kymlicka relatii etnice si teoria politica occidental a

8/3/2019 Kymlicka Relatii Etnice Si Teoria Politica Occidental A

1/28

Co leg iu l e tH t or ia 1 :Gabr ie l Andreescu Christoph PanNicolae Harsanyi Alan P h iU i psJakub Karpinski Paul PhilippiPierre Kende William TotokAdrian Marino Dorin Tudoran

Secretar general de reda}(ie:Doina Baci

Marius CosmeanuRedactori:Istvan Haller Mihaly Spielmann-SebestyenLiviu Van8u

altera este 0publ ic a ti e p e ri od ic a ed it at d d e Liga PRO EUROPA, a so cia tie . . Jn eg uv em am en ta li i n on -p ro fi t c ar e ffi propune s a stimuleze dialogul so-cial, promovind valorile pluralismului, respectul pentru diversitate si

in tegrarea europeana ,Abonamente

in Romania: 80,000 lei/4 numere; in strainaiate: ~O-USDI4numere(cheltuieli postale incluse)

Cont Banca Agricola S.A. Sucursala Mures4596860100 (Lei), ' 47968601.300 (USD)Adresa redactiei:

alteraLiga P RO EUROP A

4300 T ir gu -M u re s, ROMAN IA , P ia ta T ra nd afirilo r n r. 5 , CP. 1-154Telljax: 40-(0)65-214076, 40-(0)65-217584 .

E-mail: [email protected]: ro

oltero 10Cuprins

Editorial 5REGIONALISM SIISAU DESCENTRALIZARE

Sabina FaaRe gi o na li sm p r in d es c en t ra li za re s a u c ri za p r in f ra gm e n t ar e?

Anna Bull .Re gi o n al ism u l i n Italia

Liviu ChelceaRe gi o na li sm u l b a n at ea n i n ai n te ~id up a c om un is m :t ra n sf o rm a r i s o c ia le , r el at ii e tn i ce i memo r ie i st or ic a

Karoly GruberRe gi o n al ism , s ta te n a ti o n al e. jn t eg ra re e u ro p e an a : p e rs p ec ti v eves t -europene ~icen t r a l-e s t -europene

719

39

54

DIALOG "l ice Brown si David McCroneNou l p a rl ar n en t i v i i to r u l Sc o t ie i 77

ANALIZATillKymlicka

Re lat ii le e t n ic e ~ie o ri a p o li ti c a o c c id en t al aGabriel Andreescu .Gind ir e un i v e rs a la , r e al it a ti o r ie n t al e :o e va lu ar e a d re pt ur il or m i no ri ta ti lo r n at io n al e d in R om an ia

95

14 8
mailto:[email protected]://www.proeuro.netsoft/http://www.proeuro.netsoft/mailto:[email protected]


2/28

_~ --ALfCE BROWN1DAVID MCCRONE-------

Alice BROWN, politolog, profesor la Universitatea din Edinburgh, co-autoare a volumelorThe Scottish Electorate (Macmillan, 1998), Pol iucs and Society in Scot lul ld (Macmi llan ,191)'6,1998), Gellder Equality ill Scotlm.d (EOC, J 997) (if A Major Crisis? (Dartmouth, 1996).

David McCrone ~iAlice Brown, A NewParliament arid Scotland's Future, dezbateresustitmtil tn oadrul Lothian European Lecture , Edinburgh, 9 noiembrie 1998, ~ipablicata ellacordul aurorilor.

Relatiile etnicesi teoria politica occidentala

W1L L K YMLICKA1. In1roducere

Statele central- si est-europene, aflate intr-un recent proces de democratizare,li indreapta uneori privirea spre mai vechile democratii occidentale pentru a vedeain cefel aut ratat acestea di ferite le chestiuni polit ice. Transplantarea ca awe a unorinsti tut ii sau poli tio i de la 0 tara Ia alta este rareori posibi la ori potrivita, mai alesdad ele au istorii ~iconditii economics atit de diferite precum cele dintre Europa deVest : ; ; i cea.de Est. Totusi, reformatorii democratici dorescadeseori macar sa'inteleagaidealurile : ; ; i principiile fundamentale care stau la baza functionarii cu 0 asemeneastabilitate ~ilegitimitate a democratiilor liberale occidentale. Cu alte cuvinte,reformatorii dorese s a . cunoasca teoria polit ica a democratiilor occidentale, ehiardad implementarea practica a acestor principii debaza ar pntea diferi semnificativ.in Europa Centrala ~ide Est (de aici incnlo "ECE").in unele domenii, mal ales ince priveste drepturilepolitice ~icivile fnndamentaleale; individului, identificarea acestor principii de baza este relativ usoara. Toatedernocratiile occidentale au In comun statul de drept, lihertatea presei, libertatea deconstiinta, habeas corpus, alegerile libere, sufraginl universalal persoanelor adulteetc., iar literatura politologica sijuridica occidentala care explica importanta acestorvalori este vasta ~ide lunga durata, Putem spune, intr-adevar, eftprotejarea acestordtepturi si libertaji face parte din nlsa~idefinitia unei democratii l iberale . inconsecinta, pretenj ia tarilor din ECE de a fi "democratice" este apreciata in functiede masnra in care accepta si sustin acesteprincipii

Dar cind trecern la problema relatiilor etnice, ne este mult mai greu s aidentificam principiile care ghideaza democratiile occidentale. Putem gasi 0paletafoarte larga de politici illdiferitele democrat ii occidentale , dar este greu de spus

95


3/28

daca si ce anume au ele incomun. Care sint asadar trasaturile definitorii ale uneiabordari liberal-democratice inadministrarea diversitatii etnoculturale'?

Problema nu consta doar in faptul ca diferi tel e democrat ii occidentale au da tacestor chest iuni r il .spullsuri difer ite, ci s i 'in acela ca intreg domeniul relat ii loretnoculturale a fos t surpr inzator de negli jat de catre politologii din Vest. in cea maimare parte a acestui secol etnicit atea a fost vazutil . de poli tologi ca un fenomenmarginal care va disparea treptat odata cuiuodemizarea ~inu a constitui t, de aceea,un subiect important pentru politologii a caror privire era indreptata spre vii tor. Caurmare, chiar si la mijlocul anilor '80, erau foarte putini filosofi politici si politologicare se ocupau de acest domeniu' (Acelas i lUCID se poate afirma inbuna masura sidespre multe alte discipl ine academice, de la sociologic la geograf ie s i istor ie).

Astazi totusi, dupa decenii de relativa neglijare, problema drepturilorgrupurilor etnoculturale a ajuns in prim-planul politologiei occidentale. La acestaumeire a interesului pol itologi lor occ identa li faFi de chestiuni le referitoare laetnicitate all contribuit 0 ser ie de motive. in mod paradoxal , eel mai importantdintre ele a fost probabil valul de confl ict e etnice din ECE din timpul si de dupaprabusirea comunismului, Cei mai mult i teoreticieni occidentali consideraserac a democratia Iiberala va renaste fara nici lID. fel de asperitati din cenusacomunismulni, ~imulti dintre ei au dorit sa.inteleaga de ce problemele etnicitatiisi nat ionali smului au putut totusi sa de tnrneze aceasta tranz iti e.

Existau rnsa nurnerosi factori care indican 0 accentua te a etnici tat ii chia r si1 1 1 interioml democratiilor occidentale: reactia autohtonista impotriva imigrantilor~irefugiatilor dinmnlte tar i occidentale (en deosebire i ll Franta, Marea Britanie,Germania ~i Statele Unite); resuscitarea ~j rnobilizarea poli tica a popcarelor in-digene, avind ca rezuJta t proiec tul de declarat ie a l Nat innilor Unite cu privi re 13.dreptnrile popoarelor indigene; de asemenea, continua, chiar crescinda amenintarea seces iunii in inter iorul citorva dintre cele mal .infloritoare democratiioccidentale, de Ia Quebec la Scotia, Flandra : ; ; 1 Catalonia.

To? acesti fac tori care an at inspunc tul culminant la inceputul ani lor '90, auaratat clar faptul cil.democratiile liberale occidentale nu rezolvasera san depasiserade fapt tensiunile pe care lepot produce diferentele etnoculturale. De aceea, nu estenicidecnm surprinzator ca politologii si-an Iudreptat tot mai mult atentia catre aceastaproblema. In ult imii ani , depilda, am fas t martor ii apari tiei dupa decenii (sau poatedintotdeauna) a p r im e l o r c a rt i e n g le z es t i de f i losof ie a n o rm e lo r p r iv i to a r e I a s e c es iu n e ,nationalism, emigrare, multiculturalism ~idreptur ile indigenilor ' .

In aceasta privintn, pobtologii democra ti preocupa ti de relati ile etnice dinOccident nu sint cu mult mai avansati decit cei dinECE. Cu siguranta, cele maimulte tar i occidentale au 0 lunga (~iuneori singeroasa) istorie a tratarii diversitatiietni~ein cadrul constitutional liberal-democratic. Dar pina foarte de curind,Ieet iil e acestei istori i nu au fest a rticulate int r-o teorie bine defini ta, astfel inci t

96

-----RELA:JIIU ETNICETmORAPOLIIICAoccIDENTALl-----

adevaratele idealuri si principi i dupa care se ghideaza democratiile occidentaleau ramas obscure; adesea chiar si pentru eei implicati in mod cotidian inadministrarea relatiilor etnice, Mai mult, dupa cum vom vedea, In multe dindemocrati ile occidentale odata ce vechil e presupoz iti i si polit ici sint proba te ~ise dovedesc def ioitare, relat ii le etnice tree ele insele printr-o s tare f luctuanta.

Dator ita tuturor acestor motive, politologia occidentala ar putea avea relat ivpurine de oferit popoarelor din ECE, care se confrunta cu tipurile de conflicteetnice discutate aici. In comparat ie cu literatura despre dreptur ile civile, dispunemdoar de inceputurile unei literaturi teoretice cu privire la relatiile etnice, Inplus, aceasta Iite ratura incearc il sa. elaboreze teori iasupra unei rea lit ati afl ateintr-o schimbare rapida, In . timp ce sustinerea protectiei juridice si constitutionalea drepturilor civile ale individului nu a fost niciodata atit de puternica 'indemocrati ile occidentale ca inmomentul de fata, nu exista un consens simila r ince priveste tratarea di fe rente lor etnice, si, intr-adevar, ori ce aspect al rela tii loretnice din Vest const ituie un potential subiect de controversa.

Seopul men in acesta lucrare nu e, asadar, acela de a stabili ince masura seconformeaza poli tic ile curente din taril e ECE cuprivire Ia re lat iil e etnice unorvechi s ibine-def inite principii occidentale, pentro s implul fapt di asemenea prin-cipii nu exista ..Scopul men este mai degraba acela de a contnra cit eva din contri-buti ile interesante de ultima ora ale poli tologi lor occidental i si de a vedea dacaau relevanta pent ro discntii le actuale . Eu cred ca toate aceste teorii occidentalepot aduce putina lumina asupra optiunilor politice pentru tarile din ECE, darcred de asemenea ca. d ezbaterile din Europa Centrala si de Est pot Ia rindul lorpune in Iumina limitari le acestor teori i noi .

