jean liedloff_conceptul continuum

8/12/2019 Jean Liedloff_Conceptul Continuum

http://slidepdf.com/reader/full/jean-liedloffconceptul-continuum 1/99

Conceptul ContinuumSau cum permitem naturii umane să funcţioneze

Introducere

Note si menţiuni la noua ediţieDespre părinţi

Cu trei luni înainte de a fi publicată cartea în 1975, un prieten m-a ruat săînprumut o copie unui cuplu care a!tepta primul lor copil" #mandoi au citit-o rapid" #mcunoscut-o pe $illicent la un pranz cu Set%, care a&ea de'a trei luni" $ama mi-a spus ca!i ea !i soţul ei, $ar(, de profesie medic, fusesera con&in!i că ideile mele au sens, pentrucă se potri&eau !i cu propriile lor sentimente" )ra foarte nerabdatoare ca !i alţi parinţi săcitească această carte, !i în acela!i timp inri'orată că unii s-ar putea descura'a la ideea catrebuie sa-!i poarte copilul într-una pentru cate&a luni"

*+nteleeam de ce are rost, a spus ea * !i totu!i eram siura ca nu a&eam să cardupa mine ec%i&alentul unui sac de cartofi de 5 sau 7 ( toată ziua si toată noaptea" +mi efrică sa nu indepartezi oamenii total" e ce nu te limitezi la ideea de a pune cuparaturilein cărucior şi a purta copilul , cum te-am auzit spunand la radio. $a'oritatea &or fidoritori sa faca asta, iar a'unand acasa nu &or mai &rea sa puna copilul 'os" )u nu-l puneam pe Set%, ca nu-mi mai doream asta"

*#sta era si ideea, i-am spus, *doar c/nd copilul e născut !i sentimentele tale pentru el nu sunt neate, funcţionează propunerea, nu fiindcă ţi-a spus cine&a că trebuiesă faci a!a" 0i nici nu ai &rea să fi blocată în doar ri'a unui copil, înainte de a-l înt/lni !ia te îndrăosti de el"

*#m rezol&at problema băiţei lu/ndu-l pe Set% cu mine !i fac/nd baie în acela!i

timp, a continuat, *daca &ine !i $ar( în timp util, nu se poate abţine sa nu intre !i el"#dora sa doarma cu Set% la fel de mult ca !i mine"*in fericire am o afacere cu un prieten, en editura, a!a ca nu a fost ne&oie să-mi

las ser&iciul" $uncesc din picioare !i acum sunt obi!nuită să-l port in cuibărel, în spatesau pe !old" +l pot muta în faţă cand &rea să suă" Nu a'une să pl/nă, doar m/r/ie !i sefoie!te" Noaptea, la fel, a'une să se f/ţ/ie un pic !i !tiu ca îi e foame" oar îi ofer s/nul !inici măcar nu e ne&oie sa ma trezesc de-a binelea"

*#m ăsit soluţii să fac toată munca în casă !i în rădină fără să-l pun pe Set% 'os"+l pun 'os doar c/nd fac patul !i-l rostoolesc printre cear!afuri si plapume, iar lui îi placeasta" 0i a!tept de obicei p/nă mă poate a'uta $ar( aduc/nd cărbuni din pi&niţă" Sinurulmoment c/nd nu suntem împreună este atunci c/nd călăresc" prietenă îl ţine atunci" ar

totdeauna sunt nerăbdătoare să-l iau inapoi la sf/r!it" $a simt a!a de bine să-l am cumlipit de mine"Set% era lini!tit !i rela2at pe timpul mesei !i, la fel ca !i copii 3e(uana po&estiţi în

carte, c%iar u!or de ţinut")ste de înţeles că bebelu!ii occidentali nu sunt bine primiţi în birouri, maazine,

ateliere !i nici măcar la dineuri" e obicei ţipă !i lo&esc, dau din m/ini !i-!i înţepenesccorpurile, a!a că cer două m/ini !i multă atenţie să-i ţină sub control" 4ar sa fiesupraîncărcaţi cu enerie de la at/ta timp petrecut în afara c/mpului eneretic al unei

1



persoane acti&e, c/mp care se descarcă în mod natural" C/nd sunt ridicaţi sunt încă riizi,încărcaţi cu tensiune !i încearcă să scape de discomfort d/nd din m/ini !i din picioare saucer/nd persoanei care-i ţine să-i leene pe enunc%i sau să-i arunce în aer" $illicent erasurprinsă de diferenţa dintre tonusul corpului lui Set% !i al altor copii" Corpul lui eramoale, zicea ea" #l celorlalţi parea ţeapăn"

#&em ne&oie să recunoa!tem, că înri'ind copiii în modul îl care i-am înri'it sutede mii de ani, ne asiuram ca &or fi calmi, lini!tiţi, nesolicitanţi" Numai atunci &or scăpade parado2alul conflict !i mamele care muncesc, care nu doresc să se izoleze !i să se plictisească toată ziua fără compania unui adult" ebelu!ii luaţi la muncă sunt e2act acolounde au ne&oie să fie 6 cu mamele lor iar mamele sunt e2act acolo unde au ne&oie să fie 6 cu cei de-o seamă cu ele, nu prest/nd ri'a copiilor, ci o muncă demnă de adulţiiintelienţi" ricum, ana'atorii au slabe san!e sa de&ină recepti&i la această idee p/nă nuse îmbunătăţe!te reputaţia bebelu!ilor"

8e&ista $S a făcut un efort eroic de a introduce bebelu!ii în birouri, dar nu ar fifost ne&oie să se străduie a!a de tare dacă bebelu!ii ar fi fost în contact fizic cu cine&a, înloc să fie pu!i în co!uleţe pe mesele alăturate"

Nu toată lumea a reu!it să aplice principiile continuum a!a de&reme !i a!a plăcutca $illicent !i rian, care au acum mai mulţi copii înri'iţi ca !i Set%" mămică, #nt%ea,mi-a scris că, imediat ce a citit cartea !i-a dat seama că ar fi trebuit să-!i asculteinstinctele în loc de sfaturile *e2perţilor în înri'irea copiilor" #cum a&ea un baiat de patru ani, re&or, cu care făcuse toate lucrurile *rele" 0i mai era un bebelu! pe drum" :afi un *bebelu! continuum de la început, dar ce facem cu re&or.

) dificil să porţi un copil de patru ani încolo !i încoace, pentru a compensa *etapa pierdută în-braţe" +n plus, e important pentru el să se 'oace, să e2ploreze !i să în&eţe,conform &/rstei cronoloice" #!a că i-am suerat #nt%eei !i soţului ei, rian, să-l ia pere&or să doarmă cu ei noaptea !i, pe timpul zilei, să lase lucrurile cam cum erau, în plussă-l încura'eze pe băiat să le stea în poală !i să-i fie lui disponibili fizic oric/nd este

posibil" I-am mai ruat să ţină un 'urnal zilnic cu ce se int/mplă" S-a înt/mplat imediatdupă ce aparuse cartea !i m-am /ndit că e2perienţa lor ar putea folosi !i altora"#nt%ea a ţinut 'urnalul cu riurozitate" +n primele nopţi n-a prea dormit nici unul"

re&or s-a tot foit !i-a pl/ns" ;e-a dat picioare în nas !i coate în urec%i" # tot cerut pa%arecu apă la ore incomode" data re&or s-a întins perpendicular pe pat, împin/ndu-i pe#nt%ea !i pe rian să at/rne pe marinile saltelei" +n multe dimineţi rian plecaîmpleticindu-se la birou, irascibil !i cu oc%ii ro!ii" ar am perse&erat, spre deosebire dealţii care după trei sau patru nopţi, îmi spuneau * Nu funcţionează nu am putut dormi !irenunţau"

upă trei luni #nt%ea a anunţat că nu mai a&eau probleme, toţi trei dormeauneţntor!i toată noaptea" Nu numai ca s-a imbunatăţit semnificati& relaţia cu re&or, dar !irelaţia dintre ei doi" * 0i, mi-a mai spus ea la sf/r!itul raportului, menţion/nd acest lucru pentru prima data, *re&or a incetat să mai fie aresi& la !coală"

C/te&a luni mai t/rziu, re&or s-a mutat în patul lui din proprie iniţiati&ă" 0i-a luat porţiadin ce-ar fi fost e2perienţa de a dormi împreuna cu parinţii, în calitate de bebelu!" Sora luimai mica dormea tot în patul parinţilor, dar !i după ce aceasta s-a mutat în patul ei,re&or !tia că este bine&enit oric/nd simte ne&oia"

<



) C) S= N> N) SI$?I$ :IN:#?I )S48) @);>;+N C#8) N)-#$ +NA8IBI C4III, ) #;@); N> SINA>8II

IN ;>$)# CCI)N#;=

altă mămică, 8ac%el, a cărei familie de patru persoane era în plină cre!tere, mi-

a scris, * Consider cartea ta drept unul dintre cele mai crude te2te citite de mine" Nusuerez ca nu ar fi trebuit s-o scri" Nici măcar nu spun că nu a! fi &rut s-o citesc" oar căm-a impresionat profund, m-a rănit ad/nc, m-a pro&ocat în mod deosebit" Nu &reau săconcep c/t de corectă poate fi teoria ta !i mă strădui din răsputeri să e&it să-mi dauseama""" Să te ierte umnezeu pentru partea prin ce trec bebelu!ii, apropos, căci, după&orba nemuritoare a lui Noel CoDard, eu nu &oi puteaEF""" $ă tot mir, de fapt, cum den-ai fost mazilită si lin!ată între timp""" rice mamă care o cite!te, cred că face tot ce-i stăîn puteri să e&ite consecinţele acestei teorii""" Sti, cred ca totul a de&enit suportabil, c/ndmi-am dat seama ca toate simptomele prin care trecem sunt normale !i ine&itabile 6* naturale, ca să folosesc un termen des folosit pentru lini!tire de către alte mame, psi%oloi infantili !i alte cărţi" #cum, că mi-ai baat în cap ideea ca lucrurile pot sta !i

altfel, ai bine, nu ma abţin să-ţi spun ca pentru douazeci si patru de ore dupa ce am citicartea, fără să mai &orbim de perioada c/nd c%iar o citeam, eram a!a depresată că îmi&enea să mă împu!c"

in fericire, nu a făcut-o !i între timp am de&enit prietene apropiate, a de&enit osusţinătoare a conceptului continuum !i eu o admiratoare a sincerităţii !i elocinţei ei" arsentimentele e2primate de ea 6 depresia, &ina, reretul 6 au resarit detul de des printrecititorii cu copii maricei"

a, siur că este sf/!ietor la ceea ce le-am făcut, cu cele mai bune intenţii,oamenilor pe care-i iubim cel mai mult" ar sa ne /ndim !i la ceea ce parinţii no!triiubitori 6 la fel de inoranţi !i inocenţi 6 ne-au făcut noua !i fără îndoială, li s-a făcut !ilor" $a'oritatea lumii literate ni se alătură în &ictimizarea fiecerui bebelu! nou, ne&ino&atG

a de&enit un obicei pentru moti&e pe care nu le detaliez aiciF" Cine dintre noi, a!adar, aredreptul să-!i asume intreaa &ină, sau c%iar !i rolul de &ictimă, ca !i cum unul sinur ar fitrebuit să !tie mai bine. 4e de altă parte, dacă de teama unei &ino&ăţii prea mari, refuzămsă con!tientizăm ceea ce ne facem unii altora, cum răm/ne cu speranţa în sc%imbare"

S-o luăm, de e2emplu pe NancH, o femeie frumoasă, cu părul alb care a participatla o conferinţă de-a mea din ;ondra" $i-a spus ca ea !i fiica ei 6 care a&ea treizeci sicinci de ani 6 au citit am/ndouă cartea, înţeleerea dob/ndită asupra relaţiei lor le-a adusmai aproape dec/t au fost &reodată" #ltă mamă, 8osalind, mi-a spus că a picat într-odepresie !i a pl/ns c/te&a zile după ce a citit cartea" Soţul ei a fost înţeleător !i a a&utri'ă cu răbdare de cele două fiice ale lor, în timp ce 8osalind &eeta, incapabilă să-!icontinue &iaţa din noua perspecti&ă" *;a un moment dat, mi-a zis ea, *mi-am dat seamaca sinura &ariantă de a mere inainte era sa mai citesc odată cartea""" de data asta pentruîncura'are"

)S48) S8#NI# N#S8= 8I8)

cuno!tinţă mi-a telefonat într-o zi, înc/ntată de e2perienţa a&ută pe autobus"Stătea în spatele unei doamne indiene cu copil mic, care se simţeau foarte bine împreună,senini, a&/nd o relaţie plină de respect, caz rar înt/lnit în societatea britanică" *)ra



minunat, mi-a zis, *tocmai terminasem de citit cartea ta !i tocmai îi a&eam in faţaoc%ilor, e2emple &ii" $-am mai intersectat înainte cu asemenea oameni, fără să dauatenţie la ce&a ce îmi era acum e&ident" Niciodată nu apreciasem lecţia pe care ne-ar putea-o da, măcar de i-am întelee cum se decurcă""" !i de ce noi nu"

#!a de orbiţi suntem că e2istă în #nlia c%iar !i o #sociaţie Naţională a 4arinţilor

cu Copii care nu orm" @uncţionează aparent după modelul #lcoolicilor #nonimi,îmbărbăt/nd &ictimele bebelu!ilor pl/năcio!i cu compasiune si consolări de enulG *+n-tr-un final tot cresc" *@aceţi cu sc%imbul cu soţul sau soţia, ca măcar unul dintre &oi sădoarmă cate puţin" *Nu-i strică unui bebelu! să fie lăsat să pl/nă, dacă !tiţi că nu are probleme" Cea mai bună recomandare a lor este totu!iG *aca toate celelalte încercăridau re!, nu-i face rau nici să-l lăsaţi să doarmă cu &oi în pat" Nu răsare nicicum propunerea de pace !i încrederea în bebelu!i, care 6 în mod unanim !i e2plicit 6 anunţăunde e locul lui"

)S48) # @I *C)N8# 4) C4I; S#> 4)8$ISI:

>n părinte concentrat pe copil nu numai că poate a'une plictisit, !i plictisitor pentruceilalţi, dar are toate !ansele să ofere o înri'ire incompletă" #!teptările unui bebelu! suntde a lua parte la &iaţa unei persoane acti&e, în contact fizic constant, martor la diferitelee2perienţe pe care le &a a&ea mai t/rziu în &iaţă" 8olul lui c/tă &reme se află în braţe este pasi&, cu toate simţurile desc%ise" cazional se bucură de atenţie directă, pupici,/dilituri, aruncări în aer !i altele" ar treaba lui e să absoarbă c/t de multe acţiuni,interacţiuni !i condiţii de mediu de la înri'itorul lui, fie adult, fie copil" #ceste informaţiiîl preătesc să-!i ia locul printre ai săi, a'ut/ndu-l să înţeleaă ceea ce fac" # zădărniciacest impuls puternic 6 pri&ind întrebător, să zicem, la un bebelu! care !i el pri&e!teîntrebător 6 creează o frustrare profundă îi încătu!ează mintea" #!teptarea bebelu!ului de

o fiură puternică, acti&ă, centrală, în 'urul căreia sa orbiteze, este subminată de o persoană aser&ită, slabă emoţional, care cere acceptare !i aprobare" ebelu!ul &a semnalainsistent, nu o face pentru a primi !i mai multă atenţie" )ste, de fapt, cererea pentru tipulcorect de înri'ire" $are parte din frustrarea lui se datorează ineficienţei de a obţinerăspunsul dorit prin semnalele lui că lucrurile nu sunt în reulăF"

>nii dintre cei mai e2asperanţi !i *contradictorii copii sunt cei al caror comportamentantisocial este, de fapt o pledoarie pentru a li se arăta cum să se comporte cooperant"4ermisi&itatea îi pri&ează pe copii în mod constant de modele de &iaţă adultă, unde să-!i poată ăsi locul într-o ierar%ie naturală a e2perienţei mai multe sau mai puţine undeacţiunile lor de dorit sunt acceptate !i acţiunile nedorite sunt respinse, în timp ce ei în!i!isunt întotdeauna acceptaţi"

Copiii au ne&oie sa !tie că sunt consideraţi bine intenţionaţi de la sine, fiinţeesenţialmente sociale care încearcă să facă ce pot mai bine !i care au ne&oie de răspunsuriautentice de la cei mai mari, răspunsuri care să-i %ideze" >n copil caută informaţiadespre ce se face !i ce nu se face a!a ca dacă spare o farfurie, are ne&oie să &adă ce&afurie sau părere de rău faţă de distruerea pro&ocată !i nu o retraere a aprecierii lui 6 ca

J



con!tiente sau incon!tiente, care au rămas in psi%ic, ca rezultat al acelor e2perienţe pierdute" $i-am dat seama în e2perienţa de psi%oterapeut că indi&idul î!i poate sc%imbaa!teptările slabe sau neati&e despre sine, înţele/nd în profunzime care sunt acestea!teptări, cum au a'uns acolo !i de ce sunt false" Cel mai înrădăcinat sentiment deinadec&are este, la oriine, o con!tiinţă înnăscută a propriei &alori" #ceastă încredere este

trădată !i erodată de e2perienţe ce impun credinţe eronate, credinţe pe care în copilăriatimpurie !i c%iar mai apoi, nu suntem capabili să le punem la îndoială" @ricile 6ameninţări fără nume !i fără formă cu consecinţe prea înfrico!ătoare ca să le pri&im înfaţă 6 limitează orice libertate de acţiune sau c%iar de /ndire, care ar putea tinde în aceadirecţie" #ceste frici sunt uneori at/t de restricti&e înc/t persoana simte să-!i trăiască &iaţaîntr-o înc%isoare auto-impusă"

/nd de urma acestor trăiri, p/nă la oriinea lor, ele se rele&ă, pri&ite din perspecti&aadultului, drept e2perienţe înspăim/ntătoare doar pentru copil" )fortul neîncetat, epuizantde a e&ita sa facă faţă acelei spaime este, în sf/r!it abandonat, iar partea de &iaţă care afost ţinută în umbră, iese la lumină" 4ersoana poate acum să-!i permită să facă sau să fie

tot ceea ce-i fusese interzis să aibă succces sau să rateze să fie *de treabă sau sărenunţe la a mai fi a!a *de treabă să iubească sau să accepte să fie iubit să-!i asumeriscuri sau să se oprească din a risca at/ta, fără compulsia incomodă care fr/neazăfolosirea optimă a raţiunii, instinctului !i intelectului"

;a sf/r!itul anilor 197L, în timpul ultimului dintre cei L de ani de cercetare-pionierat înterapia abreacţieiM, am a&ut ocazia să lucrez împreună cu dr" @ran( ;a(e în centru său din Nottin%am, #nlia" Citise cartea aceasta !i era nerăbdător să-mi arate că aresiunileaduse sensibilitaţii oamenilor, de care sunt eu a!a de preocupată, nu încep la na!tere, ci înetapa în eală măsură formatoare in utero" 8etrăirea dramatică a acestor e2perienţe decătre mulţi subiecţi, !i mai apoi de către unii dintre pacienţii mei, m-a con&ins că a&ea

dreptate, mai ales ca a pro&ocat în mine abreacţia înainte să &ăd pe altcine&a co&riat în poziţie fetală nea'utorată, mi!c/ndu-!i membrele în acel mod specific, făc/nd sunete !ie2prim/nd emoţii pe care am a'uns să le recunosc specifice acelei etape"

+ncă apelez la această metodă c/nd clienţii a'un la punctul în care au ne&oie să-!icunoască e2perienţa de la na!tere, din prima copilărie sau cea intrauterină" $i-a făcutimpresia că abreacţia, c/t ar fi de dramatică, nu este prea adeseori terapeutică în sine":aloarea e2perienţei constă în contribuţia ei la informarea subiectului, care este mai apoiinterată în noua sa înţeleere despre felul în care stau lucrurile în &iaţa sa spredeosebire de felul în care credea că stauF" cazional o abreacţie poate fi ultima piesă de puzzle, făc/nd posibil saltul de la înţeleere la cunoa!tere profundă, interioară, c/ndcomportamentul spontan al persoanei a'une în sf/r!it să reflecte ade&ărul descoperit" areste ade&ărul însu!i cel care aduce transformarea !i, după cum se pare, numai ade&ărul,indiferent cum se a'une la elG prin muncă susţinută de detecti& folosind inducţia !i,

M #brecţie descarcare emoţionala prin care subiectul se eliberează de afectul leat de amintireaunui e&eniment traumatic, permiţăndu-i astfel să nu de&ină sau să ramană patoen" #breacţia, ce poate fi pro&ocată în cursul psi%oterapiei, mai ales sub %ipnoză, producand astfel un efect decat%arsis, poate a&ea loc !i în mod spontan, separată printr-un inter&al mai scurt sau mai lun detraumatismul iniţial

O

http://www.srdp.ro/afect.html

http://www.srdp.ro/catharsis.html

http://www.srdp.ro/afect.html

http://www.srdp.ro/catharsis.html



c/teodată, deducţia prin ree&aluarea credinţelor ne-e2aminate de la &remea la care s-auformat în copilărie de obicei, cu referire la *bine !i *răuF la fel de bine ca !i prinabreacţie sau prin informaţii reflectate de alte persoane care nu s-au străduit să uite &reune&eniment care parea la &remea aceea cataclismic pentru subiect" 8ezultatele eliberatoareale procesului încep, de obicei, să apară destul de rapid, iar transformări ma'ore durează

mai derabă luni de zile dec/t ani"+n lumina conceptului continuum, o persoană care cere a'utor este o persoană în modesenţial *bine ale cărei ne&oi caracteristice speciei nu au fost îndeplinite !i ale căreia!teptări specifice e&oluate au fost înt/mpinate !i tratate cu respinere împlicită saucondamnare de către cei al căror rol ar fi fost să le respecte !i să le îndeplinească" 4ărinţiinedisponibili, din nefericire, îl fac pe copil să simtă că nu este demn de a fi iubit sau canu merită sau cum&a că nu e destul de bun" )l nu poate, prin natura sa, concepe ca ei sare!eascăG trebuie sa fie el" #!adar c/nd realizează profund ca pl/nsul, suspinul,neîncrederea în sine, apatia sau rebeliunea erau răspunsuri umane corecte la tratamentincorect, întreaa sa impresie despre sine 6 cea re!ită 6 se sc%imbă în mod

corespunzător" re&edere a istoriei unei persoane în această lumină, consider eu, are însine un efect salutar creează o atmosferă &indecătoare pentru cine&a obi!nuit să se simtăfără &aloare, nedorit sau &ino&at" #m fost bucuroasă să aflu că !i alţi psi%oterapeuţi auăsit conceptul continuum folositor, at/t pentru ei, pentru studenţii lor c/t !i pentru persoanele pe care le tratau"

Ca o confirmare, în decada de c/nd această carte a apărut în prima ediţie, s-a dez&oltat unmediu mult mai primitor pentru ideile sale în multe domenii 6 obstetrică, înri'ireacopilului, instituţii sociale, psi%oloie !i la marele public 6 într-o căutare enerală pentru principii demne de încredere după care să ne conducem &iaţa" $-am simţit încura'ată înmod deosebit c/nd am &ăzut descrierea unui persona' de film într-o recenţie recentă din

re&ista *ime, care suna a!a *Simţul ei de responsabilitate socială deri&ă din instinctnedistorsionat, nu din &reo ideoloie ciudata"

Sper ca această nouă ediţie, ca !i cele ce &or apărea în alte limbi, să contribuie la a permite *instinctului nedistorsionat să stea la bază propriei noastre ideoloii ciudate"

Lui Adam Zarmolisky, Jonathan Miller, John Horder, Jonas Salk, Tarzie ittachi şi

!a"id Hearn care, atunci c#nd au $n%eles conceptul, şi&au luat $n nume propriu

responsabilitatea continuării lui, la 'el ca şi mine( )i pentru Mouse şi Janet cu iubire(

Capitolul >N>CUM MI S-AU SCHIMBAT AŞA

RADICAL PR!RIL!

#ceastă carte are intenţia să promo&eze o idee, nu să spună o po&este totu!i consider căare rost !i să spun c/te ce&a din istoria mea proprie, cum&a cum a fost preătit terenul încare acest concept a prins rădăcină" 4oate contribui în lămurirea distanţei dintre părerilemele !i cele ale americanilor de secolul douăzeci, printre care am crescut"

7



#m plecat în 'unla sud-americană fără intenţia să susţin &reo teorie, a&/nd doar ocuriozitate normală despre indieni !i o impresie &aă că s-ar putea să în&ăţ ce&asemnificati&" +n @lorenţa, cu ocazia primei mele călătorii în )uropa am fost in&itată să particip împreună cu doi e2ploratori italieni la o e2pediţie de căutare de diamante în

reiunea r/ului Caroni din :enezuela, un afluent al lui rinoco" # fost o in&itaţie deultimă oră !i a&ea, douăzeci de minute să mă %otărăsc, să aler la %otel, să împac%etez, sămă răbesc la ară !i să sar în trenul care tocmai pleca de la peron"

# fost foarte dramatic !i mai ales înspăim/ntător c/nd acţiunea s-a precipitat !i am &ăzutcompartimentul nostru plin cu baa'e, reflectat în lumină prin fereastra prăfuită !i mi-amdat seama că plecam în 'unla &irină"

Nu a&usesem timp să-mi analizez moti&ele pentru care am &rut să mer, dar răspunsulmeu fusese spontan !i siur" Nu ideea diamantelor fusese irezistibilă, totu!i ideea de asăpa după a&ere pe fundul răurilor îmi părea mai atracti&ă dec/t orice altă muncă la care

mă puteam /ndi" @usese cu&/ntul *un+lă cel care deţinea toată maia, poate fiindcă ce&ase int/mplase c/nd am fost copil"

S-a înt/mplat c/nd a&eam opt ani !i se pare ca a a&ut o mare importanţă" 0i acum oconsider o e2perienţă &aloroasă, dar, ca de altfel, multe asemenea momente de iluminare,dăduse doar o licărire despre e2istenţa unei ordini fără să rele&e !i fundamentul ei saucum putea cine&a să o reăsească în zăpăceala &ieţii de zi-cu-zi" 0i mai maredezamăirea, con&inerea că am &ăzut ade&ărul esenţial mă a'uta prea puţin sau delocsă-mi port pa!ii prin zăpăceală" Imainea subţire era prea frailă ca să supra&ieţuiascădrumului p/nă la aplicabilitate" e!i se opunea tuturor moti&aţiilor mele mondene !i,c%iar mai dezastruos, cu puterea obi!nuinţei, poate merită menţionată, fiind un indiciu

despre un simţ al binelui asta din dorinţa pentru o e2primare mai puţin neîndem/naticăFla căutarea căruia se referă această carte"

Incidentul a a&ut loc în timpul unei plimbări în natură în pădurea $aine unde au fost într-o tabără de &ară" )ram ultima din r/nd, rămăsesem puţin în urmă !i mă răbeam să-ia'un pe ceilalţi din urmă, c/nd am &ăzut printre copaci, o poiană" #&ea un brad alb boat la celălalt capăt !i o mo&ilă în mi'loc acoperită cu mu!c%i proaspăt, de un &erdeaproape luminos" 8azele soarelui de dupa-amiază dansau pe &erdele albastru-înc%is al pădurii de pin" $icul acoperi! de cer &izibil era de un albastru perfect" #cest peisa' a&eao interitate o calitate de totul-era-acolo cu o putere a!a intensă că m-a ţintuit locului" #mmers p/nă la marinea ei !i apoi, încet, ca într-un loc maic sau sf/nt, p/nă în mi'loc,unde m-am a!ezat, apoi mi-am lipit obrazul de prospeţimea mu!c%iului" #ici este, m-am/ndit, !i am simţit cum se tope!te toată an2ietatea ce-mi colorase &iaţa" #ici, în sf/r!it,era locul unde lucrurile erau a!a cum trebuia să fie" oate era la locul lor 6 copacii, păm/ntul de dedesubt, piatra, mu!c%iul" oamna, ar fi potri&ite, iarna sub zăpadă, ar fi perfecte în iernarea lor" 4rimă&ara ar &eni !i miracol după miracol s-ar succede, fiecare înritmul lor special, dar toate într-o potri&ire eală !i desă&/r!ită"

P



#m simţit că descopăr centrul lipsă al lucrurilor, c%eia binelui esenţial !i trebuia să păstrez această descoperire care îmi era a!a clară acolo" #m a&ut pentru un momenttentaţia să iau o m/nă de musc%i cu mine, ca amintire dar un /nd mai matur m-a oprit"$-am temut dintr-o dată că păstr/nd o amuletă de mu!c%i, a! putea pierde esenţialulGsenzaţia pe care am a&ut-o 6 m-am temut că a! considera &iziunea în siuranţă c/tă &reme

a&eam mu!c%iul, numai ca să descopăr într-o zi că nu am dec/t o m/nă de &eetaţiemoartă"

#!a că nu am luat nimic, dar mi-am promis să-mi amintesc 4oiana în fiecare seară înaintede a adormi !i în felul ăsta să nu mă îndepărtez de puterea ei de stabilizare" 0tiam încă dela opt ani, că &alorile amestecate re&ărsate asupra mea de către părinţi, profesori, alţicopii, doici, consilieri de tabără !i alţii doar se &or înrăutăţi pe masura ce cresc" #nii doar&or adăua complicaţii !i mă &or răsturna într-o în&ălmă!eală !i mai densă de bine !i rău,de lucruri dezirabile !i indezirabile" e'a &azusem destul ca să !tiu" ar dacă puteam păstra 4oiana cu mine, credeam eu, nu mă &oi rătăci"

+n acea seară în tabără mi-am readus în minte 4oiana !i eram plină de recuno!tinţă !imi-am reînnoit 'urăm/ntul să păstrez &iziunea" 4entru c/ţi&a ani calitatea ei a rămas căci&edeam mo&ila, bradul, lumina, întreul, în mintea mea în fiecare seară"

ar pe măsură ce treceau anii, descopeream deseori că uitasem de 4oiană pentru zile sauc%iar săptăm/ni la r/nd" +ncercam să reăsesc senzaţia de eliberare de care mai înainte era plină" ar lumea mea s-a lărit" Setul simplu de &alori fată-bună-fată-rea din !coala primară a fost treptat depă!it de desele conflicte de &alori din sectorul meu cultural !ifamilial, o mi2tură de &irtuţi !i raţii :ictoriene cu o înclinaţie puternică spreindi&idualism, &ederi liberale !i talente artistice, !i mai presus de toate, o înaltă apreciere pentru intelectul strălucitor !i oriinal, cum era al mamei mele"

;a &remea c/nd a&eam cincisprezece ani, am constatat cu o tristeţe ad/ncă că nici nu-mimai aminteam după ce pl/neamF că pierdusem semnificaţia 4oienii" +mi aminteam perfect peisa'ul de pădure, dar, precum mă temusem c/nd m-am abţinut să iau su&enirulde mu!c%i, semnificaţia s-a pierdut" +n locul lui, imainea mentală a 4oienii de&eniseamuleta oală"

;ocuiam cu bunica !i, c/nd aceasta a murit am decis să plec în )uropa fără să-mi fiterminat coleiul" A/ndurile nu-mi erau foarte clare în timpul doliului, dar fiindcăîntoarcerea la mama întotdeauna se termina cu durere în ce mă pri&ea, am simţit cătrebuie să fac un efort uria! să fiu pe picioarele mele" Nimic din ce se dorea de la minenu-mi părea că merită 6 'ob-uri de a scrie pentru re&iste de modă, o carieră de model saucontinuarea studiilor"

+n cabina mea pe na&a pentru @ranţa, am pl/ns de frică fiindcă lăsasem în urmă tot ce îmiera familiar pentru speranţa în ce&a fără nume" ar nu &oiam să mă întorc"

$-am plimbat prin 4aris făc/nd sc%iţe !i scriind poezii" $i s-a oferit o slu'bă la ior, darnu am acceptat" #&eam relaţii la filiala franceză :oue, dar nu le-am folosit dec/t pentru

9



'ob-uri ocazionale de modelin care nu includeau un ana'ament" ar m-am simţit maiacasă în acea ţară străină dec/t mă simţisem &reodată în NeD 3or(" #m simţit că sunt peo pistă bună, de!i încă nu puteam spune ce caut" :ara am plecat în Italia, mai înt/i la:eneţia, !i apoi, după o &izită la o &ilă de la ţară din ;ombardia, am mers la @lorenţa"#colo i-am cunoscut pe cei doi tineri italieni care m-au in&itat în #merica de Sud în

cautare de diamante" in nou, ca !i la plecarea din #merica, eram înspăim/ntată deîndrăzneala pasului pe care tocmai îl făceam, dar în nici un moment nu m-am andit sădau înapoi"

C/nd e2pediţia a început în sf/r!it, după multe preătiri !i înt/rzieri, călătoream în sus per/ul Carcupi, un mic afluent nee2plorat al lui Caroni" +ntr-o lună, am a&ansat considerabilîn sus pe r/u în ciuda obstacolelor, formate în special din copaci căzuţi de-a latul, princare trebuie să croim un pasa' pentru canoe, cu topoarele !i cu mac%etele, sau cascade !irepezi!uri peste care căram &reo tonă de materiale împreună cu doi indieni" $icul r/u erade'a 'umătate în &olum acolo unde am campat să e2plorăm ce&a p/r/ia!e-afluenţi"

)ra prima noastră zi de odi%nă de c/nd am intrat pe Carcupi" upă micul-de'un, !efulitalian !i cei doi indieni au plecat să cerceteze situaţia eoloică în timp ce al doileaitalian se lăfăia recunoscător în %amacul lui"

#m luat una din cele două cărţi cumpărate dintr-o mică ofertă de titluri în enleză dinaeroportul Ciudad oli&ar !i mi-am ăsit un loc printre rădăcinile unui copac enorm ceatărna deasupra r/ului" #m citit pe deasupra primul capitol, nu &is/nd, dar urmărind po&estea cu atenţie normală, c/nd dintrodata am fost lo&ită cu o forţă roza&ă de ore&elaţie *#sta eE 4oianaE oată înc/ntarea impresiei de c/nd eram fetiţă a re&enit" pierdusem !i acum, într-o 4oiana adultă, cea mai mare 'unlă de pe 4ăm/nt, mi-a re&enit"$isterele &ieţii în 'unlă, obieciurile animalelor !i plantelor sale, furtunile sale dramatice

!i apusurile, !erpii, or%ideele, &irinitatea ei fascinantă, reutatea de a-ţi face drum prinea, !i enerozitatea frumuseţii sale, toate faceau să pară într-un mod acti& !i profund potri&ite" )ra binele la scară mare" C/nd zburam pe deasupra, arăta ca un ocean mare !i&erde, întinz/ndu-se p/nă la orizont în fiecare direcţie, întreţesută de cursuri de apă,crescută sus pe munţi îndrăzneţi, oferită cerului din m/ini desc%ise de platouri" :ibra înfiecare celulă cu &iaţă, cu bine 6 în continuă sc%imbare, &e!nic intactă !i întotdeauna perfectă"+n bucuria acelei zile, m-am /ndit că a'unsesem la sf/r!itul căutării mele, că scopul meufusese atinsG o imaine clară a lucrurilor în armonia lor deplină" )ra *binele pe careîncercasem să-l discern prin b/'b/ielile mele din copilăria mea 6 în po&e!ti, discuţii,certuri, uneori continuate p/nă în zori, în speranţa unei licăriri 6 în anii adolescenţei" )ra4oiana, pierdută, ăsită !i acum recunoscută, de data asta pentru totdeauna" +n 'urul meu,deasupra, dedesubt, totul era bine, potri&it, născ/ndu-se, trăind, murind !i fiind înlocuitfără pauză în ordinea totală"

$i-am trecut măinile cu iubire peste rădăcinile mari care mă ţineau ca un fotoliu !iîncepeam să coc%etez cu ideea de a locui în 'unlă pentru tot restul &ieţii"

1L



;a sf/r!itul e2plorării pe Carcupi c%iar am ăsit c/te&a diamanteF, c/nd ne-am întors înmicul aeroport din ;os Caribes pentru pro&izii, am &ăzut într-o olindă că luasem înreutate !i pentru prima dată în &iaţă puteam fi descrisă drept subţirică în loc de uscată"$ă simţeam mai puternică, mai capabilă, mai puţin fricoasă dec/t oric/nd" 4rosperam în 'unla mea iubită" $ai a&eam !ase luni să mă /ndesc cum mă &oi descurca să răm/n

după ce se termina e2pediţia nu era ne&oie să mă preocup de aspectele practice"upă ce au trecut lunile respecti&e, totu!i, eram dispusă să plec" Sănătatea meaînfloritoare fusese afectată serios de malarie !i starea mea de spirit îmi era scăzută defoamea de carne !i de leume &erzi" #! fi dat unul dintre diamantele obţinute cu reu pentru un pa%ar cu suc de portocale" )ram mai slabă dec/t oric/nd"

ar după !apte luni !i 'umătate, a&eam o imaine mult mai detaliată despre &iaţa în 'unlă, despre binele de acolo" #m &ăzut indienii auripan, nu doar pe cei doi pe carei-am ana'at, ci clanuri întrei, familii în căminurile lor în colibe, călătorind în rupuri,&/n/nd, trăind &iaţa unei specii într-un %abitat, fără spri'in de orice fel din afară cu

e2cepţia mac%etelor !i topoarelor de oţel în locul celor oriinale, de piatră" )rau cei maifericiţi oameni pe care i-am &ăzut &reodată, dar nu am obser&at atunci erau at/t dediferiţi de noi, mai mici, mai puţin musculo!i, totu!i în stare să care reutăţi mai mari pedistanţe mai luni dec/t cei mai buni dintre noi" Nu puteam dec/t să mă întreb de ce.A/ndeam după altă loică *Ca să a'unem la 4adacapa%, întreba c/te unul dintre noi *emai bine sa &/slim cu canoea în amonte sau să merem pe mal. !i indianul răspundea*aF" 8areori a&eam pe de-aQntreul sentimentul că sunt de aceea!i specie cu noi, de!ide-a! fi fost întrebată, bineînţeles că a! fi *spus că da" Copiii se purtau bine înunanimitateG nu se băteau, nu erau niciodată pedepsiţi, ascultau întotdeauna bucuro!i !iinstantaneu, sintama *#!a sunt băieţii nu li se aplica, dar nu mi-am pus problema de ce" Nu încăpea îndoială în mintea mea că 'unla era perfectă, nici că orice a! fi cautat era de

ăsit acolo, dar binele !i &i&acitatea ecosistemului 'unlei, plantelor, animalelor,indienilor !i a toturor, nu constinuia, credeam atunci, un răspuns pentru mine personal"

in nou, asta nu-mi era clar atunci" )ram u!or ru!inată de pofta mea cresc/ndă pentruspanac, portocale, odi%nă" #&eam o draoste romantică, sălbatică !i mirare pentru marea pădure nepăsătoare !i din timpul preparati&elor de plecare ma andeam la moduri !imi'loace pentru a re&eni" #de&ărul era că nu ăsisem binele pentru mine însămi deloc"8eu!isem să-l &ăd din afară !i să-l recunosc !i c%iar superficial de altfel" Cum&a nu&edeam e&idenţaG faptul că indienii în calitate de fiinţe umane ca !i mine !i ca !i participanţi la armonia 'unlei constituiau elementul comun, leatura dintre armonia din 'urul meu !i dorinţa mea pentru ea"

C/te&a sclipiri mărunte treceau totu!i prin mintea mea condiţionată de ci&ilizaţieGde e2emplu cele pri&itoare la conceptul de muncă" Sc%imbasem canoea noastra prea micăde aluminiu pentru o scoabă mult prea mare" +n această ambarcaţiune, săpată dintr-unsinur trunc%i de copac, călătoreau !aptesprezece indieni cu noi deodată" Cu toate baa'ele lor !i cu ale noastre !i cu noi toţi la bord, canoea încă părea cam oală" # otransporta, de data asta cu numai patru sau cinci indieni de a'utor, pe o 'umătate de milăde bolo&ani pe l/nă &reo cascadă mare, era dezarmant c%iar !i de pri&it" +nsemna să punem bu!teni de-a latul cărării canoei !i să o traem centimetru cu centimetru prin

11



soarele nemilos, alunec/nd ine&itabil prin cre&asele dintre bolo&ani oric/nd canoea sedeplasa necontrolat, 'ulind c/te-o tibie sau o leznă sau ori pe ce parte cadea cine&a,ţintuit de ranit" $ai transportasem înainte canoea cea mică, iar cei doi italieni !i cumine, !tiind ce ne-a!teptă, ne petreceam c/te&a zile înrozindu-ne de munca rea !i dedurere" +n ziua c/nd am a'uns la cascada #repuc%i eram preatiţi de suferinţă !i

începeam, cu fiurile str/mbate !i ur/nd fiecare moment, să împinem c%estia pestest/nci"C/nd se balansa lateral, era a!a de rea piroaa, că ne-a lipit de c/te&a ori de

stanca fierbinte pe c/te unul p/nă c/nd ceilalţi puteau să-l elibereze" C/nd era facut unsfert din parcurs, toate leznele s/nerau" 4arţial !i pentru a cer!i un minut de pauză, amsărit pe o st/ncă mai înaltă să fotorafiez scena" in perspecti&a aceea !i din lipsamomentană de implicare, am obser&at un lucur foarte interesant" +n faţa mea erau maimulţi bărbaţi ana'aţi la aceea!i sarcină" oi dintre ei, italienii, erau încordaţi, încruntaţi,î!i pierdeau cumpatul din orice !i în'urau non-stop în maniera specifică toscană" 8estul,indienii se simţeau bine" 8/deau de nesupunerea canoei, făc/nd o 'oacă din tot efortul,rela2/ndu-se între împineri, r/z/nd de propriile lor z/rieturi !i amuz/ndu-se în mod

special c/nd canoea, cum se clătina înainte, îl prindea ba pe unul, ba pe altul sub ea"Indi&idul ţintuit cu spatele ol pe ranitul fierbinte, c/nd putea respira din nou, in&ariabilr/dea cel mai tare, bucur/ndu-se de eliberare"

oţi făceau acela!i lucru, toţi e2perimentau efort !i durere" Nu era nici o diferenţaîntre situaţiile noastre cu e2cepţia faptului ca noi fusesem condiţionaţi de cultura noastrăsă credem că o a!a combinaţie de circumstanţe constituia fără discuţie un minim pe scara bunăstării !i eram absolut incon!tienţi că e2ista !i altă interpretare a situaţiei"

Indienii, pe de altă parte, la fel de incon!tienţi de alternati&ă, erau într-o stare bună de spirit, e2primată prin camaraderie !i bineînţeles ca nu a&useseră roazaacumulată să-i roadă toate zilele anterioare" @iecare mi!care înainte era pentru ei o mică&ictorie" C/nd am terminat fotorafierea !i m-am alăturat ec%ipei, am ales să renunţ la

&arianta ci&ilizată !i am sa&urat, destul de inocentă, restul transportării" C%iar !i 'uliturile!i &/nătăile dob/ndite au fost reduse cu u!urinţă remar(abilă la nimic la semnificati& dectceea ce erauG mici răni care se &or &indeca în cur/nd !i care nu a&eau ne&oie nici dereacţii emoţionale neplăcute ca m/nie, auto-compătimire sau resentiment, nici dean2ietate leată de c/t de multe &or mai fi p/nă la sf/r!itul transportului" in contra,m-am trezit apreciindu-mi corpul e2celent proiectat, care urma să se c/rpească sinur fărăinstrucţiuni sau decizie din partea mea"

ar cur/nd tendinţa mea de emancipare a facut din nou loc tiraniei obi!nuinţei, presiunii ma'ore a condiţionării culturale pe care numai un efort con!tient susţinut îl poate contramanda" Nu am făcut efortul necesar !i ca urmare am ie!it din e2pediţie fără prea mare c/!ti"

>n alt indiciu despre natura umană !i despre muncă a &enit mai t/rziu"ouă familii de indieni locuia într-o colibă cu &edere spre o pla'ă albă superbă, o

laună la poalele unui abrupt lar de st/nci, mai sus de cascadele Caroni !i #repuc%i" >ntată de familie se numea 4epe, iar celălalt Cesar" )ra 4epe cel care spunea po&estea"

Se pare ca Cesar fusese adoptat de &enezueleni c/nd era foarte mic !i a locuitîntr-un oră!el" # fost trimis la !coală, a în&/ţat să scrie !i să citească !i a fost crescut ca

1<



un &enezuelean" C/nd a crescut, a&enit ca !i mulţi alţi bărbaţi din acele ora!e uianeze, în partea superioară a r/ului Caroni să-!i încerce norocul căut/nd diamante" ;ucra cu unrup de &enezueleni c/nd a fost recunoscut de către $undo, !eful indienilor auripan dinzona Auazparu"*Nu ai fost tu luat să cre!ti cu Bose Arande. a întrebat $undo

*#m fost crescut de Bose Arande, a răspuns Cesar, conform po&estirii"*#tunci înseamnă că te-ai întors la poporul tău" )!ti un auripan a spus $undo"upă care, Cesar după ce s-a /ndit o bună &reme, a decis că i-ar fi mai bine să

trăiasca în calitate de indian dec/t de &enezuelean !i a &enit la #repuc%i unde locuia4epe"

imp de cinci ani a locuit Cesar cu familia lui 4epe, s-a căsătorit cu o femeieauripan drauţă !i a de&enit tatăl unei fetiţe" Cum lui Cesar nu-i plăcea să muncească, elcu soţia !i fiica lui m/ncau mancare crescută pe plantaţia lui 4epe" Cesar a fost înc/ntat săconstate că 4epe nu se a!tepta ca să-!i preătească !i el o rădină sau să-l a'ute la muncăîntr-a lui" ;ui 4epe îi plăcea să muncească !i cum lui Cesar nu, aran'amentul con&eneatuturor"

Soţiei lui Cesar îi plăcea să se alăture celorlalte femei !i fete la tăiat !i preătitcassa&a pentru m/ncat, dar tot ce-i plăcea lui Cesar era &/nătoarea de tapiri !i ocazionalalte 'ocuri" upă &reo c/ţi&a ani a dez&oltat o preferinţă pentru pescuit !i adăua prada sala cea a lui 4epe !i a celor doi fii ai lui, care întotdeauna pescuiau cu plăcere !i care i-au%rănit familia la fel de eneros ca !i pe a lor"

C%iar înainte să a'unem, Cesar s-a decis să defri!eze loc pentru o radina a lui !i4epe îl a'uta în fiecare detaliu, de la aleerea locului la tăiat !i ars copacii" ;ui 4epe îi plăcea totul pentru că el !i prietenul lui &orbeau !i lumeau tot timpul"

Cesar, dupa cinci ani de asiurare, nu simţea nici o presiune din partea cui&a sălucreze orice !i era liber sa se bucure de muncă la fel de mult ca !i 4epe sau ca oriceindian"

oată lumea la #repuc%i era bucuroasă, ne-a spus 4epe, pentru că Cesar crescusenemulţumit !i irascibil" :oia să-!i facă rădina lui 6 a r/s 4epe 6 dar el nu !tia ca &reaE;ui 4epe i se parea %ilar ca cine&a să nu !tie că &rea să muncească"

4entru mine, aceste indicii ciudate că noi în ci&ilizaţie lucram cu ni!te concepţii înmod profund re!ite asupra naturii omului, nu mi-au suerat la acel moment nici un principiu eneral asupra subiectului" ar c%iar dacă nu mi-am format o părere despre ce&oiam să !tiu sau măcar o noţiune clară că mă aflam într-o căutare, cel puţin am putut sărecunosc că am ăsit o cărare pe care merita să mer" )ra destul să mă ţină moti&atăurmătorii c/ţi&a ani"

# doua e2pediţie, într-o reiune aflată la !ase săptăm/ni de cele mai îndepărtatelimite ale :enezuelei &orbitoare de spaniolă, a fost condusă de un alt italian, un profesorcare susţinea sus !i tare că fetele n-au ce căuta în 'unlă" >nul din fo!tii mei partenerireu!ise să-mi obţină totu!i o acceptare înciudată !i puteam să-mi urmez drumul cătrelumea de epoca de piatră a indienilor 3e(uana !i Sanema, prote'aţi de lumea e2terioarade către *inpenetrabila pădure tropicală, în bazinul superior al r/ului Caura, l/năraniţa braziliană"

