ge 056-2013.pdf

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 181 (XXV) — Nr. 259 bis Joi, 9 mai 2013

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 1.768/2013

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind

produse de finisare peliculogene utilizate în construcții,

indicativ GE 056—2013” ............................................ 3–65

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259 bis/9.V.20132

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I Npentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind produse de finisare peliculogene

utilizate în construcții, indicativ GE 056—2013”*)

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 7/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 14 — Infrastructura calității,nr. 3/2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală și nr. 1/2013 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 11 — Cerințefuncționale pentru construcții și fizica construcțiilor,

în conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, și ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privindproduse de finisare peliculogene utilizate în construcții, indicativGE 056—2013”, elaborată de Institutul de Cercetări pentruEchipamente și Tehnologii în Construcții — ICECON — S.A.,prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentulordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la datapublicării.

Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,Ordinul inspectorului general de stat al Inspectoratului Generalde Stat pentru Directivare și Control în Proiectarea și ExecutareaConstrucțiilor nr. 44/1976 privind aprobarea Normativului pentruexecutarea lucrărilor de zugrăveli și vopsitorii, indicativ C3—761,și Decizia președintelui Biroului Executiv al Institutului Centralde Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 35/1989privind aprobarea Instrucțiunilor tehnice pentru utilizareavopselelor Dasirom, Veparom, Vepatim și a vopselelor stropdecorative, indicativ: completări C3—762, își înceteazăaplicabilitatea.

�

Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fostadoptată cu respectarea procedurii de notificarenr. RO/470/2012 din 9 noiembrie 2012, prevăzută de HotărâreaGuvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea șirealizarea schimbului de informații în domeniul standardelor șireglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare laserviciile societății informaționale între România și statelemembre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană,cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, care transpuneDirectiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea deinformații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice,publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria Lnr. 204 din 21 iulie 1998, cu modificările și completărileulterioare.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Iulian Matache,

secretar de stat

București, 22 aprilie 2013.Nr. 1.768.

*) Ordinul nr. 1.768/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 mai 2013 și este reprodus și în acest număr bis.1 Normativul pentru executarea lucrărilor de zugrăveli și vopsitorii, indicativ C3—76, a fost publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 5/1976, editat de Institutul

de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC.2 Instrucțiunile tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom, Vepatim și a vopselelor strop decorative, indicativ: completări C3—76, au fost

publicate în Buletinul Construcțiilor nr. 3/1989, editat de Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC.

ANEX�

G H I D PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE

UTILIZATE ÎN CONSTRUC�II INDICATIV GE 056-2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259 bis/9.V.2013 3

2/63

CUPRINS

1. OBIECT

2. DOMENIU DE APLICARE

3. TERMINOLOGIE

4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

4.1. CLASIFICARE GENERAL� A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE

4.2. CERIN�E, CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU

PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE

4.2.1. Criterii de alegere a protec�iilor cu produse peliculogene polimerice

4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice

4.2.3. Cerin�ele de calitate, criteriile �i nivelurile de performan�� principale ale produselor

peliculogene polimerice utilizate în construc�ii

4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construc�ii

func�ie de cerin�ele domeniului de aplicare

4.3. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE

POLIMERICE

4.3.1. Condi�ii de începere a lucr�rilor de finisare

� 4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper� a produselor peliculogene

4.3.2.1. Preg�tirea suprafe�ei suport nou�

4.3.2.2. Preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche

4.3.2.3. Modul de preg�tire al suprafe�elor în vederea aplic�rii

de produse peliculogene polimerice de protec�ie

4.3.2.4. Preg�tirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper�

4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului

4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis� a produselor

4.3.3. Tipul de produse care intr� în alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene

4.3.4. Modul de alc�tuire al protec�iilor cu produse peliculogene

4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protec�ie

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259 bis/9.V.2013

3/63

4.3.5.1. Pensularea

4.3.5.2. Pulverizare

4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul

4.3.5.4. Modul de aplicare al protec�iilor cu produse peliculogene polimerice

5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGR�VELI

5.1. Condi�ii generale

5.2. Zugr�veli cu lapte de var

5.3. Zugr�veli cu hum�

6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE �I DISPOZITIVE UTILIZATE

6.1. Materiale auxiliare

6.2. Scule �i dispozitive

7. ASIGURAREA CALIT��II �I RECEP�IA LUCR�RILOR

7.1. Cerin�e generale privind calitatea lucr�rilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii �i

zugr�veli

7.2. Condi�ii tehnice privind verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor

7.3. Verificarea lucr�rilor realizate cu produse peliculogene polimerice �i produse naturale pentru

suprafe�e de beton, tencuial�/glet, pl�ci de gips-carton

7.4. Verificarea lucr�rilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru

suprafe�e de lemn (r��inoase/foioase), metal

7.5. Ambalarea, transportul �i depozitarea materialelor pe �antier

8. ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE

9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA MUNCII

10. M�SURI PRIVIND PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR

ANEXA 1 - Referin�e legislative �i tehnice

ANEXA 2 - Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili

pentru vopsele �i lacuri � � � � � � �

ANEXA 3 - Anexa informativ�: ZUGR�VELI TRADI�IONALE DECORATIVE

ANEXA 4 - FI�A TEHNIC� DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)


4/63

1. OBIECT

1.1. Prezentul ghid se refer� la executarea lucr�rilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse peliculogene precum �i la condi�iile tehnice, criteriile �i nivelurile de performan�� corespunz�toare utiliz�rii în construc�ii a produselor peliculogene.

1.2. Ghidul se refer� �i la executarea lucr�rilor privind zugr�veli cu produse naturale (zugr�veli cu

lapte de var �i hum�).

1.3. Produsele peliculogene utilizate în construc�ii trebuie s� r�spund� în mod adecvat cerin�elor fundamentale aplicabile construc�iilor prezentate în Tabelului nr.1.

Tabelul nr.1

Cerin�e fundamentale aplicabile

construc�iilor

R�spuns adecvat al produselor pelicogene fa�� de cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor

Rezisten�� mecanic� �i stabilitate

Nu influen�eaz� rezisten�a �i stabilitatea construc�iilor pe care s-au aplicat.

Securitate la incendiu Nu trebuie s� modifice, pe cât posibil clasa de reac�ie la foc �i rezisten�a la foc a suporturilor pe care sunt aplicate.

Igien�, s�n�tate �i mediu înconjur�tor

- asigur� igiena mediului interior �i exterior; - pot avea efect antimicrobian ( produse speciale); - pot avea efect de autocur��are ( produse speciale); - pot asigura rol de ecranare a cladirilor, fa�� de câmpurile electromagnetice din domeniul frecven�elor GSM( produse speciale); - se formuleaz� astfel încât s� nu fie cancerigene, mutagene, toxice �i radioactive; - asigur� protec�ia mediului înconjur�tor prin respectarea prevederilor Hot�rârii Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Siguran�� i accesibilitate în exploatare

- asigur� men�inerea caracteristicilor de finisare-protec�ie dup� expunerea la agen�i atmosferici – radia�ii UV, ploaie, înghe�-dezghe�, etc. - nu produc în timpul aplic�rii �i exploat�rii disfunc�ii care s� afecteze utilizatorii dac� se respect� m�surile din fi�ele cu date de securitate ale furnizorului.

Protec�ie împotriva zgomotului

Nu influen�eaz� aceast� cerin��

Economie de energie �i izola�ie termic�

Nu influen�eaz� aceast� cerin��

1.4. Documentele de referin�� sunt enumerate în Anexa nr.1.


5/63

2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Prevederile prezentului ghid se adreseaz� produc�torilor, proiectan�ilor, executan�ilor, beneficiarilor (utilizatorilor) de lucr�ri de construc�ii, exper�ilor tehnici, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execu�ia precum �i autorit��ilor de avizare �i control din domeniul construc�iilor.

2.2. Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucr�rilor de finisare – vopsitorii �i zugr�veli situate în mediu exterior �i interior �i care nu sunt expuse ac�iunii agresive a agen�ilor chimici, la cl�diri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum �i pentru lucr�ri de interven�ii la cl�diri existente. Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, func�ie de ac�iunile datorate mediului înconjur�tor, sunt:

a). clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul �i exteriorul cl�dirilor, conform reglement�rii tehnice “Normativ pentru producerea betonului �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”; NE 012/1:2007.

b). clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru o�el, în interiorul �i exteriorul cl�dirilor, conform reglement�rii tehnice privind protec�ia împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el, aplicabil� în vigoare.

2.3. Prezentul ghid nu se refer� la produse de protec�ie la foc, protec�ii anticorozive (pentru o�el,

clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M).

2.4. Suporturile pe care se aplic� produsele peliculogene de finisare pot fi : a) elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit); b) mortare de tencuire pentru utilizare exterioar� (tencuire) a�a cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011; c) mortare de gletuire pentru utilizare interioar� (gletuire) a�a cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011; d) pl�ci de gips carton; e) lemn (esen�e de r��inoase �i foioase); f). suprafe�e metalice feroase �i neferoase.

3. TERMINOLOGIE

Terminologia prezentei reglement�ri este cea prev�zut� în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezint� în continuare câ�iva termeni specifici: 3.1. Produs peliculogen: produs de vopsire care se aplic� în film continuu pe suprafa�a suport. 3.2. Sistem de vopsire: totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport. 3.3. Compus organic volatil (COV): orice compus organic având un punct de fierbere ini�ial mai mic sau egal cu 250 grade C, m�surat la o presiune standard de 101,3 kPa. 3.4. Con�inut de compus organic volatil: masa de compu�i organici volatili exprimat� în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compu�i organici volatili, într-un anumit produs dat, care reac�ioneaz� chimic în timpul usc�rii �i care formeaz� parte a stratului de acoperire nu este considerat� ca parte a con�inutului de compu�i organici volatili. 3.5. Lavabilitate: capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin sp�lare de praf, murd�rie �i pete superficiale f�r� schimbarea calit��ilor sale specifice. 3.6. Fine�e de frecare: termen corespunz�tor dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de suspensie sau din produsul de vopsire �i care este în mod normal m�surat� cu ajutorul unui dispozitiv corespunz�tor.


6/63

3.7. Putere de acoperire: capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau contrastele de culoare ale unui suport. 3.8. Flexibilitatea peliculei: capacitate a unui film uscat de a urm�ri f�r� degrad�ri, neregularit��ile suportului pe care a fost aplicat. 3.9. Luciu: proprietate optic� a unei suprafe�e de vopsea caracterizat� prin capacitatea sa de a reflecta lumina. 3.10. Coeficientul de transmisie a apei lichide: reprezint� cre�terea masei func�ie de r�d�cina p�trat� a timpului �i suprafa�a de expunere. 3.11. Coeficientul de transmisie a vaporilor de ap�: reprezint� cre�terea masei func�ie de timpul �i suprafa�a de expunere. 3.12. Hum�: substan�� mineral� (argiloas�) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) �i ap� se folose�te la zugr�veli interioare; este o substan�� gras�, sensibil� la umiditate, care nu are o aderen�� corespunz�toare la suport �i nu este lavabil�. 3.13. Var stins: pulbere alb� de hidroxid de calciu care se ob�ine în urma reac�iei dintre varul nestins, oxid de calciu �i ap� �i care se folose�te pentru v�ruirea caselor, ob�inerea mortarului de var, etc. 3.14. Agent agresiv: factor de mediu ce ac�ioneaz� distructiv asupra construc�iei sau a diverselor sale p�r�i componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construc�ie. 3.15. Frazele de risc �i frazele de securitate: sunt indica�ii care apar pe etichetele ambalajelor produselor peliculogene �i care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indic� natura riscurilor speciale ale unei substan�e (frazele de risc R) sau precau�iile de securitate recomandate (frazele de securitate S). 4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

4.1. CLASIFICARE GENERAL� A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE

Produsele peliculogene polimerice utilizate în construc�ii se clasific� dup� criteriile men�ionate în tabelul nr.2.


7/63

Tabe

lul n

r.2

Nr.

crt.

Cri

teri

u de

cla

sific

are

Tip

uri d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e po

limer

ice

1.

Rea

c�ia

de

ob�in

ere

a r�

�ini

lor s

inte

tice

- r�

�ini

de

polic

onde

nsar

e -

r��i

ni d

e po

limer

izar

e -

r��i

ni d

e po

liadi

�ie

- m

acro

mol

ecul

e na

tura

le m

odifi

cate

prin

reac

�ii c

him

ice

- pol

iest

eric

e, a

min

ice,

feno

lice

- vin

ilice

, acr

ilice

- p

oliu

reta

nice

- p

olim

eri a

nalo

gi, e

tc.

2.

Stru

ctur

a ch

imic

� m

acro

mol

ecul

e cu

lan�

uri f

orm

ate

num

ai d

in a

tom

i de

carb

on (i

zola

n�ur

i) Po

limer

i hid

roca

rbur

i sat

ura�

i Pol

imer

i nes

atur

a�i

(pol

ibut

adie

n�)

Polim

eri a

rom

atic

i (po

listir

en)

Polim

eri h

alog

ena�

i Po

limer

i alc

ooli

�i d

eriv

a�ii

lor

Polim

eri a

min

e �i

der

iva�

ii lo

r Po

limer

i nitr

a�i

Polim

eri a

ldeh

ide

�i c

eton

e

Polim

eri c

arbo

xilic

i �i d

eriv

a�ii

lor

Polim

eri s

ulfo

nici

m

acro

mol

ecul

e cu

cat

ena

prin

cipa

l� fo

rmat

� di

n at

omi

de C

�i N

, O, S

, Si,

P, e

tc. (

hete

rola

n�ur

i) Po

limer

i cu

atom

i de

oxig

en:

Polim

eri e

teri

Polim

eri a

ceta

li Po

limer

i est

eri

Polim

eri a

nhid

ride

Polim

eri p

erox

izi

Polic

arbo

na�i

Po

limer

i cu

atom

i de

azot

: Po

limin

e Po

liam

ide

Polii

mid

e Po

liam

idoi

mid

e Po

liure

tani

�i d

eriv

a�i u

reic

i Po

limer

i cu

azot

în c

iclu

Po

limer

i cu

atom

i de

sulf:

Po

limer

i cu

atom

i de

silic

iu:

Polim

eri c

u at

omi d

e fo

sfor

Po

limer

i cu

mai

mul

�i he

tero

atom

i sau

al�i

he

tero

atom

i


8/63

3.

