Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Stiinte Economice Sectia: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor Anul al III-lea Grupa 8251

Etica n domeniul proteciei consumatorului de mrfuri textile

Coi Florina Valentina E.C.T.S. 8251

Etica n domeniul proteciei consumatorului de mrfuri textile

Problema proteciei consumatoruluia fost pus n discuie pentru prima dat n documentul numit Cartea drepturilor consumatorului de J.F. Kennedz , care fcea referire la drepturilr pe care le are consumatorul . Drepturile care erau prezentate n acest document erau : dreptul de a fi informat; dreptul la siguran; dreptul de a fi ascultat i dreptul de a alege. Sectorul de textile i confecii (sectorul T/C) este o industrie diversificat i eterogen ce acoper o varietate de produse, de la fibre sintetice de nalt tehnologie la materiale de ln, de la aternuturi de bumbac la filtre industriale sau articole de mod. Aceasta diversitate a produselor finale corespunde unor vaste procedee industriale i structuri ale pieei.1 Industria de confecii este o industrie cu tradiie n Romnia i un sector de prioritate pentru exporturi, piaa local jucnd i ea un rol important. De aceea se poate spune ca viitoarea poziie a industriei va depinde att de competitivitatea acesteia pe pieele internaionale, n principal pe piaa UE, dar i de dezvoltarea economiei naionale n egal msur. 2 Prima etap n elaborarea legislaiei n domeniul proteciei consacr explicit drepturile consumatorilor consumatorilor n pe care le Romnia a constituit-o Ordonana Guvernamental nr. 21 / 1992. n acest document se cu privire la produsele achiziioneaz . n prezent , n domeniul proteciei consumatorului exist Legea nr.

296/2004, care este numit i Codul Consumatorului, care a intrat n vigoare la data de 1 ianuarie 2007 . Aceast lege are ca obiect reglementarea raporturilor juridice create ntre agenii economici i consumatori , cu privvire la achiziionarea de de produse i servicii , inclusiv a serviciilor financiare , asigurnd cadrul necesar accesului la produse i servicii, informrii lor complete i corecte dedspre caracteristicile eseeniale ale acestora,1 2

http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0509 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0509 , 08.04.2008;

aprrii i asigurrii drepturilor i intereselor legitime ale consumatorilor mpotriva unor practrici abuzive , participrii acestora la fundamentarea i luarea deciziilor ce i intereseaz n calitate de consumatori. Necesitatea proteciei consumatorului n acest domeniu este important deoarece mrfurile textile ridic numeroase probleme privind nclcarea legislaiei n domeniu. n Romnia , principiile de baz ale proteciei consumatorului sunt prezentate n Legea nr. 296/2004, art. Nr. 4 : "a) contradictorialitatea - presupune asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe poziii divergene de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu posibila nclcare a dispoziiilor privind protecia consumatorilor; b) celeritatea procedurii de cercetare - presupune obligaia autoritii competente n domeniul proteciei consumatorilor de a proceda, fr ntrziere, la cercetarea sesizrii consumatorilor, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate i a regulilor prevzute de lege; c) proportionalitatea - conform creia trebuie respectat un raport corect ntre gravitatea sau consecinele faptei constatate, circumstanele svririi acesteia i msura sanctionatorie aplicat; d) legalitatea msurilor propuse/dispuse - presupune ca autoritile competente nu pot propune/dispune dect msurile prevzute de lege; e) confidenialitatea - obligaia personalului din cadrul autoritilor competente de a pstra confidenialitatea datelor, actelor, informaiilor de orice natura, prin a cror divulgare se pot aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice, care sunt sau pot fi menionate n aceste informaii; f) recunoaterea reciproc - orice produs legal fabricat sau comercializat ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau n Turcia ori fabricat n mod legal ntr-un alt stat aparinnd Spaiului Economic European este admis pe teritoriul Romniei, dac ofer un grad echivalent de protecie cu cel impus de normele romane."1 Pe plan european exist urmatoarea legislaie n domeniul textilelor /confeciilor :

