LUCY WALKER

Sânge irlandez

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

ELENA MITU

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

Familia Montgomery, aliniat` pe chei, privea cu ner`bdarespre puntea vasului. O c`utau pe Gerry. Expresiile de pe figurilelor se schimbar` treptat din ner`bdare \n nelini[te. Unde eraGerry? Nu se potrivea deloc cu firea ei s` stea ascuns` \n mareade pasageri. Din toat` familia, era poate singura care s-ar fi ag`]atde catarg de ner`bdare s`-i vad` pe ceilal]i.

Gerry nu era cu noi, iar eu [i Sam nu puteam s` strig`m\ntreaga poveste peste capetele c`l`torilor, spre cei carea[teptau.

Sam nici nu era, de altfel, genul care strig`.

***

Sam [i cu mine ne-am c`s`torit \ntr-o diminea]` deseptembrie, cu doi ani \n urm`. |n partea noastr` de lume,septembrie e una dintre lunile de prim`var`.

Recep]ia am dat-o acas` la sora mea Vicky, care are mai mul]ibani decât restul familiei [i mai mult bun-gust, atât \n privin]a

giannijollys

decora]iilor, cât [i a mânc`rii. Acestea erau importante pentrufamilia Montgomery. Mama purta o rochie de m`tase aurie, cu omic` jachet` care se asorta, iar peste ani, multe dintre femeilefamiliei au f`cut cu rândul, purtând minunata rochie la vreoocazie deosebit`.

Dup` petrecere, am mers acas`, la num`rul 45, ca s`-mi iauvalizele. Casa era goal`, pentru c` toat` lumea era la Vicky. |miaduc aminte c` am ie[it pe teras`, tr`gând u[a dup` mine. |mispuneam: „Mul]umesc lui Dumnezeu c` s-a terminat aceast`via]` pentru mine.” Toat` agita]ia… zgomotul… Voiam s`-ispun lui Sam: „|]i mul]umesc pentru c` m-ai salvat”. Dar nuputeam s-o spun, pentru c`-mi era ru[ine c` aveam nevoie s` fiusalvat`.

Acestea se \ntâmplau sâmb`t`. Luni, Sam [i cu mine urma s`plec`m \n Anglia, unde primise o burs` la Universitatea dinLondra. Nu ne era team`, ne aveam unul pe cel`lalt.

Nu ne a[teptasem ca to]i membri familiei s` doreasc` s`plece… \n Anglia. Mama voia s` vin` cu noi [i s`-[i g`seasc` oslujb`, Vicky [i so]ul ei mergeau \n c`l`torii de câte ori aveauocazia. N-am [tiut despre Gerry pân` când am ajuns laFremantle, chiar \n ziua plec`rii. Mama, Vicky [i Denney nea[teptau la o cafenea, pentru ultimul ceai luat \mpreun`.

– Hai, mam`, spune-i, spuse Denney. |n ochii ei viole]i era osclipire triumf`toare.

Oare ce are de gând? m` \ntrebai.– Ce s`-mi spun`? |i ]ineam mâna lui Sam [i ne atingeam \n joac` pe sub mas`,

pân` când Mary protest`:– Pentru numele lui Dumnezeu…– Ce vre]i s`-mi spune]i? repetai, sperând s` nu aflu un nou

dezastru.

6 LUCY WALKER

– {i Gerry merge \n Anglia, spuse Mary.Nimic nu m` uimea la Gerry. Dac` unul dintre membrii

familiei ar fi declarat c` vrea s` plece \ntr-o c`l`torie pe lun`,s-ar fi str`duit s` abat` aten]ia asupra ei, declarând, de exemplu,c` vrea s` fac` \nconjurul lumii \ntr-un submarin.

– Cu ce? \ntrebai, referindu-m`, desigur, la bani.– Cu „Moreton Bay”… ca voi, spuse Denney, [tiind c` voi fi

indignat`.– Mam`! explodai. Nu merge! N-o s-o la[i…Mama p`rea \nfrânt` [i pu]in tragic`.– Nu pot s-o opresc, spuse ea cu triste]e. David i-a

\mprumutat banii. O sut` de lire!|i aruncai lui Vicky o privire acuzatoare:– David i-a \mprumutat o sut` de lire?Vicky cl`tin` din cap.– De ce nu? David crede c` Gerry e cea mai interesant` dintre

toate femeile familiei. Crede c-ar trebui s` aib` [ansa ei…– Nu credea c` ea o s`-[i ia bilet pe „Moreton Bay”, spuse

Mary cu o voce lini[tit`, \ncercând s` mai calmeze apele. Nici eanu voia s-o fac`. Cineva [i-a anulat rezervarea… nu mai pleac`alt` curs` spre Anglia decât peste [ase luni.

– Când [i-a luat bilet?– Azi-diminea]`.– Azi-diminea]`? Dumnezeule! Ce va purta? N-are cu ce s` se

\mbrace.– Dar sunt hainele tale, spuse Denney. Oricum, n-ar fi prima

oar`…– Mam`… [optii implorator.– Acum \l ai pe Sam, continu` Denney. De ce nu apelezi la el?Dar Sam zâmbea, ca [i cum totul ar fi fost o glum`.

SÂNGE IRLANDEZ 7

– Pe tine nu te deranjeaz`?– Nu foarte mult, spuse el. Nu cred nici c` pe tine te

deranjeaz` atât de mult… când te vei obi[nui cu ideea. Gerry eamuzant`…

Voiam s` fiu singur` cu el. Dac` mai vine \nc` un membru alfamiliei cu noi, nu va mai fi la fel. De ce trebuie s` strice oricelucru frumos?

– Ar fi trebuit s` fii mai ferm` cu ea, \i spusei mamei pe unton acuzator.

– N-am fost niciodat` prea ferm` cu nici una dintre voi,suspin` ea. Sunte]i cu toate voluntare [i \nc`p`]ânate… excep]iaeste, poate…

Voia s` spun` „Mary”, dar se opri la timp, amintindu-[i c` nui-ar fi f`cut acesteia un serviciu l`udând-o fa]` de restul familiei.

***

Gerry nu se apropie de noi când vaporul ajunse la chei. Poatec` a[tepta s` m` calmez.

Dup` ce ne rezervar` masa, coborâr`m \n cabin`, dând pesteGerry, care st`tea picior peste picior pe pat, cu o ]igar` \n mân`.Figura oval` nu ar`ta nimic din \nc`p`]ânarea ei, ci doarfrumuse]ea irlandez`. Sem`na foarte mult cu veri[oara noastr`Laura, iar gândul la ea \mi f`cu bine.

– Am luat o mas` pe rândul al doilea. Po]i s` vii s` stai cu noi,propusei.

– Mai degrab` \n cel`lalt cap`t al salonului, r`spunse ea cur`ceal`. Nu m` \ncânt` s` stau cu voi, mai ales c` sunte]i \n lunade miere.

– |n acest caz, de ce-ai mai venit? \ntrebai, a[ezându-m` lâng`ea [i aprinzându-mi o ]igar`.

8 LUCY WALKER

– Bun`, Gerry! spuse Sam cu vocea lui blând`, care ar`ta c`nu poart` pic` nim`nui. Oricum, [tiam c` ]inea un pic la ea.

– Bun`, Sam. Sper c` nu te deranjez prea tare…– Nu \nc`, zâmbi el. Nu se [tie niciodat` cu tine, Gerry.– Dar nimeni nu trebuie s` [tie c` suntem surori, exclam` ea.

La urma urmei, nici n-avem acela[i nume. Theodora e acumdoamna Sam Richardson! Cine va confunda acest nume cu acelailustru de Geraldine Rory Montgomery?

Fumam \n lini[te, iar Sam \ncepu s`-[i despacheteze bagajul.Scena era prea lini[tit` pentru Gerry.

– Richardson! continu` ea. Theodora Richardson! N-amcunoscut decât dou` persoane cu acest nume: unul era poli]ist,iar cel`lalt majordom.

O privii cu \ntreg dispre]ul de care eram \n stare. Nu cred c`Sam auzise.

A doua zi, r`ul de mare m` ]inu pe un scaun pe punte, undebriza marin` \mi atingea fa]a. Gerry veni [i ea pe punte, dar se]inu departe de mine, sprijinindu-se de marginea pun]ii [iadmirând albastrul adânc al m`rii.

O pasager` care venise pe punte ne privi pe rând, apoi i seadres` lui Gerry:

– Sunte]i cumva surori? Mi se pare c` sem`na]i.Ea se \ntoarse [i m` privi cu r`ceal`.– Numele meu este Montgomery. Geraldine Rory

Montgomery. Poate afla]i numele doamnei uitându-v` pe spatelescaunului ei.

Numai c` pentru mine nu mai conta decât r`ul de mare. Nu-mip`sa de nimic altceva, nici nu m-ar fi interesat dac` vaporul s-arfi r`sturnat [i ne-am fi \necat cu to]ii.

***

SÂNGE IRLANDEZ 9

Pepper Tree Bay, locul meu natal, e atât de izolat. N-a[ puteas` spun c` face parte din lume, e o lume \n felul lui. |n nordul [iestul lui se \ntind o mie de mile de de[ert. |n sud, e Antarcticul,iar \n vest, Oceanul Indian.

Plecând de acolo, plutind pe aceste valuri \nspumate, sprezone despre care doar citisem, mi se p`rea c` visez.

Asia! Europa! Erau lumi de vis la care nu puteam ajunge decâtcitind. Iar acum, eu, Sam…[i Gerry Montgomery, f`ceam cevaincredibil: ne \ndreptam spre aceste ]inuturi. L`sam \n urm` totce cunoscuser`m via]a \ntreag`…

Via]a pe vapor era lini[tit`, f`r` evenimente importante.De cealalt` parte a barului era domeniul unui alt grup. Erau

tinere nec`s`torite. Unele erau \n c`utare de b`rba]i, altele voiaudoar s` se simt` bine. Spre acest grup se \ndreptau \ntotdeaunaofi]erii de pe punte, \n uniformele lor imaculate [i acolo, \n maipu]in de dou`zeci [i patru de ore, preluase comanda Gerry.

Sam [i cu mine ne sim]eam izola]i. Nu eram preg`ti]i s` neasum`m statutul de c`s`tori]i; dar nu prezentam nici un interespentru cei nec`s`tori]i, care jucau eternul joc al seduc]iei.

De-abia a[teptam ziua de sâmb`t`. Urma s` \mplinim os`pt`mân` de când eram c`s`tori]i [i s` sc`p`m de jena de ar`spunde la \ntrebare: „… de patru zile”. Mi se p`rea c`, s` fiic`s`torit de dou` luni, era un adev`rat vis.

Gerry \[i ]inea cuvântul dat [i ne renega. Dac` observa cinevaasem`narea, r`spunsul ei era scurt:

– Ce ciudat! Cred c` are de-a face cu aerul din Pepper TreeBay.

Sau spunea zâmbind:– Poate c` suntem amândou` descendente ale aceleia[i

familii irlandeze care a emigrat.Uneori era mai dur`:

10 LUCY WALKER

– Cred c` facem parte din lungul [ir al condamna]ilor!Am primit cu sup`rare aceste cuvinte ale ei. Trebuia s` ie[im

\n lume ca s` descop`r c` ne credeau cu to]ii negri sau urma[i aiunor pu[c`ria[i deporta]i.

– Ce s` mai fac \n privin]a lui Gerry? \l \ntrebai pe Sam. Maidevreme sau mai târziu vor afla cu to]ii c` suntem surori [i se vor\ntreba ce fel de familie e aceasta.