4ersonalităţile puternic indi&iduale ale bărbaţilor, femeilor !i copiilor erau aici !imai e&idente pentru că nu a&useseră niciodată ne&oia să dez&olte acea faţă-oală-pentru-

1



upă puţină reflecţie, îmi &enea reu să ăsesc o modalitate *mai bună de afolosi ocazia căratului apei, cel puţin din punctul de &edere al senzaţiei de bine" acă, pede altă parte, proresul ar fi fost criteriul de e&aluare sau disponibilitatea, &iteza, eficienţasau noutatea, plimbările după apă erau c%iar înapoiate" ar e2perienţa mea leata deinocenţa acestor oameni era de a!a natură că nu a&eam nici o îndoială că dacă le-a! fi

spus să in&enteze o soluţie de a îmbunătăţi drumurile mele la iz&or, ar fi preătit ce&aconducte de bambus sau un scripete ca să mă a'ute să mă descurc pe partea alunecoasăsau mi-ar fi construit o colibă l/nă iz&or" ar ei în!i!i nu a&eau nici un moti& să proreseze, cum nu simţeau nici o ne&oie, nici o presiune din nici o direcţie, să-!isc%imbe stilul"

@aptul că percepeam drept presiune ne&oia de a-mi folosi coordonarea optimă saucă-mi părea rău, din moti&e nedeterminate, de timpul pierdut pentru satisfacerea uneine&oi, era un set arbitrar de &alori pe care cultura lor nu îl împărtă!ea"

+ncă o impresie despre muncă m-a atins mai mult ca !i e2perienţă, dec/t ca !iobser&aţie" #nc%u, !eful satului 3e(uana !i-a făcut un obicei din a mă conduce, de c/teori putea, către comportamente mai fericite" ocmai sc%imbasem o bi'uterie de sticlă pe

!apte trestii de za%ăr !i eram pe cale să în&ăţ o lecţie, pe care urmează să o menţionez mait/rziu, despre o te%nică de comerţ între oameni ale căror bune relaţii sunt mai importantedec/t neocierile lor" Soţia lui #nc%u s-a întros către coliba lor dintr-o zonă izolată dinapropiere iar #nc%u, Sanema 6 care părea să-i fie &alet !i cu mine trebuia să ne întoarcem peste două dealuri în satul din &/rful celui de-al treilea" Cele !apte trestii erau pe păm/ntunde le lăsase soţia" #nc%u l-a ruat pe bra&ul Sanema să ia trei, el însu!i a luat trei peumăr, lăs/nd una pe păm/nt" $ă a!teptam ca bărbaţii să care totul, c/nd #nc%u a arătatcătre trestie !ia a zis *#maade% 6 Tu, am fost pentru moment !ocată de ideea că mi seordona să car ce&a pe o pantă abruptă c/nd erau doi bărbaţi puternici să facă asta darmi-am amintit la timp că mai de&reme sau mai t/rziu #nc%u se do&edea că !tie mai binedespre aproape orice"

#m luat pe umăr trestia, !i cum #nc%u se a!tepta ca eu să conduc am pornit pe prima pantă" 4o&ara lunului drum înapoi, acumulată la sosire !i înreunată de pr/zulacasă la #nc%u !i de timpul petrecut la cultura de sfeclă era acum completată de &estea căa&eam !i de cărat o reutate mare" 4rimii pa!i erau înreunaţi de /ndul încordării pe caream e2perimentat-o întotdeauna pe cărările din 'unla, mai ales urc/nd pe pantă !i cărăndorice obiect care nu-mi lăsa m/inile libere"

ar dintr-o dată toată reutatea suplimentară a dispărut" #nc%u nu mi-a dat nicicel mai &a mesa' că ar trebui să mer mai repede, că prestiiul meu ar a&ea de suferitdacă păstram un ritm confortabil, că eram 'udecată pentru performanţa mea sau că timpul petrecut pe cărare era în &reun fel mai puţin dezirabil dec/t cel de după sosire"

Araba fusese întotdeauna un factor în e2erciţiile similare cu partenerii mei albi, ca!i an2ietatea de a ţine pasul cu bărbaţii, sal&/nd onoarea se2ului frumos, !i presupunereaincontestabilă că ocazia era neplăcută pentru că testa rezistenţa fizică !i determinarea psi%ică" e această dată, atitudinea complet diferită a lui #nc%u !i Sanema a înlăturataceste elemente !i m-a făcut pur !i simplu să mă plimb prin 'unlă cu o trestie de za%ăr peumăr" ;ipsea orice simţ al competiţiei, iar efortul fizic s-a sc%imbat din impunere îndo&adă satisfăcătoare a puterii, în timp ce &oinţa încr/ncenată în faţa martiriului nu-!i maia&ea rostul"

15



#poi s-a mai adăuat o nouă plăcere libertăţii meleG mi-am dat seama că nu căramdoar o tulpină de trestie, ci parte a unei încărcături dusă de o ec%ipă de trei persoane"#uzisem de *spiritul de ec%ipă p/nă c/nd !i-a pierdut orice semnificaţie dec/t cea deteorie la scoală !i în taberele de &ară" 4oziţia fiecăruia era tot timpul în pericol" Indi&idulse simţea tot timpul ameninţat, studiat, 'udecat" reaba efecti&ă de a îndeplini o sarcină în

parteneriat cu un prieten se pierdea într-o încrenătură de competiti&itate senzaţia primordială de plăcere de a-!i sincroniza forţele cu altcine&a nu a&usese !ansa să apară"4e drum eram uimită de &iteza !i u!urinţa cu care umblam" e obicei, scăldată în

transpiraţie !i forţ/ndu-mi limitele, nu m-a! fi mi!cat mai repede" 4oate prindeam uncr/mpei din secretul indienilor în depă!irea bărbaţilor no!tri puternici !i bine-%răniţi înciuda puterii lor musculare în eneral inferioare" +!i economiseau forţele, folosindu-ledoar ca să îndeplinească sarcina, fără să c%eltuiască nimic cu tensiuni corporale"

$i-am amintit de surpriza mea faţă de indienii auripan în prima e2pediţie, c/ndîncărcat fiecare cu aproape JL ( în spate !i trec/nd atenţi un *pod format dintr-unsinru bu!tean înust tăiat de-a latul unui p/r/ia!, unul dintre ei î!i amintea o lumă, seoprea în mi'loc, se întorcea, spunea faza către bărbaţii ce se înrămădeau în urma lui, !i

apoi continua trecerea în timp ce el !i prietenii lui r/deau cu poftă în stilul lor specificmuzical" Nu m-am /ndit deloc că ei nu sufereau ca !i noi în acele condiţii, a!a că &eselialor îmi dădea o impresie ciudată, aproape de nebunie" )ra de fapt foarte potri&it stiluluilor de a spune o lumă în toiul nopţii cand toţi dorm" e!i unii sforăiau tare, toţi setrezeau instantaneu, r/deau !i în c/te&a secunde î!i reluau somnul, sforăitul !i lini!tea" Nuconsiderau ca a fi treaz era mai puţin plăcut dec/t a dormi, !i se trezeau complet, caatunci c/nd o turmă de porci mistreţi a fost auzită de departe de către toţi indieniideodată, de!i erau adormiţi, în timp ce eu, fiind trează !i ascultănd sunetele dinîmpre'urimi, nu am auzit absolut nimic"F Ca ma'oritatea călătorilor, le urmăreamcomportamentul nefamiliar fără să-l înţele !i nu am încercat niciodată să umplu oluldintre e2presia a naturii umane la ei !i la noi"

ar în cea de-a doua e2pediţie, am dez&oltat o plăcere pentru noile idei cerezultau din redesc%iderea subiectelor înc%ise, cum ar fi *4roresul e bun, * multrebuie să facă lei după care să trăiască, *Copilul aparţine părinţilor săi, *di%na e mai plăcută dec/t munca"

)2pediţiile a treia !i a patra, ambele sub conducerea mea, de patru, respecti& denouă luni, m-au dus în aceea!i reiune !i procesul a continuat" Burnalele atestă faptul cădez&ăţarea îmi de&enise a doua natură, dar cu c/t mai lari erau premisele de necontestat pe care cultura mea î!i baza perspecti&a asupra condiţiei umane, cum sunt cea conformcăreia nefericirea este parte la fel de leitimă a e2perienţei ca !i fericirea !i că estenecesară pentru a face fericirea apreciată, sau cea că este mai a&anta'os să fii t/năr dec/tsă fii bătr/n acelea c%iar că mi-au luat un timp îndelunat să le desprind pentruree2aminare"

;a sf/r!itul celei de-a patra e2pediţii, m-am întors la NeD 3or( cu capul plin detot ceea ce &azusem !i cu un punct de &edere a!a de lipsit de presupoziţii, înc/t efectul erade sosire, după o mare rătăcire, la punctul zero" +mi păstram impresiile ca piese disparatede puzzle, prudentă în a le pune laolaltă, obi!nuită să disec orice se asemăna oarecum cuun rup de modele comportamentale, interpretat drept principiu al naturii umane"

Numai c/nd un redactor m-a ruat să scriu un articol, dez&olt/nd o declaraţieMM*$i-ar fi rusine să recunos în faţa indienilor că acolo de unde &in, femeile nu se simt

capabile să-!i înri'ească copiii p/nă nu citesc instrucţiunile scrise de &reun străin într-o carte"

1O



de-a mea citată de *NeD 3or( imes, am început să întorc procesul de destrămare !i, bucată-cu-bucată, să percep ordinea care stătea la baza nu doar a obser&aţiilor mele sud-americane, dar !i a cioburilor oale în care îmi spărsesem e2perienţa de &iaţă ci&ilizată"

otu!i, la acel punct de cotitura eram libera de teorie !i în acela!i timp cum pri&eam în 'ur cu oc%ii despăien'eniţi, am &ăzut pentru prima dată unele distorsiuni în

personalităţile din 'urul meu !i am început să înţele !i unele din forţele distorsionante"upă &reun an, am recunoscut !i oriinile e&oluti&e ale a!teptărilor !i tendinţelor umanecare începeau să e2plice înalta stare de bună-dispoziţie a prietenilor mei sălbatici încomparaţie cu a celor ci&ilizaţi"

+nainte să dez&olt aceste idei într-o carte, am considerat oportun să fac o a cinceae2pediţie, din care m-am întors recent" #m &rut să-i pri&esc din nou pe 3e(uana, de dataasta în lumina noilor idei formate, să &ăd dacă obser&aţiile mele, care pri&ite retrospecti&formau un set de probe, se &erificau !i se confirmau în mod folositor prin studiu direct"

ona pe care o defri!asem în a doua e2pediţie !i o folosisem în a treia !i a patra,de&enise loc pentru o casă misionară !i o staţie meteoroloică, ambele abandonate"3e(uana, în ciuda ac%iziţiilor de cămă!i !i pantaloni de către unii dintre membri, erau

nesc%imbaţi, iar Sanema, de!i redu!i ca număr p/nă la e2tincţie de o epidemie, se ţineautare de modul lor de &iaţă antic !i &erificat"#mbele triburi erau dispuse să muncească sau să ofere bunuri la sc%imb pentru

produse din afară, dar nu să sc%imbe orice parte a părerilor, tradiţiilor sau modului lor de&iaţă" C/te&a împu!cături !i c/te&a lanterne st/rniseră în posesorii lor o dorinţă moderată pentru praf de pu!că, loanţe, obiecte de percuţie !i baterii, dar nu îndea'uns pentru a-iface să e2ecute orice muncă pe care nu le-ar fi plăcut să o facă, nici să continue o sarcinădupă ce aceasta de&enise plicticoasă"

>nele detalii ce-mi scăpaseră obser&aţiei spontane, ca de e2emplu daca erau saunu prezenţi copii în timpul actului se2ual al părinţilor săi, le-am aflat întreb/nd, la fel caaltele, cum ar fi părerea lor despre uni&ers, mitoloie, practici !amanice !i altele, aspecte

rele&ante pentru tipul de cultură care se potri&e!te naturii lor at/t de bine"ar in principal, e2pediţia a cincea mi-a folosit să mă asiur că interpretarea meaasupra comportamentului lor, formată din amintiri despre el, era &erificată de realitate"+ntr-ade&ăr, acţiunile cand&a de neînţeles ale celor două triburi de indieni, pri&ite acum înlumina conceptului continuum, de&eneau nu numai inteliibile, ci de-a dreptul predictibile"

+n căutarea mea pentru e2cepţii care ar fi putut e&idenţia erori ale 'udecăţii mele,am constatat că în mod sistematic *confirmau reula, cum a fost în cazul unui bebelu!care î!i suea deetul, î!i încorda corpul !i ţipa ca un bebelu! modern, dar care nuconstituia nici un mister a&/nd în &edere faptul că fusese luat imediat după na!tere decătre o misionară !i ţinut într-un spital din Caracas timp de opt luni p/nă c/nd i-a fost&indecată boala !i a putut fi înapoiat familiei sale"

r" 8obert Coles, psi%iatru pediatru !i scriitor, solicitat de către o fundaţie săe&alueze ideile mele, mi-a spu că fusese in&itat ca un *e2pert în materie dar că *aceastămaterie, din nefericire, încă nu e2istă !i nici el, nici altcine&a nu putea fi consideratautoritate în materie" Conceptul continuum trebuie e&aluat a!adar după propriile roade, pemăsură ce atine, sau nu, acele simţuri !i facultăţi pe 'umătate înropate în fiecare persoană, aspecte pe care le scoate să le descrie !i sa le rea!eze"

17



Capitolul IC"#C!PTUL C"#TI#UUM

imp de &reo două milioane de ani, în ciuda faptului că era aceea!i specie cu noi,omul a fost un succes" # e&oluat de la stadiul de maimuţă la cel de om, ca !i &/nător-

culeător cu un mod de &iaţă eficient care, dacă ar fi continuat, a&ea să-l ducă p/nă laani&ersarea multor milioane de ani" +n stadiul în care se află, după cum conc%idma'oritatea ecoloi!tilor, c%iar !ansele de supra&ieţuire pentru încă un secol scad pe zi cetrece"

ar în puţinele mii de ani de c/nd s-a abătut de la stilul de &iaţă la care l-a adaptate&oluţia, nu doar că a făcut ra&aii în ordinea naturală a întreii planetei, ci a !i reu!it săfacă proastă reputaţie bunului-simţ înalt dez&oltat care i-a %idat comportamentul de-alunul acestor timpuri" $are parte din el a fost subminat recent, pe măsură ce ultimelerămă!iţe ale competenţei noastre instincti&e sunt scoase acum din rădăcini !i puse sublupa neclară a !tiinţei" in ce în ce mai frec&ent, simţul nostru înnăscut leat de ceea cene e mai bun este scurtcircuitat de suspiciune, în timp ce mintea, care nu a !tiut mare

lucru niciodată despre ne&oile noastre reale, decide ce să facem"e e2emplu, nu este teritorul facultăţii intelectuale să decidă cum ar trebui înri'itun bebelu!" #&eam instincte absolute precise, e2perte în fiecare detaliu al înri'iriicopilului, mult înainte să de&enim orice s-ar fi asemănat cu Homo sapiens" ar amconspirat să zădărnicim această cunoa!tere demult-statornicită at/t de tare că ana'ămcercetători cu normă întreaă să deslu!ească modul în care ar trebui să ne comportăm cucopiii nostri, unii faţă de alţii !i faţă de noi în!ine" Nu e un secret pentru nimeni căe2perţii nu au Tdescoperit încă un mod de &iaţă mulţumitor, dar cu c/t re!esc mai mult,cu at/t mai mult încearcă să plaseze problemele sub influenţa solitară a raţiunii !i să neeceea ce raţiunea nu poate înţelee sau controla"

Suntem acum aproape înenunc%iaţi de către minte simţul nostru înnăscut leat

de ce e bun pentru noi a fost a!a de tare subminat, încă de-a bea de mai suntem con!tienţide funcţionarea sa !i nu mai putem distine impulsul oriinal de unul distorsionat"0i în acela!i timp, cred cu tărie că putem porni de unde suntem, pierduţi !i

%andicapaţi !i încă să ăsim un drum înapoi" $ăcar putem afla direcţia în care ducinteresele noastre cele mai potri&ite !i să nu mai facem eforturi care au toate !ansele să neîndepărteze de cale" 4artea con!tientă a minţii, în calitate de Tconsilier te%nic competentîn războiul altcui&a, c/nd &ede propria eroare, ar trebui să se retraă din ser&iciu, în loc săcontinue înaintarea în teritoriu străin" )2istă, bineînţeles destule sarcini !i pentrucapacitatea noastră de a raţiona fără ca aceasta să uzurpe rolul pe care l-a e2ecutat deat/tea milioane de ani, zona minţii, mult mai competentă !i mai rafinată, numită instinct"aca !i aceste sarcini ar fi con!tiente, ne-ar scoate creierul din funcţiune într-o secundă,

dacă nu !i pentru alt moti&, doar fiindcă mintea con!tientă, prin natura sa, nu poate procesa dec/t o operaţiune la un moment dat, în timp ce incon!tientul poate face oricenumăr de obser&aţii, calcule, sinteze !i operaţii simultan !i corect"

TCorect în acest conte2t este un cu&/nt în!elător" Implică faptul că toţi suntem deacord asupra rezultatelor dorite ale acţiunilor nostre, în timp ce, de fapt, ideile teoreticedespre ceea ce &rem diferă de la om la om" -eea ce inten%ionăm să spunem aici prin

.corect/ este ceea ce este potri"it continuum&ul stră"echi al speciei noastre $n aşa 'el$nc#t se potri"eşte tendin%elor şi aşteptărilor cu care am e"oluat( #!teptările sau

1P



e2pectanţele, în acest sens, sunt înscrise în om la fel de puternic ca propriul model"4lăm/nii lui nu doar au, ci se poate spune că sunt o a!teptare a aerului, oc%ii lui sunt oa!teptare a razelor de lumină dintr-o anumită bandă de lunimi de undă, emise de ceea ceîi este folositor să &adă, la orele la care îi este folositor speciei lui să &adă" >rec%ile luisunt o a!teptare de &ibraţii cauzate de e&enimente care e cel mai probabil să-l intereseze,

inclusi& &ocile altor personae propria &oce fiind o a!teptare de urec%i care să funcţionezesimilar la ceilalţi oameni" ;ista poate fi e2tinsă indefinitG piele !i păr impermeabile,a!teptare a ploii părul din nas, a!teptare a prafului pimentarea pielii, a!teptare asoarelui mecanismul transpiraţiei, a!teptare a căldurii mecanismul de coaulare,a!teptare a accidentelor la suprafaţa corpului un se2, a!teptare a celuilalt mecanismelerefle2e, a!teptare a ne&oii pentru &iteză de reacţie în cazurile de urenţă"

Cum !tiu dinainte forţele ce-l formează, ce urmează să aibă ne&oie omul. Secretuleste e2perienţa" ;anţul e2perienţei care preăte!te omul pentru e2istenţa lui pe păm/ntîncepe cu a&entura primei &ietăţi unicelulare" Ceea ce este e2perimentat, în termeni detemperatură, compoziţia împre'urimilor, nutrienţi disponibili ca să-!i alimentezeacti&itatea, sc%imbările &remii precum !i lo&iturile de alte obiecte sau membrii ai

aceleia!i specii au fost transmise descendenţilor" 4e baza acestor date, transmise prinmi'loace încă în mare parte ascunse !tiinţei, au a&ut loc sc%imbări foarte, foarte incete,sc%imbări care, pe parcursul unei perioade inimainabil de luni, au produs o &arietate deforme care au putut supra&ieţui !i s-au putut reproduce, făc/nd faţă mediului în diferitemoduri"

Cum se înt/mplă întotdeauna c/nd un sistem se di&ersifică !i de&ine mai comple2,adaptat într-un mod mai precis la o &arietate mai mare de condiţii, efectul a fost ostabilitate mai mare" :iaţa însă!i a a'uns să fie mai puţin în pericol de e2tincţie princatastrofe naturale" #poi c%iar !i dacă o întreaă formă de &iaţă era eliminată, răm/neaudestule care să meară mai departe !i c%iar să continue să se complice, di&ersifice,adapteze, stabilizeze")ste o presupunere rezonabil de siură faptul că destule Tprime

forme au fost eliminate înainte ca una să supra&ieţuiască, poate milioane de ani dupăultima, !i să se di&ersifice în timp util ca să e&ite e2tincţia cauzată de &reun e&enimentelemental intolerabil"F

+n acela!i timp, principiul stabilizator era în funcţiune în fiecare formă !i înfiecare parte din fiecare formă, lu/ndu-!i informaţiile din mo!tenirea ei de e2perienţă, dincontactele ei de orice fel !i dot/ndu-!i descendenţii cu moduri din ce în ce mai comple2ede a face faţă în mod eficient acestor e2perienţe" Aşadar, modelul 'iecărui indi"id era o

re'lectare a e0perien%ei pe care se aştepta să o $nt#lnească( )2perienţa pe care o puteasuporta era definită de circumstanţele la care antecesorii săi s-au adaptat"

acă fiinţele în e&oluţie s-au format într-un climat care nu depă!ea 1<L rade @5LUCF pentru mai mult de c/te&a ore !i nici nu scădea mai 'os de J5 apro2 -J5UCF,forma în &iaţă putea să continue la fel, dar nu ar fi putut mai mult dec/t strămo!ii săi să-!imenţină bunăstarea dacă ar fi fost e2pusă la e2cese prelunite la e2tremele zonei sale detoleranţă" 8ezer&ele de urenţă ar fi fost epuizate !i daca u!urarea nu ar &eni cur/nd, arurma moartea, pentru indi&id sau specie" !acă cine"a "rea să cunoască ce $i este potri"itunei specii, are ne"oie să cunoască aşteptările $nnăscute ale acelei specii(

C/t de multe !tim despre a!teptările înnăscute ale omului. 0tim destul de bine ceobţine, ni se spune deseori ce dore!te, sau ce ar trebui să dorească, potri&it sistemuluicurent de &alori" Ceea ce istoria lui e&oluti&ă l-a condiţionat să a!tepte în calitate de ultim

19



reprezentant al linei strămo!e!ti de mo!tenire, este, în mod ironic, unul dintre cele maiîntunecate mistere" $intea a luat conducerea în a decide ce e mai bine !i ţine lasu&eranitatea sa pentru modelele !i pentru presupunerile sale" +n consecinţă, ceea ce eramai demult a!teptarea încrezătoare de tratament adec&at !i de condiţii de mediu esteacum într-at/t de frustrată că o persoană de multe ori se simte norocoasă dacă nu e fără

adăpost sau în dureri" ar c%iar în secunda în care spune *Sunt bine, e2istă în el un simţde pierdere, un dor de ce&a pe care nu-l poate numi, un sentiment de decentrare, că-ilipse!te ce&a" +ntrebat franc, rareori ar nea această stare de fapt"

#!a că pentru a descoperi caracterul precis al e2pectanţelor e&oluate, nu are niciun rost să ne uitam la modelul recent, ci&ilizat"

Să cercetăm alte specii poată fi folositor !i în acela!i timp în!elător" #colo undeni&elul de dez&oltare corespunde, comparaţia cu alte animale poate fi &alabilă, cum estecazul ne&oilor mai &ec%i, mai profunde, mai fundamentale care preced forma noastrăantropoidă, cum ar fi ne&oia să respirăm aer, care a apărut acum multe sute de milioanede ani !i este împărtăţită de multe dintre prietenele noastre animale" ar să studiemoamenii care nu au părăsit continuum-ul comportamentului !i mediului potri&it este în

mod e&ident mai folositor" C%iar dacă reu!im să identificăm unele dintr e2pectanţele caresunt mai puţin e&idente dec/t aerul de respirat, &a răm/ne întotdeauna o mare masă dea!teptări mult mai subtile de definit înainte să putem măcar c%ema un computer să nea'ute să recuperăm o mică parte din cunoa!terea noastră instinctuală despre ele" )ste,a!adar, esenţial să stăm permanent atenţi pentru oportunităţi de reinstaurare a abilităţiinoastre $nnăscute să aleem ce e potri&it" $intea neîndem/natică cu care acum încercămsă o recunoa!tem, poate în continuare să se ocupe cu sarcini care îi sunt mai potri&ite"

)2pectanţele cu care înt/mpinăm &iaţa sunt în mod ine2tricabil leate de tendinţede e2emplu, să suem, să e&ităm rănirea fizică, să ne t/r/im, să merem de-a bu!ilea, săimitămF" 4e măsură ce se îndeplinesc a!tepările în materie de tratament !i circumstanţe,interacţionează în noi seturi de tendinţe, din nou după e2perienţa prin care le-au preătit

strămo!ii" C/nd a!teptarea nu este îndeplinită, tendinţe corecti&e sau compensatorii facefortul de a reinstaura stabilitatea"Continuum uman mai poate fi definit ca !i sec&enţa de e2perienţă care corespunde

a!teptărilor !i tendinţelor speciei umane într-un mediu comparabil cu acela în care acelea!teptări !i tendinţe s-au format" Include comportament potri&it la alte persoane !itratament potri&it din partea lor, persoanele făc/nd parte din acela!i mediu"

Continuum unui indi&id este un între, totu!i face parte din continuum familieisale, care la r/ndul său face parte din cel al clanului, cel al comunităţii !i al speciei, înacela!i fel cum continuum speciei umane face parte din continuum întreii &ieţi" @iecarecontinuum î!i are propriile a!teptări !i tendinţe care emer din precendentul formator, prelun" C%iar !i continuum care include fiecare fiinţă &ie a!teaptă, din e2perienţă, oamă de factori fa&orabili în mediul anoranic"

+n fiecare formă de &iaţă, tendinţa de a e&olua nu este aleatorie, ci î!i continuă propriile interese" Se îndreptă spre mai mare stabilitate 6 aceasta însemn/nd mai maredi&ersitate, comple2itate !i, în consecinţă, adaptabilitate"

Nu este deloc ceea ce noi numin *prores" e fapt, rezisten%a la sc%imbare, delocîn conflict cu tendinţa de e&oluţie, este o forţă indispensabilă pentru a menţine stabil unsistem"

<L



Ce a întrerupt rezistenţa noastră înnăscută la sc%imbare cu &reo c/te&a mii de aniîn urmă putem numai să %icim" Important este să înţeleem semnificaţia e&oluţiei faţăde sc%imbare cea ne-e&oluatăF" )le au scopuri diametral opuse, pentru că ceea cee&oluţia crează în termeni de di&ersitate, din ce în ce mai precis adaptată cerinţelornoastre, sc%imbarea distrue introduc/nd comportamente sau circumstanţe care nu ţin

cont de toată ama de factori implicaţi în a ser&i intereselor noastre celor mai potri&ite"ot ce poate să facă sc%imbarea este să înlocuiască o bucată de comportament bine-interat cu una care nu este" +nlocuie!te ceea ce este comple2 !i adaptat cu ce&a ce estemai simplu !i mai putin adaptat" Ca o consecinţă, sc%imbarea pune o presiune peec%ilibrul tuturor factorilor str/ns corelaţi în/untru !i în afara sistemul"

)&oluţia dă stabilitate sc%imbarea cauzează &ulnerabilitate"ranizaţiile sociale, !i ele, se conformează acestor reuli" cultură e&oluată, un

mod de &iaţă pentru un rup de oameni care î!i îndeplinesc a!teptările lor sociale, poate fioricare dintr-o &arietatate infinită de structuri" Caracteristicile superficiale ale acestorstructuri sunt cele mai &ariabile, principiile de bază &ariază cel mai puţin !i în anumiteaspecte fundamentale e cel mai probabil să fie identice" #r fi rezistente la sc%imbare,

a&/nd în spate o e&oluţie într-o perioadă lună de timp ca orice sistem stabil din natură"#r rezulta, de asemenea, !i aceastaG cu c/t mai puţin interferează mintea cu instinctul înformarea modelelor comportamentale, cu at/t mai puţin riidă ar trebui să fie structura lasuprafaţă despre detalii comportamentale, ritualuri, cerinţe de conformitateF !i cu at/tmai infle2ibilă în miez în atitudinea faţă de sine, atitudinea faţă de drepturile celorlalţi,sensibilitate la semnalele instinctului care fa&orizează supra&ieţuirea, sănătatea, plăcerea,ec%ilibrul tipurilor de acti&ităţi, impulsul de conser&are a speciei, folosirea economicoasăa plantelor !i animalelor din mediu !i a!a mai departeF" +ntr-un cu&/nd cu c/t se bazeazămai mult o cultură pe intelect, cu at/t mai multe constr/neri asupra indi&idului de&innecesare pentru a o menţine"

Nu e2istă diferenţă esenţială între comportamentul instinctual pur, cu e2pectanţele

!i tendinţele sale, !i a!teptarea noastră la fel de instinctuală pentru o cultură potri&ită, unaîn care să ne putem manifesta tendinţele !i îndeplini a!teptările, mai înt/i de tratamentcorect în copilărie, !i treptat pentru un anumit 'el mai fle2ibilF de tratament !icircumstanţe !i pentru o serie de cerinţe la care adaptarea e dispusă, nerăbdătoare !i posibil să aibă loc"

8olul unei culturi în &iaţa umană este la fel de leitim ca !i al limba'ului" #mbeleîncep cu a!teptări !i tendinţe pentru a-ţi definiti&a conţinutul în mediu" Comportamentulsocial al unui copil se dez&oltă printre influenţe a!teptate !i e2emple date lui de cătresocietate" @orţe înnăscute îl împin să facă ceea percepe la partenerii săi umani că sea!teaptă de la el partenerii umani îi fac cunoscut ceea ce a!teaptă, conform culturii lor"+n&ăţarea este un proces de îndeplinire a a!teptărilor pri&ind un anumit tip de informaţii"ipurile cresc într-o ordine finită de comple2itate, la fel ca !i modelele de &orbire"

8idicarea la standardele a!teptărilor nostre, menţinută de către simţul continuumal fiecărui indi&id încura'ată de plăcere ţinute în fr/u printr-o întoarcere naturală pemăsură ce limitele capacităţii sunt atinseF este fundamentul sistemului cultural de bine !irău" 4articularităţile sistemului pot, totu!i, &aria nedefinit c/tă &reme răm/n în cadrul parametrilor esenţiali" )2istă destul spaţiu pentru diferenţe, indi&iduale sau tribale, fără ase încălca aceste limite"

<1



Capitolul 8)I$nceputul %ieţii

+n timpul petrecut în p/ntec, micuţei fiinţe umane încă i se permite să urmeze liniadirectă strămo!ească a stadiilor de dez&oltare, de la &ietăţi unicelulare la amfibii !i la

TKomo sapiens ata de na!tere, fără să i se prea înt/mple e&enimente pentru caree2perienţa strămo!ilor în p/ntec să nu o fi preătit" )ste %rănit, ţinut la cald !i leănatcam la fel cum era un &/nător-culeător în stadiul de embrion" Sunetele pe care le audenu sunt foarte diferite dec/t dacă nu cum&a mama sa locuie!te pe o pistă de zborurisupersonice, mere la discoteci cu mulţi decibeli sau conduce un camion" +i aude bătaiainimii, &ocea, precum !i &ocile altor oameni !i animale" #ude sunetele sistemului eidiesti&, sforăitul, r/sul, c/ntatul, tu!itul !i a!a mai departe !i este netulburat pentru caadaptarea lui le-a luat în considerare timp de milioane de ani, c/t strămo!ii lui au auzitsunete similare, la fel de tari, le fel de bru!te" atorită e2perienţei lor, el a!teaptăsunetele, leănările !i mi!cările bru!te ele fac parte din e2perienţa de care are ne&oie pentru împlinirea dez&oltării sale prenatale"

;a na!tere, bebelu!ul s-a dez&oltat de'a sufficient în celula sa de ma2imăsecuritate pentru a ie!i !i a-!i continua &iaţa în lumea e2terioară, enormă !i mai lipsită deadăpost" 0ocul este absorbit în parte de către mecanisme ca amma-lobulină ridicatădrept protecţie faţă de infecţii, care scade suficient de încet ca nou-născutul să aibă timpsă dez&olte imunitate, parţiala lipsă de &edere, care cedează treptat locul &ederii completemult după ce !ocul na!terii a trecut !i un proram de dez&oltare care se îmbină în multeaspecte ale formării lui, aspecte caG refle2ele, sistemul circulator, auzul, proram seîmpline!te înainte de na!tere !i după aceea, zile, săptăm/ni sau luni la r/nd, inclusi&intrarea în scenă pas-cu-pas a funcţionării părţilor creierului"

;a momentul na!terii efecti& are loc sc%imbarea radicală a condiţiilor de mediudin ud în uscat, temperatura mai scăzută, sunete brusc ne-estompate, intrarea în funcţiune

a abilităţii proprii bebelu!ului de a respire, de a-!i obţine necesarul de o2ien, precum !isc%imbarea poziţiei de la cu capul în 'os la orizontală sau cu capul desupra corpului" ar bebelu!ul nou-născut poate suporta aceasta precum !i toate celelalte senzaţii ale na!teriinaturale cu un calm uimitor"

4ropria lui &oce nu-l surprinde, căci era în capul lui, foarte clară !i nemaiauzită,fiindcă fusese auzită de informatorii din carnea sa, de făuritorii capacităţii sale de a seteme !i de a distine înspăim/ntătorul de normal" C/nd predecesorii săi au dez&oltat o&oce, au dez&oltat !i o reţea de abilităţi stabilizatoare cu rol să-i tempereze a&enturarea înceea ce era atunci continuum-ul speciei lor" 4e măsură ce &ocea e&olua împreună cuîntreaa e&oluţie a speciei de la o formă la alta !i prelua diferite modulaţii pentru a se potri&i oranismului din ce în ce mai e&oluat, s-au dez&oltat mai multe mi'loace pentru a

o ţine în ec%ilibru cu sinele !i cu societatea în care urma să fie folosită" >rec%ile erauacordate la ea, refle2ele erau acordate la ea !i a!teptările bebelu!ului includeau sunetul ei printre Tsurprizele primelor e2perienţe din afara p/ntecelui"

+n primele momente după na!tere, nou-născutul se află într-o stare de con!tienţăcare e toată simţuri nu are capacitate de /ndire, în sens de raţionare, memoriecon!tientă, refle2i&e sau 'udecată" 4oate, dec/t con!ient e mai bine să-i spunem simţitor"#dormit el este con!tient de starea lui de bine, cum&a la fel cum un adult care doarme cucine&a !i este con!tient de prezenţa sau absenţa persoanei" reaz, este mult mai con!tient

<<



de starea lui, dar într-o manieră care la adult s-ar numai subliminală" +n orice stare s-arafla, el este mult mai &ulnerabil la starea lui dec/t adultul, fiindcă el nu are reper precedent cu care să-!i coreleze impresiile"

;ipsa unui simţ al trecerii timpului nu este deloc un deza&anta' pentru un bebelu!aflat în burtică sau în braţe el pur !i simplu se simte bine, dar pentru un nou-născut care

nu se află în braţe, neputinţa de a diminua orice parte a suferinţei lui prin speranţă carese bazează pe un simţ al timpuluiF este, poate, cel mai crud aspect al c%inului" #!adar, pl/nsul lui, nu poate nici măcar conţine speranţă, de!i acţionează ca un semnal care cerealinare" $ai t/rziu, c/nd săptăm/nile !i lunile au trecut, !i ni&elul de înţeleere al bebelu!ului cre!te, speranţa începe să se simtă &a, iar pl/nsul de&ine un act asociat cu unrezultat, fie neati&, fie poziti&" ar lunile ore de a!teptare sunt prea puţin îmbunătăţitede apariţia simţului timpului" ;ipsa e2perienţei anterioare face timpul să pară incredibilde lun pentru un bebelu! aflat în stare de dorinţă"

C%iar ani mai t/rziu, la &/rsta de cinci ani, promisiunea unei biciclete pentruTCrăciunul &iitor, făcută în auust, este cam la fel de satisfăcătoare ca nici o promisiune";a &/rsta de zece ani, timpul s-a condensat în lumina e2perienţei într-at/t înc/t un copil

poate a!tepta o zi mai mult sau mai puţin confortabil pentru unele lucruri, o săptăm/nă pentru altele !i o lună pentru ce&a special, dar un an este încă fără sens dacă &ine &orbade a domoli dorinţa, iar realitatea prezentă are încă o perioadă calitatea de absolut, care&a ceda numai după încă un !ir lun de e2perienţe, unui simţ al relati&ităţii e&enimentelor pe scala timpului cui&a !i în sistemul lui de &alori" oar la &/rsta de patruzeci saucincizeci de ani au ma'oritatea oamenilor măcar o perspecti&ă asupra raportului unei zilesau luni la durata unei &ieţi !i numai unii uru sau octoenari au capacitatea să înţeleaărelati&itatea momentelor sau &ieţilor la eternitate realiz/nd complet irele&anţaconceptului arbitrar al timpuluiF"

Nou-născutul ca !i uruF trăie!te în eternul #cum bebelu!ul în braţe ca !i uruFse află într-o stare de fericire binecu&/ntată bebelu!ul care nu e în braţe are o stare de

dorinţă, de t/n'ire în pustiul unui uni&ers ol" #!teptările lui sunt amestecate cuactualitatea, iar a!teptările lui înnăscute, ancestrale sunt acoperite nu sc%imbate sauînlocuiteF de către acelea bazate pe propria lui e2perienţă" $ăsura în care aceste douăseturi de a!teptări diferă determină distanţa care îl &a separa de starea lui potenţialăînnăscută de bine"

Cele două seturi de a!teptări nu sunt deloc similare" Cele e&oluate sunt de naturacertitudinii p/nă c/nd sunt trădate, c/tă &reme cele în&ăţate care deri&ă din ele aucaracterul neati& al deziluziei !i se manifestă prin îndoială, suspiciune, frică de a nu firănit prin noi e2perienţe sau, cel mai ire&ersibil, prin resemnare"

oate aceste răspunsuri sunt protectori acti&i ai continuum-ului" ar resemnareaca rezultat al deznăde'dii totale are rol de a amorţi a!teptările oriinale p/nă c/nd se &orăsi condiţii în care a!teptările sa fie urmate si de împlinire"

;iniile de dez&oltare în%eaţă în punctul în care cerinţele particulare de e2perienţănu mai sunt îndeplinite" >nele direcţii sunt oprite în prima copilărie în timp ce alteleurmează să fie sabotate un pic mai t/rziu în copilărie sau c%iar continuă sa se dez&olte în&iaţa adultă a!a cum au fost formate prin e&oluţie să o facă" #specte ale facultăţiloremoţionale, intelectuale !i fizice pot coe2ista, dar la ni&ele lar distanţate în indi&iziidepri&aţi" oate liniile de dez&oltare, blocate sau maturizate, continuă să funcţioneze cumsunt, fiecare a!tept/nd e2perienţa necesară împlinirii ne&oii sale, incapabilă să meară

<



mai departe cu orice altce&a" Starea de bine depinde foarte mult de 'elul în care estelimitată funcţionarea !i în ce aspect"

;a na!tere, a!adar, apar !ocuri care nu !oc%ează sau pentru că sunt a!teptate !i lis-ar simţi lipsaF sau pentru că nu se înt/mplă toate deodată" Na!terea nu poate fi pri&ităcorect drept sf/r!itul unei linii de producţie al bebelu!ului, pentru că unele parţi sunt

finisate încă din burtică, în timp ce altele nu &or fi operaţionale dec/t mult mai t/rziu"upă !irul de a!teptări împlinite în burtică, nou-născutul se a!teaptă, sau, mai bine zis,este siur că !i următoarele cerinţe &or fi îndeplinite"

Ce urmează. imp de zeci de milioane de eneraţii, ceea ce urmează estetransferul dintr-un mediu pe de-a-ntreul &iu înăuntrul corpului mamei într-unul parţial&iu, din afara lui" e!i corpul ei a-toate-dătător este acolo, !i de c/nd cu eliberaream/inilor de catre mersul &erticalF braţele ei la fel, e2istă destul de multă lipsă de &iaţă,c%iar prin aerul străin care-i încon'uroară trupul" ar !i pentru asta este preătit locul săuîn braţe este cel a!teptat, cunoscut celui mai profund simţ al sau drept al lui, !i ceea cee2perimentează c/tă &reme este în braţe este acceptabil pentru continuum său, îiîndepline!te ne&oile curente !i contribuie în cel mai potri&it mod dez&oltării sale"

in nou, ni&elul sau de con!tienţă este foarte diferit de ceea ce &a de&eni" )l nu poate interpreta impresiile sale asupra lucrurilor" ri sunt in reulă ori nu sunt" Cerinţelesunt strict la acest ni&el" upă cum am &ăzut, nu poate spera, dacă acum nu se simteconfortabil, că se &a simţi mai t/rziu" Nu poate concepe, c/nd mama pleacă, ideea căT&ine mama înapoi lumea s-a stricat brusc, circumstanţele sunt intolerabile" +!i aude !iî!i acceptă pl/nsul, dar de!i mama lui îi cunoa!te sunetul !i semnificaţia din timpuristră&ec%i, la fel ca orice copil sau adult care îl aude, el nu-i întelee semnificaţia" )l doar!tie că este o acţiune poziti&ă înspre a îndrepta lucrurile" ar dacă este lăsat să pl/nă prea mult, dacă răspunsul pe care ar trebui să-l obţină nu apare, acea senzaţia pleacă !i ea,lăs/nd în loc un ol total, fără timp !i speranţă" C/nd mama &ine totu!i la el, pur !i simpluse simte bine, el nu este con!tient că a fost plecată, nici nu-!i aminte!te că a plans" )ste

conectat din nou la linia &ieţii sale, iar mediul său îi îndepline!te a!teptările" C/nd esteabandonat, lăsat în afara continuum său de e2perienţe, nimic nu este acceptabil !i nimicnu este acceptat" orinţa este tot ce e2istă, nu e2istă nimic de folosit, nimic pe care săcrească, să îndeplinească ne&oia de e2perienţă, fiindcă e2perienţele trebuie să fie celea!teptate !i nimic din e2perienţa strămo!ilor care l-au format, nu l-a preătit să fie lăsatsinur, adormit sau treaz, cu at/t mai puţin să fie lăsat sinur să pl/nă"

Senzaţia potri&ită unui nou-născut purtat în braţe este aceea de a fi în ordine, înarmonie, de bine esenţial" Sinura identitate poziti&ă pe care o poate cunoa!te, fiindanimalul care este, se bazează pe premiza că este în reulă, bun !i bine&enit" @ără aceastăcon&inere, o fiinţă umană de orice &/rstă este sc%ilodită de o lipsă de încredere, lipsaunui sens deplin al sinelui, lipsă de spontaneitate !i de %ar" oţi bebelu!ii sunt buni, darnu o pot !ti ei în!i!i dec/t prin refle2ie, dec/t prin felul în care sunt trataţi" Nu e2istă nicio altă cale &iabilă pentru o fiinţă umană să se perceapă pe sine toate celelalte senzaţiisunt inutilizabile c/nd &ine &orba despre punerea bazelor stării de bine" 1inele este

senza%ia de bază despre sine potri"ită indi"izilor din specia noastră( Comportamentulnecorelat cu un simţ propriu de bine, de armonie esenţială nu este comportamentul pentrucare am e&oluat !i, nu numai că &a pierde milioane de ani de perfecţionare, dar nu se potri&e!te nici unei relaţii din cadrul fiinţei sau din afara ei" @ără un simţ al binelui propriu, indi&idul nu !tie nici c/t de mult să ceară în termeni de confort, siuraţă, a'utor,

<J



companie, iubire, prietenie, bunuri, plăcere sau bucurie" persoană fără acest simţ, simteadeseori că e2istă un loc ol acolo unde ar trebui să fie ea însă!i"

$ulte &ieţi sunt irosite nici mai mult nici mai puţin dec/t pentru căutarea unuiindiciu ca omul e2istă" 0oferi de raliu, căţărători pe munte, eroi de război !i alti întrăzneţicare flirtează cu moartea în mod predilect încearcă de cele mai multe ori să simtă,

apropiindu-se c/t pot de mult de contrariu, că sunt, de fapt, în &iaţă" ar zuduireainstinctul de auto-conser&are poate scoate doar &a si temporar la suprafaţă curentulconstant !i cald al doritului sens al sinelui"

#tracti&itatea bebelu!ilor !i a copiilor este în mod necesar o forţă puternică fărăea nu ar a&ea a&anta'ul necesar să compenseze întreaa serie de deza&anta'e ca fiind mic,slab, încet, fără apărare, fără e2perienţă !i indi&id dependent printre cei mari" #tracţia lore2clude ne&oia de a concura si obţine pentru ei asistenţa de care au ne&oie"

8olul maternal, sinurul rol rele&ant pentru un bebelu! în primele luni de &iaţă,este preluat în mod instincti& de taţi, alţi copii sau oricine are de-a face cu bebelu!ul,c%iar !i pentru un moment" Nu este deloc sarcina unui bebelu! să facă distincţia între se2e!i rupe de &/rstă"

;ipsa de rele&ană a caracteristicilor masculine sau feminine pentru rolul maternalsau paternal a fost demonstrată e2perimental într-o clinică psi%iatrică din @ranţa, undemedici femei au luat rolul de tată pentru pacienţi de-ai lor, în timp ce infirmieri bărbaţi,cu te%nicile si abilităţile lor de înri'ire zilnică a pacienţilor, luau într-un mod la fel desatisfăcător fiura mamei" #cesta este tipul de probeme pe care intelectul le descoperă brusc, după ce omul a acţionat instincti& în &irtutea lor timp de milioane de ani"F

eci e2istă un sinur tip de relaţie porti&it unui nou-născut !i fiecare dintre noiare înăuntru un între set de răspunsuri adec&at semnalelor lui" $ai posedăm, fiecare bărbat, femeie, fată !i băiat, o cunoa!tere minuţios detaliată despre te%nici de înri'ire a bebelu!ului, în ciuda faptului că recent, prin care înţele nu mai mult de c/te&a mii deani, am permis intelectului să-!i încerce capriciile nesiure asupra acestei probleme de

ma2imă importanţă !i am călcat peste abilitătea tipărită în noi în a!a măsură că propria eie2istenţă este acum uitată")ste o practică standard în ţările *dez&oltate să cumperi o carte despre înri'irea

bebelu!ului în momentul în care noua persoană este a!teptată" 4oate fi moda &remii sălase copilul să pl/nă p/nă i se rupe inima, p/nă cedează, p/nă amorţe!te !i de&ine *copilcuminte sau să fie luat c/nd mama are c%ef !i nu are altce&a de făcut pe moment sau,după un alt curent recent de /ndire, să lase copilul într-un &acum emoţional, neatins cue2cepţia aspectelor strict necesare !i apoi a nu arăta nici o e2presie facială, nici plăcere,nici z/mbet, nici admiraţie, doar o pri&ire oală" ricare ar fi, proaspetele mame citesc !iascultă, neîncrezătoare în abilităţile lor înnăscute, neîncrezătoare în *moti&ele bebelu!ului de a da încă semnalele absolut clare" ebelu!ii au de&enit, bineînţeles,du!manii care trebuie în&in!i de către mame" 4l/nsul trebuie inorat pentru a-i arăta bebelu!ului cine-i !eful !i o premiză de bază a relaţiei este că trebuie făcut orice efort pentru a forţa bebelu!ul să se conformeze dorinţelor mamei" Se arată lipsă de plăcere,dezaprobare sau retraerea draostei de c/te ori comportamentul bebelu!ului dă *delucru, *pierde timpul sau este în &reun alt fel considerat necon&enabil" Ideea este că aîndeplini dorinţele unui bebelu! îl &a *răsfăţa, iar acţion/nd împotri&a lor &a folosi ladresarea lui, la adaptarea lui la societate" +n realitate, se obţine e2act efectul opus înfiecare caz"

<5



4erioada imediat următoare na!terii este cea mai impresionantă perioadă petrecutăîn afara corpului mamei" Ceea ce înt/lne!te bebelu!ul este ceea ce înţelee el drept natura&ieţii" @iecare impresie ulterioară poate doar confirma, într-o măsură mai mare sau maimică, prima impresie, făcută c/nd nu a&ea deloc informaţii despre lumea e2terioară"#!teptările lui sunt cele mai infle2ibile pe care le &a a&ea &reodată" Sc%imbarea din

ospitalitatea totală a uterului este enormă, dar, după cum am&ăzut, a &enit preătit pentrumarea spăritură din uter la locul său în braţe" 4entru ce nu a &enit preătit este o săritură !i mai mare în orice fel, cu at/t mai

puţin pentru una într-un nimic, non-&iaţă, un co!uleţ cu te2tile sau un pătuţ de plastic fărămi!care, sunet, miros sau senzaţie de &iaţă" 8uptura &iolentă din continuum mamă-copil,at/t de puternic conturată în timpul fazelor petrecute în uter, e de înţeles că se lasă cudepresie la mamă, precum !i cu aonie la bebelu!"

