terenurilor din proprietateprivata pentrunecesitati statale si sociale etc).3. Cercul de subiecte ale raporturilor funciare, obligate sa respecte normele regimuluistabilit. Ele pot

fi divizate in urmatoarele grupe: ; ''-l:: , ;': ;t ".'-i:--/-. -::[::.;"-/ :123a)jpersoane care utilizeaza terenul in baza titlului de proprietate, posesiune si folosinta(inclusiv in baza


13/77

contractului de arenda)Tale caror imputerniciri deviaza de la prevederile juridice de utilizare(spreexemplu, daca proprietarul funciar poseda toate imputernicirile, posesorii si beneficiarii sintlipsiti deaceste drepturi. Drepturile concrete ale posesorilor si beneficiarilor funciari se stabilesc decatre proprietarsi sint reflectate in contractul in a carui baza a fost primit lotul);

bjpersoane care nu folosesc lotul de teren, dar desfasoara o activrrite care obliga respectarearegimuluijuridic al terenurilor) (spre exemplueste interzisa trecerea sau depozitarea materialelor si aaltor obiecte peloturile agricole.De mentionat ca dreptul de proprietate, posesiune si beneficiere funciara nu il au toatepersoanele, cinumai acelea care, conform statutului lor juridic, au dreptul de a realiza unele exploatarifunciare.

Terenurile cu destinatie agricola se repartizeaza, pentru organizarea productiei agricole si aceleiagroindustriale, mai multor categorii de persoane cu statut juridic divers146. ;

4. Totalitatea drepturilor si obligatiunilor subiectelor raporturilor juridice funciare,care participa lasfera de actiune a regimului juridic al categoriei date.Volumul drepturilor si obligatiunilor depinde de:a) obiectul regimului juridic funciar;;b) subiectul raporturilor juridice funciare;Ic) particularitatile suprafetei de teren concret.5. Elementul al cincilea il reprezinta mecanismul juridic eficient, ce asigura un regim

juridic corespunzator siinclude un sistem de norme juridicef/"- norme juridice a caror respectarefprevine incalcarea regimului juridic si asigura prioritateaterenurilor cu destinatieagricola fata de alte categorii de teren|precum si normele caretiriter-zic retragerea terenurilorde calitate superioara;;'"- norme juridice a caror japlicare exclude cazurile ce duc la incalcarea regimului. Dreptexemplu poate serviinterzicerea finantarii lucrarilor de proiect inainte de adoptarea deciziei organului public localprivind coordonareaprealabila a amplasarii obiectivului sau a hotaririi judecatoresti in cazul aparitiei litigiului;- norme ce prevad raspunderea juridica pentru incalcarea regimului juridic/ Astfel, in cazul

incalcarii regimuluistabilit,124dreptul de proprietate, posesiune si beneficiere funciara poate fi sistat; in cazul incalcariilegislatiei, in modulstabilit, persoana poate fi trasa la raspundere penala, administrativa sau civila, inclusiv laraspundere materialacompleta, iar toate tranzactiile funciare, incheiate cu incalcarea regimului juridic existent sintrecunoscute nule dinmomentul incheierii lor;- norme juridice a caror respectare permite reconstituirea regimului; Astfel, loturile de terenocupate arbitrar

(samavolnic) trebuie restituite detinatorului fara compensarea cheltuielilor suportate peperioada folosirii nelegitime.Asadar, putem concluziona ca regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola reflectasituatia juridica a loturilor


14/77

de teren fixata in legislatie.Situatia juridica diversa a suprafetelor de teren agricol este conditionata de urmatorii factori:a)(loturile de teren agricol au insusiri economice si ecologice diferitej Astfel, pasunile sifinetele au alt regim juridicdecit terenurile arabile; loturile de teren de calitate superioara se afla sub protectie juridicamajora comparativ cualte suprafete; suprafetele supuse unor schimbari naturale negative au un regim special;

b) istatutul juridic al subiectelor care exploateaza terenurile agricole este variat/ Spreexemplu, institutiile decercetari stiintifice sint obligate sa foloseasca terenurile cu destinatie agricola cu prioritatepentru scopuri stiintifice,propagarea experienteiinaintate;c);alte circumstante obiective. Astfel, in cazul trecerii terenurilor intreprinderii agricole Iacategoria de protectie amediului are loc limitarea activitatii agricole, fapt ce modifica si regimul juridic de utilizare alotului de teren.,;, -.in baza celor spuse, concluzionam:

l.\Notiunea de "regim juridic al terenurilor agricole" este cuprinsa in legislatia in vigoare, insacontinutul ei nu estedesf a-SurajTfapt ce ar permite insusirea acestei notiuni intr-o masuramai mare;2. Regimul juridic al terenurilor agricole este ordinea stabilita de legislatie privind folosireaacestora (utilizarea insensul cel mai larg al cuvintului);3. Elementele obligatorii ale regimului juridic sint: existenta obiectului (categoriei de teren);reglementarea statala aacestui125regim (al organelor, formelor de reglementare); cercul de subiecte ale raporturilor funciare;drepturile siobligatiunile acestor subiecte; sistemul de norme juridice menit sa asigure protectia acestuiregim;7'4. Regimul juridic al terenurilor agricole poate fi divizat in: general caracteristic intreguluifondfunciar; deosebit, specific categoriei de teren date; special, specific unor loturi de terenconcrete..,;.-.:... .-.......4. Reglementarea juridica a scoaterii terenurilor din circuitul agricolScoaterea (excluderea) terenurilor din circuitul agricol147 constituie una dintre cele mai

actuale problemelegislative si doctrinare cu caracter controversat, deoarece, in primul rind, exista mai multereglementarilegale in materie de drept funciar si drept civil ale procesului examinat.in al doilea rind, procedura de scoatere a terenurilor din circuitul agricol lezeaza, fara indoiala,drepturiledetinatorilor, de teren ale proprietarilor, posesorilor si beneficiarilor funciari.in al treilea rind, reglementarile legale cuprinse in diverse acte definesc acest proces in moddiferit.Astfel, art. 23 din Codul funciar enumera, printre temeiurile de stingere a dreptului asupraterenului, si"retragerea terenului pentru nevoile statului si societatii". Articolul 11 din Legea privind pretul

normativsi modul de vinzare-cumparare a pamintului nr. XIII-1308 din 25 iulie 1997 dispune:"Excluderea