Mod

ul d

e us

care

al

pro

dusu

lui

Usc

are

fizic

� Po

limer

ul c

e fo

rmea

z� p

elic

ula

este

pre

zent

în p

rodu

s

R��

ini v

inili

ce

- pol

iclo

rur�

de

vini

l - p

olic

loru

r� d

e vi

nilid

en

polia

ceta

t de

vini

l - R

��in

i est

er-

acril

ice

Tem

pera

tura

nec

esar

� cc

a 20

o C (

cre�

tere

a te

mpe

ratu

rii

gr�b

e�te

eva

pora

rea

solv

entu

lui)

Usc

are

chim

ic�

Polim

erul

ce

form

eaz�

pel

icul

a se

form

eaz�

prin

re

ac�ie

chi

mic

� pe

obi

ect

a)us

care

oxi

dativ

� b)

usc

are

la c

upto

r c)

pro

duse

în d

oi c

ompo

nen�

i

R��

ini a

lchi

dice

R

��in

i ure

o-fo

rmal

dehi

dice

R

��in

i po

liest

eric

e ne

satu

rate

R

��in

i alc

hidi

ce

mod

ifica

te

R��

ini a

crili

ce

R��

ini

poliu

reta

nice

Tem

pera

tura

nec

esar

� 10

-30o C

10

0-20

0o C

>70o C


9/63

4 Pr

ezen

�a/a

bsen

�a

solv

entu

lui

Lacu

ri �i

vo

psel

e cu

co

n�in

ut d

e so

lven

�i or

gani

ci

Usc

are

fizic

� R

��in

i nitr

o,

acril

ice

Lacu

ri �i

vop

sele

pen

tru le

mn

�i

met

al

Usc

are

la c

upto

r A

lchi

do-

mel

amin

ice

Vop

sele

în d

oi c

ompo

nen�

i Po

liure

tani

Lacu

ri �i

vo

psel

e cu

co

n�in

ut d

e ap

�

Dis

pers

ii ap

oase

D

ispe

rsii

în fa

ze o

rgan

ice

R��

ini p

e ba

z�

de

polic

arbo

na�i

Gru

ndur

i V

opse

le p

entru

con

stru

c�ii

Lacu

ri �i

vo

psel

e f�

r�

solv

en�i

Lacu

ri �i

vop

sele

în d

oi c

ompo

nen�

i Po

liest

eri

nesa

tura

�i Po

liure

tani

Lacu

ri �i

vop

sele

pen

tru le

mn,

met

al

Lacu

ri �i

vop

sele

pe

baz�

de

pulb

eri

Epox

idic

e A

crili

ce

Polic

loru

r� d

e vi

nil

Lacu

ri �i

vop

sele

pen

tru su

praf

e�e

met

alic

e

5 Lo

cul d

e ut

iliza

re

prod

use

pelic

ulog

ene

pent

ru in

terio

r ne

expu

se la

ac�

iune

a fa

ctor

ilor c

limat

ici

prod

use

pelic

ulog

ene

pent

ru e

xter

ior

expu

se la

ac�

iune

a fa

ctor

ilor c

limat

ici

6 R

olul

în a

lc�t

uire

a si

stem

ului

de

prot

ec�ie

am

orsa

/gru

nd

prim

ul st

rat î

ntr-

un si

stem

de

vops

ire c

are

are

rolu

l de

preg

�tire

a st

ratu

lui s

upor

t în

vede

rea

com

patib

iliz�

rii

aces

tuia

cu

stra

turil

e ur

m�t

oare

din

sist

emul

de

vops

ire

vops

eaua

inte

rmed

iar�

st

ratu

l de

mijl

oc, o

p�io

nal,

folo

sit î

n sp

ecia

l pen

tru

vops

elel

e în

solv

ent,

care

are

rolu

l de

a fa

ce le

g�tu

ra

între

prim

ul st

rat (

de g

rund

) �i s

tratu

l fin

al d

in

sist

emul

de

vops

ire, c

are

conf

er�

sist

emul

ui re

zist

en�a

m

ecan

ic�

nece

sar�

vo

psea

/em

ail/l

ac

stra

tul f

inal

din

sist

emul

de

vops

ire c

are

are

rolu

l de

prot

ec�ie

a su

praf

e�ei

supo

rt îm

potri

va ra

dia�

iilor

UV

câ

t �i î

mpo

triva

ac�

iuni

i fac

toril

or c

limat

ici


10/6

3

7.

Asp

ectu

l pel

icul

ei, f

unc�

ia

de b

az�

�i c

ompo

zi�ia

de

prin

cipi

u

Gru

nd

a) A

spec

t: m

at �i

col

orat

iar c

uloa

rea

este

mai

pu�

in im

porta

nt�

deoa

rece

repr

ezin

t� st

ratu

l de

baz�

pe

supr

afa�

a su

port

ce v

a fi

acop

erit

cu v

opse

a;

b) F

unc�

ia: p

rote

c�ie

ant

icor

oziv

� �i

de

preg

�tire

a su

portu

lui î

n ve

dere

a ap

lic�r

ii st

ratu

rilor

urm

�toa

re d

in

sist

emul

de

vops

ire;

c) Î

n st

area

fina

l� su

nt a

mes

tecu

ri de

pol

imer

i (lia

nt) c

u um

plut

uri �

i adi

tivi c

e am

elio

reaz

� pr

oprie

t��il

e pe

licul

elor

. C

hit

a) A

spec

t: m

at �i

poa

te fi

col

orat

; b)

Fun

c�ia

: fie

de

etan

�are

, izo

lare

, prin

um

pler

ea fi

suril

or, c

r�p�

turil

or e

xist

ente

pe

supr

afa�

a su

port,

fie

de e

galiz

are

(niv

elar

e a

aspe

rit��

ilor)

a su

praf

e�ei

supo

rt;

c) Î

n st

area

fina

l� su

nt a

mes

tecu

ri de

pol

imer

i (lia

nt) c

u co

n�in

ut ri

dica

t de

umpl

utur

i, cu

con

sist

en��

rid

icat

�.

Lac

a)

Asp

ect:

inco

lore

�i tr

ansp

aren

te;

b) F

unc�

ia d

e ba

z� e

ste

de p

rote

c�ie

�i e

stet

izar

e a

supr

afe�

elor

prin

apl

icar

ea d

e pe

licul

e lu

cioa

se, s

emi-

luci

oase

, sem

i-mat

e, m

ate,

func

�ie d

e pr

efer

in�e

le u

tiliz

ator

ului

; c)

În st

area

fina

l� su

nt c

ompu

se in

tegr

al d

in p

olim

eri.

V

opse

a a)

Asp

ect:

sem

i-luc

ioas

e, se

mi-m

ate,

mat

e, �

i col

orat

e;

b) F

unc�

ia d

e ba

z� e

ste

de p

rote

c�ie

�i e

stet

izar

e, a

cope

rire

(mas

care

) a su

praf

e�ei

ini�i

ale

�i o

b�in

erea

uno

r cu

lori

pres

tabi

lite;

c)

În st

area

fina

l� su

nt a

mes

tecu

ri de

pol

imer

i (cu

rol d

e lia

nt),

pigm

en�i,

mat

eria

le d

e um

plut

ur�.

E

mai

l a)

Asp

ect:

luci

oase

, sem

i-luc

ioas

e, se

mi-m

ate,

mat

e �i

col

orat

e, fu

nc�ie

de

pref

erin

�ele

util

izat

orul

ui;

b) F

unc�

ia d

e ba

z� e

ste

de p

rote

c�ie

�i e

stet

izar

e, a

cope

rire

(mas

care

) a su

praf

e�ei

ini�i

ale

�i o

b�in

erea

uno

r cu

lori

pres

tabi

lite;

c)

În

star

ea fi

nal�

sunt

am

este

curi

de p

olim

eri (

cu ro

l de

liant

), pi

gmen

�i, m

ater

iale

de

umpl

utur

�.

8.

Prod

usul

de

baz�

din

co

mpo

zi�ia

vop

sele

i a)

Ule

i, gu

droa

ne, b

itum

uri,

deriv

a�i d

e co

lofo

niu;

b)

Der

iva�

i cel

uloz

ici (

nitro

celu

loz�

sim

pl�

sau

com

bina

t� c

u r�

�ini

acr

ilice

, alc

hidi

ce),

deriv

a�i d

e co

lofo

niu

(est

erifi

cat s

au e

terif

icat

); c)

R��

ini d

e po

liadi

�ie (r

��in

i epo

xidi

ce �i

pol

iure

tani

ce);

d) R

��in

i de

polim

eriz

are

(vin

ilice

în so

lu�ie

, vin

ilice

tip

plas

tisol

sau

orga

noso

l, ac

rilic

e, p

ercl

orvi

nilic

e);

e) R

��in

i alc

hidi

ce, a

lchi

dice

mod

ifica

te, a

lchi

do-a

min

ice,

alc

hido

-fen

olic

e;

f)

R��

ini

de p

olic

onde

nsar

e (a

ltele

dec

ât c

ele

alch

idic

e) e

x.:

polie

ster

ice

nesa

tura

te,

alch

ido-

urei

ce c

uîn

t�rir

e ac

id�,

pro

duse

silic

onic

e;


11/6

3

g) R

��in

i sin

tetic

e so

lubi

le în

ap�

(ole

o-fe

nolic

e, a

lchi

do-f

enol

ice,

pol

ibut

adie

ne, e

poxi

dice

, acr

ilice

); h)

Em

ulsi

i (di

sper

sii)

alch

idic

e, v

inili

ce, a

crili

ce, c

opol

imer

i vin

il-ac

rilic

i, st

iren-

acril

ici e

tc.,

deci

em

ulsii

din

r��i

ni d

e po

limer

izar

e �i

pol

icon

dens

are.

9.

Tehn

olog

ia d

e fa

bric

a�ie

R

��in

ile p

ot fi

gru

pate

dup

� co

ndi�i

ile în

car

e ar

e lo

c si

ntez

a �i

anu

me:

a)

mod

ul d

e po

limer

izar

e sa

u po

licon

dens

are

(în b

loc,

solu

�ie sa

u em

ulsi

e);

b) d

up�

tem

pera

tura

de

lucr

u (la

tem

pera

turi

joas

e sa

u în

alte

). 10

. M

odul

de

form

are

a pe

licul

ei

Se p

ot d

eose

bi u

rm�t

oare

le m

odur

i de

form

are

a pe

licul

ei, l

a re

ce sa

u la

cal

d:

a) M

ater

iale

pel

icul

ogen

e pe

baz

� de

sol

u�ii

�i d

ispe

rsii

de p

olim

eri,

form

area

pel

icul

ei im

plic

� ev

apor

area

�i/s

au d

ifuzi

a di

luan

tulu

i ine

rt (s

olve

nt sa

u m

ediu

de

disp

ersi

e) f�

r� în

s� a

se p

etre

ce n

ici o

reac

�ie c

him

ic�.

b)

Mat

eria

le p

elic

ulog

ene

reac

tive,

în

aces

t ca

z fo

rmar

ea p

elic

ulei

pre

supu

ne d

esf�

�ura

rea

unei

rea

c�ii

chim

ice

din

cate

goria

pol

ireac

�iilo

r, de

reg

ul�

sold

at�

cu o

b�in

erea

une

i re�

ele

tridi

men

sion

ale

(ret

icul

are)

.U

tiliz

area

unu

i so

lven

t cu

rol

de

dilu

ant

este

im

pus�

de

nece

sita

tea

de a

fac

ilita

apl

icar

ea p

e su

port

apr

odus

ului

. Fo

rmul

�rile

mat

eria

lelo

r pel

icul

ogen

e re

activ

e su

nt d

e do

u� ti

puri,

dup

� nu

m�r

ul d

e co

mpo

nent

e (s

ubst

an�e

sa

u ce

l mai

ade

sea

ames

tecu

ri de

subs

tan�

e liv

rate

în a

mba

laje

sepa

rate

): a)

For

mul

�ri m

onoc

ompo

nent

e, în

ace

st c

az re

ac�ia

sur

vine

în m

od s

pont

an, d

up�

evap

orar

ea s

olve

ntul

ui,

sub

influ

en�a

fact

orilo

r din

med

iul a

mbi

ant (

lum

in�,

oxi

gen,

etc

). b)

For

mul

�ri b

icom

pone

nte,

ace

stea

au

drep

t car

acte

ristic

� pr

omov

area

rea

c�ie

i de

retic

ular

e ca

re im

plic

� în

mod

nec

esar

exi

sten

�a a

doi

rea

ctan

�i, li

vra�

i în

amba

laje

sep

arat

e �i

a c

�ror

con

tact

are

nu e

ste

perm

is�

decâ

t în

mom

entu

l im

edia

t ant

erio

r apl

ic�r

ii.

Com

pone

nta

prin

cipa

l� (

A) d

esem

nat�

în li

mba

jul c

uren

t cu

term

enul

de

“r��

in�”

de�

ine

pond

erea

mas

ic�

maj

orita

r� în

pel

icul

a fin

al�.

C

ompo

nent

a se

cund

ar�

(B)

este

des

emna

t� p

rin t

erm

enul

“în

t�rit

or”

�i p

oate

ave

a ro

l de

cor

eact

ant,

cata

lizat

or sa

u in

i�iat

or p

entru

reac

�ia d

e re

ticul

are

a ce

leila

lte c

ompo

nent

e.

Rap

ortu

l m

asic

A/B

tre

buie

res

pect

at î

n m

od r

igur

os p

entru

a o

b�in

e o

pelic

ul�

com

plet

înt

�rit�

�i

cu

perf

orm

an�e

fizi

co-m

ecan

ice

core

spun

z�to

are

dar �

i pen

tru a

pre

veni

acc

eler

area

sau

reta

rdar

ea re

ac�ie

i de

înt�

rire.

În

caz

ul î

ncep

erii

prem

atur

e a

reac

�iei,

este

pos

ibil

ca a

ceas

ta s

� ai

b� l

oc e

vent

ual

înai

nte

de e

vapo

rare

aco

mpl

et�

a di

luan

tulu

i sau

chi

ar în

aint

e de

înch

eier

ea p

roce

sulu

i de

aplic

are,

cu

rezu

ltatu

l evi

dent

al r

at�r

iipr

oces

ului

de

acop

erire

, im

punâ

nd c

ur��

area

sup

ortu

lui

înai

nte

de r

elua

rea

oper

a�ie

i sa

u al

pie

rder

ii un

orca

ntit�

�i de

mat

eria

l pel

icul

ogen

.


12/6

3

�

11.

Cla

sific

are

în fu

nc�ie

de

refle

xia

regu

lat�

a

pelic

ulei

de

vops

ea

Cla

sa G

1 - L

ucio

sa C

lasa

G2 - S

emi-l

ucio

sb C

lasa

G3 –

Mat

a.

În a

cord

cu

pref

erin

�ele

na�

iona

le, l

ucio

s poa

te fi

�i c

u lu

ciu

înal

t b

În a

cord

cu

pref

erin

�ele

na�

iona

le, s

emi-l

ucio

s poa

te fi

sem

i-mat

sau

satin

12

. C

lasi

ficar

ea în

func

�ie d

e gr

osim

ea fi

lmul

ui u

scat

C

lasa

E1

� 50

μm

C

lasa

E2

> 5

0 μm

� 1

00 μ

m�

Cla

sa E

3 >

100

μm

� 2

00 μ

m

Cla

sa E

4 >

200

μm

� 4

00 μ

m

Cla

sa E

5 >

400

μm

13

. C

lasi

ficar

ea în

func

�ie d

e fin

e�ea

de

frec

are

(gra

dul

de g

ranu

la�ie

)

Cla

sa S

1 - G

ranu

la�ie

fin�

C

lasa

S2 - G

ranu

la�ie

med

ie

14.

Cla

sific

area

în fu

nc�ie

de

coef

icie

ntul

de

trans

mis

ie a

vap

orilo

r de

ap�

Cla

sa V

0 - N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa V

1 - P

erm

eabi

litat

e m

are

Cla

sa V

2 - P

erm

eabi

litat

e m

edie

C

lasa

V3 - P

erm

eabi

litat

e sc

�zut

� 15

. C

lasi

ficar

ea în

func

�ie d

e co

efic

ient

ul d

e tra

nsm

isie

a a

pei

Cla

sa W

0 - N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa W

1 - P

erm

eabi

litat

e m

are

Cla

sa W

2 - P

erm

eabi

litat

e m

edie

C

lasa

W3

- Per

mea

bilit

ate

sc�z

ut�

16.

Cla

sific

area

în fu

nc�ie

de

rezi

sten

�a la

fisu

rare

C

lasa

A0 -

Nu

exis

t� n

ici o

cer

in��

C

lasa

A1 >1

00 μ

m

Cla

sa A

2 >25

0 μm

, la

o v

itez�

de

0,05

mm

/min

C

lasa

A3 >

500

μm, l

a o

vite

z� d

e 0,

05 m

m/m

in

Cla

sa A

4 >1

250

μm, l

a o

vite

z� d

e 0,

5 m

m/m

in

Cla

sa A

5 >2

500

μm, l

a o

vite

z� d

e 0,

5 m

m/m

in

17.

Cla

sific

area

în fu

nc�ie

de

perm

eabi

litat

ea la

di

oxid

ul d

e ca

rbon

Cla

sa C

0 -

Nu

exis

t� n

ici o

cer

in��

C

lasa

C1 <5

g/(m

2 xd)

>50

m


13/6

3

�

18.