@iecare terminaţie ner&oasă de sub pielea lui proaspăt e2pusă t/n'e!te dupăîmbrăţi!area a!teptată, întreaa lui fiinţă, specificul a tot ceea ce este el, conduce spre a fi purtat în braţe" imp de milioane de ani puii de om au fost ţinuţi aproape de coprulmamei lor încă din momentul na!terii" >nii bebelu!i din ultimele sute de ani se poate să fi

fost pri&aţi de această e2perienţă de ma2imă importanţă, dar acest fapt nu a diminuatdeloc a!teptarea fiecărui nou-născut că el &a a'une la locul lui de drept" Cand predecesorii no!tri umblau în patru labe !i a&eau blană de care să se aaţe, bebelu!ii erauaceia care păstrau leătura mamă-copil neîntreruptă" Supra&ieţuirea lor depindea de asta"4e măsură ce am de&enit sp/ni !i ne-am ridicat în două picioare, eliber/nd m/inilemamei, i-a re&enit ei sarcina de a-i menţine aproape" @aptul că recent, în unele locuri dinlume, a considerat responsabilitatea ei de a menţine contactul drept opţională, nu sc%imbănici în cea mai mică măsură ne&oia imperioasă a bebelu!ului de a fi purtat, am putea zicec%iar de a fi conţinut"

)a însă!i se pri&ează de o parte preţioasă a propriei e2perienţe a!teptate de &iaţă,e2perienţă care, sa&urată, ar încura'a-o să continue se comporte în modul cel mai

satisfăcător pentru ea însă!i !i pentru bebelu!ul ei" Ni&elul de con!tienţă al unui bebelu! se modifică enorm în timpul fazei în braţe";a început, se aseamănă mai mult animalelor dec/t adultului uman" 4as cu pas, pe măsurăce i se dez&oltă sistemul ner&os central, de&ine mai apropiat lui Homo sapiens")2perienţa nu îl impresionează doar în diferită măsură, dar !i în moduri complet diferite pe măsură ce abilităţile lui cresc ca număr !i ca acurateţe" 4rimele componente formateale alcătuirii psi%o-bioloice ale unui copil au rolul cel mai formator asupra ceea ce &a fiîntreaa lui &iaţă" Ceea ce simte înainte de a /ndi determină într-o mare măsură ce &a/ndi, c/nd /ndirea de&ine posibilă"

acă se simte în siuranţă, dorit, !i *acasă în mi'locul acti&ităţii înainte de a putea /ndi, părerea lui asupra e2perienţelor de mai t/rziu &a diferi mult de a unui copilcare se simte nedorit, care nu e stimulat de e2perienţe fiindcă-i lipsesc, !i care esteobi!nuit să trăiască într-o stare de dorinţă, c%iar daca e2perienţele ulterioare aleam/ndurora &or fi identice"

;a început, copilul doar obser&ă el nu poate 'udeca" )l de&ine familiar cu mediulsău prin asociere" C%iar la început, printre primele mesa'e postnatale aduse de cătresimţuri e2istă un absolut, o impresie necalificată a stării lucrurilor, necorelată dec/t cua!teptările interioare ale copilului !i bineînţeles, lipsită de orice relati&itate temporală"acă nu ar fi funcţionat a!a continuum, !ocul e&enimentelor neobi!nuite ar fi pentru noul

<O



oranism intolerabil" Ce se remarcă, la începutul capacităţii lui de a acorda atenţiee&enimentelor din afara lui, este diferenţa dintre ceea ce simte !i aspectele cu care seaseamănă aceste senzaţii, aspecte înt/lnite în e2perienţa lui anterioară" +n&ăţarea lumii prin asociere înseamnă că preia ca între tot ce n-a cunoscut înainte, fără să *obser&enimic" Se obser&ă doar e2perienţele similare, dar puţin diferite de cele anterioare, a!a

înc/t lumea este cunoscută la început în mare, !i apoi în detaliu din ce în ce mai fin"+n acest sens, Homo sapiens este unic princtre animale" #!teptarea lui este săăsească un mediu potri&it, să-l cunoască din ce în ce mai bine !i să acţioneze asupra luicu eficienţă cresc/ndă" #lte primate se adaptează, în rade diferite, la unele circumstanţe pe măsură ce le înt/lnesc, dar animalele sunt, în principal făcute e&oluateF să secomporte după modele înnăscute"

>n pui de furnicar uria! pe care l-am primit la &/rsta de patru zile a crescut fericitîn societatea umană !i clar ne &edea drept furnicari !i se a!tepta să ne comportăm adec&at,ţopăind !i scotocind după felul tradiţional al furnicarilor" espre mine, în calitate demamă, se a!tepta să menţin permanent comuniarea cu el, dar la distanţe din ce în ce maimari pe măsură ce de&enea mai încrezător să-l port în braţe la început, apoi să-i permit să

mă îmbrăţi!eze de c/te ori o cerea dispoziţia, să-mi lină deetele de la picioare destul dedes, să-i ţin companie c/nd m/nca !i să &in c/nd mă c%ema după ce am rătăcit în afararazei mirosului lui" ar pri&ea caii !i c/inii drept du!mani de altă natură dec/t specia lui"

maimuţă l/noasă, pe care am crescut-o de asemenea din copilărie, din contra, părea că se &ede pe sine ca o persoană" rata c/inii, c%iar !i pe cei mari, cucondescendenţă !i era cunoscută că-!i lua !i ea scaun în cadrul unei asistenţe a!ezate întimp ce c/inii, intriaţi de comportamentul ei imperios de!i ar fi fuărit o pisică de douăori mărimea eiF, se întindeau credincio!i la picioarele ei" # în&ăţat manierele politicoasela masă !i, după ce a studiat &reun an, a în&ăţat să desc%idă u!a căţăr/ndu-se pe ea,în&/rtind de m/ner în sens contrar acelor de ceasornic !i tră/nd în acela!i timp"

iparul ei comportamental includea o mai mare doză de adaptabilitate, de

e2pectanţă de a în&ăţa din proprie e2perienţă dec/t cel al furnicarului, al căruicomportament era în întreime predefinit de mecanisme înnăscute"mul, mult mai adaptabil propriei sale e2perienţe, poate suporta &ariaţii de mediu

care ar elimina o specie mai puţin inenioasă" C/nd înt/ne!te o problemă, alee dintr-oamă lară de reacţii" maimuţă are o pla'ă relati& înustă de răspunsuri posibile la unstimul un furnicar nu are deloc de ales, fiind, în consecinţă infailibil, în forma sa" maimuţă poate face puţine re!eli, din punctul de &edere al continuum-ului, dar omul adob/ndit o mare &ulnerabilitate cu marea sa capacitate de a alee"

ar, odată cu lărirea opţiunii comportamentale a omului, cu cre!terea posibilităţii de eroare, a e&oluat !i simţul său continuum care îl a'ută să aleaă adec&at,a!a înc/t fiind dat felul de e2perienţă necesar dez&oltării sale !i tipul de mediu în care săse desfă!oare, aleerea să poate fi la fel de infailibilă ca a furnicarului"

4uii de om crescuţi de animale au do&edit, în mod !i mai rele&ant, importanţamediului adec&at în atinerea e2pectanţelor e&oluate ale unei specii"

in multele cazuri înreistrate, poate cel mai bine documentat este cel al #malei!i al surorii ei, Vamala, care au fost înri'ite de foarte mici de către lupi în 'unla dinIndia" C/nd au fost ăsite, au fost duse la un orfelinat, iar un 8e&erend !i o doamnă Sin%au încercat să le educe potri&it societăţii umane" $a'oritatea eforturilor familiei Sin% aurezultat în eroare sau succes foarte slab" @etele erau nefericite !i stăteau pe 'os oale, într-

<7



o poziţie specifică lupilor, în colţul camerei lor" e&eneau acti&e noaptea !i urlau săatraă atenţia &ec%ii lor %aite de lupi" upă mult antrenament, Vamala a în&ăţat sămeară în două picioare, dar nu putea alera dec/t în patru labe" #u refuzat o &reme să poarte %aine sau să măn/nce m/ncare ătită, m/ncau doar carne crudă !i le!uri" Vamala aîn&ăţat cincizeci de cu&inte înainte de a muri la &/rsta de !aptesprezece ani" :/rsta ei

mentală la acel moment era estimată la trei ani !i 'umătate după standardele umane"#biltatea de a se adapta la condiţii nepotri&ite speciei lor, la copiii crescuţi printreanimale este multe mai mare dec/t abilitatea animalelor de a se adapta la stilul omenesc"ar moartea timpurile a ma'orităţii acestor copii, suferinţa trăită după capturare !iincapacitatea lor de a suprapune cultura umană deasupra modului de &iaţă al animalelordez&oltat !i inprimat arată în ce măsură profundă, cultura, odată în&ăţată, de&ine parte anaturii indi&idului uman" Aşteptarea de a 'ace parte dintr&o cultură este produs al

e"olu%iei noastre şi cutumele la care se re'eră aşteptările, odată asimilate, se inte+reazădrept componente ale personalită%ii noastre, la 'el ca şi directi"ele $nnăscute ale altor

specii( Copiii din sălbăticie, a!adar, fiind oameni !i supu!i influenţei propriei lore2perienţe mai mult dec/t un animal, !i-au culti&at într-o a!a măsură cultura acelor

animale că au arătat un stres mult mai mare la sc%imbarea condiţiilor, dec/t ar fi arătat unanimal, întăriţi mai puternic dec/t sunt animalele de către modelele lor comportamentaleînnăscute neinfluenţabileF(

@aptul că &/rsta mentală a Vamalei era a!a de mică este un factor nerele&ant, pri&it sinur, dar pri&it din perspecti&a continuum unei creaturi născute om !i crescutelup, poate reprezenta foarte bine folosirea optimă a minţii în condiţii date" Celelaltecapacităţi erau înmulţite, ailitatea ei era mărită de patru ori, mirosul său simţea mirosulcărnii de la PL HarziW7mF, &ederea de noapte, &iteza, adaptabilitatea la sc%imbări detemperatură" Budecata sa la &/nătoare !i simţul direcţiei trebuie să fi fost !i elee2traordinare, de &reme ce au a'utat-o să supra&ieţuiască în calitate de lup" 4er total,continuum i-a folosit destul de bine" # dez&oltat din potenţial, tot ce a&ea ne&oie pentru

modul ei de &iaţă" Că nu-!i putea desface dez&oltarea !i să o înlocuiască cu una completnouă este nesemnificati& nu e2istă nici un moti& pentru care o creatură să aibă ne&oie deadaptabilitate la o a!a e2ienţă improbabilă" Nici de la un adult nu se a!teaptă să seadapteze cu succes &ieţii de animal, odată ce comportamentul lui este de'a condiţionatsocietăţii umane"

e la început, în&ăţarea este selecti&ă este corelată întotdeauna cu ceea secunoa!te în mod subiecti& despre &iaţa care urmează să fie dusă" 4rocesul asociati&asiură aceste aspect" Ca un radio, relat să recepteze doar anumite lunimi de undă,dintr-un receptor capabil să recepteze o amă mult mai lară de lunimi de undă, a!a !ireceptorul psi%o-bioloic începe cu un &ast potenţial !i este relat cur/nd pe amanecesară" anda optimă de &edere pentru ma'oritatea stilurilor de &iaţă umană estelimitată la lumina zilei !i o anumită măsură de &edere de noapte !i la spectrul culorilordintre ro!u !i &iolet" #cele lucruri care sunt prea mici sau prea departe sunt eliminate din percepţia noastră !i, c%iar dintre lucrurile din raza noastră &izuale, numai unele sunt&ăzute clar" C/nd se apropie ce&a sau cine&a care ne interesează, &ederea periferică scade proresi& pănă c/nd obiectul este suficient de aproape" istanţa medie este lăsată în afarafocusului !i atenţia este direcţionată mai eficient asupra obiectului apropiat, ca să-l poatăstudia mai bine, fără să fie distrasă" acă totul în 'urul obiectului ar răm/ne la fel de clare&idenţiat, po&ara asupra simţurilor ar fi mult prea mare !i ar încurca creierul, care

<P



trebuie sa-!i direcţioneze atenţia asupra obiectului sinular sau asupra unui aspect alacelui obiect, pentru eficienţă ma2imă" 4otri&it culturii, amele sunt selectate pentru&ederea indi&izilor, bineînţeles, în limitele naturii sale e&oluate"

espre copii crescuţi de lupi se spune că au o e2celentă &edere de noapte" Indienii3e(uana pot distine forma unei păsări în umbra unei părţi de 'unlă unde unul dintre noi

nu &ede dec/t frunze c%iar !i după ce ni s-a arătat localizarea ei" )i pot &edea un pe!te înspuma apelor în&olburate ale unui p/r/u rapid, pe!te iară!i in&izibil celor mai concentrateîncercări ale oc%ilor no!tri"

#uzul este, !i el selecti& 6 limitat la ceea ce cultura noastră ne transmite dreptrele&ant, elimin/nd restul semnalelor" $ecanismul în sine este capabil să audă mult maimult dec/t auzim noi" oţi indienii sud-americani pe care i-am cunoscut, obi!nuiţi săasculte !i pericolele !i să se apropie prin 'unlă complet ascun!i p/nă la c/ţi&a metri, potauzi apropierea unei bărci cu motor sau a unui a&ion mult înaintea oricărui dintre noi"

Aama se potri&e!te ne&oilor lor" #le noastre se potri&esc ne&oilor noastre,înlătur/nd tot ce pentru &iaţa noastră ar fi cel mai adesea doar sunet fără sens" Nu e2istănimic în cultura noastră care să nu facă să ne deran'eze, de e2emplu, să fim treziţi de

sunetul unui mormăit de la <LL Harzi 1P<mF"4entru a prote'a mintea de a fi inundată de senzaţii neprocesate, sistemul ner&os însine ser&e!te drept editor" #tenţia la sunete poate fi conectată sau deconectată, nu după&oinţă, ci potri&it condiţionării mecanismului de editare" >nele sunete audibile, de!iaparatul de auzit nu este niciodata oprit, răm/nd subliminale din fraedă pruncie p/nă lamoarte" demonstraţie clasică folosită de %ipnotizatorii de scenă este aceea în care unuisubiect i se comandă să asculte ceea ce se !opte!te la o distanţă aparent imposibil dedepă!it cu auzul" Kipnotizatorul substituie selecţia sa amei normale de auz a subiectului")l reu!e!te să dea iluzia ca a mărit capacitatea urec%ii, pe c/nd, de fapt, a suspendateditarea sunetelor de la marinea nefolosită a amei normale a urec%ii"

4uteri numite supranaturale sau maice sunt adeseori acelea neselectate de

sistemul nostru ner&os în &irtutea simţului continuumF drept potri&ite amei noastre deabilităţi" 4ot fi culti&ate prin disciplină care depă!e!te procesul normal de eliminare sau pot apărea în cazuri de necesitate e2cepţională ca în cazul unui băiat al cărui frate a fost prins sub un copac" +nrozit, a ridicat copacul de pe corpul fratelui său, înainte de amere să ceară a'utor" S-a constatat mai t/rziu că o duzină de oameni erau necesari ca sămi!te copacul pe care băiatul, într-o stare emoţională e2cepţională, l-a ridicat sinur"4o&e!ti de enul ăsta sunt multe" 4uterile descrise sunt eliberat doar pentru circumstanţespeciale"

)2cepţii interesante la această reulă sunt persoanele al căror mecanism de editarea fost stricat în &reun fel, fie temporar, fie permanent, !i au de&enit clar&ăzătoare" Nu pretind să !tiu cum funcţionează aceasta, dar unii c%iar pot &edea prin păm/nt apa saumetalele" #lţii pot &edea aurele oamenilor" 4eter Kur(os, un clar&ăzător, a a'uns a!a dupăo lo&itură la cap, obţinută căz/nd de pe o scară" ouă prietene de-ale mele mi-au spus însecret de înrozitoarea lor capacitate de a &edea în &iitor atunci c/nd se apropiau decăderi ner&oase" 4o&e!tile au fost spuse separat !i cele două fete nu se cuno!teau între ele,dar în ambele cazuri au fost internate în spital la c/te&a zile după episoadele declar&edere, episoade care nu au mai re&enit" @aptul că limitele normale ale percepţieiumane sunt depă!ite, are loc de obicei c/nd emoţiile sunt duse la e2trem" +n accidente,c/nd &ictima se confruntă fără a&ertisment cu iminenţa propriei morţi, fără ca simţul lui

<9



continuum să aibă ocazia să-l preătească pentru aceasta, el apelează în neputinţa luicătre propria mamă sau către persoana care reprezintă fiura maternă în sentimentelesale" $ama, sau fiura maternă, prime!te suficient de frec&ent mesa'ul, indiferent dedistanţă" Situaţia apare suficient de des ca fiecare dintre noi să fi cunoscut sau auzit de eanoi în!ine"

4remoniţia funcţionează in&ers un e&eniment imposibil de !tiut care comportăconsecinţe ra&e răzbate p/nă în con!tiinţa cui&a relati& calm, fie în &is fie în stare de&e%e" 8elati& multă premoniţie răm/ne nesemnalată !i, datorită interdicţiilor de a credeîn *a!a ce&a, este deseori nerecunoscută" declaraţie &aă de enul *a&eam senzaţia cănu trebuia să &in este de obicei sinura recunoa!tere a unei premoniţii care a fostsurmontată de alte presiuni"

Cum pot fi percepunte e&enimentele care aparent încă nu au a&ut loc 6 în ce fele2istă înainte de a se înt/mpla 6 nu am idee" ar e&enimentele trecute !i prezentecunoscute fără a'utorul simţurilor sunt, din punct de &edere mecanic, la fel de misterioase"0i multe alte mi'loace de comunicare, cum ar fi semnalele date de substanţe c%imicedescoperite recent care determină comportamente specifice la animale, precum !i

dătătorii direcţiei precise printre păsările miratoare, toate acestea sunt, de asemenea, peste puterea noastră de înţeleere"$intea con!tientă nu este ceea ce-i pare ei însă!i a fi, nici nu are acces la secretele

proramelor continuum-ului pe care a e&oluat să-l ser&escă" A 'ace din intelect un

'unc%ionar competent $n loc de un director incompetent trebuie să 'ie un %el ma*or al

teoriei continuum( @olosită corect, mintea poate fi un mi'loc nepreţuit" +n perceperea,clasificarea !i înţeleerea relaţiilor !i caracteristicilor animalelor, plantelor, mineralelor !ie&enimentelor pe care la înt/mpină, intelectul uman poate face, stoca !i transmite unulaltuia &aste cantintăţi de informaţie care fac mediul folositor într-un mod mult maiinclusi& !i mai fel2ibil dec/t orice alt animal" #ceasta reduce &ulnerabilitatea omului la&icisitudinile mediului" #re mai multe alternati&e &iabile în comportamentul său faţă de

elementele din 'urul său !i este, în consecinţă, mult mai stabil pe poziţia sa printre ele"+ntr-un ec%ilibru natural nestricat, intelectul este capabil să ser&ească drept protector al continuum pe măsură ce de&ine con!tient de principiile simţului continuum !i pe măsură ce acţionează în &irtutea lor" 8aţiunea, 'udecata bazată pe e2perienţa personală!i e2perienţa comunicată a altora !i abilitatea de a sintetiza /nduri !i amintiri într-oinfinitate de combinaţii folositoare, prin inducţie !i deducţie, se adauă la &aloarea ei în aser&i celor mai bune interese ale indi&idului !i ale speciei"

#plecată asupra sarcinii de a face cuno!tinţă cu toate aspectele botanicii, dee2emplu, o minte în armonie cu un simţ continuum complet dez&oltat !i funţion/ndsănătos poate cuprinde cantităţi c%iar impresionante de informaţie" 8apoarte cu obser&aţiiasupra culturilor primiti&e concură că fiecare bărbat, femeie !i copil din fiecare asemeneacultură are în capul său un catalo detaliat cu numele !i caracteristicilor a sute !i mii de plante"

>n obser&ator de felul acesta, )" Smit%-oDen, &orbind de un trib african !i deenorma cunoa!tere botanică împărtă!ită de fiecare membru, spunea *Nici unul dintre einu m-ar fi crezut ca nu sunt capabil să cunosc at/t de mult ca !i ei, oric/t m-a! strădui"M

Nu &reau să zic că sălbaticii sunt prin na!tere mai intelienţi dec/t noi, dar cred că potenţialul natural al minţii poate fi rănit de presiunile unei personalităţi distorsionate"

M)" Smit%-oDen, 2eturn to Lau+hter , ;ondon, 195J

L



+ntr-un membru interu al unei societăţi care are a!teptări de la el, intelectul poatememora o cantitate incredibilă de informaţie !i să o reţină spre folosire" C%iar !i printreci&ilizaţi, oameni fără pretenţii intelectuale, care nu se a!teaptă ca responsabilitateastocării infomaţiei să răm/nă în seama cărţilor cum ne a!teptăm noi, s-a constatat că aumemoria foarte dez&oltată, !i ar a&ea-o !i mai mult, dacă ar fi în pace deplină cu ei în!i!i

!i cu lumea"Condiţionarea minţii bebelu!ilor este principalul determinant al caracteruluiamelor selectate să le folosească întreaa &iaţă" )l a!teaptă să fie impresionat dee2perienţe !i mai a!teaptă o anume cantitate !i &arietate de impresii" $ai departe, a!teaptăca acele caracteristici ale e2perienţei care îl impresionează să aibă semnificaţie directă !ifolositoare asupra situaţiilor pe care le &a înt/lni în &iaţă"

C/nd e2perienţa ulterioară nu corespunde caracterului celor care l-au condiţionat,el tinde să le influenţeze ca să obţină acel caracter, spre bine sau spre rău" acă esteobi!nuit cu sinurătatea, î!i &a aran'a incon!tient lucrurile în a!a fel înc/t să obţină unni&el similar de sinurătate" +ncercările, fie din partea lui însu!i, fie cauzate decircumstanţe, de a a'une mult mai mult sau mai puţin sinur dec/t era obi!nuit, &or fi

înt/mpinate de tendinţa lui spre stabilitate"C%iar !i un ni&el obi!nuit de an2ietate tinde să fie menţinut, fiindcă pierderea bruscă a *ce&a de care să te înri'orezi poate cauza o formă mult mai profundă !i infinitmai acută de an2ietate" 4entru cine&a al cărui %abitat natural era limita dezastrului, un pasuria! înspre securitate este la fel de insuportabil ca !i c/nd s-ar înt/mpla e&enimentul decare se teme cel mai tare" Se află în funcţiune tendinţa de a menţine ce ar fi trebuit să fieni&elul înalt de fericire stabilit în prima copilărie"

Sc%imbări radicale în ni&elul cui&a de succes sau e!ec, fericire sau nefericire,sc%imbări en-ros ale asocierilor stabilite de cine&a înt/mpină opoziţia stabilizatorilorno!tri înnăscuţi, de care adeseori ne trezim că ni se lo&e!te &oinţa" Iar &oinţa are rareorimai mult efect dec/t puterea *obi!nuinţei" ar uneori e&enimente e2terioare impun

sc%imbări asupra indi&idului" Stabilizatorii produc atunci contrareutăţi pentru situaţiilecare nu pot fi asimilate ca atare" istraeri cum sunt probleme presante dar !i familiareF pot lua din presiunea unui succes sau e!ec intolerabil"

4entru a face adaptarea necesară unei sc%imbări ire&ersibile, după ce s-a epuizatorice efort de a reface status uo-ul, omul trebuie adeseori să se retraă din competiţie, săsc%imbe &iteza pe funcţionare neutră !i să se reorienteze noilor circumstanţe pe care &iaţale-a impus" #ceasta necesită uneori o boală sau un accident care imobilizează &ictimasuficient c/t să se odi%nească !i să-!i redirecţioneze forţele potri&it noilor cerinţe" edinţade stabilitate folose!te !i corpul pentru restabilirea ec%ilibrului, permiţăndu-i să cedeze bolii c/nd e2istă o ne&oie emoţională de a fi *dădăcit !i c/nd e2istă disponibilă o mamă potenţială" #duce o răceală atunci c/nd o scurtă escapadă în afara c/mpului de bătălieeste suficientă unei persoane dusă prea departe faţă de ni&elul de bună-dispoziţie cu carese simte confortabil sau c/nd i se solicită să se sforţeze mult prea mult"

4entru a face &iaţa tolerabilă, unele persoane trebuie să fie într-o stare fizică proastă foarte des cei abonaţi la accidenteF, iar unei trebuie să fie răniţi permanent pentrua supra&ieţui în prezenţa ne&oii loi de a fi înri'iţi ca de-o mamă, distraţi sau pedepsiţi,după caz" >nii dez&oltă un soi de frailitate pentru a menţine membri familiei în relaţiistr/nse cu ei, de&enind efecti& bolna&i c/nd sunt trataţi fie prea bine, fie prea rău, de ceiimplicaţi"

1



4rintre cuno!tinţele mele, poate cel mai e2trem caz de folosire a bolii pentru aobţine stabilitate, era o femeie la care po&ara &ino&ăţiei aproape de nesuportat erafactorul disturbant"

Natura înri'irii iniţiale a prietenei mele, do&ada de nesc%imbat în mintea eiinfantilă că era *rea, nu îmi este cunoscută !i probabil că nici ei, dar fratele ei eamăn,

care este posibil să-i fi împărtă!it c%inul, s-a sinucis la &/rsta de douăzeci !i unu de ani"Cu reutatea adăuată de &ină, cu totul iraţional, care însoţe!te în mod ine&itabil moarteaunui frate al unei persoane depri&ate, dublată poate !i de apropierea suplimentară de a fifost emeni, s-a pornit să-!i ăsească pedepse potri&ite pentru a compensa totul p/nă la punctul suportabil pentru ea" $ecanismul stabilizator al simţului ei continuumsuprasolicitat, lu/ndu-!i metodele !i specificul din cultura ei, trebuia să reducă pericolulde a a&ea o &iaţă de succes, cum ar fi, peste cada&rul fratelui ei" Condiţionarea ei, &inadin copilărie, reprimată !i apoi redesc%isă brutal de sinuciderea fratelui ei, nu putea toleranici un pic de noroc pentru ea însă!i"

+n c/ţi&a ani a trebuit să aibă doi copii ileitimi, unul de la un bărbat de altă rasă,altul de la un necunoscut" +!i luase c/te&a slu'be care erau, pentru condiţia ei socială,

umilitoare a contactat poliomielită, răm/n/nd, în felul acesta, într-un scaun cu rotile pentru tot restul &ieţii a contactat tuberculoză în spitalul unde trata poliomielita,stric/ndu-!i un plăm/n !i afect/ndu-l serios pe celălalt, !i-a &opsit părul într-un &iolete2trem, care reu!ea într-o bună măsură să strice drăălă!enia ei persistentă !i s-a mutatîmpreună cu un artist ratat mult mai în &/rstă decăt ea"

C/nd am &orbit ultima dată cu ea, mi-a spus cu bună dispoziţia ei obi!nuită căfăcuse curăţenie după o petrecere !i căzuse din scaunul cu rotile, rup/ndu-!i un picior !ia!a paralizat"

Nu era niciodata întunecată, nici nu se pl/nea de&enea &izibil mai &eselă pemăsură ce dezastrele se succedau, u!ur/nd po&ara ei interioară din ce în ce mai eficient"#m întrebat-o odată dacă mi se părea mie sau de&enise mai fericită după ce a de&enit

infirmă" $i-a răspuns imediat că nu fusese niciodata în &iaţa ei mai fericită"+mi &in în minte 'umătate de duzină de asemenea cazuri" >nii bărbaţi !i-au lăsat bărbi sau au ac%iziţionat cicatrici pentru a reduce atracti&itatea fizică ce le făcea &iaţainconfortabil de u!oară !i femeile mult mai iubitoare, fapt pe care nu-l puteau reconciliacu sentimentul profund că nu sunt demni de a fi iubiţi"

Sunt !i bărbaţi !i femei care se simt atra!i numai pe parteneri care nu ar putea fiinteresaţi de ei"

)!ecuri de toate felurile sunt de obicei u!or de corelat, nu lipsei de capacităţi, nu%inionului, nici competiţiei, ci tendinţei subiectului de a menţine condiţiile în care s-aobi!nuit să se simtă acasă"

#!a că atunci c/nd un bebelu! î!i formează o impresie asupra relaţiilor cu tot cenu este el însu!i, el construie!te cadrul care îi &a de&eni casă pentru întreaa &iaţă, la caretoate se &or raporta, cu care toate &or fi măsurate !i ec%ilibrate" $ecanismul săustabilizator &a funcţiona pentru a-l menţine" >n bebelu! pri&at de e2perienţa necesară pentru a-i pune baza înfloririi depline a potenţialului înnăscut se poate să nu cunoascănici un moment binele necondiţional care i-a fost natural neamului său timp de 99"99Xdin istoria sa" epri&area, în cazul în care el a suferit discomfortul ei !i limitările ei din prima copilărie, &a fi menţinută nediscriminat ca parte a dez&oltării lui" @orţele

<



instinctuale nu raţionează" 4resupun, cu imensa reutate a e2perienţei stilului naturii, că&a ser&i binelui indi&idului să fie stabilizat conform e2perienţei iniţiale"

Că acest a'utor poate de&eni o capcană crudă, un fel de condamnare pe &iaţă într-oînc%isoare portabilă, este o e&entualitate at/t de îndepărtată de procesul e&oluţiei, at/t derecentă în istoria animalelor, înc/t e2istă puţine resurse în natura noastră care să u!ureze

situaţia" )2istă totu!i c/te&a" )2istă ne&rozele !i celelalte boli mintale pentru a prote'a persoanele depri&ate de confruntarea directă cu realitatea de nesuportat" )2istă o calmarecare preia durerea dincolo de limita suportabilului" $oartea-i eliberează pe alţii, cel maiadesea pe cei a căror puternică ne&oie infantilă de ri'ă maternă i-a urmat p/nă la &/rstămedie sau la bătr/neţe, iar persoana care 'uca rolul de fiură maternă pentru ei se retrae,fie murind, fie fuind cu o secretară sau în orice alt fel, lăs/nd persoana dependentălipsită de orice speranţă de a ăsi un nou spri'in !i incapabilă să trăiască cu olul interior!i e2terior, pe care persoana care acum lipse!te îl umplea"

>nei persoane cu o copilărie îmboăţită deplin, persoană care este în continuare probabil să fie îmboăţită !i de &iaţa ei în derulare, piederea unei partener stabil nuec%i&alează cu a pierde *totul la nici o &/rstă" Sinele lui sau ei nu este un &as ol

dependent de altcine&a pentru substanţă sau moti&are" +ntreul sine adult &-a suferi, î!i &arerupa forţele pentru a se adapta sc%imbării, poate c%iar într-o perioadă de retraere"+n culturile e&oluate, precum !i în multe din cele ci&ilizate, e2istă a'utoare rituale

pentru procesul doliului pl/nere comună, ceremonii, pri&e%eri, întruniriF, !i în modspecial c/nd cultura nu cuprinde o procedură e2actă pentru noua &iaţă asupra&ieţuitorului, nici nu se dictează &reuna de către cerinţele continue ale copiilor saualtor persoane dependente, e2istă adeseori o perioadă de timp alocată pentruredirecţionare care este suportată de către societate" 4urtarea de %aine nere sau albe saua &reunui alt semn distincti& de a fi în afara 'ocului, în afara culorilor &ieţii, cum s-ar zice,marc%ează spiritele în crisalidă !i cere recunoa!terea societăţii, precum !i indulenţa ei"

@aptul că mintea ci&ilizată s-a preocupat !i a diminuat funcţionarea acestor

mora&uri de la forma lor e&oluată la e2aerări rote!ti necorelate cu ne&oile reale sau le-aeliminat cu totul, nu alterează interitatea !i interalitatea oriinii lor" Nici stabilizatoriisimţului continuum nu ezită să compenseze ne&oile membrilor acelor culturi cu soluţiiinadec&ate sau absente pentru doliu" C/t despre toate celelalte e2ienţe, produce cel puţin protecţia unei boli sau a unui accident, dacă nu se i&e!te o oportunitate mai bună pentru perioada de reabilitare"

$ăsura dezec%ilibrului cauzat de o sc%imbare din mediul unei persoane depinde, bineînţeles, de măsura în care a fost capabil să-!i dez&olte potenţialul înnăscut pentruec%ilibru !i măsura reparaţiei o urmează îndeaproape"

Cum putem în&ăţa despre &iaţa continuum !i non-continuum a bebelu!ilor. 4utemîncepe obser&/nd oameni ca indienii 3e(uana !i să pri&im apoi mai atent oameni din propria noastră cultură" ;umile bebelu!ilor purtaţi în braţe în epoca de piatră !i a celor dinlumea ci&ilizată sunt at/t de diferite ca ziua !i noaptea"

e la na!tere, bebelu!ii continuum sunt purtaţi peste tot" +nainte să le cadăombilicul, &iaţa lor este de'a plină de acţiune" oarme aproape tot timpul, dar c%iar !ic/nd doarme el se obi!nuie!te cu &ocile oamenilor săi, cu sunetele acti&ităţilor lor, culo&ituri, sărituri !i mi!cări nesemnalizate, cu opriri neanunţate, cu ridicări !i presiuni pediferite părţi ale corpului lor c/nd purtătoarea lui îl mută să-i fie potri&it muncii ei sau să-



@ace foarte puţine, acum, în acest stadiu, dar o mare cantitate !i &arietate dee2perienţe &in către el prin a&enturile din braţele unei persoane ocupate" 4e măsură ce i sesc%imbă cerinţele, c/nd cele anterioale au fost îndeplinite în mod satisfăcător, iar el estedez&oltat din punct de &edere psi%oloic !i preătit pentru următoarele, semnalizeazăcomform impulsurilor înnăscute !i semnalele sunt interpretate corect de către

mecanismele corespunzătoare înnăscute ale aparţinătorii săi" C/nd z/mbe!te !i/nure!te, el st/rne!te bucurie !i un impuls de a se pro&oca aceste sunete înc/ntătoarec/t mai mult !i c/t mai des posibil" Stimuli potri&iţi sunt identificaţi rapid !i, încura'aţi derăspunsul poziti& al bebelusului, sunt repetaţi" $ai t/rziu, c/nd ni&elul de plăcere !iînc/ntare scade odată cu repetarea, suestiile !i răspunsurile sale determină sc%imbareatipului de comportament înspre unul care să menţină ni&elul înalt de plăcere"

Bocurile de apropiere !i retraere sunt un e2emplu în acest sens" )le pot începe cuun sărut drăăstos pe faţa sau corpul bebelu!ului" )l r/de !i c%icote!te" >rmează un alt pupic" $ai multe semnale de plăcere !i încura'are &in din partea bebelu!ului" onulţipetelor sale &esele !i sc/nteia din oc%i nu semnalizează ne&oia de pace !i lini!te, nici decomfort, nici nu cer m/ncare sau repoziţionare ci distracţie" +n mod instincti&, persoana

complice î!i freacă nasul de pieptul lui !i c/nd &ede ce succes are, ea pro&oacă foartecur/nd mai multe semnale &esele prin &ibrarea unui b-b-b-b-b cu buzele atin/ndsuprafaţa pielii lui"

ebelu!ul, anticip/ndu-!i propria reacţie, începe să /nurască !i să c%icoteascăcu înc/ntare la apropierea urii dătătoare de plăcere" ărbatul, femeia sau copilul posesoral urii descoperă că sunetele &esele ale bebelu!ului pot fi crescute prin s/c/ială, adică prin înt/rzierea apropierii c/tă &reme este menţinut efectul ma2im nu prea mult, pentruca bebelu!ul să răm/nă atent, nici prea scurt, pentru a obţine toate răspunsurile anticipate"

>rmătorul pas al 'ocului este ţinerea bebelu!ului la distanţa lunimii braţelor !iapoi apropierea lui în contact str/ns sau în poziţia de siuranţă" Contrastul dintre zona demarine !i zona de siuranţă, relaţia dintre a mere înspre afară !i a re&eni ne&ătămat,

triumful de a fi testat capacitatea de separare de zona de siuranţă !i a se fi întors&ictorios reprezintă începutul succesiunii e&enimentelor !i maturizării psi%oloice care &aconduce la sc%imbarea raduală a etapei în-braţe, cu ma2imă competenţă !i nerăbdare pentru noile a&enturi de pe aenda &ieţii ce urmează"

4e masură ce este testată !i stăp/nită poziţia la lunimea unui braţ, urmează oaruncare spre zenit cu slăbirea str/nsorii" C/nd bebelu!ul dă semne că este preătit pentruce&a !i mai îndrăzneţ, este aruncat !i prins" I se permite să zboare mai sus !i să cadă maimult pe măsură ce îi cre!te încrederea, pe măsură ce limita la care arată frică este împinsămai departe !i raza de încredere cre!te"

Bocuri care testează acelea!i calităţi în ce pri&e!te simţurile indi&iduale sunt !i eleîn&aţate de către bebelu! de la companionii lui" :ederea reasiurătoare a mamei lui sau aaltui membru al familiei este pierdută !i apoi reăsită în acela!i mod proresi& în 'ocurilecucu-bau" Sunete din ce în ce mai bru!te !i mai tari sunt trimise către urec%ea lui - cum arfi *bau- urmate de &estea lini!titoare că-i tot mami sau persoana familiară !i că nu estecazul să se alarmeze" Bocuri de tipul 'ac(-in-t%e-bo2 mută stimulul surprinzător în lumeae2terioară !i testează rade mai mari de stabilitate" 4ot fi !i alte 'ocuri care mer peaceea!i linie, fiind iniţiate de adulţi" 3e(uana folosesc predispoziţia bebelu!ului cătreacest fel de acti&ităţi !i, respect/nd termenii lui !i semnalele lui că se poate continua, îlscufundă în ape din ce în ce mai pro&ocatoare" aia zilnică este rutină încă de la na!tere,

5



propriul corp" C/nd bebelu!ul urinează sau defec%ează, ea s-ar putea să r/dă !i, cumrareori este sinură, la fel fac !i companionii ei, !i ţine copilul puţin mai departe de ea p/nă termină" )ste un fel de 'oc să &ezi c/t de repede îl poate îndepărta de ea, dardistracţia e mai mare c/nd nu reu!e!te" ;ic%idul se scure în podea într-un minut, iarsolidul este curăţat rapid cu frunze" :omitatul sau *reuritatul, un e&eniment zilnic la

copii no!tri, este at/t de rar că îmi amintesc să fi &ăzut doar un caz în toţi anii mei printreindieni, iar bebelu!ul a&ea febră mare" Noţiunea că natura a e&oluat o specie care să sufere de indiestie de fiecare dacă

c/nd bea laptele matern, nu a fost, se pare, pusă la îndoială de e2perţii ci&ilizaţi"*8//iala, bătutul pe spate cu putere c/nd este ţinut &ertical pe umărul cui&a seconsideră a-l a'uta să *scoată aerul pe care l-a în%iţit" ebelu!ul adeseori &omită înacest proces" #t/t de stresaţi cum sunt bebelu!ii no!tri, nici nu e de mirare că sunt în modcronic bolna&i" ensiunea, lo&iturile, arcuirea, fle2area !i ţipetele sunt simptome aleaceluia!i discomfort profund !i constant" ebelu!ii 3e(uana nu cer niciodata tratamentspecial după %rănire 6 întocmai ca !i puii altor animale" 4oate că o parte din e2plicaţieconstă în faptul că ei su mult mai des în timpul zilei !i nopţii dec/t li se permite

bebelu!ilor no!tri ci&ilizaţi" )ste mai probabil, totu!i că întreul răspuns constă încondiţia noastră permanent stresată, fiindcă !i atunci c/nd beblu!ul 3e(uana era înri'itde un copil pe toată durata unei zile, nea&/nd a!adar acces la mamă după dorinţă, tot nuarăta &reun semn de colici"

$ai t/rziu c/nd are loc cunoa!terea reulilor casei, copilul mic este alunat afarădacă murdăre!te podeaua cabanei" ;a acel moment este de'a foarte bine acomodat cu a sesimţi !i a fi considerat în reulă, *bun, înc/t impulsurile sociale, pe măsură ce sedez&oltă, sunt în armonie cu cele ale membrilor tribului său" C/nd un act de-al săuînt/lne!te dezaprobare, el nu simte că pe el însu!i îl reneaă, ci actul său, !i este moti&atsă coopereze" Nu e2istă nici un impuls să se apere de ei sau, de fapt, să ia orice alt punctde &edere dec/t al lor, care sunt aliaţii lui do&ediţi !i sinceri"

#ceasta, de!i este o ironie teribilă să trebuiască să o spun, înseamnă să fii animalsocial"@apt care ne aduce la e2perienţa bebelu!ilor non-continuum din culturile

contemporane occidentale"Creatura este aceea!i" e!i a&em o istorie recentă foarte distinctă, istoria noastră

e&oluti&ă, milioanele de ani formatori care au produs animalul uman care suntem noi,este comună !i indienilor 3e(uana !i nouă" 4uţinele mii de ani care au &ăzut de&ierea dela continuum duc/nd p/nă la ci&ilizaţie nu au nici o semnificaţie din punct de &ederee&oluti&" +ntr-o perioadă a!a de scurtă nu poate a&ea loc nici o sc%imbare e&oluti&ăsemnificati&ă sau obser&abilă" #!a că a!teptările sunt identice !i la bebelu!ii care s-aunascut direct din continuum fără predecesori depri&aţi !i la cei ale căror na!teri se poatesă fi fost induse ca să se potri&ească aendei de olf a obstetricianului de suburbie"

upă cum am &ăzut, puii de om nu sunt mai puţin preătiţi dec/t cei ai altorspecii pentru e&enimentul de a se na!te" )2perienţele de na!tere sunt parte din repertoriulnostru de adaptabilităţi datorită faptului că am e&oluat în concordanţă cu e2perienţele predecesorilor, dintre care toţi s-au născut 6 de la apariţia mamiferelor 6 !i, înainte deaceasta, cer/nd la fel de necesar capacitate de adaptare, au eclozat" )&enimentelea!teptate sunt acelea care urmează precedentul formator" )&enimentele nea!teptate nu aumecanisme stabilizatoare e&oluate ca să le asimileze"

7



#sta înseamnă că pri&area de orice detaliu de e2perienţă bine stabilit în precedent&a costa indi&idul un oarecare rad de bună-stare, poate unul prea subtil pentru ca să-lobser&ăm noi, poate unul piedut de ma'oritatea a!a înc/t nu-l mai recunoa!tem ca pierdere" S-a demonstrat de'a e2perimental, după cum &om &edea, că pri&area de oe2prienţă cum ar fi mersul în patru labe are efecte neati&e asupra abilităţilor &erbale

c/nd acestea se dez&oltă mai t/rziu" Se poate do&eni la fel de surprinzător că pri&area dea fi purtat într-o mare &arietate de poziţii în prima copilărie, sau de a fi plouat măcar untimp minim sau de e2perienţa naturală de trecere a luminii zilei în noapte este cauzadeficienţelor ulterioare în ec%ilibru, respecti& toleranţa la &ariaţiile de temperatură saurezistenţa la răul de mare" #propos de ec%ilibru, un cercetător ar putea ar putea căuta săafle ce apare specific în e2perienţa copiilor mo%i(ani !i nu apare la noi, care fa&orizeazălipsa completă de &erti' la ei !i care ne lasă pe noi &ulnerabil la acesta într-un rad maimic sau mai mare"Nici 3e(uana, Sanema !i poate nici celelalte triburi sud-americane nuau &erti', dar $o%i(anii au mult mai multe e2perienţe de care !tim, iar dintre ele s-ar putea identifica mai u!or factorul în discuţie"F

#plicat la fenomenul traumelor la na!tere în indi&izii ci&ilizaţi, principiile

continuum suerează că printre factorii perturbatori sunt folosirea instrumentelor de oţel,lumina de la na!tere, mănu!ile de cauciuc, mirosul de substanţă antiseptică, &ocile puternice sau sunetul aparatelor" )2perienţa bebelu!ilor în timpul unei na!terinetraumatice au a'uns să fie acelea !i numai acelea care corespund a!teptărilor ancestraleale lui !i ale mamei lui" $ulte culturi bune, sănătoase lasă mamei dreptul să nască fărăa'utor, în timp ce altele, la fel de sănătoase, recomandă să fie asistate" +n fiecare caz, bebelu!ul este în contact str/ns cu corpul mamei din momentul în care a ie!it din uter"C/nd bebelu!ul a început să respire de unul sinur !i se odi%ne!te senin pe mama lui,fiind m/n/iat de ea p/nă s-a calmat, c/nd ombilicul a încetat să pulseze, acesta este tăiat,iar micii creaturi i se oferă s/nul fără înt/rziere 6 cum ar fi pentru spălat, c/ntărit,e2aminat sau orice altce&a" )2act în acest moment, imediat după ce s-a terminat na!terea,

mama !i copilul se înt/lnesc pentru prima dată ca !i indi&izi separaţi, acum trebuie să aibăloc e&enimentul spontan de imprintin" )ste binecunoscut faptul că puii de animale seîndrăostesc de mamele lor la na!tere" 4uii de /scă, imediat ce ies din ou, se ata!ează de primul obiect pe care îl &ăd mi!c/nd" #r trebui să fie mama lui, dar c%iar dacă este o 'ucărie mecanică sau Vonrad ;orenz, le impune natura lor e&oluti&ă să o urmeze pestetot" :ieţile lor depind de acest ata!ament faţă de mama lor, a&/nd în &edere că ea nu ar putea să-!i urmeze toţi puii în toate direcţiile deodată, iar ei nu sunt capabili să-!iîndeplinească ne&oile fără a'utorul ei" +n specia noastră, spre deosebire de multe altespecii, este necesar însă, ca mama să se ata!eze de bebelu!, datorită faptului că un pui deom este incapabil să urmeze pe cine&a !i c%iar să facă orice pentru a menţine contactul cumama lui în afară de a-i semnala în cazul în care ea nu-i îndepline!te a!teptările"

#cest impuls de ata!are mai important dec/t orice este at/t de puternic înscris înmama umană că de&ine prioritar faţă de orice alte considerente pe care le-ar putea a&eanu contează c/t de obosită, c/t de înfometată, însetată ar fi sau ce altă moti&aţie pornitădin ri'a de sine normală ar a&ea ea dore!te cu ardoare să %rănească !i să ofere comfortacestei fiinţe nu-prea-drăuţe !i complet străine" acă nu ar fi a!a, nu am fi supra&ieţuittoate aceste sute de mii de eneraţii" Imprintin-ul, pus în mi!care de e&enimentedeclan!ate %ormonal la na!tere, trebuie să aibă loc imediat sau &a fi prea t/rziu o mamă preistorică nu-!i putea permite să răm/nă indiferentă faţă de un bebelu! nou-născut c%iar