15/77

terenurilor din categoria de terenuri cu destinatie agricola si silvica, si atribuirea lor la altecategorii deterenuri se face atit in interesele publice, cit si in interesele detinatorilor de teren", iar art. 15din aceeasiLege prevede ca "instrainarea fortata a terenurilor se efectueaza de catre Guvern de comunacord cuautoritatile respective ale administratiei publice locale in scopul satisfacerii necesitatilor

funciare alestatului". in sfirsit, art. 94 din Codul funciar prevede: "Conditiile si modul de expropriere,pentru nevoilestatului si ale societatii, a terenurilor proprietate privata se reglementeaza printr-o legislatiespeciala".Aceasta este Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica, nr.488-XIV din 8 iulie1999148. \" "". - ' '- ;;;i iS126Ultima dispozitie legala si-a gasit o dezvoltare ampla in Regulamentul cu privire la atribuireaterenurilor,care, afara de termenul "expropriere" utilizeaza si notiunea "alienare fortata" a terenurilor.Am redat textele legale fara a le comenta, pentru a demonstra inconsecventa legiuitorului in

definireaunuia si aceluiasi proces.in astfel de conditii, pentru a elucida situatia creata, ne vom referi si la art_46.p. 2 dinConstitutiaRepublicii Moldova, care dispune: "Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza deutilitatepublica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire".Analiza dispozitiilor legale citate mai sus ne permite a trage urmatoarele concluzii:a) exproprierea149 (precum si alienarea si instrainarea fortata - ca termeni sinonimi)inseamna "trecerea inposesia statului, pentru lucrari de interes public, a unui teren ori a unei constructii,proprietate a uneipersoane fizice sau juridice?'150.Exproprierea poate fi declansata in diferite scopuri: agricole si neagricole. in primul caz,este cert caterenul expropriat nu este neaparat scos din circuitul agricol, avrnd loc numai schimbulproprietarului. Iarin al doilea caz, odata expropriat, terenul agricol este scos din circuitul agricol, schimbindu-i-sedestinatia.in baza ultimului caz, putem afirma ca exproprierea este o metoda de scoatere a terenului dincircuitulagricol;

b) deoarece exproprierea pentru cauza de utilitate publica poate avea loc numai cu oprealabiladespagubire, atribuirea unui alt lot de teren in schimbul celui expropriat, ca masura dedespagubire, poatefi tratata ca un schimb fortat de terenuri;c) scoaterea (excluderea) terenului din circuitul agricol poate fi efectuata nu numai in interesepublice, darsi in interesele_ detinatorilor de terenuri.Terenurile agricole pot fi retrase nu doar de laproprietariifunciari, ci si de la alti detinatori cu titlu de posesiune si beneficiere funciara;d) orice scoatere (excludere) a terenului din circuitul agricol presupune, in mod obligatoriu,schimbarea

destinatiei acestuia, actiune aprobata de organele puterii executive de comun acord cuorganele pentrumediu;e) schimbarea folosintei agricole nu inseamna excluderea terenului din circuitul agricol;


16/77

f) retragerea temporara a unor terenuri din circuitul agricol pentru executarea unor lucrari deprospectiunigeologice, de127instalare a unor linii de telecomunicatii, conducte de gaze, apeducte etc, nu schimbadestinatia de baza aacestora;

g) terenul agricol poate fi retras din proprietate privata, posesiune si folosinta in cazurile incaredetinatorul cu titlul respectiv nu-1 cultiva, il utilizeaza contrar scopului sau nu intreprindemasuri deprotectie si ameliorare a solului.Retragerea terenului in astfel de situatii intervine ca o sanctiune ce nu urmareste scopul de aexcludeterenul din circuitul agricol, ci de a schimba doar detinatorul.in lipsa unei notiuni legale si a unei definitii doctrinare distincte, riscam a presupune cascoaterea terenurilordin circuitul agricol ca actiune juridica reprezinta un mijloc de stingere a drepturilor dedetinatori ca urmare

a excluderii acestora din categoria cu destinatie agricola pentru utilizarea lor ulterioara inscopurineagricole.

Totodata constatam ca exproprierea (alienarea fortata, retragarea) terenului agricol poateavea dreptconsecinta excluderea terenului din circuitul agricol.Din aceste motive, in continuare ne vom referi doar la scoaterea definitiva a terenurilor dincircuitulagricol prin expropriere sau alienare fortata pentru cazuri de utilitate publica.in literatura de specialitate151 se mentioneaza justificat ca procesul tehnico-stiintific nunumai cainfluenteaza pozitiv dezvoltarea agriculturii, ci si atrage dupa sine un sir de excese nedoritelegate, inprincipal, de folosirea terenurilor agricole de catre diferite intreprinderi industriale. Aceasta seconditioneaza prin faptul cajconstructia unor intreprinderi industriale, a altor obiective siinstalatii, a caroractivitate nu tine de productia agricola sau prelucrarea acesteia, reduce suprafetele acestorterenuri siinfluenteaza negativ calitatea lor. /Reamintim ca scoaterea terenurilor din circuitul agricol se circumscrie necesitatilor atribuiriiacestorapentru alte scopuri. Atribuirea, ca actiune juridica, reprezinta un mijloc de instituire adreptului unui