– Nu vor putea s` spun` c` nu sunte]i pline de imagina]ie,spuse el cu un zâmbet. {i oricum, au aflat deja totul despreminun`]iile din Pepper Tree Bay.

Voia s`-mi atrag` aten]ia c` vorbesc prea mult despre ora[ulmeu.

– Dac-ar fi sora ta, ce-ai face? \l \ntrebai.– A[ l`sa-o \n pace. Nu e decât felul ei de a-]i spune c` [i pe

ea o deranjeaz` prezen]a noastr`.Fumai dou` ]ig`ri una dup` alta, gândindu-m` la toate

acestea. Era greu de crezut c` Gerry putea s` fie jenat` de ceva,dar Sam insista c` are dreptate. El avea aproape \ntotdeaunadreptate, iar eu n-aveam aproape niciodat`, a[a c` era cazul s`renun]. |ntre timp, Gerry \l prinsese \n mreje pe al treilea ofi]er.

B`rbatul era \nalt, cu p`r deschis la culoare, cu tr`s`turiferme [i vizibil preocupat de sora mea.

– Mi se pare c` al treilea ofi]er danseaz` cu Gerry mai multdecât cu altcineva, \i spusei lui Sam.

– Arat` atât de bine \mpreun`.– Dar n-au de unde s` [tie, pentru c` nu se privesc pe ei

\n[i[i.– Bine, \n acest caz, o s`-i \ntreb de ce o mai fac, vrei?– Sam, nu fi nesuferit!– Te rog, nu-]i mai face atâtea griji pentru Gerry. Nu te bag`

\n seam`, pentru ea nu exi[ti, deci n-ai nici o grij`.

SÂNGE IRLANDEZ 11

– Nu-mi f`ceam griji, doar m` \ntrebam.|ncepeam s` v`d motivele lui Gerry de a se preface c` nu m`

cunoa[te, pentru c` nu-mi puteam lua ochii de la ea. Dac`vedeam chelnerul c` se \ndreapt` spre masa la care st`tea, \mifrângeam gâtul \ncercând s` v`d dac` a[eza b`utura \n fa]a ei.

– Gerry, nu mai ai bani… n-ar trebui s` bei atât de mult.Oricum, n-ai decât dou`zeci de ani…

– |mi e sete, r`spunse ea calm`.St`tea pe patul lui Sam [i mâncam \mpreun`. Numai seara

târziu venea s` ne vad`.– Oricum, ad`ug` ea, nu sunt banii mei. Sunt ai celui de-al

treilea ofi]er.– Nu te \ndr`gosti de un ofi]er de pe o nav`, spusei. Orice

fat` face la fel [i e cu alta \n fiecare c`l`torie.– A[a crezi?Gerry ridic` ochii adânci, \ntuneca]i spre mine. Ceva \n

privirea ei m` nelini[ti.– Nu poate s` fie serioas` \n privin]a lui… morm`ii, dup` ce

ie[ise din cabin`.– Cred c` po]i s` \n]elegi dorin]a ei s` nu aib` o sor` mai

mare \n preajm`… zâmbi Sam.– Dar de ce ofi]erul nu face nimic toat` ziua?– Ba face, numai c` nu-l vezi atunci, ci doar când e la bar.Probabil c` Sam are dreptate, de[i e clar c` e de partea ei. M`

\ntinsei \n pat, \ncercând s` m` gândesc bine la aceast`problem`.

Dac` a[ fi Gerry, nu mi-ar pl`cea ca una dintre surorile melemai mari s` m` supravegheze tot timpul. |mi adusei aminte deVicky, care era „paznicul meu”. Ce amuzant… |ntotdeaunam-am sim]it superioar` ei, iar Gerry probabil c` se vede la fel…Poate c` a[a se simt toate surorile.

12 LUCY WALKER

– {tii ce are sora ta \n pahar, de fiecare dat` când chelnerul \lpune pe mas`? \ntreb` Sam.

– Dumnezeu [tie.R`spunsul meu era un amestec de nelini[te [i disperare.– Suc de fructe. E ceea ce comand` ofi]erul pentru ea.– Toat` dragostea mea ofi]erului, spusei cu u[urare. Poate s`

stea cu ea cât vrea de mult, dac` e atât de grijuliu.Cu toate c` m` str`duiam s` m` bucur de c`l`torie, eram \n

acela[i timp iritat`, pentru c` mama \mi trimisese urm`toareatelegram`:

„Ai grij` de Gerry. Mult` dragoste tuturor.”– La fel de bine m-ar fi rugat s` am grij` de un [arpe cu

clopo]ei, \i spusei lui Sam.Chiar a[a m` sim]eam. Seara trecut` fusese o petrecere \nainte de acostare. Gerry

venise \n cabina mea [i \ncepuse s` caute printre hainele mele.– N-ai nevoie de rochia albastr`, spusese ea. Albastru e o

momeal` pentru un b`rbat, iar tu l-ai prins deja pe al t`u.Era o rochie special` [i a[teptam o ocazie special` s-o port.– Nu pe aceea, spusesem, deja hot`rât` s`-i \mprumut una

dintre ]inutele mele, pe care n-o mai puteam purta apoi, dinmoment ce, oficial, nu eram rude.

Dar Gerry o luase deja de pe umera[ [i o ]inea \n fa]a ei.– Trebuie s-o probez aici. Nu pot fi v`zut` tot timpul ie[ind

din cabina voastr`.– N-o s-o probezi nic`ieri, r`spunsesem cu r`ceal`.Desigur c` nu m` ascultase [i, \nainte s` mai pot protesta, \[i

d`duse jos rochia alb` [i se \mbr`case \n cea albastr`, a mea. I sepotrivea perfect, a[a cum [tiam de altfel c` se va \ntâmpla. |[iaruncase pantofii din picioare, apoi se \nc`l]ase \n cei argintii, pecare \i p`stram pentru ocazii speciale.

SÂNGE IRLANDEZ 13

Era foarte frumoas`, iar \n figura ei tân`r` m` reg`seam.|ncepeam s` m` gândesc c`, pentru cei \ndr`gosti]i, dragosteanu e u[oar`, chiar dac` nou`, care privim din afar`, ni se pareceva amuzant.

A[a c` am cedat.– Dac` n-ar fi fost mama… nici un m-a[ fi gândit, \ncercasem

s`-mi maschez \nfrângerea. La petrecere, Gerry ar`tase minunat \n rochia albastr`. Mult

mai bine decât a[ fi ar`tat eu. Era \nalt` [i se leg`na pu]in cândp`[ea. Rochia o f`cea s` arate foarte gra]ioas` [i era pus`minunat \n valoare de uniforma alb`, imaculat` a ofi]erului.

Vaporul aluneca \n vraja apelor Oceanului Indian. Alte navetreceau pe lâng` noi, iar luminile lor p`reau un colier de diamantea[ezat pe cerul \ntunecat. Se auzea muzic`, râsete [i clinchet depahare. C`pitanul m` invitase la dans, iar Sam se a[ezase la pian.

Era una dintre acele nop]i pe care le a[tep]i o via]` \ntreag`.Mai apoi fusesem invita]i \n cabina comisarului de bord. – Cum \l cheam` pe al treilea ofi]er? \l \ntrebasem pe acesta.

Pân` atunci nu-mi venise ideea s` \ntreb.– Arbuthnot. Reggie Arbuthnot.|i aruncasem o privire lui Sam pe deasupra paharului. Voiam

s`-i dau de \n]eles c` acest nume nu va fi potrivit pentru oMontgomery. Uite ce se \ntâmplase cu Laura! Refuzasepretenden]ii unul dup` altul pentru c` nu-i pl`ceau ochii lui, saucum mânca, sau ce nume purta.

Sam zâmbise.– E un b`rbat cu mare succes la femei? continuasem eu.– Aceasta nu e o \ntrebare de pus pe mare, r`spunsese comisarul

de bord. Dar se pare c` pe aceasta a fermecat-o destul de tare.Nu puteam s` m` scuz pentru \ntrebarea pus`, pentru c` ar fi

trebuit s` recunosc rela]iile de rudenie dintre mine [i Gerry. Laun moment dat am surprins un zâmbet al c`pitanului [i m-am\ntrebat dac` nu cumva ghicise.

14 LUCY WALKER

Mai târziu am descoperit c` to]i c`pitanii de vase, mai alescând sunt vase mici, [tiu totul despre pasagerii lor. Cred c`fusese foarte amuzant pentru el s` vad` cum se purta micafamilie pe tot drumul de la Fremantle la Southampton.

|n acea sear` nu-mi dorisem decât ca Gerry s` nu se\ndr`gosteasc` de primul b`rbat diferit de cei pe care \icuno[tea, familie [i prieteni, diferit de b`rba]ii supli, ar[i desoare din Australia, sau de cei amuzan]i din Irlanda. Va \ntâlnidestui Reggie Arbuthnot de acum \ncolo. Nu voiam s` se\ndr`gosteasc` de un marinar de team` c` avea o iubit` la fiecarecurs`. Nu voiam s` sufere, eram cople[it` de grij` pentru ea. Darnumai pân` la sfâr[itul petrecerii.

Când aceasta luase sfâr[it, Gerry reu[ise s` fac` o arsur`imens` de ]igar` pe frumoasa mea rochie albastr`.

Scena care urmase nu poate fi \n nici un caz numit` civilizat`,iar Sam ie[ise pe punte, nemaivrând s` ne vad` pe nici una. A[ac` m` aruncasem pe pat, plângând cu foc. Nu din cauz` c` biatamea rochie era distrus`, ci pentru c` Sam m` l`sase singur`.

Eram sigur` c` via]a nu va mai fi la fel.Diminea]`, m-am gândit la Gerry ca la un [arpe cu clopo]ei.

{i nu glumeam.Leg`tura dintre Gerry [i al treilea ofi]er deveni \ncetul cu

\ncetul una serioas`. Te f`cea s` te gânde[ti fie c` nava o s`navigheze la nesfâr[it, fie c` rela]ia va continua pe uscat. Iubirilepe astfel de nave sunt pasionate [i indestructibile, iar ceiimplica]i nu pot s` cread` c` \ntr-o zi vor lua sfâr[it.

|ntr-o zi, st`team pe punte, aproape de cabinele ofi]erilor, iariubitul lui Gerry ie[i [i se a[ez` pe un scaun. Nu \ntoarse capulca s` observe c` ea st`tea pe un scaun pu]in \n spatele lui. Niciea nu se mi[c`, ci r`mase pe scaun, privindu-l. Din locul \n carest`tea, nu-i vedea decât capul [i gâtul. O urm`rii cu privirea,

SÂNGE IRLANDEZ 15

\ntrebându-m` de ce nu se duce la el. Apoi, pe figura ei se\ntip`ri triste]ea. Mi-am dat seama c`-l privea cu atâta pasiune,\ncât era aproape trist.

Apoi Gerry se ridic` [i plec`, f`r` s`-i spun` nici un cuvântb`rbatului.

|mi mutai scaunul pu]in \n spatele celui al lui Sam [i \ncepui s`-iprivesc capul [i gâtul, a[a cum f`cea Gerry. Voiam s` m` simt la felca ea, dar nu sim]eam decât enervare la gândul c` nu simt nimic.

– Sam, spusei. Ai iubit vreodat` o parte din corpul cuiva,spatele, sau un bra], sau glezna… orice?