1

Legea nr. 296/2004 , art. 4 , 08.04.2004;

Directiva 96/74/EC privind denumirea textilelor cere etichetarea compoziiei de fibre a produselor textile. Stipuleaz n acest sens verificri ale compoziiei produselor textile pentru a analiza dac informaiile oferite pe etichet sunt conforme cu realitatea. Potrivit acestei directive, toate produse ce conin cel puin 80% (prin cntrire) fibre textile, acestea incluznd materii prime, produse semifabricate, semiprelucrate, lucrate, semifinite sau produse finite cad sub incidena acesteia. O list de excepii este oferit n Anexa II (de exemplu steaguri, articole de unic folosin) Etichetarea ce prezint compoziia de fibre este obligatorie n toate stadiile de procesare industrial i distribuie cu scop comercial a produsului. Verificrile referitoare la conformitatea informaiilor de pe etichet cu compoziia produsului textil se realizeaz prin intermediul a dou directive suplimentare: Directiva 96/73/EC privind anumite metode de analiz cantitativ a amestecurilor binare de fibre textile Directiva 96/73/EC ofer metode uniforme privind culegerea de mostre i analizarea acestora pentru a putea fi folosite de ctre statele membre n scopul determinrii compoziiei de fibre a amestecurilor binare de fibre textile, n ideea implementrii Dir. 96/74/EC privind numele textilelor. Aceasta necesit etichetarea produselor textile i menionarea compoziiei de fibre. Principalele acestei dispoziii sunt :1 Directiva ofer reguli pentru prepararea mostrelor de test Identific metode diferite pentru analiza cantitativ a amestecurilor binare de fibre textile Creaz reguli pentru eventualitatea n care nu exist (nc) o metod uniform Specific procedeele pentru adaptarea la progresul tehnologic Directiva Consiliului din 26 februarie 1973 privind aproximarea legilor din statele membre referitor la analiza cantitativ a amestecurilor teriare de fibre. Principalele dispoziii sunt:2 Directiva ofer reguli pentru prepararea mostrelor de test

1 2

http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#2 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#2 , 08.04.2008;

Identific metode diferite pentru analiza cantitativ a amestecurilor teriare de fibre textile Creaz reguli pentru eventualitatea n care nu exist (nc) o metod uniform Specific procedeele pentru adaptarea la progresul tehnologic Directiva Comisie 97/37/EC, Directiva Comisiei 2004/34/EC, Directiva Comisiei

2006/3/EC, toate privind adaptarea la progresul tehnologic a anexelor I si II a directivei 96/74/EC Aceste directive adaug ase fibre noi listei de nume de fibre: Cashgora, Lyocell, Polyamide, Aramid (Dir. 97/37/EC), Polilactida (Dir. 2004/34/EC), Elastomultiester (Dir. 2006/3/EC) Directiva 2006/2/EC adaug ultimele dou fibre (Polilactida si Elastomultiester) metodelor de testare uniform a analizei cantitative. n Romnia transpune Directivele legate de metodele de analiz cantitativ a amestecurilor binare de fibre textile n HG nr.762/2001 privind stabilirea metodelor de analiz utilizate pentru determinarea i verificarea compoziiei fibroase a produselor textile , iar directiva privind denumirea textilelor cere etichetarea compoziiei de fibre a produselor textile n Hotrrea de Guvern nr.332/2001 - " denumirea , marcarea compoziiei fibroase i etichetarea produselor textile ", modificat prin Hotrrea de Guvern nr. 527/2007.n aceast H. G. sunt definii termenii:

produse textile "toate produsele care , in stare brut, semiprelucrate, prelucrate , semiconfecionate sau confecionate , sunt constituite exclusiv din fibre textile , oricare ar fi procedeul de amestec sau de procesare utilizat"1

fibr textile : "un element caracterizat prin flexibilitate, finee i raport mare al lungimii la dimensiunea transversal maxim , care l fac apt pentru prelucrri textile"2