subiect asupra lotului de teren. La fel ca si "scoaterea", "atribuirea" se realizeaza in baza unuiactadministrativ al organului abilitat. in acest contextXatribuirea terenului poate fi efectuatanumai duparetragerea acestuia din posesia detinatorului, fapt care, de regula, duce la scoaterea lotuluidin circuitulagricol.; Aceste doua actiuni constituie verigile unuia si aceluiasi proces.Conform legislatiei funciare in vigoare,texproprierea detinatorilor funciari cu drept deproprietate privatasi atribuirea tere-128J nurilor in alte scopuri decit cele agricole tine de competenta_Gu-vernului. Autoritatile

administratieipublice locale sint competente de a retrage si a repartiza terenurile proprietate municipala side a schimbadestinatia terenurilor15


17/77

Dispozitiile legale care reglementeaza ordinea si consecventa actiunilor de expropriere inscopulsatisfacerii necesitatilor funciare ale statului si societatii isi au sediul in urmatoarele actenormative:a) Codul funciar (art. 15,16);b) Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cum-parare a pamintului (art. 11-17);c) Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica;

d) Regulamentul cu privire la atribuirea terenurilor (capitolulIV).inainte de a trece la examinarea procedurii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol prinexproprieresi atribuirea lor in alte scopuri, reamintim unele reguli generale menite sa protejeze terenuriledin punct devedere cantitativ sau sa reduca impactul amplasarii unor obiective industriale etc:-(pentru constructia de intreprinderi industriale, de locuinte, cai ferate, autostrazi, linii detransportare aenergiei, conducte magistrale si in alte scopuri decit cele agricole, sint atribuite terenurinepotrivite pentruagricultura sau cu un grad de fertilitate scazut;y

atribuirea terenurilor cu gradul de evaluare mai mare decit 60 de puncte, terenurilor irigate inscopurineagricole este interzisa, exceptie facind cazurile de importanta majora constructia sireconstructiaautodrumurilor si cailor ferate, liniilor de telecomunicatii, a conductelor magistrale; J- interzicerea atribuirii terenurilor beneficiarilor carora li s-au atribuit anterior loturi agricole sicare nu siauonorat obligatiunile de a le folosi conform destinatiei si de a efectua lucrari de restabilire aterenurilorutilizate; "- in cazul amplasarii obiectivelor pe terenuri fertile si al necesitatii sistematizarii lor peverticala,persoanele juridice si fizice carora li s-au atribuit terenuri agricole sint obligate sa decoper-teze stratul desol fertil de pe intreg santierul si sa-1 transporte pe loturile de o calitate joasa;A constructia liniilor de transportare a energiei electrice cu tensiunea sub 35 kW si a liniilor detelecomunicatii se efectueaza129in lungul drumurilor, pe teritoriul terenurilor nefolosite in agricultura si pe pasuni cuproductivitate redusa, inconformitate cu normele de constructii, fara retragerea terenurilor de la detinatorii lor;- amplasarea liniilor mentionate trebuie sa fie coordonata cu detinatorii respectivi de terenuri,autoritatile publice

locale, serviciile de stat pentru reglementarea regimului proprietatii funciare, arhitectural,ecologic si antiincendiar;- intocmirea materialelor referitoare la retragerea si atribuirea terenurilor in alte scopuri decitcele agricole ce tin decompetenta Guvernului se efectueaza de catre Institutul de Proiectari pentru Organizarea

Teritoriului; in celelaltecazuri de catre seniciile de reglementare a regimului proprietatii funciare ale autoritatilorpublice locale;f-in cazurile de retragere a terenului pentru extragerea zacamintelor minerale utile estenecesar avizul Asociatiei deStat de Productie pentru Exploatari Geologice si al Departamentului Standarde, Metrologie siSupraveghere

Tehnica.Tin conformitate cu art. 15 din Codul funciar, retragerea terenului agricol de la detinatorulfunciar pentru scopuri


18/77

neagricole, si in primul rind pentru necesitatile statului si societatii, se efectueaza in modulurmator:-\ subiectele interesate de retragerea terenului si atribuirea in scopuri neagricole depun laautoritatile publice o cerereprivind coordonarea prealabila a amplasarii obiectivului, indicind suprafata solicitata, loculamplasarii, caracteristicatehnica etc. La cerere sint anexate planurile, schitele si alta documentatie tehnica;

-'autoritatile locale examineaza cererea si, in cazul solutionarii ei pozitive, creeaza o comisiein a carei componentasint inclusi persoanele interesate, specialisti, precum si detinatorii din a caror folosinta,posesie sau proprietate sesolicita terenul;- calauzindu-se de: Schema generala a folosirii resurselor funciare a Republicii Moldova,schemele judetene dereglementare a regimului proprietatii funciare, proiectele de organizare a teritoriului,materialele explorarilorgeologice si pedologice, bonitatea solurilor, evaluarea economica a terenurilor si altemateriale care caracterizeazalocul amplasarii obiectivului, comisia examineaza posibilitatea atribuirii terenului din fondul de

rezerva al statului,din cele nedestinate sau nepotrivite agricul-130turii, iar in lipsa acestora din terenurile agricole de cea mai proasta calitate; tine cont deposibilitatea pastrariimaxime a terenurilor agricole productive valoroase, a prevenirii proceselor negative carecauzeaza degradareasolului, precum si a celei mai rationale folosiri a investitiilor capitale ce urmeaza a fi utilizatepentru valorificarea siameliorarea terenurilor.Rezultatele activitatii comisiei privind selectarea lotului amplasarii obiectivului sintconsemnate intr-un act.Materialele referitoare la coordonarea prealabila a amplasarii obiectivului includ:- actul de selectare a terenului;. ; ;. A- copia planului cadastral funciar;- acordul in scris al proprietarului terenului cu privire la retragerea lotului;- avizul pedologie asupra terenului ce urmeaza a fi retras;- memoriul explicativ.