El cl`tin` din cap.– Nu, r`spunse, f`r` s` ridice privirea.– Eu am f`cut-o… spusei dup` o pauz`. Dar nu simt acela[i

lucru pentru tine. De ce?Sam se smulse cu greu din adâncurile lucr`rii pe care o citea.– Ce-ai spus? \ntreb` el.– De ce nu iubesc gâtul t`u?– Cred c` nu merit` s` te ui]i la el.Se \ntoarse la cartea lui.Nu era un r`spuns [i nu puteam s`-i explic ce sim]eam, sau

ce voiam s` spun. Ar fi nelini[tit, f`r` s` \n]eleag` nimic. T`cereamea, mai mult decât \ntrebarea, \l nelini[ti pentru c`, dup` untimp, ridic` privirea [i se uit` la mine. R`m`sei cu privirea \n larg.

Sam \[i puse cartea lâng` scaun [i se ridic`. M` sim]eam trist`pentru c` nu m` \n]elegea. Eu m` chinuiam aici, iar el m` l`sa singur`.

Cinci minute mai târziu, se \ntoarse [i-mi puse ceva pegenunchi.

– S-a deschis magazinul, zâmbi el.|mi adusese o cutie cu bomboane, unul dintre luxurile pe

care nu ni le permiteam din cauza lipsei de bani.{i \n acea clip` realizai c` m` \n]elesese.

16 LUCY WALKER

Capitolul 2

Gerry [i cel de-al treilea ofi]er erau v`zu]i din ce \n ce maipu]in, pe m`sur` ce rela]ia lor cre[tea \n intensitate, preferânds`-[i petreac` timpul \mpreun`. Din când \n când ie[eau pepunte unde se juca crichet. Era clar c` el era campion la acestsport, dar felul \n care Gerry \i f`cea galerie [i \l privea atr`geaaten]ia la fel de mult ca jocul \n sine.

Dup` ce se \ncheia partida, amândoi disp`reau \ntr-un locnumai de ei [tiut, unde puteau s` fie singuri.

La Aden interveni o \ntrerupere \n rela]ia lor, pentru c`b`rbatul fusese trimis la mal de c`pitanul vasului [i nu se mai\ntoarse la bord pân` la Port Said.

Sam [i cu mine ne sprijineam de bord, privind vasele caref`ceau comer] \n zon`. Plutea pân` la noi mirosul Orientului [istrig`tele egiptenilor, ascu]ite, muzicale, umplându-ne de uimire lavederea unor lucruri noi. V`zur`m o [alup` rapid` care se \ndreptaspre „Moreton Bay”, iar pe puntea ei st`tea al treilea ofi]er.

Unde fusese Reggie [i cu ce treburi, nu aveam de unde s`[tim, dar [alupa era a Marinei Navale. Avea frumuse]ea [i

elegan]a unui instrument perfect. Reggie, care st`tea \n picioare,p`rea \ntruchiparea perfect` a ofi]erului marinei regale. Cusimplitate [i elegan]`, p`[i pe puntea vaporului [i primi salutulsubordona]ilor, salutându-[i, la rândul lui superiorul.

– Ar fi potrivit pentru Gerry, \i spusei lui Sam cu un nod\n gât.

Auzii un pasager [optind:– Te face mândru s` fii britanic, nu-i a[a?Sper c` Gerry era prin preajm` la sosirea lui. Pentru ea,

misterul acestei c`l`torii prin Est [i farmecul lui ReggieArbuthnot puteau s` fac` din aceast` experien]` una dintreminunile dragostei.

Abia \i mai z`rir`m pe punte \n timpul restului c`l`toriei.Nu [tiam cum voiau s` se despart` la Southampton. La urma

urmei, vedeam pentru prima dat` Anglia [i voiam s` m` bucur deaceast` priveli[te. Prin urmare, nu m` gândeam decât rar la soramea.

Stâncile albicioase ale sudului Angliei nu erau decât o dung`la orizont, dar reprezentau sfâr[itul c`l`toriei. Anglia!

|n diminea]a \n care urma s` debarc`m, pe punte eram \ncontinuare mul]i australieni, cu doar câ]iva englezi care se\ntorceau acas`, iar Anglia nu era pentru noi decât o poveste.Când, pe nea[teptate, sistemul de difuzoare al vaporului scoaseun sunet ascu]it.

Big Benul b`tu ora nou` [i clopotele de la Westminsterr`sunar` de-a lungul s`lii de mese.

Cu rezerva lor tradi]ional`, nici unul dintre englezi nu clipi,dar \n ochii australienilor erau lacrimi. Poate c` nu ne d`dusemseama pân` atunci, dar eram ni[te coloni[ti, aproape str`ini.

Pe drumul spre Waterloo, Gerry fu t`cut`. Nici noi nu\ntrebar`m nimic. Dac` are ceva de spus, o s` ne spun` la

18 LUCY WALKER

momentul potrivit pentru ea. |ntre timp, noi eram prea cople[i]i[i fermeca]i de peisajul din jurul nostru, iar ea prea adâncit` \npropriile gânduri s` ne mai observe.

– Sam, [optii la urechea so]ului meu, de team` ca \ncompartiment s` nu fie englezi care s` cread` c`-i critic. Uite câtsunt de mici câmpurile lor cultivate… ca ni[te batiste!

– Imagineaz`-]i cât este de fertil p`mântul \n compara]ie cual nostru, r`spunse el. Uit`-te la vite! {i la oile de lâng` drum,sunt s`tule!

Abia acum \n]elegeam de ce englezii exclamau \ntotdeauna \nAustralia:

– E atât de mare… totul e atât de \ntins!Nu m` mai mira nici c` ei obi[nuiau s` le spun` locurilor

noastre „p`mântul negru” [i nici replica pe care o d`dea tat`lmeu:

– Lumea \n acest` ]ar` n-a v`zut niciodat` iarb` verde!Ajunser`m la Waterloo [i se l`s` seara.Era septembrie, dar [i a[a apusul dura mult mai mult decât

v`zusem vreodat`. |n Australia, noaptea vine rapid, ca [i cumcineva ar trage o cortin` \ntunecat`.

|n gar` \ntâlnir`m hamali, c`rora trebuia s` le d`m bani.– Cât le dai? \l \ntrebai pe Sam.– Dumnezeu [tie, r`spunse el. Mi-a[ dori s` pot \ntreba pe

cineva.|n jurul nostru erau mai mul]i australieni \n aceea[i situa]ie.

Veneam cu to]ii dintr-o ]ar` unde nu se d`deau bac[i[uri [i nune permiteam s` d`m prea mult, dar nici prea pu]in.

Sam \ncerc` s` afle cum s` rezolve situa]ia, \ntrebându-l chiarpe hamal.

– Cât s` v` dau?– Cât dori]i, domnule.

SÂNGE IRLANDEZ 19

– P`i cât primi]i \n general?– Nu depinde decât de dumneavoastr`, domnule!Nu \l ajutase deloc, a[a c` \i d`du zece [ilingi. B`rbatul \i lu`,

\nvârtind moneda \n mân` cu nemul]umire. Ne sim]eam\ngrozitor [i ne-am fi dorit s`-i fi dat o lir`. Dar unui englez care seafla \n preajm` i se f`cu mil` de \ncurc`tura noastr` [i ne spuse:

– |n patru cazuri din cinci, e prea mult cât i-a]i dat.B`nuiam c` va fi foarte greu cu taxiul [i cu portarul de la

hotel [i le d`dur`m tuturor mai mul]i bani, cu toate c` nu neputeam permite.

Gerry veni la hotelul nostru, urmând s`-[i g`seasc` mai târziuceva potrivit. Refuz` cu \nc`p`]ânare s` stea cu noi.

– M-a]i avut cu voi tot drumul, spuse ea. E mai bine a[a.Oricum, vor veni la voi mama, apoi Vicky [i David.

Dup` ce terminar`m cu despachetatul, m` dusei singur` \ncamera ei.

– Gerry… \n leg`tur` cu ofi]erul… nu vreau s` m` amestecunde nu-mi fierbe oala…

– Nu cred c` faci asta, r`spunse ea, \n timp ce-[i piept`nap`rul. Pot s` spun c` este interesul unei rude apropiate. Vamerge cu „Moreton Bay” pân` la Londra [i ne vom vedeaduminic`. Va sta câteva s`pt`mâni pe uscat [i ne vom vedea.

Pentru moment, trebuia s` fiu mul]umit` cu acesteinforma]ii. Rela]ia lor nu luase sfâr[it odat` cu aceast` c`l`torie.Poate c` nici unul dintre ei nu [tia prea bine ce vrea de la viitor.Era mai \n]elept s`-i las s` se l`mureasc` singuri. |mi era clar c`Gerry vrea s` fie singur`, a[a c` m` \ntorsei \n camer`. M` a[ezaipe pat [i \l privii pe Sam.

– Suntem aici! Suntem \ntr-adev`r aici!Auzir`m o b`taie \n u[`. Era un b`iat care aducea un buchet

de flori, cu un bile]el de la Gerry.

20 LUCY WALKER

„Mul]umesc pentru tot din timpul c`l`toriei. Nu-mi mul]umipentru flori. N-a[ putea suporta! Gerry.

Eram emo]iona]i amândoi. – Chiar nu vrea s`-i mul]umesc, \i spusei lui Sam. Nu este de

acord cu manifestarea sentimentelor fa]` de membrii familiei.Mai bine o s` port o garoaf` la rever. Va vorbi de la sine.

***

G`sir`m o cas` la Lancaster Gate, cu toate c` m` sim]eampu]in ciudat \n acea zon`. |mi era team` c`, dac` se va opritraficul la un moment dat, voi auzi zorn`itul lan]urilor [iscâr]âitul funiilor celor spânzura]i acolo, cu mul]i ani \n urm`, \ntrecutul \ndep`rtat al Angliei.

Casa era ieftin`, dar nu destul de ieftin` pentru banii no[tri.Nu [tiam unde s` c`ut`m ceva mai ieftin, dar curat. Chiar dac`pare incredibil, c`utaser`m [i \n „The Times” anun]uri, de parc`marelui ziar \i p`sa de micii studen]i, care n-au un loc \n care s`stea!

Dar cel pu]in o aveam pe Alice.Alice locuia \n subsolul cl`dirii, ne f`cea focul \n fiecare zi [i

ne g`tea duminica friptur` de vit`, varz`, cartofi la cuptor…toate plutind \ntr-o mare de gr`sime. Ne s`turam, cu toate c` nune f`cea foarte bine, dar nu voiam s-o r`nim pe Alice refuzând„prânzul de duminic`”. Pentru ea, era o parte important` din\ndatoririle ei [i credea c` e [i unul dintre motivele care nep`stra acolo.

Femeia era solid`, ro[ie la fa]`, blând` [i nu mai avea decâtun dinte. Dar ne-a spus unde s` mergem, ce s` facem, cum s` nefacem cump`r`turile, cine locuia \n camerele vecine.

|n plus, era fermecat` de Gerry.

SÂNGE IRLANDEZ 21

Aceasta, de câte ori venea la noi, se ducea la subsol cu unmic dar pentru Alice, bea ceai cu ea [i st`teau de vorb`. Uneori,când eram pleca]i [i ne \ntorceam acas`, o g`seam pe femeie pesc`ri.

– V-am auzit venind, domnule. Domni[oara Gerry a fost aici.Am b`ut un ceai, dar n-a mai a[teptat. Ei, ce femeie e!

Zâmbea [i \l privea pe Sam cu repro[, de parc` s-ar fi c`s`toritcu femeia gre[it`.

– Ea i-ar scoate nasul din c`r]i, \mi mai spunea din când \ncând, cu un aer de \n]elepciune. Nu po]i s` cite[ti cu ea de fa]`!