Unul din motivele pentru ca re pol itologri occidental i nu au reusit sa t ratezesati sfacator chest iunea diferentelor etnice este acela ca au fost orbiti de ceea cevoi numi mitul "neutralitiitii etnoculturale". Elabora rea unei t eorii libe ral-democra tice coerente a re lat iilnr etnice a devenit posibi la doar cind a fost lasatill urma acest mit. Imi voi incepe deci lucrarea prin analizarea acestui mit(sectiunea 2), ia r apoi voi explica mode lul alte rnativ al relat ilor etnice elaboratde c itiva poli tologi libera li-democrat ici mai noi (sect iunea 3). Voi inche ia prinanalizarea citorva dintre posibilele aplicatii ale acestei teorii Ia tarile ECE(sectiuni le 4 si 5).2. Mitul. neutralitatii etnoculturale

Dupa cum observam mai devreme, politologii occidentali au avut putineIucruri explicite de spus in privinta modului de abordare a diferentelore tnoculturale . Dar si atunci cind ei au dat totusi un raspuns, acesta a fast acela distatul trebuie s a fi e "neut ru" In ce priveste diferentele etnocul turale. Sta telelibe rale trebuie sa fie "neutre" fata de identi tat ea e tnocul tnrala a ce tatenilor lor

97


4/28

___________ W j'll. KYML1CKA ----------

~i indi1.ier-entefata de capacitatea grupurilor etnoculturale de a se perpetna in timp.Potrivit acestei conceptii , statele liberale trateaza cultura :tn acelasi fel ca ~ireligia,adica, ca pe ceva care t ine de viata particulara a oamenilor ~i care nu constitute 0preocnpare pentru stat (ati ta t imp ci t ei respects drepturile celorlal ti ). ~@ J cumIiheralismul exclude instituirea unei religii oficiale; tot asa uu pot exista culturi oficialecare s a se buoure de un statut privilegiat f a t a de alte apartenente culturale posibile,

De pi lda , Michael Walzer sustine ca Iiberal isrnnl impl ica un "divor,t aoutintre stat i etmcitate", Statul l iberal se si tueaza deasupra tuturor grupuriloretnice ~inationale din lara, "refuzind sa subscrie modulni lO T de viala sau sa-lsustina, sau s: i se intereseze in mod act iv de perpetuarea lor 50cia13 .". In schimb,statal este .meutru cu privire la limbo, istoria, literatura, calendarul" acestorgrnpuri. El spune c a eel mai elocvent exempln.al unui astfel de stat liberal neut rnilreprezinta Statele Unite, a carorneutralitare etnoculturala se reflectji illfaptuldi .nu este recunoscnta const itutional nic i 0 lirnba oficiala 3.

lnt r~adevar, unii poli tologi sustin ca tocmai aceasta este eeea ce deosebeste"nap.unile civice' liberale de "natiunile etnice" neliberale Natiunile etnice considersperpetuarea uneiannme identitati si culturi etnonationale drept unul din scopurilelor cele mai importante. Dimpotriva, uatiunile crvice sint " lleut re" in ce privesteidentitatea etnoculturala a cetatenilor lor, si definesc apartenenta nationala dear intermenii aderentei la anumite principii ale demoeratiei sijustitier' .

Aoest principiu al neutralitatir etnoculturale a fast adesea invocat in Vest camotiv de respingere a oriciiror pretentii ale minoritatilor la drepturi speeialec~ depasesc setu l s tandard de drepturi pol1t ice ic ivile ale individului acordatetuturor cetatenilor . Potriv it acestei concepti i, acordarea unor drepturi. sau a uneirecunoasteri explicite unei comunitati minoritare inseamna 0 indepartare radicalade la neutralitatea tradit ionala a statului l iberal.

Unii aparator! ai drepturilor minoritatilor sint de acord ca aceste drepturi implicao deviere majora de la functionarea normals a sta tulu i liberal , dar insista asuprafaptul H i ca.interesele puse 1 1 1j0c sint suficient deimportante pentru ajustifica masuriexceptionale. Charles Taylor, de pilda, sustine ca in lumea moderns oameni i au 0nevoie ssentiala dec.recunoastere" ~ica in absenta drepturilor mineritatilor, mnlteeomllIlita~i se simt insufieient recunoscute sau de-a dreptnlinvizibile'. In,.qlod simi-lar, Joseph Raz sustine el i "apartenenta'; Laun gnrp joaca un rol vitalin asigurarearespectulni de sine al indivizilor, ~imenta de aceea recunoastere ~isustinere publice.Atit Taylor cit ~iRaz sint de acord cli sarcina demonstrii.rii acestei idei revine aceloracare doresc sa se abata dela regulaneutralitatll etnocnlturale, i consta midentificareaOllar nevoi inlportante care a :r famine al tminteri nesat isIaeute int r~un stat care secrampnneaza de neutralitatea etnoGuturala.

A~ad3l', pina destul de curind, atIt criticii oil ~iaparatQrii drepturilorminoritalilor din Vest imparta~eall aceastfLconceptie dLstatulliberal este inmod.98

,I )

-----R.E:url1LE ETNICE~JTEORlAOLITTclOCClIJENT..1LA-----

tipic nentru din punct de vedere etnocultural , iar cent rul de greuta te a1polemicii101'era intrebarea dad exista mot ive snficient de puternice pent ru abaterea de lanorma saupreznmtia neutralitatii etnoculturale.

Totusi , se recunoaste tot mai mult c a . ideea neut ral ita ti i etnocul turale estedear un mit. Intr-adevar, afirmatia ca statele Iiberal-democratice (san ."natlunUecivice") sint neutre din punct de vedere etnocultural este in mod evident falsa,at it is toric c it ~iconceptual. Modelul religiei, cu stricta separare intre biserica ~istat , este to tal gresit ca expl icatie a relatiei dint re statul liberal -democratic ~icomunitatile etnoeulturale.Sa luam, de pUdel, pol it ici le actuale ale Sta telor Unite care sint , chipurile ,prototipul statului "neutru" ..In primm rind, existii 0 cerinta legala ca tot i copi iisa invete limba engleza la sccala, In al doilea rind, exista 0 cerinta legala eaimigrantii (cei care au depasit vi rsta de 5 a de ani) sa.invete limba engleza pentrua putea dobindi ceta tenia americana. In al treilea rind, exista 0 cerinta "de facto"pentrn angajarea in instituti ile de stat ca respectivii candidati sa cunoasca limbaengleza . In al patrulea rind, decizi ile privi toare la limitele guvernelor sta telor 9imomentul admiterii lor in federatie, au fost Iuate deliberat in asa fel inert s a seasigure ca anglofonii vor fi majoritari in cadrul fiecaruia dintre cele 50 de stateale federatiei americane" .

Aceste decizii priv ind limba de educat ie si angajarea in cadrul struotnrilcrguvernamentale, condit iile pentru acordarea ceta teniei s i stabi li rea granitelorinterne, s int foarte importante Ele nu sint exceptii izolate de la vreo 'norma a :nentrali tat ii e tnoculturale. Dimpotriva, ele sint s tr ins legate int re ele, formindInsasi structura statului american si modul in care statul, la rindul sau,structureaza societatea, Ele aujucat un rol esential in a determina care comunitarietnolingvistice vor prospera, icare se vor restringe,

Unul dinfactorii cei mai importanti care hotarasc dacii 0 cultura va supravietuieg~ daca limba sa este 0 l irnba folosita in structurile ofic ia le sau nu, adica dacalimba resRe~tiva este folosita 'in educatia publica, in justitie, legislatie, institntii deprotectie sociala, rnstitntii de sanatate, etc. Asigurarea educatiei finantate de stat inl imba materna este capitals, odata ce garanteaza generatiei urmatoare perpetnareaIimbii ~ia traditi ilor asociate ei, ~i, intrucit guvernele administrea?ii40o/o-50% dinPIB in majoritatea tarilor, l imba in care se fac contractele ~iangajarile in structurileoficiale este de asemenea lin factor major in a detemina care comunirate Iingvisticava prospera i care seva restrmge. Iar in larile illcare serviciul militar este obhgatoriu,limba vorbita in unitatile militare ajucat llllrol similar. Serviciul militar obligatoriuinunitati!e mil itare del imba franceza a fost esenpalm transformarea "tii raIiilo r mfrancezi" dupa; cum spune un celebru studiu asupra nationalismului francez, t0t aacum servciul nfilitar obligatoriu din unitati1e mi.litare de limba ebraicii ramine lllluldin mijloaeele importante de integrare nationala din lsraelul de azj~.

9 9


5/28

____----~--WLLKY.fLCKA----------Data fiind amploarea educatiei obligatorii ~i standardizate, pretentiile

educationale inalte Ia locurile de muuca si larga interactiune cu institutiileuver~amentale, orice Iimba care nu este publica devine atit de marginalizata~eit este putin probail sa supravietuiasca astfel decit fie III rindul unei eliterestrinse, fie trur-o forma ritualizata, fie ill teritorii rurale izolate, si nu ca 0limba vie ~iin dezvoltare, care sta 1abaza unei culturi active. Deciziile guvemulniill privinta limbii folosite ineducatia si administratia publica sint practic deciziice stabilesc care comunitati l ingvistice vor supravietui.in Statele Unite, aceste decizii au avut ca rezultat impunerea hegemoniei Iimbiiengleze. Iar acest lucru nn a fost uu prod us secundar accidental. sau neintentionar-i-a fast scopul expres al decizii lor guvernului de a. impune acestji hegemonie, Toateaceste deciz ii au fost 1uate cu intentia promovarii integrarii in ceea ce numesc 0"culturii societala", prin care inteleg 0 c u l tu r a ma s a ta intr-un anumit teritoriu, bazatape 0 l imba connma care este folosita intr-un numar Iarg deinstitutii societale, atit inviata publica cit si in cea privata (scoli, mass-media, drept economie, guvem, etc),acoperind intregul domeniu al activiratilor umane, inclusiv viata soc ia ls , educa tiona la,religioasa, recreationala si economica. 0 numesc cultura societala prentru a subliniaca.ea implica 0Iimba. si institutii sociale comune, mai degraba decit credinte religioase,obl.ceiuri de famili e ~istiluri de viata person ala c o r nune . I n cadrul democratiei liberaJe,cnlturile societale sint inevitabil pluraliste, incluzind aut crestini, cit ~imusulmani,evrei ~iatei; aut heterosexuali, cit si homosexuali; atit specialisti urbani cit si fermierirurali; alit conservatori cit si socialisti. 0 asemenea divesitate este rezultatul inevitabilal drepturilor ~ilibertatilor garantate cetatenilor dintr-o l m : a l iberala ~ cuprinzindlibertatea de const i inta, libertatea de asociere, libertatea cuvintului, a diferentei politicesi dreptul la v iata privata - mai ales cind sint combinate el l0 populatie diversa dinpunct de vedere etnic.

Guvernul american a promovat in mod del iberat integrarea intr-o asemeneacultura societala, adica a 'incurajat cetatenii sa-si considere oportunitatile ca aflatein strinsa Iegatura cu participarea in institutiile societale comune, carefunctioneaza 1 1 1 limb a engleza, La toate niverere-ae guvernare ~ federal de statsi municipal - a fost evidential faptul ca exista un interes public legitim inpromovarea unei limbi cornune, iar Curtea Suprema a sprij ini t inmod repetataceasta afinnatie dind cistig de cauza legilor care prevad invatarea limbii engleze~ifolosirea ei in scoli siposturile din structurile oficiale. Dupa cum spunea GeraldJohnson, "E una din micile ironii ale istoriei cd nici un imperiu poliglot atVechii Lumi nu a indriiznit sa fie attt de neinduriitor in impunerea unei singurelimbi lntregii sale populatii pre cum afast republica liberala devotatii prici piuluicii toti oamenii stnt creati egali'" .

Evident, sensul in care americanii anglofoni Impartasesc 0 "cultura" C01l1Unaeste nnul foarte diluat devreme ce ea nu exclude diferentele religioase, alevalorilor

100 101

)I.