Toate aceste documente sint prezentate administratiei publice locale pentru examinare. incaz de necesitate acesteactiuni sint coordonate cu Ministerul Mediului, cu alte ministere si departamente.in cazul in care retragerea si atribuirea terenului tine de competenta Guvernuliii, materialele,

cu avizul autoritatilorlocale, sint prezentate la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care le transmiteulterior, cu avizul sau,Guvernului.Autoritatile publice locale sau Guvernul, dupa caz, examineaza materialele cu avizele anexatesi elibereazasolicitantilor permisiunea pentru executarea lucrarilor de proiectare, care insa nuserveste drept temei pentruexecutarea lucrarilor de constructie.in acest caz, detinatorilor de terenuri, de la care se prevede retragerea terenurilor, nu li serecomanda alocarea deinvestitii capitale.

Aceste actiuni se incadreaza in prima faza a procesului de retragere-atribuire a terenului.La cea de ajiatfaiazaV in baza datelor initial obtinute/se intocmeste proiectul retrageriiterenului pe copia de pe


19/77

planul cadastral funciar al detinatorilor de terenuri la scara respectiva si conform actuluicomisiei de evaluare (actulcercetarii tehnice a suprafetelor silvice) privind determinarea pagubelor, pierderilor productieiagricole si silvice si avolumelor de lucrari131pentru decopertarea, transportarea si depozitarea stratului de sol fertil.

Pe copia planului cadastral funciar se indica terenurile, cim-purile asolamentelor, tarlaleleplantatiilor deculturi multianu-ale, alte elemente, precum si lotul de pamint ce urmeaza a fi retras,indicindu-sedimensiunile liniare pe perimetru si masurile de reparare a obiectivului catre locul concret,explicatiaprivind terenurile agricole de pe lotul ce urmeaza a fi retras, precum si lotul pentrudepozitarea stratuluide sol fertil decopertat de pe terenurile prevazute pentru santierele de constructie (in caz denecesitate) silocurile unde se preconizeaza sa se efectueze lucrari privind valorificarea terenurilor noi,ameliorarea

radicala sau acoperirea cu un strat de sol fertil a terenurilor agricole cu productivitate redusa.in baza materialelor prezentate, la care sint anexate avizele organelor respective, autoritatilepublicelocale sau Guvernul, dupa caz, adopta hotarirea privind retragerea-atribuirea terenului.Referitor la procedura de scoatere (excludere) a terenului din circuitul agricol, s-ar parea, laprima vedere,ca legiuitorul introduce un exces de formalism juridic in luarea acestor masuri, transformaoperatiunile

juridice in masuri birocratice inutile. in realitate, aceste acorduri si avize se cer tocmai pentrua evitascoaterea nejustificata a unor terenuri din fondul funciar agricol, pentru asigurarea uneiprotectii maieficiente a acestei bogatii naturale a tarii, care trebuie nu numai ameliorata mereu, ci siprotejatacantitativ.Cit priveste principiile exproprierii: exproprierea poate fi dispusa numai pentru cauza deutilitate publica;utilitatea publica se stabileste in conditiile prevazute de Lege (sau in alt act normativ), prinacte deautoritate; in toate cazurile proprietarul expropriat trebuie sa fie despagubit; despagubireatrebuie sa fiedreapta si prealabila.Pentru legislatia din Rominia si Republica Moldova este valabil si principiul controlului

judecatoresc.in consecinta, exproprierea poate fi definita ca o institutie de drept public care consta inachizitia fortata,cu titlu oneros, pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii si sub control judecatoresc,a unorimobile proprietate privata153.Mai constatam ca efectele exproprierii154, in materie de drept civil, sint:132a) transferul dreptului de proprietate asupra terenului supus exproprierii in patrimoniulexpropriatorului;b) stingerea dreptului real de folosinta;c) stingerea drepturilor personale asupra imobilului -concesiunea si arenda.

in materie de drept funciar, exproprierea are ca efect scoaterea terenului din circuitul agricolsischimbarea destinatiei acestuia.


20/77

Compensarea pagubelor si pierderilor productiei agricole cauzate in urma scoaterii(excluderii)terenurilor din circuitul agricolPagubele pricinuite prin retragerea terenurilor trebuie sa fie reparate integral (inclusivavantajul ratat)detinatorilor care le-au suportat de catre intreprinderile, institutiile si organizatiile carora li s-au repartizat

terenurile retrase. Pierderile din productia agricola, pricinuite de retragerea din circuitulagricol aterenurilor, in alte scopuri decit productia agricola, se repara de catre persoanele interesate.Aceste douadispozitii legale, cuprinse in art. 97 si 99 din Codul funciar, sint concretizate intr-o serie denorme care isiau sediul in diverse acte normative.Astfel, art.48 din Regulamentul cu privire la atribuirea terenurilor stabileste dreptulpersoanelor fizice si

juridice ale caror terenuri au fost expropriate la recuperarea pagubelor cauzate de aceastaactiunefortata. Aceasta compensare este infaptuita de catre noul detinator de teren.