Ca [i cum pentru Sam ar fi fost un lucru bun s`-[i scoat` nasuldin c`r]i!

Gerry, mai mult ca s-o impresioneze pe doamna Arbuthnotcu virtutea ei, ca [i din motive de siguran]`, se cazase la„Pensiunea pentru tinere fete”. Aici era hr`nit`, ]inut` \nsiguran]` [i putea s` apar` ca o persoan` respectabil`. Fuseseclar la prima \ntâlnire cu mama lui Reggie c` aceasta nu preaavea \ncredere \n fetele care c`l`toresc mai mult sau mai pu]insingure.

}inându-[i cuvântul, ofi]erul ajunsese la hotelul nostru dinBloomsbury duminica dup` ajungerea noastr` \n Londra–\nainte s` ne mut`m la Lancaster Gate. Zâmbise când Gerry neprezentase pe mine [i pe Sam. {tia de mult c` suntem rude [ifusese foarte amuzat de insisten]a lui Gerry de a-[i p`straindependen]a.

Abia p`r`sise vaporul, a[a c` \nc` purta uniforma.|mprumutase o ma[in` de la un prieten [i voia s-o scoat` peGerry la plimbare, apoi s-o duc` la el acas`.

Când se \ntorsese de la aceast` \ntâlnire, noi o a[teptasem,aproape la fel de nervo[i cât fusese [i ea, la prima „confruntare”cu familia lui Reggie.

22 LUCY WALKER

– Mai degrab` a fost confruntarea lor cu mine, spusese Gerry,cu o grimas`. Nu cred c-au mai v`zut pe cineva ca mine– m-amsim]it ca un animal de la gr`dina zoologic`– dar erau prea binecrescu]i s` arate.

– Erau dr`gu]i? \ntrebasem rug`toare.– De-a dreptul fermec`tori, r`spunsese ea f`r` entuziasm. Ar

trebui s`-i \ntâlne[ti [i tu o dat`.Deci urma s` mai fie alt` \ntâlnire!– Cum e casa?– {tii casele cu dou` etaje pe care le-am v`zut din tren? A[a,

numai c` e \nconjurat` de tufi[uri, care aveau acum frunzear`mii; era foarte frumos. Totul \n interior e frumos, confortabil,ales cu mult bun-gust. Am stat \n salon [i am b`ut un ceai. Ceamai mare gre[eal` pe care am f`cut-o a fost s` m` ofer s` ducce[tile \n buc`t`rie, când am v`zut c` menajera nu mai apare.Reggie mi-a explicat c` \n Anglia oamenii nu se duc \n buc`t`rie,a[a cum se \ntâmpl` \n Australia.

– {i ei ce-au spus?– S-a l`sat o t`cere \nghe]at` [i doamna Arbuthnot a sunat

menajera.– Cred c` e bine s` ai menajer`, suspinasem eu.– Ei au patru, zâmbise Gerry. Nu doar menajere, ci [i alt fel

de servitori: buc`tar, [ofer, gr`dinar…– Numai pentru ei doi [i pentru Reggie, când vine \n ora[?– Reggie nu locuie[te cu ei, are un apartament numai al lui.– Patru servitori pentru dou` persoane. O, ce stil de via]`! m`

\ntorsesem spre Sam. Dup` ce \]i iei doctoratul, poate c` vomajunge [i noi s` câ[tig`m o mie de lire pe an [i s` ne lu`m patruservitori.

– Cu o mie de lire pe an n-o s` po]i lua patru servitori \nAustralia, r`spunsese el.

SÂNGE IRLANDEZ 23

– Tata spune c` \n Irlanda aveau zece, \mi amintisem.– Reggie spune c` ace[ti oameni nu sunt chiar servitori. Sunt

pe jum`tate servitori [i pe jum`tate parazi]i, intervenise Gerry.Mi-a spus c` \n Irlanda po]i s` intri \n buc`t`rie, a[a c` de acoloau \mprumutat australienii obiceiurile.

Gerry m` privise gânditoare, cu acea privire care \mi spuneac` \[i f`cea planuri secrete.

– Cu totul, po]i s` spui c` a fost… ezitai eu.– A fost bine, r`spunsese ea. Am exagerat cu dr`g`l`[eniile…– {i numai Reggie [tia ce ai de gând, nu-i a[a?– A fost amuzat. Nici nu m` a[teptam mai mult de la prima

\ntâlnire.|mi notasem \n minte c` spusese „prima \ntâlnire”, ceea ce

\nsemna c` planifica [i o a doua. Poate c` totul va ie[i bine. {tiamdin proprie experien]` ce pot face mamele fetelor care vin s` lefure b`ie]ii.

– {i ce alt` gre[eal` ai mai f`cut? \ntrebasem. |n afar` c` te-aioferit s` duci ce[tile \n buc`t`rie?

Gerry se ridicase, c`scând.– Eu n-am mai f`cut nimic, ci ei.Se \ndreptase spre u[`, dar se oprise cu mâna pe clan]`. Apoi

o imitase pe absenta doamn` Arbuthnot:– Suntem \ntotdeauna \ncânta]i s` le cunoa[tem pe fetele pe

care Reggie le \ntâlne[te \n c`l`toriile lui. Tu e[ti primaaustralianc`– ultima dat` a venit cu o fat` din Ceylon. Era\ncânt`toare: foarte bine crescut` [i foarte frumoas`.

***

Luni diminea]a, Sam plecase la Universitate, iar eu ajunsesemprima oar` la casa din Lancaster Gate. Acolo, Alice \mi f`cuse

24 LUCY WALKER

cuno[tin]` cu magazinele din zon`: Woolworth, unde puteam c`cump`r tacâmuri la un pre] convenabil [i Selfridges unde g`seamgem australian la jum`tate din pre]ul pe care \l pl`team acas`.

Cu toate acestea, nu puteam s` cump`r toate cele necesarecasei din micul buget pe care \l pusesem deoparte.

Niciodat` n-am fost \n stare s` trec pe lâng` un stand dereviste, unde s` g`sesc „Ziarul femeilor” la jum`tate din pre] [is` rezist, sau s` trec pe lâng` raionul cu ]ig`ri f`r` s`-mi refacstocul. A[a c` fusesem nevoit` s` apelez la cele treizeci de lire pecare le primisem cadou de plecare de la un bun prieten defamilie.

|i preg`team lui Sam pachete cu sandvi[uri \n fiecarediminea]`, iar el trebuia s`-[i cumpere un pahar de lapte de labufetul din Universitate. Cu toate acestea, o dat` cu venireafrigului, mi-am dat seama c` hrana nu era suficient` pentru Sam.Am aflat de la el c` nu-[i cump`ra paharul de lapte, ci d`dea to]ibanii pe ]ig`ri.

A[a c` i-am m`rturisit c` din cele treizeci de lire nu mai eraudecât dou`zeci [i cinci.

Cu ru[ine [i jen`, a trebuit s`-i spunem lui Alice c` nu maiputem lua „prânzul de duminic`”.

– Nu suntem obi[nui]i s` mânc`m atât de mult \n timpulzilei, am \ncercat s` ne scuz`m.

Femeia ne-a privit cu \n]elegere. A doua zi s-a oferit s`-mi iacarne de la m`celar [i s-a \ntors acas` cu de dou` ori mai mult`,la un pre] foarte mic.

– Dar Alice, cum ai…?{i-a dus un deget la buze [i mi-a f`cut cu ochiul.– Noi, cei mai b`trâni, [tim multe, mi-a spus. Pre]urile din

magazine sunt pentru cei ca voi. |n spatele tejghelelor, mai e ceva[i pentru cei ca noi… din câte se poate vedea, nu-i deloc r`u…

SÂNGE IRLANDEZ 25

Era o bucat` foarte bun` de carne. Nu mi-am dorit decât caAlice s` nu fi f`cut ceva ilegal.

Dup` multe deliber`ri, am ajuns la concluzia c` trebuie s`-miiau ceva de lucru, iar pentru asta ar fi bine s` depun cât mai multecereri. Aveam nevoie de o ma[in` de scris, a[a c` ne-am cump`ratuna [i am \nceput s`-mi petrec dup`-amiezile b`tând la ma[in`calific`rile [i scrisorile de recomadare pe care le aveam.

Am primit cele mai frumoase cuvinte de mul]umire, darnimeni nu mi-a dat un r`spuns pozitiv. Am luat apoi „LondonGazette” [i am \nceput s` r`spund celor mai diverse anun]uri.Dac` aveau nevoie de cineva care s` predea matematica,gramatica [i geografia, eram cea mai calificat`. |n plus, nuc`l`torisem atât de mult \ncât aveam geografia la degetul mic?

Consiliul Educa]iei m-a informat c` sunt impresiona]i decalific`rile mele [i mi-au acordat aprobarea de a preda la claseleprimare. Dar n-aveam decât permisiunea, nu [i slujba. Prim`riaLondrei mi-a trimis o scrisoare \n care m-a informat c`-mi acord`aceea[i recunoa[tere. Mi-au cerut s`-mi fac un control medical,iar medicul a fost impresionat de starea mea de s`n`tate. Cutoate acestea, tot nu aveam o slujb`. Trebuia s` intru \ncompeti]ie cu sutele de profesori englezi care nu aveau loc demunc`. Dou` sau trei [coli m-ar fi primit \n colectivul lor decadre didactice, dac` n-a[ fi fost o „colonial`”.

La \nceput am crezut c` de vin` era statutul social al celorsosi]i din colonii, dar am aflat c`, pentru unul dintre posturi,[aizeci de profesori englezi depuseser` cerere. De ce-ar dapostul unui str`in? |ntre timp, am r`cit. Boala s-a agravat \ncetulcu \ncetul [i \l ]ineam pe Sam treaz noaptea din cauza tusei.

Eram amândoi nelini[ti]i, dar nu voiam s` recunoa[tem fa]`de cel`lalt. Am \nceput s`-mi pierd \ncrederea c` voi g`si deva delucru [i m-am gândit s` \ncerc s` m` angajez vânz`toare laWoolworth.

26 LUCY WALKER

St`team treaz` noaptea, nu numai din cauza tusei, ci [i dincauza nelini[tii. Trecuser` trei luni de când eram la Londra, iarSam sugerase c-ar fi mai bine dac`, \n loc s`-[i dea doctoratul, arda examen pentru un master. Eram \ngrozit` la acest gând, a[ac-am r`mas f`r` grai.

|ntre timp, Gerry \[i luase o slujb`: b`tea la ma[in` imnuripentru o biseric` din Westminster. Nu primea prea mul]i bani,dar nu murea de foame pân` la mesele pe care le lua cu Reggie[i familia lui.

– Cum te \n]elegi cu ei, Gerry? am \ntrebat-o \ntr-o zi.– M` \n]eleg cu ei de foame. Sunt prea fl`mând` s` le

dispre]uiesc masa prea \nc`rcat`.– Dar \n afar` de asta?– E destul de bine. Se lupt` pentru fiul lor. {i eu la fel.– Dar ce e \n neregul` cu tine? Ce defect \]i g`sesc? am

\ntrebat sup`rat`.– Accentul. Dar cel mai mult posibilitatea s` fiu viitoarea lor

nor`.– S-a ajuns deja aici?– Nu \nc`, a spus Gerry. Dar nu se [tie niciodat`. Când Reggie

va pleca \n urm`toarea c`l`torie, m` gândesc s`-i fac o vizit`Laurei, \n Irlanda.

– S-ar putea s` fie o idee bun`. Crezi c` po]i s`-]i g`se[ti cevade lucru acolo?