Directive europene legate de sigurana produselor sunt:1

Hotrrea de Guvern nr. 527 din 30 mai 2007, privind denumirea,marcarea compoziiei fibroase i Hotrrea de Guvern nr. 527 din 30 mai 2007, privind denumirea,marcarea compoziiei fibroase i

etichetarea produselor textile , art. 2 , alin. 1 (a) ;2

etichetarea produselor textile , art. 2 , alin. 1 (b);2

Directiva 85/374/CEE de apropiere a actelor cu putere de lege i actelor administrative ale statelor membre n ceea ce privete rspunderea pentru produsele defecte. Prevederile acestei Directive au fost transpuse n legislaia romneasca prin Legea 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. Scopurile acestei directive sunt: 1 s asigure un grad nalt de siguran a consumatorului mpotriva daunelor, de sntate sau proprietate, a unui produs defect s reduc diferenele ntre legile naionale ale statelor membre, care deformeaz competiia i afecteaz libera circulaie a marfurilor. Aceasta directiv a fost amendat de Directiva 1999/34/CE, ce stipuleaz c productorul este vinovat pentru daunele cauzate de un defect n produsul sau. In Art. 7 sunt exemple pentru aceasta regul. Legea nr. 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte reglementeaz raporturile juridice dintre productori i persoanele vtmate ori prejudiciate de produsele cu defecte, puse n circulaie, rspunderea civil pentru pagubele generate de aceste produse, precum i dreptul la aciune pentru repararea pagubelor.Aceast lege transpune Directiva nr. 85/374/EEC privind rspunderea productorului. Directiva 2001/95/CEE pentru securitatea general a produselor. Aceasta Directiv a fost transpus n legislaia romneasc prin Legea 245/2004 privind securitatea general a produselor. 2 Scopul acestei directive este s stabileasc cerina general la nivelul Comunitii europene conform creia productorii s plaseze pe pia numai produse sigure. Definirea termenului de produs sigur: " este acel produs care, n condiii de utilizare normale sau care pot fi prevzute n mod rezonabil, inclusiv durata i, acolo unde este cazul, punerea n funciune, instalarea i ntreinerea, nu prezint nici un risc sau prezint numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului, considerate ca fiind1 2

http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#2 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#2 , 08.04.2008;

acceptabile i respectnd un nivel ridicat de protecie pentru sigurana i sntatea persoanelor".1 Legea nr. 148/2000 privind publicitatea are drept scop, printre altele, protecia consumatorilor de produse i servicii ce pot suferi prejudicii din cauza publicitii ineltoare. De asemenea, exist prevederi pentru cazurile n care este permis publicitatea comparativ. Transpune Directiva 84/450/EEC privind publicitatea neltoare i comparativ.2 HG nr.189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse aparinnd aceluiai grup de produse. Eticheta ecologic se acord produselor care respect criteriile privind toate aspectele de mediu importante. 3

1 2 3

Legea 245/2004 , art. 2 , alin (b) , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#1 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#1 , 08.04.2008;

Studiu de caz : Mrfurile textile chinezeti n Romnia.

China ocup primul loc n domeniul producerii de articole textile i vestimentaie al planetei, iar acest sector pentru chinezi este unul care beneficiaz de o cretere substanial .Totodat , China ocup primul loc la exportul de mrfuri textile . Datorit costurilor prea mici din acest domeniu, multe ri dezvoltate i-au ndreptat atenia spre ri factori. In anul 2006 ,Romnia era a patra ar de desfacere a Chinei pentru produsele textile i accesorii.In acest an , analitii politici preconizau c o cretere a importurilor de mrfuri textile chinezeti va duce la o cretere a deficitului bugetar.(Anexa1). La nivelul anului 2006 , Romnia a importat din China produse n vadoare de 6 083,6 milioane U.S.D., din care produsele U.S.D. Importul de produse chinezeti in Romnia reprezint o problem important datorit faptului c faptului c aceste produse au o cot de pia important , iar consumatorul este uor pclit prin preul ieftin pe care l dau . O parte din mrfurile textile din aceasta ar imit unele firme de succes , chiar dac au o calitate foarte proast . Peste 90% din produsele contrafcute care intr n Romnia sunt din China. n general produsele care sunt exportate din China sunt produse de o calitate foarte proast i, de asemenea, sunt contrafcute. Necesitatea proteciei consumatorului n domeniul mrfurilor textile chinezeti n Romnia este datorat faptului c au fost descoperite unele nereguli pe plan european , care afecteaz consumatorul , dar i unii productori de mrfuri textile , crora le poate deteriora imaginea , n cazul constatrii de ctre consumator a unor defecte , sau probleme care le pune n pericol sntatea. textile au reprezentat 63.492 milioane n curs de dezvoltare , sau slab dezvoltate , precum China, , datorit forei de munc foarte ieftin i a altor unde costul de producie este sczut

