culturile africii
TRANSCRIPT
..
II
~~
De~i dezavantajatii de condi-
tiile geograflCe ~i climaterice,Africa a dat na~tere unei maridiversitiiti de culturi ~i regate.Dar striiinii -la inceput arabii,apoi europenii -au avut oitifluentii distrugiitoare din cein ce maiputernicii asupravietii din Africa.
~ 'friCa a A fo~t pr<:>babil lea~anul ras~i
urnane. In !;inutun ca 01duval Gorge din
anzania au fost descoperite oase ~iunelte, despre care expertii aflnn:l ca ar fi rnaivechi de doua milioane de ani. De~i exista lnaldispute cu privire la linia exacta dedescenden1;a, este foarte probabil ca stramo~ii -"lndeparta!;i ai omului modem au evoluat cu ~foarte mult timp in unna pe continentul african. ~
~
Bariera de~ertului ~Mult mai recent -aproximativ din anul 8000l.e.n. -oamenii Epocii de Piatra populaulntreaga Afrial de Nord, pe atunci verde ~ifertilil, dupa cum aflam din imaginile expresivepe care le-au desenat pe pere!;ii pe~terilor ~i aiadaposturilor de piatra. Ulterior, lntre anii 4000~i 2000 l.e.n, a avut loc o modificare aclirnatului, pamantul s-a uscat ~i a aparut
giganticul de~ert Sahara. De atunci, noilor idei ~itehnici le-au trebuit secole sa traverseze barierade~ertului, ceea ce a detenninat o dezvoltarelenta a teritoriilor africane aflate la sud deSahara. intre limp Africa de Nord a devenit oparte separata a culturii mediteranene, mai lntiidand ~tere civilizatiei vechiului Egipt, ulterior
O O data cu aducerea camilei in Africa deNord de~ertul Sahara a incetat a mai ti obariera impenetrabila, care o lunga perioadade timp impiedicase dezvoltarea acestui vastcontinent
O Valea Nilului afast calea principalade camunica,ie aAfricii asigurandlegatura dintrepapaarele din Nard,care faceau partedin culturamediteraneana, cucele din Sud. Primacultura nan-mediteraneana aluat na~tere pe
pamanturile Ku~ului(astazi Sudan)
fiind integrat;1 culturilor clasice (greac;l ~iromarul), iar apoi lurnii islarnice.
jn restul Africii viata a fost puternicinfluentat;l de conditiile geografice ~iclimaterice, care au f;lcut comunicarea dificilll ~ia fost continuu amenintat;1 de boli. Printreformatiunile geografice se nurrulrau zone intinsede de~ert ~i p;lduri ecuatoriale, platouri inaltedepe care raurile se pr;lv;lleau In cascadegrandioase, ce le restrangeau uti1itatea de c;linaturale de comert ~i transport. Cu toate acesteaagricultura se rnspindise in teritoriile africanedin sudul Saharei cu mult inaintea erei noastre~i aproximativ din 200 1.e.n. cuno~tintele despreprelucrarea metalelor erau rnspandite dinspreNord-Est; progresul agriculturii in Sud eraextrem de lent, dar cu toate acestea in 1200 e.n.doar pigmeii ~i locuitorii tu~urilor mai tr;liau inEpoca de Piatr;l. Totu~i, tehnicile agricole aurnmas primitive, iar roata ~i plugul erau practicinexistente in culturile b;l~tina~e africane.
O cale de comunica,ieValea Nilului era linia principal;l decomunicatie intre Nord ~i Sud, motiv pentrucare nu e aeloc surprin7.:ltor faptul c;l primeleculturi non-mediteranene importante ale Africiiau ap;lrut pe p;lminatul ku~ilor, in sJ.ldulEgiptului, unde ast;1zi se intinde Sudanul. in1000 1.e.n. Ku~ a devenit regat independentavand capital;l proprie la Napata (ku~itii suntnurniti cateodat;1 ~i napatieni). La sfa~itulsecolului VIII 1.e.n. a devenit destul de puternic
189
CULTURILE AFRICII
O Secole de.a rindul Etiopia a fost singurana,iune cre~tina din Africa. in Europa circulaumulte legende despre ea. Aceasta bisericadatind din secolul XII a fost sapata in stinca.