Modul de compensare a pagubelor cauzate este reglementat de art. 16 din Legea privindpretul normativsi modul de vinzare-cumparare a pamintului si prevede:; a) atribuirea unui alt lot de teren de aceeasi suprafata si, daca este posibil, de aceeasicalitate;b) in cazul in care calitatea terenului propus in schimb este in defavoarea detinatorului deteren, acestuia ise compenseaza pierderile cauzate de schimbul inechitabil;c) daca detinatorul de teren refuza sa ia in schimb alt lot ori statul nu dispune de teren pentruschimb,pagubele i se compenseaza in bani (tariful constituind 579,00 lei pentru o unitate de grad-hectar) sau inproduse agroindustriale, conform unei intelegeri contractuale intre detinatorul de teren siorganele de stat;133d) compensarea valorii plantelor agricole multianuale defrisate, recoltei nestrinse, ainstalatiilor de irigareetc. j[Compensarea pierderilor productiei agricole cauzate de excluderea terenurilor din categoriacu destinatieagricola se efectueaza in scopul obtinerii mijloacelor pentru finantarea programului devalorificare aterenurilor noi si de sporire a fertilitatii solurilor, precum si pentru efectuarea altor lucrari de

imbunatatirifunciare.Mijloacele banesti destinate compensarii pierderilor cauzate de excluderea terenurilor dincircuitul agricolse acumuleaza la un cont special al Guvernului si se utilizeaza exclusiv pentru realizareaprogramului devalorificare a terenurilor noi si sporirii fertilitatii solurilor, conform Regulamentului cu privire lamodulde acumulare si utilizare a mijloacelor banesti incasate in legatura cu excluderea terenurilordin circuitulagricol.De notat faptul ca art. 14 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a

pamintuluiconditioneaza adoptareihotaririi de atribuire a terenului de catre Guvern de momentultransferarii, de catre


21/77

persoanele in favoarea carora au fost retrase terenurile, a mijloacelor banesti echivalente cupierderilecauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol, stabilind un termen de o luna.134Capitolul VIII. REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR GOSPODARIILOR .,,.,

TARANESTI (DE FERMIERI)1. Notiunea de gospodarie taraneasca si particularitatile acesteia

Celula principala a organizarii productiei in sectorul agrar o constituie gospodaria taraneasca(de fermier),care este bazata pe independenta economica.

Termenul "gospodarie taraneasca", utilizat de legislator, reprezinta o legatura istorica dintregeneratiatrecuta si cea noua, restabileste adevarata denumire a stravechilor producatori ai produseloralimentarepentru locuitorii oraselor.

Totodata atributul "taranesc" ne vorbeste de faptul ca se formeaza gospodarii bazate peproprietateaprivata, pe munca individuala sau familiala, unde mijloacele de productie si productiaobisnuita apartine

taranilor.in Republica Moldova gospodaria taraneasca si-a gasit consfintirea legislativa pentru primadata in Legeacu privire la gospodaria taraneasca (de fermier) nr. 841-XII din 3 ianuarie 1992. Conformacestei Legigospodaria taraneasca reprezinta o forma de activitate libera de antreprenor ce se realizeazape principiileavantajului economic.in etapa actuala statutul juridic al gospodariilor taranesti este reglementat de Legea nr. 1353-XIV din 3noiembrie 2000155.Conform art. 2 al acestei Legi, gospodaria taraneasca este o intreprindere individuala, bazatapeproprietatea privata asupra terenurilor agricole si asupra altor bunuri, pe munca personala amembrilorunei familii (membri ai gospodariei taranesti), avind ca scop obtinerea de produse agricole,prelucrarealor primara, comercializarea cu preponderenta a propriei productii agricole.Dupa cum se vede din continutul ambelor legi privind gospodaria taraneasca sint utilizatedoua denumiri:gospodarie taraneasca si gospodarie de fermier. Care este deosebirea dintre ele?De mentionat ca in literatura de specialitate pot fi evidentiate doua puncte de vedere in acestsens.

135iin primul caz se sustine ca intre aceste notiuni exista o deosebire care se manifesta prin faptulcagospodaria de fermier este un gen de intreprindere, care se ocupa in special de producereamarfuriloragricole si in care se permite munca straina, iar gospodaria taraneasca este un tip deintreprinderenaturala, unde cea mai mare parte a productiei obtinute se consuma de sine statator, ingospodariataraneasca lucrarile sint efectuate numai de catre membri acesteia.in al doilea caz, autorii sustin ca intre aceste notiuni nu exista nici o deosebire.

Utilizarea termenului fermier este un rezultat al aplicarii nu numai a metodelor occidentale deorganizarea productiei, dar si a terminologiei din acest domeniu.


22/77

in rezultat notiunea de gospodarie de fermier a capatat o raspindire larga de la cuvintulenglez "farmer",insa aceasta in practica nu evidentiaza nici o deosebire economica sau juridica intre notiunilein cauza.Legea nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000 prevede ca gospodaria taraneasca (de fermier) arestatutul

juridic de persoana fizica.

Numai gospodariile taranesti pot desfasura activitate individuala de intreprinzator inagricultura.Suprafata terenurilor si marimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodariei taranestitrebuie saasigure utilizarea preponderenta in cadrul acesteia (mai mult de 50 la suta anual) a munciipersonale amembrilor ei (art. 3 din Lege).Legea in cauza prevede expres ca daca gospodaria taraneasca nu intruneste conditiileenumerate, ea esteobligata sa asigure, in termen de 3 luni, astfel de conditii sau sa se reorganizeze, sau sa selichideze, inmodul stabilit de legislatie. , . .