Cla

sific

area

în

func

�ie

de re

zist

en�a

pel

icul

ei la

sp

�l�r

i rep

etat

e (la

vabi

litat

ea) e

xprim

at�

ca p

ierd

erea

în g

rosi

me

Cla

sa 1

<5

μm d

up�

200

cicl

uri d

e sp

�lar

e C

lasa

2

5 μ

m �i

< 2

0 μm

dup

� 20

0 ci

clur

i de

sp�l

are

Cla

sa 3

2

0 μm

�i <

70

μm d

up�

200

cicl

uri d

e sp

�lar

e C

lasa

4 <

70

μm d

up�

40 c

iclu

ri de

sp�l

are

Cla

sa 5

7

0 μm

dup

� 40

cic

luri

de sp

�lar

e 19

. C

lasi

ficar

e fu

nc�ie

de

pute

rea

de a

cope

rire

a pe

licul

elor

exp

rimat

� pr

in ra

portu

l de

cont

rast

�i

rand

amen

tul d

e ap

licar

e,Y

b/ Y

w,

Cla

sa 1

99

,5

Cla

sa 2

98

�i <

99,5

C

lasa

3

95 �i

<98

C

lasa

4 <

95

��


14/63

4.2. CERIN�E, CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE

4.2.1. Criterii de alegere a protec�iilor cu produse peliculogene polimerice. Alegerea protec�iilor cu produse peliculogene polimerice de c�tre proiectan�i, utilizatori �i

beneficiari pentru realizarea unor lucr�ri performante �i de calitate se face pe baza evalu�rii cauzelor reale sau poten�iale de deteriorare �i func�ie de : a) prezentarea condi�iilor existente ale suprafe�elor, suport nou sau vechi (�i care poate fi beton prefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, pl�ci de gips carton, lemn (esen�e de r��inoase �i foioase), pl�ci din lemn masiv, suprafe�e metalice (feroase �i neferoase); b) abordarea de proiectare; c) cerin�e pentru utilizare a suportului, condi�ii de interior sau exterior; d) mediul de expunere, înc�peri cu umiditate ridicat� (buc�t�rii, b�i, hoteluri, restaurante, s�li de sport, piscine, industia alimentar�), înc�peri care necesit� un grad înalt de igienizare (spitale, cabinete medicale, clinici, spa�ii de produc�ie din domeniul farmaceutic), inclusiv condi�ii climatice; e) protec�ia �i repararea degrad�rilor ap�rute din cauza mediului înconjur�tor; f) istoria suportului (tratamente anterioare); g) cerin�e privind protec�ia mediului.

4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în

tabelul nr.3. 4.2.3. Cerin�ele de calitate, criteriile �i nivelurile de performan�� ale produselor peliculogene

polimerice utilizate în construc�ii sunt prezentate în tabelul nr.4.

4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construc�ii func�ie de cerin�ele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr.5.


15/6

3

Ta

belu

l nr.3

- C

arac

teris

ticile

de

iden

tific

are

ale

prod

usel

or p

elic

ulog

ene

polim

eric

e

Nr.

cr

t. C

arac

teri

stic

� C

rite

riu

(par

amet

ru)d

e ev

alua

re

Perf

orm

an��

(niv

el,

clas

�, d

escr

iere

) To

lera

n�a*

Ref

eren

�ial p

entr

u m

etod

a de

eva

luar

e a

cara

cter

istic

ii

1.

Den

sita

te, g

/ml

Mas

a de

pro

dus r

apor

tat�

la v

olum

ul

aces

tuia

±3

%

SR E

N IS

O

2811

-1:2

011

2.

Con

�inut

de

subs

tan�

e ne

vola

tile,

%

Rez

iduu

l r�m

as d

up�

înde

p�rta

rea

subs

tan�

elor

vol

atile

±5

%

SR E

N IS

O 3

251:

2008

3.

Vâs

cozi

tate

Ti

mp

de c

urge

re, p

rin u

tiliz

area

cu

pelo

r de

curg

ere

(sec

unde

) >3

0 <1

00;

±15%

SR

EN

ISO

243

1:20

12

4.

Usc

are

Tim

p de

usc

are

“usc

at la

supr

afa�

�”

±10%

SR

EN

ISO

911

7-3:

2010

5.

Dur

ata

de u

tiliz

are

Inte

rval

ul m

axim

de

utili

zare

dup

� am

este

care

a co

mpo

nent

elor

(pen

tru

prod

use

bico

mpo

nent

e)

±5%

SR

EN

ISO

951

4:20

05

*a

bate

rea

de la

val

oare

a di

n fi�

a te

hnic

� a

prod

usul

ui


16/6

3

Tabe

lul n

r.4 -

Crit

eriil

e �i

niv

elur

ile d

e pe

rfor

man

�� p

rinci

pale

ale

pro

duse

lor p

elic

ulog

ene

polim

eric

e ut

iliza

te în

con

stru

c�ii

Nr.

cr

t. C

arac

teri

stic

� C

rite

riu(

para

met

u)

de e

valu

are

Perf

orm

an��

(n

ivel

, cla

s�, d

escr

iere

) T

oler

an�a

*

Ref

eren

�ial p

entr

u m

etod

a de

în

cerc

are

Obs

erva

�ii

1 C

apac

itate

a de

întin

dere

Viz

ual

core

spun

z�to

are

vizu

al

Pent

ru to

ate

tipur

ile d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e 2

Pute

rea

de a

cope

rire

Rap

ortu

l de

cont

rast

, Y

b/ Y

w, (

%)

Ran

dam

entu

l de

aplic

are,

(m2 /l)

Cla

sa 1

99

,5

Cla

sa 2

98

�i <

99,5

C

lasa

3

95 �i

<98

C

lasa

4 <

95

SR E

N IS

O

6504

-3:2

007

Pent

ru to

ate

tipur

ile d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e

3 G

ranu

la�ia

Fine

�e d

e fr

ecar

e,(

m)

S 1 g

ranu

la�ie

fin�

<10

0 S 2

gra

nula

�ie m

edie

<300

SR

EN

ISO

15

24:2

002

Pent

ru to

ate

tipur

ile d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e 4

Gro

sim

ea p

elic

ulei

us

cate

Gro

sim

e, (

m)

Cla

sa E

1 �

50

Cla

sa E

2 >

50

� 10

0�C

lasa

E3

> 1

00�

200

Cla

sa E

4 >

200

� 40

0 C

lasa

E5

> 4

00

SR E

N IS

O

2808

:200

7 Pe

ntru

pro

duse

le

pelic

ulog

ene,

apl

icat

e pe

su

port

de m

etal

, lem

n, b

eton

5 R

efle

xia

regu

lat�

a

pelic

ulei

, la

200 , 6

00 , 850

Gra

dul d

e lu

ciu,

ex

prim

at p

rin c

lase

C

lasa

G1

- luc

ios 6

00 > 60

C

lasa

G2

- se

mi-l

ucio

s 60

0 �6

0; 8

50 >10

Cla

sa G

3 -

mat

850 �1

0

SR E

N IS

O

2813

:200

3 SR

EN

106

2-1:

2004

Pent

ru p

rodu

sele

pe

licul

ogen

e, a

plic

ate

pe

supo

rt de

met

al, l

emn,

bet

on

6 U

scar

ea

Gra

dul d

e us

care

"a

pare

nt c

ompl

et�"

, (s

ecun

de)

core

spun

de v

alor

ii di

n fi�

a te

hnic

� a

prod

usul

ui

SR E

N IS

O

3678

:199

9 Pe

ntru

pro

duse

le

pelic

ulog

ene,

apl

icat

e pe

su

port

de m

etal

, lem

n, b

eton

7

Perm

eabi

litat

e la

ap�

lic

hid�

Coe

ficie

ntul

de

trans

mis

ie, a

l ape

i lic

hide

, W

(kg/

m2 x

h0,5 )

Cla

sa W

0 - N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa W

1 >0

,5 -

Perm

eabi

litat

e m

are

Cla

sa W

2 0,

1-0,

5 - P

erm

eabi

litat

e m

edie

C

lasa

W3<

0,1-

Per

mea

bilit

ate

sc�z

ut�

SR E

N 1

062-

3:20

08

SR E

N 1

062-

1:20

04

Pent

ru p

rodu

sele

pe

licul

ogen

e ap

licat

e pe

su

port

de b

eton


17/6

3

8 Pe

rmea

bilit

ate

la v

apor

i de

ap�

Coe

ficie

ntul

de

trans

mis

ie a

l va

poril

or d

e ap

�,

V (g

/m2 x

zi)

Cla

sa V

0 - N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa V

1 >1

50 -

Perm

eabi

litat

e m

are

Cla

sa V

2 15

-150

- Pe

rmea

bilit

ate

med

ie

Cla

sa V

3 <1

5 - P

erm

eabi

litat

e sc

�zut

�

SR E

N IS

O

7783

:201

2 SR

EN

106

2-1:

2004

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on

9 Pe

rmea

bilit

ate

la

diox

idul

de

carb

on

Coe

ficie

ntul

de

trans

mis

ie,

al

diox

idul

ui d

e ca

rbon

, (g

/(m2 xd

))

Gro

sim

ea e

chiv

alen

t�

a di

fuzi

ei p

rin st

ratu

l de

aer

, (m

)

Cla

sa C

0 - N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa C

1 -

<5

>50

SR E

N

1062

-6:2

003

SR E

N

1062

-1:2

004

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on

10

Con

�inut

ul d

e co

mpu

�i

orga

nici

vol

atili

(CO

V)

mas

a de

com

pu�i

or

gani

ci v

olat

ili

expr

imat

� în

gr

ame/

litru

(g/l)

în

form

ula

unui

pro

dus

în st

area

sa g

ata

pent

ru u

tiliz

are

conf

orm

Ane

xa n

r.2 d

in p

reze

ntul

gh

id

SR E

N IS

O

118

90-1

:200

7 SR

EN

ISO

1

1890

-2:2

007

Pent

ru to

ate

tipur

ile d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e

11

Rez

iste

n�a

la fr

ecar

e um

ed�

�i a

apt

itudi

nii d

e cu

r��a

re a

aco

perir

ilor

a) p

ierd

erea

de

mas

�,

(g/m

2 ) b

) pie

rder

ea în

gros

ime,

(μm

)

<10

Cla

sa 1

<5

du

p� 2

00 c

iclu

ri de

sp�l

are

Cla

sa 2

5

�i <

20

dup�

200

cic

luri

de sp

�lar

e C

lasa

3

20

�i <

70

dup�

200

cic

luri

de sp

�lar

e C

lasa

4 <

70

dup

� 40

cic

luri

de sp

�lar

e C

lasa

5

70

du

p� 4

0 ci

clur

i de

sp�l

are�

SR E

N IS

O

1199

8:20

07

SR E

N

1330

0:20

02

Pent

ru to

ate

tipur

ile d

e pr

odus

e pe

licul

ogen

e


18/6

3

12

Ade

ren�

a R

ezis

ten�

a la

tra

c�iu

ne p

e su

port,

(M

Pa)

>0,5

SR E

N IS

O

4624

:200

3 Pe

ntru

toat

e tip

urile

de

prod

use

pelic

ulog

ene,

apl

icat

e pe

supo

rt de

bet

on, l

emn,

m

etal

13

R

ezis

ten�

a la

fisu

rare

Dim

ensi

unile

fis

urilo

r des

chis

e su

b ac

�iune

a un

ei fo

r�e

aplic

at�

la o

anu

mit�

vi

tez�

, (μm

)

Cla

sa A

0 N

u ex

ist�

nic

i o c

erin

��

Cla

sa A

1 >1

00

Cla

sa A

2 >25

0, la

o v

itez�

de

0,05

m

m/m

in

Cla

sa A

3>50

0, la

o v

itez�

de

0,05

m

m/m

in

Cla

sa A

4>12

50, l

a o

vite

z� d

e 0,

5 m

m/m

in

Cla

sa A

5>25

00, l

a o

vite

z� d

e 0,

5 m

m/m

in

SR E

N

1062

-7:2

004

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on

14

Ade

ren�

a

Cifr

a de

ade

ren�

�

(prin

înce

rcar

ea la

ca

roia

j)

0- s

upra

fa��

per

fect

net

ed�

1-

desp

rinde

re 5

% d

in c

aroi

aj

2-

desp

rinde

re 5

% p

ân�

la 1

5%

din

caro

iaj

3-

desp

rinde

re 1

5% p

ân�

la 3

5%

din

caro

iaj

4-

desp

rinde

re 3

5% p

ân�

la 6

5%

din

caro

iaj

5- d

espr

inde

re >

65%

din

car

oiaj

SR E

N IS

O

2409

:200

7 Pe

ntru

pro

duse

le p

elic

ulog

ene

aplic

ate

pe su

port

de l

emn

�i

met

al

15

Rez

iste

n�a

la lo

vire

(p

rin în

cerc

area

la

c�de

rea

unei

mas

e)

Viz

ual,

expr

imat

în

dist

an�a

la c

are

apar

e de

grad

area

pel

icul

ei

la c

�der

ea u

nei m

ase,

(c

m)

10 -1

00

f�r�

des

prin

dere

SR

EN

ISO

62

72-1

:201

2 Pe

ntru

pro

duse

le p

elic

ulog

ene

aplic

ate

pe su

port

de b

eton

, le

mn,

met

al


19/6

3

�

16

Rez

iste

n�a

la

zgâr

iere

Viz

ual,

expr

imat

în

greu

tate

a la

car

e ap

are

degr

adar

ea

pelic

ulei

la z

gârie

rea

cu u

n ac

, (gr

ame)

50 -

500

f�

r� d

espr

inde

re

SR E

N IS

O

1518

-1:2

011

SR E

N IS

O

1518

-2:2

012

Pent

ru to

ate

prod

usel

e pe

licul

ogen

e

17

Rez

iste

n�a

la în

doire

(p

e do

rn c

ilind

ric)

Viz

ual,

expr

imat

prin

di

amet

rul d

ornu

lui

cilin

dric

la c

are

apar

e de

grad

area

pel

icul

ei,

(cm

)

f�r�

fisu

ri SR

EN

ISO

15

19:2

011

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

met

al

Car

acte

rist

ici d

e du

rabi

litat

e al

e pr

odus

elor

pel

icul

ogen

e18

D

urab

ilita

tea

pelic

ulei

du

p� îm

b�trâ

nire

ar

tific

ial�

prin

ex

pune

re la

radi

a�ii

UV

flu

ores

cent

e �i

la a

p�

(con

dens

are

sau

�pre

iere

)

Num

�rul

def

ecte

lor

Con

form

stan

dard

ului

de

eval

uare

SR

EN

ISO

462

8-1:

2004

SR E

N IS

O

1150

7:20

07

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on,

lem

n, m

etal

util

izat

e la

ex

terio

r D

imen

siun

ea

defe

ctel

or

Inte

nsita

tea

mod

ific�

rilor

as

pect

ului

19

D

urab

ilate

a pe

licul

ei

dup�

îmb�

trâni

re

artif

icia

l� p

rin

expu

nere

la ra

dia�

iile

filtra

te a

le u

nei l

�mpi

cu

arc

cu

xeno

n

Gra

dul d

e b�

�ica

re

Con

form

stan

dard

ului

de

eval

uare

SR

EN

ISO

462

8-2:

2004

�

SR E

N IS

O

1134

1:20

05

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on,

lem

n, m

etal

ut

iliza

te la

ext

erio

r

Gra

dul d

e ru

gini

re**

C

onfo

rm st

anda

rdul

ui d

e ev

alua

re

SR E

N IS

O 4

628-

3:20

0420

D

urab

ilita

tea

pelic

ulei

du

p� e

xpun

ere

la

îmb�

trâni

re n

atur

al�

în

cond

i�ii c

limat

ice

spec

ifice

med

iulu

i ur

ban-

indu

stria

l

Gra

dul d

e fis

urar

e C

onfo

rm st

anda

rdul

ui d

e ev

alua

re

SR E

N IS

O 4

628-

4:20

04

SR E

N IS

O

2810

:200

5

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on,

lem

n, m

etal

ut

iliza

te la

ext

erio

r G

radu

l de

exfo

liere

Con

form

stan

dard

ului

de

eval

uare

SR

EN

ISO

462

8-5:

2004


20/6

3

21

Dur

abili

tate

a pe

licul

ei

dup�

exp

uner

e la

cea

��

salin

Gra

dul d

e cr

etar

e***

Con

form

stan

dard

elor

de

eval

uare

SR

EN

ISO

462

8-6:

2012

SR

EN

ISO

462

8-7:

2004

SR E

N IS

O

9227

:200

7

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on,

lem

n, m

etal

ut

iliza

te la

ext

erio

r G

radu

l de

exfo

liere

**C

onfo

rm st

anda

rdul

ui d

e ev

alua

re

SR E

N IS

O 4

628-

8:20

04

22

Rez

iste

n�a

la u

mid

itate

(c

onde

nsar

e re

peta

t�)

Gra

dul c

oroz

iune

fil

iform

�**

Con

form

stan

dard

ului

de

eval

uare

SR

EN

ISO

462

8-10

:200

4

SR IS

O 1

1503

:199

7

Pent

ru p

rodu

sele

pel

icul

ogen

e ap

licat

e pe

supo

rt de

bet

on,

lem

n, m

etal

*a

bate

rea

de la

val

oare

a di

n fi�

a te

hnic

� a

prod

usul

ui

**N

umai

pen

tru su

portu

ri de

met

al.