Prester John, un monarh cre~tin despre care sespunea c~ ar conduce un regat undeva Incentrul Africii. Spre deosebire de alte culturiafricahe non-islamice, Etiopia era literata. inizolarea sa a reu~it s~-~i dezvolte a culturncre~tina bogata ~i deosebita, Indrurnata pana In1974 de monarhi care ca "lei ai lui Iuda"pretindeau a fi ~ii regelui evreu Solomon ~iai reginei din Sheba.
Rutele comercialeincepand din secolul I e.n., cand c~mila a fastadus~ In Africa de Nard, de~i Incl n:iisterioas~,Sahara a incet:It s1f mai fie a barier~impenetrabil~. Caravanele ce strabilteau de!jertuldueeau aur, fllde~ ~i piele marocan~ la MareaMediterana, aceste produse luand In cele dinunrul drumul Europei, care trimitea In schimbpanzeturi ~i bunuri de lux.
Ora!je precum Timbuktu, situate la rnargineasudic~ a Saharei au prosperat In urrna acestuicomert ~i a serie de imperii dominauvecin~tatea raului Niger (Sudanul de Vest) ~ alacului Chad. Ghana, Mali, Songhai ~i Kanem-Bomu au coeXistat ~i s-au succedat unele altora,pana cand la sfa~itul secolului XVI un rnzboidezastruos cu Marocul a f~ramitat regiunea Inmici state beligerante. (Trebuie amintit c~ unnu~r de state modeme ale Africii, deveniteindependente abia In anii '60 sau ulterior,poarta denumiri preluate din istoria tirnpurie aAfricii -Ghana, Mali, Zimbabwe, Lesotho. Eimportant s~ nu se confunde vechile state cucele modeme, care de cele rnai multe ori ocup~un lac diferit pe harta.
in jurul anului 1000 e.n. Inv~tatura islamicl atraversat de~ertul a data cu comerciantii arabi.Conduc~torii marilor imperii africane dinSudanul de Vest au fast convertiti, dar cu toateacestea rnajoritatea supu~ilor lor ~i-au p~stratvechile credinte ~i zei. S-a dezvoltat a culturnislamic~ infloritoare, iar Timbuktu -tratata cuindiferenta ~i rnarginalizata de Europa -adevenit re~edinta unei universitati faimoase Inlumea musulrnana. Majoritatea inforrnatiilor pecare le detinem despre viata de zi cu zi apopulatiei africane din acesta regiune provin
de timp, pana cand 1:n anul 300 e.n. a fostdistrus de o putere nou~ msw~ 1:n Africa deNord-Est -Aksum sau Etiopia. Acest regat aavut un destin aparte. Convertit la religiacre~tina 1:n secolul IV, a fost rupt de restulcre~tirul~tii 300 de ani mai tarziu, ca urmare ainvaziei Arabiei Islamice, ce nav~lise asupraAfricii de Nord. Timp de patru secole Etiopia afost singurul stat cr~tin din Africa, cunoscuteuropenilor d6ar din legendele cre~tine despre
pentru a cuceri Egiptul ~i ~i-a 1ntemeiat propriadinastie de faraoni, alungata abia 1n 680 de c~treasirieni.
Acest conflict a avut ~i o influenta pozitiv~,ku$itil 1nv~tand de la asirieni tehnica topiriifierului. Acest lucru s-a dovedit important 1nsecolul ~tor cand capitala ku~ita a fostmutata la Meroe, o~ bogat 1n minereuri, situat300 de mile rnai la sud, Fierul ~i aurul au f~cutdin Ku~ un regat bogat, 1n care ulterior s-adezvoltat o cultura comple~, f~ra 1ndoial~influentata de egipteni (au fost g~site hierog1ifeku~ite ce nu au putut fi descifrate ~i chiarpiramide ku~ite).