Un exemplu de astfel de nereguli gsite este n cazul Noua Zeeland , care a descoperit cantiti foarte mari de textile chinezeti care aveau compusul formaldehida. Dup acest incident , U.E. a dat advertismentul c aceste produse contaminate s-ar putea gsii i n Romnia. Potrivit preedintelui APC, substana afecteaz sistemul nervos, provoac boli grave de piele i este recunoscut de Organizaia Mondial a Sntii drept un compus chimic cancerigen.(vezi Anexa nr. 2) Legislaia din Romnia interzice prin legea nr. 296/2004 art. 9 urmtoarele : "Sunt interzise importul, fabricaia, distribuia, precum i comercializarea produselor falsificate ori contrafcute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi care pot afecta viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor." Atunci cnd Uniunea European a atenionat recent asupra produselor chinezeti care pun n pericol sntatea cetenilor, China a replicat ns ca aceasta ar fi o msur de protecionism comercial pe care ncearca Europa s o aplice."Ameninrile la adresa produselor chinezeti i stigmatizarea acestora sunt o noua form de protectionism comercial", a afirmat Li Changjiang, eful Agentiei chineze pentru Sigurana Produselor. Ca urmare a acestui "scandal " Uniunea European a oprit pentru o perioad importul de produse chinezeti , dar ncepnd cu luna octombrie acest import a repornit, datorit riromdicrilor barierelor . n Romnia , cumprtori prefer s cumpere produse textile ieftine, tiind c acestea sunt de o calitate foarte proast, iar n multe cazuri , acestea sunt contrafcute . ncepnd cu anul 2008 , Romnia s-a aliniat msurilor adoptate ieri de U.E. care prevede eliminarea contigeelor la importurile de textile chinezeti . ( vezi Anexa nr. 3) Incepnd cu retragerea barierelor , vnzrile la produsele textile au nceput s creasc , n general persoanele care cumpar aceste produse sunt femeile .Doamnele sunt cele care cumpr foarte multe produse textile chinezeti datorit preului mic pe care l au . Retragerea barierelor de ctre Uniunea European pentru produsele textile cotei de pia a firmelor chinezeti , afecteaz comerul Romniei , prin scderea romneti, crescnd astfel deficitul bugetar. n cazul mrfurilor contrafcute , n fiecare an la intrarea n ar sunt oprite cantiti mari de mrfuri textile contrafcute . Ca urmare a depistri acestor produse ,

marii productori pot introduce aciuni n judecat , iar n urma acestora se va trece la distrugerea mrfurilor , sau pot sa nu introduc aciuni. n cazul n care nu sunt introduse aciuni n judecat, vama este obligat s napoieze mrfurile confiscate importatorilor. n legislatia din Romnia (Legea nr. 296/2004 ) precizeaz c agenii economici productori, dar i distribuitor, trebuie s ofere informaii clare i adevrate asupra produselor comercializate. (vezi Anexa nr. 4) Problema mbolnvirii cetenilor este de asemenea important i de aceea ar trebui s se ia msuri pentru protejarea lor.

Bibliografie

1.

Olaru M., Schileru I. , Pamfilie R.,Purcarea A., Negrea M,Atanase A. , Stanciu C; Fundamentele tiinei mrfurilor; ed. Economic; Bucureti 2001

2.

