refer la drept funciar

7/31/2019 Refer La Drept Funciar

1/23

1

Cuprins

Introducere.....................................2

TITLUL I . Dispozitii generale.

Cap. I. Domeniul de reglementare.3 Cap. II. Competenta autoritatilor publice in domeniul reglementarii relatiilor funciaradministrarii si protectiei resurselor funciare.4

Cap. III. Proprietatea asupra terenurilor..6

Drepturile si obligatiile proprietarului.

TITLUL II . Categoriile de terenuri.

Cap. I. Terenuri cu destinatie agricola7

Cap. II. Terenurile destinate constructiilor, instalatiilor, amenajarilor, altor scopuri speciale.10 Cap. III. Terenurile fondului forestier13

Cap. IV. Terenurile fondului apelor...14

TITLUL III. Controlul de stat in domeniul relatiilor funciare.15

TITLUL IV. Solutionarea litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarealegislatiei funciare .15

Concluzie...22

Bibliografie2


2/23

2

INTRODUCERE

Cu secole in urma o personalitate istorica cu numele de Lothari afirma ca ,,Vremurile schimba si o data cu ele ne schimbam si noi.Cu toate ca a trecut o perioada foarte mare de timpde la nasterea acestor spuse ,acest adevar ramine pina in present actual.Daca ne referimlegislatia Republicii Moldova putem spune ca pentru o buna functionare a uni stat democraliber si independent este aceasta nevoie de o completare, modificare periodica sau chsubstituirea a legerilor existente cu legi noi, mai reprezentativ care ar ajuta la dezvoltaprogresiva a stului nostrum. Caci pecum mentiona Conastantin Brincusi ,,lucrurile nu sunt gde facut. Greu e sa le pui in stare de a le face.

Astfel sunt binevenite proiectele de legi care sunt propuse si care ofera posibilitatea decompara legea existenta cu o lege posibila aplicabila in timpul apropiat.

In lucarea data vom studia un anumit proiect dee lege, cu numele de Proiectul cudufunciar,identificind punctele forte si punctele slabe ale acestuia in general dar si comparativecodul funciar actual.

Mai inti ne vm referi la organizarea exteioara, caci chiar de la prima vedere observam cacomparatia cu codul funciar existent ,nr.828-XII din 25.12.1991 si publicat in monitorul oficnr.107/817 din 04.09.2001, Proiectul codului funciar propus in anul 2007 prin hatarirea govern si prezentat parlamentului Republicii Moldova spre examinare, primi-ministru in cperioada fiind Vasile Tarlev, are un design special, fiin acelea XVI capitol si 102 articoexistente , devin 6 titluri,divizate in capitol, acestea la rindul lor in sectiuni si 102 articole indoilea.

Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou de reglementar

relatiilor funciare adecvat situatiei actuale si de viitor.In comparatie cu continutul

relatiilor funciare anterioare, cele actuale care totodata se vor pastra si pe viitor, se caracterizeprin:

Proprietatea privata asupra pamintului este stabilita;

Piata financiare este creata si functioneaza; Proprietarii de terenuri isi organizeaza activitatea in baza drepturilor ce le detin

a legislatiei in vigoare

Cu alte cuvinte, s-a creat unmediu socio-economic noi, relatii funciare noi care nu sunt prevazute in continutul CoduFunciar aflat in vigoare.

Rolul Codului Funciar in structura legislativa a tarii este de a aplica prevederile Codului Civildomeniul relatiilor funciare provenite sub influenta structurii fondului funciar, a detinatorilor

terenuri si a proprietatii funciare


3/23

3

TITLUL I.

DISPOZITII GENERALE

Capitolul I

DOMENIUL DE REGLEMENTAREArticolul 1 . Obiectul si subiectul relatiilor funciare

1. Obiect al relatiilor funciare sint terenurile si drepturile asupra lor

2. Terenurile se caracterizeaza prin suprafata, amplasament, hotare, destinatie si alcaracteristici, specificate in documentatia inregistrarii de stat a dreptului asuprpamintului

Subiecti ai relatiilor funciare sint statul, unitatile administrativ teritoriale, persoanele fizice juridice

Articolul 2 . Structura fondului funciar

1. Toate terenurile aflate in hotarele statului constituie fondul funciar al Republicii Moldocare este impartit in:

Intravilanul si extravilanul localitatii; Categorii si subcategorii de destinatie a terenurilor Categorii si subcategorii de folosinta a terenurilor