1

I.II

-----REuJ1I1.E ETNICEjI TEORAOLrrICACCIDENTAL.~----

)'i

personale, ale relatiilor farniliale ~inici alegerea modulni deviata. Intr-adevar, aceastafolosire a termenului "eul tura" este in disonanta cu felul in care este el folosit incadrul celor mai multe discipline academice, unde eultura este definita intr-un sensfoarte consistent, etnografic, referindu-se Ialmpanasirea unui folclor, a unor obiceiuri~ir itualuri comune. Ceta teni i unui stat liberal modern nu imp_arta~esc 9 culturacomuna int r-un sens at it de consistent , e tnografic . Dar daca dorim sa. intelegemnatura constructiei moderne a statului, avem nevoie de 0 conceptie foarte diferita ~~mai eonsistentii a culturii, centrata pe 0 limbs comuna siinstitutiile societale comnnetChiar daca acest tip de cul tura comuna este di luat, este totusi departe de ? fil ipsit de importanta, Dimpotriva, asa cum voi arata maijos, incercarile de integrareintr-o asemenea c u lt ur a s o ci et al a c om n n a au intimpinat adesea 0puternica rezistenta,Cu toate ca integrarea, inteleasa in acest fel, lasa loc aut pentru exprimarea personalacit s i publica a di ferente lor indiv iduale si coleet ive, unele comnnita ti au respinsvehement ideea ca ar trebui sa-si considere oportunitatile ca fiind legate de institutiilesocietale functionind in limba majoritatii,

Chiar daca ideea unui stat neutru din punet de vedere cultural este un mit,aceasta nu inseamna ca guvernele pot promova doar 0 singura cultura societala,Pol it ici le oficia le pot incuraja sustinerea a dona sau mai multe eulturi societaleintr-o singura tara ~ intr-adevar, dupa cum voi arata illcele ceurmeaza, tocmaiacest lucru caracterizeaza sta te le mult inaticnale precum Canada, Spania, Belgiasau Elvetia.

Totusi , de-a lungul is torie i, toate democrati ile l iberale au incercat de fapt,intr-un moment san altul, sa impuna 0 singura cultura socie tala pe in tregul lorter itoriu, ESTE nevoie deci s a . inlocuim ideea unui stat "neutru sub aspectetnocu1tural" enun nou model de sta t. democratic-liberal - care s-ar putea numimodelul "constructiei naticnale". Teoreticienii occidentali se ami Inca Iaiaceputurile e laborarii detaJii lor acestui model" a1 "constructiei nationale" a. s tatului democratic si a explicarii modului si cauzelor care au dus la 0 forma"lla tiOnala" at it de marcata a democrat iilor liberale. De ce implementarea prin-cipiilor Iiberal-democratice ~iconsolidarea statelor democrat ice l iberale au fostatit de strins legate istoric de promovarea unei limbi nationale si a unei culturi; societale comune?

S-ar putea crede ca. aceasta constmct ie national a este 0 chestiune pur ~isimplu de imperiali sm cultural sau de prejudecata etnocent rica . Dar mult i dint renoii pol itolcgi liberali - cunoscuti sub numele de "naponali ti l iberal i" - sust inca aeest tip de "constructie nationala" se pune ill slujba unei serii de idealuri~ocratice importante si legitime? . De pilda, 0 economie moderns are nevoiede 0 fotla de munca flexibila, educata ~icalificata. Educatia publica. standardizatadesIa~urata int r-o l imba comuna, a fost adesea considerata 0 conditie esentialapent ru ca to ti cetatenii s a aiba sanse egalein obtinerea unui loc .de munca in

L/


6/28

___-------WJJLKYMLICKA----------economia moderna. Intr-adevar, sansele ega le se definesc tocmai in termeniiunui acces ega lla inst itutii le principale ca re fnnct ioneaza In limba dominanta.

De asemenea, participarea la 0 cultura societal a comuna afost adesea considerataca esentiala pentru generarea solidar itat ii in cadrul statelor democratice moderne.

. Tipul de solidarit ate ceruta intr-un stat al bunastarii reclama din partea cetatenilorsa a iba un pu temic sentiment de apartenenta i ident ita te comuna i dee i sa facasacrifici i unul pentru altul , iar aceasta identitate comuna sepresupune a fifavorizatad~Jimba corunna . in plus, 0 l imba comuna a fost considerate ca esentiala pentrudemocra tic - cum va putea "poporul" sa.guverneze daca cei ca re fac parte din e l nuse mte1eg unnl pe celalal t? Pe scur t, promovarea integrari i intr-o cultura societalacorunna a fost considerata ca esentiala pentru egalitatea sociala si coeziunea politicaIn statele moderne,

Ast fel toa te state le occidenta le s-au anga ja t in acest proces de "construcpenationala", adica, un proces de promovare a unei limbi comune ~j a unuisenti-ment de apartenenta comuna si de acces ega lla insti tuti il e socia le baza te pe aceaIimba'". Dec iz iil e privind limba oficia la , programa de invatamint ~i conditiiledobindirii cetatenie i au fost [acute toate cu intent ia expresa a raspindirii uneianumite culturi in. int reaga soc ietate i a promovarii unei anumi te ident ita tinat iona le bazate pe part iciparea la acea cul tura socie ta la.

Existenta acestor programe de constructie nationala este un lucru foarteimportant indemocra tii le occidentale , dar care a fost , cu toate acestea, ignora taproape in totalitate de poliotologii liberali. Nici UIJ,a dintre marile figuri alet radit ie i libera le nu s-a angajat intr-o di scuti e sustinuta a just ifi cari i scopurilorpoliticilor de constructie nationals sau a limitelor permise ale formele lor. Depilda, este de permis unui stat liberal sa impuna imigrantilor rnvatarea limbiimajoritatii drept 0 conditio a cetateniei? In zadar am cauta discutarea uneia saualteia dintre aceste politici de constructie nationals la Locke, Kant, Mill, Pop-per, Rawl san Dworkin. Aceasta este 0 lacuna majora in teoria l ibe rala si raminmul te luc ruri de facut pentru a 0 remedia.

3. Echltate etnoculturalaIn t imp ce rolul construct iei nat ionale in function area democrati ilor l iberale

neces ita un s tudiu mai larg, este deja l impede, cred eu, ca.acest model de construct ienationals neobuga sa.regindim radical problema drepturilor minoritatilor. intreb~~a:care se pnne nu mai este cum sa just ificamindeparta rea de 0 anumita norma a.nentrali tati i, c i mai degraba daca nu cumva efertur ile de construct ie nationala alemajori tati i creeaza nedreptat i pentru minori tati? Si daca dreptucle minoritat ilorcontribuie la protectia impotriva acestor nedreptati? en alte cuvinte, standardul pentrueva lua rea revendicari lor de drepturi ale minori tat ilor nu mai este 0 chest iune denentralitate etnocnlturala, ci de ecbitate etnoculturala,

1 0 2 103

-----RELAJIILE ETNICEmORAPOL/TICACClDENTALA---- _

Politologii occidentali sint doar la inceputurile regindirii drepturilorminori tati lor in aceasta nona lummi . Acest proces de regindire este complica tde faptul c a acest model de constructie nationala are impact diferit asupradiferitelor tipuri de comunitati. Prill urmare, tipurile de-drepturi ale minoritatilorrevendicate si problemele de echita te pe care le ridica variaza de Ia 0 lara la alta~ide la 0 commutate la alta. Politologii occidentali abia acum 'incep s a se impliceintr-o analiza am de amanuntita a cazurilor particu1are. Oricum, in ultimii anis-au adus destu1e contributi i pent ru a se putea evidenti a l ini ile genera le a le une inoi teorii liberale a drepturilor minoritatilor, liniipe care vo i ince rca sa Ie schitezin aceasta ultima parte a sectiunii de fata.

Dupa cum observa Charles Taylor, procesul de construc tie na tionala privi-legiaza inevitabil membrii culturi i major itare:

"Dacii 0 societate modernii are 0 limba "ofieiala ", In sensul eel mal strictal termenului, adica 0 culturd ~i 0 l imba pe care statul lefinanteazii. le inculciis ! le defineste, In care atit economia, cft ~istatui functioneazii , atune} este evi-dent cii reprezintii un avantaj imens pentru oameni dacii aceastii l imbii si culturaeste a lor. Vorbitorii altar limbi sint net dezavantajati ':"

Culturile minoritare sint, asadar, puse ill fata unei alegeri. Daca tcateins ti tu ti ile publice i :~idesfascara act ivitat ile intr-o alta l imb a ., minorit ati le au deinfruntat pericolul marginalizarii lor in principalele institutii economics,academice s i polit ice ale sooietati i. Confruntate Cll aceasta dilerna, minoritatilevor avea (simpli fic ind foarte mul t) tre i opt iuni principale :

(i) pot accepta integrarea I I I cultura majori tati i, chiar dad incearca probabils a renegocieze conditiile integrarii;(i i) pot cauta tipuril e de drepturi si competente din sfera auto-guvernarii de

care au nevoie pentru a-si mentine propria cultura societala - adica, pentrn a-sicrea propriile institutii economice, politice si edncationale in limba proprie.Aceasta inseamna ca ele pot urma propria forma de constructie nationala IIIconcurenta eu ale celor lalte grupuri ;

(iii) pot accepta 0marginalizare permanenta.Se pot identifica grupuri etn.oculturale pentru fiecare din.aceste categorii precumsi grupuri care s int.si tuate intr-o pozit ie intermediara. De pilda, unele comunitati de

imigranti aleg marginalizarea permanenta. Se pare c a acest lucru este va labi l 'incazul.lmteritilor din Canada i al comunitat ii Amish din Statele Unite. Dar alegereade a accepta marginalizarea nu prezinta interes decit pentru sectele rel igicase a carorteologie impune evitarea oricarui contact cu lumea modema, Huteritii ~icomnnitateaAmish nu sint preocupati de marginalizarea lor in univers itat i s i organe legis lative,deoarece ei considera asemenea institutii .Jumesti" drept corupte.

Teoret ic, toate ce le lal te minori tat i etnoculturale incea rca totusi sa ia partela viata lumii moderne, si pentru a putea face acest lucru ele trebuie fie sa se


7/28

-----------WJLL KYMLICKA -----------integreze insocieta tea majorita ra fie sa. ob tina prerogativul amoguvernarii decare au nevoie pentru a-si crea si sustine propriile institutii moderne, Puse infata acestei alegen, comun ita til e etnoculturale au raspuns 1 1 1 moduri diferite.Voi di scuta pe scurt cinc i tipuri de comunitati etnocul turale care pot fi int ilni tein democrati il e occidenta le: minorit ati le nat iona le, imigrant ii, sectele etnore-ligioase, metecii si castele rasiale. ill fi ecare caz voi ara ta cum aufost ele afecta tede construc tia nationala a rnajorita ti i, ce fel de revend ica ri de d reptu ri ale mino-rita tilor au inainta t ca reacti e 1aaceasta construc ti e na tionala ~ i lega tura pe careo au aeeste revendicar i cu principiil e liberal -democra tice de baza.(a) Minoritdt! le nationale. 'Pr in minoritat i nat ionale inteleg comunitati careforman societati active ~icomplete int ara lor i storica inainte de a fi incorpo ratiintr-un stat mai mare. lncorporarea unor asemenea rninoritati nationale a avutLocde obicei impotriva voin tei lor, ca urmare a co lonizari i, cuceri rii san cedariide te ritoriu de 1a 0 putere imperiala la alta, dar se poate produce s i in mod voluntarca rezultat al federalizarii.

Aceste rninori ta ti na tionale se intilnesc a ti t In democrat iil e ,Lumi i Vechi",cit si in ce1e ale "Lumll Noi", In America de Nord, de pilda, fac parte din aceastacategor ie indienii americani , por toricanii, mexicanii in Statele Unite si popoarele. . .bastinase si quebecanii din Canada. Unele dintre tiirile Lumii Vechi sintmultinationale, f ie pentru ca. au integrat inmod forta t popula tii le indigene (deexemplu, Finlanda), fie pentru ca s-all format prin federalizarea mai mult saumai putin volunta ra a doua sau mai multe cnl tnri europene (de exemplu, Belg ias i Elvetia). Consecintele incorporari i au fos t adesea mult mai catas trofale pentrupopoarele indigene decit pentru alte minoritati nationale. .