***N

umai

pen

tru su

portu

ri m

iner

ale.


21/6

3

Tabe

lul n

r.5 -

Car

acte

ristic

ile p

rinci

pale

ale

pro

duse

lor p

elic

ulog

ene

polim

eric

e ut

iliza

te în

con

stru

c�ii

func

�ie d

e ce

rin�e

le d

omen

iulu

i de

aplic

are

Nat

ura

supo

rtul

ui

Bet

on s

upra

fa��

por

oas�

B

eton

supr

afa�

� ne

poro

as�

Mor

tar

de te

ncui

re

Mor

tar

de g

letu

ire

Pl�c

i de

gips

-car

ton

Lem

n r�

�ino

ase

/ foi

oase

Met

al fe

ros/n

efer

os

T

ip p

rodu

s

Amors� în dispersie apoas�

Grund de zid�rie pentru astuparea

porilor

Vopsea în dispersie apoas�

Vopsea/email în solvent

monocomponent�


bicomponent�

Grund în disperise apoas�

Lac/bai� în dispersie apoas�

Lac/bai� în solvent monocomponent

Lac/bai� în solvent bicomponent


monocomponent�


bicomponent�

Grund anticoroziv


monocomponent


bicomponent

Nr.

cr

t. C

arac

teri

stic

�

prod

us

1.

Den

sita

te

� �

��

� �

� �

� �

� �

� �

2.

C

on�in

ut d

e su

bsta

n�e

nevo

latil

e �

� �

� �

��

� �

� �

� �

� 3.

Vâs

cozi

tate

�

� �

� �

��

� �

� �

� �

� 4.

Usc

are

� �

��

� �

� �

� �

� �

� �

5.

D

urat

a de

util

izar

e

�

�

�

�


22/6

3

�

6.

Pu

tere

a de

aco

perir

e

��

�

�

�

� �

7.

G

ranu

la�ie

�

� �

� �

��

� �

� �

� �

� 8.

Gro

sim

ea p

elic

ulei

us

cate

�

� �

� �

��

� �

� �

� �

� 9.

Ref

lexi

a re

gula

t� a

pe

licul

ei, l

a 20

0 , 600 ,

850

��

�

�

�

� �

10.

Perm

eabi

litat

ea la

ap�

lic

hid�

�

� �

11

. Pe

rmea

bilit

atea

la

vapo

rii d

e ap

�

�

��

12

. Pe

rmea

bilit

atea

la

diox

idul

de

carb

on

��

�

13.

Con

�inut

ul d

e co

mpu

�i

orga

nici

vol

atili

�

��

14

. R

ezis

ten�

a la

fisu

rare

��

�

15.

Rez

iste

n�a

la fr

ecar

e um

ed�

�i a

apt

itudi

nii

de c

ur��

are

a ac

oper

irilo

r

��

�

�

�

� �

16.

Ade

ren�

a

�

� �

�

� �

� �

� �

�


23/6

3

17.

Ade

ren�

a, c

ifra

de

ader

en�a

� �

� �

� 18

. R

ezis

ten�

a la

lovi

re

(prin

înce

rcar

ea la

c�

dere

a un

ei m

ase)

��

�

� �

� �

� �

� �

19.

Rez

iste

n�a

la z

gârie

re

� �

��

� �

� �

� �

� �

� �

20.

Rez

iste

n�a

la în

doire

(p

e do

rn c

ilind

ric)

�

� �

21.

Dur

abili

tate

a pe

licul

ei

dup�

îmb�

trâni

re

artif

icia

l� p

rin

expu

nere

la ra

dia�

ii U

V

fluor

esce

nte

�i la

ap�

(c

onde

nsar

e sa

u �p

reie

re)

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

22.

Dur

abili

tate

a pe

licul

ei

dup�

îmb�

trâni

re

artif

icia

l� p

rin e

xpun

ere

la ra

dia�

iile

filtra

te a

le

unei

l�m

pi c

u ar

c cu

xe

non

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

23.

Dur

abili

tate

a pe

licul

ei

dup�

exp

uner

e la

îm

b�trâ

nire

nat

ural

� în

co

ndi�i

i clim

atic

e sp

ecifi

ce m

ediu

lui

urba

n-in

dust

rial

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

� �

24.

Dur

abili

tate

a pe

licul

ei

dup�

exp

uner

e la

cea

��

salin

�

�

��


24/6

3

25.

Rez

iste

n�a

la u

mid

itate

(c

onde

nsar

e re

peta

t�)

��

�

� �

� �

� �

� �

L

egen

d� :

Sim

bolu

ri c

are

sem

nific

� ca

ract

eris

tica

spec

ific�

dom

eniu

lui d

e ut

iliza

re:

- �,

simbo

l car

e se

refe

r� la

car

acte

ristic

ile c

are

se d

eter

min

� în

func

�ie d

e pr

odus

�i d

e na

tura

supo

rtulu

i;

- �

, sim

bol c

are

se re

fer�

la c

arac

teris

ticile

car

e se

det

erm

in�

pen

tru u

tiliz

are

la in

terio

rul c

onst

ruc�

iilor

; -

�, sim

bol c

are

se re

fer�

la c

arac

teris

ticile

car

e se

det

erm

in�

pen

tru u

tiliz

are

la e

xter

ioru

l con

stru

c�iil

or;

- ut

iliz�

ri sp

ecia

le:

-

, sim

bol c

are

se re

fer�

la e

xpun

ere

la ra

dia�

ii U

V �i

ap�

;

- �, s

imbo

l car

e se

refe

r� la

exp

uner

e la

xen

on ;

- �

, sim

bol c

are

se re

fer�

la e

xpun

ere

la c

ea��

salin

�;

- �

, sim

bol c

are

se re

fer�

la e

xpun

ere

în m

ediu

nat

ural

urb

an-in

dust

rial;

- �

, sim

bol c

are

se re

fer�

la e

xpun

ere

la u

mid

itate

.

NO

T�

: Pen

tru c

arac

teris

ticile

în d

rept

ul c

�ror

a nu

exi

st�

sim

bol,

nu se

fac

înce

rc�r

i.


25/63

4.3. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE

4.3.1. Condi�ii de începere a lucr�rilor de vopsitorii

4.3.1.1. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucr�rile �i repara�iile de tencuieli, glet, placaje, lucr�ri de termo �i hidroizola�ii, instala�ii sanitare, electrice �i de înc�lzire, precum �i lucr�rile la pardoseli, exclusiv lustruirea. 4.3.1.2. În înc�perile în care urmeaz� s� se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice, lucr�rile de vopsitorii se vor executa înaintea aplic�rii îmbr�c�min�ii pardoselii, fiind necesar� protejarea stratului suport al îmbr�c�min�ii împotriva umezelii �i a murd�riei. 4.3.1.3. Tâmpl�ria de lemn �i cea metalic� trebuie montat� definitiv; accesoriile metalice la tâmpl�rie trebuie s� fie montate corect �i trebuie verificat� buna lor func�ionare, cu excep�ia druc�relor �i a �ildurilor care se vor fixa dup� vopsirea tâmpl�riei. 4.3.1.4. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii ale fa�adelor, trebuie s� fie complet executate toate lucr�rile de la fa�ada cl�dirii precum: �tre�ini, corni�e, glafuri, socluri, cofrete pentru instala�ii electrice sau de gaze, etc., precum �i trotuarele.

4.3.1.5. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea�� i nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condi�ii de temperatur� care s� permit� uscarea suprafe�ei). Se va evita lucrul la fa�ade în orele de însorire maxim� sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat� �i cr�parea peliculelor.

4.3.1.6. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii se va verifica dac� suprafe�ele suport au

atins umiditatea de regim (pentru suprafe�ele tencuite 3%, pentru suprafe�ele gletuite 8%, pentru suprafe�ele de lemn 12%) . Aceasta se ob�ine în condi�ii obi�nuite (umiditate relativ� a aerului de 60% �i temperatur� +180C÷ 200C), dup� cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire �i dup� cca. 2 s�pt�mâni de la executarea gletului. Verificarea umidit��ii se realizeaz� cu aparate speciale, iar în cazul în care pe �antier nu se g�sesc aparatele indicate, de ex. pe suprafe�e suport de beton, mortare de tencuire �i gletuire se poate verifica uscarea prin urm�toarea metod�: cu ajutorul unei pensule curate se aplic� pe o por�iune mic� (cca. 2x5 cm) din suprafa�a suport o solu�ie de fenolftalein� în alcool, în concentra�ie de 1%; dac� por�iunea respectiv� se coloreaz� în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.

4.3.1.7. Diferen�a de temperatur� între aerul înconjur�tor �i suprafe�ele care se finiseaz� nu

trebuie s� fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor. 4.3.1.8. La executarea lucr�rilor de finisare cu produse peliculogene se va �ine seama de

compatibilitatea dintre natura fiec�rui tip de finisaj �i stratul suport pe care se aplic�, precum �i compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alc�tuiesc protec�ia.


26/63

4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper� a produselor peliculogene polimerice sunt:

a) preg�tirea suprafe�ei suport nou�; b) preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche; c) preg�tirea produselor în vederea aplic�rii; d) aplicarea amorsei/grundului; e) aplicarea propriu-zis� a produselor.

4.3.2.1. Preg�tirea suprafe�ei suport nou� 4.3.2.1.1. Preg�tirea suprafe�ei de beton/mortare de tencuire sau gletuire, pl�ci de gips carton 4.3.2.1.1.1. Suprafe�ele finisate cu mortare de tencuire trebuie dri�cuite cât mai fin, pentru ca urmele de dri�c� s� fie cât mai pu�in vizibile.

4.3.2.1.1.2. Pentru suprafe�ele de beton, dac� suprafa�a prezint� pori r�ma�i de la turnare sau g�uri se vor executa repara�iile necesare, dup� ce în prealabil bavurile �i dungile ie�ite în relief se vor îndep�rta prin �lefuire �i despr�fuire pentru a ob�ine o suprafa�� neted�, curat� �i uscat�, f�r� pete de praf, sau alte materiale, iar substan�ele grase se elimin� prin degresare.

4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile �i zugr�velile pere�ilor �i tavanelor se vor începe numai la o

temperatur� a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân� la +350C, în cazul produselor în dispersie apoas� �i de +100C pân� la +350C, în cazul produselor în solven�i organici. Acest regim se va men�ine în tot timpul execut�rii luc�rilor de vopsitorii �i zugr�veli �i cel pu�in înc� 8 ore pentru vopsitoriile �i zugr�velile cu produse în dispersie apoas� �i 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în solven�i organici, dup� executarea lor.

4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativ� a mediului trebuie s� fie de maxim 70%. 4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s� fie +50C pân� la +350C. 4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafe�elor va fi de: a) 2,5-3%, la suprafe�ele din beton, zid�rie tencuit� sau la cele gletuite; b) 8% la suprafe�ele gletuite cu glet de ipsos; c) pentru vopselele în dispersie apoas� cu permeabilitate mare la vaporii de ap� umiditatea suportului poate fi max.20-30%. 4.3.2.1.2. Preg�tirea suprafe�ei suport de lemn (r��inoase/foioase) 4.3.2.1.2.1. Tâmpl�ria va fi verificat� în privin�a bunei execu�ii �i func�ion�ri. 4.3.2.1.2.2. Se vor verifica �i corecta suprafe�ele de lemn, se vor chitui fisurile cu chit pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor cur��a scurgerile de r��in� sau alte murd�rii, se vor corecta defectele �i dac� este cazul se vor degresa.


27/63

4.3.2.1.2.3. Suprafe�ele corectate, dup� uscare, se vor �mirghelui, se va îndep�rta rumegu�ul, se vor chitui, �lefui �i despr�fui. 4.3.2.1.2.4. Accesoriile metalice ale tâmpl�riei care nu sunt vopsite din fabrica�ie, vor fi grunduite �i vopsite. 4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (r��inoase �i foioase) trebuie s� fie de 10-12%, iar pentru parchet de maxim 6%. 4.3.2.1.2.6. În cazul în care este necesar ca suprafa�a lemnului s� fie supus� unor tratamente speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie s� fie compatibile cu produsul de finisare utilizat. 4.3.2.1.2.7. În cazul aplic�rii produselor pe parchet, preg�tirea parchetului se face mecanizat cu ma�ina de ra�chetat. 4.3.2.1.3. Preg�tirea suprafe�ei suport de metal (feros/neferos)

4.3.2.1.3.1. Suprafe�ele metalice nu trebuie s� prezinte pete de rugin�, �under / zgur� de la

sudur� sau alte opera�ii mecanice, p�cur�, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc. 4.3.2.1.3.2. Se realizeaz� o îndep�rtare chimic� a murd�riei grosiere prin sp�lare cu solvent

sau agen�i de sp�lare. 4.3.2.1.3.3. Preg�tirea suprafe�elor metalice se poate realiza prin una din urm�toarele metode:

A. prin metode ce implic� ac�iunea agen�ilor chimici: a) sp�lare cu agen�i de sp�lare (pe baza de acizi slabi �i tari, s�ruri sulfurate, agen�i tensioactivi, solven�i organici); b) decapare acid� sau alcalin�; c) prin pretratarea suprafe�elor cu grund reactiv sau prin fosfatare.

B. prin metode ce implic� ac�iunea mijloacelor mecanice: a) metode manuale - r�zuire, periere, �lefuire, �mirgheluire; b) metode mecanice - cu perii rotative, �aibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice, freze mecanice etc; c) sablare – prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu vitez� prin centrifugare mecanic� sau cu ajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafa�a suport), urmat� de grunduire (în maxim 4 ore de la sablare); d) metoda cu flac�r� (în special oxiacetilenic�) care îndep�rteaz� de pe o�el rugina, �underul, peliculele vechi de vopsea. 4.3.2.1.3.4. Dup� cur��are, se despr�fuie�te suprafa�a, se degreseaz� (cu excep�ia cazului sabl�rii), f�r� a contamina suprafa�a prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot impurifica �i se aplic� în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul). 4.3.2.1.3.5. Verificarea degres�rii suprafe�elor se face prin aplicarea pe suprafa�� a câtorva pic�turi de benzin� de extrac�ie. Dup� aproximativ 10 secunde, în acela�i loc se aplic� un disc de


28/63

hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu acela�i solvent. Existen�a petelor grase pe disc dovede�te o degresare necorespunz�toare. 4.3.2.1.3.6. Verificarea cl�tirii suprafe�ei se face cu hîrtie indicatoare de pH, cl�tirea considerîndu-se corespunz�toare la pH=7. 4.3.2.1.3.7. Temperatura suportului trebuie s� fie cu cel pu�in 30C peste punctul de rou� pentru a preveni condensarea umidit��ii atmosferice. 4.3.2.2. Preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche 4.3.2.2.1. Suprafe�ele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoas� se vor cur��a prin r�zuire cu �paclu, se vor sp�la cu ap� �i s�pun iar dup� uscare se vor preg�ti ca pentru suprafe�ele suport noi. 4.3.2.2.2. Suprafe�ele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor cur��a prin ardere cu lampa de benzin�, sau prin folosirea de solu�ii speciale pentru cur��are, dup� care se vor îndep�rta vopsitoriile vechi cu �paclu înainte de r�cirea lor. Îndep�rtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere �i cur��are cu �paclu. 4.3.2.2.3. Dac� tencuiala sau gletul sunt deteriorate �i degradate odat� cu îndep�rtarea vopsitoriilor vechi, suprafa�a trebuie ref�cut� prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou. 4.3.2.2.4. În cazul în care suprafa�a prezint� infestare cu fungi, bacterii sau alge este obligatorie tratarea suprafe�elor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.). 4.3.2.2.5. Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmpl�ria metalic� sau de lemn, se cur�� în mod similar ca de pe suprafe�ele tencuite/gletuite, dup� ce în prealabil se realizeaz� îndep�rtarea materialului neaderent la suport. Dup� îndep�rtarea vopsitoriilor vechi, preg�tirea suprafe�elor se va face ca în cazul unor finisaje noi. 4.3.2.3. Modul de preg�tire al suprafe�elor în vederea aplic�rii de produse peliculogene polimerice de protec�ie este prezentat în Schema nr. 1.