Hotrrea de Guvern nr. 527 din 30 mai 2007, privind denumirea,marcarea compoziiei fibroase i etichetarea produselor textile

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Legea 245/2004 , 08.04.2008 Legea nr. 296/2004, 08.04.2004; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#1 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0506#2 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#2 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0509 , 08.04.2008; http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#2 , 08.04.2008;

Anexa nr. 1 Hainele chinezesti se vand bine in RomaniaRomnia este a patra pia de desfacere a a Chinei pentru produsele de haine i accesorii, ns analistii avertizeaz ca importurile masive au mrit deficitul comercial i explic fenomenul prin extinderea lanurilor de magazine i prin posibilitatea re-exportarii ctre Uniunea Europeana

Importurile de haine, accesorii de mbrcminte, materiale textile din China au fost n primele opt luni n valoare de 360,86 milioane dolari (290,83 milioane euro), arat date publicate miercuri de Camera de Comer a Chinei pentru Importuri-Exporturi de Textile (CCCIET). Importul de mbrcminte i accesorii din China a crescut de peste opt ori n perioada ianuarie-august i a ajuns la 336,86 milioane euro sau 5,64% din valoarea total a acestor bunuri exportate de China, arat datele publicate de CCCIET. n urma acestei creteri, Romnia a devenit a patra ar de piaa de desfacere dup volumul exporturilor chinezeti de haine i accesorii, dup Japonia, Statele Unite ale Americii i Hong Kong. Exportul de materiale textile chinezesti catre Romnia au inregistrat o crestere mai modesta in primele opt luni ale anului, cu 6,84%. Romnia a importat din China materiale textile de aproape 24 milioane dolari, suma care reprezinta 0,44% din totalul exporturilor chinezeti, in primele opt luni ale anului, a informat CCCIET. Din acest punct de vedere, Romnia este a 29-a pia de desfacere pentru exporturile chinezeti. Importurile de textile si haine din China au marit deficitul comercial in primele opt luni si acest lucru se datoreaz extinderii "fulgertoare" a lanurilor de magazine, a declarat pentru NewsIn, analistul economic Matei Paun. "Orice euro sau dolar este importat are un efect asupra deficitului", a spus Matei Paun, comentnd efectul pe care l-au avut importurile de textile din China asupra deficitului comercial i al celui de cont curent. "Un motiv foarte important este pentru ca s-au extins hipermarketurile, care import haine i multe sunt din China", considera Paun. Paun consider ca importurile vor crete i, implicit, i deficitul comercial i cel de cont curent. "Trebuie s ne asteptm ca importurile s creasc i ca deficitele s se mreasc n perioada urmtoare, inclusiv de la 1 ianuarie", a artat analistul. O posibila solutie care ar putea ajuta la micorarea deficitului comercial ar fi creterea productivitii, consider Paun. "Trebuie s ne asteptam ca acest trend sa se mentina", a mai declarat analistul. Datorita extinderii "fulgeratoare" a hipermarketurilor si lanturilor de magazine, s-ar putea remarca o crestere mai abrupta a importurilor. "in principiu, importurile cred ca o sa creasca si nu consider ca ar trebui sa ne mire acest lucru", a continuat Paun.