2. Constituirea si inregistrarea gospodariilor taranesti~ -Gospodaria taraneasca se constituie si se inregistreaza conform ordinii stabilite de legislatie.Gospodaria taraneasca se constituie pe principiul liberului consimtamint.Fondator al gospodariei taranesti poate fi persoana fizica ce a atins virsta de 18 ani, arecapacitate deexercitiu deplina, poseda teren cu drept de proprietate privata si locuieste permanent peteritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie inregistrata gospodaria (art. 9din Lege).Gospodaria taraneasca poate fi constituita si dintr-o singura persoana fizica. O persoana fizicapoate fifondatorul (membrul) numai al unei gospodarii taranesti.Gospodaria taraneasca se creeaza in temeiul declaratiei de constituire, semnata de fondatorulei si demembrii potentiali ai acesteia.Legislatia in vigoare prevede ca in declaratia de constituire a gospodariei taranesti (defermier) trebuie sase indice:a) denumirea completa si abreviata a gospodariei;b) sediul gospodariei;c) numele, prenumele, data nasterii, cetatenia si domiciliul fondatorului si al potentialilormembri ai ei,gradul de rudenie al acestora cu fondatorul;

d) numerele de inregistrare, amplasarea si suprafata, conform cadastrului bunurilor imobile,aleterenurilor proprietate individuala sau proprietate comuna, inclusiv ale terenurilor dinextravilanconsiderate gradini, precum si a terenurilor arendate;e) componenta altor bunuri imobiliare care se transmit in proprietate comuna membrilorgospodariei.Semnatura fondatorului si semnaturile celorlalti membri din declaratia de constituire sintautentificate decatre notar sau secretarul primariei la care se inregistreaza gospodaria.Fondatorul este, de regula, si conducatorul gospodariei taranesti, in cazul eliberariifondatorului din

functie, membrii acesteia il aleg conducator pe unul dintre ei care a atins virsta de 18 ani, arecapacitatede exercitiu deplina, locuieste pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care esteinregistrata gospodaria


23/77

taraneasca si poseda calificarea in domeniul agriculturii sau o experienta de munca inagricultura decel putin 3 ani.in afara de conducator, membri ai gospodariei taranesti, pot fi urmatoarele persoane apte demunca: sotul(sotia), parintii, copiii, inclusiv adoptivi, fratii, surorile si nepotii lui care au atins virsta de 16ani.

Persoanele care lucreaza in gospodarie in baza de contract nu sint considerate membri aigospodarieitaranesti.Primirea in gospodaria taraneasca se face cu acordul membrilor ei, iar iesirea se face lacerere si nunecesita acordul celorlalti membri ai ei.,-;; s,136137Dupa constituirea gospodariei taranesti fondatorul prezinta primariei, pentru inregistrareaacesteia,urmatoarele documente:

a) declaratia de constituire;b) copiile dupa documentele ce confirma dreptul de proprietate privata al fondatorului si alpotentialilormembri ai gospodariei asupra terenurilor;c) copiile de pe contractele de arenda a terenurilor, dupa caz, autentificate de catre secretarulprimariei;d) bonul de plata, pe contul primariei, a taxei de inregistrare a gospodariei.De retinut ca primaria trebuie sa inregistreze gospodaria taraneasca si sa efectueze inscrierilerespective inRegistrul gospodariilor taranesti in decursul unei saptamini de la data prezentariidocumentelor necesare.In final primaria elibereaza certificatul de inregistrare sau emite o decizie in scris privindrefuzul de ainregistra gospodaria.Refuzul de a inregistra gospodaria taraneasca sau incalcarea termenelor ei de inregistrare potfi atacate pecale administrativa si/sau judiciara (art. 13 din Lege).Gospodaria taraneasca este in drept sa-si inceapa activitatea din ziua inregistrarii.3. Drepturile si obligatiile gospodariilor taranestiCa si orice alt subiect de drept, participant la circulatia civila, gospodaria taraneasca areanumite drepturisi poarta anumite obligatiuni care sint determinate de Legea cu privire la gospodariiletaranesti si de alte

acte normative.in primul rind gospodaria taraneasca are dreptul de a folosi independent pamintul, adica sa-sideterminedirectia si volumul activitatii sale economice si financiare de sine statator.in rest pentru realizarea acestui drept gospodaria taraneasca mai poate:a) sa angajeze si sa elibereze lucratori in baza de contracte individuale de munca;b) sa construiasca, in conformitate cu actele normative, obiectivele activitatii sale;c) sa efectueze lucrari de irigare, desecare si alte lucrari de ameliorare in conformitate culegislatia;138d) sa ia si sa dea in arenda terenuri si alte bunuri; &e) sa dispuna de produsele si veniturile sale;

. ,|ef) sa stabileasca preturile de comercializare la productia proprie;g) sa desfasoare activitate externa conform legislatiei;


24/77

h) sa asigure riscul pierderii (nimicirii) sau deteriorarii bunurilor comune ale membrilorgospodariei,precum si alte riscuri de intreprinzator;i) sa dispuna de stampila, sa deschida conturi bancare, inclusiv valutare.in cazul in care gospodaria taraneasca nu dispune de stampila, semnatura conducatoruluipoate fiautentificata de notar sau de secretarul primariei care a inregistrat gospodaria.