P



!i pentru c/te&a minute, a!a că imperiosul sentiment trebuie să se declan!eze imediat"#siurarea pentru aceasta în continuum-ul e&enimentelor este o premisă esenţială pentrusuccesiunea lină de stimuli !i răspunsuri care are loc pe măsură ce mama !i copilul î!iîncep &iaţa împreună"

acă ata!area este împiedicată să aibă loc, dacă bebelu!ul este luat deoparte c/nd

mama lui este destinată să-l m/n/ie, să !i-l pună la s/n, să-l ţină în braţe !i l/nă inimaei sau dacă mama este prea sedată ca să simtă leătura pe deplin, ce se înt/mplă. Se parecă stimulul pentru imprintin, dacă nu înt/mpină înt/lnirea dorită cu bebelu!ul, lasă locunei stări de suferinţă" +n erele formatoare ale na!terilor umane, c/nd nu e2ista obiect pentru tendinţa mamei de a manifesta tandreţe, era fiindcă bebelu!ul se născuse mort"8ăspunsul psi%obioloic era unul de doliu" C/nd momentul este ratat, stimulul rămas fărărăspuns, presupunerea forţelor continuum este aceea că nu e2istă bebelu! !i căimprintin-ul trebuie anulat"

#!adar, c/nd un spital modern aduce brusc un bebelu! după ore, sau c%iar minutedupă ce mama a intrat în stare psi%oloică de doliu, rezultatul este cel mai adesea că sesimte &ino&ată de a nu fi capabilă să *intre în rolul de mamă sau să *iubească foarte

mult bebelu!ul &ezi p"343F precum !i suportarea clasicei traedii moderne numitădepresie post-partum""" tocmai c/nd natura o preătise în mod amănunţit pentru cel mai profund !i mai semnificati& e&eniment emoţional din &iaţa ei"

lupoaică conectată la continuum-ul lupilor ar fi o mamă mai potri&ită unui bebelu! uman în acest moment dec/t mama bioloică aflată într-un pat la un metrudistanţă" ;upoaica ar fi la înde/nă femeia ar putea la fel de bine să fie pe $arte"

+n incinta maternităţilor occidentale e2istă !anse mici de consolare din partealupilor" Nou-născutul, cu pielea url/nd după atinerea ancestrală a cărnii fine, călduroase,&ii este în&elit într-o p/nză uscată, lipsită de &iaţă" )ste pus într-o cutie unde este lăsat,c%iar dacă pl/ne, într-un mediu care este în mod special fără mi!care pentru prima datăîn întreaa lui e2perienţă, lună de ere de e&oluţie sau de o &e!nicie de binecu&/ntare în

uterF" Sinurele sunete pe care le aude sunt cele ale altor &ictime ale aceleia!i inefabileaonii" Sunetul se poate să nu însemne nimic pentru el" )l pl/ne !i pl/ne plăm/nii lui, proaspeţi în aer sunt umpluţi de disperarea din inima lui" Nu &ine nimeni" +ncrezător înarmonia &ieţii, cum !i trebuie să fie prin natura lui, face sinurul act pe care-l poate face,adică pl/ne în continuare" +ntr-un final, după o &iaţă de om fără timp, adoarme e2tenuat"

Se treze!te în teroarea fără /nduri a lini!tii, a lipsei de mi!care" ?ipă" #rde dincap p/nă la tălpi de dor, de dorinţă, de nerăbdare insuportabilă" rae o ură de aer !i ţipă p/nă c/nd capul i se umple !i bubuie cu sunetul acesta" ?ipă p/nă c/nd îl doare pieptul, p/nă c/nd îl ustură /tul" Nu mai poate suporta durerea !i suspină slăbit !i cedează"#scultă" +!i înc%ide !i-!i desc%ide pumnii" +!i rostoole!te capul dintr-o parte în alta" Nimic nu-l a'ută" )ste de nesuportat" +ncepe din nou să pl/nă, dar este prea mult pentru/tul lui de'a forţat se opre!te repede" +!i încoardă corpul slăbit de dorinţă !i obţine ourmă de u!urare" +!i flutură m/inile !i lo&e!te cu picioarele" Se opre!te, capabil să sufere,incapabil să /ndească, incapabil să spere" #scultă" #poi adoarme din nou"

C/nd se treze!te î!i udă scutecul !i este distras de noutatea e&enimentului" arsenzaţia plăcută de a elimina !i senzaţia de cald, de umed, de curere în partea de 'os acorpului său dispare rapid" Căldura este acum imobilă !i de&ine rece !i lipicioasă" ;o&e!tecu picioarele" +!i încoardă corpul" Suspină" isperat de at/ta dorinţă, în mediul său lipsit

9



de &iaţă, ud !i inconfortabil, ţipă prin toată nenorocirea asta p/nă c/nd este amuţit de încăun somn solitar"

intr-o dată este ridicat a!teptările lui ies în faţă spre ceea ce ar urma sa fiee2perienţa lui" Scutecul ud este îndepărtat" >!urare" $/ini &ii îi atin pielea" 4icioarelesunt ridicate !i un scutec nou, uscat ca oasele, fără &iaţă îi este înfă!urat în 'urul !alelor"

+ntr-un moment, totul e ca !i cum m/inile nici n-ar fi fost pe-acolo, nici scutecul ud" Nue2istă memorie con!tientă, nici sc/nteiere de speranţă" )l se află într-un ol insuportabil,lipsit de timp, de mi!care, fără zomot, doar dorinţă, dorinţă" Continuum său încearcămăsurile de urenţă, dar toate sunt destinate pentru a acoperi pauze scurte din tratamentulcorect sau pentru a solicita u!urare de la cine&a care, se presupune că dore!te să-l ofere"Continuum său nu are soluţie pentru o situaţie at/t de e2tremă" Situaţie se află dincolo de&asta lui e2perienţă" Nou-născutul, care respiră aer doar de c/te&a ore, a a'uns de'a la unni&el de dezorientare faţă de natura sa dincolo de puterile sal&atoare ale puterniculuicontinuum" Stăp/nirea sa în uter a fost ultima pe care o &a cunoa!te drept stare de bineneîntreruptă în care spun a!teptările lui înnăscute că ar trebui să-!i petreacă întreaa &iaţă" Natura lui este fondată pe presupunerea că mama lui se comportă adec&at !i că

moti&aţiile !i acţiunile lor consecuti&e le &or ser&i reciproc în mod natural"Cine&a &ine !i-l ridică delicios în aer" Se află în &iaţă" )ste purtat un pic preari'uliu pentru usturile sale, dar e2istă totu!i mi!care" #poi este la locul lui" oatăaonia îndurată este ine2istentă" Se odi%ne!te în braţele în&ăluitoare !i, de!i piele lui nu-itrimite nici un mesa' de eliberare din %aine, nici o &este de carne &ie lipită de a lui, m/ine!i ura raportează normalul" 4lăcerea poziti&ă a &ieţii, care este normalul continuu, esteaproape completă" Austul !i te2tura s/nului sunt acolo, laptele cald cure în ura luinerăbdătoare, e2istă bataia inimii, care ar fi trebuit să-i fie leătura, asiurareacontinuităţii din uter, e2istă mi!care perceptibilă &ederii lui neclare" Sunetul &ocii este !iel potri&it" Numai %ainele !i mirosul mama lui folose!te parfumF lasă ce&a în nereulă"Sue !i, c/nd se simte plin !i senin, aţipe!te"

C/nd se treze!te se află în iad" Nici o amintire, nici o speranţă, nici un /nd nu-i pot aduce confortul &izitei mamei lui în acest puratoriu pustiu" rec ore !i zile !i nopţi"4l/ne, se obose!te, doarme" Se treze!te !i-!i udă scutecul" ;a &reme aceasta nu mai aflănici o plăcere nici în acest act" Nu mult după ce-i este anunţată plăcere u!urării de cătreinterior, urina fierbinte, acidă îi atine corpul de'a ener&at, cu un crescendo arzător dedurere" ?ipă" 4lăm/nii lui e2tenuaţi trebuie să ţipe să acopere împunsătura ascuţită" ?ipă p/nă c/nd durerea !i ţipătul îl epuizează !i adoarme"

;a spitalul lui nu foarte neobi!nuit, asistentele ocupate sc%imbă toate scutecele la proram, c%iar daca sunt uscate, ude, sau demult ude !i trimit bebelu!ii acasă cu funduliritat să fie &indecaţi de cine&a care are timp de a!a ce&a"

;a &reme c/nd este dus acasă la mama lui cu siuranţă nu poate fi numită a luiFeste bine &ersat în caracterul &ieţii" 4e un plan precon!tient care &a califica toateimpresiile lui &iitoare !i care &a fi calificat de ele, el !tie că &iaţa e sinuratică de nu se poate spune, nerăspunzătoare la semnalele lui !i plină de durere"

ar el încă nu a renunţat" @orţele lui &itale &or încerca totdeauna să reinsturezeec%ilibrul, at/ta &reme c/tă e2istă &iaţă"

Casa este în mod esenţial nediferenţiată de maternitate cu e2cepţia căldurii" relede &e%e ale nou-născutului trec cu dor, t/n'ire !i a!teptare interminabilă ca armonia săînlocuiască &idul tăcut" 4entru c/te&a minute pe zi, t/n'irea lui este suspendată !i dorinţa

JL



lui teribilă, sf/!ietoare de a fi atins, ţinut !i plimbat este eliberată" $ama lui este una, caredupă multă consideraţie, a decis să-i permită accesul la s/n" +l iube!te cu o tandreţe cumnu a mai cunoscut &reodată" ;a început, îi este reu să-l pună 'os după %rănire, mai alescă pl/ne at/t de disperat c/nd o face" ar e con&insă că trebuie, i-a spus mama ei !i ea

ar trebui să !tieF că dacă-i cedează acum &-a fi răsfăţat !i-i &a da bătăi de cap mai t/rziu"

:rea să facă totul corect simte pentru un moment că mica &iaţă pe care o ţine în braţeeste mai importantă dec/t orice pe lume"Suspină !i-l pune încet în co!ul lui, decorat cu răţu!te albene !i se asortează cu

întreaa cameră" # muncit din reu să o decoreze cu perdele pufoase, cu co&or în formaunui panda iant, cu dulăpior alb, cu cădiţă de baie !i cu masă de sc%imbat dotată cu pudra, ulei, săpun, !ampon !i perie de păr, toate făcute !i împac%etate în culori potri&itespeciale pentru bebelu!i" 4e pereţi sunt poze cu pui de animale îmbrăcaţi ca oameni"Comoda cu sertare este plină cu bluziţe de corp, salopete, boto!ei, căciuliţe, mănu!ele !iscutece" $ai este !i un miel de plu! st/nd într-o poziţie ciudată !i o &ază cu flori 6 care aufost tăiate de rădăcina lor, că !i mama lui *iube!te florile"

)a aran'ează pieptăra!ul bebelu!ului !i-l acoperă cu o p/nză brodată !i cu o pătură

purt/nd iniţialele lui" ;e obser&ă cu satisfacţie" Nimic nu a fost precupeţit pentru perfecţionarea camerei bebelu!ului, de!i ea !i cu t/nărul ei soţ nu-!i pot permită încă sîcumpere toată mobila necesară în restul casei" Se apleacă să sărute obrazul mătăsos al bebelu!ului !i porne!te către u!ă c/nd primul ţipăt de aonie zuduie trupul lui"

+ncet, ea înc%ide u!a" I-a declarat război" :oinţa ei trebuie să triumfe asupra&oinţei lui" 4rin u!ă aude sunete ca ale cui&a care este turturat" Continuum ei lerecunoa!te că asta !i sunt" Natura nu emite semnale clare că cine&a este torturat dec/tdacă este cazul" 5ste e0act at#t de +ra" cum se&aude(

)a ezită, inima îl trae către el, dar rezistă !i-!i &ede de drum" ocmai a fostsc%imbat !i %ranit" )a este siură că nu are de 'apt ne&oie de nimic, a!adar îl lasă să pl/nă p/nă la e2tenuare"

)l se treze!te !i pl/ne iară!i" $ama lui se uită prin u!ă să se asiure că este lalocul lui încet, în a!a fel ca să nu trezească în el nici o speranţă falsă de atenţie, înc%ideu!a din nou" Se răbe!te în bucătărie, unde ăte!te !i lasă acea u!ă desc%isă ca să audă bebelu!ul, în caz că *i se înt/mplă ce&a"

?ipetele nou-născutului slăbesc p/nă la sc/ncete tremurate" Cum nu se arată niciun răspuns, puterea motoare a semnalului se pierde în confuzia de!ertului steril unde ar fitrebuit să fi a'uns, demult c%iar, u!urarea" Se uită în 'ur" )2istă un zid dincolo de ratiile pătuţului său" ;umina este slabă" Nu se poate răsturna" :ede doar ratiile, imobile, !i peretele" #ude sunete fără semnificaţie într-o lume foarte îndepărtată" Nu e2istă nici unsunet l/nă el" Se uită la perete p/nă i se înc%id oc%ii" C/nd se desc%id din nou, ratiile !i peretele sunt e2act ca înainte, doar că lumina este !i mai slabă"

+ntre eternităţi de pri&it la ratii !i la perete, e2istă alte eternităţi care includambele seturi de bare !i acoperi!ul îndepărtat" eparte, pe-o parte e2istă formeîncremenite, totdeauna acolo"

)2istă !i momente c/nd este mi!care !i ce&a-i acoperă urec%ile, reduc/nd sunetul!i mari cantităţi de îmbrăcăminte deasupra lui" +n aceste ocazii &ede interiorul alb de plastic al unui cărucior !i, uneori, c/nd este pus cu faţa în sus, cerul, acoperi!ulcăruciorului !i, ocazional, blocuri imense aflate la mare depărtate !i alunec/nd pe l/nă

J1



el" )2istă &/rfuri îndepărtate de copaci, nici acestea nu au nimic de-a face cu el !i uneorioameni care se uită în 'os la el !i &orbesc, de obicei între ei, dar c/teodată !i cu el"

Scutură un obiect zornăitor către el destule ori !i simte, cum este at/t de aproape,că el se află aproape de &iaţă !i se întinde !i-!i aită braţele în anticiparea faptului de a seafla la locul lui" C/nd 'ucăria atine m/na lui este apucată !i dusă la ură" )ste re!it" +!i

aită m/inile !i 'ucăria zboară departe" )ste adusă înapoi de o persoană" +n&aţă că dacăaruncă ce&a, apare o persoană" :rea ca această fiură promiţătoare să re&ină, a!a căaruncă 'ucăria sau orice obiect îi &ine la îndem/nă at/ta &reme c/t trucul funcţionează" +nobiectul încetează de a-i fi returnat, răm/ne cerul ol !i interiorul copertinei căruciorului"

C/nd pl/ne în cărucior, prime!te deseori semnale de &iaţă" Căruciorul estescuturat de către mama lui, care a în&ăţat ca acest fapt îl cam face să tacă" orinţadureroasă de mi!care, de e2perienţă, de tot ce au beneficiat predecesorii săi în primeleluni de &iaţă, este cu foarte puţin diminuată de către scuturare, care în modul său st/naci,îi oferă totu!i o e2perienţă în loc de nimic" :ocile din 'ur nu sunt asociate cu nimic dinceea ce i se înt/mplă, a!a că au o &aloare nesemnificati&ă pentru împlinirea e2pectanţelorlui" otu!i, îi oferă mai mult dec/t lini!tea camerei sale" Cota de e2perienţe continue este

aproape de zero, principala lui e2perienţă actuală este aceea de dorinţă"$ama lui îl c/ntăre!te reulat, m/ndră de proresele lui"Ce e2perienţă este totu!i folosibilă, are loc în puţinele minute zilnice alocate să le

petreacă în braţe pe l/nă m/n/ierile punctuale care sunt acceptabile pentru cerinţele luiindi&iduale !i se adună la cota de e2perienţă" +ntr-un moment c/nd bebelu!ul se află în poala înri'itoarei lui, s-ar pute să apară &al-&/rte' un copil stri/nd !i să adaueînc/ntarea de a a&ea &iaţă în 'urul său c/nd se simte în siuranţă" $ai e2istă senzaţia bine&enită de cădere împărtă!ită în liftul locuinţei sale" )2istă !i urcarea bruscă" )2istă !imurmuratul bine&enit al automobilului c/nd el saltă în mod plăcut în poala mamei sale,atunci c/nd ma!ina porne!te sau se opre!te" )2istă lătrat de c/ine !i alte sunete bru!te">nele pot fi acceptate din cărucior altele, în afara zonei de siuranţă din braţe, îl

înspăim/ntă";ucrurile care îi sunt lăsate la îndem/nă sunt destinate să înlocuiască ce-i lipse!te"radiţia spune ca 'ucăriile să consoleze un infant îndurerat" ar o face cum&a fără săînteleaă suferinţa"

$ai înt/i !i mai presus, e2istă ursuleţul sau o altă păpu!ă la fel de moale, * sădoarmă cu el" Intenţia este să-i dea copilului o senzaţie de companie constantă")&entualul ata!ament disperat de ele este pri&it uneori ca un e2emplu fermecător decapriciu copilăresc, dec/t o manifestare a depri&ării acute a unui copil ne&oit să se aaţede un obiect neînsufleţit în foamea sa pentru companie, un obiect care nu îl &a părăsi"uduielile căruciorului !i leaăne care se mi!că oferă altă apro2imare" ar mi!carea esteun substitut at/t de slab !i de neîndem/natic faţă de e2perienţa în braţe, înc/t reu!e!te prea puţin să potolească dorul puiului de om izolat" 4e l/nă faptul că nu este potri&it,mai este !i prea rar" )2istă !i 'ucării aăţate deasupra pătuţului sau căruciorului, 'ucăriicare p/r/ie, zornăie sau sună ca !i clopoţeii c/nd bebelu!ul le atine" e obicei suntobiecte &iu colorate aăţate pe sfori, care adauă ce&a de pri&it în afara pereţilor" 8eu!escsă-i atraă atenţia" ar sunt sc%imbate la inter&ale prea luni, dacă sunt sc%imbate totu!i!i nu reu!esc să îndeplinească ne&oia de dez&oltare prin &arietate &izuală !i auditi&ă îne2perienţe"

J<



+n ciuda numărului lor redus, zălţ/itul, scuturatul, părăitul, zornăitul !i formelecolorate nu sunt pierdute" Simţul continuum, tot timpul desc%is spre a i se îndeplinia!teptările, acceptă orice măsură sau proporţie din ceea ce i se oferă" Că &in cu ţ/r/ita, îndoze rare, că nu sunt combinate cum ar fi e2perienţa unui bebelu! continuum aflat în braţe, cu sunete, mi!cări, mirosuri, !i usturi acţion/nd asupra simţurilor lui aflate în

e2pectati&ă într-un fel armonios cum li s-a înt/mplat !i strămo!ilor no!tri comuniF !i căunele e2prienţe cunt repetate cu relati&ă frec&enţă în timp ce altele sunt complet lăsate pedinafară, nimic din acestea nu împiedică preluarea lor drept material folositor"Continuitatea lină a e2perienţei, pe orizontală !i pe &erticală în timp, dă simţurilor noastreiluzia unei sinure operaţii" ar se poate &edea că fiecare componentă acţionează în modseparat, în a!a fel că fiecare cerinţă nouă într-o sinură line de dez&oltare poate fiacceptată, !i dacă este îndestulată, lasă loc următoarei cerinţe din linie" etalii decomportament care par a fi cauză !i efect se poate arăta că sunt moti&ate independent"

#ceasta se poate &edea, poate, mai clar în îndeplinirea ne&oilor comportamentalela alte animale, la care e2primarea acelor ne&oi nu a fost in%ibată de necesitatea de a da oe2plicaţie raţională pentru ce fac ceea ce se simt impulsionaţi să facă"

maimuţă capucin pe care am adus-o din prima e2pediţie !i-a făcut un obicei dina m/nca dintr-o banană curăţată !i oferită de mineF c/tă a&ea ne&oie atunci, pentru ca,apoi, cu un aer că nu făcea nimic special, să în&elească partea rămasă într-un !er&eţel, pr&ind în 'ur ca !i cum nu ar fi atentă ce fac măinile ei" #poi se plimba în cerc, 'uc/nd petrecătorul ocazional, descoperea brusc pac%eţelul misterios !i cu e2presia unei înc/ntăricrescătoare, desfăcea ambala'ul de pe comoara dinăuntru" 4ri&iţi !i &a bucuraţiE 'umatate de bananăE >raaaE #poi pantomima s-ar dezumfla" ocmai a m/ncat !i nu puteasă se mobilizeze să sa&ureze surpriza" #tunci în&elea din nou banana turtită în bucăţile de%/rtie ruptă !i-!i începea 'ocul de la început" )a m-a con&ins că impulsul ei, ne&oia ei să-!i caute !i să desfacă ea însă!i ambala'ul m/ncării, cum sunt co'ile fructelor sau nucilor,era complet separat !i independent de impulsul ei de a m/nca" )liminarea căutării !i

desfacerii din !irul pe care natura îl ceruse întotdeauna de la strămo!ii ei !i care i-ar fisatisfăcut e2pectanţele ei de e2perienţăF fusese cu cele mai bune intenţii din partea mea"Credeam că *o scutesc de efort" ar atunci nu înţeleeam continuum" )a !i-a urmat maiînt/i cel mai puternic impuls !i a m/ncat" 4e măsură ce intensitatea impulsului scădea prin saţietate, următorul ca putere ie!ea în faţă" :oia să caute" Condiţiile nu erau propicecăutării, fiindcă banana era deco'ită !i la &edere" Soluţia era să-!i preătească ea însă!iscena, !i apoi să e2ecute căutarea" Nu se prefăcea că e înc/ntată c/nd o despac%eta" Suntdestul de siură că inima ei c%iar î!i crescuse ritmul !i arăta toate semnele fizioloice denerăbdare inocentă, c%iar daca obiectul presupus al nerăbdării, actul de a m/nca, fusesede'a atins" #de&ăratul obiect al actului căutării, la fel cum fiecare componentă ae2perienţei din continuum este deodată cauză, efect !i scop, era satisfacerea ne&oii pentrue2perienţa în sine"

biectul &ieţii este &iaţa obiectul stării de bine este să încura'eze acele aspectecare fa&orizează senzaţia de stare de bine" 4reocrearea are loc pentru a crea procreatori")fectul circular, departe de a fi dezamăitor de fără rost, este cel mai bun !i sinurulFdintre toate efectele posibile" Că este natura noastră să fim compleţi este ceea ce în sineface să fie *bun acest efect, pentru că bun este un termen relati&" 8elati& la potenţialuluman, este cea mai bună dintre toate alternati&ele posibile"

J



)2emple umanede comportamente care îndeplinesc necesităţile lor într-osuccesiune care e2clude îndeplinirii oricărui alt scop sunt destule" #deseori, sunt cerinţede e2perienţă din continuum care au fost e2cluse din succesiunea oriinală de către unmodel cultural, de directi&a raţiunii pe moti&e ca pierderea de timp, lipsa de eficienţă saurăutate" :om considera unele dintre aceste e2perienţe în profunzime mai t/rziu, dar ca o

ilustrare asemănătoare cu cea a maimuţei, e2istă fenomenul &/nătorii ca !i sport, în loc dea aduce %rană" 8esturi de impuls pentru munca manuală sunt folosite pe terenurile ddeolf, în atelierele din pi&niţă, în incinta Hac%t-urilor, pentru cei care !i le pot permitedepri&aţii mai puţin noroco!i se mulţumesc cu rădinăritul, proiecte de enul fă-tu-însuţi,modelarea !i ătitul de plăcere" 4entru femei, pentru acelea pri&ate c%iar !i de ri'a casei,e2istă ţesutul, brodatul, aran'amentele florale, ceremoniile de ser&ire a ceaiului !i orămadă de feluri de muncă &oluntară făcute prin societăţi de caritate, în spitale cu prea puţin personal, maazine de %aine second-%and sau în bucătării unde se prepară supasăracilorF"

ebelu!ul, a!adar, stoc%ează fiecară făr/mă de e2perienţă poziti&ă pe care o are,indiferent de succesiunea ei sau de c/t de framentar îi e caracterul" rebuie, totu!i, ca la

sf/r!itul procesului de acumulare, să conţină necesarul minim din fiecare e2perienţă, casă o poată folosi ca bază pentru următorul continent de e2perienţă" @ără să fi fost atinsăanterior cota de e2perienţă strict necesară, e2perienţele de la ni&elul următor pot să aparăde o mie de ori fără să contribuie la maturizarea indi&idului"

+n timp ce adună orice firimitură de e2perienţă poate, bebelu!ul pri&at de etapa în- braţe dez&oltă !i comportamente compensatorii ca să-i u!ureze aonia" ;o&e!te căt de&iolent poate pentru a diminua dorinţa furnicătoare a pielii lui, dă din m/ini, î!i rote!tecapul într-o parte !i în alta să-!i ameţească simţurile, î!i înţepene!te corpul, arcuindu!ispatele cu toată tensiunea pe care o poate dea'a, ca să nu mai simtă" escoperă puţincomfort cu deetul lui cel mare eliberează ce&a din toată dorinţa lui neîncetată din uralui" 8areori îl sue efecti& este %rănit suficient ca să-i satisfacă foamea !i are ne&oie

efecti& să-!i suă deetul c/nd dore!te o masă înainte să-i permită proramul" e obicei pur !i simplu î!i ţine deetul în ură să facă faţă acestui ol insuportabil, eterneisinurătăţi, sentimentului că mi'locul e&enimentelor este altunde&a"

$ama lui o consultă pe mama ei !i i se spune acea &e!nică po&este cum că suptuldeetului deformează dantura" Inspirată de ri'a pentru binele lui, ea caută piedici cum arfi o substanţă rea la ust de pus pe toate deetele lui !i c/nd, în ne&oia lui disperată osue totu!i de pe deetul mare, îi leaă înc%eieturile de ratiile pătuţului" ar descoperăca !i-a răsucit at/t de rău membrele capti&e în lupta sa pentru eliberare înc/t leăturile s-au întins at/t de tare înc/t i-au blocat circulaţia la o m/nă !i urma să se înt/mple acela!ilucru !i la cealaltă" ;upta continuă p/nă c/nd menţionează problema dentistului ei" asiură că mama ei se în!eală, !i bebelu!ului îi este permisă această măruntă consolare"

estul de repede, bebelu!ul !tie să z/mbească !i să /nurească c/nd cine&a seapropie suficient de mult" acă nu este ridicat, ci i se dă un alt fel de atenţie pe care o poate recunoa!te, el z/mbe!te !i uiţă să obţină mai multă" acă este ridicat, misiuneaz/mbetului său este îndeplinită !i re&ine doar ca să încura'eze alte comportamente plăcutedin partea companionului lui cum ar fi să scoată diferite sunete, să-i /dile burtica, să-lsalte pe enunc%i sau să-l ciupească u!or de nas"

4entru că z/mbe!te încura'ator de c/te ori &ine mama lui la el, ea este con&insă căeste mama apreciată a unui bebelu! fericit" C%inul amar care este tot restul timpul de

JJ



&e%e nu crează în ea nici un fel de sentiment neati& din contra, îl face să fie !i maidisperat de a fi cu ea"

4e măsură ce bebelu!ul se maturizează !i capacităţile lui coniti&e se trezesc,de&ine con!tient de o diferenţă în comportamentul mamei lui c/nd îi sc%imbă scutecul"@ace un sunet cu semnificaţie clară de respinere" +!i întoarce capul într-o parte într-un

fel care arată că nu-i place să-l cureţe !i să-l facă să se simtă bine" $/inile ei se mi!că cu brusc%eţe !i atin/ndu-l c/t mai puţin posibil" c%ii îi sunt reci nu z/mbe!te"4e măsură ce înţeleerea asupra acestei atitudini se lămure!te, plăcerea

bebelu!ului la sc%imbatul scutecului, la a fi înri'it, atins, !i la a i se u!ura c%iar !itemporar această dermatită de scutec u!oară, dar cronică se amestecă cu o st/n'enealăcare reprezintă precursorul fricii !i al &ino&ăţiei"

@rica de a nu o supăra pe mamă cre!te odată cu cunoa!terea, iar neplăcerea ei estecauzată de un număr din ce în ce mai mare din acţiunile lui, incusi& trasul de păr, &ărsatulm/ncării, trasul de %aine !i, în mod misterios, de unele %aine mai mult dec/t de alteleF, băatul deetelor lui în ura ei, trasul de lănţisor, aruncatul 'ucăriei sau ursuleţului dincărucior sau &ărsatul unei căni de ceai cu o lo&itură %aotică"

$a'oritatea acestor acţiuni sunt reu de corelat cu reacţia ei" )l nu a obser&atcea!ca căz/nd, nu înţelee ce-o fi cu trasul lănţi!orului de o face să-l trateze brusc cu urăel este efecti& neatent că trae de ce&a !i percepe doar &a că răsturnatul bolului cu terci,făcut să-o atraă atenţia, implică ce&a nedorit" otu!i , el simte că e mai bine dec/t fărăatenţie deloc !i continuă să lo&ească obiectul în care este prins ca să primească m/ncarea"C/nd mama încearcă să-l %rănească cu linuriţa, î!i mi!că braţele !i lo&e!te !i c%icote!teîn încercarea de a transforma totul într-o interacţiune mai distracti&ă" )l &rea simţularmoniei aflat unde&a între inredienteG prezenţa mamei sale, %rana lui !i el însu!i" ar cutoate semnalele lui, nu o poate actualiza" +n sc%imb, transformă acea atenţie pe care i-odădea mama lui într-o respinere care, în timp, &a de&eni pentru el mai u!or deinterpretat, spre deosebire de primele eternităţi de neli'are pe care nu le pute interpreta

deloc" # fi neli'at !i a dori sunt de'a calităţi fundamentale ale &ieţii lui" Nu a cunoscutniciodată altce&a" 4entru el, Sinele este dorinţă, a!teptare" #ltcine&a este refuz,nonrăspuns" #ceste condiţii, de!i pot dura întreaa &iaţă, por răm/ne neobser&ate pentrusimplu moti& că nu poate concepe un alt fel de relaţie între Sine !i #ltcine&a"

)2perienţa lipsă a etapei în-braţe, olul rămas acolo une ar fi trebuit să se aflesentimentele lui de încredere precum !i starea lui inefabilă de alienare &a condiţiona !iinfluenţa tot ceea ce el de&ine, pe măsură ce cre!te pe marinile abisuluiunde simţurile luiau fost oprite" ar trebuie să înţelem că nu e2istă în toată copilăria lui nici un mecanism prin care că considere o mamă inadec&ată, o mamă în care nu mai funţioneazăcontinuum, o mamă care nu răspunde la semnalele lui, una care este pornită împotri&a, nu pentru îndeplinirea a!teptărilor lui" $ai t/rziu, pe măsură ce intelectul i se dez&oltă, s-ar putea să *inţeleaă că interesele ei !i a le lui sunt contrarii, !i pe măsură ce cre!te s-ar putea să se lupte să se comporte independent ca să se sal&eze" ar la bază nu poate crede

că mama lui nu-l iube!te necondiţionat, doar pentru că e2istă, de!i s-ar putea să strie casă audă toţi că ştie mai bine" oate do&ezile în sens contrar, toată înţeleerea intelectualăa faptelor, nici toate protestele lui, nici toate renunţările la ea, nici actele de rebeliuneîmpotri&a ei bazate pe toate aceste do&ezi ale poziţiei ei inamice, nimic nu-l poate eliberade presupunerea fundamentală că ea îl iube!te, că trebuie, cum&a să-l iubească, în ciuda

J5



tuturor" *>ra către o mamă sau către o fiură materneF este e2presia unei bătălii pierdute pentru a se elibera de această presupunere"

Ce!terea independenţei !i puterea de a se maturiza emoţional î!i au iz&orul înmare parte în relaţia în braţe, cu toate aspectele ei" Cine&a nu poate, a!adar, să de&inăindependent de mama lui, dec/t prin ea, prin îndeplinirea rolului ei în mod corect,

oferindu-i e2perienţa în-braţe !i permiţ/ndu-i să absol&e din ea, după împlinire"ar omul nu se poate elibera de o mamă noncontinuum" Ne&oia de ea nu poatedec/t să continue" mul nu poate dec/t să at/rne de acest c/rli, ca !i *atei!tii care arată pumnul către tronul lui umnezeu, stri/nd *Nu cred în tineE !i alte blasfemii care suntspuse numai fiindcă iau numele ;ui în de!ert"

r" Bo%n oDlbH, de la Clinica ;ondonţs a&istoc(, a fost desmnat de cătreranizaţia $ondială a Sănătăţii în 195L să facă un raport despre soarta *copiilor fărăadăpost din ţările lor natale, referitot la starea lor mentală"M Subiecţii săi erau cazurie2treme de depri&are maternală în fiecare ţară !i erau mii la număr" Informaţiile pe carele-a colectat de la ana'aţii în domeniu au acoperit mulţi ani !i multe situaţiiG copii aflaţiîn instituţii din prima copilărie, unii aflaţi în plasament, unii neli'aţi de către proprii lor

părinţi, bebelu!i !i copii aflaţi în spital în perioade critice de luni !i ani ale dez&oltării lor primare, refuiaţi de război !i &ictime ale oricărui fel de circumstanţe care-i lipsea !i deacea doză de ri'ă maternă considerată normală"MBo%n oDlbH, Maternal care and Mental Health, 6(H(7(3893

#lte cauze în afară de *depri&area emoţională cauzată de lipsa ri'ei materne aufost eliminate din studiu numai după e2aminarea scrupuloasă a do&ezilor" Imaineadescrisă de către descrierile !i statisticile din raport este una cu aonii personaleînorzitoare, multiplicate dincolo de puterea de concepere a minţii, de zeci, sute !i mii deori, !i cronici ale unor &ieţi oale care au urmat depri&ării, de *persona'e lipsite deafecţiune ale celor mai tare depri&aţi aceia care au pierdut capacitatea de a formaata!amente, adică, de a cunoa!te &aloarea &ieţii, pentru totdeauna" #testă tulburările celor

încă acti&i în lupta pentru partea lor de draoste rezer&ată de la na!tere, minţind, fur/nd,atac/nd cu brutalitate sau aăţ/ndu-se ca lipitorile de c/te o fiură maternă, reres/nd lacomportament infantil în speranţa de a fi tratat în sf/r!it ca !i copilul care încă trăie!te înei murind de foame pentru e2perienţa lui" +nreistrează perpetuarea acestor oamenidisperaţi pe măsură ce produc copii pe care nu-i pot iubi, care cresc la fel ca !i ei,lupt/ndu-se împotri&a lor în!i!i, antisociali, incapabili să dăruiască, destinaţi pentrutotdeauna să răm/nă flăm/nzi"

)i sunt cei e&idenţiaţi, do&ezile de necontestat, e2emplele, arumentele pentruoricine se îndoie!te, a primatului Yuintesential al e2perienţei din prima copilărie pentru personlitatea umană" Natura e2tremă a cazului lor nu este dec/t o lupă prin care putem&edea mai clar pri&aţiunile !i efectele dintr-o amă mai lară, mai &ariată !i mai subtilăcuprinse în normalitate" #ceste pri&aţiuni *normale sunt acum a!a de împletite în plasaculturii noastre că sunt aproape în întreime neremarcate cu e0cep%ia acestor e2tremecare se manifestă ca pierderi sau pericole pentru noi ceilalţi de e2emplu prin &iolenţă,nebunie !i infracţionalitateF, c%iar dacă sunt pri&ite fără cea mai &aă urmă de înţeleere"

e c/nd intelectul a luat conducerea cu pleiada lui de teorii, &icisitudinile puilorde om au fost numeroase !i roza&e" $oti&ele pentru modificarea lor sau care săre&oluţioneze înri'irea lor nu s-au asemănat niciodată prea mult cu *moti&ele

JO



continuum, iar c/nd c%iar au fost în direcţia corectă, dar necorelate cu principiilecontinuum, au fost framentare !i ineficiente"

asemenea felie de teorie a fost implementată într-o maternitate din #mericaunde i-a &enit cui&a ideea să lanseze sunetul de batai de inimă printr-un difuzor bebelu!ilor aflaţi în primele c%inuri ale depri&ării de e2perienţă" )fectul acestei mici

contribuţii a fost at/t de calmant !i a rezultat într-o a!a îmbunătăţire a sănătăţii bebelu!ilor că e2perimentul a primit atenţie internaţională">n alt e2periment, similar dar independent, a fost făcut de un specialist în

înri'irea prematurilor" S-a constatat îmbunătăţiri semnificati&e în dez&oltarea micuţilorsubiecţi c/nd incubatoarele erau menţinute în mi!care de către o ma!inărie" +n ambelesituaţii, bebelu!ii au crescut mai repede în reutate !i au pl/ns mai puţin"

KarrH KarloD a făcut e2perimente spectaculoase di&edind importanţadezmierdărilor materne la maimuţe pentru dez&oltarea puilor lor"M

MK"@" KarloD, *t%e e&elopment of #ffectionated 4atterns in Infant $on(eHs, inrian $" @oss edF eterminants on Infant e%a&ior, ;ondon, 19O1

Bane :an ;aDic(-Aoodall, în ceea ar trebui să fie în mod siur cea mai mare

ironie a tuturor timpurilor, a ăsit mai multă inspiraţie în înri'irea puilor la prietenii eicimpanzei, al căror comportament, c%iar fiind altă specie, este mai apropiat de continuumuman dec/t comportamentul oamenilor zilelor noastre" :orbind de aplicarea e2emplului pe propriul ei copil, ea scria *Nu a fost lăsat să pl/nă în pătuţ" +l luam cu noi peste tota!a că, de!i mediul i se sc%imba des, relaţia lui cu părinţii răm/nea stabilă" )a mairaporta că la &/rsta de patru ani, fiul ei este *ascultător, e2trem de atent !i &i&ace,interacţioează bine cu alţi copii !i adulţi, deopotri&ă, era relati& neînfricat !i empatic cuceilalţi" ar poate că declaraţia ei cea mai semnificati&ă este următoareaG * +n plus, !imai ales în contradicţie cu profeţiile multor prieteni de-ai no!tri, este foarte independent"otu!i, din nou, principiile subterane lipsesc !i ea izolează partea ei de dreptate de altecercetări cu următoarea propoziţieG * ar mai sti, poate că ar fi fost oricum a!a, c%iar dacă

l-am fi crescut într-un cu totul alt mod"ZZB" :an ;aDic(-Aoodall, :n the Shado; o' Man, oston, 1971Cercetări lămuritoare se pot face pe influenţa acceptării de către 8eina :ictoria a

căruciorului pentru bebelu!i aduc/ndu-l în uz comunF asupra caracterului eneraţiei îndiscuţie !i efectul asupra &ieţii de familie occidentale" ine ar fi fost dacă in&entareacăruciorului ar fi a&ut aceea!i soartă cu ţarcul de 'oacă pe care l-am &ăzut odată in&entatîn satul 3e(uana"

)ra aproape terminat c/nd l-am &ăzut pe ududu lucr/nd la el" #&ea ratii&erticale leate cu liane într-un cadrul cu limite sus !i 'os, ca o &ersiune comică, sc%iţată,aunui ţarc de 'oacă preistoric" +i luase destul de multă muncă să-l facă !i ududu arătadestul de mulţumit de el însu!i c/nd tăia ultimul băţ ineal" S-a uitat dupăCananasinzuDana, fiul lui, care făcuse primul pas cu &reo săptăm/nă înainte" Imediat ce areperat pric%indelul, ududu l-a !i apucat !i la pus triumfător în noua in&enţie"CananasinzuDana a stat în mi'loc c/te&a minute fără să înţeleaă nimic, apoi a pornitîntr-o parte, s-a întors !i !i-a dat seama că era înc%is" +ntr-o clipă ţipa un semnal de roazăcumplită, un sunet rareori auzit printre copii din societatea lui" )ra fără ec%i&oc" ?arculde 'oacă era re!it, nepotri&it pentru puii de om" Simţul continuum al lui ududu, al felde puternic ca al oricărui 3e(uana, nu a ezitat în interpretarea ţipetelor copilului său" ;-ascos de-acolo !i i-a dat drumul să alere la maică-sa să-l lini!tească c/te&a minute, c/te

J7



a&ea ne&oie să contracareze !ocul înainte să fie preătit să meară din nou la 'oacă"ududu a acceptat fără ezitare eroarea e2perimentului său după o ultimă pri&ire la lucrulsău de m/nă, a tăiat ţarcul de 'oacă cu toporul !i cum lemnul pe care-l folosise era &erde,nu a rămas dec/t cu ni!te lemne de foc din tot efortul dimineţii aceleia" N-am nici undubiu ca nu a fost nici prima nici ultima in&enţie de felul acesta printre 3e(uana, dar

simţul lor continuum nu ar permite unei asemenea erori patentate să dureze mult" acăsimţul nostru continuum nu ar fi fost o a!a forţă elementală pentru comportamentul umande-a lunul celor două milioane de ani de stabilitate, nu ar fi putut face faţă pericolelorinerente din intelectul nostru înalt dez&oltat" @aptul că recent a fost 'efuit de putere p/năla punctul în care instabilitatea sau *proresul ne pare a fi cel mai lorios destin nusc%imbă cu nimic faptul că simţul continuum este intrinsec naturii noastre umane"ududu distru/nd ţarcul de 'oacă este tot ce am e&oluat noi să fim ce am fi continuatnoi să fim dacă simţul nostru ar fi rămas neînceţo!at, netrădat de orice l-o fi scos de pe!ine, lăs/ndu-ne at/t de mult în m/inile periculos de inorante ale intelectului"

JP



Capitolul 4#8>Cre!terea

C/nd tot adăpostul !i stimularea e2perienţei lui în-braţe i-au fost oferite pe deplin, bebelu!ul poate pri&i mai departe, înainte, către lumea dincolo de mama lui, încrezător !i

obi!nuit cu o stare de bine pe care natura lui tinde să o menţină" )l de-abea a!teaptăurmătorul set de e2perienţe corespunzătoare" #poi ăncepe să se t/rască, întorc/ndu-se dessă se asiure că mama este disponibilă" Aăsind-o constantă, se a&enturează mai departe înteren !i se întoarce mai rar, pe măsură ce t/r/tul pe coate, coapse !i burticăF lasă locmersului de-a bu!ilea pe palme !i pe enunc%iF !i ailitatea lui crescătoare ţine pasul cucuriozitatea lui despre mediul încon'urător, a!a cum îl oferă continuum"

Ne&oia de contact constant se reduce rapid c/nd cota lui de e2perienţă a fostatinsă !i un bebelu!, un copil mic &a cere reîncărcarea puterii primite numai înmomentele de stres la care nu poate face faţă cu puterile lui actuale" #ceste momentede&in din ce în ce mai rare !i încrederea în sine cre!te cu o &iteză, profunzime !i lărimecare ar părea uimitoare oricui a cunoscut doar copii ci&ilizaţi depri&aţi de etapa completă

în-braţe" ;a copiii care au c/te&a lini de dez&oltare mai a&ansate, în timp ce altele at/rnăîn urmă a!tept/nd să fie îndeplinite, efectul este că-!i împart moti&aţiileG nu sunt niciodatăcapabili să dorească ce&a fără a dori în acela!i timp să fie în centrul atenţiei, nu &or puteaniciodată să-!i dedice mintea doar problemei în discuţie c/nd o parte a lor încă t/n'e!tedupă euforia iraţională a unui bebelu! aflat în braţele cui&a care rezol&ă toate problemele")i nu se pot dedica în întreime folosirii forţelor !i capacităţilor de cre!tere c/nd o partedin ei dore!te că fie nea'utorat în braţe" @iecare efort este într-o oarecare măsură înconflict cu o dorinţă subliminală pentru succesul fără efort al bebelu!ului iubit"

Copilul cu un istoric solid de e2perienţă continuum se bazează pe consolare psi%oloică din partea mamei numai în caz de urenţă" >n băieţel 3e(uana a &enit lamine aăţat de maică-sa !i ţip/nd din toţi rărunc%ii pentru o durere de dinte" #&ea &reo

zece ani !i era at/t de inplacabil de înrezător în sine !i de săritor că îl crezusem foartedisciplinat" c%iului meu ci&ilizat, îmi părea maestru în păstrarea emoţiilor pentru sine !imă a!teptam, în consecinţă, în situaţia de faţă, să facă un efor ma'or să se abţină de a pl/ne sau de a permite prietenilor săi să-l &adă într-o asemenea stare" ar era clar că nufăcea nici un efort să-!i suprime reacţia la durere sau ne&oia pentru confortul primordialdin braţele mamei"

Nimeni nu s-a sesizat, ba c%iar toţi au înţeles" C/ţi&a dintre prietenii lui au stat pe-aproape să se uite cum îi scot dintele" Nu au a&ut nici o problemă să accepte plecarea lui bruscă dintre r/ndurile lor superioare la dependenţa infantilă de maică-sa nu e2ista niciurmă de bat'ocură din partea lor, nici de ru!ine din partea lui" $ama lui era acolo,disponibilă în tăcere, în timp ce el se supunea e2tracţiei" S-a înfiorat !i a ţipat !i mai tare

c/nd i-am atins dinţii, dar nu s-a retras nici o dată !i nici nu s-a uitat la mine furios pentrucă-i pro&oc durerea" C/nd am reu!it în sf/r!it să eliberez dintele din inie !i am astupataura cu ce&a, era alb la faţă !i s-a dus e2tenuat în %amacul lui" +n mai ăuţin de o oră areapărut, cu culoare în obra'i !i cu calmul restabilit" Nu a spus nimic, doar z/mbea !i seîn&/rtea pe-aproape c/te&a minute ca să &ăd că e bine, apoi a plecat să se alăture băieţilor"

#ltă dată era &orba despre un bărbat de &reo douăzeci de aniG mă străduiam săcurăţ începuturile unei canrene de la un deet de la picior la lumina lanternei" urereatrebuie să fi fost atroce" +n timp ce nu opunea nici o rezistenţă acţiunii mele de a-i curăţa

J9



rana cu un cuţit de &/nătoare, pl/ne fără nici o reţinere în poala soţiei sale" 0i ea, ca !imama băiatului, era complet rela2ată, nu se punea deloc în locul soţului ei, dar accesibilăîn mod senin, c/nd el î!i înropa faţa în corpul ei c/nd durerea era mai mare, î!i roteacapul dintr-o parte în alta în poala ei !i suspina" @aptul că era prezent 'umătate satul !aaceastă scenă nu părea să-i afecteze reacţia nici înspre autocontrol, nici înspre

dramatizare"Cum femeile 3e(uana de obicei locuiesc cu mamele lor at/ta &reme c/tă trăiesccele din urmă, iar soţii î!i părăsesc mamele !i î!i iau locul în familia soţiei, este relati&comun ca soţia să ia rolul mamei pentru soţ în situaţii de criză" Soţia are propria mamă lacare să recură în caz de necesitate, !i îi oferă în mod instincti& suport maternal soţului eic/nd el are ne&oie" 0i pentru adulţii orfani, e2istă obiceiul de a fi oferiţi spre adopţie alteifamilii" 4resiunea pentru resursele familiei este minimă, fiindcă adultul 3e(uanacontribuie mai mult dec/t consumă din familia lui sau a ei !i prime!te din partea ei oasiurare tacită de spri'in dacă !i c/nd are ne&oie" #siurarea aceasta în sine, c%iar dacanu este niciodată folosită, reprezintă un factor stabilizator" Cerinţa pentru securitateemoţional este parte acceptată a naturii umane printre indienii 3e(uana, una care este în

interesul societăţii să fie îndeplinită" )ste încă o măsură de siuranţă ca nici un membrusă nu de&ină antisocial datorită presiunii cauzate de e&entualele circumstanţe asuprasociabilităţii sale naturale"

dată cu începerea t/r/tului, bebelu!ul începe să beneficieze de toate puterileacumulate în e2perienţa anterioară !i de dez&oltarea psi%oloică ce face aceste puteriutilizabile" +n eneral, prima lui e2pediţie este scurtă !i prudentă !i nu e ne&oie aproapedeloc ca mama lui sau persoana care îl înri'e!te să inter&ină în acţiunile lui" Ca toţi puiide animale, are un talent fin de a supra&ieţui !i un simţ realist al propriilor capacităţi"acă mama suerează către instinctele lui sociale că se a!teaptă de la el să-i lase ei rolulde a-l prote'a, el &a face treaba asta în mod cooperant" acă este supra&e%eat constant !idiri'at să se mi!te în direcţia în care consideră maică-sa că ar trebui să meară, oprit !i

fuărit cand nu e automoti&at, înţelee rapid să nu mai fie responsabil de el însu!i pemăsură ce ea îi arată ce a!teaptă de la el"<nul dintre cele mai pro'unde impulsuri $n animalul 'oarte social uman este de a