– Pot s` locuiesc acolo [i s` cap`t un accent irlandez.Am privit-o cu afec]iune. Gerry, din principiu, nu ceda

nim`nui, \n nici o privin]`. Sentimentele ei pentru Reggie eraufoarte adânci [i sincere, dac` \[i f`cea probleme din cauzaaccentului. |n alt` situa]ie, reac]ia ei ar fi fost una sfid`toare.

Dup` plecarea ei, l-am \ntrebat pe Sam dac` era de p`rere c`Reggie ar fi un so] potrivit pentru Gerry. El m-a privit cu olic`rire \n ochi.

SÂNGE IRLANDEZ 27

– Ce e \n neregul` cu el?– Nimic. E un tân`r dr`gu], dar e atât de diferit. Familia lui e

diferit`; concep]iile lui trebuie s` fie diferite…– Acela[i lucru gândesc [i p`rin]ii lui despre Gerry. Nici mai

mult, nici mai pu]in. Sunt preocupa]i de soarta fiului lor, a[acum e[ti [i tu preocupat` de soarta surorii tale.

|i eram recunosc`toare lui Sam c` m` f`cuse s` v`d lucrurilealtfel [i de atunci am \nceput s` fiu mai \n]eleg`toate fa]` defamilia lui Reggie. |ntre timp primisem o scrisoare de la Laura,care ne presa s` ne ducem cu to]ii \n vizit`. Din cauza r`celii, amconsultat un doctor, dar acesta mi-a interzis s` plec \n Irlanda \ntimpul iernii. Vremea era mai umed` decât \n Anglia, mi-aexplicat acesta, dup` care m-a sf`tuit s` plec`m din LancasterGate [i s` ne mut`m \n periferia Londrei, de preferat \nHampstead Heath.

– E din cauza ce]ii [i a umezelii, spusese el. Nu sunte]iobi[nuit`.

{tiam c` [i finan]ele pe sfâr[ite ne f`ceau mutarea necesar`,dar unde s` plec`m? Am descoperit un ziar cu anun]uri, dar n-aveanici un rost s` ne mut`m pân` când nu-mi g`seam o slujb`.

Mi-am reluat c`utarea, cu mai mult` energie, pân` cândr`ceala a hot`rât s` se extind` [i \n stomac. Aveam atacuri foartedese, când vomam [i de mai multe ori pe zi.

|ntr-o zi, m-am dus la Harrow. |n timp ce a[teptam \n holuldin fa]a cabinetului directorului, am fost surprins` de unuldintre aceste atacuri. Era ora interviului [i nu \ndr`zneam s` fiuabsent` \n clipa \n care se va deschide u[a. Dar nu puteam nicis` risc s`-mi vin` r`u \n fa]a directorului.

Mi-am \ncle[tat mâinile pe stomac [i am \nchis ochii.Transpira]ia \mi curgea \n râuri pe fa]`. Directorul a fost amabil,dar f`r` \ndoial` apari]ia mea a fost nea[teptat`. Interviul a fost

28 LUCY WALKER

un chin. Dup` terminarea lui, am alergat cât am putut de repedela cea mai apropiat` toalet`, unde m-am \nchis pentru cel pu]ino jum`tate de or`. Desigur c` n-am primit postul.

Când Sam se \ntoarse de la Universitate, eram \n pat cu febr`.Alice trimisese dup` medic, iar acesta spusese c` trebuie s` m`duc \n sudul Fran]ei sau \napoi \n Australia.

So]ul meu r`mase gânditor [i t`cut toat` seara. Eramdisperat`. Eu, cea care era de obicei \ncrez`toare [i plin` desperan]`, ajunsesem pe culmile disper`rii.

{tiam la ce se gândea Sam, cu toate c` nu spusese nimic. Se\ntreba dac` m` poate trimite acas` singur`, \n timp ce elrenun]` la bursa pentru doctorat \n favoarea uneia de master,urmând s` se \ntoarc` [i el \n Australia dup` un an.

Gerry \l aduse pe Reggie s` m` vad` \n aceast` sear` [i eladuse prima raz` de speran]`.

– Prostii, spuse el. N-o s`-]i mai fie r`u dup` ce te vei obi[nuicu clima. To]i australienii p`]esc acela[i lucru dac` ajung \nAnglia la \nceputul iernii. Nu e nimic pe lâng` ce au de suferitenglezii care ajung vara \n Australia. Ce pot ei s` \ndure acolo,po]i s` \nduri [i tu aici.

|l privii cu al]i ochi, iar el \mi zâmbi, ad`ugând:– Pun pariu c` jum`tate dintre pasagerii de pe „Moreton Bay”

sunt acum la fel ca tine. |n pat. Rezist` numai stejarii ca Gerry [ibambu[ii ca Sam, obi[nui]i cu furtuna. O s` te faci bine,Theodora. La venirea prim`verii po]i s` pleci \n Irlanda.

Oh, ce cuvinte minunate! Acas`, \n Irlanda, ]ara familieitat`lui meu!

Dup` plecarea lui Reggie r`m`sei gânditoare. |mi \ntorsesemprivirea de la figura nelini[tit` a lui Sam [i de la c`r]ile lui, careocupau deja tot spa]iul disponibil din cas`.

Sam [i c`r]ile lui!

SÂNGE IRLANDEZ 29

Undeva \n adâncul sufletului meu [tiam c` Sam apar]ineaunei alte lumi, la care eu nu aveam acces, iar el nu putea\n]elegea lumea mea. Când plecase luni diminea]` laUniversitate, alesese deja modul \n care va ar`ta via]anoastr`: va fi mereu „la Universitate”, chiar dac` st`tea lâng`mine.

Timp de câteva s`pt`mâni st`tusem pe marginea pr`pastiei,când Reggie Arbuthnot, marinarul englez, \mi aruncase ofrânghie de salvare. S` m` duc acas`, \n Irlanda!

Toat` lumea \n Irlanda era nebun`, ca tat`l meu [i ca prieteniilui din Pepper Tree Bay. Ca Denney [i pu]in ca Gerry… Da, cândva veni prim`vara, m` voi duce acas` \n Irlanda.

Aveam \n minte figura frumoas` a Laurei [i temperamentul eiirlandez, ca [i pe cea a lui Danny Montgomery, so]ul ei. B`rbatulcu voce blând`, tot timpul cu biciul de c`l`rie dup` el. |ncepuis` râd amintindu-mi de ei. Era prima oar` dup` multes`pt`mâni.

A doua zi diminea]` m` sim]eam mai bine, iar ziua urm`toareprimii o scrisoare de la Ministerul Educa]iei, \n care eram\ntrebat` dac` sunt dispus` s` m` duc la o [coal` dinWimbledon, ca profesoar` suplinitoare, pentru o s`pt`mân`.

Dac` eram dispus`? Am zburat spre acolo. Era o diminea]` mohorât` de decembrie \n ziua \n care m-am

\ndreptat spre gara Waterloo s` iau trenul spre Wimbledon.Eram \nconjurat` de lume gr`bit`, care se \ndrepta spre locurilede munc`. Aceasta era lumea muncitorilor londonezi, iar eueram una dintre ei.

|n Wimbledon \ntrebai un poli]ist care este drumul spre[coal`. El m` privi de la \n`l]imea lui impresionant` [i st`tu unpic pe gânduri.

30 LUCY WALKER

– Prima la stânga, a doua la dreapta [i apoi a doua la stânga[i a]i ajuns. Pute]i s` repeta]i ce v-am spus?

Repetai cu con[tiinciozitate.– Foarte bine, repeta]i \n gând pân` acolo [i ve]i ajunge \n

siguran]`, \mi zâmbi el, cu grija p`rinteasc` a unui poli]istenglez.

Plecai \n josul str`zii, repetând \n gând indica]iile.Era o [coal` frumoas`, o cl`dire nou`, a[ezat` \n mijlocul

unor câmpuri verzi.Directoarea era \nalt`, frumoas` [i foarte ferm`. D`du mâna

cu mine, m` \ntreb` de unde vin [i m` conduse \n sala de clas`.Aveam \n fa]` patruzeci de fete [i b`ie]i care citeau minunat [icântau ca ni[te privighetori.

E tot ce-mi aduc aminte din acea prim` zi, cu excep]iafaptului c` eram foarte nervoas` [i voiam s` impresionez.

Dup` numai trei zile am primit o nou` scrisoare, \n care mise cerea s` m` duc la o \ntâlnire cu pre[edintele consiliuluidirector de la [coala St. Hilda, din Denmark Hill. I-am ar`tataceast` scrisoare directoarei de la [coala \n care eramsuplinitoare, iar ea \mi spuse:

– Trebuie s` v` duce]i imediat. S-ar putea s` vi se ofere[ansa unei slujbe permanente, iar aici nu ave]i decât os`pt`mân`.

A[a c` \mi pusei haina, p`l`ria [i pornii spre Denmark Hill.|ntr-un fel, [tiam c` voi lua aceast` slujb`. Norocul mi se

schimbase [i tot ce era irlandez \n mine credea \n noroc.Oare cum s` ajung la pre[edintele consiliului director? m`

\ntrebai, o dat` ajuns` la fa]a locului. {tiam c` e pastor, iarcl`direa \n fa]a c`reia m` aflam era solid`, cu dou` por]i imense[i o u[` mic`, de lemn. Am ocolit cl`direa, \ncercând s`-mi dauseama cum s` intru. {tiam deja c` \n`untru erau biserica, [coala

SÂNGE IRLANDEZ 31

[i casa parohial`. |n timp ce st`team pe gânduri, o siluet`\mbr`cat` \n negru ie[i pe u[a cea mic`, deschise una dintrepor]i [i disp`ru \n`untru.

F`r` s` mai stau pe gânduri, intrai dup` el. Aceasta erabiserica. Era \ntunecat`, dar frumoas` [i de undeva r`suna omuzic` \n surdin`. Preotul ap`ru din nou. Era de \n`l]ime medie,robust [i obâr[ia irlandez` era scris` pe figura lui.

– M` c`uta]i? \ntreb` el.Nu [tiu dac` era vocea sau figura lui, dar m` sim]ii cuprins`

de bucurie.– Sunte]i pastorul?– Da.C`utai \n buzunar scrisoarea pe care o adusesem cu mine,

dar o recunoscu \nainte s` spun ceva.– A[adar vre]i s` m` vede]i \n leg`tur` cu [coala, nu-i a[a?

Bine, dar intra]i s` vede]i mai \ntâi biserica.M` conduse \n`untru. |[i f`cu semnul crucii \n fa]a altarului,

apoi \ncepu s`-mi povesteasc` diverse am`nunte legate dearhitectur` [i decora]ii. Chiar \n \ntuneric, biserica era minunat`.Era ceea ce [tiam c` se nume[te „biserica de sus”, dar nuv`zusem niciodat` a[a ceva. Nici m`car nu [tiam prea bine cevrea s` \nsemne aceast` expresie, cu toate c`-mi aminteam c`enoria[ii bisericii noastre povesteau ceva despre ea.

Pastorul p`ru c`-mi cite[te gândurile.– Presupun c` face]i parte din „biserica de jos”, spuse el, cu

toate c` nu-mi dau seama de ce se folose[te termenul „jos”pentru ceva care are de-a face cu Dumnezeu.

– Nu [tiu prea bine din ce fel de biseric` fac parte, m`rturisii.Tat`l meu e irlandez din County Meath, iar eu am fost educat`de surorile anglicane care au [coli \n Australia.

32 LUCY WALKER

– Surorile anglicane! exclam` el, vizibil \ncântat. Veni]i cumine, vreau s` v` ar`t ceva.