29/6

3

Sche

ma

nr.1

- M

odul

de

preg

�tire

al s

upra

fe�e

lor î

n ve

dere

a ap

lic�r

ii de

pro

duse

pel

icul

ogen

e po

limer

ice

de p

rote

c�ie

STR

AT

UL

SU

POR

T

BE

TO

N/T

ENC

UIA

L�

/GL

ET

L

EM

N

ME

TA

L

NO

U

VEC

HI

AM

OR

SAR

E

DES

PR�

FUIR

E

�LEF

UIR

E

Înde

p�rta

rea

finis

ajul

ui

exis

tent

TRA

TAM

ENTE

SP

ECIA

LE

NO

U

VEC

HI

NO

U

VEC

HI

Cor

ecta

rea

supr

afe�

elor

, ch

ituire

a/t�

iere

a no

duril

or

�MIR

GH

ELU

IREA

ÎND

EP�

RTA

REA

R

UM

EGU

�ULU

I

CH

ITU

IRE

�LEF

UIR

E

DES

PR�

FUIR

E

TRA

TAM

ENTE

SP

ECIA

LE

Înde

p�rta

rea

finis

ajul

ui

exis

tent

Cur

��ar

ea c

him

ic�

a m

urd�

riei

prin

sp�l

are

cu

dete

rgen

t sau

solv

ent

Cur

��ar

ea p

rintr-

o m

etod

� al

eas�

(a

gen�

i chi

mic

i, m

ijloa

ce m

ecan

ice,

sa

blar

e, m

etod

a cu

fla

c�ra

)

DES

PR�

FUIR

E

DEG

RES

AR

E cu

exc

ep�ia

sabl

�rii

Înde

p�rta

rea

finis

ajul

ui

exis

tent

D

EGR

ESA

RE

Ref

acer

ea

tenc

uiel

ii/

glet

ului

AM

OR

SAR

E


30/63

4.3.2.4. Preg�tirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper� Preg�tirea produselor peliculogene se realizeaz� astfel: a) produsele trebuiesc condi�ionate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5�C÷35�C); b) se verific� dac� sunt men�inute calit��ile produselor ca urmare a depozit�rii acestora (separ�ri de faze, aglomer�ri, impurit��i, etc); c) se selecteaz� �i se omogenizeaz� componen�ii în ambalajele originale, în conformitate cu fi�a tehnic� a produsului; d) înaintea �i în timpul aplic�rii produselor peliculogene, trebuie s� fie luate în considerare temperatura �i con�inutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere, temperatura, umiditatea relativ�, punctul de condensare. 4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului 4.3.2.5.1. Aplicarea amorsei/grundului trebuie s� fie adaptat� suportului astfel încât prin impregnarea suportului s� se asigure ancorarea straturilor de vopsea nou� sau vopseaua veche deja existent�, în cazul în care aceasta este destul de rezistent� �i nu s-a îndep�rtat de pe suport, �i �inând cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nou� cât �i cu cea deja existent�. 4.3.2.5.2. Grunduirea este obligatorie �i const� în aplicarea a cel pu�in un strat de amors� în general diluat� cu ap� curat� �i rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoas�, sau cu grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomand�rilor din fi�a tehnic� a produsului. 4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis� a produselor 4.3.2.6.1. Aplicarea succesiv� a straturilor din alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene se va realiza conform documenta�iei tehnice �i în conformitate strict� cu indica�iile produc�torului din fi�a tehnic�. 4.3.2.6.2. Se vor respecta indica�iile produc�torului referitoare la: a) asigurarea condi�iilor de mediu, temperatura �i umiditatea relativ� a aerului; b) asigurarea condi�iilor impuse suprafe�ei suport: temperatur�, umiditate; c) metoda de aplicare a produsului; d) timpul de uscare; e) grosimea stratului produselor; f) timpul condi�ion�rilor între straturi, etc.

4.3.3. Tipul de produse care intr� în alc�tuire a protec�iilor cu produse peliculogene

4.3.3.1. Tipul de produse care intr� în alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene, func�ie de suprafa�a de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul �i domeniul de utilizare) sunt prezentate în Tabelul nr.6. 4.3.4. Modul de alc�tuire al protec�iilor cu produse peliculogene este prezentat în

schemele nr.2, nr.3 �i nr.4.


31/6

3

Tabe

lul n

r.6 -

Tipu

l de

prod

use

care

intr�

în a

lc�t

uire

a p

rote

c�iil

or c

u pr

odus

e pe

licul

ogen

e, fu

nc�ie

de

supr

afa�

a de

apl

icar

e (c

ompa

tibili

tate

a pr

odus

elor

cu

supo

rtul �

i dom

eniu

l de

utili

zare

)

Nr.

cr

t. T

ip

prod

us

Supr

afa�

a su

port

din

:

Bet

on

supr

afa�

� po

roas

�

Bet

on

supr

afa�

� ne

poro

as�

Mor

tar

de

tenc

uire

Mor

tar

de

glet

uire

Pl�c

i de

gi

ps-c

arto

n

Lem

n r�

�ino

ase

/ fo

ioas

e

Met

al

fero

s/

nefe

ros

1 A

mor

s� în

dis

pers

ie a

poas

� x

x x

x x

x x

2 G

rund

de

zid�

rie p

entru

as

tupa

rea

poril

or

x

x x

x

3

Vop

sele

în d

ispe

rsie

apo

as�

pent

ru in

terio

r x

x

x x

x*)

x*)

4 V

opse

le în

dis

pers

ie a

poas

� pe

ntru

ext

erio

r x

x x

x x

x*)

x*)

5 G

rund

ant

icor

oziv

(în

solv

ent s

au

în d

ispe

rsie

apo

as�)

x

6 A

mor

s� în

solv

ent

x x

x x

7

Vop

sele

în so

lven

t pen

tru

inte

rior

x x

x

x x

x 8

Vop

sele

în so

lven

t pen

tru

exte

rior

x x

x

x

x 9

Emai

l în

solv

ent

pent

ru in

terio

r x

x

x x

x x

10

Emai

l în

solv

ent

pent

ru e

xter

ior

x x

x

x x

x


32/6

3

11

Emai

l în

disp

ersi

e ap

oas�

pe

ntru

inte

rior

x x

x

x x

x 12

Em

ail î

n di

sper

sie

apoa

s�

pent

ru e

xter

ior

x*

)x*

) 13

G

rund

în d

ispe

rsie

apo

as�

x

14

Lac/

bai�

în d

ispe

rsie

apo

as�

mon

ocom

pone

nt

x

15

La

c/ba

i� în

solv

ent o

rgan

ic

mon

ocom

pone

nt

pent

ru in

terio

r

x

16

Lac/

bai�

în so

lven

t org

anic

m

onoc

ompo

nent

pe

ntru

ext

erio

r

x

17

Lac/

bai�

în so

lven

t org

anic

bi

com

pone

nt

pent

ru e

xter

ior

x

� NO

TA: *

) Prod

use

cu fo

rmul

are

spec

ial�

pen

tru le

mn

�i m

etal


33/6

3

Sche

ma

nr.2

- M

odul

de

alc�

tuire

a p

rote

c�iil

or c

u pr

odus

e pe

licul

ogen

e pe

supo

rt de

bet

on/te

ncui

al�/

glet

poro

s ne

poro

s

Stra

t 1

Gru

nd p

entru

as

tupa

rea

poril

or

Stra

t 1

Am

ors�

Pent

ru

inte

rior

Pent

ru

exte

rior

Stra

t 2

Vop

sea

în d

ispe

rsie

ap

oas�

, dilu

at�

cu a

p�, î

n pr

opor

�iile

reco

man

date

de

pro

duc�

tor

Stra

t 3

Vop

sea

în d

ispe

rsie

ap

oas�

, dilu

at�

cu a

p�, î

n pr

opor

�iile

reco

man

date

de

pro

duc�

tor

Stra

t 2

Vop

sea

în d

ispe

rsie

ap

oas�

, dilu

at�

cu a

p�, î

n pr

opor

�iile

reco

man

date

de

pro

duc�

tor

Stra

t 3

Vop

sea

în d

ispe

rsie

ap

oas�

ne

dilu

at�

Poro

s �i n

epor

os

Stra

t 1

Vop

sea/

emai

l m

onoc

ompo

nent

, în

solv

ent,

dilu

at c

u di

luan

t spe

cific

în

prop

or�ii

le re

com

anda

te

de p

rodu

c�to

r

Stra

t 2,3

V

opse

a/em

ail

mon

ocom

pone

nt, î

n so

lven

t, di

luat

sau

nedi

luat

Stra

t 1

Vop

sea/

emai

l bi

com

pone

nt, î

n so

lven

t, di

luat

cu

dilu

ant s

peci

fic în

pr

opor

�iile

reco

man

date

de

pro

duc�

tor

Stra

t 2,3

V

opse

a/em

ail

bico

mpo

nent

, în

solv

ent,

dilu

at sa

u ne

dilu

at

Prod

use

pe b

az�

de p

olim

eri î

n di

sper

sie

apoa

s�

SUPO

RT

DE

BE

TO

N/T

ENC

UIA

L�

/GL

ET

Prod

use

pe b

az�

de p

olim

eri î

n so

lven

t


34/6

3

Sc

hem

a nr

.3 -

Mod

ul d

e al

c�tu

ire a

pro

tec�

iilor

cu

prod

use

pelic

ulog

ene

pe su

port

de le

mn

Stra

t 2

Gru

nd tr

ansp

aren

t în

solv

ent

Stra

t 3,4

Lac

mon

ocom

pone

nt

în so

lven

t,dilu

at

sau

nedi

luat

Stra

t 3,4

Lac

bi

com

pone

nt

în so

lven

t, di

luat

sa

u ne

dilu

at

�

Stra

t 1

G

rund

în

dis

pers

ie

apoa

s�

Stra

t 1

Vop

sea/

emai

l în

solv

ent,

dilu

at c

u so

lven

t sp

ecifi

c în

pro

por�i

ile

reco

man

date

de

prod

uc�t

or

Stra

t 2,3

Lac/

Bai

� m

onoc

ompo

nent

în

dis

pers

ie

apoa

s�

�

Stra

t 2,3

Vop

sea/

emai

l m

onoc

ompo

nent

în

solv

ent

dilu

at sa

u ne

dilu

at

Stra

t 2,3

Vop

sea/

emai

l bi

com

pone

nt

în so

lven

t di

luat

sau

nedi

luat

Stra

t 1

Bai

� în

solv

ent

Stra

t 2,3

Vop

sea/

emai

l m

onoc

ompo

nent

în

dis

pers

ie

apoa

s�

SUPO

RT

DE

LE

MN

Stra

t 1

Gru

nd în

solv

ent

Stra

t 2,3

La

c m

onoc

ompo

nent

în

solv

ent,d

iluat

sa

u ne

dilu

at

Stra

t 2,3

La

c bi

com

pone

nt

în so

lven

t, di

luat

sa

u ne

dilu

at


35/6

3

Sc

hem

a nr

.4 -

Mod

ul d

e al

c�tu

ire a

pro

tec�

iilor

cu

prod

use

pelic

ulog

ene

pe su

port

de m

etal

Stra

t 1

Gru

nd

antic

oroz

iv

în so

lven

t

SUPO

RT

DE

ME

TA

L

Stra

t 2,

3 V

opse

a /e

mai

l m

onoc

ompo

nent

, în

solv

ent,

dilu

at

sau

nedi

luat

Stra

t 2,

3 V

opse

a /e

mai

l bi

com

pone

nt, î

n so

lven

t, di

luat

sau

nedi

luat

Stra

t 1

Gru

nd

antic

oroz

iv

în d

ispe

rsie

ap

oas�

Stra

t 2,3

Em

ail

mon

ocom

pone

nt,

în d

ispe

rsie

apo

as�,

di

luat

sau

nedi

luat


36/63

4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protec�ie

Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protec�ie sunt urm�toarele: 4.3.5.1. Pensularea

4.3.5.1.1. Pensularea se aplic� pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie �i redus�. 4.3.5.1.2. Pensularea se folose�te pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special pentru suprafe�e mici, pentru unghiuri �i a zone pu�in accesibile. 4.3.5.1.3. Pentru suprafe�ele mari se poate folosi bidineaua. 4.3.5.2. Pulverizare 4.3.5.2.1. Pulverizarea se realizeaz� cu pistolul, prin 2 metode, astfel: a). pulverizare f�r� aer (airless); b). pulverizare cu aer comprimat. 4.3.5.2.2. Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de c�tre persoane instruite,

urm�rindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate �i dimensiunea duzei alese, în scopul atingerii parametrilor necesari pentru ob�inerea unei pelicule uniforme.

4.3.5.2.3. Pentru ob�inerea unor acoperiri continue �i uniforme se va �ine cont de

recomand�rile din fi�ele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozit��ii produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distan�a fa�� de suprafa�a de protejat �i unghiul de pulverizare.

4.3.5.2.4. În cazul aplic�rii prin pulverizare a produselor se recomand� ca primul strat al sistemului (grundul) s� fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderen�� mai bun� la suport. Pentru suprafe�e mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, dup� preg�tirea corespunz�toare a suprafe�elor. 4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul 4.3.5.3.1. Este metoda cel mai frecvent folosit� pentru zugr�veli interioare sau exterioare; este o metod� simpl� care nu necesit� utilaje speciale. 4.3.5.3.2. Prin folosirea de role profilate se pot ob�ine straturi succesive de culori �i modele diferite.

4.3.5.3.3. Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cuno�tin�e de specialitate.

4.3.5.4. Modul de aplicare al protec�iilor cu produse peliculogene polimerice este prezentat în tabelul nr.7


37/6

3

Tabe

lul n

r.7 -

Mod

ul d

e ap

licar

e a

prot

ec�ii

lor

cu p

rodu

se p

elic

ulog

ene

polim

eric

e

Nr.

cr

t.T

ip

prod

us

Supr

afa�

a su

port

din

:

Bet

on

supr

afa�

� po

roas

�

Bet

on

supr

afa�

� ne

poro

as�

Mor

tar

de

tenc

uire

Mor

tar

de

glet

uire

Pl�c

i de

gips

-car

ton

Lem

n r�

�ino

ase

/fo

ioas

e

Met

al

fero

s/

nefe

ros

1 A

mor

s� în

dis

pers

ie a

poas

�

2 G

rund

de

zid�

rie p

entru

as

tupa

rea

poril

or

3 V

opse

le în

dis

pers

ie a

poas

�

pent

ru in

terio

r


38/6

3

� 4 V

opse

le în

dis

pers

ie a

poas

� pe

ntru

ext

erio

r

5 G

rund

ant

icor

oziv

(în

solv

ent s

au

în d

ispe

rsie

apo

as�)

6

Am

ors�

în so

lven

t

7 V

opse

le în

solv

ent p

entru

in

terio

r

8

Vop

sele

în so

lven

t pen

tru

exte

rior


39/6

3

9 Em

ail î

n so

lven

t pe

ntru

inte

rior

10

Em

ail î

n so

lven

t pe

ntru

ext

erio

r

11

Em

ail î

n di

sper

sie

apoa

s�

pent

ru in

terio

r

12

Em

ail î

n di

sper

sie

apoa

s�

pent

ru e

xter

ior

13

G

rund

în d

ispe

rsie

apo

as�


40/6

3

� 14

Lac/

bai�

în d

ispe

rsie

apo

as�

mon

ocom

pone

nt

15

Lac/

bai�

în so

lven

t org

anic

m

onoc

ompo

nent

pe

ntru

inte

rior

16

Lac/

bai�

în so

lven

t org

anic

m

onoc

ompo

nent

pe

ntru

ext

erio

r

17

Lac/

bai�

în so

lven

t org

anic

bi

com

pone

nt

pent

ru e

xter

ior

Lege

nd�

: -

pen

sul�

;

-

bid

inea

;

- ro

la/tr

afal

et;

- p

isto

l.