2. In functie de destinatie, fondul funciar al Republicii Moldova se compune diurmatoarele categorii:

Terenuri cu destinatie agricola; Terenuri destinate constructiilor, infrastructurii edilitare, amenajarilor

altor scopuri speciale; Terenurile destinate fondului forestier

Terenurile destinate fondului apelor


4/23

4

Capitolul II

COMPETENTA AUTORITATILOR PUBLICE IN DOMENIUL REGLEMENTARIIRELATIILOR FUNCIARE, ADMINISTRARII SI PROTECTIEI RESURSELOR

FUNCIARE

Articolul 3. Competenta ParlamentuluiDe competenta parlamentului tine:

adoptarea cadrului legislativ si controlul asupra implementarii acestuia;

stabilirea si modificarea suprafetelor cu regim juridic special; stabilirea tarifelor pentru calcularea pretului normativ al pamintului si stabilire

cotelor impozitului bunurilor imobiliare; solutionarea altor chestiuni ce tin de competenta Parlamentului

Articolul 4. Competenta Guvernului

De competenta Guvernului tine: Elaborarea si promovarea politicilor unice de stat in domeniul utilizarii fondului func

al Republicii Moldova;

Aprobarea planului de actiuni anual privind consolidarea terenurilor agricole; Aprobarea indicilor generali ai cadastrului agricol anual al Republicii Moldova Stabilirea si modificarea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale; Exproprierea terenurilor proprietate privata si proprietate publica a unitatilo

administrativ-teritoriale, in utilitate de interes national sau comun, in modul stabilit LEGE;

Aprobarea terenurilor proprietate publica a statului, in urma delimitarii;

Articolul 5 . Competenta autoritatilor administratiei publice centrale

De competenta autoritatilor administratiei publice centrale tine:

Administrarea, in numele Guvernului, a terenurilor proprietate publica a statului;

Elaborarea programelor de utilizare rationala a terenurilor proprietate publica a statuaflate in administrare;

Exercitarea controlului privind folosirea terenurilor proprietate publica a statului in limcompetentelor functionale;

Elaborarea propunerilor de instrainare a terenurilor proprietate publica a statului proprietate privata;


5/23

5

Articolul 6. Competenta consiliilor raionale,

municipale, unitatii teritoriale autonome Gagauzia Exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare in vigoare in domeni

folosirii si protectiei terenurilor (solurilor); Aprobare cadastrului agricol raional, municipal, al unitatii teritoriale autonome Gagauz Elaborarea propunerilor privind stabilirea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale; Stabilirea si modificarea gradului de fertilitate a terenurilot cu destinatie agricola cu

evaluare a fertilitatii naturale mai mare de 30gr; Exproprierea terenurilo porprietate privata si proprietate publica pt cauza de interes lo

sau raional, in modul stabili de LEGE;

Articolul 7. Competenta consiliilor satesti (comunale), orasenesti si municipale

Aprobarea conceptiei si programelor sociale de constructie a locuintelor privind utilizaterenurilor proprietate publica a unitatii administrativ-teriotriale;

Determinarea limitelor zonelor functionale in cadrul terenurilor proprietate publicaunitatii administrativ-teritoriale destine constructiilor, zonelor verzi;

Elaborarea propunerilor de modificare a catagoriei de destinatie a terenurilor;

Adoptare deciziilor privind conservarea terenurilor agricole; Aprobarea cadastrului agricol satesc (comunal), orasenesc;

Transmiterea, la propunerea Guvernului , a terenurilor din proprietate publica a unitaadministrativ-teritoriale in proprietate publica a statului, prin hotarirea consiliului locrespectiv

Adoptarea deciziilor privind transmiterea potrivit normaleor de urbanism a terenului aferblocurilor locative in folosinta gratuita sau in proprietate comuna in condominiu, in corespuncu Legea condominiului in fondul locatic.

Articolul 8. Competenta Primarului Coordonarea procesului de organizare si amenajare a teritoriului cu destinatie agricola;

Exercitare controlului privind respectarea legislatiei funciare in domeniul folositerenurilor; Aprobarea proiectelor de reparcelare benevola a terenurilor agricole din cadrul comu

(satului); Tinerea cadastrului agricol in hotarele administrative ale satului, orasului, municipiului


6/23

6

Exercitarea altor imputerniciri, conform legislatiei inclusiv a celor incredintate prdelegare dde catre consiliul local;

Incheie in numele unitatii administrativ-teritoriale contractele prevazute de Lege priviinstrainarea sau gestionarea resurselor funciare

Capitolul III

PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR

Drepturile si Obligatiile Proprietarului

Articolul 9. Proprietate asupra terenurilor

1. Terenurile in RM pot fi in proprietate publica si privata

2. Dobindirea, modificarea si incetarea dreptului de proprietate si modul de exercitareacestuia, reglementarea obligatiilor contractuale si de alta natura, alte raportupatrimoniale si personale nepatrimoniale conexe folosirii terenurilor se regelementeade legislatia in vigoare

Articolul 10. Proprietarii de terenuri

1. Detinatorii de terenuri cu dret de proprietate privata pot fi persoanele fizice si juridice,exceptia terenurilor cu destinatie agricola sau ale fondului forestier si a spatiilor vefolosite in interes public, a ariilor naturale protejate de stat, care pot fi doar proprietatea privata a cetatenilor RM si a persoanelor juridice autohtone, al caror capinu contine capital-social strain.