Indife rent de fe1ul in care au fost incorporate, minoritatile nationals au.raspuns de obicei constructiei nationale a maioritati prin angajarea Intr-oconstruct ie nationala concnrenta propr ie. intr-adevar , pentru a promova aceas taconstruct ie nationala, ele cauta adesea sa foloseasca aceleas i mijloacepe care lefoloses te majori tatea, de exemplu eLecauta sa dobindeasca controluJ in regiunealor asupra limbii de predare ~i a programei scolare , asup ra limbi i folosi te inadministra tie asupra condit iilor imigrar ii si na tural izarii sau asupra stabil iriigranitelor interne. Acesta este un lucru care se observa clar In cazulna tional ismului fl amand Sal tquebecan, ca re s-a p reocupat tocmai de obtinerea siexerc ita rea acestor pre rogat ive ce tin de construct ia nat iona la, Dar acest luc rueste valabil tot mill rnult si In cazul popoarelor indigene din America de Nord,care au adoptat limba "natiullii proprii". Ideea ca relatiile cu popoarele indi-gene trebuie sa se desfasoare ca "de la natiune la natiune" a fost afirmata inCanada de recenta Comisie Regala a Popoare lor Autohtone, Dupa cum observaaceasta Comisie, primul pas 111a face ca un asemenea mode l sa functioneze esteca popoarele bastinase sa se angajeze intr-o campanie majora de constructie

10 4

-----RELAl7ll.E ETNlCE I TEORlA POLIIICA occlDENTALA----

na tiona la , ca re necesi ta exerci tarea unor competente mul t mil l mari de autogu-vernare si infi intarea multor noi institutii societale 11 .

Pe scurt, minoritatile nation ale au cautat de obicei sa-si mentina san sa-sisporeasca autonornia lor politica. Dus la extrem, acest lucru poate implicarevendicarea unei secesiuni categorice , dar de cele mai multe ori impl ica 0 formasan alta de autonornie regionala. in mod obisnuit, minoritatile nationale semobilizeaza pe 0 l il lie nat ionalista, folos ind limba "nationali tati i" pentru a descriesi just ifica aceste pretenti i de autoguvernare. III timp ce ideologia na tionali st a

, considera de obice i independenta deplina ca punctn l final "no rmal" sau "firesc",pentru unele minoritati uationale acest lucru este indezirabil, din motiveeconomice sau demografice. in plus, idea lul istori c a lunui sta t pe depl in suveraneste tot mai invechit inlumea de astazi a economiei globalizate si a institutiilortransnationale, Prin urmare, este tot mai mare interesul pentru explorarea i aaltor forme de autoguvernare, cum este federal ismul.

Cum ar trebuLs;l...I=asp1Hld3:-fleFl:lec;.l'atiileJ~le unui astfel de nationalism al~oritiitilor? Istoric vorbind, democratiile lib era. e au incercat sa sup rimenationalismul minori tati lor, adesea f ira mila Depilda, in difer ite momente alesecolelar optsprezece sinouasprezece, in Franta s-a interzis folosirea Iimbilor bretona~ibasca inscoli siin publicatii, si au fost interzise arice grupiiri politice care urmareau.promovarea national ismului libe ral minori tar ; Canada i -a privat pe quebecani dedreptuJ Ia inst itut ii propr ii in l imba franceza ~ia res tabili t granitele polit ice astfelincit quebecanii sa nu fie majoritari in nici 0 provincie ; de asemenea, Canada adeclarat i legale grupari le polit ice ale bas tinasi lor care avean ca scop promovarearevendicarilor lor nationale; iar cind SUA a cucerit zona desud-vest in urma razboiuluicu Mexicul din 1848, i-a privat pe hispanicii stabiliti de mai mult timp acolo dedreptul de a avea propriile lor institutii in Iimba spaniola, le-a impus testele dealfabetizare pentru a le ingreuna votul si a.incurajat imigrarea masiva in acel teritoriupentru ca hispanici i sa f ie depasi ti numeric.

Toate aceste masuri erau menite sa s labeasca puterea minori tati lor nationalesi sa le e limine orice sent iment al det ine rii unei independente nationale di st inc te. 'Acest lucru a fos t jus tificat prin faptul ca minori tati le , care se considera ca natinnidit incte, vor fi ne loia le si poten tia l secesionist e. Asadar, minori ta til e nationaleau fost prima tinta de atac a campaniilor de promovare a constructiei nationale amajoritatii.

, Dar atitudinea democratiilor liberale fata de nationalismul minoritar acunoscut 0 schimbare dramatica in. acest secol. Se admite tot mai mull l1:asupr imarea nationalismului minori tar a fast 0 greseala ati t d in motive empir icecit si normative, Empiric vorbind, dovezile arata ca fortarea minoritatilornationale sa' se integreze in comunitatea nationala predominanta este pur s i s implulipsi ta de eficaci tate. S tate1e occidentale s-au inselat asupra trainiciei identitat ii

105


8/28

-----------WILL KYMLCKA----------nat ionale a minorit ati lor, Caracterul une i identit ati nationa le se poate schimbarapid, ne-o arata bunaoara eroii, miturile si obiceiurile traditionale. Dar identitateain sine - sentimentul de a constitui 0 na tiune di st incta cu 0 cultura nationalsprorie - este mul t mai stabi lii . Guvernele demoera tice libera le an folosi t uneoritoate mijloacele avute la dispozit ie pentru a dis truge sentimentul unei identitat iseparate in rindul minorita tilor lor na tionale, de lainterzicerea traditiil!l~ tribalepina la interzicerea limbii minoritare in scoli. Dar in ciuda seeolelor dediscriminate juridica, de prejudecati sociale si de indiferenta, minoritatilenat ionale si-an pastra t aut sent imentul ca. formeaza 0 natiune distincta, cit si .dor inta lor de autonomie nationala.

Prin urmare, atunci cind statul a taca sentimentul de nationalit ate distinctaa minoritatii, rezultatul este mai degrabii unul de sporire decit de reducere aamenintarii neloialit ati i si a miscarilor secesioniste. Intr-adevar, ce rceta rilerecente a le confl iffe or etnonationali ste de pe glob indica faptul ca struc turile deautoguvernare diminueaza probabilitatea unor conflicte violente, intimp ce refuzulsan respingerea dreptului la antoguvernare este de natura sa intensifice gradul .conflictului 13. In experienta democratiilor occidentale, eel mai bun mod de a seasigura Ioialitatea minoritatilor nationale a fost acela de a accepta, iar nu de aataea sentimentullar de nationali tate dis tincta.

Aceasta este tendinta evidenta inmajori tatea democrati ilor occidentale careinc lud minori tat i nationa le. De pilda, Canada a adoptat un sistem federal care Ie .acorda quebecanilor dreptur i l ingvist ice ~i autonomie regionala semnif icat ive,Statele Unite au acordat dreptnr i l ingvis tice ~i0 forma speciala de autonomieregionala inPuerto Rico. Aut Canada cit si State le Uni te si t iiril e scandinaviceau acordat popoarelor indigene dreptull a autoguvernare, iar Belgia, Spania ~iMarea Britanie au evoluat de asemenea indirectia acordarii autonomiei regionalepentru minoritat ile lor nationale, In toate aceste t ii ri , a fos t abandonat obiect ivulelimini.i.rii identitatii nationale a minoritatilor, fiind acceptat inprezent faptul caaceste comunitati vor continua sa se considere natiuni distincte c~re seautoguverneaza incadrul nnni stat mai larg.

A existat 0 perioada in care eliminarea sentimentului national al minoritatilornationale a constituit 0posibilitate reala, In definitiv, III secolul a1XIX-lea Franta areusit mai mult sau mai putin sa -i integreze III comunitatea nationala franceza amaj ori tat ii pe basci si bretoni, chia r daca nn si pe corsicani , Acest lncru a ince tat samai reprezinte 0 posibil itat e reala pentru democra tii le occidentale. Fapteledemonstreaza ca nici ocomunitate national a care a supravietui t pina in acest seeolpastrindu-si intact sentimentul identitatii sale nationale, nu poate fifortata sa renuntela dor inta ei derecunoastere si autonomie nationala. Franta a avut succes in secolulalXIX-lea doar pentru ca in cazul basci lor ~i al bretorr ilor a folosi t constringereaintr-un grad care ar fide neconceput azi . Chiar s i acolo unde, In secolul nostru , acest

1 0 6

;

-----RELAJ1lLE ETNICEI TEORlAPOLlIIcAocCIDENTALJ.----_

tip de constringere a fost folosit intr-o masura asemanatoare (de exemplu, impotrivaunor popoare indigene) el s -a dovedit ineficace ina elimina identitatea nationala aminoritatii. Putine sint exemplele acestui secol in care comnnitati nationalerecunoscute au acceptat integrarea intr-o alta culrura, chiar daca in cazul multoradintre ele au existat 0 importanta sustinere economica ~ipresiuni politice care sa le

I determine sa actioneze inaceas ta directie, Asa cum observa s i Anthony Smith "eindiferent cind ~'i cum este fourita 0 identitate nationalii; odatii stabilitd, devinefoarte greu, daca nu chiar imposibi l de eradicat (excluz ind genocidul total) " I~ .Prin urrnare. mai vechile incercari de a suprima nationalismul minoritar aufostabandonate ca ineficiente ~iintr-adevar contraproductive. Dar ele au fost respinse ~jpe baze morale. In definitiv, pe ce considerent poate politologia liberal-democraticajustifica suprimarea nationalismului minoritatilor in t imp ee permite construct ianat ionala a majori tati ijDin punct de vedere moral, cele dona par in egal Ji masuraindreptat ite. Daca major itatea se poate angaja in mod. legitim intr-o constructienational a l egitima, de ce nu ar putea ~im inorita til e na tionale, mai ales acelea careau fos t incorporate impotriva vointei lor In alt stat , sa fadi acelasi lucru?

Cu siguranta principii le l iberale s tabilesc anumite l imite modului incare sederuleaza constructia nationala a comunitatilor nationale. Principiile liberale excludorice tentative de purificare etnica, deretragere a cetateniei sau deviolare a drepturiloromului. Dupa cum notam mai sus, democratia libe rala se bazeaza pe princ ipiulrespectarii drepturilor civile sipolitice ale individului. Mai mult decit atit, principiileliberale vor mai insista ca orice comunita te national a implicata intr-un proiect deconstruct ie nationala sa respecte dreptul altor natiuni aflate subjur isdict ia sa de a-~iproteja. ~iconstrui propriile institutii nationale. De pilda, quebecanii sint indreptatitisa-~i sustina drepturile nation ale fata de restul Canadei, dar nurnai Cll conditia ca eisa. respecte la r indul lor dreptul bast inas ilor din Quebec de a-~i sus tine dreptur ilenationale fata de restul Quebec-ului.

Aceste limite sint importante, dar ele lasa inca loc intr-o masura semnificativaunor forme legitime de nationalism minontar Jn plus, este probabi l ca acestel imite sa fie s imilare ati t pentru natiunile minori tare cit $ipentru cele majori tare,Egale sub celelalte aspecte, minoritatile nationale ar trebui s a aiba aeces la aceleasimijloace de constructie nationala ca ~inatiunea majoritara si sa. fie supusaacelorasi limitari Iiberale.

Cu alte cuvinte, avem nevoie de 0 teorie socials asupra forrnelor de consmictie-nationala admisibile incadrul democratiilor liberale. Nu cred di politologii occidentalisa fi elaborat p'ina aeum 0 astfel de teorie. Unul dintre multcle efecte secundareregretabile ale influentei modelului de "neutralitate etnoculturala" a statului liberaleste acela ca.politolo gii Iiberali nu au abordat niciodata acesta problema intr -un modexplici t. ' Io tusi , aceas ta este mtrebarea per tinenta pe care trebuie sa ne-o punem,Problema nu este daca "ne-au dat minoritatile nationale un motiv convingator pentru

1 0 7


9/28

____ -------WLL KYMLTCKA--------tf--abandonarea normei neutralitatii etnoculturale?", ci mai degraba "de ce s a nu dispunasi minoritat ils nat ionale de aceleasi prerogative de construct ie nationala de care sebucura roajoritatea?" Acesta este contextul in care trebuie evaluat nationalismul1111noritar,ca un raspuns la constructia nationala a majoritatii, prin folosirea acelorasimijloace in cOlls tructianationali t Iar dovezile trebuie s il Ieaduca aceia care vor s a leeenteste minoritatilor nationale aceleasi prerogative illOnstmcpa nationals ca celepe care majori tatea nationala ie considera f iresc s it Ie aiba pentru sine.