'ace ceea ce percepe că se aşteaptă de la el( #bilităţile lui intelectuale incipiente suntslabe, dar tendinţele instinctuale sunt la fel de puternice în primul ca !i în ultimul momental &ieţii lui" Combinarea acestor două puteri, cea raţională, dependentă de în&ăţare !i ceainstinctuală, &ersată minuţios în acel fel de cunoa!tere înnăscută care %idează celelalteanimale de-a lunul întreii &ieţi 6 rezultatul interacţiunii lor 6 reprezintă caracterul uman!i potenţialul specific uman pentru eficienţă instinctuală !i rafinată intelectual"

4e l/nă tendinţele sale spre e2perimentare !i prudenţă, bebelu!ul mai are, caîntotdeauna, a!teptări" #!teaptă ama de e&enimente de care s-au bucurat strămo!ii lui"#!teaptă nu doar spaţiul !i libertatea să se mi!te în el, ci !i o &arietate de e&enimente"#cum este mai fel2ibil în e2pectanţele lui" Cerinţele stricte pentru primele e2perienţe s-au lărit radual în timpul etapei în-braţe, iar în faţa de t/r/t !i mers de-a bu!ilea sunt maiderabă a!teptări pentri tipuri de e2perienţe dec/t pentru circumstanţe fi2e !i tratament precis"

ar e2istă toţu!i limite în care e2perienţa bebelu!ului trebuie să se încadreze pentru ca să-i folosească" Nu se poate dez&olta adec&at fără tipul !i &arientatea de ocazii!i fără tipul de participare a celorlalţi de care are ne&oie" biectele, situaţiile !i oamenii

5L



disponibili trebuie saă fie mai mulţi dec/t poate folosi pentru ca el să-!i descopere !i să-!ilărească capacităţile printre ei !i, bineînţeles, ei trebuie să se sc%imbe într-o măsură potri&ită, suficient de des, dar nu prea brusc sau prea des" Ce înseamnă potri&it este, caîntotdeauna, definit de către precedent, de tipul e2perienţei strămo!ilor în e&oluţie întimpul copilăriilor lor"

+ntr-un sat 3e(uana, de e2emplu, e2istă curiozităţi, pericole !i asocieri mai multdec/t suficiente în cantitate !i calitate pentru un bebelu! care se t/ră!te" ;a primeleincursiuni, testează totul" +!i măsoară !i propriile forţe !i ailitatea lui, testează tot ceînt/lne!te, creează concepte !i face distincţii în timp, spaţiu !i formă" e asemeneacreează o nouă relaţie cu mama lui, care se transforma din dependenţă directă de ea cătrecunoa!terea faptului că poate conta pe ea, !i se bazează pe spri'inul ei în momente dene&oie din ce în ce mai rare" #cum, din ce în ce mai mult, încrederea lui în sine cre!te !idescre!teîn concordanţă cu disponibilitatea ei faţă de el"

4rintre 3e(uana, atitudinea mamei sau înri'itoarei unui bebelu! este rela2ată, deobicei atentă la &reo altă ocupaţie dec/t supra&e%erea lui, dar desc%isă în orice momentla o &izită de-a a&eturierului t/r/tor sau în patru labe" Nus e opre!te din ătit sau altă

treabă dec/t dacă îi este necesară întreaa atenţie" Nu se aruncă cu braţele desc%ise încalea micului prinţ pentru reasiurare, ci în felul ei calm !i ocupat, îi oferă libertatea persoanei ei sau un transport pe !old cu spri'inul braţului, dacă este în mi!care"

5a nu ini%iază contactul şi nici nu contribuie la acesta dec#t $n mod

pasi"(ebelu!ul este acela care o caută !i-i arată prin comportamentul său ce dore!te" )ase conformează pe deplin !i de bună &oie dorinţei lui, dar nu adauă nimic în plus" )l ecel acti&, ea este aentul pasi& în toate interacţiunile lor el &ine laea să doarmă c/nd eobosit, să fie %rănit c/nd îi e foame" )2plorările lui în lumea lară sunt contrabalansate !iîncura'ate de faptul că poate apela la ea !i de constanţa ei c/t timp el este departe"

)l nici nu cere nici nu priem!te atenţia ei totală, fiindcă nu are stocate dorinţe, nicifoame ancestrală să-i erodeze dedicarea pentru aici !i acum" +n concordanţă cu caracterul

economic al naturii, nu &rea mai mult dec/t are ne&oie"C/nd umblă în patru labe, un bebelu! poate mere cu o &iteză considerabilă"4rintre 3e(uana, pri&eam nelini!tită cum un bebelu! se repezea de-a bu!ilea !i se oprea lamarinea unei ropi de un metru !i 'umătate săpate pentru noroi de cărămizi" +n periplullui prin zonă a făcut asta de c/te&a ori" Cu aparenta lipsă de atenţie a unui animal care pa!te pe marinea unei prăpăstii, se rostoolea în poziţia !ez/nd, cel mai adesea cuspatele la roapă" cupat cu un baţ sau cu o piatră sau cu deetele lui de la m/nă sau dela picioare, se 'uca !i se rostoolea în toate direcţiile, în aparenţă neatent la roapă, p/nămi-am dat seama că ateriza oriunde numai nu în zona periculoasă" $ecanismul condusneintelectual de autoconser&are, funcţiona perfect, !i fiind at/t de precis în calcule,funcţiona la fel de bine la orice distanţă de roapă, încep/nd c%iar cu marinea" Nesupra&e%eat, sau mai bine zis, la periferia atenţiei unui rup de copii care se 'ucau cuaceea!i lipsă de atenţie faţă de roapă, a preluat responsabilitatea relaţiilor proprii cutoate posibilităţile încon'urătoare" Sinura suestie de la membrii familiei lui !i din parteasocietăţii era că se a!teptau să fie capabil să aibă ri'ă de el însu!i" e!i încă nu puteamere, !tia unde putea ăsi conform dacă-l &oia 6 !i rareori a&ea ne&oie"acă mama luimerea la r/u sau la o rădină îndepărtată, îl lua adeseori cu ea, ridic/du-l de-oînc%eietură !i cont/nd pe a'utorul lui să-!i ţină ec%ilibrul pe !oldul ei sau să se ţină de

51



slin dacă purta unul să susţină reutatea bebelu!ului" riunde merea, dacă-l punea 'osîntr-un loc siur, se a!tepta ca el să răm/nă în siuranţă fără supra&e%ere"

>n bebelu! nu are înclinaţii sinucia!e !i are un set complet de mecanisme desupra&ieţuire, de la simţuri, cel mai rosier ni&el p/nă la ce s-ar putea numi telepetieaccesibilă zilnic, la ni&elele cele mai puţin e&idente" )l se comportă ca orice animal care

nu poate apela la e2perienţă ca să-i folosească raţiunii el face ceea ce este siur, fără săfie con!tient că a ales" )ste în mod natural protector cu propria stare de bine !i se a!teaptădin partea neamului său să fie astfel !i a fost crescut să fie a!a de către capacităţile luiînnăscute împreună cu ni&elul lui de dez&oltare !i de e2perienţă" ar aceasta din urmăeste a!a de redusă la &/rsta de !ase, opt sau zece luni înc/t contribuie foarte puţin înfiecare caz !i aproape deloc în situaţiile noi" )ste instinctul cel care asiurăautoconser&area" otu!i, nu este numai un primat e&oluat din mamifere, începe să ia !icaracteristici specific umane" inde din ce în ce mai mult în fiecare zi să în&eţe cultura poporului său" +ncepe la r/ndul său să distină între rolul tatălui !i al mamei în familia luiîn &iaţa lui" $aică-sa răm/nă statornică în rolul a&ut p/nă acum la toate popoareleG acelade dăruitor !i înri'itor care nu a!teaptă nimic în sc%imb dec/t satisfacţia de a fi dăruit"

$ama lui se ocupă de el doar fiindcă el este acolo e2istenţa lui este moti& suficient pentru a-i aranta draostea ei" #cceptarea ei necondiţionată răm/ne constantă pe c/ndtatăl lui iese în e&idenţă ca un persona' important interesat de dez&oltareacomportamentului său social !i de a&ansarea lui spre independenţă" #probarea tatălui semanifestă c/nd copilul o c/!tiă iubirea mamei este necondiţionată" raostea constantăa tatălui menţine acela!i caracter cu a mamei, dar are suprapus un strat de aprobare potenţială în funcţie de performanţele copilului" #stfel, natura asiură !i stabilitate !imoti&are către socializare" $ai t/rziu tatăl se &a distine din ce în ce mai clar dreptreprezentant al societăţii !i &a conduce copilul, arăt/ndu-i prin puterea e2emplului ce sea!teaptă de la el, înspre aleerea comportamentului adec&at obiceiurilor specifice la care&a participa"

@raţi, surori !i alte persoane, toţi încep să ia roluri diferite în lumea lui" 4entru aa'une acolo, o &reme &a e2ista un aspect maternal, c%iar dacă unul puţin semnificati&, întoate asocierile lui" :a a&ea ne&oie să i se lămurească, să fie a'utat !i prote'at în timp cecre!te înspreautonomie" )l &a continua să semnalizeze conform ne&oilor lui, iar mesa'elelui &or continua să fie irezistibile pentru adulţii din 'urul lui p/nă c/nd acestea se &ordiminua în timpul adolescenţei lui" +ntre timp, el &a de&eni sensibil la semnalele detandreţe &enite de la copii mai mici !i se &a comporta cu ei într-o manieră maternală întimp ce &a lansa sc/ntei similare către copiii mai mari sau adulţii de care încă depinde în&reo măsură sistemul lui de spri'in în &iaţă"

4entru băieţi, bărbaţii &or de&eni inspiraţia ma'oră !i e2emplu în în&ăţarea roluluilor în cultură !i a felului cum se fac lucrurile în societatea lor" @etiţele &or imita femeilec/nd ni&elul lor de dez&oltare le spune că asocierea ar trebui să se sc%imbe în participare"

>neltele le &or fi oferite dacă ele sunt dificil de manufacturat" e e2emplu, stă în puterea unui copil să &/slească o canoe sau să se 'oace că o face, mult înainte să fiecapabil să-!i sculpteze o &/slă proprie" C/nd &ine &reme, el sau ea prime!te o &/slămic!orată la scară, făcută de un adult" +nainte să &orbească, băieţii primesc arcuri !i săeţicu care fac un e2erciţiu foarte util, a&/nd în &edere că săeţile sunt drepte !i reflectă înmod precis abilităţile lor"

5<



#m fost prezentă la primele momente din &iaţa acti&ă a unei fetiţe" )ra de &reodoi ani" &ăzusem cu fetele !i cu femeile, 'uc/ndu-se c/nd ele răzuiau manioc într-otroacă" ;a un moment dat, ia o bucată de manios din rămadă !i o freacă de răzătoareaunei fete mai mari" ucata era prea mare, a scăpat-o de c/te&a ori încerc/nd să o traă de-a lunul suprafeţei ruoase" >n z/mbet drăăstos !i o bucată mai mică au &enit de la

&ecina ei, iar mama ei, preătită ca impusul acesta să se manifeste, i-a înm/nat orăzătoare mică preătită pentru ea" @etiţa &ăzuse femeile răz/nd manioc de c/nd se !tie !iimediat a frecat bucăţica în sus !i în 'os pe răzătoare ca !i ceilalţi"

0i-a pierdut interesul în mai puţin de un minut !i a fuit, lăs/nd răzătoarea întroacă !i maniocul fără urme obser&abile pe el" Nimeni nu a făcut-o să simtă că estul eiera amuzant sau &reo *surpriză femeile îl cam a!teptau, într-ade&ăr, mai de&reme saumai t/rziu, fiind toate familiare cu faptul că copii se alătură culturii, c%iar dacă modul deabordare !i ritmul sunt dictate de forţe indi&iduale !i interioare fiecăruia" @aptul cărezultatul final &a fi social, cooperant !i în întreime &oluntar este fără îndoială" #dulţii !iceilalţi copii contribuie doar cu a'utorul !i uneltele pe care copilul nu !i le poate obţine elînsu!i" >n copil care încă nu &orbe!te, este perfect capabil să-ţi facă înţelese ne&oile !i nu

are nici un sens să i se ofere ce&a ce nu dore!te obiectul acti"ită%ilor unui copil, p#nă laurmă, este dez"oltarea propriei independen%e( A&i o'eri ori mai mult ori mai pu%in a*utor

dec#t are ne"oie tinde să se interpună $ndeplinirii acestui scop(+nri'irea, la fel ca !i a'utorul, are loc numai la cerere" $/ncarea pentru a %răni

corpul !i îmbrăţi!area pentru a %răni sufletul nu sunt nici oferite, nici refuzate, ci suntîntotdeauna disponibile, natural !i raţios, pur !i simplu" $ai presus de toate, persoanacopilului este respectată ca ce&a bun din toate punctele de &edere" Nu e2istă conceptul de*copil rău, nici prin con&ersie, &reo distincţie despre *copilul cuminte" Se presupune căacest copil este social, nu antisocial, în intenţiile sale" Ceea ce face este acceptat dreptacţiunea unei creaturi născute să fie *bună" 4resupunerea lor de bunătate, desociabilitate, drept caracteristici înscrise în natura umană reprezintă esenţa atitudinii

3e(uana faţă de ceilalţi, indiferent de &/rstă" 8eprezintă !i piatra de temelie pe care sefundamentează dez&oltarea copilului de partea aparţinătorilor, fie ei părinţi sau nu"# educa, în sensul cel mai oriinal, înseamnă a *scoate în afară, dar de!i aceast

sens poate a&ea c/te&a a&anta'e faţă de înţelesul mai răsp/ndit de a *bate cu ciocanulînauntru, nici unul nu se potri&e!te a!teptărilor e&oluate ale copilului" # fi condus sau%idat de către un adult este ec%i&alent cu interferenţa în dez&oltarea copilului, fiindcă îltransportă departe de cărarea lui naturală, cea mai eficientă, pe una mai puţin" =resupunerea de sociabilitate $nnăscută este în directă opoziţie cu credinţa ci&ilizatăaproape uni&ersală că impulsurile unui copil trebuie să fie redirecţionate pentru a-l facesocial" )2istă unele persoane care consideră că raţiunea !i faptul de a *coopera cucopilul realizează această redirecţionare mai bine dec/t ameninţările, insultele saunuielele, dar presupunerea că fiecare copil are o natura antisocială care trebuie să fiemanipulată pentru a-l face acceptabil social, reprezintă ermenele pentru ambele punctede &edere de mai sus, precum !i pentru cele mai comune, răsp/ndite între cele douăe2treme" acă este ce&a fundamental străin de noi în societăţile continuum de felul3e(uana, aceasta este presupunerea că puiul de om este fiinţă socială din na!tere" )ste pronirea de la această presupunere !i consecinţele ei ceea ce face înţeles !i olul aparentde netrecut între comportamentul lor ciudat, cu rezultat într-o înaltă stare de bine !icalculele noastre minuţioase, cu un rad infinit mai redus de stare de bine"

5



upă cum am &ăzut, fie mai mult fie mai puţin a'utor decăt cere copilul este îndetrimentul proresului lui" Iniţiati&ele e2terioare, a!adar, sau %ida'ul nesolicitat nu suntînspre folosul lui poziti&" )l nu poate face nici un prores în plus faţă de ceea ce cuprind propriile lui moti&aţii" -uriozitatea unui copil şi dorin%a de a 'ace lucruri el $nsuşi

reprezintă de'ini%ia capacită%ii lui de a $n"ă%a 'ără a sacri'ica nici o parte din

dez"oltarea lui completă( >hida*ul nu poate dec#t să accentueze unele abilită%i cu pre%ul scăderii altora, dar nimic nu poate ridica $ntre+ul spectru al capacită%ilor lui peste

limitele lui $nnăscute( 4reţul pe care îl plăte!te un copil pentru faptul că a fost %idatînspre ceea ce părinţii lui consideră mai potri&it pentru el sau ei în!i!iF reprezintădiminuarea completitudinii lui" Starea lui totală de bine, reflecţia tuturor aspectelor%rănite sau ne%rănite, este direct afectată" #dulţii lui fac destul de mult pentru a-iinfluenţa comportamentul prin e2emplul lor !i prin ceea ce el percepe că sunt a!teptărilelor, dar ei nu pot adăua nimic la întreul lui substituind moti&ele lor alor lui sau*spun/ndu-i ce să facă"

;a modul ideal, a-i da unui copil un e2emplu sau fir de urmat nu este făcut în modspecial ca să-l influenţeze, ci înseamnă a face ceea ce are fiecare de făcutG nu a-i da

atenţie specială copilului, ci a creea atmosfera că-!i &ede fiecare de treaba lui după principiul priorităţilor, obser&/nd copilul numai c/nd el o cere !i c%iar !i atunci nu maimult dec/t necesar" >n copil cu o doză completă de e2perienţă în braţe nu &a a&ea ne&oiesă cer!ească atenţie în e2ces faţă de ne&oile lui fizice, pentru că nu &a a&ea ne&oie, ca !icopii cunoscuţi în lumea ci&ilizată, de reasiurare care să-i confirme fie e2istenţa, fiedreptul la draoste"

#plic/nd principiul în cea mai simplă situaţie, o mamă ci&ilizată !i-ar face treabaîn casă a&/nd o fetiţă mică în 'ur interes/ndu-se de ce-ar &rea ea, dar i-ar permite sămăture cu o măturică atunci c/nd fetiţei îi &ine să facă asta sau să steară praful sau săaspire dacă poate estina acest model de ospodină în casăF sau să a'ute la spălatul&aselor st/nd pe un scaun" 4auza ar fi nesemnificati&ă iar fetiţa nu ar cădea de pe scaun,

dec/t dacă mama ei ar fi at/t de clară în a!teptarea ei faţă de dezastru înc/t impulsulsocial al copilei să facă ceea ce înţelee că se a!teaptă de la eaF o face să se comformeze" pri&ire an2ioasă, un cu&/nt despre ce are mama în minteG *Nu scăpa aiaE sau o promisiune *#i ri'ăE :ei cădeaE, de!i duce în sens contrar autoconser&ării copileiîmpreună cu tendinţele imitati&e, pot să o determine să asculte, să scape farfuria !iWsau săcadă de pe scaun"

4rintre caracteristicile sinulare ale omului ca specie este !i abilitatea intelectuluide a contrazice natura sa e&oluată" dată ce continuum a fost deraiat, stabilizatorii săicontrabalansează p/nă la punctul în care nu mai pot, aberaţiunile par roase !i tari, cumintelectul poate la fel de bine să facă !i rău !i bine cu socotelile lui neinformate, bine-intentionate, consecuti&e din toată masa incalculabilă de factori rele&anţi fiecăruicomportament"

>nul dintre cele mai ciudate rezultate ale pierderii încrederii în continuum estecapacitatea adulţilor să-i facă pe copii să fuă de ei" Nimic nu poate fi mai aproape deinima continuum a unui copil dec/t să stea aproape de mama lui într-un teritoriunefamiliar" oate rudele noastre mamifere, precum !i păsările, reptilele !i pe!tii, sunturmate de către puii lor, în al căror interes este în mod clar să facă a!a" >n pric%indelM3e(uana nici nu ar &isa să se rătăcească de mama lui pe o cărare din pădure, fiindcă ea nuse uita în spate să &adă dacă o urmează, ea nu-i suerează că ar a&ea de ales sau că e

5J



treaba ei să menţină apropierea ea doar reduce ritmul la unul pe care el îl poate menţine"0tiind aceasta, copila!ul &a pl/ne dacă nu poate ţine pasul dintr-un moti& sau altul" cădere minoră din care se poate ridica sinur pentru ca să fuă puţin să recuperezesecundele trecute rareori suscită &reun striăt" Stilul ei îi spune că ea este în acela!i timp!i ocupată !i răbdătoare dacă &reodată c%iar trebuie să a!tepte după el" +i suereazî că ea

!tie că el nu &a pierde mai mult timp dec/t este în mod firesc necesar înainte să-li poatăcontinua am/ndoi drumul" Nu este nimic de 'udecător în ea" 4resupunerea ei despresocialitatea lui înnăscută conlucrează cu tendinţa lui de a face ceea ce percepe că ea sea!teaptă să facă" prit sau în mers, această presupunere de bază rămăne nesc%imbată !inecontestată"

otu!i, în ciuda a milioane de ani de precedent !i în ciuda e2emplului consec&ental prietenilor no!tri animale !i c%iar al unora dintre amicii no!tri oameni, am reu!it să necon&inem pric%indeii să fuă de noi"

upă cea de-a patra e2pediţie, am fost !ocată de numărul de copii mici fuăriţi deadulţi în parcul central din $an%attan" $ame !i bone puteau fi &ăzute f/lf/ind încolo !iîncoace, îndoite încomod de la !old, cu m/inile întinse !i cu &ocile ascuţite, ru/ndu-se

cu ameninţări necon&inătoare ca micii fuari să se ast/mpere" #lternau aceste curseener&ante cu încercări de con&ersaţie pe bancă între ele în timp ce făceau apelul pruncilorcare se apropiau de limita distanţei aprobate sau femeile ţ/!neau în urmărirea e&adaţilor,care se prinseseră de reulile 'ocului !i luaseră primul semn de rela2are a supra&e%eriidrept semnal pentru pauză"

simplă suestie de enul *Nu mere unde nu te pot &edeaE spusă cu un ton deteamă a!teptareF cauzează mult trafic în departamentele de copii pierduţi !i c/nd ecombinată cu o promisiune de enul * #i ri'ă, te &ei răniE, poate cauza !i un numărserios de înecuri, căderi ra&e !i accidente rutiere" 4reocupat în mod special săîndeplinească rolul a!teptat de la el în conflictul de &oinţe cu înri'itorul său, micul pro&ocator a pierdut ec%ilibrul responsabil cu mediul său !i sistemul lui de

autoconser&are este %andicapat" +n felul acesta este redus în mod incon!tient la a urmaordinul absurd de a se răni" acă se treze!te la spital, nu &a fi totu!i foarte surprins să aflecă a fost lo&it de o ma!ină, după cum îi promisese de at/tea ori înri'itoarea lui :I4"

@iindcă mintea lui incon!tientă nu raţionează, cu mecanismele ei de a transformae2perienţa în obicei, astfel înc/t mecanismele automate să e&ite apelarea la atenţia minţiicon!tiente pentru acţiunile repetiti&e, pentru a stabiliza !i păstra, pentru a încorpora !iec%ilibra informaţia potri&ită unui sistem de procesare prea solicitant pentru o facultateat/t de puţin de năde'de cum e intelectul !i pentru că este prea e&ident că este con&ins căce&a este pur !i simplu ceea ce se spune că este c/nd tonul !i acţiunile o susţin, loicaminţii incon!tiente este în mod frec&ent antitetică *raţiunii" #!adar, un copil poateînţelee foarte bine modul de /ndire al înri'itorului !i poate c%iar andi la fel, în timp cese simte impulsionat să se comporte pe dos" Cu alte cu&inte, este mai probabil să facăceea ce simte că se aşteaptă de la el dec/t ceea ce i se spune" orinţa lui cronică,nesatisfăcută de acceptare din partea mamei lui poate accentua p/nă la punctul deautodistruere ne&oia lui de a face ceea ce simte că ea sau reprezentantul ei a!teaptă" >ncopil sănătos, continuum &a a&ea în funcţiune un set de tendinţe inerente de a face ceeace e potri&it, cum ar fi să imite, să e2ploreze, să studieze nu să se rănească pe sine saualte persoane, să intre înauntru c/nd plouă, să facă zomote plăcute !i mime amuzantec/nd alte persoane se comportă adec&at, să răspundă la semnalele copiilor mai mici !i a!a

55



mai departe un copil depri&at sau unul de la care se a!teaptă să se comporte antisocial poate să-!i încalce simţul lui inerent de adec&are în măsura în care cerinţele lui !isusceptibilitatea lui la a!teptări au fost încălcate"

$etodele familiare de laude !i blamări dezlanţuie dezastru asupra moti&aţiilorcopiilor, în mod special a celor mai mici" acă acesta face ce&a folositor, cum ar fi să

pună să se îmbrace sinur sau să %rănească c/inele, să aducă un buc%et de flori de c/mpsau să facă o scrumieră dintr-un bulăre de lut, nimic nu poate fi mai descura'ator dec/to e2presie de surpriză că el s-a comportat în mod socialG *E Ce fetiţă cuminteE *4ri&iţice a făcut Aeorie sinur-sinurelE !i alte e2clamaţii similare implică faptul căsocialitatea lui este nea!teptată, nespecifică !i neobi!nuită la un copil" $intea lui s-ar putea să fie mulţumită, dar senzaţia lui &a fi cea de discomfort că nu a făcut ceea ce sea!tepta de la el, ceea ce îl face în modul cel mai autentic parte a culturii, tribului !ifamiliei sale" C%iar !i printre copii, o frază de enul *oamne, uite ce-a făcut $arH la!coalăE spună cu suficientă mirare, o &a face pe $arH să se simtă prost, îndepărtată decătre prietenii ei de 'oacă, ca !i cum ar fi spus cu acela!i ton *oamne, $arH e rasăEsau slabă sau înaltă sau scundă sau de!teaptă sau proastă, dar cum&a altfel dec/t se

a!teaptă să fie" :ina, în special dacă este întărită cu o etic%etă de enul *u $ntotdeaunafaci asta, este !i ea distructi&ă cu suestia ei că se a!teaptă comportament antisocial" *0i-a pierdut batista ca !i tine, *el este plin de răutate, o ridicare din umeri neputincioasă, oacuzaţie enerală ca *#!a-s băieţii, implic/nd faptul ca răutatea este înscrisă ad/nc sau osimplă e2presie facială în sensul că acel comportament nedorit nu reprezenta o surpriză,acţionează cu acela!i efect dezastruos ca !i surpriza !i laudele pentru comportamentulsocial"

Creati&itatea poate fi !i ea limitată prin folosirea ne&oii copilului de a coopera"Cine&a poate spune doar *Ia-ţi setul de pictură de pe &erandă nu &reau să-mi faci mizerie pe-aici" $esa'ul că pictura înseamnă mizerie nu se &a pierde, iar impulsul creator artrebui să fie e2traordinar de puternic pentru depă!i ne&oia c%intesenţială a copilului de a

face ce se a!teaptă mama lui" Spună cu z/mbetul pe buze sau striată ca un striăt derăzboi, e2presia de copil-rău este la fel de eficientă"4resupunerea de sociabilitate inerentă necesită ce&a cunoa!tere a conţinutului !i a

formei tendinţelor !i e2pectanţelor din copil" )ste clar că ele sunt imitati&e, cooperante !iînclinate înspre conser&area indi&idului !i a speciei, dar mai includ !i specificităţi cumsunt cunoa!terea înri'irii bebelu!ilor !i abilitatea de a o face" Să nu-i dai ocazia să semanifeste impulsului matern profund din fetiţe, să-l redirecţionezi înspre păpu!i c/nde2istă bebelu!i ade&ăraţi în zonă, este unul dintre deser&iciile aduse &iitorilor copii aifetiţei, pe c/nd &a fi mare" C%iar înainte să înţeleaă instrucţiunile mamei sale, o fetiţă secomportă în mod instincti& cu bebelu!ii în maniera precisă cerută de ei din timpuriimemoriale" C/nd este suficient de mare să ia în considerare !i alte metode, este demulte2pertă cu &ec%ime în înri'irea bebelu!ului !i nu consideră că ar fi &reun a&anta' în a se/ndi la asta" )a continuă de-a lunul copilăriei ei să aibă ri'ă de bebelu!i de căte ori areocazia, în propria ei familie sau în cele &ecine, iar la &remea c/nd se căsătore!te, nunumai că nu are ce po&esti cu octor Spoc(, ci mai are !i două braţe puternice !i unrepertoriu de poziţii !i mi!cări cu care bebelu!ii pot fi ţinuţi în timp că ăte!te, lucrează înrădină, &/sle!te canoea, se dic%ise!te, doarme, dansează, se scaldă, măn/ncă sau oricealtce&a" 0i mai are un simţ ad/nc întipărit care s-ar re&olta împotri&a oricărei acţiuninepotri&ite continuum-ului ei sau al copilului"

5O



#m &ăzut fetiţe 3e(uana de trei sau patru ani uneori păreau !i mai miciF a&/ndri'ă completă de bebelu!i" )ra în mod clar ocupaţia lor fa&orită, dar nu le împiedica săfacă alte lucruri în acela!i timp, să aţ/ţe focul, să aducă apă !i a!a mai departe" Nu seoboseau de sarcina aceasta cum s-ar fi înt/mplat dacă ar fi a&ut păpu!i" Se pare că în protecţia bebelu!ilor, continuum este în cea mai puternică formă, iar răbdarea infinită !i

ri'a plină de draoste este acolo în fiecare copil, inclusi& în băieţi" e!i băieţilor li seatribuie rareori ri'a bebelu!ilor pe o perioadă prea lună, le place !i lor foarte mult să-iia în braţe !i să se 'oace cu ei" inerii bărbaţi, adolescenţii caută bebelu!ii să se 'oace cuei c/nd se întorc de la acti&ităţile lor zilnice" +i aruncă sus în aer !i-i prind, răz/nd cuzomot !i împărtă!ind bucurie cu micuţii lor concetăţeni, ale căror amă de e2perienţă !isimţ că sunt iubiţi sunt cu dra îmboăţite"

4oate că la fel de esenţial ca !i presupunerea sociabilităţii inerente în copii !iadulţi este !i respectul pentru fiecare indi&id drept propriul lui proprietar" Noţiunea de proprietate asupra altor persoane este absentă printre 3e(uana" Ideea că acesta este*copilul meu sau *al tău nu e2istă" # decide ce trebuie să facă o persoană, indiferent de&/rstă, este în afara repertoriului de comportamente 3e(uana" )2istă mare interes în ce

face fiecare, dar nici un impuls de a influenţa 6 cu at/t mai puţin a constr/ne 6 pecine&a" :oinţa copilului este forţa lui moti&atoare" Nu e2istă scla&ie 6 cum altfel poate fidescrisă impunerea &oinţei unei persoane asupra alteia !i contr/nerea prin ameninţaresau pedeapsă" Indienii 3e(uana nu consideră că un forţa fizică inferioară a unui copil !idependenţa de adult implică în &reun fel că ei ar trebui să-l trateze cu mai puţin respectdec/t pe un adult" Nu i se dă copilului nici un ordin contrar propriilor lui înclinaţii desprecum să se 'oace, c/t să măn/nce, c/nd să doarmă !i a!a mai departe" ar c/nd estenecesar a'utorul lui, se a!teaptă de la el să se conformeze instantaneu" Comenzi ca *#du-mi apăE *aie ni!te lemneE *ă-mi aiaE sau * ă-i bebelu!ului o bananăE sunt lansatecu aceea!i presupunere de sociabilitate inerentă, cu deplina con!tiinţă că un copil &rea săfie de folos !i să se alăture muncii alor săi" Nimeni nu urmăre!te să &adă dacă copilul

ascultă 6 nu e2istă dubiu asupra dorinţei lui de a coopera" +n calitate de animal social, elface ceea ce se a!teaptă de la el fără ezitare !i p/nă la limita ma2imă a capacităţii lui"@uncţionează incredibil de bine" ar în timpul celei de-a doua e2pediţii a obser&at

un băiat de &reun an care părea să fie ie!it din centrul său continuum în &reun fel" Nu potspune ce a cauzat, dar se poate să nu fi fost o coincidenţă că tatăl său, un indi&id mai în&/rstă pe nume Renito, era sinurul 3e(uana din zona care &orbea ce&a spaniolă, carelucrase în timpul e2pansiunii cauciucului în tinereţe !i a că rui soţie !tia ce&a din limba4emonton, fapt care atesta faptul că locuise printre indienii de mai la est" Se poate, în&ieţile lor neobi!nuit de cosmopolitane, să fi preluat ce&a obiceiuri cu autoritate at/t deimpresionantă că propriile lor continuum erau încălcate" Nu !tiu" ar Rididi, fiul lor, afost sinurul copil pe care l-am &ăzut a&/nd o criză, ţip/nd din toţi rărunc%ii protest/nd lace&a, în loc să pl/nă în felul neinsistent în care se auzea c/nd se înt/mpla să pl/nă oricealt copil" >neori, după ce începea să umble, lo&ea alţi copii" Interesant, celălalt copil nu îl pri&ea cu &reo emoţie ideea de aresiune le era at/t de străină că luau lo&itura ca !i cumar fi fost lo&iţi de o ramură de copac sau de &reo altă cauză naturală nici nu &isau să deaînapoi !i î!i continuau 'oaca fără măcar să-l e2cludă pe Rididi" ;-am mai &ăzut c/nd a&eacinci ani" atăl său murise iar #nc%u, care era !eful tribului !i prieten apropiat cu Renitoa luat rolul de tată !i de leader pentru Rididi" ăiatul încă era departe de norma fericită

57



3e(uana" )ra o oarecare tensiune pe faţa lui !i în felul în care î!i mi!ca corpul,reminiscenţă de la copilul ci&ilizat"

4e drumul către banda noastră de decolare, #nc%u la luat cu el pe Rididi c/nd !iceilalţi membri ai ec%ipa'ului !i-au adus băieţii cu ei pentru e2perienţă" Rididi era de'a bine &ersat în &/slitul canoei !i cum cea mai dificilă parte era &/slitul la prora !i

mane&rele fine de la pupa, adeseori el era cel care &/slea la pupa în timp ce !eful era la prora" 4uţine cu&inte erau sc%imbate între ei, dar a!teptarea tăcută, constantă a lui #nc%ude corectitudine era aproape palpabilă" =e drum, c/nd ne împărţeam bucăţi de carne,#nc%u !i-o împărţea întotdeauna pe a lui cu Rididi" +mi părea uneori că băiatul de&enisela fel de senin!i de eficient ca ceilalţi băieţi 3e(uana"

ar într-una din zilele petrecute în tabăra de l/nă banda de decolare, #nc%u se preătea să meară la &/nătoare iar Rididi în pri&ea cu teamă cresc/ndă" @aţa lui reflectaun conflict roza&, iar buzele începură să-i tremure pe măsură ce urmărea cu oc%ii fiecaremi!care a bărbatului" C/nd arcul !i săeţile lui #nc%u erau preătite, pieptul băiatului sescutura în spasme !i apoi suspine" #nc%u nu spusese nimic, nici nu a emis &reun fel de 'udecată asupra lui, dar Rididi !tia că băieţii mereau la &/nătoare cu leaderii lor iar el nu

&oia să meară" Nu se certa nimeni cu el dec/t el însu!i, fiindcă #nc%u doar merea la&/nătoare iar ceea ce făcea Rididi era doar treaba lui Rididi" ;atura lui antisocialăspunea nu sociabilitatea lui inerentă, acum în curs de a fi eliberată de către #nc%u,spunea da" #nc%u !i-a luat luat arcul !i săeţile !i a pornit pe cărare" +ntre trupul luiRididi se zuduia c/nd stria" ;a &remea asta, moti&ele pro !i contra erau de puteri eale!i el pur !i simplu stătea !i urla, torturat de indecizie" Nu înţeleeam atunci nimic din pricipiile în funcţiune" oar &edea băiatul în c%inuri că nu plecase cu #nc%u" #m mers lael, mi-am pus măinile pe umărul lui, împin/ndu-l pe cărare" #m fuit cu el în sa&ană, pec/nd #nc%u tocmai dispărea într-o parte în 'unlă" I-am striat să a!tepte, dar #nc%u nicinu s-a întors nici nu a încetinit ritmul" ;-am striat încă o dată, mai tare, dar el a dispărutîn pădure" ;-am împins pe Rididi înainte !i i-am spus să se răbească" #m crezut că-!

a'ut pe Rididi !i că e&it ca #nc%u să fie dezamăit, dar bineînţeles că inter&eneam cuneîndem/narea tipică culturii mele, îmi substituiam &oinţa mea celei a copilului,încerc/nd să-l facă să 'acă ceea ce trebuie pe c/nd #nc%u lucrase pe principiul mult maisănătos de a-l elibera să "rea să facă ceea ce trebuie" Contribuţia mea se poate să fi datînapoi cu c/te&a săptăm/ni proresul lui Rididi" Sistemul lui #nc%u se poate să fi fost pe punctul de a înclina balanţa prin îndepărtarea întreii presiuni de pe Rididi a!a înc/timpulsul lui natural de a face parte din e&enimente să depă!ească orice l-o fi făcut să serăz&rătescă"

#m obser&at absenţa completă a presiunii prin persuaziune, prin impunerea&oinţei unui indi&id asupra altuia, reu de crezut !i de înţeles, în ciuda perse&erenţei3e(uana în a-mi arăta e2emple"

;a începutul celei de-a treia e2pediţii, în timp ce ne preăteam să merem în sus pe r/u, l-am întrebat pe #nc%u dacă ade%a%, un băiat de &reo nouă sau zece ani, putea&eni cu noi" @ilmam iar el era deosebit de fotoenic"

#nc%u a mers la băiat !i la mama lui adopti&ă !i le-a transmis in&itaţia" ade%a% aspus că &rea să meară, iar mama adopti&ă mi-a transmis un mesa' prin #nc%u, ru/ndu-mă să nu-l duc la casa mamei mele după e2pediţie" #m promis să-l aduc înapoi, iar înziua c/nd am pornit, împreună cu alţi cinci bărbaţi 3e(uana să ne a'ute, ade%a% !i-aadus %amacul !i !i-a ăsit un loc într-o canoe"

5P



:reo săptăm/nă mai t/rziu a apărut o neînţeleere iar bărbaţii 3e(uana au pornitdeodată din tabără, spun/nd că mer acasă" S-au întors în ultimul moment, zic/nd*$a%tze%E-*:inoE- către ade%a%, al cărui %amac încă at/rna în adăpost"

ăiatul doar a răspuns încet, *#%(az 6 Nu 6 !i ceilalţi !i-au &ăzut de drum" Nu a e2istat nici o încercare să-l forţeze, nici măcar să-l con&ină să meară cu ei"

+!i aparţinea, ca fiecare dintre ei, lui însu!i" ecizia lui era e2presia autodetermninăriisale !i aspect rezultant al destinului său" Nimeni nu îndrăznea să-i încalce dreptul de adecide pentru el însu!i doar fiindcă era mic !i slab suficient căt să fie dominat fizic saufiindcă abilităţile lui de a lua decizii erau mai puţin e2perimentate"

4rintre 3e(uana, se consideră că 'udecata unei persoane este adec&ată luăriioricărei decizii pe care persoana se simte moti&ată să o facă" Impulsul de a lua o decizieeste do&adă suficientă a abilităţii de a o lua în mod corespunzător copiii mici nu iaudecizii ma'ore ei sunt în mod special interesaţi în auto-conser&are, iar în c%estiuni caredepă!esc puterile lor de înţeleere, apelează la adulţi pentru a decide cee e mai bine";ăs/nd la latitudinea copilului această aleere încă din fraedă pruncie, îi menţineraţiunea la eficienţă ma2imă, fie să delee, fie să-!i asume deciziile" 4rudenţa se

manifestă relati& la responsabilitatea implicată !i în felul acesta erorile sunt menţinute laun ni&el minim absolut" decizie luată în felul acesta nu înt/mpină opoziţie din parteacopilului !i, în consecinţă, funcţionează în armonie !i cu plăcere pentru toţi cei implicaţi"

;a &/rsta lui, ade%a% era foarte capabil să facă ceea ce mie îmi părea unana'ament enorm pentru un copil" # ales să nu meară cu concetăţenii lui pentru arăm/ne cu trei persoane complet străine, destul de departe în amontele unui r/u mare, fărăec%ipa' !i, pentru că nu mă /ndisem să neociez pentru &reo una, fără &/sle, fiindcă bărbaţii plecaseră cu ale lor"

ade%a% î!i cuno!tea abilităţile !i era doritor de a&entură" #m a&ut destulă înlunile dinainte de a ne întoarce, dar era întotdeauna la înălţimea situaţiei, niciodată mai puţin dec/t îndatoritor, de a'utor !i întotdeauna fericit"

$ăsura în care nu &oiau să aplice presiuni unul altuia m-a impresionat !i în ceade-a patra e2pediţie c/nd un european !i cu mine am fost reţinuţi de către #nc%u în ciudadorinţei noastre de a pleca" S-ar putea să fie folositoare e2plicaţia că această contradicţieaparentă despre impunerea &oinţelor asupra altei persoane se datorează parţial faptului că3e(uana nu ne pri&eau pe noi, sau tribul Sanema, drept oameni !i parţial pe faptul căeram reţinuţi ca să continui să-i doftoresc, prin simpla e&itare de a ne însoţi pe drumul deîntoarcere, e2cursie pe care două persoane nu ar fi putut s-o întreprindă sinure" Ne-au%rănit !i au construit o colibă pentru noi, iar cererile noastre să fim condu!i erauîntotdeauna ocolite, niciodată refuzate franc" +n alte cu&inte, nimeni nu de-a forţat de faptsă facem ce&a, dec/t omiţ/nd să ne a'ute"F

)rau doi bărbaţi, unul din sat iar altul din apropiere, care erau e2trem de bolna&i">nul a&ea apendicită cu complicaţii iar celălalt a&ea două fistule în spate" #m/ndoi eradestul de clar că urmau să moară, cum săptăm/nile !i lunile treceau fără îmbunătăţiri, înciuda faptului că reu!isem să-i ţin în &iaţă cu antibiotice"

;a începutul acestei lupte 6 prima dată, de fapt, c/nd am făcut o *&izită acasă înamonte să &ăd t/nărul cu apendicită 6 î-am spus tatălui că la Ciudad oli&ar la un doctorade&ărat pentru operaţie" I-am e2plicat că se face o aură !i se scoate afară problema !i i-am arătat propria mea cicatrice de apendectomie" # fost de acord, dar a spu că $asaDiunu putea mere la un spital &enezuelean fără să !tie să &orbească spaniolă" Nu a suerat

59



în mod direct să-l duc eu, de!i î!i iubea mult unicul fiu" $ai derabă l-ar fi lăsat să moarădec/t să-mi cauzeze &reun deran'" $i-a comunicat doar problema aceasta a fot toată persuaziunea pe care a&ea s-o folosească"

I-am spus că pot să-i duc fiul să fie &indecat, dar că trebuia ca el să meară la#nc%u !i să insiste să ni se dea &oie să plecăm imediat" ;a faza asta, bătr/nelul s-a uitat în

ol, de!i i-am repetat cu destulă empatie că trebuia să &orbească cu #nc%u sau fiul lui &amuri" Nu făcuse niciodată ce&a de enul a insista, de!i se poate să fi menţionat situaţiacătre !ef c/nd !i-a mutat întreaa familie în sat, ca să-l pot înri'i pe $asaDiu" 8elaţiilesale cu #nc%u au continuat să fie la fel de fire!ti, ca !i cum &iaţa fiului său nu ar fi fost înm/inile !efului"

4atru luni mai t/rziu, c/nd am fost liberă în sf/r!it să fac drumul lun !i dificil cu pacienţii mei, tatăl cu toată familia lui ne-au însoţit într-o altă canoe să a!tepte &indecarealui $asaDiu l/nă un r/u mai apropiat !i să-l ducă apoi acasă" #!a că refuzul bătr/nuluide a forţa pe cine&a pentru a&anta'ul lui nu a fost din nepăsare"

;a fel a fost !i c/nd am ruat-o pe Na%a(adi, o prietenă draă !i specială, precum!i sora prin adopţia din partea lui #nc%u, să-l preseze să ne elibereze ca să-l ducem pe

soţul ei muribund la spital" S-a înt/lnit des cu !eful !i a a&ut destule ocazii, darîntotdeauna a menţinut discuţia u!oară !i plăcută, c%iar !i c/nd se afla la c/ţi&a metri de%amacul unde se sf/r!ea în dureri soţul ei iubit"

# &enit la mine de c/te&a ori în acele luni c/nd îl tratam, să-mi suereze să fac euînsămi incizia în spate, ca să se dreneze fistula" #m refuzatm de frica inoranţei mele înc%irurie, !i în cele din urmă a încercat ea însă!i să o facă, dar nu s-a putut mobiliza să bae cuţitul din os de pe!te în spatele soţului ei !i l-a trimis pe fiul lor să ma c%eme" C/ndam &ăzut ce făcea, i-am promis să o fac eu dec/t să riscăm mai mult prin metoda eineiienică" Se poate să mă fi con&ins prin *!anta' moral !i a reu!it, dar nu a e2istatimpunerea directă a &oinţei ei peste &oinţa mea"

4ropria mea insistenţa ca #nc%u să ne lase să merem a înt/lnit urec%i surde"

+ntotdeauna sc%imba subiectul !i mă întreba dacă nu-mi place coliba pe care ne-oconstruiseră sau %rana pe care ne-o dădeau" upă ce i-am spus zi de zi de pericolulînt/rzierii pentru &iaţa celor doi bărbaţii, mi-a r/spuns în sf/r!it pict/ndu-se, decor/ndu-se cu toate mătăniile sale !i înc%iz/ndu-se cu cei doi bărbaţi o săptăm/nă de incantaţii încompania unui maraca din tradiţia !amanică 3e(uana" +n timpul somnurilor sale scurte, preluau alţii cu r/ndul incantaţia" ratamentul lui nu a îmbunătăţit starea pacienţilor, darle-a dat tuturor de înţeles că #nc%u nu era nepăsător la &iaţa oamenilor săi" #sta nuînseamnă că 'uca teatru" )l nu era unul dintre marii !amani 3e(uana, dar se poate să fifăcut tot ce-i stătea în puteri !i probabil considera că e mai bine pe termen lun să mă ţinăacolo să ser&esc întreului popor ca !i doctor dec/t să mă lase să plec în încercarea de asal&a două cazuri aparent fără speranţă"

;ipsa de dorinţa din partea unui 3e(uana c%iar !i de a linu!i pe altul nu pare a fio aleere a indi&idului" 4are să fie o interdicţie e&oluată a continuum !i susţinută decultura lor" Sunt foarte capabili să e2ercite forţa asupra altor specii dresează c/ini de&/nătoare prin disciplină strictă !i prin pedepse care includ să-i lo&escă cu pumnul, beţesau pietre sau să le taie urec%ile" ar nu !i-ar fi impus &oinţa asupra camarazilor umani,nici măcar, după cum am &ăzut, asupra copiilor"

# fost totuţi o e2cepţie care confirma reula, ca incidentul cu ţarcul de 'oacă" #m&ăzut un tatic t/năr pierz/ndu-!i răbdarea cu fiul lui de un an" # striat !i a făcut o mi!car

OL



C/t eram acolo mi-au adus sau mi-au trimis copii bolna&i să-i tratez" +n acesteocazii, în mod special, de&enea e&identă marea diferenţă între copiii continuum !i copiiinoncontinuum" Copiii 3e(uana, care fuseseră trataţi corect în timpul etapei în-braţe, carese !tiau demni de iubire, nu căutau nici un pic de ri'ă maternă suplimentară să-!icontrabalanseze durerea, dec/t dacă era insuportabilă, pe c/nd copiii no!tri ci&ilizaţi,

recunosc/ndu-se în mod tacit că fiecare poartă o po&ară permanentă de durere dorinţa pentru mai multă iubire dec/t a primitF, sunt îmbrăţi!aţi !i pupaţi !i li se spun cu&intedrăăstoase la cele mai mici căzături" Aenunc%ii 'uliţi se poate să nu &indece pe loc, darîntreaa încărcătură de durere este oarecum u!urată pentru un moment în care estesolicitată în mod deosebit"