Analistul economic Ilie serbanescu considera ca aceasta crestere ar putea fi un "reexport". "Patrunderea (n.red. bunurilor) in Uniunea Europeana e mai usoara din Romania", a spus fostul ministru al Reformei, intr-o declaratie acordata NewsIn. "Marfurile chinezesti sunt mai ieftine chiar si decat cele romanesti", a declarat Serbanescu. Importurile o sa creasca in perioada urmatoare, considera fostul ministru al Reformei. "Se va majora pentru ca Romania este un cap de pod", considera serbanescu. Cu toate acestea, Romania va trebui sa adopte normele Uniunii Europene, care limiteaza importurile din China, a observat Serbanescu. Cu toate acestea, este posibil importurile masive de articole de imbracaminte si textile din China sa aiba si un efect pozitiv. "Cred ca daca n-a cazut exportul de textile (n.red. al Romaniei), e din cauza acestor importuri pe care Romania le vinde mai departe in UE", a comentat Serbanescu. Exporturile de articole de imbracaminte confectionate din tesaturi, tricotate sau crosetate si materii textile a scazut cu 1,5% in primele opt luni ale anului fata de aceiasi perioada a anului trecut, potrivit datelor afisate de Institutul National de Statistica (INS). Potrivit ultimului raport asupra comertului exterior al Romaniei, publicat de INS, China a fost al saselea partener de import al companiilor din Romania in perioada 1 ianuarie - 31 august 2006, cumuland 4% din importurile totale ale Romaniei. Doar importurile de textile si imbracaminte din China in perioda ianuarie-august 2006 reprezinta 4,48% din deficitul comercial inregistrat de Romania in aceasta perioada, calculat in preturi FOB/FOB. Deficitul comercial al Romaniei pe primele opt luni ale acestui an a fost de 6,48 miliarde euro, potrivit datelor INS. Importurile de textile si haine din China au avut o pondere de peste 10% in importurile acestei categorii de marfuri si detin circa 1,24% din importurile totale (FOB) ale Romaniei in perioada 1 ianuarie-31 august 2006. Uniunea Europeana (UE) a impus in 2005 o crestere anuala de 10% a importurilor pentru 10 categorii de haine si accesorii de imbracaminte din China. UE a dorit sa ofere prin aceasta decizie o sansa producatorilor europeni de textile si imbracaminte in fata producatorilor chinezi

Sursa:

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/20828/Hainele-chinezesti-se-vand-

bine-in-Romania.html , 01.04.2008;

Anexa nr. 2 Chinezariile cancerigene au invadat si piata din Romania 22 august 2007Jucarii, prosoape si tricouri made in China, care se vand in pietele romanesti de aproape cinci ani, pun in pericol viata cetatenilor, spune presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorului, Costel Stanciu. Produsele, sustine Stanciu, au un continut ridicat

de formaldehida, un compus chimic cancerigen care provoaca afectiuni grave ale pielii, ochilor si probleme respiratorii. Abia dupa ce Noua Zeelanda a descoperit cantitati foarte mari de textile chinezesti care aveau compusul formaldehida si Uniunea Europeana a dat atentionari, au pornit si autoritatile romane cautarile. De aproape cinci ani de zile pietele romanesti sunt pline de astfel de produse care au in compozitie formaldehida. Acest compus chimic este folosit ca stabilizator in compozitia vopselurilor pentru ca este cel mai ieftin din aceasta clasa si oamenii trebuie sa fie informati despre cat de periculos este el, a declarat Costel Stanciu. Potrivit presedintelui APC, substanta afecteaza sistemul nervos, provoaca boli grave de piele si este recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii drept un compus chimic cancerigen. Cumparatorii pot recunoste usor hainele care au un continut ridicat formaldehida . Textilele care au acest compus au un miros asemanator cu cel de formol. Noi vom demara o campanie de informare, sa ii punem in garda pe sa aiba grija cu cetateni ca hainele foarte ieftine, afirma seful APC. M-am trezit cu pielea rosie Dupa a citit despre hainele chinezesti cu formaldehida, descoperite in Noua Zeelanda, o cititoare a povestit, intr-un mail trimis redactiei HotNews, ca in urma cu un an a cumparat un tricou made in China care i-a provocat o iritatie. L-am imbracat de doua - trei ori si de fiecare data m-am trezit cu pielea rosie. Am fost la medic si iritatia s-a vindecat in doua saptamani. Atunci nu mi-am pus problema ca as putea avea acea iritatie de la tricou dar acum ma gandesc serios ca el s-ar putea sa fi fost de vina. L-am imbracat a doua ora si iritatia a reaparut si atunci m-am hotarat sa nu il mai port,a spus tanara. Piata Obor e plina de textile chinezesti Piata Obor, alimentata in principal din Complexul Europa, e plina de textile chinezesti de la chiloti tanga cu pretul 1leu la hainute de copii si sosete barbatesti. Ma trezesc in fiecare dimineata si la 4.00 -5.00 merg in Complexul Europa cu barbatul sa luam marfa. Trebuie sa traim si noi cumva, declara o vazatoare. Sunt si chinezesti si turcesti, dar nu am auzit ca ar avea boli. Am auzit de alea la mana a doua ca au ceva