Prin urmare, atit din motive morale cit ~i din precautie, un numar tot maimare de demccratii occidentale, care includ minoritati nationale, accepta ideeaci i sint mai degraba state "mnlt inat iona le" dec it "st ate na tionals". Ele recunosccoexistenta a doua san mai mul te nat iuni inper imetrul granitelor lor si recunoscca fiecare nat iune constituenta are un drept la fel de intemeiat la drepturilingvistice si pre rogat ive de antoguvernare necesare pentru mentinerea ca 0culture societala dist incta. Iar acest caracter mult inat ional este afirmat frecvent,in mod explicit, in constitutia acestor lari.

De asemenea un numar tot mai mare de s tate mult inat ionale recuno scdi acestedreptur i nat ionale s int eel mai bine protejate sub forma federal ismului , de vreme cefederalismul permite crearea de unitati politice regionale controlate de minoritateanationals si cu puteri de guvernare substantiale (si protejate de constitutie). Asadar,ceea ce vedem ca apare acurn In cadrul mai multor democrat ii occidentale este 0nona forma' de "federalism, multinational", adica un model al statului ca federatie depopoarSID! natiuni concentrate regional, ill care granitele sint stabilite ~iputeriles int dis tr ibuite In asa fel mcit sa seasigure f iecarei comunitat i nat ionals menfinereaunei culturi societale dist incte ien 0 autoguvernare propr io" .

Aceasta tendinta, cred, reprezinta unnl din p rogresele ce le mai importanteimegistrate de democratiile occidentale illacest secoI . Se vorbeste mult (i 'pe bunadreptate) despre rolul extinderii prioritatii acordate oamenilor de culoare, femeilor iclasei mnncitoare in societatile in curs de democratizare din vest.' Dar in felul san,aceasta trecere de la oprimare la acomodarea cu nationalismul minoritatilor ajucat unrol ese~tialIn consolidarea ifnndamentarea democratiei. Intr-adevar, este importantde subliniat ca aceste federatii multinationale au succes din toate punctele de vedere.Nunumai e a ele an rezolvat intr-un mod pasnic san democratic conflictele provenite. din rivalitatea identitatilor nationale, dar au asigurat cetatenilor lor ~itin nrvelinalt deprosper itate econornica s i l iber tate a individului . Acesta este un lucru cu adevaratremareabil daca luam inconsiderare puterea nnensa a,nationalismnlni in acest secol.Nationalismul a dezmembrat imperii coloniale ~i dictaturi comuniste si a redefinitgranite in intreaga lume. ' Iotusi , federat ii le multinationale democratice au reusi t saimblinzeasca forta .nationalismului. Federalimul democratic a imblinzit si pacificatnationalismul, respectind in acelasi timp drepturile ~ilibertatile individulni. Cu greune putem inchipui mice alt s is tem polit ic despre care s a . sepoata afirma acelasi lueru.H JB 10 9

-----RELATIllE ETNICE~1isom POLlTICACCIDENTALA-----

(b) Imigrantii. Prin imigranti inteleg grupuri formate prin decizia unorindivizi si familii de a-si parasi tara natala si de a ernigra intr-o alta societate,adesea paras indu-s i prietenii ~irudele, Aceasta hotarire este de obicei luata dinmotive econornice, ~i uneori chiar din motive politice, pentru a trai intr-o taramai Iibera san mai democratica, Dar este esential sa dist ingem de la inceputdona eategorii deimigranti ~ cei care au ~i cei care 1lU au dreptul de a.dobindicetatenia tar ii gazda. S-a produs multa confuzie in literatura de specialitate ~i1 1 1dezbaterile publiee mai largi, tocmai prin nediferentierea acestor doua cazuri,Voi folos i termenul de "gmp imigrant", doar pentru primul caz, iar pentru eel deal doilea, despre care am s'adiscut mai apoi, am sa folosesc termenul de "meteci".

Asadar, imigranti i sint ce i ca rora po lit ica de imigra re a tam gazda le acordadreptul de a dobindi cetatenia intr-o perioada relativ scurta de timp - sa spunem3-5 ani v> ~i pentru care cerintele sint minime (irrvatarea limbii oficiale,cunos tinte minime despre istor ia tiirii ~idespre institutiile sale politice). Aceastaa fast polit ica traditionala in privinta imigrar ii illcele trei mari "tar i de imigrare" ,si anume SUA, Canada ~iAustralia.

De-a lungul istoriei, comunitatile imigrante au reaetionat la constructianationala a majoritatii intr-un mod foarte diferit fata de minoritatile nationale.Spre deosebire de acestea, optiunea de a se implica 'intr-o constructie nationala concurenta nu a fost nici de dorit si nici realizabila perrtru comunitatile deimigranti din democratiile occidentale. De obicei, ele sint prea micl si preadispersate ter itor ial pentru a spera s a realizeze, intr-o tata nona ~i pomind de lazero, propria lor cultura societala. Dimpotriva, ele. au acceptat intotdeaunaconvingerea ca se vor integra 1n cultura societala dominanta. Intr-adevar , foartepurine grupuri de imigranti s -au opus cerintei de a invata limba oficiala ca 0conditio de obtinere a cetateniei san ca in scoalacopii i lor sail lvete l imba oficiala,Membrii acestor grupuri au acceptat presupunerea ca sansele lor, ~i chiar mai.mult, cele ale copiilor lor, sint legate de participarea la institutiile principalecare functioneaza in l imba majori tati i.

Democratiile occidentale au acu :mu lat 0experienta depeste 200 de ani inprivintaintegri ir ii acestor grupuri s iexis ts putine dovezi caimigranti i legali, care au dreptulde a primi cetatenia , vor constitui vreo amenintare de orice fel pentru uni ta tea saus tabili tatea unei democrat ii l iberale, S int foarte putine exemplele de gmpuri deimigranti mobilizate alaturi de miscari le seces ioniste sau care sa.fi sustinut partidepolitice nationalists ori miscari revolutionare de rasturnare dela putere a guverneloralese. In schimb, ele se integreaza in sistemul politic existent intocmai cum seintegreaza din punct de vedere economic ~isocial".

Asadar imigraiitii nu s-au opus camparriilor de constructie nationala alemajori tati i de a-i integra insoc ietatea dominanta. Totusi, ceea ce imigrant ii auincercat sa fad. a fos t sa renegoeieze termenii integrari i, intr-adevar , dezbateri le


10/28

___ -------WLL KMLCKA---------c iecent~ despre "multiculturalism" din tarile de imigrare sint in fond dezbaterii fespre renegocierea termenilor integrari i, Imigranti i cer 0 abordare mai tolerantasan ."inult icul turala" a integtarii, care sa permita ~isa incurajeze imigrantii ina-~i mentme difer ite aspecte ale traditiei lor etnice, chiar daca ei se integreaza ininstitutille comnne care functioneaza inlimba majorita tii . Imigranti i insi st a catrebuie sa fie liberi sa-si pastreze 0 parte din vechile obiceiuri in privintabucatar iei, por tului, . recreeri i, rel ig iei, s i s a se int runeasca in scopul pastrariiacestor practici. Acest lucru nu trebuie considerat ca "nepatriotic" sau"neaIllerican", Mai mult, institutiile societatii dominante it trebui sa.~e adaptezepentru a asigura recunoasterea si mai nmlte facilitati de acornodare acestorident ita ti e tnice, de exemplu, scol ile ~ialte institutii publice ar trebui sa tinacont de sarbarorile lor religioase, restrictiile de dieta s.a.m.d.

Cum ar trebui sa. raspunda s tatele democrat ice l iberate unor asemenea cerer ide mult iculturalism ale imigranti lor? Din nou, democrati ile l iberale s-au opus incursul istoriei acestor cereri. Pina in anii '60, toate cele trei mari "tan deimigra tie" au adoptat in aceasta privinta un mode l "anglo-conformist", Adica,se astepta ca imigrantii sa asimi leze normele cultura le existente si , intimp, sanu se mai deosebeasca invorbire, imbracaminte, obiceiuri culinare, n uma r rilemembri de familie, identitati s .a .m.d , de cetatenii antohtoni . Aceas ta puternicapolitics de asimilare a fost considerata necesara pentru a se asigura faptul ci iimigrant ii vor fi membri loial i si produc tivi ai soc ietati i.

Totusi, incepind din anii '70, s-a recunoscut tot mai mult o a acest modelasimilationist este nerealist, inutil i nedrept. Este nerealist pentru c a indiferent citde mult ii presiune se exercit a pentru a-i asimila , imigranti i nu-si pie rd niciodataidentitatea si practicile distincte. Imaginea melting pot-ului rru a fost niciodata corecta.Imigrantii se integreaza intr-adevar ininstitutiile comune ~iinvata limba dominanta.Dar ei ramin in mod viz ibil distincti In identi tat ea ~i atasamentul lor etnic, fundtotodata mindri de aeest lucru. Exercitarea depresiuni pentru a-i asimila pe imigrantie , de asemenea, inut ila, deoarece dovez ile a rata c a imigranfii care-si pastreazasentimentul puternic al identitatii imindriei etnice pot totus i fi cetateni loiali ~iproductivi , In f ine, for tarea asimilari i este nedreapta ati ta t imp cll aceasta refuza unrespect egal pentru imigranti ~i transforma integrarea mtr-un proces opres iv

Cererile imigrantilor pentru un model "multi,cultural" de integrarereprezinra, c red, un raspuns oorect fata de cons t ruct ia nationals a majoritatii.Dad tii rile Iiberal -democra tice vor face presiuni ca imigrant ii sa se integreze ininsutuuile comune care functioneaza inlimba majoritatii, atunci trebuie sa neasiguram ca terrnenii integra rii sint onest i. Pentru mine, aceasta cerinta impl icadoua elemente de baza :

(i) trebuie sa recunoastem ca integrarea nu se petrece peste noapte, ca esteun proces lung ~idificil care se produce cu trecerea unor generatii, Aceasta

l l O

-----REuJIlLE ETNICE~ITEORMPOLlTICAOCCIDENTALA-----inseamna ca este nevoie de inlesniri speciale perrtru imigranti, justificate detranzitia prin care tree acestia, De exemplu, anumite servicii ar t~ebui sa fieefectuate in limba materna a imigrantilor, iar acelor grupuri si organizatii dincadrul comunitati lor de imigrant i ca re contribuie la stabil irea si integrarea lor,ar trebui s a . lise acorde un sprijin aparte.

(ii) t rebuie sa ne asiguram c a institutiile comune incare se fac presiuni deintegrare a imigrantilor, asigura acelasi grad de respect si inlesniri pentru iden-ti tat ile si tradi tii le minorit ati lor e tnocul tnrale care este asigurat dintotdeanna sipentru comunitatea dominanta. Acest lucrn reclama a cercetare sistematica ainstitutiilor noastre sociale pentru a vedea cum functioneaza si daca normeles tructurale s i simbolur ile lor nu- i dezavantajeaza pe imigranti . De pilda, trebuiesa ne examinam codul vest imentar, sa rbatori le na tiona le i chiar restric tii le inprivinta inal tinni si greuta tii , pentru avedea daca ele nusint defavorizante pentrnanumite oomunitati de rmigranti. Trebuie sa mai cerce tam si -locuril e pe care Ieocupa minoritatile inprogramele scolare si in mass-media pentru a vedea dadexista stereotipuri, sau daca acestea recunosc contributia comunitatiloretnocultura le la istori a nationala san cultura universala,

Este nevoie de aceste masuri pentru a se asigura ca statul ofera imigrant ilorconditii corecte de integrate. Politrca guvernamentala a "multiculturalismului."adoptata inAustral ia si Canada reprezinta, dupa parerea mea, tocmai 0 incercarede a defini conditii echitabile de integrare, Unii se tem ca aceste cereri demulticulturalism ale imigrantilor nu implica doar 0 negociere a conditi ilorintegrarii, ci de fapt implica 0 respingere chiar a ideii de integrate. Conformacestor cri tici, cererile infavoarea mnlt iculturalismulni sint de fapTmcercari aleimigrant ilor de a evit a integrarea in socie tatea dominant s ~ de a evit a sa part icipela inst itut ii le .comune care functioneaza in l imba major itat ii .