Se prea poate ca mila a!teptată să fie un comportament în&ăţat la scară lară" )uam puţine îndoieli că a!a este, dar încrederea în sine !i în alţii în acest caz c%iar unstrăinF demonstra că ace!ti copii mici care &eneau la mine pentru tratament îmi indicauce&a mult mai poziti& dec/t simpla lipsă a a!teptării de dădăciţi"

+ntr-una din primele e2pediţii în teritoriul 3e(uana, am fost în Ranania, satul lui#nc%u, c/nd a &enit la mine un băiat de patru ani" S-a apropiat timid, nesiur dacă este

bine primit" C/nd ni s-au înt/lnit oc%ii !i am sc%imbat un z/mbet de reasiurare, !i-aridicat deetul mare ca să-l &ăd" Nu arăta deloc autocompătimire, nici nu cerea milă, doarun z/mbet lar pe faţă" :/rful deetului !i o parte de un%ie erau tăiate, cu e2cepţia unei porţiuni de carne !i piele care-l ţinea să nu cadă" S/ne pe 'umătate înc%eat îl ţinea lipitdar puţin deplasat de la locul lui" C/nd m-am apucat să curăţ !i să-l pun la loc, durerea aadus lacrimi în oc%ii imen!i, de faun !i uneori m/na mică tremura cum o ţinea întinsăcătre mine, dar nu s-a retras niciodată !i nici nu a scos &reun sunet mai mult dec/t unmurmur în momentele cele mai rele în ma'oritate timpului era rela2at !i faţa lui lini!tită"C/nd deetul lui era banda'at, am zis arăt/nd înspre el, * uuna%, a%(eHE 6 * @ără apăE 6 iar &ocea lui muzicală a repetat, * uuna%, a%(eHE, apoi *KDaHnama% e%ta% 6 *$/ineaici 6 !i a plecat" ot comportamentul lui contrazicea toate ideile mele predefinite despre

cum se comportă copiii, despre cum trebuie înri'iţi în caz de urenţă, despre importanţareasiurării ca parte a tratamentului medical !i a!a mai departe" +mi &enea reu să cred totce &ăzusem"

+ntr-o e2pediţie de mai t/rziu, am fost trezită într-o dimineaţă de un copil de doiani stri/nd cu &oce subţirică *SiE SiE )ra cea mai bună pronunţie a lui pentru *S%i,numele meu 3e(uana" $-am uitat din %amac !i era Cananasi, sinur-sinurel, cu otăietură ce trebuia reparată" Nu pl/nea !i nici nu cerea să fie luat în braţe sau lini!tit" #a!teptat p/nă c/nd banda'ul lui era la locul lui, a ascultat recomandarea să nu-!i baem/na în apă !i să re&ină a doua zi !i a fuit la 'oacă"

C/nd m-am înt/lnit cu el a doua zi, banda'ul lui era !i ud !i murdar" +nţeleerea luiintelectuală la &/rsta de doi ani era insuficientă pentru a induce ascultarea unui ordin timpde o întreaă zi, dar sănătatea e2perienţei sale cu Sine !i Celălalt în timpul celor doi ani,una cu o boată e2perienţă în-braţe !i una 'alonată de e2erciţiul autodeterminării într-olume pro&ocatoare, l-a făcut capabil să &ină să ceară !i să-!i accepte tratamentul fărăspri'in, milă sau &reo altă formă de atenţie" 4resupun că mama a &ăzut tăietura !i i-a spusdoar *u-te la Bean iar Cananasi a făcut restul ce era de făcut"

# mai a&ut loc un incident prin de re&elaţie pentur mine, de!i destul de mult dupăce eram familiară cu atitudinea firească a indienilor 3e(uana c/nd primeau înri'irimedicale" #Dada%u, al doilea fiu al lui #nc%u, care a&ea nouă ani, a a'uns la coliba mea

O<



sinur, cu o rană în abdomen" S-a do&edit p/nă la urmă că nu era periculos de ad/ncă, darl-a prima &edere m-am speriat de ra&itatea ei într-un a!a loc &ulnerabil"*Ne%(u%nu%du%. 6 Ce-a fost. 6 am întrebat"

*S%inada, a răspuns politicos 6 o săeată"*#na%daH. 6 # ta. 6 am continuat"

*VateDedu, a spus, numindu-l pe fratele lui de zece ani cu la fel de mută emoţieca !i cum l-a! fi întrebat numele unei flori"C/nd lucram la rana înspăim/ntătoare, VateDedu !i alţi c/ţi&a băieţi s-au oprit să

&adă ce fac" Nu se &edea &reo urmă de &ină la VateDedu, nici de furie la #Dada%u" #fost pur !i simplu un accident" # &enit !i mama lor, a întrebat ce s-a înt/mplat, i s-a spus pe scurt că fiul ei cel mare trăsese o săeată în cel de-al doilea fiu pe malul r/ului"

*3e%edu%mud. a spus încet 6 C%iar.+nainte să termin, mama a părăsit rupul de pri&itori să-!i meară să-!i continue

treburile" @iul ei era înri'it fără să o fi c%emat pe ea nu era ne&oie să stea !i ea" Sinura persoana care era înri'orată acolo eram eu" Ceea ce se făcuse era făcut cea mai bunăînri'ire posibilă era oferită !i nu era ne&oie nici măcar ca ceilalţi băieţi să stea acolo p/nă

terminam, puteau fui la 'oacă" #Dada%u nu a&ea ne&oie de spri'in moral, iar c/nd amterminat de pus ultimul plasture, a plecat către r/u să li se alăture"$ama lui a presupus că dacă a&ea ne&oie de ea, ar mere la ea !i era disponibilă

pentru o asemenea e&entualitate"@aptul că menţionez aceste incidente s-ar putea să dea impresia falsă că a&eau loc

multe accidente printre 3e(uana" 4rin comparaţie cu contemporanii americani din clasade mi'loc, au destul de puţine" Nu e coincidenţă că aceia!i americani au poate cei mai prote'aţi copii din istorie c/t pri&e!te metodele de siuranţă e2terioară !i, în consecinţă, se aşteaptă de la ei cel mai puţin să !tie să-!i poare de ri'ă"

>n caz rele&ant este acela al unei familii de care am auzit că era înri'orată de pericolul pe care îl reprezenta piscina lor pentru bebelu!" Ideea nu era că piscina se &a

ridica !i-l &a în%iţi pe copil, ci că acesta s-ar putea, la fel de bine cum s-ar putea !i să nu,să cadă sau să se arunce în piscină" #u pus un ard în 'urul piscinei !i ţineau poartaîncuiată"

@oarte posibil că mintea loică a copilului nu partea care /nde!teF susţinută dee2plicaţiile părinţilor, a preluat suestia cu ardul !i cu poarta încuiată" # înţeles at/t de bine ce se a!tepta de la el, că a ăsit într-o zi poarta descuiată, a intrat, a căzut în piscină!i s-a înecat"

C/nd am auzit po&estea, care mi-a fost spus tocmai pentru a ilustra faptul că copiia&eau ne&oie de supra&e%ere constantă pentru a-i prote'a de propria abilitate de a serăni, nu puteam să nu mă /ndesc la roapa pentru lut din Ranania, l/nă care copii s-au 'ucat toată ziua nesupra&e%eaţi !i fără incidente" #ceste două cazuri izolate s-ar putea sănu însemne mare lucru, bineînţeles, dar ilustrează destul de amănunţit diferenţele dintrecele două culturi" )2istă mult mai multe situaţii potenţial periculoase printre 3e(uana">na dintre cele mai e&idente este omniprezenţa macetelor !i a cuţitelor, toate ascuţite brici !i toate aflate la îndem/nă, să calci pe ele, să cazi sau să te 'oci cu ele" ebelu!ii, prea mici să fi în&ăţat despre m/nere, le luat de lamă !i le aitau prin aer în pumnurile lorcu ropiţe, c%iar sub oc%ii mei" Nu numai că nu-!i tăiau deeţelele proprii !i nu se răneauabsolut deloc, dar dacă se aflau în braţe la mama lui, reuseau să e&ite !i rănirea lor"

O



+n mod similar, un bebelu! care se 'uca cu un băţ aprins, rostoolindu-se !i căz/ndcu el !i căţăr/ndu-se înauntru !i afară din casa cu un pra mau înalt de L cm, nu a atinsniciodată lemnul în partea aprinsă, nici rămurelele ce at/rnau, nici cu el, părul lui sau alaltcui&a" ebelu!ii, ca !i căţelu!ii, se 'ucau în 'urul focului familiei fără inter&enţie din partea adulţilor"

ăieţii, de la &/rsta de optsprezece luni, practică trasul cu arcul, folosind săeţiascuţite, a&/nd ce&a prieteni entuzia!ti care le duc arcul !i săeţile peste tot, pe toată perioada lor c/t cei mici sunt tre'i" rasul cu arcul nu era limitat la anumite locuri, nici nuerau instituite *reuli de siuranţă" +n toată perioada de doi ani !i 'umătate c/t am statacolo, rana de săeată pe care am menţionat-o este sinura pe care am &ăzut-o"

)2istă pericolele 'unlei, inclusi& marea u!urinţă cu care se poate pierde cine&a înnemărinirea fără urme !i !ansele ca cine&a să-!i rănească picioarele oale, precum !icorpul ol, pe l/nă alte pericole ca !erpi, scorpioni !i 'auari"

0i mai e2istă r/urile, în care repezi!urile sunt c%iar mai dese !i mai periculoasedec/t anaconda sau crocodilii, iar un copil care înoată mai departe în curent dec/t îi permit puterile !i abilitatea, are mari !anse de a fi stri&it de st/nci sau de una dintre

multele ramuri de sub apă" #d/ncimea !i &iteza unei porţiuni familiare a r/ului &ariazăenorm de la o zi la alta, în funcţie de cantitatea de ploaie din amonte, a!a că a cunoa!te pericolele într-o zi s-ar putea să nu folosească în următoarea" Copiii care înoată !i se 'oacă în r/u zi de zi trebuie să-!i releze abilitatea în mod adec&at tuturor condiţiilor"

@actorul efector pare a fi plasara responsabilităţii" $ecanismul de a-!i purta eiîn!i!i de ri'ă, la ma'oritatea copiilor occidentali, este folosit doar parţial, o mare partedin po&ară fiind asumată de către adulţii înri'itori" #&/nd caracterul lui că-i repunăredundanţa, continuum retrae at/t de multă din protecţia sinelui c/tă este prestată dealţii" 8ezultatul este scăderea eficienţei, pentru că nimeni nu poate fi în mod constant sauat/t de în detaliu alert la circumstanţele din 'urul cui&a, cum este de ale sale" )ste un alte2emplu de încercare de a depă!i natura un alt e2emplu de neîncredere în facultăţile

necontrolate intelectual !i uzurparea funcţiilor lor de către intelect, care nu are capacitateade a lua în consideraţie toate informaţiile rele&ante"4e l/nă că îi face pe copii ci&ilizaţi să aibă mai multe accidente, această

pedilecţie a noastră de a interfera cu plasarea responsabilităţii de către natură acolo undefuncţionează cel mai bine, ridică nenumărate alte pericole" >n e2emplu remarcabilreprezintă incendiile accidentale"

+ntr-un ora! american din &estul mi'lociu, într-o iarnă, nu demult, a a&ut loc un&iscol care a oprit complet traficul, inclusi& circulaţia ma!inilor de pompieri, timp dec/te&a zile" bi!nuiţi că aibă de-a face cu o medie de cam patruzeci de incendii pe zi,!eful pompierilor a apărut la tele&izor că roae oamenii !i aibă ri'ă să nu aprindăincendii în timpul perioadei de urenţă" ;e-a spus că &-a trebiu să se descurce ei în!i!i cuorice incendiu ar apărea" Ca o consecinţă, media incendiilor a scăzut la patru pe zi, p/năc/nd au fost dea'ate străzile, după care numărul a crescut la normal"

Nu e de crezut că ma'oritatea din cele patruzeci de incendii au fost puseintenţionat, dar cei care le pro&ocau în mod accidental erau în mod e&ident la curent cufaptul nu trebuie să fie foarte ri'ulii, a&/nd o briadă de pompieri rapidă !i eficientă"Informaţi de sc%imbarea de responsabilitate, au redus incon!tient cifra cu 9LX"

+n mod similar, o(Ho, cel mai mare ora! din lume, are un porcent permanent maimic dec/t cele mai multe ora!e mari, aparent din cauză că ma'oritatea caselor sunt

OJ



construite din lemn !i %/rtie, iar focul s-ar întinde în anumite perimetre cu &itezădezastruoasă, în timp ce ec%ipele de pompieri ar a&ea dificultăţi e2cepţionale dedeplasare pe străzile foarte alomerate" Cetăţenii sunt familiari cu aceste condiţii !i secomportă adec&at"

#ceastă plasare de responsabilitate este un aspect al a!teptării, forţa care poate fi

&ăzută e2ercit/ndu-!i puterea !i în comportamentul copilului !i în cel al adultului" Cumam putea fi descrise drept fiinţe sociale dacă nu am a&ea o predilecţie înspre a necomporta cum simţim că se a!teaptă de la noi.

4entru oricine încearcă să aplice principiile continuum în &iaţa ci&ilizată, aceastăsc%imbare înspre încredere în capacitatea copilului de auto-prote'are este una dintre celemai mari probleme" Suntem at/t de dezobi!nuiţi de ea, înc/t a lăsa copiii cu propriile lordotări, în ideea că se descurcă fără &iilenţa noastră, depă!e!te putinţa multor persoane"$a'oritatea dintre noi le-am arunca măcar c/te-o pri&ire fuară, nelini!tităm risc/nd săfim prin!i !i să fie interpretată acea pri&ire, drept a!teptare la ineficienţă" 0i ce ne-ar puteada încrederea necesară să lăsăm un bebelu! să se 'oace cu un cuţit foarte ascuţit, încrederecare la 3e(uana &ine dintr-o e2perienţă îndelunată. Nu este e2perienţa lor cu bebelu!i

folosind cuţite, căci introducerea metalului a a&ut loc relati& recent, ci familiaritatea cuabilitatea bebelu!ilor de a simţi factorii subtili din mediul lor !i de a se conduce însiuranţă printre ei"

Nu a&em altă !ansă dec/t să ne ăsim drumul înapoi la cunoa!terea comună cu3e(uana !i cu strămo!ii no!tri, prin folosirea intelectului" Nu &a fi foarte diferit faţă de a-i spune cui&a să meară la biserică !i să se roae la umnezeu persoana ar trebui maiînt/i să se străduie să se comporte ca !i cum ar crede" >nii ar fi actori mai buni dec/t alţii"

;imba'ul este cel mai recent dintre ac%iziţiile ma'ore din cataloul capacităţiloranimale" #bilitatea de a forma succesiuni de concepte de o comple2itate crescătoare sereflectă în abilităţile &erbale alre copilului în cre!tere" 4ărerea lui asupra uni&ersului, precum !i relaţia Sinelui cu Celălalt, se sc%imbă în mod necesar cu această ac%iziţie !i cu

conceptul de timp, condiţionat de propriul lui timp"rept consecinţă, e2istă o pauză conceptuală între rupele de &/rstă" +n ciudarecentei mode de a discuta lucrurile cu copiii !i de a le aduce *arumente, răm/nă unolf de netrecut între ceea ce semnifică sau se înţelee de c/tre copilul de !ase ani dinuni&ersul său !i ce semnifică sau se înţelee de către un indi&id de treizeci de ani dinuni&ersul său" ;imba'ul are &aloare limitată în aceste asocieri"

4rintre 3e(uana este interesant de obser&at că e2istă doar o comunicare &erbală bazală de enul *#!teaptă aici sau *a-mi aia între adulţi !i copii" )2istă un sistemstratificat de con&ersaţie care constă în sc%imburi &erbale între copii de apro2imati&aceea!i &/rstă cu diminuarea comunicării c/nd &/rsta diferă" )2istă discuţii minime între băieţi !i fete ale căror &ieţi !i interese sunt at/t de diferite unele de altele !i rareori, c%iar!i în calitate de adulţi, par să aibă ocazii pentru con&ersaţii luni între se2e"

C/nd adulţii con&ersează, copiii în eneral ascultă" Nu &orbesc între ei" Niciodatănu i se cere &reunei persoane de orice &/rstă să manifeste un punct de &edere fals cumface noi !i copiii no!tri c/nd &orbim unul cu altul" #dulţii 3e(uana spun tot ce au de spusde faţă cu copiii lor, iar ei ascultă, înţele/nd lucrurile în funcţie de capacitatea lor" C/nd&ine &remea ca un copil să se alăture adulţilor, a crescut în înţeleerea discursului lor, ascenariilor !i a modului lor de /ndire, fără ca să fie necesar acum să discrediteze o seriede scenarii !i puncte de &edere confecţionate de adulţi pentru copii"

O5



@iecare rupă de &/rstă cuprinde cu înţeleerea structurile conceptuale corelate propriei dez&oltări, călc/nd în urmele copiilor puţin mai mari dec/t ei, p/nă c/nd au pac%et complet de forme /ndite, &erbale capabil să cuprindă păreri adulte !i întreulconte2t care le-a fost disponibil din fraedă pruncie"

Sistemul nostru, în care încercăm să %icim ce !i cum e capabilă să cuprindă

mintea unui bebelu!, rezultă în scopuri încruci!ate, neînţeleeri, dezamăiri, furie !i îneneral pierderea armoniei" biceiul dezastruos de a-i în&ăţa pe copii că *binele &a fiîntotdeauna răsplătit, iar *răul întotdeauna pedepsit, că promisiunile se ţin întotdeauna,că adulţii nu mint niciodată !i a!a mai departe, nu numai că necesită să fie demontate mait/rziu ca fiind *nerealiste !i *imature dacă ei au continuat cum&a să creadă ideoloiiledin pruncie, dar crează !i o senzaţie de deziluzie care, de obicei, se aplică cre!terii lor îneneral !i asupra ceea ce credeau ei că este cultura pe care se a!tepta s-o continue"8ezultatele sunt confuzie despre cum să se comporte, a&/nd în bedere că baza pentruacţiune a fost sustrasă, precum !i suspiciune asupra orice altce&a le mai spune cultura lor"

in nou apare intelectul, încerc/nd să *decidă ce poate înţelee un copil, pe c/ndmodul continuum pur !i simplu îi permite unui copil să absoarbă ce poate dintr-un mediu

&erbal complet, nedistorsionat !i necenzurat" )ste imposibil să rănim mintea unui copil cuconcepte pe care nu le poate înţelee at/ta &reme c/t acelei minţi i se permite să e2cludăceea ce nu poate diera" ar a lua copilul de umeri !i a încerca să-l forţăm să înţeleaă poate crea un conflict trist între ceea ce poate înţelee !i ceea ce simte că se a!teaptă de lael" # le permite copiilor să asculte liber !i să înţeleaă ceea ce pot elimină orice suestiedespre c/t de mult se a!teaptă !i înlătură acel conflict dezastruos"

+n timp ce fetele 3e(uana î!i petrec copilăria împreună cu alte fete !i femei, particip/nd din prima la munca lor de-acasă !i din rădină, băieţii aleară prin înpre'urimîmpreună ma'oritatea timpului taţii lor le por permite să-i însoţească numai la momentul potri&it" +ntre timp, băieţeii tra o mie de săeţi în cosa!i sau, mai t/rziu, în păsări mici, pe c/nd un bărbat la &/nătoare s-ar putea să traă doar o dată sau de două ori pe zi,

d/ndu-i prea puţine ocazii băiatului să-!i dez&olte abilitatea, dec/t în faza de cautare !iaport"0i băieţii !i fetele mer să înoate aproape în fiecare zi" +n mersul cu canoea sunt

e2perţi incredibil de de&reme, %id/nd ambacaţiunile rele dintr-un lemn printre curenţiîn!elători !i rapizi uneori fără să aibă în ec%ipa' &reo persoana mai mare de !ase sau !apteani" ăieţii !i fetele &/slesc adeseori împreună" Nu e2istă nici un fel de tabu îninteracţiunile lor, pur !i simplu lipse!te adesea coincidenţa acti&ităţilor"

+n acela!i timp, fiecare copil 3e(uana, liber de ne&oia de reasiurare, este foartecapabil să facă lucrurile el însu!i" 4escuitul de obicei se face sinur, de către o persoanăde orice se2, copil sau adult" +mpletitul co!urilor !i manufacturarea armelor !i reparaţiilese fac de către băieţi !i bărbaţi, lucr/nd sinuri" ătutul cu ciocanul a dinţilor înrăzătoarele pentru cassa&a, ţesutul protecţiilor pentru braţe sau al %amacelor, precum !iătitul sunt făcute de către femei !i fete, adeseori în solitudine sau doar în compania unui bebelu!"

ar 3e(uana nu-!i permit niciodată să se plictisească sau să se simtă sinuri"$area ma'oritate a timpului !i-o petrec în compania amicilor lor" ărbaţii &/neazăadesea, fac anumite tipuri de pescuit, unele stadii ale construcţiei canoei !i construiesclocuinţele împreună" $er în e2pediţii comerciale împreună !i uneori desţelenesc !i ardzonele unde plănuiesc să-!i facă o rădină" @emeile !i fetele mer la rădini !i parcur

OO



procesul fabricării de cassa&a, aduc apă sau lemne de foc !i altele, tot în rupuri" ăieţiitra cu arcul, aruncă săeţi cu m/na, se 'oacă deferite 'ocuri, înoată, pescuiesc, caută sauadună m/ncare, de obicei în rupuri" ărbaţi, femei, fete, băieţi sau familii, c/nd faclucruri împreună, toţi &orbesc mult, cu &er&ă !i cu &oie bună" 8/sul este impresionant defrec&ent, iar tinerii bărbaţi de obicei c%iuie &oio!i în cor la sf/r!itul unei po&e!ti bune,

noutăţi sau lume" #ceastă atmosferă de petrecere este normalul zilnic" 4etrecerile lor, defapt, nu prea au ce îmbunătăţi acest ni&el obi!nuit ridicat de bucurie">na dintre cele mai e&idente diferenţe între 3e(uana !i orice alt copil pe care l-

am &ăzut este că primii nici nu se bat, nici nu se ceartă între ei" Nu e2istă deliccompetiti&itate, iar conducerea se stabile!te la iniţiati&a celorlalţi" +n anii pe care i-am petrecut printre ei, nu am &ăzut nici un copil cert/ndu-se cu altul, cu at/t mai puţin săs e bată" Sinurele cu&inte furioase pe care le-am auzit au fost izbucniri foarte rare denerăbdare din partea unui adult faţă de un copil care a făcut ce&a nedorit" >rma apoi omică tiradă de pl/ns urlat către adult, în timp ce el numai se uita preocupat !i răbit !ărepare eroarea, fără să se poarte pică odată puse lucrurile la loc, nici de partea copilului,nici de partea adultului"

e!i am &ăzut destule petreceri la care fiecare bărbat, femeie !i copil 3e(uana era băut, nu am &ăzut niciodată nici măcar începutul unei altercaţii, fapt care te face să/nde!ti că sunt c%iar a!a cum se &ede 6 în armonie unul cu altul, fericiţi !i simţindu-sec%iar bine în pielea lor"

O7



Capitolul CINCIepri&area de e2perienţele esenţiale

:iaţa ci&ilizată nu poate fi pri&ită în mod folositor fără a lua în considerare faptulcă am fost depri&aţi de aproape întreaa e2perienţă în-braţe !i de mult din e2perienţa

a!teptată ulterior, precum !i faptul că merem înainte, într-o manieră ordonată,d arincon!tientă, căut/nd împlinirea acelor a!teptări în succesiunea lor imuabilă"

Suntem rupţi de propriul continuum de la na!tere, lăsaţi să murim de foamea pentru e2perienţă în pătuţuri !i cărucioare, departe de curentul &ieţii" 4ărţi ale noastrerăm/n infantile !i nu pot contribui poziti& la &iaţa noastră c/nd suntem copii mai mari sauadulţi" ar nu le lăsăm în urmă, nu putem face asta" Ne&oia pentru e2perienţa în-braţerăm/ne paralelă cu dez&oltarea minţii !i a corpului, a!tept/nd să fie îndeplinită"

Ci&ilizaţia noastră se confruntă cu anumite boli ale continuum-ului" >ra de sine !iîndoiala de sine sunt destul de prezente printre noi, în măsuri diferite, în funcţie de cum !ic/nd a a&ut loc afectarea calităţilor nati&e de către comple2ul de pri&aţiuni" Căutarea dee2perienţe în-braţe ia forme multiple pe masură ce trec anii !i cre!tem" 4ierderea condiţiei

esenţiale de stare de bine care ar fi trebuit să rezulte din perioada petrecută în braţe ducela căutări !i substituiri ale ei" ?ericirea $ncetează să 'ie condi%ia normală de a 'i "iu, ci

de"ine un scop( >n scop este urmat în modalităţi pe termen scurt !i lun"acă ne amintim &ieţile 3e(uana, de&ine din ce în ce mai clar de ce facem multe

dintre lucrurile aparent fără rost pe care le facem"epri&area de etapa în-braţe se e2prima poate cel mai comun într-o senzaţie

subliminală de discomfort în aici !i acum" Indi&idul se simte decentrat, ca !i cum ce&a îilipse!te e2istă o senzaţie &aă de pierdere, de a dori ce&a pe care nu poate defini" orinţase ata!ează adesea de un obiect sau e&eniment aflat la distanţa medie e2primat în cu&intear fi *$i-ar fi bine dacă măcar""" urmată de c/te&a sc%imbări propuse, cum ar fi să aibăun nou costum, o altă ma!ină, o promo&are sau ridicare a salariului, o altă slu'bă, !ansa de

a pleca departe fie pentru o &acanţă, fie de tot, sau o soţie, un soţ sau un copil de iubit,dacă persoana în cauză încă nu are"

C/nd obiectul este obţinut, distanţa medie, unde se afla mama c/nd&a, este ocupatrapid de un alt *$ăcar dacă""", iar distanţa dintre acesta !i persoană de&ine noua măsurăa spaţiului dintre persoană !i fericirea care lipse!te 6 fericirea de aici !i acum"

4ersoana este susţinută de speranţele date de succesiunea de obiecte, pe măsură ceacestea se arată la distanţa dictată de radul de inaccesibilitate necesar persoanei ca să sesimtă *confortabil, anume, în aceea!i relaţie în care era cu mama lui atunci c/nde2perienţa în-braţe i-a fost refuzată"

ificultatea de a ţine obiectele la distanţa necesară poate declan!a dezastrul" Nuse înt/mplă prea des, fiindcă oamenii î!i pot imaina cu u!urinţă o paradă constantă cu

lucruri pe care nu le pot a&ea, indiferent de ceea ce posedă de fapt" ar ocazionalimainaţia este depă!ită de îndeplinirea prea rapidă sau completă a scopurilor pe carereu!ise să le stabilească"

Nu mulţi ani în urmă, o faimoasă stea de cine&a blondă de&enise &ictima a ceea părea un dezec%ilibru insuportabil între ne&oia ei de a dori !i lucrurile care mairămăseseră de dorit" )ra actriţa cu cel mai mare succes mondial, cea mai dorită femeiedin lume" +!i apropiase, se căsătorise !i di&orţase de bărbaţi de &aloare fizică !iintelectuală semnificati&ă" upă standardele imainaţiei ei, a&ea tot ce-!i dorea" >imită

OP



de a nu fi realizat starea de fericire care lipsea, scruta orizontul pentru ce&a de dorit pecare nu-l putea obţine imediat, iar nereu!ind aceasta, s-a sinucis"

$ulte alte fete !i femei, ale căror ţeluri au fost similare cu ale ei, s-ar întrebatcum-a-putut-să-facă-a!a-ce&a,-ea-care-a&ea-totul. ar pauba în teritoriul :isului#merican nu a fost mare, fiindcă în inima ei, fiecare femeie care se întreba era siură că

măcar dacă""" dacă ea $nsăşi ar a&ea at/tea lucruri de dorit în &iaţă, ea ar simţi fericirea nuat/t de reu de atins, ea nu ar rata să fie fericită"Sunt suficiente e2emple de suiciduri asemenătoare, dar mult mai comun este

comportamentul disperat al oamenilor de succes, al căror instinct de autoconser&are îiîmpiedică de a face ultimul pas în uitare, ale căror &ieţi sunt pline de consum e2cesi& dealcool, de drouri, di&orţ !i melancolie" $a'oritatea oamenilor boaţi pot !i fac multe casă fie !i mai boaţi, cei care au putere &or !i mai multă putere !i astfel dau formădorinţelor lor" Sunt puţini aceia care a'un la final sau au la îndem/nă tot ce !i-ar mai putea dori !i care trebuie să facă faţă ni&elului nesatisfăcător de dorinţă" Nu î!i maiamintesc forma oriinalăG t/n'irea de c/dn erau bebelu!i de ase afla la locul lor în braţelemamei" Se uită la toate intenţiile !i scopurile dintr-un abis fără fund, întreb/nd !i

neprimind nici un răspuns despre ce rost au toate, pe c/nd mai demult erau c%iar siuri căera &orba de bani, faimă sau realizări"Căsătoria în lumea ci&ilizată a de&enit în ma'oritatea cazurilor un contract dublu

din care o clauză sună a!aG *"""!i îţi &oi fi mamă, dacă !i tu îmi &ei fi mamă" Ne&oileinfantile care continuă să fie prezente în fiecare partener sunt e2primate prin declaraţiaimplicită adeseori e2plicităF *e iubesc, te doresc, am ne&oie de tine" 4rimele douătreimi ale ei sunt potri&ite bărbaţilor maturi !i femeilor mature, dar în mod obi!nuitnoţiunea de ne&oie, de!i acceptabilă într-o manieră romantică în cultura noastră, implicăcerinţa pentru a fi înri'it într-o măsură oarecare ca un bebelu!" 4oate &aria de lae2primari infantile +l iube!te mămica pe micuţ.F p/nă la un acord tacit de a nu oferi altor persoane mai mult dec/t atenţie superficială" #deseori ne&oie dominantă este de a fi

obiectul atenţiei transformarea tipului de atenţie potri&it copiilor mici, dar nu !i copiilormai mari sau adulţilorF iar partenerii pot a'une la o împărţire amicală a rolului de persona' principal"

Curtarea este adesea terenul unde se testează p/nă unde &or fi îndeplinite ne&oileinfantile ale partenerilor" 4entru persoanele cu cerinţe e2tinse 6 persoane ale cărorcopilării i-au lăsat fără suficientă împliniră ca să poată facă un compromis satisfăcătorîntre o altă persoană !i ne&oile lor 6 căutarea unui partener poate fi una tristă !i fărăsf/r!it" #u fost trădaţi în copilărie, iar dorinţa lor este lară !i profundă" eama de a nu fitrădaţi din nou poate fi at/t de puternică înc/t momentul în care apare pericolul de a ăsiun companion, fu înroziţi de e&entualitatea de a pune candidatul la încercare !i de arisca să li de amintească, insuportabil, că nu sunt demni de iubire în manieranecondiţionată de care au ne&oie"

Nenumăraţi bărbaţi !i femei s-au trezit &ictime ale unui *model de comportamentcu ocazia curtării care arată o roază de fericire fără e2plicaţie aparentă" C%iar c/nd esterelati& u!or să depă!ească frica de a ăsi un partener, mirii se împiedică la altar, iarmiresele pl/n cu lacrimi amare c/nd &ine &remea să pă!ească înainte !i să-!i ia fericirea"ar mulţi continuă ani de zile, sc%imb/nd parteneri, căut/nd o relaţie pe care nu o potnumi, incapabili să se ana'eze faţă de cine&a at/t de mesc%in ca un bărbat sau o femeiecu nimic mai roza& sau mai important dec/t ei în!i!i"

O9



ificultatea de a ăsi un partener acceptabil a fost complicată !i mai tare de cătreimaini culturale cum sunt obiectele de iubit furnizate de filme, tele&iziune, romane,re&iste !i reclame" Imainile cinematice care mic!orează spectatorul crează o iluzie defiinţă *perfectă demult pierdută sau de persoană cu rol de mamă" #&em o încrederene'ustificată în aceste creaturi uria!e !i înzestrăm actorii în!i!i cu aura de perfecţiune pe

care am asociat-o lor în mintea noastră" )i nu pot re!i, ei sunt deasupra tipului de 'udecată pe care ni-l aplicăm unii altora" 0i ca să facem lucrurile !i mai confuze, persona'ele pe care le reprezintă, indiferent c/t de nerealiste sunt, stabilesc standardele pentru dorinţele noastre, fapt care face ca persoanele reale să pară mai inadec&ate dec/toric/nd"

4ublicitatea a în&ăţat să str/nă capital din dorinţele neîmplinite ale publiculuidepri&at de etapa în braţe, profer/nd promisiuni de enul *acă ai a&ea acest lucru, te-aisimţi bine din nou" băutură răcoritoare este oferită sub sloanul *)ste cea ade&ărată"4rincipala ei concurenţă face apel la simţul pierdut de apartenenţă *@aci parte dineneraţia 4epsi sau cu imainea *oamenilor 4epsi care arate *bine" companie îţisuerează un final al t/n'irii prin *>n diamant este pentru totdeauna" Implicaţia ar fi că

posesia unui bun de o &aloare arantată îi &a da persoanei o &aloare de aceea!i permanenţă, perfecţiune, fiind în acela!i timp !i incontestabilă" )ste ca !i cum cine&a numai trebuie să fie demnă de iubit în cazul în care poartă un diamant, un inel maic careatrae toate persoanele în acela!i timp" lănuri !i ma!ini de prestiiu, o adresă bună !i a!amai departe par să atraă acceptabilitatea după care t/n'e!te persoana" +n acela!i timp seîncon'oară de mi'loace de securitate să facă faţă nesiuranţei, cam la fel cu ar fi fost braţele încon'urătoare cărora le-am dus dorul" Indiferent ce perzintă cultura noastră drept bunul perfect de posedat, ceea ce ne dorim de fapt este să fim *înăuntru, fiindcă nesimţim în mod cronic e2clu!i, de!i ne străduim din răsputeri să ne spunem că suntem*înauntru, !i atunci c/nd face noi eforturi să ne con&inem c%iar !i pe noi în!ine"

e!i ma'oritatea dintre noi nu-!i amintesc nici măcar odată să se fi simţit cu totul

bine, în c%iar mi'locul momentului pe care tocmai îl trăim, transferăm adesea iluziaacestei senzaţii fie în trecut, fie în &iitor" :orbim de anii de aur ai copilăriei sau de&remurile bune trecute, pentru a susţine iluzia că fericirea nu este c%iar a!a departe"Inocenţa copilăriei, despre care credem că ne prote'a de cruda realitate, era însoţită demirarea !i confuzia faţă de contradicţiile între ceea ce ni se spunea !i ceea ce &edeam căse îmt/mplă, iar senzaţia că ce&a lipse!te era întotdeauna prezentă, atunci ca !i acum,doar că iluzia de atunci era că &om fi admi!i în armonie atunci c/nd &om cre!te !i ne &omalătura oamenilor de &/rstă *potri&ită"

4rea puţin suspectam atunci că oamenii de &/rstă potri&ită &or răm/ne întotdeaunacu un pas înainte p/nă în momentul în care timpul ne &a permite să credem că acum suntcu un pas sau mai mult în urma noastră"

Noţiunea că împlinirea, senzaţia de bine, &ine prin competiţie !i succes este oe2tensie a ceea ce @reud numea *ri&alitatea între fraţi" ;ui îi părea că toţi dintre noia&em de-a face cu elozia !i ura faţă de fraţii !i surorile noastre, care ameninţau accesulnostru e2clusi& la mame" ar @reud nu a&ea printre cuno!tinţele lui persoane nedepri&ate"acă ar fi a&ut oportunitatea de a-i cunoa!te pe 3e(uana ar fi aflat că ideea de competiţie!i de a c/!tia, ca scop în sine, le este cu totul necunoscută" Nu poate fi considerată,a!adar, drept parte interantă a personalităţii umane" C/nd un bebelu! a primit at/tae2perienţă în braţele mamei sale c/t a&ea ne&oie !i s-a despărţit de ea în termenii lui,

7L



poate tolera fără dificultate apariţia unui nou bebelu! în locul pe care el l-a părăsit de bună &oie" Nu e2istă loc pentru ri&alitate atunci c/nd nu i-a fost uzurpat nimic din ce încăare ne&oie"

4rintre 3e(uana, e2istă o &arietate de moti&e pentru a dori lucruri sau oameni, darsimpla dorinţa de a c/!tia în detrimentul altora nu este unul dintre ele" Nu au 'ocuri

competiti&e, de!i 'ocuri e2istă" )2istă luptele, dar nu !i campionate, doar o serie demeciuri între perec%i de bărbaţi" 4ractica constantă a trasului cu arcul are întotdeauna caţel atinerea e2celenţei, dar niciodată în competiţie cu alţi băieţi, nici &/nătoarea nu este otreabă competiti&ă între bărbaţi" :iaţa lor emoţională nu o cere, a!a înc/t cultura lor nu ooferă" )ste dificil pentru noi să ne imainăm &iaţa fără competiţie 6 precum ne e dificil săne imaină să ne simţim bine e2act a!a cum suntem"

#cela!i lucru se poate spune despre căutarea sc%imbării" )ste at/t mult prezentă înfaţa actuală a culturii noastre, că rezistenţa noastră naturală la sc%imbare a fostdistorsionată" 4are că aproape a fost transformată într-o compulsie spre sc%imbare cu oapariţie at/t de frec&entă înc/t tinde spre monotonie sau lipsa de sc%imbare"

# aparut recent ideea că ce este mai nou trebuie să fie mai bun" 4ublicitatea a

preluat sarcina de a stimula cursa notăţilor" Nu e2ista pauză, nici răaz" Nimic nu esteacceptat drept suficient de bun, nimic drept satisfăcător" Nemulţumirea noastră subteranăeste canalizată înspre a dori ultimele lucruri"

4rintre lucrurile din capul listei sunt cele care înlocuiesc munca" ;a aparatele careînlocuiesc munca atracţia este dublă, alimentată de două aspecte ale depri&ării de etapaîn-braţe" 4rima, de a ac%iziţiona ce&a *potri&it este întărită de cea de-a doua, de a obţinecea mai mare cantitate de stare de bine cu cel mai mic efort" ;a o persoană cu continuumîmplinit, capacitatea bebelu!ului de a obţine ce dore!te fără efort face loc unei dorinţecrescătoare de a-!i e2ercita capacitatea de muncă" C/nd nu a fost e2perimentat succesulîn calitate de bebelu! pasi&, e2istă o tendinţă puternică pentru a apăsa butoane, pentru ae&ita munca !i pentru o asiurare că totul se face pentru subiect, fără a se a!tepta nimic de

la el" #cţiunea de a apăsa butonul se înrude!te cu a da un semnal persoanei înri'itoare,dar poate fi făcută cu încrederea că dorinţa &a fi îndeplinită" Impulsul de a munci, în modnecesar unul puternic într-o societate continuum, este blocat nu se poate dez&oltaadec&at în terenul arid al lipsei de disponibilitate de a !i purta sie!i de ri'ă" $uncade&ine ceea ce este pentru ma'oritatea dintre noiG o necesitate nesuferită" Iar utila'ul deînlocuit munca licăre!te cu promisiunea confortului pierdut" +ntre timp, apare adesea osoluţie pentru disonanţa între dorinţa adultului de a-!i utiliza abilităţile !i dorinţa infantilăde a fi nefolositor, sub forma numită eleant recreere"

>n bărbat care-!i petrece &iaţa acti&ă nesatisfăcătoare, din necesitate, printre %/rtii!i idei &a recrea e2pectanţa lui înnăscută pentru munca fizică printr-o acti&itate ca !iolful" @ără să-!i bată capul că principala lui &irtute este inutilitatea, 'ucătorul de olf î!it/r/ie picioarele prin soarele arzător, căr/nd o sarcină zdra&ănă de crose !i ocazional î!iconcentrază atenţia asupra feliei înuste a problemei de a face o mine mică să cadă într-o aură mică din păm/nt acest lucru fiind făcut, într-un mod ineficient, cu capătul uneicrose, nu duc/nd minea !i bă/nd-o înăuntru" acă l-ar fi forţat cine&a să facă toateastea, s-ar fi simţit dureros de aresat, dar cum se nume!te recreere !i este siur că nuser&e!te altui scop dec/t e2erciţiului său, este liber să se bucure de el precum se bucură3e(uana de munca lor utilă"

71



ar e2istă acum destui 'ucători de olf care au permis impulsului de a e&itamunca să strice o parte din plăcere, fiindcă li s-a suerat de către sectorul respecti& alculturii că a căra crosele nu este plăcut !i, mai recent, !i că plimbatul între lo&ituri aretrebui si el mutat în cateoria muncă, a!a că au fost introduse micile ma!inuţe de olf"4entru a se recrea după olf, s-ar putea în cur/nd să aibă ne&oie să recură la de tenis"

Ne&oia continuă pentru e2perienţa ratată a etapei în-braţe ne duce lacomportamente foarte bizare" Nu ar fi u!or de e2plicat ustul nostru pentru montanerousse, dispoziti&e cu rostooliri peste cap sau roata mare, dacă n-ar fi faptul că a&em ocotă timp nepetrecută într-o situaţie cu o siuranţă pe care putea conta !i cu sc%imbări bru!te de poziţie, în timp ce împre'ur se iţeau pericole" #tracţia faţă de orice animal care poate fi lo&it !i înspăim/ntat, precum !i necesitatea de a plăti pentru asta nu poate fie2plicată dec/t prin descoperirea ne&oii pe care încearcă să o îndeplinească" $ilioanelede ani de fiori confortabili e2perimentaţi de către bebelu!i în braţe c/nd mamele lorsăreau prin copaci, fueau prin sa&ană, treceau prin ape sau pe oriunde, trebuie să fiemult dorite de către ultimii nefericiţi care au parte doar de lini!tea !i imobilitatea unui pătuţ sau de mi!carea bine atenuată !i amortizată a unui cărucior plus ce&a leănat pe

enunc%i !i, dacă sunt noroco!i, ce&a aruncat în aer de către taţii capabili încă să audă&ocea continuum-ului lor"Secretul atracţiei constă în zona de siuranţă, în locul cu centuri de siuranţă din

mica ondolă care aleară !i se aruncă de-a lunul !inei sau sus în aer" )ste plăcerea de afi în siuranţă în mi'locul a ceea ce alt'el ar fi condiţii înspăim/ntătoare" *uneluldraostei are fantome !i sc%eleţi ce apar !i ne dă fiori de care ne putem bucura fiindcă!tim că suntem în siuranţă doar cu această înţeleere ne cumpărăm biletele"

#cela!i lucru este ade&ărat despre filmul t%riller cu mon!tri, e2traordinar de popular, pe care îl &edem dintr-un scaun din care suntem siuri că &om ie!i ne&ătămaţi"acă cinema-ul ar fi într-ade&ăr &izitat de o orila liberă, de un dinozaur sau &ampir, ar fi prea puţină cerere de bilete"

Treaba bebeluşilor a'la%i $n bra%e este de a a"ea e0perien%e care să $l pre+ătească

pentru dez"oltarea ulterioară $nspre autonomie( # fi martor !i a participa în mod pasi& laacele e&enimente uimitoare, &iolente !i ameninţătoare care sunt norma zilnică a unui bebelu! aflat în braţele unei mame ocupate sunt cărămizi esenţiale pentru construireaîncrederii în sine" 8eprezintă o parte importantă a substanţei din care se formează simţulsinelui"

+ntr-o manieră mai bl/ndă, călăritul cailor, de 'ucărie sau ade&ăraţi, în ma!ini, de 'ucărie sau ade&ărate sau în sau pe orice altce&a care de poartă aduce ce&a în plus la cotace ne lipse!te nouă a acelui aspect ale e2perienţei în-braţe !i reduce măsura ne&oii de ea"Călăria dă adeseori dependenţă, pentru că mulţi dintre noi imediat ce descoperim plăcereade a fi purtaţi de cal sau de motocicletă, a&em o senzaţie de părăsire c/dn suntem lăsaţidin nou pe propriile picioarele dar %aideţi să discutăm rolul dependenţei mai t/rziu"

)2presii ale depri&ării de etapa în-braţe ne marc%ează &ieţile !i colorează personalităţile din 'urul nostru at/t de frec&ent înc/t tindem să le considerăm parte anaturii umane" >n e2emplu este !i *sindromul Cassano&a, care face ca un bărbat să se prezinte demn de iubire, compens/nd prin numărul de cuceriri ceea ce lispe!te în calitateaaceea specială a iubirii pe care ar fi trebuit s-o ăsească la mama lui, calitate care-iconfirmă indi&idului e2istenţa !i &aloarea" Colecţionarea de do&ezi ale acestui drept laiubire tinde într-o oarecare măsură să înlocuiască acea con&inere care lipse!te" +n fiecare

7<



moment petrecut în braţele fiecărei doamne ce&a se compensează !i, într-un final,Cassano&a *obose!te de acea &arietate de căutare a sentimentului de fericire !i estecapabil să preia o poziţie mai a&ansată, mai matură faţă de femei" ;a ma'oritateaCassano&a acest e&eniment are loc relati& de&reme în &iaţă, dar în unele cazuri, ei nu se pot elibera de iluzia că succesele se2uale reprezintă un punct pe tabla corectă de scoruri !i

că perfecţionarea te%nicii de a cuceri ar fi calea înspre împlinirea misterioasei lipse din&iaţa lor"Aiolo !i căutătorii de aur cred că &aloarea monetară asociată cu femeile sau

bărbaţii pe care îi c/!tiă sunt ade&ărata măsură a &alorii lor !i consideră adesea cămaria'ul cu o persoană boată îi &a face !i pe ei boaţi !i, în consecinţă, acceptabili într-un mod de necontestat" Cum&a li s-a dat impresia că banii înseamnă iubire pe aceastăcale, împreună cu iluzia mai comună că banii înseamnă fericire" Influenţa culturală care perpetuează aceste idee eronată nu este reu de descoperit" ar îndepărtarea suestiiloreronate prin definirea calitaţii de a fi demn de iubit precum !i a fericirii nu rezol&ă problema" Simţul lipsei de armonie doar !i-ar ăsi o altă speranţă de care să se aaţe !isunt !anse destul de mari că &a fi una la fel de iluzorie"

*Sindromul bălosului este o altă manifestare comună a pri&aţiunii din copilărie"ălosul, la fel ca !i copilul care sali&ează abundent, ciufulit, &rea să fie iubit pur !i simplu pentru că el e2istă !i e2clude orice ar fi putut face să merite sentimentele adresate lui prin&reun comportament plăcut" +!i pleoscăie buzele tocmai pentru a-!i confirma că oricinestă l/nă el este fericit să afle că îi place m/ncarea î!i impune prezenţa fizică oriunde poate, las/nd scrum sau pete sau murdărie drept urmă a e2istenţei sale, pro&oc/ndu-i petoţi cei prezenţi să-l respină pe el !i dreptul lui de a fi iubit" C/nd află că este respins, î!iînt/re!te declaraţia faţă de cosmosul-mamăG *:ezi. Nimeni nu mă iube!te fiindcă nicimăcar nu-mi steri obrazulE 0i se repede pe drumul lui, nespălat, nepieptănat !i calcăaccidental pe toţi ceilalţi pe picioare" Speranţa lui este că mamei-cosmos, cum ar trebuioricărei mame a!a-i spune continuum-ul luiF îi &a fi milă de el pentru c/t a suferit !i îl &a

primi în sf/r!it în iubirea ei completă" )l nu-i &a înc%ide niciodată u!a înri'indu-se elînsu!i ar însemna o recunoa!tere a pierderii speranţei" Nici martirul nu este mult diferit de dezareabil, suferind să fie acuzat, dar cu o

mai mare emfază pe cantitatea de suferinţă care trebuie într-un final recompensată" @eţecu oc%ii strălucitori au mar!at %otăr/te către ru, sp/nzurătoare sau fălcile leilor pentrunenumărate cauze" /nd totul, simţeau că trebuie să-!i obţină în sf/r!it locul" #&anta'uleste că cei care se sacrifică de tot nu se întorc să se pl/nă că au fost în!elaţi, a!a că iluziarăm/ne intactă pentru cei care sunt at/t de predispu!i, fie de o istorie recentă cu o mamăcare a cedat prin esturi e2tra&aante de remu!care c/nd bebelu!ul se rănea"

4ersonalitatea actoricească simte foarte des ne&oia de a fi pe scenă sau ascultatăde un mare număr de persoane pentru a-i do&edi că ea este centru atenţiei, în ciudasenzaţiei supărătoare de contrariu de unde rezultă ne&oia neostoită de a ocupa de acea poziţie" )2c%ibiţioni!tii !i narcisi!tii patoloici pot fi cazuri încă !i mai disperate de pretindere a acestei atenţii speciale, cand a fost sistematic cerută în zadar la începutul&ieţii" #deseori se obser&ă că o relaţie *apropiată a mamei cu &iitorul *actor constă, defapt, în încercarea mamei de a c/!tia poziţia centrală din partea bebelu!ului ca rezultat al propriei ne&oi strinente"

Studentul compulsi&, cel care obţine diplome la nesf/r!it !i locuie!te în !coli de ospecialitate sau alta toată &iaţa, a făcut din uni&ersitate un suroat de mamă relati&

7



adaptabil" Scoala este mai mare !i mai stabilă dec/t el" 8ăsplăte!te comportamentul bunsau rău într-un mod relati& predictibil" 4rote'ează de lumea rece, dură din afară, care este prea riscantă pentru pentru dotarea emoţională inadec&ată a unui bebelu! depri&at de&enitadult" #dultul dore!te să se testeze faţă de pro&ocările lumii !i, în consecinţă, pentur a-!icontinua dez&oltarea, nu-!i permite să de&ină o personalitate nesiură, indiferent de

&/rstă" #parent contrat academicianului care se aaţă de poziţia infantilă faţă de !coală!i omului de afaceri care se aaţă de fustele unei corporaţii timp de zeci de aniF estea&enturierul-cuceritor căruia i s-a dat impresia, poate de către un părinte, că reţeta pentruacceptare este căţărarea pe cel mai înalt &/rf sau na&iarea pe ocean cu o sinură m/năîntr-o coa'ă de alună realizarea unică, ce promite înfr/nerea tuturor ri&alilor la atenţie"#clamaţiile întotdeauna disponibile celui care răm/ne mai mult dec/t oricine pe catarsau primului om alb care a a'uns unde&a sau care a trecut o cascadă pe fr/n%ie aratăfoarte asemănător cu ce dore!te persoana 6 p/nă c/dn, bineînţeles, este ob!inut !i ăsitinadec&at !i un nou proiect este propus drept ade&ărat, drept răspuns, drept pa!aport sprearmonie"

Călătorul compulsi& are foarte tare acela!i tip de iluzie suport" ;ocurile noi deţin promisiunea de a fi locul potri&it, pentru că iluzia întoarcerii maice în braţe esteinaccesibilă oricărei realităţi perceptibile" #!a că &erdele comparati& al c/mpiilorîndepărtate licăre!te ispititor celui care speră, celui care crede, pentru moti&e pe care nu !ile mai aminte!te nici el, că împlinirea constă în a'unerea într-un anumit alt loc"

Consec&ent naturii continuum-ului uman !i erelor lui de e2perienţă, dorinţa de a fic%iar în centrul &ieţii pare a fi o do&adă că centrul este disponibil" )ste parte a modeluluica împlinirea pierdută să-!i recapete locul în &iitor doar în acest fel poate ser&i dreptmoti&are pentru completarea dez&oltării" #ceastă credinţă, ne&iciată de raţiune sau dee2perienţă personală, ne atrae înainte precum e si menită, indiferent c/t de în afaraconte2tului, indiferent c/t de în urma proramului" *$ăcar-dacăsau *atunci-c/nd de un

fel sau de altul reprezintă un procenta' enorm dintre moti&ele operati&e ale oamenilorci&ilizaţi"4oate mai trist de contemplat sunt acele e2presii ale depri&ării care se perpetuează

prin suferinţă către alţii" Copiii aresaţi sunt cele mai e&idente din multitudinea de persoane rănite de către părinţii depri&aţi !i suferinzi"

4rofesorul C" KenrH Vempe, pre!edinte al epartamentului de 4ediatrie alColorado $edical Center, a aflat din cercetările lui asupra unui e!antion de o mie defamilii că <LX dintre mame au dificultăţi în *a-!i asuma rolul de mamă"$ulte mamenu-!i prea iubesc copiii, a spus el" Interpretarea lui nefericită asupra cifrelor a fost,a&/nd în &edere că at/t de multe mame nu sunt capabile să-!i iubească copiii, aceea cădraostea de mamă ca !i instinct natural trebuie să fie *un mit &ezi paina 98F" $esa'ullui a fost că este o eroare să se a!tepte de la fiecare femeie să fie o $aica omnului,dăruitoare a toate !i protectoare faţă de copilul ei !i îi condamna pe &ec%ii e2perţi pentruspălatul oamenilor pe creier înspre a crede că ea ar trebui sa fie a!a" +n orice caz,descoperirile lui &orbesc de la sine în ce pri&e!te aresarea copiilor" *oate cercetărileconduc înspre un fapt incontestabilG *copiii aresaţi de&in părinţi aresi&i" Iar printrecircumstanţele de care s-a constatat că produc acest tip de brutalitate la părinţi era faptulcă, a&/nd în &edere că încă erau ei în!i!i copii, cum&a *pierduseră ocazia de a a&ea o

7J



mamă de-a lunul întreului parcurs, inclusi& în relaţiile cu profesorii, prietenii, iubiţii,soţul sau soţia"

*4arintele, spune Vempe, *care nu a primit ri'a mamei este incapabil de a ooferi copilului !i a!teaptă de la el să fie capabil să o iubească ea, mamă fiind, a!teaptămult mai mult dec/t este capabil un bebelu! !i îi interpretează pl/nsul drept respinere"

# citat o mamă educată, intelientă care spunea *C/nd pl/nea, înţeleeam că nu măiube!te, a!a că îl lo&eam" #!teptarea că ne&oia ei de iubire &a fi îndeplinită în sf/r!it de către bebelu!ul ei

care are el însuţi ne&oie de iubire este traedia multor femei" 0i bineînţeles că este unfactor care inter&ine în calitatea pri&aţiunii suferite de către copil" Nu numai că i se refuzăo mare parte din iubirea !i atenţia necesară, dar copilul mai are !i de concurat pentru eacu o persoană mai mare, mai puternică" Ce ar putea să fie mai patetic dec/t un copil care pl/ne că dore!te înri'ire maternă !i o mamă ne/ndu-l pentru că nu i-o oferă el dreptrăspuns la ne&oia ei profundă.