2. Terenurile cu destinatie agricola neproductive prevazute la art.32 lit.a), e) si f), pot fi siproprietatea privata a persoanelor fizice si juridice straine, apatrizi.

Aticolul 11. Drepturile detinatorilor de terenuri

Detinatorul de terenuri care detine titlu de proprietate are urmatoarele drepturi

1. Compensarea echilibrata a prejudiciilor aduse in procesul de utilizare a terenurilor;

2. Determinarea libera a categoriei de folosinta a terenurilor, in conformitate cu legislatia;

Alte drepturi in corespundere cu legislatia

Articolul 12. Obligatiile detinatorilor de terenuri

Detinatori de terenuri sunt obligati:

1. Sa foloseasca terenurile conform destinatiei si conditiilor de atribuire a acestora;

2. Sa interprinda masurile obligatorii necesare de preintimpinare a alunecarilor de teren seroziunilor solului, a altor procese ce inrautatesc starea solului;


7/23

7

3. Sa nu cultive plante interzise de legislatie;

4. Sa asigure integritatea hotarelor de drept;

5. Sa respecte obligatiile asumate in baza actelor juridice

6. Sa infaptuiasca constructia, intretinerea cladirilor, instalatiilor, amenajarilor pe terenuconform normelor in constructii (ecologice, sanitaroigienice, veterinare, contincendiilor) si alte norme

TITLUL II

CATEGORIILE DE TERENURI

Capitolul I

TERENURI CU DETINATIE AGRICOLA

Articolul 17. Categoria de terenuri cu destinatie agricola

La categoria de terenuri cu destinatie agricola sunttrecute terenurile care, conform pretabilitatii si necesitatilor socio-economice, sunt utilizate exista necesitatea de a fi utilizate, direct sau indirect, in scopul producerii sau deservprocesului de producere.

Articolul 18 . Terenurile cu destinatie agricola sunt calsificate in:

Terenuri productive (art. 19)

Terenuri arabile Livezi;

Pasuni; Finete; Plantatii de vita de vie;

Articolul 20. Terenurile de calitate superioara

Din subcategoria terenurilor de calitate superioara fac parte terenurile orizontale si cvaorizontale de podisuri, culmi largi situate pe versanti cu pata pina la 3 grade si cu gradfertilitatii naturale ale solului de peste 60, precum si terenuri irigate

Restrictia fata de terenurile de calitate superioara, este inscrisa in registrul bunurilor imobile,modul stabilit de legislatie


8/23

8

Constructia obiectelor de protejare a terenurilor cu destinatie agricola , a solului sau forestier,se considera modificare a destinatiei terenului, deoarece cu protejare, creste potentiaproductivitatii.

Articolul 21. Terenurile slab productive

Sunt acele terenuri slab productive, ce sunt amplasate pe suprafetele compacte, nu mai putin0,25 ha, pe pante mai mari de 5 grade si cu gradul de fertilitate maxim 30

Articolul 22. Terenurile amenajate

Din punct de vedere al amenajarii, terenurile destinate agriculturii se divizeaza in terenuri;

Irigate

organizarea si exploatarea terenurilor irigate serealizeaza, respectindu-se varianta optima a sistemelor de irigare, desecare-drenaj.(Art. 23 )

Desecate

desecare terenurilor se efectuiaza in scopul utilizarii lorin agricultura, stoparii proceselor distructive (alunecarilor de teren etc.).Procesul de desecareface in functie de particularitatile fizice ale solurilor si regimul lor hidric (Art. 24 )

Articolul 25. Terenurile arabile

Folosirea rationala a terenurilor arabile prevede valorificarea lor in conformitate cu pretabilitasi exploatarea in regim de eficacitate sporita, asolamente, irigare, desecare si este subordonprevenirii proceselor de degradare (alunacari de teren, eroziune, dehumificare etc.)

Terenurile arabile se impart :

Aratura curata Terenuri pirloaga (nu sunt supuse impozitarii ) Legumarii etc.

Terenuri ocupate de plantatii multianuale (Art. 26) Vii nobile Vii hibride

Pepiniere viticole Plantatii cu hamei Livezile (imense), plantatii de arbusti fructiferi, plantatii de duzi

Articolul 27 . Finetele si Pasunile


9/23

9

Pasunile include terenurile inierbate sau intelenite inmod natural sau artificial.