M` conduse spre un zid pe care erau expuse picturi cupatimile lui Iisus. La vederea lor, scosei o exclama]ie depl`cere.

– Sunt la fel, chiar la fel. Erau \n capela noastr` de la [coal`.Una dintre surori le-a f`cut [i ni le-a trimis \n Australia.

– Desigur, e vorba despre aceea[i persoan`. E o artist` foartetalentat`.

M` sim]ii cuprins` de un brusc dor de cas`, iar pastorul p`rus`-mi citeasc` din nou gândurile.

– Va fi o pl`cere pentru dumneavoastr` s` veni]i \n biseric`,\mi dau seama. E o zi mare cea \n care a]i ajuns aici. E greus`-i faci pe profesori s` vin` la biseric`, dar \n cazuldumneavoastr`, dac` nu v` aduce Duumnezeu, o vor facesurorile anglicane.

Am aprobat cu un semn din cap.– S` mergem \n [coal`, propuse el. |l urmai, str`b`tând podeaua de piatr` [i urcând pe ni[te sc`ri

\ntortocheate. Curând, ajunser`m \ntr-o sal` de clas`.|ntunericul disp`ruse, iar \n`untru trosnea un foc vesel. Pepere]i, de jur \mprejur, erau desene, iar clasa era \mpodobit` [icu un pom de iarn`.

O femeie \nalt` veni spre noi. Figura ei era blând`, darserioas` [i foarte palid`.

– Bun` diminea]a, p`rinte, spuse ea. Nu m` privea pe mine, ci \l fixa pe pastor cu o expresie

dezaprobatoare. Copiii se ridicar` \n picioare.– Bun` diminea]a, domni[oar` Anderson. Bun` diminea]a,

copii!

SÂNGE IRLANDEZ 33

– Bun` diminea]a, p`rinte Reilly.– Aceast` doamn` vine din Australia, spuse pastorul.Domni[oara Anderson \mi strânse mâna, apoi se \ntoarse

spre copii, spunându-le c` pot s` se a[eze. Pastorul \mi [opti:– Am cam [ocat-o!Ochii lui str`luceau.– Din Australia, le spuse el copiilor, f`când un gest larg din

mân`. A c`l`torit peste o jum`tate de lume.Strecurându-[i mâinile sub sutan`, se cl`tin` pe c`lcâie,

urm`rind s` vad` ce efect avuseser` cuvintele lui asupra copiilor.Ei r`m`seser` mu]i, cu ochii mari.

– Doamna Richardson a venit pentru slujb`? \ntreb`domni[oara Anderson.

|mi era clar c` nu era de acord cu pastorul. Oare aceasta\nsemna c` nu e mul]umit` nici de faptul c` suntaustralianc`?

– Da, desigur, r`spunse pastorul. A fost educat` de surorileanglicane. Ce crezi despre asta, domni[oar` Anderson? Cea maiimportant` dintre referin]ele ei este de la un episcop.

|n ochii femeii \ncepuse s` str`luceasc` interesul.– O voi chema pe doamna Illington-Wharton, spuse ea [i ie[i

repede.– A plecat s` ]in` un sfat cu doamna Illington [i nu mai [tiu

cum. N-ar fi de acord cu dumneavoastr` dac` ar crede c` v` plac,\mi [opti el cu un aer conspirativ. Dar referin]a de la episcop eprea puternic`. Ca s` nu mai vorbesc despre surori…

Femeia se \ntoarse cu o doamn` enorm`, atât de demn` [i deintimidant`, c` era de mirare c` un b`rbat a avut curaj s` seapropie de ea, chiar doar s` se prezinte. Avea ni[te din]i mari,proeminen]i, de o albea]` nefireasc`.

34 LUCY WALKER

Dup` prezent`ri, pastorul se retrase câ]iva pa[i, pref`cându-senu foarte \ncântat de mine. Doamnele m` \ntrebar` despreAustralia, despre experien]a mea la catedr`, despre s`n`tate [idespre so]ul meu. Erau foarte atente la detalii. M` \ntrebar` [idespre episcop, apoi m` rugar` s` le ar`t referin]ele. Dup`aceasta, ne salutar`m politicos [i ne d`dur` practic afar`, pemine [i pe pastor.

– Vede]i ce spuneam? m` \ntreb` el.Nu vedeam, pentru c` nu-mi spusese mare lucru, dar r`m`sei

t`cut`.– Ve]i primi slujba, m` asigur` cu un zâmbet. Veni]i la casa

parohial` \n aceast` sear` la [apte. O s` adun directorii.Brusc, f`r` prea multe cuvinte, d`du din cap [i disp`ru pe o

u[` mic`. B`nuiam c` aceasta ducea la casa parohial`.M` \ntorsei seara. |ncepusem s` b`nuiesc motivele pentru

care domni[oara Anderson nu-l pl`cea pe pastor. Ea era foarteordonat` [i curat`. Biroul din casa parohial` era o mare dereviste, imnuri [i tot felul de hârtii. Copiii pastorului, doi lanum`r, st`teau \n mijlocul camerei pe covor, \mp`turind ni[teacte pe care le b`gau apoi \n plicuri.

Consiliul directorilor era alc`tuit din dou` doamne \n vârst`,care sorbeau fiecare cuvânt al pastorului cu adora]ie, m`celaruldin localitate [i domni[oara Anderson.

Ea se afundase \ntr-o mu]enie demn`, \nvins` chiar \nainte de\nceperea \ntâlnirii. Nu [tiu dac` m` dorea pentru post, dar eraclar c` majoritatea era \n favoarea mea, pentru c` pastorul m`alesese pe mine.

M` \ntrebam cine erau ceilal]i care depuseser` cereri [i dece fusesem eu alegerea pastorului. Nu credeam c` surorileanglicane sau episcopul aveau ceva de-a face cu alegerea lui.

SÂNGE IRLANDEZ 35

Prezentase referin]ele mele \n fa]a consiliului, dar \n privirealui era o lic`rire ciudat`, de fiecare dat` când m` privea.

Vineri primii o scrisoare de la pastor:„Sunte]i numit` profesoar` la [coala St. Hilda. Cum arat`

scrisul dumneavoastr` de mân`? Nu mi-a]i dat decât textedactilografiate.”

– Sam, \l rugai pe so]ul meu, scrie tu r`spunsul pentru mine.El avea un scris frumos, limpede, caligrafic, pe când al meu

era [ocant. O dat`, directoarea Liceului Pedagogic st`tuse \nspatele meu \n timp ce scriam la tabl`. Comentariul ei fusese:

– Ai cel mai urât scris pe care l-am v`zut.Desigur c` Sam era prea cinstit s` scrie \n locul meu, dar

Gerry, care n-avea mustr`ri de con[tiin]`, o f`cu.Dezaprobarea lui m` f`cea s` m` simt prost, la fel ca gândul

la ceilal]i care ceruser` postul.– Economia acestei ]`ri se bazeaz` pe \ntreprinderi private,

spuse Gerry, citându-l pe Reggie. Fiecare trebuie s` lupte pentrusine.

– Presupun c` am avut noroc, spusei eu.– De unde noroc! interveni Reggie. Asta nu-i decât o scuz`

pentru supersti]ii. Ai ceva pe care pastorul \l dore[te. Despre cee vorba, vom afla pe parcurs.

36 LUCY WALKER

Capitolul 3

S`pt`mâna urm`toare ne mutar`m la Clapham Common,dup` un bun r`mas sentimental spus lui Alice. Mama ne scrise oscrisoare, \n care ne povestea \ngrijorat` c` avusese o menajer`din aceast` localitate [i c` era \ngrozitor de ne\ngrijit`.

|i r`spunser`m imediat, asigurând-o c` n-are de ce s` seteam`, deoarece locuiam \ntr-o pensiune ]inut` de un sco]ian,unde era incredibil de curat.

Ni se g`teau dou` mese pe zi [i, pentru c` Sam ajungeamereu dup` nou` seara, mâncarea i se p`stra cald`, \n cuptor.Pentru masa de prânz luasem pâine, pe care puneam unt,ascuns` \n spatele u[ii. N-aveam voie s` aveam mâncare \ncamere, iar sco]ianul nu era de clintit \n aceast` privin]`.

Sâmb`ta luam ceaiul la ora cinci. Acesta era \nso]it deun ou fiert cu pâine pr`jit`, dou` felii de pâine cu unt [igem [i o pr`jitur`. Puteam s` mai cerem a doua cea[c` deceai.

Reggie [i Gerry veniser` \ntr-o zi la ceai, dar la plecareintraser` la un restaurant, unde \[i luaser` ceva de mâncare.

{tiam c` mâncarea nu era de-ajuns pentru Sam. Dar numi-am f`cut griji decât mult mai târziu. Eu renun]asem la fumat[i \ncepusem s` m` \ngra[, a[a c` nu m` deranja mâncarea mai pu]in`.

Reggie plecase din nou spre Australia, a[a c` Gerry plec` s`-ifac` vizita promis` Laurei. Ne scrise c` pe mesele dinMagillicuddy sunt din bel[ug lapte, ou`, smântân` [i carne depas`re.

Via]a mea la St. Hilda \ncepuse \ntr-o atmosfer` conspirativ`,creat` de pastor. Eu nu prea [tiam despre ce era vorba. Vinov`]iape care o sim]eam fa]` de profesorii englezi care nu primiser`slujba m` f`cea s` muncesc pân` la epuizare. Pân` [i Sam erairitat de atitudinea mea.

– Ai c`p`tat un complex, spuse el. Ar trebui s` accep]i situa]ia\n mod realist.

Cu toate c` nu i-am spus, avea dreptate. Din dorin]a de a leimpresiona pe domni[oara Anderson [i pe doamna Illington-Wharton, f`ceam mult mai mult decât era cazul. Dac` una dintreele sugera c` ar fi bine s` exersez cu elevii pictura peisajelor, \ncâteva zile umpleam pere]ii [colii cu peisaje, pân` când unadintre ele sugera s` trec la alt stil. Dac` voiau s` fac mai mult`gramatic`, toat` ziua nu f`ceam decât acest lucru.

Când m-au \ntrebat de ce predau atât de mult` gramatic`,le-am spus c`-mi face bine la spate. M-au privit cu uimire, pân`când le-am povestit despre solu]ia pe care mi-o d`duse unuldintre profesorii de la Liceul Pedagogic pentru a-mi \ndreptaspatele. Pe lâng` urcarea sc`rilor pe vârfuri, m` \nv`]ase s` intru\n clas`, s` m` a[ez lâng` perete, cu c`lcâiele lipite de el, s`-mitrag umerii \n spate [i s` stau a[a cât timp predau gramatic`.

– Bine, \ntrebase domni[oara Bernard, o femeie fragil`, carenu vorbea decât foarte rar, dar preda]i gramatic` de trei ori pe zidoar pentru binele spatelui?

38 LUCY WALKER

– Nu, dar \n cazul \n care predau de trei ori pe zi gramatic`,\ncep s` ador gramatica. Pe lâng` faptul c` trebuie \nv`]at` decopii, \mi mai face [i bine la spate.

Când m` priviser` cu toatele f`r` s` spun` nimic, ad`ugasem,pe un ton defensiv:

– Medicul de la Prim`rie mi-a spus c` am spatele drept. Dac`n-a[ fi urmat sfatul profesorului, n-a[ fi ajuns \n aceast` situa]ie!

Sunt sigur` c` erau de p`rere c` vorbesc prea mult. Toat`lumea era de aceast` p`rere, pân` [i Sam. A[a c` nu m-amsup`rat.