Gospodaria taraneasca este obligata:a) sa primeasca licente, in conformitate cu legislatia, in cazul practicarii de activitati pasibilede licentiere;b) sa asigure protectia muncii membrilor gospodariei si a persoanelor care lucreaza in baza decontract;c) sa achite integral si la timp salariile angajatilor, sa plateasca contributiile de asigurarisociale de stat sisa le acorde asistenta sociala;d) sa foloseasca terenurile conform destinatiei;e) sa pastreze fertilitatea solului prin masuri de protectie, sa aplice tehnologii care ocrotescnatura;f) sa acorde servitute in terenurile pe care le detine;

g) sa nu incalce drepturile proprietarilor si beneficiarilor funciari vecini;h) sa respecte standardele, cerintele ecologice si sanitaro-veterinare, alte cerinte privindcalitateaproductiei comercializabile;i) sa indeplineasca integral si la timp obligatiile fiscale.Gospodaria taraneasca are dreptul sa desfasoare activitati si sa indeplineasca si alteobligatiuni care nucontravin legislatiei.1394. Regimul juridic al terenurilor si al altor bunuri ale gospodariilor taranestiRegimul juridic al terenurilor gospodariei taranesti si protectia lor sint adecvate cerintelorgenerale sispeciale inaintate fata de subiectele drepturilor si obligatiunilor terenurilor cu destinatieagricola.Conducatorul gospodariei taranesti poate infaptui posesia, beneficierea si dispunereaterenurilor aflate inproprietate privata in masura in care o prevede legislatia funciara.De mentionat ca dispunerea de catre conducatorul gospodariei taranesti a lotului de pamintse efectueazanumai cu acordul tuturor membrilor gospodariei taranesti.Bunurile membrilor gospodariei taranesti, de regula, se folosesc in comun. Bunurile folosite incomun demembrii gospodariei taranesti pot apartine unuia sau mai multor membri ai gospodariei cu

drept deproprietate individuala; membrilor gospodariei cu drept de proprietate comuna in devalmasiesau cu dreptde proprietate comuna in diviziune daca ultimul este prevazut de contract (art. 18 din Lege).Bunuri comune pot fi: terenurile, plantatiile, constructiile gospodaresti si alte constructii,instalatiile deameliorare si alte instalatii, vitele productive si de munca, pasarile, tehnica agricola simijloacele detransport, utilajele, inventarul si alte bunuri, procurate pentru gospodarie in comun de catremembrii ei.Membrul gospodariei taranesti este in drept sa vinda, sa daruiasca sau sa instraineze in altmod cota sa din

bunurile comune exclusiv membrilor gospodariei.Membrii gospodariei taranesti au dreptul prioritar fata de alti membri ai familieiconducatorului ei de aprocura cota ce se instraineaza din bunurile comune.


25/77

Daca inreaga cota din bunurile comune s-a vindut, a fost daruita sau instrainata in alt mod, seconsidera catitularul care a instrainat-o s-a retras din gospodarie. Acest fapt se noteaza in Registrulgospodariilortaranesti (de fermieri).140Capitolul IX. REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR DIN INTRAVILANUL "'

LOCALITATILOR1. Notiunea de teren din intravilan si componenta acestuiain conformitate cu legislatia in vigoare, se considera terenuri din intravilanul localitatilor toateterenuriledin teritoriul localitatii in limitele hotarelor ei.in literatura de specialitate se mentioneaza ca intravilanul este teritoriul unei localitati saucolectivitatiocupat de constructii sau neocupat in raza localitatii respective, care il desparte de extravilan teritoriu,de regula, cu destinatie agricola, pentru organizarea productiei agricole si agroindustriale156.Spre deosebire de terenurile cu destinatie agricola terenurile din intravilanul localitatilor nusint mijloc de

productie, cu toate ca in componenta lor exista si terenuri agricole, dar servesc ca bazateritoriala pentruamplasarea diferitelor obiective de menire locativa, de productie, social-culturala s.a. Acesteterenuri sintmenite sa satisfaca alte necesitati ale populatiei decit cele agricole.De aceea valoarea acestor terenuri se determina in functie de alti factori, care nu auinsemnatate decisivapentru terenurile agricole. Aici prevaleaza indicii de relief, de amplasare, de asigurare cu caidecomunicare s.a. Fertilitatea solului joaca un rol mai putin important.

Terenurilor din intravilanul localitatilor le este dedicat un capitol aparte din Codul funciar alRepubliciiMoldova (cap. VI).Notiunile de intravilan si extravilan se intilnesc si in alte acte legislative. Legea privindprincipiileurbanismului si amenajarii teritoriului din 26 martie 1996157 prevede utilizarea notiunii deintravilan cateritoriu ocupat de terenuri, amenajari si constructii ce constituie localitatea, inclusiv deterenuri prevazutepentru extinderea ei. Limita intravilanului este stabilita prin planul urbanistic general.Extravilanul este teritoriul din afara intravilanului localitatii cuprins in limita teritoriuluiadministrativ,care inglobeaza acti-

141IIvitati dependente sau nu de functiile localitatii conform planurilor urbanistice si planurilor deamenajare ateritoriului.Potrivit prevederilor legislatiei funciare si ale altor acte normative, terenurile din intravilanullocalitatilor se impartin terenurile municipiilor, oraselor, comunelor si satelor.Articolul 42 din Codul funciar stabileste ca terenurile din intravilanul municipiilor se afla inproprietate municipala,iar terenurile din intravilanul celorlalte localitati se afla in administrarea autoritatilor publicelocale.