Finetele sint aceleasi terenuri ca si pasunile, cu exceptiaca productia vegetala este cosita.

Pasunile si Finetele se impart in: Pasuni si Finete curate Pasuni si Finete impadurite

Pasuni si Finete cu tufarisuri Pasuni si Finete acoperite cu pomi fructiferi

Articolul.29. Loturile.auxiliareSunt terenurile destinate agriculturii, pot fi atribuite loturi pentru tinerea gospodariilor auxili

(arabil, finete, pasune) lucratorilor din domeniul silvil, al apelor, transportului feroviarArticolul 30. Ariile naturale protejate

alin(1) Regimul juridic al terenurilor destinateagriculturii incluse in ariile naturale protejate, delimitare, limitarea drepturilor si obligatiipartilor sunt stabilite de Legea nr.1538 XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor protejate destat.

Restrictiile fata de terenurile destinate agriculturiiincluse in ariile protejate, stabilite prinalin(1) , sint inscrise in registrul bunurilor imobile, inmodul stabili de legislatie

Articolul 31. Zonele sanitare si de protectie

Zonele sanitare si de protectie se stabilesc pemalurile riurilor si altor bazine de apa, statiilor si posturilor hidrometeorologice, in jurul zonesi obiectelor industriale care emana substante, gaze nocive, rezervatiilor monumentelansamblurilor si siturilor istorice, zonelor de constructie a localitatilor, terenurile destinfortificarii sanatatii, constructiilor hidrotehnice, resurselor, prizelor de captare si aprovizionare cu apa potabila si apa tehnologica, apeductelor maginstrale si internationale.

Articolul 32. Terenurile neproductive

Amenajari piscicole Platforme

Spatii de depozitare Drumuri tehnologice si de axploatare agricola

Depozite care servesc procesului de exploatare a terenurilor agricole


10/23

10

Articolul 36. Retragera temporara a unor terenuri din circuitl agrigol sau silvicRetragerea temporara a unor terenuri su destinatie

agricola sau forestiera, cu exceptia terenurilor fondului forestier a statului, pentexecutarea prospectiilor geologice, a lucrarilor de instalare a liniilor de telecominucade transport electric sau a conductelor de gaz, a retelelor si a sistemelor de canalizare

apeductelor si a altor instalatii similare.Sistemul informational al terenurilor destinate agriculturii

Articolul 50. Cadastrul agricol

Cadastrul agricol reprezinta un SISTEMINFORMATIONAL AGRICOL (SIA) in forma textuala si grafica despre sectoarele de terendestinatie agricola, cu sau fara constructii, instalatii, amenajari, plantatii multianuale, feranimaliere amplasate pe ele, despre parametrii cantitativi si calitativi, amplasarea spatiavaloarea economica, detinatorii (proprietarii) de terenuri.

Cadastrul agricol in clude :

Elaborarea planului cadastral al terenului cu destinatie agricola Bonitatea solului Evidenta investigatiilor pedologice si agrochimice

Tinerea registrului terenurilor destinate agriculturii Informarea proprietarilor de terenuri agricole

Politica in domeniul cadastrului agricol este

implementat in baza regulamentului aprobat de Guvern

Capitolul II

TERENURILE DESTINATE CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR,AMENAJARILOR, ALTOR SCOPURI SPECIALE

Articolul 57. Structura terenurilor destinate constructiilor, instalatiilor si amenajarilor

Sunt stabilite subcategoriile:

Spatiul locativ Zone industriale

Transporturi Activitati recreative Fortificare a sanatatii


11/23

11

Destinatii speciale

Modificarea categoriei si subcategoriei de destinatiea terenurilor pentru constructii, instalatii, amenajari se efectuaiaza prin hotarire de Guvern,exceptiile prezentului COD, daca legislatia nu prevede altfel (Art. 58 )Articolul 59. Terenurile spatiului locativ

Terenurile spatiului locativ includ in folosintaurmatoarele categorii:

Terenuri pe care sunt amplasate case, individuale de locuit, sau cladiri cu multe etaje; Terenuri pe care sunt amplasate de deservire, ale caror functii sunt prestarea servicii

pentru populatie ;

Terenuri pe care sunt amplasate cladiri cu menire social-culturala (gradinite, scoli, teatcase de cultura etc.)

Este acel imobil pe care sunt construite orice tip ceconstructie.

Articolul 63. Terenurile pentru zonele industriale

In cadrul terenurilor pentru zonele industriale sunt:

Terenurile pentru industria miniera Terenurile pentru industria prelucratoare

Utilizate in urmatoarele categorii de folosinta pentruconstructii de baza auxiliare, instalatii, cai de acces, amenajari.