Dar acest lucru este incorect. Imigranti i s-ar insela pe sine daca ar sus tine nis te,politici demult icul tura l ism care sa I e imp ied ice propria in tegrare , Indefinitiv, motivulpreponderent pentru care oamenii emigreaza este eel economic - de a-s i asiguralor~icopiilor lor o~atil. mai buna. Ei au hotarit sa-~i paraseasca societatea si cultura deorigine ~isa emigreze spre 0 alta societate mai prospera, cu speranta de a profita depos ibil itat ile educationale s i de angajare mai mari pe care aceas ta le asigura. Ei iauaceas ta hotar ire s ti ind foarte bine cii pot profita de aceste sanse numai daca sintd is pu si s a se adapteze noii s o c ie t at i, s a . in v e te limba si obiceiurile si sa.se integrezeini n st it u ti il e e i academice, economice ~ip o l it ic e , D a e a ar pre tui conservarea cul tura lamai mult decit cistigul economic, atunci nu ar mal fi venit Ii. fusa de vreme ceprincipa la motiva tie a imigrantilor este de natura economics, este de inteles de ceimigrantii ii darese doar acel tip demulticulturalism care sa nu se afle in contradictiecu integrarea lor socio-economica in societatea dominanta; adica, un tip demult iculturalism care sa. Ie usureze integrarea, nu unul care sa le-d faca mai dif icila.

IIII


11/28

__---------WlL KYMLCKA----------Si tntr-adevar , constatam acest lucrn daca ne uitam 1aadevaratele revendicari

ale cetatenilor imigrant i, Cea mai corec ta inte rpret are a acestor revendicari esteaceea de revizuire a conditiilor integrarii si nu de abandonare a scopului integrarii".lmigranti i doresc sa se produca schimbari illnstitut ii le dominant~ - scoli , locur ide munca, justi tie , forte le de poli tie inst itut ii le de pro tee tie soc iala - pent ru a-siusura par ticiparea 1aele, Ei vor sa reformeze aceste inst imtii 1 11 as a fel incit s a li seasigure 0 mai mare recunoastere a identitat ii lor etnoculturale, sa obtina inlesnirimai mari pentrn traditi ile lor etnoculturale si sa se simta mm a[!tolli at i de acesteins ti tu ti i. Astfel, ei doresc ca si In scoli s a sevorbeasca mai mult despre comnnitatilede imigranti din tara; ca sarbatorile lor religioase sau imbracamintea lor traditionalasa f ie luate in. considerare la locur ile lor de munca; ca inst itut ii le oficiale sa asigureingrijire medicala ~iasistenta socials ' irrtr-un fel care sa ! : i n a seama de cer intele lorculturale etc. Depar te de a impiedica integrarea, aceste polit ici Q favorizeaza.

Aceasta indica faptul catemerile in ce priveste impactnl multiculturalismuluiasupra integrari i au fast exagerate . Spunind asta , nu trebuie sa. s e inte leaga cevagresi t. Dupa pare rea mea este rezonabil ca statele libera le sa . con tinue sa le cearaimigranti lor 'invata rea l imbii dcminante ca 0 condit ie a aco rdarii cetatenie i si,de asemenea sa Invete cite ceva despre istoriasi institutiile politice ale noii lorsocietati, Inmod similar , este recomandabil ca statele l iberal-democrat ice sa.con-tinue sa pre tinda inva tarea In scoala a acestor Iucruri de copii i i rnigrantilor .

De fapt, foarte putini imigranti din democrat ii le occidentale se opun acestorcerinte. Cind imigranti i eel mul ti cultural ism, nu resping ideea c a e i si copiii lorau responsabilitatea de a invata despre societatea dominanta ~i ca societateadominants este inte resata sa Ie insufle copiilor lor cunostintele de care au nevoieca cetateni ai 11n:o.1tat democratic ..In acest sens, multicultural ismul nu este considerat ca r ival sau ca subs ti tn t alcetateniei. Multiculturalisntul este mai degraba.un auxiliar a1cetateniei. El reprezintao recunoastere a faptului ca futegrareicClroilorcefaleni este 0 strada cu doua sensuri.Intocmm cum cetatenilor imigrant i li se cere s a ia un angaj'ament fata de nouasocietate, sa invete Iimba ~isa aiba cunostinte minime despre istor ia s i inst itut ii le ei,tot asa socie ta tea dominant s t rebuie sa -si exp rime angajamentu l fata de cetateniiimigranti i sa-~j adapteze institutiile pentru a se acomoda eu identitateasi traditiilelor . Inlocmai cum cetatenilor imigranti l i se cere s a considere tara care.iiprimestedrept nona lor pat rie tot asa tara care IIp rimestetrebuie sa-i faca s a se simta acasa.

'I rebuie sa subliniez din nou ca discut t ipul de mult iculturalism care este urmatde ceUitenii imigranti , Acesta este fearte difer it de t ipul de "multicultural ism" careeste o ferit me tec ilor, ca de pi lda polit ici le mu lti cul tural iste pe care le -a adoptatGermania fata de lucratorii sezonieri wei, pe care Ie voi di scuta mai jos.

Dupa parerea mea, cele mai multe lucruri care se fae sub deviza politiciirnulticulturaliste inCanada si Australia, nu doar la nivel federal, dar si la nivel

L J 2 113

-----RELAl'/lLE ETNICEI1EORlA POLITIcAOCClDENTALA-----

I .

provincial si municipal, in scoli si fume particulare, pot fi justificate capromoveaza conditi i corecte de integrare. I

S-ar putea ca unii sa nu fie de acord ince priveste eorecti tudinea unoradintre aceste pol iti ci . Condit ii le corec titudini i nu sint into tdeauna evidente , maiales cind vorbim de oameni care au ales sa vinji intr-o alta lara. Nici in acest cazpolitologii occidentali nu au elaborat.o teorie pe deplin satisfacatoare a unorcondi tii corec te de integra re. Dar tocmai aceasta este intrebarea relevanta la caretrebuie sa ne referim. Problema nu este dad imigrantii ne-au dat sau nu unmotiv conyingatOJ pentru a ne abate de la norma neutralitatii etnoculturale, cimai degraba, cum ne putem asigura ca sint corecte politici1e ce i~ipropun sa- idetermine pe imigranti sa. se integreze?

(c) Grupurile etnoreligioase izolationiste. Intimp ce majoritatea irnigrantilordoresc sa se implice III socie ta tea dominanta, exista une le comnnitati mai mic i deimigranti care se izoleaza de buna voie de aceas ta ~ievita orice par ticipare la viatacivica si politica a societatii, Dupa cum am ararat mai devreme, optiunea uneimarginalizar i vo1untare poate prezenta interes doar pentru secte1e etnorel igioase acarer teologie impune evitarea oricanri contact cu lumea modema, cade pilda huteritii,comunitatea Amish . s i evreii hasidici, c a re t o ti au emigra t pentm a s capa de persecut i i lepe care ~iIe-au atras dator ita convinger ilor lor rel igioase. Pe acest ia nu Iipreocupamargina lizarea in socie tatea dominanta sau in via ta pol iti ca , deoarece ei concepaceste institutii "lU111e~ti"ca fiind compte, incercind sa-si' pastreze acelasi mod deviata traditional pe care ilaveau ~iin tara lor de origine,

Pent ru a putea evi ta contactul en lumea mcderna si pent ru a-si pastra moduItradit iona l de viata, aceste grupuri trebuie scut ite de numeroase legi. De pilda,ele cer scutirea de la serviciul militar san de Ia activarea intr-un juriu, peeonsiderentul ca aceste Iucruri le-ar implica inconducerea treburi lor lumesti . Eiau rnai cern! si scutirea de legile care prevad educatia obligatorie, pentru a se.asigu ra ca copi ii lor nu VO! fi expus i inf luentelor corupatoare (de exemplu, ei cerdreptul de a-si putea scoate copiii de la coala inaintea virstei legale de 1'6 ani,iar acestia sa fie scutiti de acele parti din programa scolara care liinvala desprestilul de.viata al Iumii moderne).

Raspunsul acestor grupuri fata de construct ia nationala a majori tati i este foartedife rit , au t fa ta de eel al minorrta tilor nationale ci t ~ i f ata de ee l al grupurilor deimigranti, In definitiv, constructia nationala nrmareste integrarea cetatenilor lntr-ocnltura societala moderna, cu.institutiile ei acadernice , economice ipolitice comnne,adica tocmai ceea ce sectele etnorel igicase se s traduiesc s~ evite . in plus, t ipur ile delegi de care aceste .grupuri urmaresc sa. f ie scutite sint tocmai acelea care tin deesenta constructiei nationale modeme (de exemplu, educatia publica).

Cum ar trebui sa. raspunda statele I iberal-democrat ice unor asemenea cerer ide seutire de la const ructi a na tionala a rnajorit ati i? Poate inmod surprinzator,

,L,

I


12/28

__--------WLL KYMLCKA---------multe din t fu"i le democrat ice occidentale au fost de-a Lungul istor iei lor destul deintelegatoare fata de aceste cerer i. Acest lucru este surpr inzator cu aut mai mult cuci t, dupa cum am arrrintit , aceste grupuri nu au nici un fel de loial ita te fa ta de sta t.Mai mult , ele au adesea 0organizare interna neliberala. Ei impiedi?a orice Inceicarea membrilor comnni tat ii de a contesta practi cile tradi tiona le sau autorita til e lorrel igioase (si mtr-adevar incearca adesea sa-i impiedice pe copii sa dobindeasca 'orice capacitate de gindire critics) ilepot impune femeilor sa-si dedice viata exclusivgospodariei . Nu sint cetateni responsabil i, in sensul ca nu sint interesati in tratareaproblemelor din societatea generala (de exemplu, nu sint interesati in rezolvareaproblemei saraciei din erase, a poluarii, a abuzului de droguri).

Jeff Spinner spune ca aceste grupuri doresc sa f ie "eet ii teni par tial i" , deoarecerenunta debunavoie a11tla drepturile cit ~ila responsabilitatile ce decurg din cetateniademocrati ca. 9 . Ei nu-si exercit a dreptull a vot si nic i eel de a det ine funct ii ofi ciale(si dreptul de a beneficia de asistenta sociala), si prin acest Iucru ei incearca deasemenea sa evite responsabili tatea lor civica de a se interesa de problemele tar ii .Asadar, spre deosebire de majorita tea minorita tilor nationale si a grupurilor deimigranti, aceste secte etnoreligioase resping principiile loialitatii fata de stat, aleI ibertat ilor intr -un stat l iberal s i a1 responsabilitatii civice.

De ce au fost totusi acceptate cereri le acestor grupuri? Unul din motive , eelputin in ce priveste America de Nord, este acela ca ele s-au stabilit aici intr-unmoment in care atit Statele Unite cit si Canada cautan cu disperare imigranticare sapopuleze coasta de Vest; pentru a cumula grupuri mari de .imigranti carese pricepeau la agricultura, guvernele de atunc i a le acestor state au fest dispusela concesii. Nueste sigur ca democratiile l iberale de azi ar fi la fel de dispuse safaca aceleasi concesi i sectelor etnerel igioase care s-ar s tabili acum.

Si intr-adevar, nu este sigur ca acordarea unor asemenea concesii ar firecomandabila din perspectiva principiilor liberal-democratice. in definitiv, acestegrupuri ingradesc piua ~iIibertatea propriilor membri, evitind obligatiile civice fatade restul socie tat ii. Din acest motiv, s-au facut mai multe incercari de-a lungulanilor de a nu mai acorda aceste scutiri, si de a forta aceste grupuri sa-si indeplineascaindatori rile civice (se rviciul mi lit ar si datoria de a face parte diutr-un juriu), ~i dea-i determina pe copii sa urmeze invatanuntul obligator iu pe intreaga sa durata, cuprograma scolara standard, pentru a inviita sa fie cetateni democratici.competenti,capabili s a par ticipe 1aviata lumii din afara comunitat ii lor .