– Ar trebui s` le vede]i pe Gerry [i pe Denney, le-am spus. Cuele, nu mai po]i s` mai adaugi un singur cuvânt \ntr-oconversa]ie.

Ele cl`tinaser` din cap, iar domni[oara Anderson propuseses` se sune de intrare.

Cu pastorul, era cu totul alt` poveste. |ntr-o dup`-amiaz` m`hot`râsem s`-i fac o vizit`. M` ]inusem de cuvânt [i fusesem des \nbiseric`, dar nu m` putusem duce la spovedanie. Cu toate c`-ispuneam pastorului „p`rinte Reilly”, ca to]i ceilal]i, tot nu m`adaptasem la biserica englez`. Voiam s`-i explic despre ce e vorba.

Tocmai ie[ea pe u[` când am ajuns la el.– Sunte]i ocupat, p`rinte? Pot s` vin s` v` v`d?– Sunt \ntotdeauna ocupat, dar po]i oricând s` vii. Haide s`

bei un ceai cald. Intrar`m \n casa parohial` [i apoi \n cabinetul lui. Era clar c`

nici una dintre hârtiile de pe birou nu fusese luat`.– Mai \ntâi s` ne ocup`m de ceai!Puse ceainicul pe foc, apoi se a[ez` la birou.– Ia loc, spuse el, ar`tându-mi un fotoliu de piele jos [i uzat.

Cum vrei ceaiul? Sper c` fierbinte, negru [i tare, a[a cum \i placeoric`rui irlandez.

SÂNGE IRLANDEZ 39

– Da, mul]umesc. Unde sunt copiii, p`rinte?– Cu mama lor pe undeva. Nu \ntreb unde. Nimeni nu-mi

spune, oricum. Din cauz` c` uit. A[a c` nu se mai obosesc s`-mispun`. Ei, cum merge cu [coala? Cum e cu domni[oara Anderson[i cu doamna Illington nu mai [tiu cum?

– De ce nu m` \ntreba]i niciodat` despre domni[oaraBernard, p`rinte? Mi se pare c` uita]i de ea.

– N-am nici o treab` cu ea, e o cre[tin` bun`.– {i celelalte nu sunt?Ochii lui str`lucir`.– Câteodat` cred c` Dumnezeu are nevoie de ceva ajutor cu

copiii lui.Nu \ndr`znii s` insist. Oare ce se petrecea \ntre pastor [i

profesoare? N-a[ afla niciodat` de la t`cuta domni[oar`Anderson sau de la impenetrabila doamn` Illington-Wharton.

– {i cum se \n]elege [coala cu tine? \ntreb` pastorul.– Nu prea [tiu, p`rinte. Nu-i \n]eleg, iar ei nu m` \n]eleg pe

mine.– Ce e de ne\n]eles?– P`i, când le-am povestit copiilor despre tarantulele care

c`deau de pe pere]i [i se rostogoleau \n camer`, nu m-au crezut.Când le-am spus c` erau mari cât palma mea, ar`tau de parc`voiau s` \nceap` s` se roage pentru mine.

– }i-au spus c` nu te cred?– Oh, nu. Sunt prea bine crescu]i s` fac` asta. Doar m-au

privit, iar ochii lor p`reau s` spun`: „Dac` trebuie s` ne spun`pove[ti, de ce nu ne spune unele pe care s` le credem?”

– |n]eleg.|[i turn` \nc` o cea[c` de ceai [i mi-o umplu [i pe a mea.

40 LUCY WALKER

– {i sunt tarantule la fel de mari ca palma ta?– Sunt sute de tarantule, iar o dat` am v`zut una mare cât

palma.– Asta e, obiceiul irlandezilor de a exagera. Le place prea

mult s` spun` pove[ti, zâmbi el. {i mie \mi place. BunulDumnezeu m` iart`, atâta vreme cât plec de la un fapt real.

– Cred c` [tiu ce vre]i s` spune]i.– Dar ce nu \n]elegi?– De exemplu… ezitai eu. {ti]i solda]ii aceia care stau de

gard`? N-am \n]eles niciodat` de ce o fac. De ce nu se pun statui\n locul lor? De exemplu, este statuia lui Charles I, care e atât defrumoas`. L-am \ntrebat pe Sam, care [tie atât de multe, de ce nupun [i \n locul acelor solda]i care stau degeaba ni[te statui.

– Iar el ce ]i-a r`spuns?– Mi-a spus: „Nu mai fi atât de logic`, Magillicuddy”.– De ce \]i spune a[a?– A[a se nume[te localitatea \n care se afl` casa tat`lui meu,

\n Irlanda. O s` m` duc acolo la prim`var`. Sam m` tachineaz`tot timpul.

– Le-ai povestit despre solda]i [i profesoarelor?– Da, r`spunsei eu ru[inat`.– Ele ce-au spus?– P`i, se pare c` \ntotdeauna vorbesc la sfâr[itul pauzei, iar

ele stau [i se uit` mine, iar domni[oara Anderson spune: „Cinevas` sune de intrare!”

Pastorul \ncepu s` râd`, pân` când \i ap`rur` lacrimi \n ochi,pe care le [terse cu dosul palmei.

– De aceea nu le \n]elegi?– Tot timpul sun` de intrare, spusei. Când conversa]ia devine

mai interesant`, cineva se ridic` [i sun` de intrare.

SÂNGE IRLANDEZ 41

Pastorul râdea cu atâta poft`, \ncât \[i puse ceai pe sutan`.Când se lini[ti, f`cu semnul crucii asupra mea.

– Du-te \n pace, copila mea, spuse el. Poate c` \n vreo doi aniafli de ce stau solda]ii de gard`. Dac` da, s` vii s`-mi spui [i mie.

Când pastorul m` conduse \n hol, \mi adusei aminte c` nu-ivorbisem despre ce m` preocupa. Vorbisem doar despreIrlanda– el povestise ce-[i aducea aminte din copil`rie, iar eu ce[tiam din pove[tile tat`lui meu.

– Am adus un albatros nelini[tit \n colivia cu porumbei, spuseel, deschizând u[a. Foarte bine, e exact a[a cum \mi imaginam.

Oare ce voia s` spun`? m` \ntrebai.

***

|n prim`var`, nu reu[ir`m s` ajungem \n Irlanda. |n schimb,veni mama \n vizit`. Nu avea bani, dar \ntr-un fel sau altul reu[ises` se descurce [i s` ajung` \n Anglia.

Se \ntâmplase \n felul urm`tor.Când locuiam \n Pepper Tree Bay, mama avea grij` de o vac`.

Dup` ceva timp, devenise expert` \n vaci, putând s` spun` carevac` e mai bun`. Reu[ea s` spun` [i cum sunt oamenii, privindvacile acestora.

|ntr-o zi, când \[i vedea de ocupa]ia ei de sor` medical` lacabinetul [colii, dup` ce tata murise [i noi devenisem foartes`raci, ajunsese la un l`ptar care locuia lâng` o mla[tin`. Era ceva\n leg`tur` cu unul dintre copiii acestuia, care trebuia s` fac`opera]ie de amigdalit`. B`rbatul nu avea timp s` vin` la [coal`,iar so]ia lui nu-[i putea l`sa singuri copiii, a[a c` mama hot`râses`-i caute ea. Când ajunsese acolo, l`ptarul aduna vi]elu[ele,preg`tindu-le pentru vânzare. Nu [tiu dac` mama fusese de vin`,

42 LUCY WALKER

sau era vina lui, dar \n timpul discu]iei destul de agitate, unadintre vi]ele ajunsese s` se loveasc`. Acest lucru \l \ngrijorasepeste m`sur` pe b`rbat. Mama fusese [ocat`:

– V` pas` mai mult de vaci decât de copilul dumneavoastr`,spusese ea.

– Uita]i despre ce e vorba, r`spunsese el. Vacile \nseamn`mâncare pentru copiii mei. Pute]i s`-mi spune]i cum a[ putea s`duc fata la spital, s` pierd timpul pe acolo, a[teptând câteva orepân` când un medic se uit` la ea [i s` am grij` [i de vaci?

|n]elegând punctul lui de vedere, mama r`m`sese t`cut`. Nuera prima oar` când \ntâlnea o familie care nu-[i putea ducecopilul la spital din cauza treburilor. Se \ntorsese \n cas`,chemase un prieten care s-o ajute [i s-o duc` la spital \mpreun`cu fata. Dup` câteva ore de a[teptare, fata fusese internat`. Ovizitase [i dup` opera]ie, apoi o dusese tot ea acas`.

– Pentru c` m-a]i ajutat, spusese b`rbatul, v` dau vi]eauaaceea care a fost r`nit` [i pe care nu mi-a cump`rat-o nimeni,pentru c` nu m-au crezut c` nu e beteag`.

– Dar nu pute]i s-o p`stra]i? N-are nimic, am v`zut [i eu cânda fost lovit`.

– Nu pot, dar v-o dau \n dar [i Dumnezeu s` v` binecuvânteze.A]i f`cut un lucru minunat pentru mine [i pentru fiica mea.

– |n acest caz, v` mul]umesc, spusese mama.Vaca se f`cuse bine [i, dup` câ]iva ani, f`cuse un vi]el. Mama

avea mare grij` de aceste animale. Când hot`râse s` vin` la noi,vânduse mai \ntâi cele dou` animale. Aflase de la o cuno[tin]` c`ac]ionarii firmelor de panifica]ie pot s` c`l`toreasc` pe vapoarelecompaniei, iar biletul era chiar ieftin. Prin urmare, cu o parte dinbanii lua]i cump`rase mai multe ac]iuni la una dintre acestecompanii, iar \n ianuarie se \mbarcase pe un vapor cu destina]iaFremantle.

SÂNGE IRLANDEZ 43

Avea concediu [ase luni [i primise [i ni[te scrisori derecomandare impresionante. |narmat` cu toate acestea, cudou`zeci de lire \n buzunar, ajunse cu bine \n Anglia.

– Dar cum te vei \ntoarce? strigar`m \ntr-un glas eu [i Sam,ajun[i \n micul apartament din Lessar Avenue.

Venirea mamei ne f`cuse s` ne mut`m, gândindu-ne c` neputem permite \n trei. Oricum, fusesem bucuro[i s` p`r`simpensiunea sco]ianului, mai ales pentru c` nu mai trebuia s`ne ascundem cu pâinea \n dulap, dac` voiam s` mânc`mceva.

Oh, eram chiar ferici]i s` putem t`ia pâine \n buc`t`riapropriei case!

– Va trebui s`-mi câ[tig banii pentru \ntoarcere, spuse mama.– Dar ai cincizeci de ani! Nu mai e[ti o feti[can`!– Vom vedea, zâmbi ea. Exist` \ntotdeauna o solu]ie.O credeam, pentru c` g`sea \ntotdeauna o cale de ie[ire din

cele mai mari dificult`]i.Pentru \nceput, \[i g`si foarte repede o slujb` la Serviciul de

Asisten]` Medical` pentru Copii.– Nu e corect, \i spusei lui Sam. N-a avut nici o problem`

s`-[i g`seasc` ceva de lucru. Uite prin câte a trebuit s` trec eu!– N-ai hot`rârea mamei tale, zâmbi el. Ea nu renun]`

niciodat`.Aveam o singur` nelini[te: aceea c` nu puteam vorbi despre

mama [i slujba ei la [coal`. Desigur, era vina episcopului, carescrisese \n scrisoarea de recomandare lucruri minunate desprep`rin]ii mei, care-[i dedicaser` via]a [colii. Numai c` nu scrisesenimic despre ultimii ani, \n care familia se luptase s`supravie]uiasc`, ajuns` aproape \n pragul s`r`ciei. Despremama, care trebuia s` munceasc` pentru a tr`i.