Regatul Ku~ a supravietuit o perioad~ lunga
C in jurul anului1200 a fostconstruit Marele
Zimbabwe, capitalastatului Zimbabwe.Masivele vestigii alezidurilor ~i turnurilorde piatra dovedescmaiestria cu careconstruia poporul
Shona, prin simpladar perfectaimbinare a blocurilorde piatra.
O Manuscris din
190
secolul XIII ceinfa,i~eaza uncomerciant arab.Calatorind pe camile,
~ comerciantii
~ traversau Saharau
pentru a ajunge inbogatele regate aleSudanului de Vest.
din Insemnarile unor calatori arabi, cum ar fi IbnBattuta -un istoric din secolul al XIV-lea.
Arabii au raspandit islamismul ~i 1n estulAfricii, unde populatia vorbitoare de bantu jucarolul de intermediar pe rutele comerciale ce se1ntideau din interiorul Africii parul 1n Asia. injurul anului 800 e.n., arabii s-au stabilit pecoasta ~i s-au amestecat cu populatia vorbitoarede bantu, astfel luand na~tere o noua limbanumita swahili.
Ora~e de pe coasta de estPe rnasura ce comertul pe Oceanul Indian s-adezvoltat, coasta de est s-a 1mbogatit dinexportul de aur ~i au aparut ora~e frumoase ~iprospere ca Zanzibar, Mombasa ~i Kilwa. Meritaamintit faptul ~ vasele arabe au traversatoceanul spre India cu cateva secole 1nainteaexploratorului portughez Vasco da Garna, carepoate nu ar fi ajuns la Calicut 1n 1498 daca nuar fi fost gPidat de experimentatii carmaci de pecoasta deest. Bunele relatii nu au fost de lungadurata, deoarece 1n citiva ani portughezii aujefuit ~i devastat Mombasa ~i celalte OI'a$e arabe,transformandu-le 1ntr-un avanpost colonial cunumele de Mozambic. O rnare parte a aurului
.na~tere unor sculpturi recunoscute dreptcapodopere 1n 1ntreaga lume. Dintre toate arteleafricane, cea mai remarcabil;l a fost sculptura, 1nspecial figuri1e ~i m:l$tile scu1ptate 1n lemn,realizate 1n diverse stiluri non-realiste, extrem deexpresive, ce aveau scopuri rituale. Sculpturi1edin Benin erau, dimpotriv;l, extrem de realiste,celemai mu1te dintre ele fiind realizate pentrucurte, dintr-un material mult mai sof1Sticat -
bronzul. Luate ca prad;l dup;l c;ldereaBeninului, aceste sculpturi din bronz sunt doarcateva dintre cele mai deosebite comori
c africane, aflate acum 1n muzee occidentale.:Q Pe lang;l lipsa cuno~tintelor 1n domeniul-I tehnologiei, marii majorita:1;i a africanilor le
O Masca de filde~ de O Coif Ashanti cula inceputul secolului ornamente din aur.XVI din Benin, deco- Comerl;ul de aur .rata cu o diadema sclavi ~i marfuri cuformata din capete de Europa a facut acestportughezi. Sculpturile trib bogat ~i puternic.in lemn ~i bronz dinBenin se numara prin-tre cele mai valoroaseopere de arta africane.
O Harta olandeza dinsecolul XVII, ce arataca Mozambicul ~iMadagascarul se aflausub stapanire araba
O Mii de africani au
fost vandu~i negustori-lor de sclavi. Mul~i din-tre ei au murit in mar-~ul fort;at spre coasta.
Iipsea protectia oferitj de calitatea de membruai unei fonnatiuni politice putemice. Grupati 1nfamilii sau c1anuri, ei reprezentau o pra~~oarn pentru negustorii de sclavi. Secole de-aranduI, arabii au fa:cut incursiuni 1n interioruIAfricii, Iuand sclavi, dar europenii aqionau peo scarn mult rnai Iar~; 1ncepand cu secoluI XVIIau trimis vapoare 1nclrcate cu sc1avi, pricinuindastfeI o paguba: incalculabila: culturilor africane.