41/63

5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGR�VELI

5.1 Condi�ii generale de execu�ie

5.1.1. Preg�tirea suprafe�elor

5.1.1.1. Suprafe�ele trebuie dri�cuite cât mai fin, pentru ca urmele de dri�c� s� fie cât mai pu�in vizibile; toate repara�iile necesare trebuie s� fie executate îngrijit, terminat.

5.1.1.2. Zugr�velile vechi se vor r�zui cu spaclul, pere�ii �i tavanele se vor sp�la cu ap� �i

s�pun �i dup� uscare se vor preg�ti de zugr�vire ca în cazul unei zugr�veli noi.

5.1.1.3. Zugr�velile pere�ilor �i tavanelor se vor începe numai la o temperatur� a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân� la +350C. Acest regim se va men�ine în tot timpul execut�rii lucr�rilor de zugr�veli �i cel pu�in înc� 8 ore, dup� executarea lor.

5.1.1.4. Umiditatea relativ� a mediului trebuie s� fie de maxim 70%.

5.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s� fie +50C pân� la +350C.

5.1.1.6. Zugr�velile nu se vor executa pe timp de cea�� i nici la un interval mai mic de 2 ore

de la încetarea ploii (în condi�ii de temperatur� care s� permit� uscarea suprafe�ei). Se va evita lucrul la fa�ade în orele de însorire maxim� sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat� �i cr�parea zugr�velii.

5.1.1.7. Înainte de începerea lucr�rilor de zugraveli se va verifica dac� suprafe�ele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafe�ele tencuite 3%, pentru suprafe�ele gletuite 8%). Aceasta se ob�ine în condi�ii obi�nuite (umiditate relativ� a aerului de 60% �i temperatur� +180C÷ 200C), dup� cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire �i dup� cca. 2 s�pt�mâni de la executarea gletului. Verificarea umidit��ii se realizeaz� cu aparate speciale, iar în cazul în care pe �antier nu se g�sesc aparatele indicate, de ex. pe suprafe�e suport de beton, mortare de tencuire �i gletuire se poate verifica uscarea prin urm�toarea metod�: cu ajutorul unei pensule curate se aplic� pe o por�iune mic� (cca. 2x5 cm) din suprafa�a suport o solu�ie de fenolftalein� în alcool, în concentra�ie de 1%; dac� por�iunea respectiv� se coloreaz� în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. 5.1.1.8. La executarea lucr�rilor de zugr�veli se va �ine seama de compatibilitatea dintre natura fiec�rui tip de finisaj �i stratul suport pe care se aplic�, precum �i de compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alc�tuiesc protec�ia. 5.2. Zugr�veli cu lapte de var

5.2.1. Domeniu de aplicare

5.2.1.1. Zugr�velile cu lapte de var se aplic� la exteriorul �i interiorul construc�iilor, pe suprafe�e tencuite, pe zid�rii aparente, pe glet de var, pe beton, la construc�ii de locuin�e �i social-culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivit��ii agen�ilor chimici), agrozootehnice �i lucr�ri de organizare de �antier; pe suprafe�e de lemn, ca dezinfectant.


42/63

5.2.1.2. Zugr�velile cu lapte de var, colorate, se aplic� la exterior sau interior, în acelea�i condi�ii ca la pct. 5.2.1.1.

5.2.2. Materiale

5.2.2.1. Amestecurile preparate pentru zugr�veli cu lapte de var trebuie s� fie rezistente la lumin� �i la ac�iunea mediului în care se vor g�si suprafe�ele respective în timpul exploat�rii. Compozi�iile trebuie s� aib� o astfel de consisten��, încât acoperirea suprafe�elor s� se poat� face corect, f�r� ca materialul s� curg� �i f�r� s� r�mân� urme vizibile de bidinea sau pensul�; de asemnenea trebuie s� aib� pigmen�ii bine fixa�i. Pentru aceasta, în compozi�ii se vor introduce uleiuri.

5.2.2.2. Materialele utilizate la executarea zugr�velilor sunt enun�ate mai jos: a) var pentru construc�ii; b) ulei tehnic de in; c) oxizi, pigmen�i pentru vopsele; d) abrazivi pe suport; e) corpuri abrazive cu liant ceramic.

5.2.3.Condi�ii de execu�ie 5.2.3.1. Prepararea compozi�iilor de zugr�veli cu lapte de var

5.2.3.1.1. Laptele de var folosit la zugr�veli se prepar� din var past� gata stins, prin diluarea pastei de var cu ap� în propor�ie de 1 parte var la 1,5 p�r�i ap� (în volume) �i amestecare pân� la perfecta omogenizare. În caz c� nu exist� pe �antier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din var bulg�ri (2….2,5 p�r�i ap� la 1 parte var bulg�ri, în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, g�le�i) din tabl� neagr�, deoarece ruginesc �i schimb� culoarea laptelui de var. 5.2.3.1.2. Varul past� poate fi folosit la zugr�veli dup� 3-5 zile de la preparare.

5.2.3.1.3. Laptelui de var i se adaug�, amestecând continuu, pân� la omogenizare, gr�simi (ulei de in, ulei de rapi�� sau ulei de floarea soarelui în propor�ie de 1…2%, în volume). 5.2.3.1.4. În cazul zugr�velilor colorate se adaug� pigmen�i în praf, pân� la nuan�a dorit�. Laptele de var strecurat se amestec� cu colorantul muiat în ap� cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compozi�iile colorate s� se prepare în cantit��i suficiente pentru zugr�virea cel pu�in a unei înc�peri (la interior) sau a unei fa�ade (la exterior), pentru a evita varia�iile de nuan�� în cadrul aceluia�i câmp vizibil. 5.2.3.1.5. Înainte de întrebuin�are, compozi�ia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu �es�tur� din sârm� de alam�, pentru re�inerea atât a impurit��ilor cât �i a particulelor de var nestins sau de pigment.


43/63

5.2.3.1.6. La locul de munc�, compozi�ia de zugr�veal� se transport� �i se p�streaz� în g�le�i de tabl� zincat� sau material plastic.

5.2.4. Aplicarea zugr�velii

5.2.4.1. Spoielile (preparate din lapte de var, f�r� pigmen�i �i gr�simi) �i zugr�velile de var se execut� în dou� – trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de leg�tur� între suprafa�a preg�tit� �i zugr�veal�;el creeaz� o suprafa�� uniform� ca porozitate, putere de absorb�ie �i culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dup� terminarea lucr�rilor preg�titoare, cel mult dup� 2...4 ore, în caz contrar, �tergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugr�veal�. 5.2.4.2. La zugr�virea pere�ilor se delimiteaz� de la început suprafe�ele care trebuie s� fie zugr�vite diferit, prin trasarea unor linii sub�iri între suprafe�ele respective, de ex. între tavan �i pere�i. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoar� trecut� prin praf de pigmen�i. Zona imediat învecinat� liniei de demarca�ie se zugr�ve�te cu o pensul�. 5.2.4.3. Zugr�veala se aplic� prin stropire cu aparate de pulverizat. . Pentru a asigura o mai bun� aderen�� de suport, primul strat de zugr�veal� se poate aplica cu bidineaua. Se admite �i aplicarea manual� cu bidineaua a tuturor straturilor zugr�velii numai pe suprafe�e mici. 5.2.4.4. În cazul zugr�velii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direc�ii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direc�ia luminii, spre fereastr�, iar la pere�i în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului. 5.2.4.5. Fiecare strat se va aplica numai dup� uscarea celui precedent.

5.2.4.6. Zugr�virea manual� se va face concomitent de c�tre doi zugravi, unul executând zugr�virea p�r�ii superioare a peretelui de pe scara dubl�, iar cel�lalt zugr�vind de pe pardoseal� partea inferioar� a peretelui, pentru a evita apari�ia de dungi la locul de îmbinare. 5.2.4.7. La zugr�virea fa�adelor, pentru a se împiedica uscarea brusc� �i cojirea zugr�velilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimine�ii sau dup� amiaza (în lunile de var�). În cazul când este necesar s� se lucreze pe timp însorit, suprafa�a se va uda cu ap� în prealabil.

5.3. Zugr�veli cu hum�

5.3.1. Domeniu de aplicare

5.3.1.1. Zugr�velile preparate cu hum� sau caolin�, se aplic� la interiorul construc�iilor, în înc�peri cu umiditatea relativ� a aerului sub 60%, pe suprafe�e gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la cl�diri de locuit �i social-culturale, construc�ii industriale (unde nu sunt supuse agresivit��ii agen�ilor chimici), agrozootehnice, precum �i la lucr�ri provizorii.


44/63

5.3.2. Materiale

5.3.2.1. Amestecurile preparate cu hum� trebuie s� reziste la lumin� �i la ac�iunea mediului în care se vor g�si suprafe�ele respective în timpul exploat�rii. Compozi�iile trebuie s� aib� o astfel de consisten��, încât acoperirea suprafe�elor s� se poat� face corect, f�r� ca materialul s� curg� �i f�r� s� r�mân� urme vizibile de bidinea sau pensul�; de asemenea trebuie s� aib� pigmen�ii bine fixa�i. Pentru aceasta, în compozi�iile de zugr�vit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele. 5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugr�velilor sunt enun�ate mai jos; a) ipsos de construc�ii �i ipsos de modelat; b) caolin; c) hum�; d) clei de oase �i clei de piele; e) cret� m�cinat�; f) oxizi, pigmen�i pentru vopsele; g) praf de bronz alb �i galben; h) praf de m�tase; i) corpuri abrazive cu lian�i ceramici.

5.3.3. Condi�ii de execu�ie

5.3.3.1. Prepararea compozi�iei de zugr�vit pentru zugr�veli cu hum�

5.3.3.1.1. La prepararea compozi�iei de zugr�vit se vor folosi: hum� înmuiat� în ap�, pigmen�i �i solu�ie de clei. 5.3.3.1.2. Înmuierea humei în ap� se face în propor�ie de 2 litri de ap� la 1 kg hum� bulg�ri fr�mânta�i m�runt. Cantitatea de ap� poate varia în func�ie de calitatea humei. Se toarn� întâi ap�, atât cât s� acopere bulg�rii de hum�; restul de ap� se adaug� dup� înmuierea acestora. Pentru înmuire bulg�rii se vor l�sa în ap� timp de 5.... 24 ore, dup� care amestecul se va omogeniza bine cu o lopat�. 5.3.3.1.3. Pigmen�ii vor fi înmuia�i în ap� cu 24 ore înainte de prepararea compozi�iei. 5.3.3.1.4. Solu�ia de clei se va prepara din clei �i ap� în propor�ie de 1 kg clei la 5 litri de ap�. Pl�cu�ele de clei sparte în buc��i sau cleiul granulat se înmoaie în ap� timp de 24 ore. Dup� aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu ap� care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie s� ating� fundul vasului cu ap�. 5.3.3.1.5. Prepararea compozi�iei de zugr�veal� se va face astfel: se toarn� solu�ia de clei în amestecul de hum� cu ap�, în propor�ie de 100 g solu�ie clei la 1 litru de hum� cu ap�, dup� aceea se adaug� pigmen�ii înmuia�i în ap�, pân� la ob�inerea nuan�ei cerute de proiectant. Este necesar ca, compozi�iile colorate s� se prepare în cantit��i suficiente pentru zugr�virea cel pu�in a unei înc�peri, la interior, sau a unei fa�ade, la exterior, pentru a evita varia�iile de nuan�e, în cadrul aceluia�i câmp vizibil. Întreaga compozi�ie se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.


45/63

5.3.3.1.6. Concomitent se va prepara �i o solu�ie de s�pun cu ap�, în propor�ie de 1 kg s�pun la circa 16 l ap�. Se introduce s�punul, past� sau buc��i, într-o cantitate mic� de ap� cald�, amestecând pân� la dizolvarea complet� a s�punului. Se adaug� apoi restul de ap� cald�, se omogenizeaz� �i se stecoar� prin sita cu 900 ochiuri/cm2.

5.3.4. Aplicarea zugr�velii cu hum�

5.3.4.1. Se aplic� un prim strat de s�pun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., dup� care se face repararea defectelor m�runte la tavan �i pere�i, cu past� de ipsos. Dup� uscarea �i �lefuirea repara�iilor se aplic� un strat de s�pun pe por�iunile reparate, dup� care se va aplica compozi�ia de zugr�veal� în trei straturi, pe întreaga suprafa��. Atât s�punul cât �i primul strat de zugr�veal�, se aplic� cu bidineaua. Ultimele straturi de zugr�veal� se aplic� mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafe�e mici, tot cu bidineaua.

5.3.4.2. Compozi�ia de zugr�veal�, dup� ce a fost amestecat� cu solu�ia de clei, se va întrebuin�a în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se altereaz� cu timpul, în special vara. 5.3.4.3. Toate celelalte indica�ii tehnologice privind aplicarea manual� sau mecanic� a zugr�velii, sunt indicate la zugr�velile cu lapte de var. 5.3.5. Prepararea compozi�iei de zugr�vit pentru zugr�veli cu caolin�

5.3.5.1. Zugr�velile cu caolin� se întrebuin�eaz� de obicei f�r� pigmen�i, pentru ob�inerea unei compozi�ii de zugr�veal� de culoare alb� pentru zugr�virea tavanelor. Mai rar, se întrebuin�eaz� împreun� cu diver�i pigmen�i, la compozi�iile de zugr�vit pere�ii, în locul humei.

5.3.5.2. Prepararea se face în mod similar ca la zugr�velile cu hum� �i clei, în acelea�i propor�ii, huma fiind înlocuit� cu caolin�. 5.3.5.3. Zugr�veala cu caolin� se aplic� pe suprafe�e gletuite, tehnologia de aplicare este aceea�i ca la zugr�velile cu hum� �i clei. 5.3.6. Pentru zugr�veli tradi�ionale decorative se va consulta Anexa nr. 3.

6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE �I DISPOZITIVE UTILIZATE

6.1. Materiale auxiliare

Materialele auxiliare utilizate sunt: a) solven�i recomanda�i de produc�tor pentru diluarea produselor peliculogene în vederea

aplic�rii, degres�rii suprafe�elor ce urmeaz� a fi finisate �i/sau pentru �tergerea sculelor �i dispozitivelor;

b) de�euri din materiale textile, pentru cur��area sculelor �i dispozitivelor.


46/63

6.2. Scule �i dispozitive

6.2.1. Sculele �i dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în oper� a produselor peliculogene utilizate în construc�ii sunt:

a) perii de sârm�, hârtii abrazive, pânza abraziv�; b) perii rotative, �aibe rotative din material abraziv ; c) echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale

abrazive granulare; d) dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau

pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente); e) dispozitiv pentru cânt�rirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, în propor�iile prev�zute; f) echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat. g) pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spa�ii greu accesibile,

bidinele; h) spatule, �pacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere; i) rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile; j) m�nu�� de blan�, burete sau lavete.

7. ASIGURAREA CALIT��II �I RECEP�IA LUCR�RILOR

7.1. Cerin�e generale privind calitatea lucr�rilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii �i zugr�veli.

� În vederea asigur�rii calit��ii lucr�rilor executantul va urm�ri în principal: 7.1.1. Criteriile de identificare ale materialelor (fi�e tehnice care s� cuprind� un minim de condi�ii de identificare, domeniu de utilizare, instruc�iuni de punere în oper� �i fi�a de securitate a produselor- a se vedea Anexa nr.4). 7.1.2. Declara�ia de conformitate a produc�torului, pentru materialele utilizate în lucr�rile de finisare, trebuie s� asigure nivelurile minime de performan�� cerute. 7.1.3. Respectarea procedeului tehnologic de aplicare – succesiunea de opera�ii compatibile astfel încât parametrii lucr�rii finale privind calitatea suprafe�ei s� poat� fi executate conform proiectului. 7.1.4. Respectarea condi�iilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de scurt� durat� �i lung� durat�, produc�torul va preciza datele privind condi�iile depozit�rii (temperatur�, clas� de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului). 7.1.5. Respectarea condi�iilor de punere în oper� care s� asigure calitatea garantat�.