substante dar daca sunt noi-noute. Vanzatoarea e sceptica si nu a auzit in viata ei de formaldehida. Cred ca faceti misto de mine. Elisabeta Gurau, o clienta din piata, spune ca nu a auzit nici ea ca produsele chinezesti ar fi periculoase si ca nu se ingrijoreaza intrucat cumpara foarte rar haine. Am observat si eu ca textila chinezeasca e de proasta calitate dar ca provoaca boli nu stiam. O sa fiu mai atenta dar ce sa fac , de unde sa stiu daca are sau nu ceva care sa ma imbolnaveasca? a spus cumparatoarea. ANPC astepta sesizari de la consumatorii romani sau de la Europa Laura Hora de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) ne-a declarat marti ca nu stie daca in Romania circula produse cu un continut ridicat de formaldehida intrucat autoritatea nu a primit nicio sesizare. Noi aflam de aceste lucruri in doua modalitati, fie primim reclamatii de la cetateni, fie notificare Ratex de la Comisia Europeana , a declarat Hora. Miercuri insa, dupa ce presa au aparut pe larg informatii depsre potentialul pericol, ANPC a anuntat ca va verifica produsele chinezesti de pe piata. "S-a stabilit o lista de articole de imbracaminte pentru care exista suspiciunea ca ar contine formaldehida, articole care vor fi prelevate aleatoriu, de pe intreaga piata romaneasca", se spune in comunicatul de presa. Maria Grapini, presedintele Fepaius (organizatia patronala a industriei textilelor) spune ca a cerut in repetate randuri Autoritatii pentru Protectia Consumatorului sa controleze textilele chinezesti de pe piata. Noi le-am spus ca trebuie sa faca controale pe piata. Este o aberatie sa astepte sesizari de la consumatori care cu siguranta nu stiu ce imbraca. Este stiut si demonstrat de statistici despre consumatorii romani care nu-si cunosc bine drepturile si dea ceea statul trebuie sa intervina prin controale. Potrivit sefului Fepaius, textilele chinezesti ocupa o pondere mai mare de jumatate din piata. Europa se teme de produsele chinezesti Uniunea Europeana a atentionat recent asupra produselor chinezesti care pun in pericol sanatatea cetatenilor. China a replicat insa ca aceasta ar fi o masura de protectionism comercial pe care incearca Europa sa o aplice.

"Amenintarile la adresa produselor chinezesti si stigmatizarea acestora sunt o noua forma de protectionism comercial", a afirmat Li Changjiang, seful Agentiei chineze pentru Siguranta Produselor. "Acuzatia ca actiunile companiilor europene impotriva produselor chineze toxice ar avea cauze politice este falsa.Nu este o problema de comert, ci una de sanatate ", a declarat comisarul UE pentru Comert, Peter Mandelson.

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1037578-chinezariile-cancerigene-invadatpiata-din-romania.htm, 01.04.2008;

Anexa nr. 3 Textilele chinezesti primesc liber in Romania 10/10/2007

Romania se va alinia din 2008 masurii adoptate ieri de UE care prevede eliminarea contingentelor la importurile de textile chinezesti.