Nimeni nu c/!tiă dintr-un asemena meci nimeni nu este persona'ul neati&" otce putem descoperi de la un orizont la altul sunt &ictime ale &ictimelor"

Copiii ar!i sunt e2presii mai indirecte ale depri&ării părinţilor" Cazurile sunt deobicei etic%etate drept accidentale, dar Kelen ;" $artin, cercetătoare la Secţia de #r!i aSpitalului din ;ondra, pentru copii, află că nu sunt" # studiat cincizeci de cazuri timp de!apte luni !i a tras concluzia că ma'oritatea arsurilor erau rezultat al *problemeloremoţionale" Cu e2cepţia a cinci cazuri, a constatat că arsurile au a&ut loc în timpulsituaţiilor conflictualeG fie tensiune la mamă, între copil !i alt membru al familiei sau întreadulţi ostili" +n mod uimitor, doar două dintre cazuri au a&ut loc c/nd copilul era sinur"

+n contrast cu aresiunile, părinţii care cauzează ca să li se înt/mple arsuri nu sunte2pliciţi în dorinţa lor să-i rănească" )i se află în conflict de interese între furia !ifrustrarea lor infantilă !i sentimentele lor parentale de protecţie" @olosind incon!tientarma e2pectanţei pentru a suera copilului că se &a arde, !i poate a'ut/nd prin lăsarea

supei fierbinţi într-un loc neobi!nuit de accesibil drept suestie suplimentară, nefericitamamă poate păstra aparenţa &irtuoasă necesară !i în acela!i timp să se pedepească pe sine prin &ino&ăţie într-un efort de a face să con&ieţuiască părintele înfuriat în aceea!i piele cucopilul sf/!iat de ură, distructi& care încă este tot ea"

;ipsa de ri'ă maternă din partea soţilor la momentul accidentului copiilor erae&identă la aproape 'umătate dintre mamele care-!i defineau atitudinea faţă de bărbaţii lordrept *distantă, indiferentă sau ostilă" +ntr-un rup de control de familii de aceea!i &/rstă!i mediu social, Kelen $artin a constatat că numai trei din cincizeci care simţeau la fel"

)2istă do&ada că puternicul curent de cerere pentru iubire !i atenţie mer/nddinspre mamă înspre fiu poate fi, prin cople!irea cerinţei copilului, cauza %omos2ualităţii pentru mai t/rziu în &iaţă" $ama, pri&ită ca posesi&ă sau e2aerat de atentă, nu-i o'eră defapt iubire prin eforturile ei susţinute de a c/!tia interesul complet al copilului ei, ea defapt i-o cere" )a 'oacă adeseori rolul *fetiţei !i încearcă să-l păcălească pe copil cusemnale infantile să-i acorde atenţie sau să-i fie milă de ea" Incapabil să triumfe faţă deatracţia pe care ea o e2ercită asupra lui, atraerea ei de către copil trece neobser&ată, fărărăspuns, iar el nu se poate elibera de ne&oia de a-i atrae atenţia înspre necesarul lui deiubire" )l cre!te simţind că 'ouc/nd demonstrati& rolul fetiţei bosumfalte, mofturoase ar ficalea spre succes" +l 'oacă &is-a-&is de eforturile similare ale mamei sale, iar ca adult sesimte atras de ceea ce pare o mamă disponibilă, care afi!ează iubirea !i adorarea altruistă

75



în prima copilărie din m/inile unei mame neli'ente" e!i nu este în mod necesar tot ceare ne&oie, s-ar putea să fie cel mai apropiat lucru disponibil"

;a Centrul ;oeb pentru Krănire !i 8eabilitare al Spitalului $ontefiore din NeD3or(, s-au făcut ni!te descoperiri care au foarte mult sens din perspecti&a continuum"Centrul susţinea în 19OO că a redus numărul de reinternări cu PLX printr-o abordare de

*acceptare !i de încura'are a pacienţilor să &orbească despre problemele lor" ;Hdia Kall,sora medicală care era !i directoarea centrului !i fondatoarea lui, spunea că înri'ireamedicală era ec%i&alentă înri'irii pe care o mamă o oferă unui copil nou-născut"*8ăspundem cerinţelor pacienţilor imediat, spunea ea, *indiferent c/t de deplasate pot părea"

Cu o aparentă înţeleere asuprea tendinţei de întoarcere, de reresie la o poziţieemoţională infantilă în situaţii stresante, Aenroso #lfano, directorul ad'unct al centruluispunea *$ulte persoane se îmbolnă&esc datorită încapacităţii lor de a face faţă &ieţii lor"C/nd în&aţă să rezol&e preoblemele ei în!i!i, nu mai au ne&oie să se îmbolnă&ească"

+nainte să se îmbolnă&ească, bineînţeles, ma'oritatea pacienţilor făceau faţă propriilor probleme într-un fel sau altul, dar c/nd lucrurile a'uneam mai mult dec/t

puteau ei suporta, a&eau ne&oie de a'utor" @olosind această te%nică maternală, centrul aconstatat că !i refacerea era mai rapidă" omni!oara Kall a spus că !oldurile fracturate, o boală frec&entă, se &indecau în 'umatate din timpul normal unei persoane de &/rsta !icondiţia enerală respecti&ă" $a'oritatea pacienţilor stăteau în pat timp de trei săptăm/nidupă un atac de cord, dar după spusele r" Ira 8ubin, medic cardiolo, cei de la ;oebCenter erau suficient de refăcuţi ca să meară în picioare după cea de-a doua săptăm/nă"

*acă iei o persoană mai în &/rstă izolată, o aduci într-un mediu social undeoamenii sunt interesaţi, unde poate &orbi despre problemele lui familiale, î!i recapatătonusul muscular mai rapid, spunea r" 8ubin"

+ntr-un studiu pe <5L de pacienţi selectaţi la înt/mplare, se arăta că numai ,OXdintre pacienţii centrului au a&ut ne&oie de reinternare pe o perioadă de douăsprezece

luni, comparati& cu 1PX dintre care primeau înri'ire acasă" Nu este dificil de interpretataceste cifre drept do&adă că înri'irea care este în mod deliberat maternală îndepline!temai eficient ne&oia emoţională care a adus pacientul la boală !i spitalizare" ferind ceeace lipsea, se reduce ne&oia de a fi dependent !i conferă puterea necesară pentru a seîntoarce la ritmul iniţial de mi!care înainte pe care persoana îl poate susţine în modnormal, în calitate de adult sau de copil"

intre toate e2presiile de depri&are de etapa în-braţe, este posibil ca cercetările săconfirme că una dintre cele mai directe este dependenţa de substanţe narcotice ca %eroina" Numai cercetarea &a fi capabilă să determine relaţia precisă dintre depri&are !i adicţie, iarc/nd o face, multele forme de adicţie 6 de alcool, tutun, 'ocuri de noroc, medicamenteantidepresi&e sau rosul un%iilor 6 pot începe să aibă sens în lumina conceptuluicontinuum al necesităţilor omene!ti"

e draul simplitaţii, %aideţi să luăm în consideraţie numai adicţia de %eroină"Keroina este o substanţă c%imică care dă depemdenţă prin faptul că creează în corpulutilizatorului o cerere pentru mai mult !i prin faptul că efectul se diminuează de-a lunulutilizării, astfel înc/t droul folosit ce în ce mai mult enerează din ce în ce mai puţin dinefectul dorit" +n final, persoana dependentă caută droul mai puţin pentru a e2perimenta*e2tazul, ci mai mult pentru a e&ita simptomele lipsei lui" +ncerc/nd să se menţină

77



înaintea cercului &icios al cererii !i folosirii, persoanele dependente sunt uneori condusespre doza fatală"

0i mai des, suportă în mod deliberat aoniile nefolosirii droului pentru a se*curăţa, pentru a se elibera de dezec%ilibrul c%imic din ce în ce mai accentuat, cauzat defolosire" )i se eliberează de dependenţa fizică de mai multe ori la r/nd nu numai ca să fie

capabili să reziste simptomelor abţinerii, ci mai ales pentru a e2perimenta *e2tazul" +nacest fel, o mare parte a suferinţei lor are loc în procesul de dezinto2icare, împotri&adurerii !i răului &iolent al abţinerii, tocmai pentru a putea începe, ca la început, să simtă*e2tazul" Nu-i impiedică nici cunoa!terea faptului că &a trebui să plătească pentru asta prin repetarea ulterioară a întreului ciclu teribil"

e ce. acă ocazional !i repetiti& pot ie!i din a!a-numita adicţie, de ce se lasă pradă dependenţei din nou. Ce este acea senzaţie e2tatică de o face at/t de irezistibilăînc/t doar amintirea ei îi face pe sute de mii de oameni să se retraă, să rede&inădependenţi, să ri!te să moară, să fure, să se prostitueze, să-!i piardă casa !i familia !i totce au deţinut !i iubit &reodată.

#tracţia fatală a e2tazului, cred eu, nu a fost pe deplin înţeleasă" # fost

confundată cu cerinţa absolut distinctă pe care o creează droul în c%imia oranismului,care îl face să continue !i să crească doza, odată ce a sc%imbat ec%ilibrul c%imic înfa&oarea sa" ar odată de droul este oprit !i ultimele urme ale sale sunt eliminate dincorp, adicţia c%imică a încetat" #tunci răm/ne doar memoria, amintirea de ne!ters asenzaţiei a&ute"

persoană dependentă de douăzeci !i patru de ani spunea, încerc/nd să o e2pliceG

4ăi, cel mai mult am stat curat, pe străzi, de capul meu, c/nd mi-a murit un frate maimare din cauza unei supradoze" Nu mai &oiam să folosesc drouri" Cred că au fost cam două, treisăptăm/ni" C%iar credeam că o să reu!esc 6 să răm/n curat 6 datorită fratelui meu" $ai apoi, într-o zi eram cu un alt frate de-al meu !i am &ăzut un alt băiat pe care-l !tiam st/nd într-un colţ" +i erarău" 5u eram bine, îmbrăcat frumos, duc/nd o &iaţă bună" )ram fericit" ;ui îi era rău" ;-am

întrebatG *Ce folose!ti. Care îţi e doza. $i-a zis *ouă punuliţe, a!a că i-am dat !ase dolari"0tiam unde se duce !i se a&ea să facă !i cuno!team senzaţia pe care o &a obţine"

rebuie să mă fi lo&it c%estia asta p/nă în spatele minţii"$-am uitat la fratele meu" 0tia la ce mă /ndesc !i a ridicat din umeri, ca !i cum ar spune

*Nu-mi pasă" #!a că i-am spus pu!tiului *?ine încă !ase dolari" #du-mi !i mie două" #!a că ne-am dus sus în baia unui %otel !i pu!tiul !i-a luat primul fiindcă îi era rău, apoi fratele meu, apoiam scos !i eu marfa !i doar stăteam cu ea în m/nă" $ă tot /ndeam la fratele meu mort" Nu&oiam să o folosesc, datorită a ceea ce a păţit el" #poi îmi spum mie însumi, ca !i cum i-a! spunelui *Sper că &ei înţelee" 0ti !i tu cum este"

Considera că fratele lui îl &a ierta pentru că nu a luat moartea lui a!a de în seriosca !i ne&oia de senzaţie" @ratele cunoscuse senzaţia el însu!i !i ar !ti, în consecinţă, că nuse putea altfel dec/t să se întoarcă la ea" #mintirea e2tazului i-a lo&it mintea, spunea el,*p/nă în spate" ar ce proces se declan!ează. )l nu poate dec/t, e&entual, să %icească"Ce componentă a minţii umane decide să sacrifice tot ce trebuie sacrificat pentru aîndeplini această cerinţă sinulară.

>n alt dependent s-a e2primat astfel" # spus că alţi oameni caută multe lucruri pentru a-i face fericiţiG draoste, bani, putere, soţii, copii, a arăta bine, status, %aine, casefrumoase, toată ama de bunuri, dar tot ce-!i dore!te un dependent este un sinur lucru,toate dorinţele lui pot fi satisfăcute deodată, de către dro"

7P



#ceastă senzaţie e2tatică, *a fi sus de care toţi &orbesc, este considerată îneneral a fi &re-o senzaţie bizară diferită de oricare alta din e2perienţa unei persoanenormale, fără corespondenţă naturală !i fără &reo relaţie inteliibilă cu structura personalităţii umane" Se spune de obicei doar că prizonierii ei sunt slabi, imaturi,iresponsabili" ar aceasta nu e2plică ce constituie o atraţie at/t de puternică la dro înc/t

să în&ină toate celelalte atracţii din lumea ci&ilizată la care o persoană slabă ar fisusceptibilă" :iaţa unui dependent de %eroină nu este u!oară, ca să ne e2primăm bl/nd,iar să-l descalificăm drept slab nu este suficient" 8ăm/ne să înţeleem clar diferenţa întreo persoană temporar *curată cu o predilecţie de a rede&eni dependent !i una care nu aîncercat niciodată drouri"

fată dependentă care a fost întrebată dacă a pri&it &reodată cu in&idie o fată*dreaptă 6nonconsumatoare de drouri 6 de pe stradă" *0i să o in&idiez. a" +n fiecarezi" @iindcă ea nu !tie ce !tiu eu" )u nu &oi putea niciodată să mai fiu a!a dreaptă" #m fostc/nd&a, dar c/nd am luat prima doză, aceea a răsturnat totul 6 pentru că de-atunci am!tiut" ar nici ea nu reu!e!te să fie e2plicită !i nu poate descrie, doar se referă la senzaţieat/t de importantă" *0tiam cum este c/nd e!ti sus" 0tiam cum este să scormoni în mizerie"

C%iar !i primul obicei pe care l-am lăsat, care a fost cel mai +reu de lăsat , am lăsatcurcanul rece, de &oia mea 6 !i tot m-am întors în mizerie"#ceastă fată nu a fost prea slabă ca să treacă prin e2perienţa roaznică a opririi

consumul unui dro intermediar numit met%adone, fără nici un a'utor, !i fără să fie înînc%isoare sau în spital, unde lipsa droului ar putea reduce din presiunea de fiecaremoment asupra puterii ei &oliti&e" Ceea ce nu putea face era să uite ce !tia, faptul pentrucare o in&idia în fiecare zi a &ieţii ei pe fata dreaptă care nu !tia""" cum te simţi c/nd e!tisus"

#r fi e2trem de nai&, îmi pare mie, a&/nd do&ezile în discuţie, să presupunem căcei dintre noi care nu !tim ceea ce ea !tie, ne-am comporta foarte diferit dacă am !ti" #ufost nenumărate cazurile de e2act acela!i tip de adicţie, pornind de la o persoană

*normală căreia i s-a dat morfină în spital pentru &reo boală dureroasă !i apoi a rămasdependentă, redusă la &iaţa infracţională a dependenţilor care trebuie să-!i susţinăobiceiul fără a'utor medical" Casele !i familiile nu au a&ut suficientă &aloare pentru acontracara misterioasa atracţie a droului" istruerea rezultată este subiect de statistici"

4si%iatrii care au făcut studii îndelunate pe dependenţi spun că ma'oritatea dintreei sunt e2trem de narcisi!ti !i că preocuparea lor intensă pentru %eroină este o manifestaresuperficială a unei preocupări emoţionale mai profunde faţă de ei în!i!i" +!i arată !i în altefeluri înclinaţiile infantile" emonstrează o imensă !iretenie adultă !i tupeu pentruobţinerea %eroinei, dar odată aflaţi în posesia dozei lor, aceste însu!iri dispar" Sunt &estiţide neîndem/natici în a e&ita arestarea 6 folosind ascunzători de e&idenţă copilărească,asum/ndu-!i riscuri nenecesare !i pun/nd în mod in&ariabil pe teama lor sau pe altcine&asau pe altce&a"

Caracteristica emoţională dominantă a dependentului se spune că ar fi compulsiaenormă pentru a renunţa la responsabilitatea pentru propria &iaţă" >n psi%iatru a raportatcă atunci c/nd una dintre pacientele lui dependente &edea un alt pacient conectat la unaparat de respirat, de&enea furioasă !i cerea aparatul pentru ea însă!i"M

M4artea I dintr-o serie cu două părţi de Bames $ills, din Li"e, <O @eb 19O5Se pare că, într-un mod foarte esenţial, senzaţia pe care o dă %eroina este

asemănătoare cu senzaţia pe care o are bebelu!ul purtat în braţe" Căutarea prelună,

79



Se părea că ceea ce noi numim simţ moral era simţul continuum într-o &arietate deînfăţi!ări" )ra un dor pentru ordine, o ordine care ar satisface ne&oile animalului uman,care s-ar potri&i fără a cădea reu !i ar permite c/te&a rade de libertare adec&ateintereselor armoniei" )rau oamenii societăţii *sc%imbate sau *a&ansate încerc/nd să-!idefinească stilul printr-un fel de satisfacţii stabile la care se a'une prin e&oluţie socială

îndelunată de către oameni formaţi în continuum"ar se pare că sunt doi factori distincţi care contribuie la senzaţia de eroare at/t de prezentă printre noi" >nul este simţul indi&idual al continuum-ului propriu acţion/nd camăsurătoare pentru ceea ce se potri&e!te a!teptărilor celălalt este încă !i mai primordial"

)2istă o premiză comună fiecărei mitoloii că seninătatea e fost c/nd&a !i că mai poate fi c/nd&a a noastră"

@aptul că suntem într-un mod at/t de uni&eral subiecţii con&inerii că seninătateaa fost pierdută de către noi nu poate fi e2plicat numai prin pierderea la o &/rstă fraedă alocului nostru dintr-un continuum de înri'ire !i mediu adec&ate" C%iar !i oamenii carela2aţii !i &eselii 3e(uana, care nu au fost pri&aţi de e2perienţele a!teptate, au omitoloie care include o cădere din starea de raţie !i noţiunea că trăiesc în afara acelei

stări pierdute" e asemenea, oferă !i speranţa unei întoarceri în starea binecu&/ntată prinritual, obiceiuri !i o &iaţă după moarte" Să-i descriem detaliile specifice ar fi în afara problemei" Structura de bază, aflată de către atropoloi interculturali drept relati&uni&ersală în mitoloia reliioasă, este ceea ce contează" Se pare că este suficient să fi om pentru a cere un set de e2plicaţii !i promisiuni de un anumit fel, pentru ca să îndepline!tidorinţe înnăscute"

S-ar părea că în acea perioadă enorm de lună, întinsă pe sute de milioane de ani,înainte ca predecesorii no!tri să dez&olte un intelect care să reflecte la asemenea probleme spinoase de mortalitate !i scop, c%iar am trăit în sinurul mod binecu&/ntatG înîntreime în prezent" Ca orice alt animal, ne bucuram de marea binecu&/ntare de a fiincapabili să ne înri'orăm" #cestea erau discomforturi, foame, răni, frici !i pri&aţiuni de

suferit c%iar !i în calitate de fiare, dar căderea din starea de raţie, descrisă în&ariabil ca oaleere făcută re!it, ar fi fost imposibilă unor creaturi fără minte destulă ca să facăaleeri" oar odată cu apariţia capacităţii de a alee de&ine posibilă căderea" 0i doarodată cu apariţia aleerii, poate inocenţa incapacitatea de a alee re!itF să plece" Nufaptul de a alee re!it !i însă!i capacitatea de a alee cea care îndepărtează inocenţa" Nueste reu de imainat că acele ere de inocenţă !i-au pus at/t de tare amprenta pea!teptările noastre cele mai profunde că încă păstrăm senzaţia că seninătatea care &ine cuinocenţa poate fi obţinută în &reun fel" Ne-am bucurat de ea în uter !i am pierdut-o c/ndam început să /ndim, în copilărie" 4are at/t de aproape, !i totu!i at/t de departe aproapecă ne-o amintim" 0i in momentele iluminarii sau al e2tazului se2ual, poate părea laîndemana, usor de atins, reală""" p/nă c/nd con!tiinta trecutului !i prezentului, amintirile,speculaţiile reapar !i corup sentimentul pur !i perfect de a fi"

+n căutarea de &eacuri după acest sentiment nealterată de a fi, această senzaţie de*potri&ire a lucrurilor, a tuturor lucrurilor, necondiţionată de aleeri sau de relati&ităţi,oamenii au căutat !i au ăsit metode !i ritualuri prin care să întoarcă tendinţa de a /ndi"#u fost descoperite mi'loace de a încetini /ndurile alopante ale omului, să-l lini!tească,să-i permită să nu /dnească doar să e2iste" #tenţia a fost preătită prin di&erse mi'loacesă se odi%nească asupra olului sau asupra &reunui obiect sau cu&/nt, mantră sau

P1



e2erciţiu" iscomfortul !i durerea au fost folosite pentru a distrae mintea de la urmăririleei nelini!tite, să o aducă în prezent, să o elibereze de responsabilitatea speculaţiei"

$editaţie este cu&/nd dat în mod obi!nuit acestei proceduri de ne/ndire"8eprezintă centrul multor !coli de dez&oltare personală care caută să ridice ni&elul deseninătate" te%nică folosită în mod curent este repetarea unei mantre, a unui cu&/nt sau

a unei fraze, drept sterător de /nduri de tip asociati& pe care mintea tinde să leurmărească" C/nd procesarea /ndurilor este încetinită !i oprită, starea psi%oloică aindi&idului se sc%imbă înspre ceea ce seamănă, din anumite puncte de &edere, cu cea a bebelu!ului" 8espiraţia de&ine mai u!oară, iar e2perimente recente au arătat că se producunde ale creierului diferite de cele ale stării de &e%e sau de somn a adultului"

4entru cei care meditează reulat, e2istă o cre!tere aparentă a seninătăţii, numităuneori spiritualitate, care e2ercită o influenţă stabilizatoare asupra restului timpului lor,timp în care permit /ndurilor lor să se desfă!oare nest/n'enit" )ste ca !i cum, în cazul persoanelor ci&ilizate, depri&ate de etapa în-braţe, ar umple olul din e2perienţa din prima copilărie, e2perienţă care le-ar fi oferit mai multă pace, transpun/ndu-se într-ostare asemănătoare celei pierdute, care probabil că este obţinută !i de către consumatorii

de narcotice" amenii cei mai depri&aţi, aceia din culturile occidentale, dacă meditează,le-ar lua un timp destul de lun să a'ună în starea centrată a unui bebelu! completdez&oltat în continuum în &/rstă de un an de zile" ;e-ar lua un timp mult mai îndelunatsă recupereze dozele de seninătate dec/t oamenilor din alte culturi ale căror primecopilării includ o proporţie mai mare de e2perienţă în-braţe"

Cei din rientul +ndepărtat, care sunt în eneral mai puţin depri&aţi dec/toccidentalul de ni&el mediu, au în mod comensurabil un ni&el mai mare de seninătate, a!acă dacă se apucă de orice !coală de dez&oltare spirituală 6 en, 3oa, $editaţiaranscedentală sau oricare alta 6 au mai puţin de parcurs p/nă să înceapă să facăincursiuni prin pierderea seninătăţii cauzată de căderea speciei umane din inocenţaanimală" Ne&oile infantile mai strinente ies în faţă, dar cu timpul !i perse&erenţa, ei trec

de la un ni&el de pace la altul p/nă c/nd atin condiţia simplă, imperturbabilă care-i faceimuni la preocupările !i înri'orările care continuă să ne tulbure pe noi ceilalţi" ameniînţelepţi, mentori sau uru, sunt bărbaţi !i femei eliberaţi de tirania procesului lor mentalei nu in&estesc lucrurile !i persoanele din 'urul lor cu importanţa cu care noi le in&estim"

C/nd i-am cunoscut, un mare procent din indienii Sanema 6 mai mult dec/t&ecinii lor 3e(uana 6 erau ana'aţi în culti&area acti&ă a acestei seninătăţi suplimentaresau spiritualităţi" $etoda lor include folosirea ocazională a drourilor %alicinoene, darconsta în principal din incantaţii" Incantaţia, începută cu repetarea unei sinure frazemuzicale scurte, de trei sau patru silabe, este continuată, ca !i mantra, într-o manierălipsită de efort p/nă c/nd începe să se elaboreze sinură cu silabe !i note sc%imbate sauadăuate, fără efort con!tient din partea celui care incantează" Incantatorii e2perimentaţi,ca !i meditatorii e2perimentaţi î!i ăsesc u!or calea spre lipsa efortului de fiecare datăsc%imbare de la /ndire la ne/ndire se face cu u!urinţă, dar începătorul are ne&oie să se păzească de efort, de acti&itatea intelectului, întorc/ndu-se la fraza oriinală de c/te orimintea sa interpelează &reo idee care întrerupe sc%imbările complet ne%idate dinincantaţie"

Cum indienii Sanema, ca !i 3e(uana, nu sunt depri&aţi de e2perienţele lora!teptate în prima copilărie, au un mare a&ans faţă de noi pe drumul către seninătate" Cu o personalitate împlinită bazată solid într-un simţ al propiei armonii, Sanema care

P<



reproduce în el însu!i starea binecu&/ntată fără /nduri a bebelu!ului frec&ent !i pe timpîndelunat, poate dez&olta o libertate de obliaţiile suprapuse ale intelectului cu o &iteză!i cu un efect mult mai mare"

4roporţiile de Sanema care au atins stări cu ade&ărat impresionante de bucurie !iarmonie cu mediul lor este remarcabil !i ar fi imposibil de atins oriunde în ccident sau

în rient" +n fiecare clar e2istă c/ţi&a care trăiesc frumos !i senin ca cei mai a&ansaţiuru" Cunosc familii în care aproape fiecare adult s-a bucurat de aceste binecu&/ntări at/tde rare în ci&ilizaţie"

# de&enit posibil într-un timp relati& scurt pentru mine să %icesc, cu destul demare acurateţe, care erau !amanii dintr-un rup de Sanema după e2presia specială de pefaţă lor, pentru că acele persoane e2traordinar de senină continuă cu !amanismul"

Cone2iunea între starea senină a incantatorilor e2perimentaţi !i puterile pe care le poate a&ea ca !aman este complicată !i misterioasă !i partea infimă pe care o cunosc eunu este rele&antă aici" Ceea ce contează este ni&elul de fericire atins !i cauza"

8itualul este o altă formă de eliberare de po&ara de a face aleeri" iscursul !iacţiunea sunt e2ecutate, folosind mintea !i corpul într-o manieră predefinită" Sistemul

ner&os este ocupat să acţioneze !i să e2perimenteze, dar nu este necesar nici un /nd, nicio aleere" Situaţia persoanei este ca aceea unui bebelu! sau a unei alte specii de animal"+n timpul ritualului, în special dacă persoana are un rol acti&, cum ar fi dansul sauincantaţia, oranismul este condus de un for tutelar mult mai &ec%i dec/t intelectul"$intea se odi%ne!te î!i opreste torsul nesf/r!it de la asociere la asociere, de la presupunere la presupunere, de la o decizie la alta" di%na reînprospătează nu numaiintelectul, ci întreul sistem ner&os" #dauă o cantitate de seninătate la ec%ilibru faţă delipsa de seninătate cauzată de /nduri"

8epetarea a fost folosită mult !i la scară lară cu acela!i scop" @ie că este bătaiaconstantă a unei tobe, incantarea monotonă a unui ritual, ritmul care zăpăce!te capul, rupe picioarele !i spulberă mintea al unei dicoteci sau cincizeci de #&e $aria, efectul este

*purificator" Calmul este adus în prim plan an2ietatea este împinsă în spate" ebelu!ulc%inuit de dor din fiecare este temporar eliberat, e2perienţa lipsă este cu at/t maicompletată, iar cei care au de u!urat doar nostalia ata&istică pentru inocenţă, acolo oăsesc" ;a toţi acei care predau pentru o &reme fr/iele intelectului pentru a trăi fără să/ndească, cauza armoniei superioare este ser&ită"

P



Capitolul 0#S)Societatea

e!i de-a lunul copilăriei !i &ieţii adulte de&enim din ce în ce mai adaptabili ladiferite circumstanţe, e2istă întotdeauna limite în interiorul cărora putem funcţiona optim"

+n cazul unui bebelu! este comportamentul înri'itorului acela care trebuie în mare partesă-i îndeplinească necesităţile, pe c/nd indi&idual în cre!tere are ne&oie din ce în ce maimult de spri'inul societăţii lui !i culturii acestei societăţi să corespundă a!teptărilor luiinerente" mul poate supra&ieţui în condiţii anticontinuum înrozitoare, dar starea lui de bine, &oio!ia lui, împlinirea lui ca fiinţă umană se pot pierde"

in multe puncte de &edere ar fi mai bine mort, fiindcă forţa &ieţii, prin tendinţaei neobosită de a repara pierderea !i de a completa etapele de dez&oltare, folose!te printerinstrumente an2ietatea, durerea precum !i un !ir de alte modalităţi pentru a semnala călucrurile nu sunt în reulă" 8ezultă nefericirea în toate formele ei" +n lumea ci&ilizată, un produs obi!nuit al operării sistemului este suferinţa constantă" 4rea adesea, ne&oiledemult-neîmplinite presează dinăuntru în timp ce condiţiile presează din afară, situaţie

pentru care nu a&em nici preătirea, nici maturitatea adec&ată" răim &ieţi pentru caree&oluţia nu ne-a preătit !i suntem !i %andicapaţi, în încercarea noastră de a face faţă, prin abilităţi sc%ilodite de către depri&area personală"

Standardul nostrum de &iaţă cre!te fără a ridica !i standardul de fericire saucalitatea &ieţii, cu e2cepţia unor cazuri rare, de obicei la limita inferioară a scăriisocioeconomice, unde probleme ca foamea !i friul încă au semnificaţie ca factori de pierdere a bunăstării" $ulte mai des, cauzele nefericirii sunt mai puţin e&idente"

4osibil că cea mai comună cauză a pierderii unui anumit ni&el de stare de bine !ideclan!area unor sentimente neplăcute &aloroase este înţeleerea capacităţii Sinelui de ase raporta la Ceilalţi" azată pe sentimentul stră&ec%i de a fi pierdut ce&a care ar fi puslucrurile în ordine, Sinele este slăbit la temelii !i cade pradă mult mai u!or an2ietăţii,

datorită reutăţilor zilnice" ar a!teptările noastre mai include !i o cultură potri&ită încare să ne folosim capacităţile, iar acolo unde circumstantele unei personae ies din paramentrii acelor a!teptări, rezultă o pierdere de stare de bine"

in nefericire este nepractic, nerealist, utopic să descriem o cultură în care s-ar putea transforma a noastră ca să îndeplinească cerinţele continuum-ului nostru" C%iardacă s-ar face sc%imbările, ar fi practice inutile, pentru că dacă noi nu suntem primii caresă de&enim tipul de oameni care să le punem în funcţiune, ar fi totul un e2erciţiunesatisfăcător sortit distorsionării imediate !i, într-un final, deradării"

4oate fi, totu!i, de &aloare, să încercăm să distinem măcar unele din trăsăturile pe care ar trebui să le aibă o cultură, într-o formă au alta, dacă ar fi să se potri&eascăcerinţelor continuum-ului membrilor săi" 4entru început, ar a&ea ne&oie de un limba' în

care potenţialul uman pentru &erbalizare să se manifeste" Copilul ar trebui să poată auziadulţi &orbind între ei !i ar trebui să aiba contemporani cu care să poată comunica la propriul ni&el de înţeleere !i de dez&oltare" $ai este important să aibă parteneri puţinmai mari dec/t el pentru a a&ea o id[e despre unde urmează să fie înainte de a a'uneacolo" #cest fapt &a adăua familiaritate conţinutului intereselor lui în cre!tere, a!a înc/tîl poate adopta lin c/nd este preătit"

PJ



+n acela!i mod, acti&ităţile unui copil au ne&oie !i de companie !i de model" societate care nu le oferă &a pierde din eficienţa membrilor săi, precum !i din starea lorde bine, ce&a din armonie"

>n semn siur că ce&a lipse!te în mod ra& într-o societate este o prăpastie întreeneraţii" acă eneraţia t/nără nu simte m/ndrie în a de&eni ca cei maturi, atunci

societatea !i-a pierdut continuum-ul, stabilitatea !i probabil nu are o cultura demnă deaceastă denumire, pentru că &a fi într-o continuă stare de sc%imbare de la un setnesatisfăcător de &alori la altul" acă membrii tineri ai societăţii consideră că cei în &/rstăsunt ridicoli, sau re!esc sau sunt plictisitori, ei nu &or a&ea o cale naturală de urmat" Se&or simţi pierduţi, condamnaţi !i în!elaţi !i &or de&eni furio!i" Cei în &/rstă, de asemenea,se &or simţi în!elaţi !i &or a&ea resentimente pentru pierderea continuităţii culturii !i &orsuferi de un sentiment al lipsei de ţel împreună cu tinerii"

4romisiunea constantă a unui *m/ine mai bun fără de care &ieţile noastre ar părea at/t de intolerabile înc/t de-abea ne putem imainaF nu are nici un sens pentrumembrii unei societăţi e&oluate, stabile, m/ndre !i fericite" 8ezistenţa lor la sc%imbare le păstrează obiceiurile !i funcţionează în sensul e&itării ino&aţiei" Incapacitatea nostră de a

fi satisfăcuţi, fondată pe depri&are !i alienare în masă, pe de altă parte, cople!e!tee2presia culturală a tendinţei noastre naturale de rezistenţă la sc%imbare !i face imperati&să de&enim capabili să pri&im înainte la *ce&a mai bun indiferent de *a&anta'ele pe careunii dintre noi le a&em acum"

Se cere un stil de &iaţă nesc%imbător, stil care necesită munca !i cooperareamembrilor ei în cantităţi care să nu depă!ească natura lor" $unca ar trebui să fie de tipuricare să fie plăcute unei persoane ale căror cerinţe anterioare ai fost îndeplinite, a!a că areo dorinţă ne&iciată de a se comporta într-o manieră socială !i de a-!i e2ercita abilităţile"

@amiliile are trebui să fie în contact str/ns cu alte familii !i toată lumea ar trebuisă aibă în timpul &ieţii acti&e, ocazia pentru companie !i cooperare" femeie lăsatăsinură în fiecare zi cu copiii ei este pri&ată de stimulare socială !i are ne&oie de spri'in

emoţional !i intelectual pe care ei nu îl pot oferi" 8ezultatul este neati& pentru mamă,copil, familie !i societate"+n societatea noastră, femeile casnice, în loc să 'oace rolul cu suferinţă

îndelunată a soţiei unei case, ar putea aran'a să lucreze împreună odată într-o casă !iapoi în alta" Ceea ce acum se numesc rupuri de 'oacă permit toate inredientele unuirup de muncă de succes, unde mamele, precum !i alte persoane, ar putea fi ana'ate înacti&ităţi folositoare !i interesante în timp ce copiii î!i in&entează propriile 'ocuri sau sealătură muncii fără atenţie suplimentară din partea adulţilor dec/t este absolut necesară pentru a le permite participarea" 4lasarea copiilor mai derabă la periferia dec/t în centrul preocupărilor adulţilor le permite pruncilor să-!i ăsească propriile interese !i ritmul fără presiuni, presupun/nd că întotdeauna e2istă o &arietate destul de mare din materialele !i posibilităţi în sensul e2ersării !i descoperirii potenţialului lor" ar fie ca acti&itatea principală este ţesutul, manufacturarea unui produs, pictura, sculptura, repararea sauoricare alta, ar trebui să fie făcută în primul r/nd de către !i pentru adulţi, iar copiilor să lise permită să se alăture fără să se întrerupă prea mult" +n acest , toată lumea se &acomporta natural, neforţat, fără presiune asupra păriţilor că-!i seteze mintea la un ni&elcopilăresc, nici asupra copiilor să încerce să se adapteze la ceea ce consideră adulţii căeste mai bun pentru ei, presiuni ce ar împiedica propria lor iniţiati&ă să-i moti&eze lin !ifără conflict"

P5



Copiii ar trebui să poată însoţi adulţii oriunde ar mere" +n culturi ca a noastră,unde acest fapt este în eneral imposibil, !colile !i profesorii ar putea în&ăţa să profite pedeplin de tendinţa copiilor pentru a imita !i să e2ercite aptitudini la propria lor iniţiati&ăîn loc să le *predea"

+ntr-o societate continuum-corectă eneraţiile ar trăi sub acela!i acoperi!, în

a&anta'ul tuturor" unicii ar a'uta c/t de mult ar putea !i oamenii afla!i în deplină puterede muncă nu ar precupeţi spri'inul faţă de bătr/ni mai mult dec/t faţă de proprii lor copii"ar din nou, coabitarea cu ade&ărat satisfăcătoare a eneraţiilopr depinde de măsura încare au personalităţi împlinite !i de lipsa presiunilor, pe care ma'oritatea dintre noi lefacem, asupra emoţiilor celorlalţi pentru a satisface ne&oile infantile rămase de atenţie !iînri'ire"

Conducerea ar apărea în mod natural printre membrii comunităţii, foarteasemănător felului în care apare printre copii !i s-ar limita la preluarea iniţiati&ei numaiatunci c/nd iniţiati&a indi&iduală ar fi impracticabilă" Cei condu!i ar trebui să fie aceiacare să aleaă pe cine urmează !i ar trebui să fie liberi să sc%imbe leader-ii să le con&inălor" +ntr-o cultura continuum ca cea 3e(uana, funcţia conducătorilor este minimală !i este

posibil ca fiecare indi&id să decidă sa nu acţioneze conform deciziei leader-ului dacă preferă dar &a mai dura mult p/nă c/nd noi &om putea trăi cu succes at/t de aproape deanar%ie" $erită, fără discuţie, să o păstrăm în minte drept direcţie în care să ne îndreptămatunci c/nd !i dacă permit cultura noastră !i presiunile populaţiei"

Numărul de persoane care trăiesc !i muncesc împreună ar &aria de la c/te&afamilii p/nă la c/te&a sute de persoane, a!a că indi&idul ar fi interesat să menţină relaţii bune cu toate persoanele cu care &ine în contact" Cunoa!terea faptului că persoana &acontinua să colaboreze cu acelea!i persoane este un moti& puternic că le trateze cinstit !icu respect, c%iar !i în lumea noastră, unde un rup precis de &ecini, de e2emplu încomunităţile de la ţară sau în satele mici, se trezesc aruncaţi laolaltă form/nd o societate"#nimalul uman nu prea poate trăi cu mii sau milioane de companioni" )l poate a&ea o

relaţie doar cu un număr limitat de persoane, iar în ora!ele mari se poate obser&a că, înmi'locul mulţimii, fiecare persoană are un cerc, mai mult sau mai puţin de mărimea unuitrib, de parteneri de muncă !i sociali" otu!i, celelalte persoane din 'urul lui îl fac să simtcă sunt o infinitate de !anse pentru noi relaţii în cazul în care celor &ec%i li se permite săe!ueze"

Indienii 3e(uana m-au în&ăţat un mod mult mai rafinat de a interacţiona cuoamenii dec/t cele pe care le !tiam din ci&ilizaţie" $odul lor de a saluta &izitatorii m-alo&it ca !i cum ar fi fost un sunet distinct"

;-am &ăzut prima dată c/nd am a'uns într-un sat 3e(uana împreună cu doicălători 3e(uana dintr-un sat îndepărtat" #tunci nu se a!tepta de la mine să !tiu cum sămă comport, a!a că un prieten mai &ec%i care fusese printre &enezueleni în tinereţe !i !tiace&a spaniola a &enit la mine !i m-a salutat cu obi!nuita bătaie pe umăr &enezueleană, iardupă ce&a con&ersaţie mi-a arătat unde să-mi pun %amacul"

ar cei doi companioni ai mei au primit un cu totul alt tratament" S-au a!ezat nu prea departe sub un acoperi! mare !i rotund fără &reo &orbă de la sau către cine&a !i nicinu s-au uitat unul la altul, nici nu au &orbit" Aazdele plecau !i &eneau pe la diferintedistanţe în timpul acti&ităţilor lor obi!nuite, dar nici unul nu le oferea nici măcar o pri&ire&izitatorilor" 4entru &reo oră !i 'umătate cei doi bărbaţi au stat în lini!te !i fără mi!careapoi a &enit în lini!te o femeie !i le-a pus ce&a m/ncare pe păm/nt în faţa lor !i a plecat"

PO



ărbaţii nu s-au întins repede după m/ncare, ci au m/ncat puţin după un timp" #poi bolurile au fost luate în lini!te !i a mai trecut ce&a timp"

+ntr-un sf/r!it, s-a apropiat un bărbat încet !i s-a oprit rezemat de unul dintrest/lpii care susţineau acoperi!ul, aflat în spatele &izitatorilor" upă c/te&a momente a&orbit, foarte încet, c/te&a silabe" #u mai trecut două minute înainte ca cel mai în &/rstă

dintre &izitatori să răspundă, tot scurt" in nou s-a a!ezat lini!tea între ei" C/nd au &orbitdin nou era ca !i cum fiecare &orbă se adresa lini!tii su&erane din care a ie!it" Seninătatea personală !i demnitatea fiecărui bărbat nu suferea &reo intruziune"4e măsură ce sc%imbulde&enea mai animat, &eneau !i alţii, stăteau o &reme !i apoi se alăturau lor" oţi păreau săaibă un simţ al seninătăţii fiecărui om, care trebuia păstrată" Nimeni nu întrerupea pealtcine&a tensiunea emoţională lipsea din absolut fiecare &oce" @iecare persoană răm/neaec%ilibrată de propriul centru"

Nu a mai durat mult p/nă c/nd r/sul a izbucnit printre &orbe, aduc/nd pe cei camo duzina de bărbaţi în unde care se ridicau !i coborau de &ibraţie la unison în timpulcon&ersaţiei lor"