47/63

7.1.6. Asigurarea unui sistem de management a calit��ii �i a unui plan intern de control a calit��ii lucr�rilor.

7.1.7. Lucr�rile de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu proiectul de execu�ie �i prevederile din prezentul ghid.

7.1.8. Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate dep��it.

7.2. Condi�ii tehnice privind verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor

7.2.1. Controlul în timpul execu�iei se face de c�tre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum �i de beneficiar �i proiectant, urm�rindu-se respectarea prevederilor din prezentul ghid.

7.2.2. Pe parcursul execut�rii lucr�rilor de finisare se verific� în mod special (de c�tre �eful

punctului de lucru): a) îndeplinirea condi�iilor de calitate a suprafe�elor suport conform pct. 4.3.1. �i 4.3.2., în cazuri de importan�� deosebit� consemnându-se acestea în procese-verbale de lucr�ri ascunse; b) calitatea principalelor materiale ce intr� în lucru, conform fi�elor tehnice; c) respectarea prevederilor din proiect �i a dispozi�iilor de �antier; d) corectitudinea execu�iei, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid.

7.2.3. Pentru lucr�rile g�site necorespunz�toare se vor da dispozi�ii de �antier pentru remediere sau refacere.

7.2.4. Verific�rile care se execut� la terminarea unei faze de lucr�ri, se vor face cel pu�in

câte una la fiecare înc�pere �i cel pu�in una la fiecare 100 m2. La recep�ia preliminar� se va efectua direct de c�tre comisia de recep�ie acelea�i verific�ri dar cu o frecven�� de minim 1/5 din frecven�a precedent�.

7.2.5. Recep�ia �i verificarea lucr�rilor de finisaje se vor face numai dup� uscarea lor

complet�.

7.3. Verificarea lucr�rilor realizate cu produse peliculogene polimerice �i produse naturale pentru suprafe�e de beton, tencuial�/glet, pl�ci de gips-carton

7.3.1. Prin examinarea “in situ” a suprafe�elor se verific� urm�toarele: a) coresponden�a finisajelor interioare �i exterioare cu prevederile proiectului �i dispozi�iile ulterioare, spre a se constata concordan�a lucr�rilor executate cu prevederile acestora; b) aspectul suprafe�elor, trebuie s� aib� o culoare uniform�, s� nu prezinte pete, scurgeri, stropi, b��ici �i coji, fire de p�r sau urme de la pensul� sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise numai dac� sunt vizibile pân� la o distan�� de cel mult 1m de la suprafa�a zugr�vit�), nu se admit corecturi sau retu�uri locale care sunt în neconcordan�� cu tonul general, chiar la distan�e mai mici de 1m;


48/63

c) rectilinitatea liniaturilor de separa�ie se verific� cu ochiul �i la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat�. Ele trebuie s� fie f�r� în�diri �i de o l��ime uniform� pe toat� lungimea lor. Se admit la un perete cel mult dou� devieri izolate, care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm; d) aderen�a prin caroiaj, se aplic� pe suprafa�a de analizat prin zgâriere un caroiaj cu distan�a dintre linii de 1mm sau 2 mm �i se observ� vizual desprinderi ale peliculei; e) grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de m�surare a grosimii pe suprafe�e feroase �i neferoase; f) gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de m�surare a grosimii pe suprafe�e feroase �i neferoase. � 7.4. Verificarea lucr�rilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafe�e de lemn (r��inoase/foioase), metal

7.4.1. Înainte de începerea verific�rii calit��ii lucr�rilor, se verific� dac� s-a format pelicula rezistent� (uscarea produsului), prin cioc�nirea u�oar� a suprafe�ei pe care este aplicat produsul cu degetul în mai multe puncte.

7.4.2. Prin examinarea vizual� se verific� aspectul finisajului, avându-se în vedere

urm�toarele: a) suprafe�ele finisate trebuie s� prezinte pe toat� suprafa�a acela�i ton de culoare �i acela�i aspect lucios sau mat, dup� cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite; b) vopseaua trebuie aplicat� pân� la acoperirea complet� a suprafe�ei, adic� s� nu prezinte straturi prin care s� se vad� suportul, �i nici pete, desprinderi, cute, b��ici, scurgeri, lipsuri de buc��i de pelicul�, cr�p�turi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomer�ri de pigmen�i, neregularit��i cauzate de chituiri sau �lefuire necorespunz�toare, urme de pensul�, fire de p�r, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndep�rtat�; c) la vopsitoriile aplicate pe tâmpl�rie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor de lemn sau metalice bine chituite �i �lefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (�ilduri, druc�re, cremoane, olivere, etc) s� nu fie p�tate de vopsea; d) nu se admit pete de mortar sau zugr�veal� pe suprafe�ele de tâmpl�rie vopsite sau care urmeaz� a fi vopsite; e) pentru controlarea preg�tirii corecte a suprafe�elor de tâmpl�rie înaintea vopsirii (cur��area, �lefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verific�ri prin sondaje în diferite puncte, înl�turându-se cu grij� vopseaua pân� la stratul suport; f) se va examina vizual dac� �evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite în culorile prescrise �i dac� vopseaua este de culoare uniform�, f�r� pete, urme de pensul�, cr�p�turi sau alte defecte; g) se va controla dac� preg�tirea fe�elor laterale �i spatele acestor piese �i aparate sunt vopsite pe toate elementele, f�r� locuri neacoperite, umfl�turi, etc; pentru verificarea suprafe�elor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda; h) se va controla prin sondaje dac� este aplicat� vopseaua pe suprafe�ele corect preg�tite în prealabil �i dac� este executat� conform proiectului (cur��area de rugin� sau mortar, aplicarea succesiv� a straturilor prev�zute în proiect);


49/63

i) bordurile, frizurile �i liniatura trebuie s� fie de accea�i l��ime pe toat� lungimea, s� nu prezinte curburi sau frânturi pe acela�i aliniament, iar înn�dirile s� nu fie vizibile de la distan�� mai mare de 1m; j) separa�iile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie �i produsele peliculogene în solvent, pe acela�i perete, precum �i cele dintre pere�i �i tavane, trebuie s� fie distincte, f�r� suprapuneri, ondula�ii, etc; k) verificarea rectilinit��ii liniilor de separa�ie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la aceast� verificare trebuie ca pe un întreg perete s� nu existe mai mult de 2 devieri izolate �i care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm; l) calitatea lucr�rilor de finisare executate pe suprafe�ele metalice se verific� în acela�i mod ca cele pentru lucr�rile de finisaje pe suprafe�ele de beton, prezentate la pct. 7.4.

7.5. Ambalarea, transportul �i depozitarea materialelor pe �antier

7.5.1. Ambalajele cu produse peliculogene (tip g�le�i din polietilen�, cutii sau bidoane metalice), vor fi prev�zute cu etichete unde trebuie înscrise urm�toarele indica�ii lizibile, în limba român�, care nu pot fi �terse: a) sigla firmei produc�toare; b) denumirea comercial� a produsului; c) denumirea chimic� a substan�ei sau substan�elor chimice periculoase prezente în preparatul chimic; d) ziua, luna �i anul de fabrica�ie; e) volumul sau masa produsului astfel: la capacit��i de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 - 1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 – 10000 exprima�i în ml, iar peste 10 l în kg); f) termen de valabilitate; g) instruc�iuni de depozitare; h) date din fi�a tehnic� a produsului; i) instruc�iuni de utilizare; j) semne de avertizare (a se feri de înghe�); k) num�r lot.

l) simbolurile de pericol �i indica�iile de pericol; m) fraze de risc - fraze R; n) fraze de securitate - fraze S;

o) semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATUR� +350C, A NU SE R�STURNA ! p) con�inutul maxim de compu�i organici volatili (COV).

7.5.2. Ambalajele vor fi închise ermetic �i depozitate în magazii închise, uscate, bine ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 �i +35 oC, pentru a se evita degradarea produselor �i posibilitatea de formare a amestecurilor explozive.

7.5.3. Depozitele trebuie s� satisfac� condi�iile de securitate împotriva incendiilor.

7.5.4. Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigur� temperatura minim� de +5oC, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii �i prevenire a incendiilor pentru produse nocive �i inflamabile.


50/63

7.5.5. Ambalarea, etichetarea �i transportul produselor peliculogene de finisare trebuie s� se realizeze în concordan�� cu cerin�ele na�ionale în domeniu substan�elor �i amestecurilor periculoase care transpun cerin�ele UE în domeniu, astfel: a). Hot�rârea Guvernului nr.1408/2008, privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea substan�elor periculoase; b). Hot�rârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase; c). Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare; d). Regulamentul Parlamentului European �i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea �i ambalarea substan�elor �i a amestecurilor, de modificare �i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE �i 1999/45/CE, precum �i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modificarile si completarile ulterioare; e). Hot�râre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legal� IML 8-01 "Preambalarea unor produse în func�ie de mas� sau volum” cu modific�rile �i complet�rile ulterioare:

f). Hot�rârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

8. ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE 8.1. Suprafe�ele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas�, var �i hum� pentru

interior, se între�in prin cur��area de praf cu perii cu coad� lung�, cu fire de p�r sau sintetice. 8.2. Sp�larea suprafe�elor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas� se poate

realiza cu o cârp� înmuiat� în ap� �i stoars�. 8.3. Nu se recomand� sp�larea suprafe�elor finisate cu produse peliculogene în dispersie

apoas� înainte de 30 zile de la realizarea lor. 8.4. Suprafe�ele finisate cu produse peliculogene pe baz� de solven�i organici sau produse

peliculogene în dispersie apoas� pentru exterior se pot cur��a prin sp�lare cu cârpa sau buretele cu ap� cald� �i dac� este necesar se adaug� �i s�pun sau detergen�i, dup� care se revine �i se �terge cu o cârp� curat� uscat�. În cazul în care sp�larea nu este necesar� suprafa�a se poate �terge direct cu o cârp� uscat� moale.

8.5. Nu se recomand� sp�larea unui finisaj cu produse peliculogene în solven�i organici cu

vechime mai mic� de 14 zile. 8.6. Între�inerea suprafe�elor se poate face �i prin suplimentarea num�rului de straturi dup� o

preg�tire în prealabil a suportului.


51/63

9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA MUNCII

9.1. Pe durata lucr�rilor de finisare – protec�ie se vor respecta cu stricte�e m�surile de protec�ia muncii prev�zute în: a) Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�; b) Hot�rârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modificarile si complet�rile ulterioare; c) Hot�rârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerin�elor minime de securitate �i san�tate în munc� pentru asigurarea protec�iei lucr�torilor împotriva riscurilor legate de prezen�a agen�ilor chimici: d) Hot�rârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea san�t��ii lucr�torilor, cu modific�rile ulterioare.

9.2. Muncitorii care prepar� amestecurile de produse peliculogene cu solven�i organici �i le transvazeaz� din bidoane sau butoaie trebuie s� poarte ochelari de protec�ie �i s� efectueze aceste opera�ii în locuri ferite de surse de foc.

9.3. Pentru muncitorii care lucreaz� la în�l�ime se vor verifica �i asigura stabilitatea

podinelor, sc�rilor de acces, e�afodajelor, etc. 9.4. În cazul lucr�rilor de finisare interioar� cu mijloace mecanizate �i în cazul aplic�rii

produselor peliculogene cu uscare rapid� care con�in solven�i organici toxici, muncitorii trebuie s� poarte m��ti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protec�ie (în cazul când se poart� o semimasc�).

10. M�SURI PRIVIND PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR

10.1. Pe durata lucr�rilor de finisare – protec�ie se vor respecta cu stricte�e m�surile de prevenire �i stingere a incendiilor prev�zute în: - Ordin MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor; - Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozi�iilor generale privind instruirea salaria�ilor în domeniul situa�iilor de urgen��; - Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor, cu modific�rile ulterioare.

10.2. Muncitorii care lucrez� cu produse peliculogene pe baz� de solven�i inflamabili vor fi instrui�i zilnic, de asemenea se vor instrui �i muncitorii care lucreaz� temporar în zona respectiv�.

10.3. În imediata apropiere a locului unde se lucreaz� cu solven�i, trebuie s� fie a�ezate

sting�toare de incendiu, în num�r suficient, la loc vizibil �i u�or accesibil. 10.4. În jurul locului unde se lucreaz� cu aceste materiale, pe o raz� de cel pu�in 10 m,

trebuie s� fie puse afi�e u�or de citit, de la distan��, cu inscrip�iile: FUMATUL STRICT INTERZIS, NU V� APROPIA�I CU FOC DESCHIS, NU SUDA�I.


52/63

10.5. În cazul lucrului în spa�ii închise, trebuie s� se lucreze cu ferestrele �i u�ile deschide, iar în cl�direa respectiv� este strict interzis s� se lucreze cu foc deschis sau s� se sudeze, la oricare din nivelee cl�dirii.

10.6. În cazul imposibilit��ii asigur�rii ventila�iei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea

artificial�, în special în spa�iile închise. 10.7. La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu

capacul ambalajelor fixate ermetic �i închise în magazii destinate în mod special acestor materiale, având scris pe u��: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMA�I, NU INTRA�I CU FOC DESCHIS.

10.8. Când se transport� recipiente cu solven�i organici sau cu produse peliculogene pe baz�

de solven�i, acestea trebuie s� fie acoperite, iar muncitorii care le transport� vor trece cu ele numai prin locuri f�r� foc deschis �i nu vor fuma.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�


53/63

� � � � � � Anexa nr.1 REFERIN�E LEGISLATIVE �I TEHNICE Not�: 1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�rii prezentei reglement�ri tehnice. 2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elor legislative �i tehnice. A.1.1. Legisla�ie: Nr. crt. Acte legislative Publica�ia

1. Hot�rârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.521/16.06.2006

2. Hot�rârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerin�elor minime de securitate �i san�tate în munc� pentru asigurarea protec�iei lucr�torilor împotriva riscurilor legate de prezen�a agen�ilor chimici.

Monitorul Oficial al României, Partea I nr.845/13.10.2006

3. Hot�rârea Guvernului nr.355/2007 privind supravegherea san�t��ii lucr�torilor, cu modific�rile ulterioare.


4. Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului European �i al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea �i restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Jurnal oficial al Uniunii Europene L396/30.12.2006

5. Regulamentul Parlamentului European �i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea �i ambalarea substan�elor �i a amestecurilor, de modificare �i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE �i 1999/45/CE, precum �i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Jurnal oficial al Uniunii Europene L353/31.12.2008

6. Hot�rârea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea substan�elor periculoase


7. Hot�rârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea la introducerea pe pia�� a preparatelor periculoase


8. Hot�rârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instruc�iunilor de metrologie legal� IML 8-01 "Preambalarea unor produse în func�ie de mas� sau volum", republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare


9. Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor


10. Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor cu Monitorul Oficial al


54/63

Nr. crt. Acte legislative Publica�ia

modific�rile ulterioare României, Partea I nr.633/21.07.2006

11. Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozi�iilor generale privind instruirea salaria�ilor în domeniul situa�iilor de urgen��

Monitorul Oficial al României, Partea I nr.599/2005

12. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc� Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26/07/2006

13. Hot�rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30/10/2006

�

A 1.2. Reglement�ri tehnice Nr. crt.

Denumire reglementare Publica�ia

1 Normativ pentru producerea betonului �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului. Indicativ NE 012/1:2007, aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvolt�rii Lucr�rilor Publice �i Locuin�ei nr. 577/2008

Monitorul Oficial al României Partea I nr.374/2008

A 1.3. Standarde: Nr. crt.

Indice standard Denumire standard

1. SR EN 998-1:2011 Specifica�ie a mortarelor pentru zid�rie. Partea 1: Mortare pentru tencuire �i gletuire

2. SR EN 1062-1:2004 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 1: Clasificare

3. SR EN 1062-3:2008 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 3: Determinarea permeabilit��ii la ap� lichid�

4. SR EN 1062-6:2003 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilit��ii la dioxid de carbon

5. SR EN 1062-7:2004 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 7: Determinarea rezisten�ei la fisurare

6. SR EN ISO 1518-1:2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 1: Metoda cu înc�rcare constant�

7. SR EN ISO 1518-2:2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 2: Metoda cu înc�rcare variabil�


55/63

Nr. crt.


8. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele �i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)

9. SR EN ISO 1524:2002 Vopsele, lacuri �i cerneluri tipografice. Determinarea fine�ii de dispersie

10. SR EN ISO 2409: 2007 Vopsele �i lacuri. Încercarea la caroiaj

11. SR EN ISO 2431:2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere

12. SR EN ISO 2808:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea grosimii peliculei

13. SR EN ISO 2810:2005 Vopsele �i lacuri. Îmb�trânire natural� a acoperirilor. Expunere �i evaluare

14. SR EN ISO 2811-1:2011

Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 1: Metoda cu picnometru

15. SR EN ISO 2813:2003

Vopsele �i lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea nemetalizat� la 20 grade, 60 grade �i 85 grade

16. SR EN ISO 3251:2008 Lacuri, vopsele �i materiale plastice. Determinarea con�inutului de substan�e nevolatile

17. SR EN ISO 3678:1999

Vopsele �i lacuri. Încercarea de uscare “aparent complet�”

18. SR EN ISO 4618:2007

Vopsele �i lacuri. Termeni �i defini�ii

19. SR EN ISO 4624:2003

Vopsele �i lacuri. Încercare la trac�iune

20. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere general� �i sistemul de notare

21. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de b��icare

22. SR EN ISO 4628-3:2004

Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire

23. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare

24. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere


56/63

Nr. crt.


25. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor vopsite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor, �i a intensit��ii schimb�rilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive

26. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat� de velur.

27. SR EN ISO 4628-8:2005 Lacuri �i vopsele. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere �i a coroziunii în jurul unei zgârieturi

28. SR EN ISO 4628-10:2004

Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiform�

29. SR EN ISO 6504-3:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un randament de aplicare determinat

30. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid� (rezisten�a la �oc). Partea 1: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cu suprafa�� mare

31. SR EN ISO 7783-2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea propriet��ilor de transmisie a vaporilor de ap�.Metoda cu cupa.

32. SR EN ISO 9117-3:2010

Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de uscare. Partea 3: Încercare de uscare la suprafa�� cu ajutorul unor bile de sticl�

33. SR EN ISO 9227:2007 Încerc�ri la coroziune în atmosfere artificiale. Încerc�ri în cea�� salin�

34. SR EN ISO 9514:2005

Lacuri �i vopsele. Determinarea duratei de via�� a sistemelor de acoperire multicomponente. Preg�tirea �i condi�ionarea e�antioanelor �i linii directoare pentru încercare

35. SR EN ISO 11998:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la frecare umed� �i a aptitudinii de cur��are a acoperirilor

36. SR EN ISO 11341:2005 Vopsele �i lacuri. Îmb�trânire artificial� �i expunere la iradiere artificial�. Expunere la radia�iile filtrate ale unei l�mpi cu arc cu xenon

37. SR ISO 11503:1997 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate (condensare repetat�)

38. SR EN ISO 11507:2007

Vopsele �i lacuri. Expunerea acoperirilor la îmb�trânire artificial�. Expunere la radia�ii UV fluorescente �i la ap�

39. SR EN ISO 11890-1:2007

Vopsele �i lacuri. Determinarea con�inutului de compu�i organici volatili (COV). Partea 1: Metoda prin diferen��

40. SR EN ISO 11890-2:2007

Vopsele �i lacuri. Determinarea con�inutului de compu�i organici volatili (COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie


57/63

Nr. crt.


de gaze 41. SR EN 13300:2002 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pe

baz� de ap� pentru pere�i �i tavane interioare. Clasificare. ��


58/63

� � Anexa nr.2

Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele �i lacuri 1

Subcategoria produsului Tip

Faza I

[g/l] (*)

(de la data de 01.01.2007)

Faza II

[g/l] (*)

(de la data de 01.01.2010)

Acoperiri mate pentru pere�i interiori �i tavane (luciu �25 la 600)

SBA (**)

SBS (***)

75

400

30

30

Acoperiri lucioase pentru pere�i interiori �i tavane (luciu >25 la 600)

SBA

SBS

150

400

100

100

Acoperiri pentru pere�i exteriori pe substrat mineral

SBA

SBS

75

450

40

430

Vopsele de interior/exterior pentru decorare, pentru lemn, metal

SBA

SBS

150

400

130

300

Lacuri pentru lemn �i lacuri pentru interior/exterior, incluzând lacuri

opace pentru lemn

SBA

SBS

150

500

130

400

Lacuri colorate de interior/exterior pentru lemn

SBA

SBS

150

700

130

700

Grunduri SBA

SBS

50

450

30

350

Grunduri de impregnare SBA

SBS

50

750

30

750

Acoperiri performante - monocomponente

SBA

SBS

140

600

140

500


59/63

Subcategoria produsului Tip

Faza I

[g/l] (*)

(de la data de 01.01.2007)

Faza II

[g/l] (*)

(de la data de 01.01.2010)

Acoperiri performante reactive-bicomponente cu destina�ie special�

(de ex. pentru pardoseli

SBA

SBS

140

550

140

500

Acoperiri multicolore SBA

SBS

150

400

100

100

Acoperiri cu efect decorativ SBA

SBS

300

500

200

200

(*) g/l produs gata pentru utilizare

(**) strat de acoperire pe baz� de ap�

(***) strat de acoperire pe baz� de solvent

_________________ 1 - Conform Anexei nr. 2 - Valori limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele, lacuri �i produse de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cap. A – Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele �i lacuri, din Hot�rârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.


60/63

ANEXA nr.3 - INFORMATIV�

ZUGR�VELI TRADI�IONALE DECORATIVE

A 3.1. Zugr�veli cu desene, liniaturi �i stropite A 3.1.1. Zugr�velile cu desene, liniaturile �i zugr�velile stropite, se vor executa pe suprafe�e preg�tite în prealabil într-o singur� culoare, care constituie fondul. Zugr�veala simpl� de fond se execut� în conformitate cu pct. 5.3.3.1. �i 5.3.4. A 3.1.2. Compozi�ia se prepar� din solu�ie de clei cu adaos de ap� �i pigmen�i minerali. Solu�ia de clei preparat� în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se dilueaz� cu ap� în propor�ie de 100 g solu�ie de clei la 1 litru de ap�. În locul solu�iei de clei se poate folosi lapte animal în aceea�i propor�ie. Pigmen�ii se adaug� pân� la ob�inerea nuan�ei dorite. A 3.1.3. Desenele rezultate cu compozi�iile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb). A 3.2. Executarea desenului cu rola A 3.2.1. Compozi�ia de zugr�veal� se aplic� pe cilindrul rolei confec�ionat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie s� se asigure uniformitatea desenului în cazul finis�rilor interioare executate cu rola, trafaletul, �paclu etc. Nu sunt admise pete sau s�rituri �i nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la leg�tura a dou� fâ�ii vecine, pe o l��ime de cel mult 1 mm. Se va avea grij� ca benzile cu desene ob�inute s� fie perfect verticale �i s� nu apar� zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen. A 3.3. Executarea desenului cu pânz� de sac, de in sau cu piele de c�prioar� A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de c�prioar�, se înmoaie în prealabil în vasul cu compozi�ia de zugr�vit �i se stoarce u�or, r�sucindu-se ca s� formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se ob�ine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori. A 3.4. Executarea desenului cu �abloane A 3.4.1. Pentru folosirea �abloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatal� la partea superioar� a peretelui �i altele verticale la col�urile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoar� trecut� prin praf de pigmen�i. Centrarea �abloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne t�iate în col�urile lor. A 3.4.2. Modul de lucru cu �ablonul este urm�torul: a). se aplic� �ablonul pe perete; b). se aplic� culoarea cu ajutorul unei bidinele cu p�rul fin �i scurt, lungime de 2cm…3 cm, peste locurile t�iate ale �ablonului, prin mi�c�ri circulare ale bidinelei. A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizeaz� cu �abloane diferite, cu desene corespunz�toare fiec�rei culori.


61/63

A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucr�rilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie s� corespund�, în ceea ce prive�te dimensiunile �i coloritul detaliului, desenului de zugr�veal�. A 3.4.5. Pozi�ia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori sub�iri, bine r�sucit�, tras� prin praf de cear� sau pigment (care nu p�teaz� suprafa�a), iar trasarea se va face pe semne marcate în prealabil. A 3.4.6. Liniatura se realizeaz� cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se face prin sprijinirea �i deplasarea pensulei pe un dreptar sub�ire �i elastic (din lemn sau material plastic). A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugr�veal� prevede desp�r�irea tavanelor de pere�i printr-o baghet� de lemn, aceasta se va monta dup� o linie trasat� în mod similar ca mai sus, prin prindere cu �inte b�tute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuial� din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau l�cuite în prealabil. A 3.5. Executarea zugr�velilor stropite A 3.5.1. Zugr�velile stropite se execut� pe suprafe�ele pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugr�virea în mai multe culori stropite, opera�iile se execut� succesiv, stropirea unei culori f�cându-se dup� ce s-a uscat culoarea precedent�. Prin stropirea a 3…4 culori, se pot realiza imita�ii de mozaic, granit etc. A 3.5.2. Aplicarea zugr�velilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu p�rul scurt (6 cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu p�rul lung deoarece zugr�veala va rezulta neuniform�, cu pete. Pentru a se evita p�tarea suprafe�ei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compozi�ie. A 3.5.3. Stropirea se execut� prin lovirea u�oar� a bidinelei de mân� sau de o rigl�, p�strându-se acela�i sens de aplicare, astfel ca s� se ob�in� o acoperire cât mai uniform� a suprafe�ei ce se zugr�ve�te. Por�iunile care nu trebuie stropite se acoper� cu hârtie, panouri sau rigle de protec�ie. A 3.5.4. Stropirea se poate executa �i cu praf de m�tase. Prepararea compozi�iei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea c� în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de m�tase. A 3.6. Zugr�veli în relief A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob m�runt se aplic� în general pe pere�ii gletui�i; se mai poate aplica �i pe pere�i tencui�i �i dri�cui�i fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplic� pe perete un grund din solu�ie de clei preparat� ca la pct. 5.3.3.1.4. A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob m�runt se ob�ine prin stropirea pe perete a unei paste cu urm�toarea compozi�ie (cantit��ile sunt date pentru 1 m2 de suprafa�a executat�): a). ipsos 1,000 kg; b). hum� 0,500 kg; c). clei de oase 0,100 kg; d). ap� 1,000 litru. A 3.6.3. Cantit��ile pot prezenta mici varia�ii (±5%), în func�ie de calitatea materialelor, a suprafe�elor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea �i a îndemân�rii lucr�torilor.


62/63

A 3.6.4. Huma se piseaz� �i se pune într-un vas cu ap� iar dup� ce s-a dizolvat complet se amestec� �i se strecoar�. Se adaug� cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaug� ipsosul, pân� la consisten�a necesar�. A 3.6.5. Solu�ia de hum� �i clei se poate prepara în cantit��i necesare pentru executarea de lucr�ri pe durat� mai mare (1…2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantit��i ce se pot consuma în 30…60 minute de la preparare. A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din p�r de porc, care se love�te de mân�, fie cu o bidinea din paie de orez �i o bucat� de tabl� îndoit� în form� de „S”, în acest caz o margine a tablei �inându- se cu o mân� iar de cealalt� margine se bate p�rul bidinelei. A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face �i cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul c�reia se rote�te o perie cilindric� ac�ionat� de la exterior cu o manivel�. În cutie se toarn� compozi�ia de zugr�veal�, care prin rotirea periei �i lovirea acesteia de o pl�cu�� rigid� montat� deasupra ei, împr��tie stropii uniform pe pere�i. A 3.6.8. Primul strat se formeaz� prin aplicarea unor stropi mai rari, dup� care se aplic� înc� 2-3 straturi pân� se uniformizeaz� întreaga suprafa��. A 3.6.9. Colorarea pere�ilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio m�runt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugr�veli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugr�vit. În cazul în care se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuan�eaz� pentru fiecare strat în parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio m�runt nu se patineaz�. A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplic� pe pere�i negletui�i, tencui�i �i dri�cui�i fin. A 3.6.11. Pe tencuial� se aplic� un grund dintr-o solu�ie de clei, preparat� dup� cum s-a indicat la pct. 5.3.3.1.4. Dup� aplicarea �i uscarea grundului se aplic� pasta de ipsos cu o pensul� lat�. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafa�a peretelui �i smulgerea pensulei de pe suprafa��. A 3.6.12. Pasta se prepar� în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob m�runt, în care se adaug� 0,020 kg/m2 ulei de in. A 3.6.13. Dup� uscarea pastei se aplic� o zugr�veal�, care dup� uscare poate r�mâne nepatinat� sau poate fi patinat� pentru ob�inerea unor efecte estetice superioare. A 3.6.14. Opera�ia de patinare const� în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate face �i cu cear� colorat�, preparat� din cear� de albine diluat� cu benzin� în propor�ie de 1,5 kg cear� la 8 litri benzin�, la care se adaug� colorant pân� la nuan�a cerut�. Solu�ia de cear� în benzin� preparat� cu cantit��ile de mai sus este suficient� pentru patinarea a 10 m2 de suprafa��. Coloran�ii folosi�i vor fi coloran�i speciali solubili în gr�simi �i se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu pu�in ulei. Aplicarea stratului de cear� se face cu o cârp� moale, curat� �i uscat�. A 3.6.15. În lipsa coloran�ilor speciali pentru cear�, suprafa�a se poate patina cu o cârp� înmuiat� într-o zugr�veal� colorat� cu adaos de clei, dup� uscarea c�reia se lustruie�te cu cear� necolorat�.


63/63

ANEXA nr. 4

FI�A TEHNIC� DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

„Fi�a tehnic� de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informa�ii referitoare la substan�ele �i produsele clasificate ca agen�i chimici periculo�i, inclusiv informa�ii consistente �i precise din „ Raportul Chimic de siguran��”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din „Fi�a tehnic� de securitate” s� poat� asigura utilizatorilor m�surile necesare pentru protec�ia s�n�t��ii oamenilor, siguran�� la locul de munc� �i în exploatare �i protec�ia mediului ambiant.

Informa�iile prev�zute în „Fi�a tehnic� de securitate” permit evaluarea riscurilor , ca �i stabilirea �i realizarea m�surilor de prevenire �i protec�ie a s�n�t��ii oamenilor �i mediului conform prevederilor din Anexa II a Regulamentului (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:

Cap. 1 – Identificarea substan�ei/amestecului �i a societ��ii; Cap. 2 – Identificarea pericolelor; Cap. 3 – Compozi�ie/informa�ii privind componen�i(ingredientele); Cap. 4 – M�suri de prim ajutor; Cap.5 – M�suri de stingere a incendiilor; Cap.6 – M�suri în cazul pierderilor accidentale; Cap.7 – Manipulare �i depozitare; Cap. 8 – Controlul expunerii/protec�ia personal�; Cap.9 – Propriet��i fizice �i chimice; Cap. 10 – Stabilitate �i reactivitate; Cap. 11 – Informa�ii toxicologice; Cap. 12 – Informa�ii ecologice; Cap. 13 – Considera�ii privind eliminarea; Cap. 14 – Informa�ii privind transportul; Cap. 15 - Informa�ii privind reglementarea; Cap. 16 – Alte informa�ii . Furnizorul unui produs are obliga�ia de a comunica informa�ii privind substan�ele aflate în

concentra�ii de peste 0,1% din greutate �i care fac parte din categoria substan�elor care trebuie introduse în Anexa XIV din Regulamentul (CE) nr 1907/2006 (CMR categoria 1 �i 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc).

„Fi�a tehnic� de securitate” va trebui pus� la dispozi�ie �i pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor Regulamentul (CE) nr 1907/2006.

�


Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 bis/9.V.2013 conține 68 de pagini. Prețul: 34 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|634244]

ge 056-2013.pdf

Documents