Efectul va fi resimtit de industria romaneasca de textile in doua feluri, explica Aurelientiu Popescu, presedinte executiv al patronatelor din industria textilelor, FEPAIUS. Pe de o parte, exporturile firmelor romanesti in UE vor fi ingreunate, deoarece piata Uniunii va fi saturata, iar pe de alta parte, vor pierde si pe piata interna in detrimentul textilelor din China. Sursa: http://www.birouldeimportexport.ro/index.php?pag=a&aid=829 , 01.04.2008;

Anexa nr. 4

Art. 4. - Principiile de baz ale proteciei consumatorilor sunt: a) contradictorialitatea - presupune asigurarea posibilitii persoanelor aflate pe poziii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legtur cu posibila nclcare a dispoziiilor privind protecia consumatorilor; b) celeritatea procedurii de cercetare - presupune obligaia autoritii competente n domeniul proteciei consumatorilor de a proceda, fr ntrziere, la cercetarea sesizrii

consumatorilor, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate i a regulilor prevzute de lege; c) proporionalitatea - conform creia trebuie respectat un raport corect ntre gravitatea sau consecinele faptei constatate, circumstanele svrsirii acesteia i msura sancionatorie aplicat; d) legalitatea msurilor propuse/dispuse - presupune ca autoritile competente nu pot propune/dispune dect msurile prevzute de lege; e) confidenialitatea - obligaia personalului din cadrul autoritilor competente de a pstra confidenialitatea datelor, actelor, informaiilor de orice natur, prin a cror divulgare se pot aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice, care sunt sau pot fi menionate n aceste informaii; f) recunoasterea reciproc - orice produs legal fabricat sau comercializat ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau n Turcia ori fabricat n mod legal ntr-un alt stat aparinnd Spaiului Economic European este admis pe teritoriul Romniei, dac ofer un grad echivalent de protecie cu cel impus de normele romne Art. 9. - Sunt interzise importul, fabricaia, distribuia, precum i comercializarea produselor falsificate ori contrafcute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi care pot afecta viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor. Art. 14. - Consumatorii trebuie s primeasc toate informaiile necesare pentru o utilizare corespunztoare, potrivit destinaiei iniiale a bunurilor. Art. 12. - Cheltuielile legate de nlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea contravalorii acestora vor fi suportate de vnzator i recuperate de acesta de la productor sau, dup caz, de la importator sau de la furnizorul anterior aflat pe lanul de distribuie, dac prin contractul ncheiat ntre acestia nu s-au stabilit altfel. Art. 16. - n cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, productorii i/sau distribuitorii au obligaia de a le retrage de pe pia, de a le nlocui sau de a le repara, iar n situaia n care aceste msuri nu pot fi fcute ntr-o perioad rezonabil de timp, stabilit de

comun acord ntre vnzator i consumator i fr nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, consumatorul trebuie s fie compensat n mod corespunztor. Art. 18. - Orice reparare sau nlocuire a produselor va fi fcut n cadrul unei perioade rezonabile de timp,stabilit de comun acord ntre vnzator i consumator i fr nici un inconvenient semnificativ pentru consumator,lund n considerare natura produselor i scopul pentru care acesta a solicitat produsele, n condiiile legii. Art. 34. - Riscul se considera acceptabil i compatibil cu un grad nalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, evaluarea riscului facndu-se n functie de urmatoarele aspecte: a) caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si ntretinere; b) efectul asupra altor produse, mpreuna cu care acesta poate fi folosit; c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator; d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului. Art. 35. - (1) Orice operator economic este obligat sa introduca pe piata numai produse sigure pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor. (2) Orice comerciant trebuie sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si sa informeze consumatorii asupra factorilor de risc n utilizarea si/sau consumul acestora. Art. 36. - Este interzisa comercializarea produselor care nu sunt sigure, ct si a produselor nensotite de documentatia obligatorie prevazuta de lege, prin care sa se ateste ca ele au fost testate si/sau certificate, dupa caz. Art. 52. - Pentru produsele de folosinta ndelungata, acestea trebuie sa fie nsotite de certificatul de garantie si, daca reglementarile n vigoare prevad, de declaratia de conformitate, precum si de cartea tehnica ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, ntretinere, eliberate de catre producator, conform prevederilor legale.

Art. 53. - Vnzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre pretul final al produsului si sa ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa nsoteasca produsul. Art. 54. - Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele nsotitoare, precum si contractele preformulate, trebuie sa fie scrise n limba romna, indiferent de tara de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si n alte limbi. Sursa: Legea nr. 296/2004, 01.04.2004