;a apus, femeile au ser&it o masă întreului rup de bărbaţi, la &remea asta între

satul" #u fost sc%imbate &e!ti !i se r/dea mult" 0i azdele !i &izitatorii erau perfectasimilaţi în atmosferă fără să fi recurs la falsitate sau tensiune ner&oasă" ;ini!tea nufusese un semn al lipsei de comunicare, ci un timp ca fiecare bărbat să fie în pace cu elînsu!i !i să fie asiurat că !i ceilalţi erau la fel"

C/nd bărbaţii din sat plecau în călătorii pentru a face sc%imburi cu alţi indieni,erau primiţi, la r/ndul lor, cu aceea!i procedură de către familiile lor !i membrii clanuluiGlăsaţi să stea în lini!te suficient de mult pentru a captura sentimentul &ieţii satului, apoierau abordaţi le'er, fără presiune sau demonstraţii emoţionale"

indem să pri&im oamenii străini sau populaţiile e2otice ca a&/nd personalităţiapro2imati& uniforme, iar pe cei primiti&i poate !i mai mult" ar bineînţeles că nu estecazul" Conformitatea la obiceiurile locului dă o anumită similaritate comportamentului

membrilor societăţii, dar e2istă diferenţe între indi&izi, cu c/t mai continuum-corectă esteo societate, e2presii mai libere ale caracteristicilor înnăscute, fiindcă societatea nu arene&oie de frică, nici nu încearcă să le suprime"

+n societăţile ci&ilizate, pe de altă parte, în măsuri diferite în funcţie deîndepărtarea lor de standardele continuum-ului, diferenţele dintre oameni sunt în enerale2presii ale felurilor în care s-au adaptat la distorsionarea personalităţilor lor cauzată decalitatea !i cantitatea depri&ării pe care au e2perimentat-o" #!adar, sunt adeseoriantisociali, iar societatea a în&ăţat să se teamă de ei, precum !i de toate semnele de lipsăde conformitate ale membrilor" Cu c/t mai anti-continuum este o cultură, în eneral, cuat/t mai mare este presiunea care este probabil să se e2ercite asupra indi&idului pentru a prezenta o faţadă de conformitate la o normă în comportamentul său public !i pri&at"

#m fost uimită odată să &ăd un 3e(uana căruia i-a &enit ideea să se urce pe pedealul de pe care se &edea satul !i să bată o tobă !i să strie din toţi rărunc%ii pentru &reo 'umătate de oră p/nă c/nd impulsul lui a fost satisafăcut" I-a &enit să facă asta pentrumoti&e numai de el !tiute !i a făcut-o fără &reo preocupare aparentă despre ce &or crede&ecinii, de!i nu era un lucru *care se făcea" Surpriza mea s-a datorat faptului că nu am pus niciodată la îndoială leea nescrisă a societăţii că membrii sănăto!i ai comunităţii î!ireprimă impulsurile ciudate !i *iraţionale pentru a e&ita să fie temuţi sau pierdereaîncrederii oamenilor"

P7



Ca un corolar la această reulă din cultura noastră, persoanele cele mai acceptate,mai populare dintre noi 6 un star de cinema, c/ntăreţi de muzică, persona'e ca RinstonC%urc%ill, #lbert )instein !i A%andi 6 au o licenţă să se îmbrace !i să se comporte înmoduri mult mai puţi conformiste dec/t !i-ar fi putut permite înainte să fie at/t de binecunoscuţi ca să stea deasupra suspiciunilor" C%iar !i traicele aberaţii a lui BudH Aarland

erau cum&a mai puţin înspăim/ntătoare publicului dec/t ar fi fost acele!i tip decomportament în cazul unui &ecin, pentru că faptul că era o celebritate, aprobată demilioane de alte persoane, nu e2ista nici o frică în a aceepta orice ar fi făcut" 4ersoana nua&ea ne&oie să se bazeze pe abilitatea personală îndoielnică de a 'udeca !i accepta"

)ste destul de u!or de obser&at că aceia dintre noi pe care ne putem baza cel mai puţin !unt !i cei mai suspicio!i faţă de ceilalţi" #cest aspect poate fi pri&it ca ne&rotic sauantisocial într-o societate care presupune că membrii ei sunt de năde'de, dar poate fi si oatitudine perfect socială într-o societate în care se obi!nuie!te să se încerce să în!ele alt partener oric/nd este posibil, presupun/nd, bineînţeles, că !i el &a face la fel" 4ersoana presupune a!adar că nu se poate baza pe membrii culturii sale !i se menţine în ardă pentru a &alorifica ocazia de a-i bate la scor" #cest stil funcţionează ca un mod de &iaţă în

multe ţări, păr/nd doar puţin dificil &izitatorului nea&izat dintr-o ţară unde a 'uca cinstiteste parte din ceea ce se consideră comportament social"4erspecti&a 3e(uana asupra tranzacţiilor comerciale părea că se bazează, ca !i

modul lor de a primi noii sosiţi, pe dorinţa supremă de a nu creea tensiune" #m a&ut oocazie rară de a &edea mai îndeaproape p/nă unde mere alanteria lor c/nd am a&ut defăcut o tranzacţie cu #nc%u, !eful 3e(uana" # fost atunci c/nd am iniţiat campania de a fiîn&ăţată să mă comport ca ei, în loc să fiu tratată în maniera obi!buită de ne-om căruia nutrebuia să i se acorde respectul cu&enit unei persoane ade&ărate o 3e(uanaF, !i de la carenici nu se a!tepta să se comporte ca o persoană" Niciuna dintre lecţiile primite nu a fostinstrucţiuni &erbale sau e2plicaţii, ci e2perienţe care tindeau să scoată din mine sau, maiderabă, să elimine confuzia, abilitatea inerentă de a recunoa!te !i de a prefera ceea ce se

potri&ea cel mai bine circumstanţelor" +ncerca, s-ar putea spune, să descurce simţulcontinuum !i multitudinea de interferenţe cu care îl acoperise cultura mea"Cu ocazia menţionată anterior #nc%u m-a întrebat ce a! &rea în sc%imbul unei

bucăţi de bi'uterie din sticlă &eneţiană" #m răspuns imediat că &reau trestie de za%ăr,fiindcă e2pediţia noastră pierduse rezer&a de za%ăr c/nd una din canoe s-a răsturnat într-un repezi!, iar dorinţa mea pentru ce&a dulce începea să semene cu o obsesie" #m mers adoua zi la un c/mp de trestie cu soţia lui printre 3e(uana numai femeile tăiau trestie deza%ărF pentru a derula tranzacţia"

#nc%u !i cu mine stăteam pe un bu!tean la marinea c/mpului în timp ce femeia amers !i a adus patru tulpini" ;e-a lăsat pe păm/nt, iar #nc%u m-a întrebat dacă mai &reau"

ineînţeles că mai &reau &oiam at/t de multă c/tă puteam obţine, a!a că am zisda"

Soţia a plecat înapoi !i s-a întors cu încă două tulpini" ;e-a pus l/nă celelalte"*$ai mult. m-a întrebat #nc%u"0i din nou am spus *a, mai multE" ar atunci s-a făcut lumină" Nu neociam în

stilul fiecare-pentru-sine cum am crezut eu" #nc%u m-a ruat într-un mod prietenos !iîncrezător să e&aluez care ar fi sc%imbul corect !i era dispus să se conformeze e&aluăriimele" C/nd mi-am dat seama de re!eala mea, m-am simţit 'enată !i am striat după soţialui, care plecase în c/mp cu maceta ei, *oiniE 6 Numai unaE #!a că t/rul s-a făcut

PP



pentru !apte tulpini, iar neocierea nu conţinea &reun conflict de interese, nici &reotensiune în nici unul dintre noi după ce am înţeles !i euF"

Nu cred că este mare probabilitatea ca te%nicile noastre comerciale să a'ună at/tde *ci&ilizate ca ale 3e(uana" #m prezentat po&estirea doar ca e2emplu a ceea ce ar putea fi acceptat ca mod de acţiune dacă o cultură prescrie a!a ce&a !i dacă pe membrii

societăţii se poate conta că sunt mai derabă sociali dec/t antisociali în moti&aţiile lor" societate care are obiceiuri mai puţin plăcute !i mai puţin atracti&e, încă poateobţine conformitatea membrilor moti&aţi în sens social" Indienii Sanema, a căror culturădiferă mult de cea 3e(uana, de e2emplu, consideră acceptabil să prade satul unui alt clanSanema, să fure c/te femei tinere pot !i să omoare c/t mai mulţi bărbaţi"

C/nd !i cum a apărut aceată latură a culturii lor sau de ce indienii Bi&aro de pecealaltă parte a continentului sud-american consideră că fiecare moarte trebuie răzbunată,indiferent de cauză, nu !tiu" Ceea ce e folositor de obser&at este că o societate cu indi&izimoti&aţi în sens social se &a conduce după reulile culturii ei !i se poate conta pecontinuitatea ei" Caracterul antisocial sau infracţional nu se dez&oltă în oameni ale cărora!teptări continuum nu au fost dezamăite" #!a cum un ucia! de pe străzi comite un act

antisocial, iar un soldat care-!i ucide inamicul nu, este moti&aţia, nu acţiunea, aceea carecontează în e&aluarea sociabilităţii unui infractor"4robabil că ne-ar plăcea să e2iste o cultură umană căreia societatea noastră să-!i

subscrie înclinaţiile de cooperare" ar ca să spunem *umană ar trebui să includă respect pentru continuum-ul uman" cultură care cere oamenilor să trăiască într-un mod pentrucare e&oluţia nu i-a preătit, care nu le îndepline!te e2pectanţele inerente !i, înconsecinţă, împine adaptabilitatea lor dincolo de limite, este predispusă să le rănească personalităţile"

>n mod de a împine personalitatea umană prea departe este a o pri&a denecesarul minim pentru o &arietate de stimuli" 4ierderea rezultată de stare de bine iaforma numită plictiseală" Simţul continuum, produc/nd senzaţia neplăcută, moti&ează

persoana să sc%imbe ceea ce face" Noi în ci&ilizaţie nu prea simţim în mod obi!nuit căa&em *dreptul să nu fim plictisiţi a!a că petrecem ani întrei făc/nd munci monotone înfabrici !i birouri sau sinuri toată ziua, făc/nd treburi neinteresante"

Indienii 3e(uana, pe de altă parte, cu simţul lor rapid !i precis al limitelor propriului continuum, cu simţul capacităţii de adaptare fără pierdere a stării de bine,acordă imediat atenţie sunetului de oprire a acti&ităţii pe care tocmai o fac, atunci c/nd sei&e!te plictiseala"

#u ăsit soluţii pentru a e&ita ameninţarea plictiselii c/nd &or să facă o acti&itatecare presupune o muncă monotonă" e e2emplu, femeile care au de băat multe r/nduridrepte de metal ascuţit, cu ciocanul, într-o placă pentru răzuit manioc, în loc să le pună înr/nd, monoton, introduc bucăţile în formă de diamant mai înt/i, pentru a umple dupăaceea spaţiile, a!a că modelul dispare, după ce !i-a îndeplinit scopul, de a distra artizanul"

>n alt e2emplu este constrcţia de acoperi!uri, făcută prin biciuirea fiecărei frunzede palmier, în formă de plasă, cu o liană" ărbaţi stau pe o sc%elă din rămezi frunze,ocup/ndu-se de ele c/te unul" #u mai multe feluri de a scăpa de plictiseală !i să reu!eascătotu!i să facă un acoperi! mare" 4entru început, îi in&ită pe toţi bărbaţii din satul lor !i dinorice sat apropiat la clacă, să meară treaba repede" +nainte să a'ună ace!tia, femeile aufermentat suficient manioc pentru a lenţine pe fiecare mai mult sau mai puţin beat îedurata zilelor de muncă, prin aceasta limit/nd con!tienţa !i, odată cu ea, susceptibilitatea

P9



normală la plictiseală" 4entru a spori atmosfera festi&ă, se poartă mărele, pene !i &opseaiar o persoană mar!ează prin zonă băt/nd o tobă aproape tot timpul" ărbaţii !i băieţii&orbesc !i lumesc în timp ce muncesc !i se ţin de muncă doar p/nă c/nd le &ine c%efulsă se dea 'os !i să facă altce&a în sc%imb" >neori lucrează mulţi deodată, iar alteori doarcăţi&a au dispoziţia necesară" @uncţionează admirabil pentru toată lumea toţo oaspeţii

sunt %răniţi de c/tre familia a căreia &a fi casa !i care a făcut ce&a &/nătoare intensi&ă în prealabil pentru a a&ea carnea"+n timpul zilelor de băut, c/nd fiecare este într-o oarecare măsură into2icat,

precum !i nopţile c/nd bărbaţii, femeile !i copiii beau !i mai multm iar bărbaţii sunt c%iarfoarte beţi, este impresionant de obser&at din nou că nu e2istă nici un semn de aresiune"

4oate că este !i o e2presie a personalităţilor lor împlinite faptul că simt at/t de puţin ne&oia să facă 'udecăţi unul asupra altuia !i că pot at/t de u!or să acceptediferenţele indi&iduale" Se obser&ă !i printre noi cum cei mai frustraţi, cu c/t sunt persoane mai alienate, cu at/t mai tare simt că trebuie să-i 'udece !i să facă e&aluări printre ceilalţi de acceptabili sau inacceptabili, fie pe criterii personale, fie de rup, cumse înt/mplă în conflictele reliioase, politice, naţionale, rasiale, de se2 sau c%iar de &/rstă"

>ra de sine, rezultată din faptul că nu a primit un simţ al propriei armonii în primacopilărie, este baza ma'oră pentru ura iraţională")ste interesant că, de!i 3e(uana îi pri&esc pe Sanema ca fiinţe inferioare cu

obiceiuri barbare !i că Sanema păstrează un resentiment difuz faţă de tratamentul de susal 3e(uana faţă de ei, nici un rup nu are nici cea mai &aă dorinţă de al ataca sau de ainter&eni în stilul de &iaţă al celuilalt" Se &izitează !i fac adesea sc%imburi unii cu alţii !ifac lume pe la spate unii faţă de alţii, dar nu e2istă nici un conflict de nici un fel între ei"

mare parte a traediei nostre se datorază pierderii simţului *armoniei noastreca membrii ai speciei umane" Nu numai că acceptăm plictiseala cu resemnare, ci !inenumărate alte aresiune asupra ceea ce a mai rămas din continuum-ul nostru dupăraa&iile din pruncie !i copilărie" Spunem, de e2emplu *) crud să ţi un animal at/t de

mare într-un apartament la ora!, dar &orbim despre c/ini, niciodată despre oameni, caresunt !i mai mari !i mai sensibili la mediul lor" Ne lăsăm bombardaţi cu zomot de lama!inării, trafic !i unele radio ale altor oameni !i ne a!teptăm să fim trataţi nepoliticos decătre străini" +n&ăţăm să a!teptăm să fim dispreţuiţi de către copiii no!tri !i să ne ener&eze părinţii no!trii" #cceptăm să trăim cu frici c%inuitoare, nu numai cu referinţă la abilitateanoastră la muncă !i în societate, ci foarte adesea !i leate de căsnicie" Considerăm de lasine înţeles că &iaţa e rea !i ne simţim norocoşi sa a&em orice urmă de fericire seînt/mplă să primim" Nu căutăm fericirea ca un drept din na!tere, nici nu ne a!teptăm caea să fie mai mult dec/t pace sau mulţumire" ucuria ade&ărată, starea în care 3e(uanaî!i petrec foarte mult din &iaţa lor, este e2cesi& de rară printre noi"

acă am a&ea oportunitatea să trăim tipul de &iaţă pentru care ama e&oluat, omare parte din moti&aţiile noastre actuale ar fi afectate" >n prim aspect ar fi că n-am maiconsidera că pruncii trebuie să fie mai fericiţi dec/t adulţii, nici că tinerii trebuie să fiemai fericiţi dec/t bătr/nii" upă cum am &ăzut, păstrăm această părere, în eneral,datorită faptului că ne aflăm în urmărirea continuă a unui scop despre care sperăm că &arestaura simţul pierdut al armoniei propriei &ieţi" 4e măsură ce atinem scopurile !iconstatăm că încă ne lipse!te acel ce&a ce ni s-a refuzat în prima copilărie, ne pioerdemtreptat credinţa că următorul set de speranţe &a u!ura dorul nostru nestins" e asemenea,ne în&ăţăm pe noi în!ine să acceptăm *realitatea pentru a alina c/t de bine putem durerea

9L



cauzată de dezamăirea repetată";a un anumit moment, pe la mi'locul &ieţii noastre,începem să ne spunem că am ratat, pentru &reun moti& sau altul, !ansa de a sa&ura pedeplin fericirea !i că trebuie, în con!ecinţă, să trăim într-o stare permanentă decompromis" #ceastă stare de lucruri este puţin probabil să ducă la bucurie"

persoană care trăie!te a!a cum a e&oluat să trăiască &a a&ea o istorie cu totul

diferită" orinţele din pruncie lasă loc celor din faza următoare a copilăriei !i fiecare setîmplinit de dorinţe lasă loc pentru următorul" orinţa de a 'uca 'ocuri se disipă, dorinţa dea munci de&ine din ce în ce mai puternică pe măsură ce persoana de&ine adultă, dorinţade a ăsi !i a împărţi &iaţa cu un membru atracti& al se2ului opus, odată împlinită, lasăloc dorinţei de a lucra pentru partener !i de a a&ea copii împreună" Ne&oia de a socializacu persoane asemănătoare este îndeplinită din copilărie p/nă la moarte" 4e măsură cedorinţele aduţilor tineri de a începe !i desfă!ura proiecte se împlinesc, iar &/rsta începe săreducă puterile fizice, dorinţele de&in de enul de a-!i &edea pe cei drai a&/nd succes,dorinţe de pace, de &arietate mai redusă a e2perienţelor, de a simţi că lucrurile se mi!că prin ciclul &ieţii cu mai puţin a'utor din partea persoanei !i, în sf/r!it, fără a'utor, c/ndultimul din setul de dorinţe succesi&e ale &ieţii este îndeplinit !i înlocuit cu niciuna dec/t

cu dorinţa de a se odi%ni, de a nu mai !ti nimic, dorinţa de a înceta"+n fiecare etapă, bazată ferm pe îndeplinirea etapelor anterioare, stimulul pentrudorinţă î!i prime!te răspunsul deplin" Nu e2istă, a!adar, nici un a&anta' în a fi t/năr sau bătr/n" @iecare &/rstă are bucuriile ei specifice !i, după ce fiecare !i-a părăsit setul propriu de dorinţe c/nd i-a &enit r/ndul, nu răm/ne nici un moti& pentru a-i in&idia pe ceitineri, nici pentru a dori orice altă &/rstă dec/t cea pe care o are împreună cu bucuriile eicu tot, p/nă la !i incluz/nd moartea"

urerea !i boala, moartea celor drai precum !i discomfortul !i dezamăirile,deteriorează norma fericirii, dar nu afectează faptul că fericirea este norma, nici nuafectează tendinţa continuum-ului de a o restaura, de a o &indeca, indiferent care ar fifactorul perturbator"

Ideea este că simţul continuum, dacă i se permite să funcţioneze de-a lunul &ieţiinoastre, este capabil să aibă ri'ă de interesele noastre mai bine dec/t ar putea începe să ofacă orice sistem conceput intelectual"

91



Capitolul 0#4)8epunerea în funcţiune

a principiilor continuum-ului

;a copilul ţinut în contact constant cu trupul unei personae înri'itoare, c/mpul

eneretic de&ine una cu al ei, iar eneria în e2ces poate fi descărcată pentru am/ndoi prinacti&ităţile desfă!urate de către ea sinură" 4runcul poate răm/ne rela2at, liber deacumularea de tensiune, în timp ce eneria lui suplimentară se scure într-a ei"

)2istă un contrast remarcabil între comportamentul bebelu!ilor 3e(uana aflaţi în braţe !i cel al bebelu!ilor no!tri, dintre care ma'oritatea î!i petrec timpul în izolare fizică"ebelu!ii 3e(uana sunt moi !i u!or de mane&rat, neopun/ndu-se la a fi ţinuţi !itransportaţi în orice poziţie con&enabilă" ebelu!ii no!tri, pe de altă parte, î!i intind picioarele, lo&esc cu ele, dau din măini cu putere !i î!i încoardă spatele ca arcurile" Sez&/rcolesc !i se încoardă în pătuţurile lor !i sunt reu de ţinut dacă fac acelea!i mi!căric/nd îi ridicăm" )i încearcă să elibereze tensiunea acumulată cauzată de preluarea uneienerii mai mari dec/t sunt capabili să conţină sau să descarce" eseori emit sunete

ascuţite c/nd sunt distraţi de atenţia unei personae !i se !i încolăcesc" e!i e2primă plăcere, stimulul cauzează o reacţie muculară &iolentă care eliberează o parte din eneriaacumulată"

ebelu!ul pasi&, cuibărit în continuum-ul lui, a&/nd îndeplinite a!teptările pentrucontact fizic continuu, contribuie prea puţin la descărcarea eneriei, lăs/nd sarcinaaceasta pentru adultul sau copilul acti&e care-l ţine" ar această situaţie se sc%imbăradical în momentul în care bebelu!ul !i-a completat etapa în-braţe !i începe să se t/r/ie"Circularea propriei eneri trebuie acum să fie făcută de el însu!i, cel puţin în timpul zilei pe care-l petrece departe de mama lui" #re loc o cre!tere enormă în acti&itatea lui" +ntr-untimp scurt, t/r/tul de&ine efficient !i călătore!te la &iteze impresionabile, care sunt !i maimult accelerate c/nd începe să meară de-a bu!ilea" acă nu este oprit, atunci se t/r/ie cu

enerie !i perse&erenţă în teritoriul disponibil, folosindu-!i eneria în e2ces pentru ae2plora lumea în care &-a trăi"

C/nd începe să meară !i să alere !i să se 'oace, o face într-un ritm care, la adult,ar părea frenetic" >n adult care ar încerca să ţină ritmul cu el ar fi repede e2tenuate"Contemporanii lui !i copiii puţin mai mari sunt companioni potri&iţi pentru el" )l &reasă-i imite !i o face înspre ma2imizatea abilităţilor lui în continuă e2pasiune" Nimeni nu-Ilimitează acti&itatea lui roza&ă dec/r el însu!i" C/nd obose!te, mere la mama lui pentruodi%nă sau, c/nd e puţin mai mare, mere direct în patul lui"

ar un copil este incapabil să descarce suficientă enerie pentru a se simţiconfortabil dacă, pentru &reun moti& oarecare, cum se înt/mplă at/t de des în situaţiileci&ilizate, acţiunile îi sunt limitate, fie de timpul insuficient pentru a se 'uca afară, în aer

liber, de spaţiul restr/ns din interiorul casei, fie din cauză că este încarcerat într-un ţarc de 'oacă, leat cu un %am, ţinut în cărucior sau într-un scaun înalt"C/nd trece de stadiul în care lo&e!te !i dă din măini !i din picioare !i î!i încoardă

trupul pentru a se elibera de discomfortul eneriei nefolosite, este destul de probabil sădescopere că e2cesul inconfortabil de enerie se concentrează în oranele enitale într-omare măsură !i că stimul/ndu-le puţin mai mult poate face ca tot e2cesul de enerie dinrestul corpului să se scură în ele p/nă c/nd tensiunea acumulată este suficientă pentru a

9<



cauza eliberarea" +n acest fel, masturbarea de&ine &al&a de siuranţă pentru eneria îne2ces neconsumată prin acti&ităţile zilnice ale copilului"

;a &/rsta adultă, e2cesul de enerie este concentrat în mod similar prin preludiulse2ual !i eliberare prin orasm" +n acest fel, actul se2ual ser&e!te pentru două scopuridistincte, unul reproducător, celălalt drept restaurator al unui ni&el comfortabil de

enerie";a oamenii ale căror depri&ări i-au lăsat să trăiască într-o stare tensionată, printerdiferitele aspecte ale personalităţii lor, orasmul eliberează adeseori numai o partesuperficială de enerie blocată în mu!c%ii lor permanent tensionaţi" #ceastă descărcareincompletă a surplusului de enerie creează o stare aproape cronică de nemulţumire carese manifestă prin proastă dispoziţie, interes se2ual %aotic, lipsa capacităţii de concentrare,ner&ozitate sau promiscuitate"

4entru a face lucrurile !i mai rele pentru adultul depri&at, ne&oia lui sau a ei pentru manifestările fizice ale se2ului sunt amestecate cu ne&oile rămase neîndeplinitedin prima copilărie, pentru contact fizic nese2ual" +n eneral, această ultimă ne&oie nueste recunoscută de către societatea noastră !i orice dorinţă de contact este interpretată ca

se2uală" #!a că tabu-urile împotri&a se2ului se aplică !i tuturor formelor de consolarenonse2uală prin contact fizic"C%iar !i copiii !i adulţii 3e(uana, care au primit tot contactul necesar în prima

copilărie, se bucură de o mare cantitate de contact, !ez/nd împreună aproape, odi%nindu-se în acela!i %amac sau înri'indu-se unul pe altul"

@oi a&em ne&oie mult mai mult dec/t au ei să trecem du actualele tabu-uri !i sărecunoa!tem ne&oia umană pentru reasiurarea contactului" Ne&oia noastră infantilăneîndeplinită cre!te nemăsurat ne&oia pe care o a&em în calitate de copii !i adulţi" arcum ne&oia continuă să e2istă, la fel continuă !i !ansa ca să o îndeplinim, numai să &rem"

Sub etic%eta lară de se2, nediferenţiată de ea prin impuls separate, este !i ne&oiade a fi îmbrăţi!at, încon'urat de protecţia unei alte personae, de a fi tratat ca un bebelu! !i

făcut să se simtă iubit nu fiindcă a adus acasă un salariu sau fiindcă a făcut o pră'itură, ci pur !i simplu fiindcă cine&a e2istă" #tmosfera lini!titoare dată de cu&intele pentru bebelu!i !i folosirea denumirilor de bebelu!i TIepura!, T@etita lui taticuF între partenericăsătoriţi îi a'ută să-!i permită să umple olul de e2perienţă lăsat de către părinţii lorneli'enţi" 8ăsp/ndirea la scară lară a limba'ului de bebelu!i reprezintă în sine o do&adă pentru natura continuă a acestei ne&oi"

#desea dorinţa pentru se2 !i dorinţa pentru afecţiune trec dintr-un în alta" ;aadulţi satisfacerea ne&oii mai presante poate să-i facă loc celeilalte să iasă la suprafaţă" zi la birou care a produs un sentiment puternic de insecuritate poate să-l facă pe soţ să&rea să o îmbrăţi!eze !i să fie îmbrăţi!at de către soţia lui !i să fie tratat cu afecţiune darc/nd această cerinţă este îndeplinită, el poate constata că interesul lui a de&enit de naturăse2uală" ar în societatea noastră s-ar putea să se simtă dator să treacă la se2, a&/nd în&edere că, în mintea lui, cele două ne&oi nu sunt conturate, ca fiind independente una dealta"

raostea adultă printer persoanele depri&ate de etapa în-braţe este, &r/nd-ne&r/nd, o combinaţie a celor două ne&oi, care diferă de la o persoană la alta în funcţie denatura depri&ării" Cuplurile trebuie să în&eţe să ţină cont de necesităţile speciale alefiecărui dintre parteneri !i să încerce să le îndeplinească at/t de bine c/t pot dacă dorescsa aibă o căsnicie Tbună"

9



$ai specific, au constatat că oamenii cărora nu li s-a permis să meară în patrulabe la timpul potri&it în copilărie, care au fost st/n'eniţi de ţarcuri de 'oacă sau de &reunalt factor care i-a împiedicat să-!i îndeplinească ne&oia de a se t/r/ !i de a mere de-a bu!ilea, nu au reu!it să-!i dez&olte pe deplin abilităţile &erbale" ălbăiala a rezultat înanumite cazuri, iar întorc/ndu-se la acti&ităţile copilăriei de a se t/r/ !i de a mere de-a

bu!ilea pentru apro2imati& o ora pe zi, timp de c/te&a luni i-a &indecat" Suplimentar aufost în&ăţaţi să permită unei părţi a creierului să domine complet pe cealaltă, dacă situaţianu era încă a!a" #sta înseamnă că oricine nu era complete dreptaci sau nu a&ea piciorul predominant pe cel drept sau oc%iul drept dominant sau nu era complet st/naci, a fost preătit să de&ină a!a prin e2erciţiu"

oman !i elacato au început să lucreze cu copii cu %andicap cerebral, dar adescoperit înt/mplător că putea îmbunătăţi abilităţile &erbale ale studenţilor Tnormali dela #cademia C%estnut Kill, unde elacato era director ad'unct" # împărţit în două unrup de băieţi !i le-a dat am/ndurora testul specific coleiului pentru aptitudini &erbale"#poi a trecut timp de !ase săptăm/ni unul dintre rupuri printr-un proram intensi&e det/r/t, mers de-a bu!ilea !i e2erciţiu de dominare a emisferei cerebrale" #l doilea rup

merea la !coală ca de obicei" #poi le-a dat am/ndurora testul din nou" Cei care nu aumers t/r/! au crescut cu O"P puncte" at rupul e2perimental ca reu!it o cre!tereimpresionantă de O5"P puncte" /r/tul !i e2erciţiile de dominare a emisferei cerebrale aude&enit procedure obi!nuite pentru toată lumea de la !coala C%estnut Kill, precum !i pentru ec%ipa de fotbal american a uni&ersităţii"

>mpl/nd necesarul băieţilor de e2perienţă de t/r/t !i mers de-a bu!ilea cuasemenea rezultate indică faptul că erau la scară lară depri&aţi de e2presia deplină aetapei t/r/tului" @aptul că e2perienţa oferită în afara conte2tului ei cronoloic natural !itotu!i a fost eficientă, este dătător de speranţă" Confirmă do&ada că ne&oile infantilecontinuă pe o perioadă nedefinită să a!tepte împlinirea !i, în consecinţă, pot fi îndeplinitela orice &/rstă"

Implicaţia, îmi pare mie, este că e2perienţele mai timpurii !i cu rol !i maiimportant formator, din timpul c/nd bebelu!ul ar fi trebuit să se afle în braţe, ar putea fi !iele oferite mai t/rziu în &iaţă, dacă se ăsesc mi'loacele de a o face" )ste destul de u!or săfaci copiii !i adulţii să meară pe palme !i enunc%i dacă de aceasta au ne&oie, dar cum&ae o problemă mai mare să readuci un copil mare sau o persoană complet crescută într-osituaţie în-braţe"

Copiii mici, depri&aţi în pruncie, pot beneficia enorm de simpla ţinere în poalaunui părinte sau a oricui altcui&aF cu fiecare ocazie !i de permisiunea de a dormi în patcu părinţii lor" 4robabil nu &a dura mult p/nă c/nd î!i &or fi luat tot ce au ne&oie !i &orcere un pat să doarmă sinuri, e2act la fel cum ar fi făcut mai de&reme, dacă ar fi împărţit patul cu părinţii lor de la na!tere"

;a acest moment din istorie, cu obiceiurile noastre a!a cum sunt ele, a dormi cu bebelu!ul pare un lucru relati& radical de propo&ăduit" 0i, bineînţeles, la fel este cazul !idespre a purta bebelu!ului peste tot sau a fi ţinut permanent de cine&a, fie c/nd doarmesau c/nd este treaz" ar în lumina continuum-ului !i a milioanelor de ani ai lui, este doarminuscula noastră istorie cea care pare radicală prin distanţările ei de la normele stabilitedin &ec%ime pentru e2perienţa umană !i pre-umană"

)2istă femei !i bărbaţi care protestează prin aceea că se tem să nu serostoolească peste bebelu!ul care doarme l/nă ei sau să nu-l înăbu!e sub plapume" ar

95



o persoană adormită nu este nici moartă, nici în comă dec/t dacă e moartă de beată saudroată sau bolna&ă rău" @ără să se trezească, persoana are un rad constant de con!tienţăîn funcţiune"

+mi amintesc primele nopţi c/nd am împărţit patul cu pui de maimuţă l/noasă deun (iloram" $-am trezit de o duzină de ori în prima noapt de frică să nu îl stri&esc" #

doua noapte a fost aproape la fel de rea, dar în c/te&a zile în&ăţasem că sunt con!tientă de poziţia lui c%iar dacă dorm !i dormea ţin/nd cont de el, ca orice alt animal care doarme cuun altul mai mic" 0ansele ca un bebelu! să fie sufocat sub plapuma părinţilor lui îmi parmai mici, dacă !i acelea e2istă, ţin/nd cont de atenţia lor faţă de el, dec/t !ansele de a sesufoca sub propriile lui păturici, sinur în camera lui"

)2istă !i preocuparea leată de prezenţa bebelu!ului c/nd părinţii lui fac draoste"4rintre 3e(uana, prezenţa lui este considerată implicită !i trebuie să fi fost la fel timp desute de mii de ani înaintea noastră"

S-ar putea să fie ade&ărat ca prin faptul că nu este prezent, pierde o leătură psi%obioloică importantă cu părinţii lui, care îl lasă sau o lasă cu o dorinţă pentru oasemenea participare, dorinţă care se transformă mai t/rziu într-un comple2 reprimat,

încărcat de &ină, al lui edip sau a )lectrei, o dorinţă de a face draoste cu părintele dese2 opus, c/nd, de fapt, ceea ce dore!te este numai rolul pasi& al bebelu!ului în primulr/nd !i să transforme apoi dorinţa în acea de participare acti&ă c/nd calitatea se2ualităţiilui se &a sc%imba !i participarea pasi&ă nu mai poate fi amintită sau imainată" Cercetareaar putea arăta dacă putem elimina această puternică sursă de &ină, inconfortabilă !iantisocială"

părere foarte lar răsp/ndită este aceea că a-i da unui bebelu! sau unui copil prea multă atenţie l-ar împiedica de la a de&eni independent !i că a-l purta pe sus tottimpul i-ar slăbi autonomie" #m &ăzut de'a că autonomia în sine &ine dintr-o etapăîmplinită în-braţe, etapă în care bebelu!ul este întotdeauna prezent, dar rareori se află încentrul atenţiei" )l se află pur !i simplu acolo, în mi'locul &ieţii înri'itorului,

e2periment/nd lucruri tot timpul, fiind ţinut în siuranţă" C/nd părăse!te enunc%iulmamei sale !i începe să se t/r/ie, să meară de-a bu!ilea !i să umble în lumea din 'urulcorpului ei, face acestea fără inter&eţii a se citi *fără protecţieF" 8olul mamei lui este dea fi disponibilă c/nd &ine la ea sau o c%eamă" N> este sarcina ei să-i diri'eze acţiunile,nici să-l prote'eze de pericole pentru care ar fi perfect capabil să se prote'eze sinur dacă is-ar da ocazia" #ceasta este, probabil, partea cea mai dificilă la sc%imbarea către principiile continuum" @iecare mamă &a trebui să aibă încredere în abilitatea bebe!uluisău pentru autoconser&are at/t de mult c/t poate ea" 4uţine ar reu!i să le permită să se 'oace cu cuţite ascuţite !i cu focul !i să-i lase liberi la malul r/urilor cum îi lasă 3e(uanafără să se /ndească, cunosc/nd talentele enorme de autoconser&are ale bebelu!ilor a!acum le cunosc dar cu c/t mai puţină responsabilitate î!i asumă mamele ci&ilizate pentrusiuranţa bebelu!ului ei, cu at/t mai cur/nd !i mai bine &a de&eni el independent" )l &a !tic/nd are ne&oie de a'utor !i de consolare" )l ar trebui să fie lăsat să fie iniţiatorul" > artrebui să fie niciodată ţinut departe de mama lui, dar ea ar trebui să fie cea care-i o'eră

minimul absolut de %ida'"-opilul supraprote*at, debilitat este acela a cărui ini%iati"ă a 'ost uzurpată $n

mod constant de o mamă prea nerăbdătoare( Nu bebelu!ul a fost cel ţinut în braţe întimpul primelor luni importante c/nd a&ea ne&oie"

9O



:a fi, bineînţeles, dificil să traducem lecţiile în&ăţate despre continuum de laindienii 3e(uana în a!a fel înc/t să îmbunătăţească lucrurile în condiţiile foarte diferitedin ci&ilizaţia noastră" Consider că a decide să stea c/t de aproape poate de continuumeste în sine cel mai folositor pas" # descoperi modalităţi de a o face, odată ce &oinţa este prezentă, este în eneral o c%estiune de folosire a bunului simţ personal"

dată ce o mamă î!i dă seama că purt/nd bebelu!ul ei pentru primele !ase p/nă laopt luni îi asiură autonomia lui !i pune bazele pentru ca el să de&ină fiinţă socială,nepretenţioasă !i poziti&ă pentru următorii cincisprezece p/nă la douăzeci de ani c/t &alocui acasă, c%iar !i propriul ei interes îi &a spune să nu se scutească de *necazul de a-l purta c/nd î!i face munca în casă sau cumpărăturile"

Consider că marea ma'oritate a mamelor î!i iubesc cu ade&ărat copii !i îifrustrează de o e2perienţă at/t de esenţială pentru fericirea lor numai fiindcă nu au nici oidee despre c/t de tare îi fac să sufere" acă ar înţelee aonia bebelu!ului lăsat că pl/năîn pătuţ, dorul lui roza& !i consecinţele acestei suferinţe, efectele depri&ării asupra personalităţii lui !i asupra potenţialului de a-!i face o &iaţă satisfăcătoare, nu mă îndoiesccă s-ar lupta din răsputeri ca să nu fie lăsat sinur nici pentru un minut"

$ai cred că odată ce o mamă începe să ser&ească continuum-ului bebelu!ului ei!i în consecinţă !i al ei ca !i mamăF, instinctul ei confuzionat de cultură se &a reafirma !io &a reconecta cu moti&aţiile ei naturale" Nu &a mai "rea să-l pună 'os" C/nd el pl/ne,semnalul &a mere direct în inima ei, ne-estompat de &reun curent de /ndire asupraînri'irii copilului" acă face primele c/te&a mi!cări corecte, sunt siură că instinctulancestral &a prelua cur/nd conducerea fiindcă continuum este o forţă puternică !iniciodată nu încetează să încerce să se reinstaureze" Sentimentul de armonie pe care îlîncearcă mama c/nd se comportă în acord cu natura &a face mult mai mult pentru areinstaura continuum-ul în ea dec/t orice i-ar fi putut transmite această carte ca teorie"M

iferenţa dintre modul nostru de &iaţă !i cel al 3e(uana este irele&antă pentru principiile luate în considerare ale naturii umane"

$ulte mame au slu'be la care nu li s-ar permite să-!i aducă bebelu!ii" ar foarteadesea, aceste slu'be sunt o c%estiune de aleere mamele pot, dacă î!i dau seama deimportanţa prezenţei lor în timpul primului an al beblu!ului, să renunţe la slu'bă pentru ae&ita depri&area care i-ar deteriora întreaa &iaţă a bebelu!ului !i ar fi !i pentru ea o po&ară pentru anii următori"

4e de altă parte, e2istă mame care au ne&oie să muncescă" otu!i, ele nu-!i lasăcopii sinuri acasă ele ana'ează pe cine&a să aibă ri'ă de ei sau îi lasă cu o bunică saufac &reun alt fel de aran'ament pentru ca pruncii lor să aibă companie" ricare ar fi cazul, persoana înri'itoare poate fi instruită să poarte bebelu!ul cu ea" onele, ana'ate pentruo seară, pot fi ruate să stea pentru copil, nu pentru tele&izor" 4ot să ţină bebelu!ul în poala lor atunci c/nd se iută la tele&izor, dacă totu!i trebuie să se uite" omotul !ilumina nu îl &a deran'a, dar să fie lăsat sinur da"

# ţine un bebelu! în timp ce se face treabă în casă este o c%estiune de e2erciţiu">n leănel sau slin pe un umăr, care susţine bebelu!ul pe !oldul opus, este de a'utor"0tersul prafului !i aspiratul poate fi făcut în eneral cu o sinură m/nă" @ăcutul patului

M e c/nd am scris acestea, lucrurile au fost confirmate de c/te&a mamici &estice" e!i unele se/ndeau că nu au să meară niciodată at/t de departe înc/t să menţină constant contactul, timp de<J ore din <J, au constatat că de ce î!i purtau mai mult bebelu!ul, de aceea &oiau !i mai mult să-l poarte" Instinctele lor au preluat, într-ade&ăr, conducerea"

97



poate fi un pic mai dificil, dar o mamică plină de resurce &a ăsi o modalitate de a o face"Aătitul este mai mult o c%estiune de plasat propriul corp între aparatul de ătit !i bebelu!atunci c/nd e2istă risc de stropire" 4roblema cumpărăturilor este, în eneral, aceea de aa&ea o eantă de cumpărături încăpătoare !i de a nu cumpăra mai mult dec/t poatetransporta o persoană odată" Nu ar fi o idee rea, at/ta &reme c/t sunt destule cărucioare

pentru bebelu!i pe lume, să se pună cumpărăturile în ele !i să fie purtat bebelu!ul" )2istă!i dispoziti&e de cărat bebelu!ul pe spatele purtătorului, care au bretele pentru am/ndoiumerii ai adultului !i care-i lasă m/inile libere" #ceste se ăsesc de &/nzare în multemaazine"

Ne-ar a'uta incomensurabil dacă am putea considera înri'irea bebelu!ului ca onon-acti&itate" #r trebui să o pri&im ca pe nimic de făcut" $unca, cumpărăturile, ătitul,curăţenia, mersul !i &orbitul cu prietenii sunt lucruri de făcut, pentru care trebuie să-ţialoci timp, la care să te /nde!ti ca la ni!te acti&ităţi" ebelu!ul împreună cu copiii maimariF este adus, pur !i simplu, ca parte interantă a peisa'ului nu se cere timp special dealocat pentru el, în afară de minutele alocate pentru sc%imbarea scutecului" aia lui poatefi parte din baia maică-sii" #lăptatul nu necesită nici el întruperea celorlalte acti&ităţi"

)ste doar o c%estiune de a sc%imba modelul de /ndire centrat pe bebelu! înspre altul maiadec&at unei fiinţe capabile, inteliente a cărei natură este de a se bucura de munca !icompania altor adulţi"

)2istă în modul nostru actual de &iaţă obstacole fără sf/r!it în calea continuum-ului" Nu numai că a&em obiceiuri anti-continuum cum sunt separarea bebelu!ilor demamele lor la na!tere în spitale, folosirea pătuţurilor !i cărucioarelor !i a ţarcurilor de 'oacă !i faptul că nu ne a!teptăm ca o mamă proaspătă să-!i aducă bebelu!ul cu ea laînt/lnirile mondene, ci c%iar !i locuinţele noastre sunt izolate unele de altele, a!a cămamele sunt pri&ate !i de interacţiunea cu ealele lor !i suferă de plictiseală, iar copiii nuau acces liber !i u!or la ealii lor !i la cei puţin mai mari, cu e2cepţia unor rupuri de 'oacă sau !coli" C%iar !i acolo, sunt, de obicei, limitaţi la copii de e2act aceea!i &/rstă, iar

profesorii le predau prea adesea copiilor ce !i cum să facă cu obiectele didacticedisponibile în loc să ofere modele pe care copii le-ar urma în mod natural"otu!i, e2istă parcuri unde mamele !i copiii se pot înt/lni, iar rupele de &/rstă nu

sunt separate" ar &or e2ista %andicapuri la fiecare mamă !i copil, impuse, dacă nu dealtce&a, de trecut, de modul în care au fost crescute mamele !i de noţiunile de multstabilite despre felul cum se înri'esc copii, care sunt parte din cultura noastră" #r fiobi!nuita frică de a nu se conforma obiceiurilor curente, doar continuum însu!i ne face sătindem spre a ne conforma la orice face societatea noastră"

>n copil nu &a fi capabil să-!i urmeze tatăl la birou !i, dacă tatăl nu e ce&a deenul fermier, copilul &a trebui să caute e2emple în altă parte"

amenii a căror slu'bă este de a-!i asuma rolul de modelare, de a fi e2emple, care&or prezenta abilităţile societăţii noastre, &oi fi aceia pe care îi &or urma copiii" acăace!ti educatori î!i bazează relaţiile cu copii pe a 'i disponibili, copiii &or fi capabili să-!iutilizeze propriul mod eficient !i natural de autoeducare, folosindu-se de oamenii,lucrurile !i e&enimentele din lumea lor, să imite, să obser&e, să e2erseze, moti&aţi de propria lor natură socială, imitati&ă" Nu poate e2ista &reun mod mai eficient de educare"

>n alt obstacol pentru continuum din modul nostru de &iaţă este concepţia noastrăcă-i posedăm pe copiii no!tri !i, în consecinţă, a&em dreptul să-i tratăm oricum aleem,mai puţin să-i batem sau să-i omor/m" )i nu au dreptul leal de a fi torturaţi de t/n'irea

9P



după mamele lor sau să fie lăsaţi să-!i strie aonia neconsolaţi" @aptul că sunt fiinţeumane !i că sunt capabili să sufere nu le dă drepturi leale, a!a cum primesc adulţii făcuţisă sufere de către alţi adulţi" @aptul că c%inul lor din pruncie pre'udiciază !i abilitatea lorde a se bucura de restul &ieţii lor !i că reprezintă, a!adar, o rană incomensurabilă făcutălor, nu le îmbunătăţe!te poziţia leală"

ebelu!ii nu pot articula pl/neri" Nu pot mere la o autoritate !i să protesteze" Nici măcar nu pot corela aonia îndurată cu cauza ei ei sunt bucuroţi să-!i &adă mamac/nd aceasta a'une în sf/r!it"

+n societatea noastră, drepturile sunt acordate nu pentru că cine&a suferă un pre'udiciu, ci pentru că se pl/ne de el" oar drepturile cele mai rudimentare suntcorelate cu ale animalelor !i doar în foarte puţine ţări" +n acela!i fel, primiti&ii indieni,care nu au un mi'loc prin care să se pl/nă !i, deci li se acordă nici unul dintre drepturile pe care cuceritorii lor intelienţi !i le acordă între ei"

biceiul a lăsat tratamentul bebelu!ilor la discreţia mamelor" ar ar trebui oare săfie libere mamele să-!i neli'eze copilul, să-l pleznească dacă pl/ne, să-l %răneascăatunci c/nd &rea ea, nu c/nd &rea el, să-l lase să sufere sinur în cameră pentru ore, zile,

luni, c/nd este în c%iar natura lui să se afle în mi'locul e&enimentelor.Societăţile pentru pre&enirea cruzimii asupra bebelu!ilor !i copiilor se preocupănumai cu tipul cel mai rosolan de abuz" Societatea noastră are ne&oie să fie a'utată săînţeleaă ra&itatea crimei împotri&a bebelu!ilor care în ziua de astăzi este consideratătratament normal"

C%iar !i într-o cultură ca a noastră, dez&oltată fără a ţine cont de ne&oile reale aleoamenilor, prin înţeleerea continuum-ului uman, este loc pentru a ne îmbunătăţi !ansele!i pentru a ne reduce erorile în fiecare mic ocazie care se i&e!te de la o zi la alta"

@ără să a!teptăm ca societatea să se sc%imbe complet, putem să ne comportămcorect faţă de bebelu!ii no!tri !i să le dăm o bază personală sănătoasă de pe care să facăfaţă oricărei situaţii cu care se înt/lnesc" +n loc să-i pri&ăm într-at/t înc/t să răm/nă doar

cu o m/nă de folosit în lumea e2terioară, în timp ce cealaltă este ocupată cu conflicteinterioare, putem să-i punem pe picioare cu ambele m/ini libere să se preocupe cu problemele e2terioare"

dată ce recunoa!tem pe deplin consecinţele tratamentului nostru faţă de bebelu!i, copii, unul faţă de altul !i în&ăţăm să respectăm caracterul ade&ărat al specieinoastre, nu putem rata să descoperim o parte mult mai mare din potenţialul nostru pentru bucurie"

jean liedloff_conceptul continuum

Documents