Conform Legii nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorialaa RepubliciiMoldova, municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit in viata economica,social-culturala, stiintifica,


26/77

politica si administrativa a republicii, cu importante structuri edilitar-gospodaresti si unitati dindomeniulinvatamintului, ocrotirii sanatatii si culturii. Un loc aparte in acest sens il ocupa municipiulChisinau, statutul saufiind reglementat printr-o lege organica.Orasul, conform Legii sus-numite, este o unitate administrativ-teritoriala mai dezvoltata decitsatul din punct de

vedere economic si social-cultural, cu structuri edilitar-gospodaresti si comercialecorespunzatoare, a careipopulatie, in mare parte, este incadrata in industrie, in prestarile de servicii si in diferitedomenii de activitateintelectuala, in viata culturala si cea politica... ,-.;;Satul este o unitate administrativ-teritoriala care cuprinde populatia rurala unita prin teritoriu,conditii geografice,relatii economice, social-culturale, traditii si obiceiuri.Doua sau mai multe sate se pot uni, formind o singura unitate administrativ-teritoriala,numita comuna.Din componenta terenurilor municipiilor, oraselor si satelor (comunelor) fac parte:

- terenurile pe care sint amplasate constructiile si alte amenajari;: , :,,:;-- v.- terenurile de uz public;- terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, aerian, naval, prin conducte, pentru liniile detelecomunicatii, detransport electric, pentru exploatari miniere si pentru alte industrii;- terenurile impadurite;- terenurile cu destinatie agricola si alte terenuri (art. 44 din Codul funciar).- ..,,, r.,1427Fiecare dintre aceste categorii de terenuri din intravilan isi are componenta sa interna siscopuri de folosire, desprecare se va vorbi mai jos.2. Particularitatile dreptului de proprietate si de folosinta (beneficiere) a terenurilor dinintravilan

Terenurile din intravilanul localitatilor se afla atit in proprietate publica, cit si in proprietateprivata acetatenilor, a persoanelor fizice si persoanelor juridice.in acelasi timp terenurile din intravilanul localitatilor se pot afla in folosinta temporara saupermanenta.

La fel de importanta este arenda acestor terenuri.in proprietate publica se afla, de regula, o buna parte din terenurile destinate constructiilorurbane sirurale, terenurile de uz public, terenurile pentru transporturi, liniile de telecomunicatii,industrii s.a.Acelasi lucru se poate spune despre terenurile impadurite ale oraselor si satelor.in proprietate privata se afla terenurile din intravilanul localitatilor destinate constructiilor decase delocuit din sectorul privat, unor obiective de menire social-culturala, de prestari de servicii.Nu pot fi in proprietate privata terenurile folosite pentru caile de comunicatie (piete, strazi,pasaje,drumuri), pentru necesitatile social-culturale ale populatiei (gradini publice, parcuri, lacuri,

plaje,bulevarde) s.a.Art. 11 din Codul funciar stabileste expres modalitatea de aparitie a dreptului de proprietateprivata


27/77

asupra sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodaresti si gradini.Autoritatile publice locale atribuie cetatenilor terenuri fara plata, eliberindu-le titluri deproprietate:- . ;- trec in proprietatea cetatenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodaresti sigradini care lis-au atribuit in conformitate cu legislatia;

- atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, pina la epuizareaacesteia,pentru constructia caselor de locuit, anexelor gospodaresti si gradini: in orase de la 0,04pina la 0,07ha, iar in localitati rurale pina la 0,12 ha. Dimensiunile concrete ale terenurilor se stabilescde catreautoritatile publice locale;143. - trecerea (in limita normelor de urbanizm, iar daca aceasta nu este posibil, tinind seama desuprafatareala a terenului ce deserveste constructiile) terenurilor aferente caselor de locuit cu maimulte

apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, in proprietatea comuna in diviziune aproprietatilorapartamentelor, proportional suprafetei privatizate de ferme.Atribuirea repetata a terenurilor in proprietate privata cetatenilor pentru scopurile indicatemai sus seefectueaza numai contra plata prin vinzare la licitatie, organizata de administratia publicalocala.Pretul initial de vinzare a terenului nu va fi mai mic decit pretul normativ al pamintuluicalculat in bazatarifelor stabilite de legislatia in vigoare.Atribuirea repetata, fara plata, a terenurilor in scopurile prevazute se admite numaicetatenilor a carorproprietate funciara a fost distrusa in urma calamitatilor naturale.Folosirea tuturor terenurilor oraselor si satelor (comunelor) se infaptuieste in conformitate cuplanurile lorde sistematizare si cu planurile de organizare economico-funciara a intravilanului localitatilor.Planurile de sistematizare ale oraselor si satelor (comunelor), conform art. 45 din Codulfunciar,determina directiile principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru constructia caselor,aobiectivelor industriale si de alta natura, pentru amplasarea si amenajarea locurilor deagrement, iarplanurile de organizare economico-funciara a intravilanului determina directiile principale ale

folosiriiterenurilor care nu sint destinate constructiilor si a celor care ramin temporar neocupate deconstructii.Aceasta precizare joaca un rol important in folosirea cit mai eficienta si rationala a terenurilordinintravilanul localitatilor Republicii Moldova.,...,.. .,.-., ,,.,,..... :,3. Modalitatea de stabilire a hotarelor localitatilorHotarul intravilanului (teritoriul localitatii) care il desparte de extravilan formeaza perimetrullocalitatii.Perimetrul respectiv al localitatii se stabileste prin reglementarea regimului proprietatii

funciare inconformitate cu planul general si pe baza argumentarii tehnico-economice a dezvoltariiorasului si satului(comunei).


28/77

.,.144Perimetrul oraselor, conform art. 43 din Codul funciar, se stabileste si se modifica de catreGuvern.perimetrul celorlalte localitati se stabileste si se modifica de catre autoritatile publice locale.E de mentionat mecanismul acestei stabiliri a perimetrelorlocalitatilor.

Conform art. 10 din Codul funciar, consiliile satesti (comunale) si orasenesti elaboreazapropuneri vizindaprobarea de catre consiliul raional (judetean) si municipal a perimetrelor localitatilor satesti.Art. 9 dinacelasi Cod prevede ca de competenta consiliului raional (judetean) tine stabilirea sischimbareaperimetrului intravilanului lo

chestionar dr funciar mediului

Documents