Plata pentru folosirea terenului in scopul extrageriisubstantelor minerale, se achita impozit conform legislatiei in vigoare.

Articolul 65. Terenurile pentru transporturi

In cadrul terenurilor pentru transporturi sunt: Transportul rutier (drumurile, parcarile, garajele, depozitele etc);

Transportul feroviar (caile ferate, tuneluri, viaducte, statiile, etc); Transportul naval (porturile, constructiile ce deservesc transportul naval etc); Transportul aerian (aeroporturile, instalatiile de antene, uzinele de reparatie etc);

Transportul electric ( hidro sau termo );


12/23

12

Telecomunicatii ( instalatiile, amenajarile ) necesare functionarii normale a procesului telecomunicatie

Articolul 75. Terenurile pentru activitatile recreative

Terenurile pentru activitatile recreative, din punctde vedere al categoriei de folosinta, sunt divizate in constructii, instalatii, amenajari penodihna si pentru turism.Din aceasta categorie fac parte terenurile pe care se afla casa de odihpensionate, baze turistice, tabere etc.

Articolul 74. Terenurile pentru fortificarea sanatatii

Sunt acele terenuri pe care sint amplasate obiectelede tratament natural (izvoare de apa minerala, namoluri curative), in conditii climaterice deosde favorabile profilaxiei si tratamentului si sunt divizate in urmatoarele categorii de folosinte:

Statiuni balneare;

Institutii terapeutice;

Modul si conditiile de folosire a terenurilor destinaocrotirii sanatatii sunt stabilite de Lege

Articolul 81. Terenurile cu alta destinatie speciala

Structura terenurilor cu alta destinatie specialainclude:

Terenurile pentru fortele armate;

Terenurile pentru organele afacerilor interne

La categoriile de folosinta a terenurilor cu altadestinatie speciala se refera la constructiile, instalatiile, amenajarile care deservesc activitadomeniului.

Modul de repartizare si utilizare a terenurilor pentrufortele armate si treupelor de graniceri, carabinieri si organelor afacerilor interne este stabilitGuvern


13/23

13

CAPITOLUL III si IV

TERENURILE FONDULUI FORESTIER

TERENURILE FONDULUI APELOR

Articolul 82. Structura fondului forestierFondul forestier include urmatoarele subcategorii de

destinatii:

Terenuri impadurite; Terenuri destinate impaduririi (reimpaduririi);

Terenurile destinate gospodariei silvice;

Terenurile neproductive: mlastini, stincari, pante abrute, alunecari de terenuri etc

Fondul ariilor protejate de stat se administreaza in conformitate cu Legea nr.153 XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat

In scopul impaduririi terenurilor pentru prevenireaeroziunii solurilor pot si folosite terenurile nefavorabile agriculturii,in conditiile in care legislnu prevede astfel, modificarea destinatiei terenurilor fondului forestier se efectuiaza prin hotade Guvern.

Articolul 85. Structura terenurilor destinate fondului apelor

Terenurile destinate fondului apelor includeurmatoarele categorii de folosinta:

Albiile cursurilor de apa Terenurile cuveti lacurilor si iazurilor

Rezervoarele de apa Mlastinile

Modul de folosire a terenurilor apelor proprietate de stateste stabilit de legislatia in vigoare.

Destinatia terenurilor fondului apelor este modificata inbaza hotaririi de Guvern, daca legislatia nu prevede altfel.

Persoanele fizica si juridica pot deveni proprietari aiiazurilor antierozionale, adica pot construi bazine cu apa, instalatii hidrotehnice, si alte instalamplasate pe terenurile private


14/23


15/23

15


16/23

16

Codul Funciar n vigoare (Legea nr.828 din 25.12.91)

Codul Funciar al Republicii Moldova, adoptat la 25 decembrie 1991 prin Legeanr.828-XII este una din primele Legi ale rii ca stat independent. Evident c practicaelaborrii i adoptrii actelor legislative, la aceast etap era slab dezvoltat.

Totodat, scopul principal al Codului Funciar, la etapa adoptrii lui, a fost acoperirealegislativ a procesului de privatizare a pmntului n Republic.

Procesul de privatizare, mpreun cu alte activiti aferente lui, au durat o perioad de10-12 ani. n realitate, prevederile Codului Funciar i a altor acte legislative i normativeaferente au determinat politica Guvernului n domeniul reformei funciare pe aceast perioad de timp.

Privatizarea pmntului, majoritatea elementelor de baz care formeaz coninutul proprietii private sau realizat.