Cu toate acestea, cele mai multe s tate democrat ice tolereaza in general acestegrupuri, ati ta t imp c it nu aduc vreo vatamare flagranta celor din cadml grupului(de exemplu, abuzarea sexnala a copii lor) , ati ta t imp cit .nu incearca sa-~i impunaconceptiile asupra celor din afara si cit membrii au dreptul de a parasi grupul.Aceas ta toleranta este jnst if icata de obicei f ie pe motivul (discutabil) al libertatiireligioase, fie pe motivul cii acestor comunitati lis-au facut anumite promisiuni

11 4 115

-----RELATIll..E ETNICETEORAOLTlcACCIDENTALA-----

de toleranta cind s-au stabilit in tara - promisiuni istorice care nu au fostfacute altar imigranti": J

Aceste prime trei tipuri de grupuri - minoritatile nationale, imigrantii sisectele etnoreligioase - au fast fiecare tinte ale programelor de constructienationala ale majori tat ii. Oda ta ce state le liberale s-au anga jat illproiectele lorde raspindire a unei culturi societale comune pe intreg teritoriul statului si auintilnit aceste t ipuri de grupuri , ele au urmarit sa le dete rmine s a se integreze.

Ult imele dona tipur i de comunitati pe care levoi discuta - anurne, "meteci~" : ; ; igrupuril e d~ casta rasiala, cum sint afro-americanii - sint foarte di ferit e. Nu doarG ii nu s-au facut presiuni ca ele sa seintegreze in cultura major itat ii , dar integrareale-a fost de fapt interzisa, in t imp ce primele trei tipuri de grupuri au fost forta te sase integreze, chiar daca vroiau sa ramina aparte , aceste dona grupuri din urrna aufost t innte separat in mod fortat , desi ele vroiau sa se integreze . Aceasta istori e aexcluderii continua sa cauzeze multe dificultati democrafiilor occidentale.

(d) Metecii. In t imp ce grupuri le . izolat ioniste, precum comunitatea Amish,renunta voluntar la cetatenie, exista unii imigranti carora nu lise da niciodataoportunitatea de a deveni.cetateni, fie pentru ca au intrat in tara ilegal (nord-africaniiin I talia) , f ie ca au intrat ca s tndenti sau ca "muncitor i sezonieri" insa s i-an depasi ttermenul de sedere acordat ini tial prin viza ( turcii din Gormania). La venirea lor lntara; acesti oameni nu aufost considerati caviitori cetateni sau nici macar ca rezidentipe te rmen lung. si intr-adevar, daca arfi fost privit i astfe l, nu ar mai fifost lasat i saintre in tara de la bun inceput , Cu toa te acestea siin ciuda legilor oficiale, ei s -austabilit mai mult sau mai putin permanent. in principiu , : ;; iintr-o anume masura sipractic, multi dintre eitraiesc sub amenintarea deportarii incazul incare sint depistatide antor itat i sau daca sint condamnati pentru 0 infraetiune. Dar cu toate acestea, Inanumite t a r i ei formeaza comunitati largi, l~i gasesc un loc de munca, legal sauilegal, si sepot casatori si forma 0 farnilie. Acest lucru este valabil, depilda, ' in cazul.mexicauilor dinCalifornia, al turcilor din Germania, al nord-africanilor din Italiasau Spania. Imprumntind un termen din Grecia antica, Michael Welzer, numesteaceste comunitat; - "meteci" - adica rezidenti pe termen lung, care sint totusiexclusi din pOliS21Deoarece "metecii" inumpiua obstacole enonne -legale, politice,economice, sociale, psihologice-in calea.integrari i, ei t ind sa- :; ;iduca existenta lamarginea societati i dorninante. .

In general vorbind, cea mai elementara cerere a "metecilor" este aceea dereglementare a s tatutului lor ca rezidenti permanenti ~ide a avea acces la acor-darea cetateniei . Prac tic , e i vor sa poata urma calea imigrant ilor spre integrarein societatea dominanta, chiar daca initial ei nu au fos t primiti in tara ca imigranti .

Cum ar trebui sa raspunda democratiile liberale acestei cereri de acces lacetatenie? De-a lungul istor iei, democrati ile occidentale au raspuns acestor cerer iin moduri diferite. Unele tari - mai ales tarile traditionale de imigratie - au

\


13/28

__---------WlL KYMLCKA---------acceptat aceste cereri vrind-nevrind. Lucratorilor sezonieri care depasesc perioadalegala de sedere lise acorda adesea rez identa permanenta, iar pent ru imigranti iilegal i se acorda amnist ii periodice, astfe l incit , cu t impul, ei devin prin statutullor legal 9iopor tunirati le sociale s imilar i eu imigral lt ll

Unele tari insa - Inmod special acelea care nu se consideratari de imigrat ie_ soan opus acestor cereri. Nu nnmai c a ele nu i-au admis pe acesti indivizi caInug ranti , ele nu admit nici un imigrant , dar probabil ca nn si-aupus Ia punc t niciun fel de proces san infrastructura pentru integrarea imigranti lor, 111plus, mult i dinacest i "meteci" f ie au incalcat legea patrunzind ill tara (imigranti ilegali), fie si-anincalcat promisiunea de a se intoarce in tara de origine (lucratorii sezonieri), siastfel sint priviti ca nedemni pentru a primi cetatenia. Pe deasupra, tarile rara traditioinacceptarea noilor venit i s int adesea mai xenofobe s imclina saIiconsidere pe totist raini i -drept potent iale amenintari ale sigurantei soc ia le, sau lisuspecteaza deneloial itate san, pur ~ s implu s i irevocabil, iiconsidera "alogeni" . In aceste tan,.printre care cele mai eunoscute sim Germania, Austria siElvetia, politica oficiala nueste aceea de a incerca sa-i integreze pe "meted" 1 ]) comunitatea national a , ci de a-Iface sa paraseasca tara, fie prin expulzare, fie prin intoarcere voluntara ..

Aceasta pclitica 0 putem vedea reflectata inconceptia despre "multicultu-rali sm' , adoptata pentru imigrant ii ca rora Iise re fuza accesul la cetatenie .,', 0conceptie foarte diferita de aceea din tfuile de imigratie cum 'sint Canada sauAust rali a. In Germania , de pilda, guvernul uu le -a permis cop iilor turc i accesulin sco lil e germane, infi intind in schimb scol i separa te pent ru turc i, unde se predaadesea inlimba turca , de cat re profesori adusi din Turcia, cu a p rograms bazarape pr eg a tir ea copiior pentru viata din Turcia. Acesta a fost numit"l llul ticultural ism", dar spre deosebire de rnult icul turalismul din Canada sauAustralia, el nu a fos t privi t ca.un mod deimbc gatire san suplimentarea cetatenieigermane. Mai degraba, a fost adoptat tocmai pentru ca acesti copii nu erauconsiderati cetateui germani. Era de fapt un fel de a spune ca locul acestor copiinu este aici si ca adevarata lor "patrie" este Turcia. Era < 1 ' cale de reafirmare afaptului ca s int s traini , si nu cetateni, Multicultural ismul fara acordarea cetatenieieste aproape tntotdeauna 0 reteta pentru excludere ~irat ionalizarea ei.Pe scurt, se spera ca daca se refuza "metecilor" oetatenia, asa incit sa lUiaiba deci t un statu t legalprecar in ta ra, si daca lise repetatot t impul.ca adevaratalor patrie este tara de origine si canu sint doriti ca membrii ai societatii, ei vorpleca in cele din urma pin tara.

Dar se recunoaste tot mai mult ca acest mod de abordare a "metecilor" nueste viabil ~ica este fundamenta tpe grese li ali t morale cit si prac tice. Din punc tde vedere practic, a devenit clar aeum ea "metecii" care au locuit mai multi aniintr-o tara doresc din ce ince mai put in sa se ill toa rdi acasa, chiar daca 81atutu1lor legal este precaL. Acest lucm este valabi l mai a les pentru "meteci i" ca re s-au

116

-----RELATlILE ETNICEITEORIAOLrrICACCIDENTALA-----

casatorit si au copi i i ll t ara de adopt ie. Din acel moment, "pa tria" lor devine nouatara incare au emigrat , si nn tara lor de origine. Simtr-adevar, s-ar putea ca aceastasa fie singura patri e pe care cop iii ~inepotii "metecilor" 0 cunosc. Odata ce s-austabilit, au intemeiat 0 familie si au inceput sa-si creasca copiii, nimic in afaraexpulzarii nu i-ar mai putea detennina sa se intoarca inlara de bastina.

Asadar, 0 politica bazata pe reintoarcerea voluntara este pursi simplunerealista. Maimull, ea pune in per icol societatea dominants, deoareee rezultatuleel mai probabil al unei asemenea politici este crearea unei clase de jos aflate lamarginea socie tat ii , pe rmanent l ipsit a de dreptu ri, al ienata si defini ta rasial .."Metecii" s i-ar putea dezvolta 0 subcultura rivala, in care pilla si ideea de a-sicauta succesul in in st itut ii le dominante ar fi privita eu suspiciune. Consecintelepredict ibile cuprind un amestec de alienare polit ica, criminali tate ~ifundamen-tal ism rel igios in rindul imigrant ilor, mai ales la cea d~-a doua genera ti e, ducindmai departe la cresterea tensiunii rasiale si chiar la violenta, in int reaga soc ietate .

Pentru a se evita acest lucru, exista 0 tendinta crescinda In democrat ii leoccidentale, chiar si in tarile care nu primesc imigranti, legata de adoptareaunor programe de amnistiere a imigrantilor ilegali si de aoordare a cetatenieipentru Iucratori i sezonier i .


14/28

-----------WlL KYMLlCKA-----------Ar putea parea naiv sa eredem ca simpla acordare a dreptului 1a cetatenie

pentru meteci va impiedica pericolnl formarii unei clase de jos definite rasial.Unii cred ca imigrantii saraci din Africa de Nord ar forma 0 astfel de clasa intarile vest -europene, chiar daca ei ar fiprimiti In tara eu dreptul de a senaturaliza.Unii cred ca diferentele culturale sintprea maripentru ca asemenea.imigrantisase integreze, indiferent care ar fi polit ica oficiala privitoare Ia imigratie.

Insi'! faptele nn sintin oonsens en aceasta eonceptie. Studiile arata ca.oriunde~i orieind imigrantii an fost primiti ca viitori cetiiteni, diferentele eulturale TIllau impiedicat integrarea lor. Daca prrvim Ia experienta polonezilor din Franta, anigerienilor din Anglia, a iranienilor din Canada, a chinezilor din Statele Unitesau a vietnamezilor din Australia, integrarea s-a produs in ciuda diferentelorculturale enorme. Integrarea s-a produs indiferent daca ei emu catolici, protestanti ,evrei, hindusi, ~iiti,budisti sau musulmani; indiferent dad .. au venit in numarmare sau mic.undiferent dad au venit din tari democratice dictaturimilitare,tari comuniste san teocratii ; indiferent daca avean studii inalte san erau analfabeti;:;;iasa mai departe. Ritmul integrarii a fost fireste altul pentru comnnitati diferitedin tari diferite, lusa acelasi model esential de integrate sociala, economica ~ipolitics s-a aplicat in mod repetat, Atita tirnp cit li s-a dat acestor imigrant idreptul de a deveni cetateni, e i au inceput , far .a exceptie, sa se integreze.

Di:ferite studii au ararat cil.:actorul cheie care determina integrarea grnpurilorde imigranti in diferite tari, nu 11 reprezinta diferentele cul turale dint re tara deorigine si tara care Iiprimeste , ~cimai curind poli ticile tarii care Ii prime~tf: ._Integra.rea sau exoluderea imigrantilor nu sint determinate de diferentele culturalesan de nivelul di ferit de educat ie , ci de poli tiea sta tulu i in privin ta stabil rti iintara si a acordarii cetateniei" .