Chiar ~i cele rnai putemice state africane s-auimplicat 1n acest comert ru~inos. Incursiuniledupa: scIa:vi ~i vanzarea lor pe aur au adusputere ~i boga:tie regatului Ashanti la 1nceputuIsecolului XVIII. Ca urmare a succeselorlnregistrate de rnzboinicii Ashanti, 1n fiecare ansacruI scaun de aur era impodobit cu rna:.:;ti1emortuare de aur ale du~rnanilor uci~i. StatuIAshanti a re~it sa:-~i organizeze 1n capitala:,Kumasi, un serviciu civil eficient ~i de asemenea
ajuns pe coasta de est provenea dintr-un regatdin interiorul continentului, 1n centrul c~ruias-ar p~rea c~ se afla cetatea de granit MareleZirnbabwe. Majoritatea constuctiilor africaneprecedente epocii modeme -chiar ~i palatele -
erau f~cute din materiale cu rezistenta: sc~zut.tcuri1 ar fi lut, buruieni, c~mizi ~i stuf. Astfel,masivele vestigii din Zirnbabwe sunt unice 1nsudul Africii; zid!.lrile ~i tumurile lor au fostconstruite cu mult.t rn;liestrie prin sirnpla darperfecta potrivire a blocurilor de pia~, unelepeste altele, f~ a folosi mortar pentru a le fixa.
Cine a construit MareleZimbabwe?
-: Deoarece nu s-a\.l g~sit dovezi scrise cu privirela istoria sa, Zirnbabwe a fost mult timp 1nv~luit1n mister. Primii colo~ti europeni, conYin$i desuperioritatea lor fata: de africani, au refuzat s~creada. c~ un popor de negri ar fi putut realizaaceste constructii monumentale ~i le-au atribuitfenicienilor sau reginei din Sheba. Dar 1n ciudapu1;inelor informatii de1;inute, nu exist.t nici o1ndoial~ cl statul Zirnbabwe a fost creat depoporul Shona -cel mai probabil la 1nceputulsecolului VII e.n. -~i a supravietuit pam Insecolul XIX. Constructia capitalei, MareleZirnbabwe, a 1nceput 1n jurul anului 1200 ~i adurat pam 1n secolul XVI, cand ~ezarea a fostp~rnsita din motive1nc~ necunoscute.
De~i la 1nceput nu a fost evident, sosireamarinarilor portughezi 1n vestul Africii a marcatpentru acest continent 1nceputul unei noi ere.Aproape de coasta, unde se afl~ ast.tzi Nigeria,noii veniti au gi1sit regatul african Benin, care asupravietuit pam 1n 1897, cand a fost suprimatde britanici. Benin ~i vecinul s~u, Ife, au dat
191
CULTURILE AFRICII
O imbracate dupamoda vestica, familiiafricane adunate infa,a caselor incentrul misionarGenadendal, in anii1840. Situat pe locul
primei a~ezarifondate de moravi,la 145 km de CapeTown, Genadendal adevenit centrulre'elei de misionaridin Moravia ~i i-aindrumat pe cei dealte credin'e.
?:-~::;~t~
~i-a pus la punct un sistem de tr.msmitere ainformatiilor prin curieri, asigurandu-se ocomunicare eficienta. Astfel a reu~it sa-~imen1;ina dominatia asupra statelor vecine ~i satina piept cu succes, pana in anii 1890 trupeloreuropene mut mai bine echipate.
Contactul cu europenii a facut razboaieleafricane mult mai distrugatoare, deoarececomerciantii din diferite natiuni concurau intreei pentru extinderea zonelor de influenta, van-zand arme celor mai avansate state b~tina~e.Potrivit estimarilor, la mijlocul secolului al XVIII-lea doar ora~ul englez Birmingham exportase inAfrica peste 100.000 de flinte. Statele africaneau continuat sa se ridice ~i sa decada inca catevasecole, pana la interventia directa ~i decisiva astatelor europene.