La rndul su proprietatea privat asupra pmntului a dat un imbold puternic relaiilor funciare de pia care i ele la rndul su necesit infrastructura sa: piaa funciar,instrumentul nregistrrii drepturilor de proprietate (implementarea registrului bunurilor imobile), protecia drepturilor de proprietate etc.

Cu alte cuvinte, s-a creat un mediu socio-economic nou, relaii funciare noi care delocnu sunt prevzute n coninutul Codului Funciar aflat n vigoare.

Pentru a depi aceast situaie Codul Funciar a fost de multe ori modificat. Din cele102 articole incluse n Cod, 40 (patruzeci) din ele au fost modificate. Nectnd la celentreprinse aceste modificri nu i-au atins scopul.

Un exemplu care ne va descrie incapacitatea Codului Funciar de a reglementa relaiilefunciare l descriem mai jos.

Articolul 7 din Codul Funciar prevede c organizarea controlului asupra respectriilegislaiei funciare ine de competena Parlamentului. Din aceasta reiese c Parlamentultrebuie s dispun de toate prghiile pentru ca n direct s depisteze cazurile de nclcarealegislaiei funciare.

Articolul 8, funciile de organizare a controlului asupra folosirii i protecieiterenurilor sunt date Guvernului. Din start apare ntrebarea. Cine totui? Dac Guvernulatunci el, cel puin trebuie s dispun de prghiile respective ca n mod direct s depisteze,s previn etc. nclcrile legislaiei n vigoare. Asemenea autoriti publice ns nu exist.

Articolul 9 prevede c exercitarea controlului asupra folosirii i protecieiterenurilor ine de competena autoritilor publice locale, a Consiliilor raionale iMunicipale. Din punctul de vedere al unor prghii de dirijare control, prentmpinare etc. anclcrilor legislaiei funciare ele nu exist nici la nivelul consiliilor locale.

Articolul 10 prevede, n final c exercitarea controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor ine de competena Consiliilor steti (comunale).


17/23

17

Astfel, normele prevzute de Codul Funciar duc spre aceea ca n republic s nuexiste un control asupra folosirii terenurilor inclusiv agricole. Aceast situaie legislativ i-a gsit reflectare n via. n lipsa cadrului legislativ totul rmne la discreia personal a judectorului.

Desigur, situaia poate fi schimbat dar n primul rnd n baza unui cadru legislativconcret i efectiv.

Un alt exemplu ne poate servi Capitolul III din CodulFunciar Atribuirea instrinarea terenurilor. n primul rnd, ce nsemn atribuire i nstrinare.

Prin atribuire cineva transmite cuiva un sector de teren.

Prin nstrinare acelai cineva va nstrina forat sectorul de teren.

Aceast concepie a intrat n coninutul prezentului Cod Funciar din cadrul legislaieisovietice care era bazat pe monopolismul proprietii de stat asupra pmntului. Ea nu esteaplicabil la momentul actual i pe viitor.

Tot Capitolul Atribuirea i nstrinarea terenurilor este construit pe aceste principii.El include 16 articole, diferite domenii care, practic au rmas fr legislaie funciar.

Codul Civil la acest Capitol aplic nu atribuirea i nstrinarea terenului dar dobndirea i ncetarea dreptului (vezi Codul Civil art. 320 343). Conceptul legislativpropus de Codul Civil este mult mai superior dect celui aplicat n Codul Funciar. Mai multca att, n multe cazuri sunt depistate contradicii legislative eseniale. Un exemplu ne poateservi articolul25. Acest articol prevede Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i beneficiere. n conformitate cu Codul Civil aceasta ar putea s nsemneinstituirea sau stingerea unui uzufruct, unui drept de posesiune sau folosin.

Conform primului alineat al Codului Funciar un drept de posesiune sau folosin poate fi retras prin autoritile locale i instana de judecat.

Pe tot parcursul textului Codului Funciar vom depista definiii, sintagme etc. care nusunt recunoscute de ctre Codul Civil. Asemenea cazuri pot fi nlturate numai n baza unuitext nou al Codului Funciar.

Un neajuns esenial att al Codului Funciar ct i al Codului Civil este faptul c nambele legi este slab tratat dreptul proprietii publice asupra terenurilor.

n realitate terenurile proprietate public au rmas fr o acoperire legislativ.

La momentul actual, este paradoxal dar nu este determinat dreptul (documentul dedrept) asupra terenurilor proprietate public.

Acest fapt nu sa lsat fr urmri. Sunt depistatemulte cazuri n care terenurile proprietate public se utilizeaz n diferite scopuri, n mod ilegal.

Pot fi aduse foarte multe exemple, motive care ar argumenta necesitatea elaborrii iadoptrii unui Cod Funciar n redacie nou.


18/23

18

Proiectul Codului Func iar n redacie nou.

Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou dereglementare a relaiilor funciare adecvat situaiei actuale i pe viitor.

n comparaie cu coninutul relaiilor funciare anterioare, cele actuale care totodat sevor pstra i pe viitor, se caracterizeaz prin urmtoarele:

- proprietatea privat asupra pmntului este stabilit; - structura instituional de nregistrare i protecie a dreptului de proprietate asupra

pmntului este instituit i funcioneaz; - piaa funciar este creat i funcioneaz;

- proprietarii de terenuri i organizeaz activitatea n baza drepturilor ce le dein ia legislaiei n vigoare.

Coninutul (structura) proiectului Codului Funciar n redacie nou includeurmtoarele:

TITLULI al proiectului Codului funciar include aspecte generale despre legislaiafunciar: obiectul, subiecii relaiilor funciare, principiile legislaiei, componena fonduluifunciar n calitate de obiect al relaiilor funciare, documentele ce stabilesc dreptul asupra pmntului etc.

Tot n acest TITLU sunt expuse competenele autoritilor publice. Descrierea corecta competenelor autoritilor publice este de o importan deosebit n procesulreglementrii relaiilor funciare.

La acest capitol constatm norme suplimentare ce in de competena Parlamentului,Guvernului, Unitii Teritoriale Autonome Gguzia, autoritilor publice centrale,

consiliilor locale, primarului.Capitolul consacrat proprietii asupra terenurilor include 2 seciuni:

1. Dispoziiigenerale;2. Particularitile gestionrii terenurilor proprietate public; n cadrul acestui capitol sunt incluse articole ce se refer la particularitile dobndirii

drepturilor asupra terenurilor n condiiile proprietii private i publice, renunrii,abandonrii terenurilor, schimbului de terenuri n baza hotrrii instanei judectoreti etc.

TITLUL II este consacrat categoriilor de destinaie. O atenie deosebit deosebita afost atras terenurilor cu destinaie agricol descris n Capitolul I careinclude cinci

seciuni i anume: 1. Structura terenurilor cu destinaie agricol; 2. Modificarea categoriei de destinaie a terenurilor agricole; 3. Protecia solului i amenajarea terenurilor cu destinaie agricol; 4. Sistemul informaional al terenurilor cu destinaie agricol; 5. Consolidarea terenurilor agricole.


19/23

19

Capitolele II, III, IV, includ terenurile cu o alt destinaie dect cea agricol. Rolul Coduluifunciar referitor la aceste categorii de terenuri const n crearea cadrului legislativ pentruidentificarea lor i respectarea ulterioar a statutului acestor terenuri.

n baza unor asemenea norme juridice devine imposibil, n primul rnd, trecerea neautorizat a terenurilor agricole ntr -o alt categorie din cele enumerate mai sus.

TITLUL III este consacrat controlului de stat asupra folosirii terenurilor. Etapa precedent de dezvoltare a relaiilor funciare se mai caracterizeaz prin lipsa unui organ decontrol asupra folosirii pmntului. Conceptul care a existat pe tot parcursul CoduluiFunciar n vigoare bazat pe lipsa necesitii unui organ de control asupra folosiriiterenurilor sa dovedit a fi incorect.

TITLUL IV include norme referitoare la responsabilitatea pentru ne respectarealegislaiei funciare. n aceste capitol sunt enumerate cazurile, care, nef iind respectate, potatrage dup sine aplicarea contraveniilor administrative sau sanciunilor penale, conformlegislaiei n vigoare.

Viziunile Bncii Mondiale la proiectul Codului Funciar. n colaborare cu Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Banca Mondial, ncadrul proiectului RISP-II a iniiat n Moldova iniiative de reparcelare (consolidare) aterenurilor agricole, n baza principiilor de pia.

Pentru desfurarea cu succes a iniiativelor menionate sa decis de a nu iniiamodificri suplimentare la Codul Funciar. Astfel de modificri pot provoca o ruptur pe piaa funciar care este n cretere ce poate aduce la reducerea investiiilor pe viitor.

Din cele menionate, Banca Mondial consider c orice modificri la Codul Funciarsunt premature.

Viziunile Bncii Mondiale menionate mai sus au fost prezentate la 24 august 2007cnd proiectele pilot de consolidare, n realitate nc nu erau iniiate n teritoriu.

La momentul actual nivelul de implementare a proiectelor pilot n cele aselocaliti implementate cu suportul financiar al Bncii Mondiale ct i altele ase proiecte pilot implementate cu fore proprii i finane din bugetul de stat ne permite s adoptm odecizie definitiv referitoare la impactul unui Cod Funciar nou asupra relaiilor funciare in general economice de pia n republic.

Considerm c temerile posibilitii unui impact negativ au fostneargumentate.