Iar acest Iucru nu trebuie sa ne surprinda . . In definit iv; cetatenii imigrant idifera imens de imigrantii.ilegali inasteptarile, incurajarea si sansele lor prrvindintegrarea .. In plus, msa la reI de important, este si faptul ca asteptarile siiucurajarile societat ii gazda difera foarte nrult inee priveste aceste grnpuri,

Un imigrant legal cu dreptul de a se natnraliza este considerat un viitorcetatean. Int r-adevar, procesul de selectare a unor asemenea imigranti este priv ittocmai ca un prcces de selectare a unor viiteri cetatenr. Prin urmare, societateagazda reprezin ta un pi lon important in integrarea acestor imigranti ~ seasteaptaca ei sa se stabileasca permanent, sa se naturalizeze si s a voteze, sa aiba copiicare VGT fi la r1110ul lor eeta teni incontestabil i. Subvent ionarea integrariiimigranploI este plill urmare 0 investitie prevazlitoare dinpartea societalii gazda,care se reflecta. III lucruri precnm cursurile de limba, acordarea cetateniei ~iprogranlele de formare profesionala care sint de obieci ofeIlte imigranlilor Inmod gratnit sau pe baza lllor snbventii pllternice~ fillall tarea organizatii lor etnieecate ajutii. la stabilirea imigranp.lOI (ea,zare, locUli de mnncii, tmtatiye ell

118

-----RELATJlLE ETNICEFTEO/UApOUTIcA OCCIDENTALA-----guvernul); la fel este ~i insis tenta ca copi ii imigrant ilor sa.frecventeze scoala siatentia sporita acordata progresarii lor 'in sistemul de invatamlnt. Investind inacesti imigranti, guvernul doreste apoi sa fie recompensat pentru investitia sa,prin mcurajarea imigrantilor s a se stabi leasca permanent i s a se naturalizeze.Aceasta se reflecta nu doar in campani i explici te de incurajare a naturalizarii ,dar .si in diferite alte politici guvernamentale, ca de pilda Iegislatia impotrivadiscriminarii ~iprogramele de actiune afirmativa,

Spre deosebire de aeest eaz , incurajarile soeietat ii gazda pentru irnigrantiiilegali sint mal mici sau inexistente. Dimpotriva, scopul oficial al guvernuluieste de a-i depista ~i a-i deporta ci t mai repede posibil. EI sau ea poate scapanedepistatia) multi ani de zile, insa doar prin evitarea toemai a programelorfinantate de guvem si create pentru a-i ajuta pe imigranti sa se integreze. Intr-adevar, imgrant ii ilegali nu prea vor sa-~i inscrie copi i la scoala san sa se implieeactiv in problemele scol ii, de team a ca.astfel ar putea fi identificati ca imigrantiilegali, Mai mult, departe de a fi protejati impotriva discriminarii in gasireaunui lac de munca, lor Ie este interzis prin lege sa se angajeze ~inu au dreptullegal de a se plinge daca sint supusi discriminarii in gasirea unei locuinte, Pescurt, imigrantii i legal i nu pot profita de avantajele programelor ~i inst ituti ilorcare i-ar putea ajuta s a se .integreze,

Unii critici postmoderni ai democratiei liberale au tendinta de a descrieprogramele guvernamentale care au ca scopintegrarea imigrantilor ea "opresive"devreme ce ele incearca sa snprime diferentele innumele unei identitati nationalscomune. Dar .sitnatia metecilor arata, cred eu, ca d.e fapt excluderea de 1a astfelde pro grame de constructie naticnala este cu adevarat opresiva, Metecii sint scutitide presiunea majoritatii de a se integra, dar acest lUCIU nu poate fi consideratmotiv de satisfactie, din punct de vedere democratic-liberal.

Accesul Ia cetatenie afecteaza de asemenea si interesul imigrantilor de a. investi insocie tatea gazda, Imigrant ii legali , care au dreptul Ia mnnca, la sederepermanenta sila naturalizare au un, interes mult mai mare de a face-efortu1 necesarintegrarii , decit i ruigranti i ilegal i care t raiesc sub amenintarea cont inua. de a fideportati. ES1E nrult mai probabil ca III imigrant legal sa investeascatimp ~i/ bani pentru a lnvata bine limbatarii cind soseste , sa. i~iformeze deprinderileprofesionalecerute In noua societa te , sa l~i in temeieze san reuneasca fami lia ~i ,ingeneral, sa i~i intemeieze un camin si sa se implice in eomunitatea Iocala.Acestet ipuri de investi tii implies adesea costuri economice pe tennen scurt, darprofitul este unul pe termen lung, prin sansele mai bline pe care Ie au imigrantiilegal i ~i eopi ii lor . ;Acest t ip de investit ie nu ilvor face dedt acei oameni care auinvrelll fel siguranta cil ..ei : ; ; i descendentii lor vor loeui ill lara pe termen ll llg .

Integrarea nu este 0 chestiune care depinde numai de decfziile imigrantilor: ;;iale guvemului Ea este influenta ta de asell lenea~i de at itudini le :; ;1reaeti lle

119

~~---REl..4:rm. ETNICEF


15/28

_~~~-------WLL KYMLlcKA--~------

pubJieului "in general Se constata ~iaid 0 prapastie intre felul cum sint privi tinnigrantii legali si cei ilegali , Multi cetateni nu iipot suferi pe imigrantii i legali , inparte pentni eaiivad nerespectind Iegea, ~ill)parte, deoarece se considera ca.ei sebag~. i n fata - adica, ocupa niste spatii care puteaufi aeordate unor imigranti saurefugiati mai ,;vrednid". Aceasta ostil itate este alimentatasi intarita adesea de catregnvern, care Iiprezinta pe imigranti i i legali ca pe 0 amenintare la adresatarii,

Ostil itatea guvemelor fat:a.de imigratia Ilegala este adesea fpocrita, deoarecemulte guveme stiu ea eeonomialor are nevoie de un numar mare deimigranti i legali ,siastfeI inchid ochii i ll fata problemei. far cetarenii care critica fatis imigratia ilegalasint mai mnl t decit bucurosi sa profite de mincarea san servic iile mai ieftine pe careIe fac posibile ' irnigranti i i legali . Dar fie ca. sint san nu ipocrite, aceste at itudiniafecteaza.in mod sigur integrarea imigrantilor, In!lirile unde imigrantii sint selectatica viitori ce tateni , guvernnl apara in mod activ nevoia de imigrare si incuraieazapublicul sa-i vada pe imigranti ea pe viitori oetateni. Unii oetateni ti vor pastradesigur prejndecat ile impotnva acestor imigrant i i legal i, dar retori.ca oficialaincuraieaza oameni i sa-i considere peimigranti ca 0 parte favorahila a dezvoltariinationale, Intari1e in care se ignora imigrat ia ilegala , dimpotriva , guvernele i~iincurajeaza cetatenii sa.-ipriveasca pe imigrantii.ilegali ca pe 0amenintare, in loc sasustina necesitatea imigrarii 9 i cea a drepturilor imigrantilor. '

Pe scurt, imigrant ii legal i cu .dreptnl de a se natural iza au sansa si sustinereade a se integra, iar aoeasta speranta este incurajata de guvem, care apara inmodactiv imigrarea ca tin ind deinteresul national . Imigrant ii ilegali au maiputine311Se~isustinere de a se integra, ei sint stigmatizati de catre guvern, care Iiidentifica in mod aotiv oa 0 amenintare la adresa natiunii.

Asadar, faptul cil. imigrantii au san nu dreptul de a deveni eetateni nu este 0chestiune lipsita de importanta. Ea are consecinte enorme, atit pentru.imigranti,cit si pentru societate in ansarnblu. Iar 0 democratic l iberala trebuie , a ti t dinmot ive de justete, cit ~ide interes proprin, sa acorde tnturor imigranti lor dreptu lde a deveni cetateni.

(e)Afro-americanii ..(Iul tima comunita te despre care s-a discntat poate multin Iiteranrra de specialitate americana mal recenta este oea a negrilor (san 'a"afro-amercianilor") , care sint descendentia i sclavi lor africani adusi in Sta teleUnite in seoolele optsprezece si nouasprezece. In sclavie, negrii nu erau cosideraticetateni, ~inici maear "persoane", ci pur ~isimpln un bun al proprietarultri desclav i, pe ling a im0bi le,~i animale. De~i sdavia a fost abQIita inanii 1860, iarnegrilor Ie-a fost acordata cetatenia, ei an fost in eontinuare SUpuSi legilorsegregationiste care 1e cerea.u frecventarea unoI ~eDli separate, serviciul militar111nnitati separate, elliatmia in vag0311e de tren separate etc. , aeeasta chiar pina111a:nii '50 ~i '60, In timp ee asemenea legi discriminatorii au fast abolite, existadnvet i in sensu! ea negrll riimin supu/li nnei discriminari neofieiale atotprezente,

120

cind ii cantil un loc de munca sau 0 locuinta, Sica ramin in mod disproportionatconcentrati in clasa de jos Si imprejurimi paupere.

Afro-americanii an 0 relat ie unica cu constructia nat ionala americana. Ca ~imeteci i, ei anfost de-a lnngul is torie i exclusi de Ia condit ia de membri a i natiunii .Dar spre deosebi re de meteci , justif icareapentru acest lucru nu era aceea I!:aar fifast cetateni ai unei aite natiuni, la care ar trebui sa se intoarca. Negrii dinAfrica nu pot fi considerati "striilir i" san "alogeni" de vreme ce prezenta lor inSta te le Unite este la fel de veche ca si a albi lor , si nn au-nioi-o cetatenie straina,In schimb, ei au fast efectiv deznationalizati-c-Ii s-a negat apartenenta la natiuneaamericana, insa nu au fost priviti nici ca laclnd parte dintr-o alta. natiune,

Afro-americanii se deosebesc de alte comunitati etnoculturale occidentale.Ei nu fac parte din categoria imigrantilor voluntari, nu doar pentu ca a u fostadusi inAmerica lara voia lor ca sclavi, ci si pentru ca au fost impiedicati (maldegraba dectt incurajati) de la integrarea ininstitutiile culturii majoritare (deexemplu, prin segregate rasiala; prin legile impotriva casatoriilor rnixte ~iimpotriva alfabetizarii) . Ei nu intra nici In categor ia mineritatilor natienale devreme oe ei nu au 0 patrie in America san 0 limba istorica corunna. Ei provindintr-o varietate de culturi africane, cu limbi diferite, ~inu s-a incercat niciodatamentinerea la un loc a tnturor celor de aceeasi provenienta etnica. Dimpotriva, \

~~ ... . ~ Ioarnenii care apartineauaceleiasi culturi (chiar din aceeasi familie) au fost inmod constant despartiti in America. Mai mult, Inainte de emancipare, le erainterzis prin lege saincerce sa i~ire-creeze propria structura culturala (de exemplu,toate formele deintrunire a negrilor, cuexceptia bisericilor, erau ilegale). Situatiaafro-americanilor este asadar una unica,In lumina acestor circumstante complexe iistorii tragice, revendicarile afro-americanilor au fast complexe, unice idiferite in timp. Miscarea pentru drepurilecivile din Statele Unite din anii '50 si '60 a fost considerata de multi dintresustinatori ca suf icienta pentrn ca negrii sa poata urma mcdelul.de integrare alimigrantilor, prin mai r iguroasa impunere a legilor impctriva discriminarii,Totusi, acei afro-arnericani care eran sceptici in priv inta posibili ta tii de a urmamodelul de integrare a1 imigrantilor, au nrmat calea opusa de a redefini negrii~ca"natinne" si de a promova un fel de nationalism al negrilor. 0 buna parte aistorie i recente a mobil izarii poli tice a afro-americanilor poate fi privita ca 0lupta intre aceste dona proiecte rivale.

Nici unnl dintre ele nu este insa realist. Mo~tenirea de secole a sclaviei ~isegregatiei a creat obstacole in calea integriiI ii, pe .care imigrant ii pur ~i simpInnn Ie au de InfIlll ltat. Prin mmare, in

kymlicka relatii etnice si teoria politica occidental a

Documents