La inceputul secolu1ui XVIII, poporul Fulan~i-a format in vestul indepartat un stat propriu,Futa Jal1on ~i urmarind rena~terea islamismuluiau incercat sa converteasca statele vecine. Tilnp
de o su~ de ani sau mai mult, sectelemusulmane din aces~ regiune a Africii au purtatcumplite rnzboaie doctrinare.
Zulu~iiUltimii mari cuceritori africani au fost zu1u~ii dinAfrica de Sud. Triburile zuluse au fost unite Insecolul XIX de Dingiswayo, sprijinit de faimosulShaka, un geniu militar care a pus la punct noitactici ce au facut din armata sa teroareare~unti. Dupa moartea lui Dingiswayo, Shaka adevenit regele zulu~ilor ~i a pornit rnzboaieImpotriva celorlalte triburi.
P3.na In anul 1820 Shaka a condus unimperiu ce se Intindea pe o suprafata de 10.000de mile patrate. Dar era urat ~i temut pentru case dovedise a ti un tiran crud, pe care putereaabsolu~ 11 adusese In pragul nebuniei. Nu doardu~manii ci chiar ~i propriii sai generali ~i supu~ierau uci5i din capriciu ~i de aceea multi au fu~tIn locuri situate departe de s~panirea sa. in celedin urma, In 1828, domnia s3.ngeroasa a luiShaka a luat sf~it, cind acesta a fost ucis defratele sau vitreg Dingane. in anti urmatorizulu~ii au ramas lup~tori extraordinari, cum auavut prilejul sa constate pe propria lor pielebritanicii In 1879. in cele din urma resurselesuperioare ~i puterea de foc ale acestora audistrus armata zulusa.
Lupta pentru Africain 1800 europenii controlau o parte relativ micadin Africa, In principal In zonele de coas~. Darsecolul XIX a fost o perioada de explorariIndraznele ~i de activitate intensa a misionarilorcre~tini. in aproXimativ 1809 a Inceput luptapentru Africa ~i aproape Intreg continentul a fostocupat sau pus sub o "protectie" stricta, de ca:treputerile europene. A urmat o ern a colonizarilor,ce a marcat Inceputul unei noi etape din istoriaAfricii.
O Armata zulusa a fost o fort,a demna deluat in considerare, a~a cum a descoperit, pe
-propria piele, armata britanica in 1879 la] Ulundi. Doar faptul ca erau mai bine dota,i a~ dus in cele din urma la victoria britanicilor .
192
DATEIMPORTANTE
aprox. 2 milioane i.e.n.Primele vestigii umane In Africa de Est
aprox. 3000 i.e.nCivilizatia Egiptului In Epoca de Bronz
aprox. 200 i.e.n -300 e.n.Regatul Ku~it al Napatei ~i Meroeului
aprox. 100infrilngerea ku~itilor de cotre etiopieni
Iaprox. 650 -1250
Imperiul Ghana In Sudanul de Vest
secolul VII
Arabii musulmani cuceresc Africa de Nard
aprox. 800
Arabii Incep so se a~eze pe coasta de est
a Africii
aprox. 1000
Islamismul se instaleazo la sud de Sahara
aprox. 1200- 1550
Imperiul Mali In Africa de Vest
aprox. 1200- 1600
Construirea din piatro a Marelui
Zimbabwe
aprox. 1400 -1600
Imperiul Songhai In Africa de Vest
Iaprox. 1400 -1600
Perioada de glorie a Regatului Benin
anii 1450
Primele contacte de anverguro cu
portughezii1518
inceputul comertului transatlantic de
sc/avi
1652
Primele a~ezori o/andeze la Capul Bunei
Sperante,Africa de Sud
aprox. 1700 -1850
Perioada de glarie a Imperiu/ui Ashanti
1818-1828
Domnia regelui zulus Shaka