Revenind nemijlocit la proiectul Codului Funciar considerm urmtoarele. Proiectul Codului Funciar n redacie nou a trecut, n procesul de elaborare, o etap

important de avizare cu toate ministerele, departamentele, ageniile, instituiile neguvernamentale, autoritile publice locale, instituiile de cercetri tiinificeetc.


20/23

20

Avizele primite au fost constructive i au fost incluse n varianta final a proiectuluicodului Funciar. n procesul examinrii proiectului, au fost organizate mai multe ntruniricu ministerele, ageniile, departamentele interesate n elaborarea Codului Funciar.


21/23

21

Modificari

In proiec in capitolul II, pe linga competent parlamentului a guvernului, a consiliilorrationale si municipal si consiliilor satesti si orasanesti,articole specificate si in przentulcod, apar si aricole cu privire la competent autoritatilor publice centale, a unitatii teritorileautonome Gagauzia, precum si al primarilor.

Tipurile de terenuri in Codul Funciar este destinat cite un caitol, pe cind in Proiect cutoate ca se divizeaza in capitole totodata se include intr-un Titlu unic Titlul II cudenumirea ,,Categorii de terenuri ,ceea ce faciliteaza patrunderea in esenta informatieiexpuse.

Observam ca Titlui II este foarte vast, aici prezentinduse amanuntit in cele IV capitoledivizate in 82 de articole, categoriile de terenuri: atit cu destinatie agricola, cu destinatiaconstructiilor, instalatiilor ,amenajarilor si alte destinatii special precum si teritoriilefondului forestier,si fondurilor apelor.O prezentare la fel de amanuntita cu referirea lacontrolul de stat in domeniul relatiilor funciare le gasim in capitolul III. Prevederile dincapitolul III au o continuare pe masura in capitolul IV care se refera la solutionarealitigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea legislatiei funciare.

Daca ne referim la titlui V, acordurile international putem spune ca prevederileacestuia sunt indentice cu prevederile prezentului cod, adica nu a suferit nici un fel decompletari sau modificari.


22/23

22

Concluzie

In urma analizei comparative putem spune ca proiectul codului funciar ne ofera o sistematizarmai reusita a informatiei. Analizind codul funciar observam ca majoritatea capitolilor continaricole modficate sau excluse ceea ce la fel ne vorbeste de faptul ca este timpul de aprobat unnou cod fiind codul existent nu reuseste sa satisfaca cerintele societatii care se afla in continuamiscare si schimbare.

In concluzie,in baza studierii detailiate a Proiectului Codului Funciar, in mod individual, dar smod comparative cu Codul Funciar existent putem spune ca cu toate ca acest Proiect are unneclaritati care trebuie studiate, exemplu ar putea servi aliniatul 3 al art.38,conditiile modificare a destinatiei care necesita unele completari:

Art38. alin 3. Schimbarea destinatiei terenurilor agricole cu gradul de fertilitate mai mic de 30efectuiaza in conformiate cu prevederile al prezentei legi.Totusi trebuie sa recunoastem ca acProiect ii are meritul sau fiind reprezentat printr-o structura complexa si in continut profundvariat . Este normal ca acest Proiect sa fie sustinut de unii oameni si criticat de altii, prec

mentiona George Calinescu,,Critica nu este o stiinta si prin urmare afirmatiile ei nu pot avcharacter absolute. Diversitatea de opinii nu este in mod exclusiv dovada ca una din sentinte gresit . De aicea putem deduce ca acest proiect poate concur intr -o lupta cu Codul Funciar sipoate chiar cistiga identitatea ,doar cu conditia ca asupra acestuia sa se mai faca unmodificari.

Dupa parerea me prezentul cod merita tot respectful, cu toate acestea nu ar trebui sa uitamprin schimbari crestem si ne dezvoltam multilateral, de aceea ar trebui ca noul Proiect sa fie pin discutie cit mai curind caci precum spune filosoful Lubbock:,,Recunostinta penrtru trecusperanta pentru viitor ar trebui sa avem intadeauna.


23/23

23

Bibliografie1.http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdf

2. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112

3. http://www.rin.agravista.md/article/14141/index.html

4.Schita de curs ,,Drept funciar Ilie Teaca Chisinau2007

5. Codul Funciar al Republicii Moldova
http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdfhttp://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdfhttp://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdfhttp://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdfhttp://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112http://www.rin.agravista.md/article/14141/index.htmlhttp://www.rin.agravista.md/article/14141/index.htmlhttp://www.rin.agravista.md/article/14141/index.htmlhttp://www.rin.agravista.md/article/14141/index.htmlhttp://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdfhttp://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdf

refer la drept funciar

Documents