44 LUCY WALKER

Nu vorbisem despre aceste lucruri nici m`car pastorului.Acum eram \ngrijorat` c` prezen]a mamei va strica echilibrul pecare \l creasem, mai ales din cauz` c` St. Hilda era una dintre[colile care intrau \n sectorul mamei.

– Mam`, \n ziua \n care te trimit la [coala mea, s` spui c` e[tibolnav`.

|mi promise imediat c` a[a va face.– Nu-mi e ru[ine cu tine, sunt chiar mândr` de tot ce faci. Dar

scrisoarea episcopului e foarte important` pentru cariera mea,iar el n-a spus nimic despre ce s-a \ntâmplat dup` dispari]ia tatei.Din scrisoare, ai crede c` episcopul \nc` vine s` stea cu noi.

– N-au mai venit, nici unul dintre ei, spuse mama, cl`tinânddin cap. Au plecat [i ei, o dat` cu tat`l t`u.

– Bine, dar episcopul se dovese[te folositor acum, interveni Sam.– Da, uite \n ce situa]ie jenant` m-a pus! exclamai cu

indignare.– Eu numesc acest lucru s`-]i vezi propriile gre[eli \n altul,

zâmbi so]ul meu, cu o sclipire \n ochi.– Ei, bine, tu ce-ai face? \l \ntrebai.– Exact ce faci [i tu, Magillicully. {i ce face mama ta, de[i nici

pe jum`tate la fel de bine!Drept r`splat` pentru cuvintele lui, \i f`cur`m un ceai

fierbinte [i tare, specific irlandez.|ntre timp se \ntorsese [i Gerry din Irlanda, dar refuzase \n

continuare s` stea cu noi.– Po]i s` stai cu mama, \ncercai s-o conving.– Sfor`ie.Mama se \nro[i de jen` [i sup`rare.– Nu-i adev`rat, spuse ea.– Nu e[ti treaz` s`-]i dai seama, r`spunse Gerry. Oricum, nu

e decât un pretext. S-o l`s`m a[a.

SÂNGE IRLANDEZ 45

Era destul de greu s` tr`im \ntr-un apartament, dar era maicald, mai confortabil [i mâncam mai bine. Abia acum \ncepusems`-mi fac probleme c` Sam nu fusese bine hr`nit.

– Dumnezeule! exclamase el, a trecut de mult.– Ar fi trebuit s`-mi dau seama.Drept pedeaps` pentru neglijen]`, \ncepui s`-l r`sf`], \ntr-un

mod care spunea multe despre via]a noastr`. Cu cât m` luptams`-l menajez, ca s` aib` timp pentru munc`, cu atât muncea maimult. Voiam s`-l cuceresc, dar \l pierdeam, \n spatele por]ilorUniversit`]ii.

Gerry nu c`p`tase destul accent irlandez ca s`-i impresionezepe p`rin]ii lui Reggie, a[a c` se al`turase unui grup de actori.Biata de ea! Cât de mult trebuie s`-l iubeasc` pentru un asemeneasacrificiu. Nu-i spusesem nimic mamei despre el, nu \nc`.

– M` scute[te de o groaz` de vorb`rie, \i explicai lui Sam.– Cel pu]in nu e decât o viitoare mam` soacr` care s`-[i fac`

probleme. Nici Gerry nu-i spusese nimic [i nici nu ne mai vorbise despre

familia lui Reggie.Din senin, eu [i cu Sam primir`m din partea lor o invita]ie la

cin`, cu ocazia primirii \n vizit` a directorului Colegiului Regal.Adresa era \n Cadogan Square.

– A, da, spuse Gerry, au luat o cas` \n aceast` zon` pe timpuliernii. Cred c` apar]ine unei surori a doamnei Arbuthnot.

Mai \ntâi, m` \ntrebai ce s` port. Invita]ia era atât de formal`,\ncât era clar c` trebuia s` port o rochie formal`. Iar pentru Sam,neap`rat cravat`. Rochia trebuia s` fie f`r` mâneci, iar numaiacest gând era suficient s` m` \nghe]e. Cu acest gând, scotociiprintre haine [i g`sii o vest` de lân`, pe care s-o port sub rochie.

Ajun[i \n casa gazdelor, constatar`m c` aceasta avea \nc`lzirecentral`, iar eu m` topeam de cald.

46 LUCY WALKER

Totul era impresionant, plecând de la livreaua servitorilor,pân` la covorul de pe sc`ri [i camerele \n care fuser`m primi]i.M` sim]eam prost gândindu-m` la posibilitatea ca gazdele s` nufie \mbr`cate formal.

Menajera care \mi lu` hainele era rece ca ghea]a [i \n]epat`.Cu toate c` \ncepuse s`-mi fie cald, \mi era team` s`-mi scot vestade fa]` cu ea. Privirea ei \nghe]at` putea z`ri marginile uzate aleacesteia.

|mi era team` c`, dac` purtam haine nepotrivite sau spuneamceva nelalocul lui, riscam s`-i facem o imagine [i mai proast` luiGerry \n fa]a p`rin]ilor iubitului ei.

Imaginea tat`lui meu \mi veni \n minte [i parc` \i auzii voceacare ne spunea foarte des: „Dac` ai curaj, nu-]i va fi team` s` fiionest. Dac` e[ti politicos, \]i vei onora [i vecinii [i pe tine \nsu]i”.

|mi ridicai b`rbia, hot`rât` s` fiu demn` [i m` \ndreptai spre salon.P`rin]ii lui Reggie erau elegan]i, ea purtând o rochie f`r`

mâneci, iar el costum. Ne strânser` mâinile cu destul` c`ldur`,apoi ne conduser` spre ceilal]i invita]i.

Sim]eam u[urarea lui Sam, care era mul]umit c` eram\mbr`ca]i satisf`c`tor.

Datorit` profesiei lor [i pasiunii so]ului meu pentru via]aacademic`, directorul Colegiului Regal [i so]ia lui, profesoar` deistorie medieval`, \l luar` imediat cu ei.

Eu r`m`sei s` m` \ntre]in cu familia Arbuthnot cele câtevaminute dinainte de mas`.

Mama lui Reggie era o femeie frumoas`, elegant` \n rochia desatin alb, purtând la gât un [irag de diamante. Pe umeri purta ohain` din blan` de vulpe argintie. P`rul ei era negru, iar pieleaalb`. Avea ochi alba[tri, iar \n lucirea lor \nghe]at` descoperii ourm` de rezerv`.

So]ul ei era \nalt, politicos [i t`cut.

SÂNGE IRLANDEZ 47

Dup` câteva minute, am fost condu[i la mas`, \ntr-o camer`imens`, luminat` de lumân`ri. Num`rul servitorilor era egal cuacela al mesenilor, iar mâncarea era delicioas`.

La mas` se discut` despre vân`toarea coco[ilor de munte, iarnoi m`rturisir`m c` nu era un sport pe care s`-l fi practicat, cuatât mai mult cu cât \n Australia nu sunt coco[i de munte.

– Dar nu sunt câini dingo? interveni doamna Arbuthnot.Reggie ne-a spus c` a \mpu[cat câ]iva.

– Trebuie s` intri \n interiorul t`rii pentru asta, spuse Sam, [imi-e team` c` un b`rbat care se ocup` cu studiul, dac` nu egeolog sau antropolog, nu ajunge \n acea regiune.

Discutar`m apoi diferen]ele dintre zona s`lbatic` a Australiei[i cea a Angliei, având grij` s` nu spunem nimic jignitor. DoamnaArbuthnot spuse c`, dac` vrem s` vedem cum e via]a \n zonelerurale, ne invit` s` le facem o vizit` la High Wycombe, unde auo locuin]` de var`.

M` \ntrebam \n gând de ce Gerry nu ne spusese cum sunt defapt p`rin]ii lui Reggie [i \n acela[i timp \n]elegeam lupta ei dintoate puterile pentru fiul lor.

M` uitai spre Sam; nu era nimic \n neregul` cu el. Eracufundat \ntr-o conversa]ie cu profesoara de istorie medieval`.Numai c` nu terminase de mâncat. Ceilal]i terminaser` dejaprimul fel, iar el nu p`rea s`-[i dea seama. |ncercam s`-l ascultpe director povestind ceva, dar nu m` puteam concentra. De cenu-[i d` seama c` to]i \l a[teapt`?

|ncercai s`-i prind privirea. Dar el, de obicei t`cut, era acum lansat\ntr-o conversa]ie animat`, iar nimic din jurul lui nu-l mai interesa.

|n sfâr[it, un majordom salv` situa]ia. Pentru c` Sam pusesejos furculi]a [i cu]itul, \l lu` pur si simplu farfuria din fa]`. El niciun observ`. R`suflai u[urat`, dar \ntâlnii privirea directorului,care \mi zâmbi.

48 LUCY WALKER

– Tân`rul acesta va avea o carier` academic` str`lucit`, spuse el.Din fericire, la al doilea fel de mâncare doamna Arbuthnot

\ncepu s` converseze cu Sam, smulgându-l din discu]ia lui.Dup` mas`, \mpreun` cu celelalte dou` femei, ajunsei \ntr-o

camer` \n care menajera care m` primise adusese toate celenecesare \mprosp`t`rii machiajului. So]ia directorului se a[ez`pe un sc`unel, iar menajera, dezgolindu-i gâtul [i partea de susa pieptului, o pudr` [i \i ref`cu machiajul cu mare grij`. Dup` cetermin`, femeia se \ndrept` spre mine. R`m`sei nemi[cat`,\ngrozit` c` vesta mea de lân` va ie[i la iveal` \n fa]a celor dou`femei.

– Lua]i loc, spuse ea, f`r` s`-mi lase o cale de sc`pare.M` a[ezai, dar strânsei rochia la gât.– Nu trebuie s` te ocupi de gât, spusei. Nu obi[nuiesc s`-mi

dau cu nimic.– Dar, doamn`…– M` irit, min]ii. A[a c` te rog s`-mi la[i gâtul \n pace.Dup` aceea ne mutar`m \n salonul st`pânei casei, stând de

vorb` \n timp ce ni se servea cafeaua.– {i v` \n]elege]i cu clima? \ntreb` cealalt` invitat`.– Nu, r`spunsei, nu \nc`. Toat` lumea \mi spune c` trebuie

s` am r`bdare. Dar [i clima din Australia, mai ales din Tasmania,e considerat` dur` de c`tre europeni.

|i aruncai o privire doamnei Arbuthnot.– Gerry n-a avut nici o problem` cu clima, ea e mai rezistent`.Credeam c`, dac` aduc \n discu]ie numele lui Gerry, vom

\ncepe s` discut`m despre ea.– A, da?Nu eram prea sigur` dac` s` continuu sau s` tac. Nehot`rârea

mea fu \ntrerupt` de sosirea b`rba]ilor. Sam p`rea \n continuare

SÂNGE IRLANDEZ 49

vorb`re] [i plin de amabilit`]i. Eram sup`rat` pe el pentru c` nuavusese de \ndurat ce avusesem eu. Coniacul care \nso]isecafeaua p`rea s`-l fi \nveselit. De parc` nu-mi era destul s`-mi facgriji pentru Gerry, acum trebuie s` m` \ngrijorez [i pentru el.

Continuar`m s` vorbim despre lucruri neimportante [i dup`o or` directorul Colegiului Regal se ridic`, iar noi f`cur`m la fel.

Strânser`m mâinile gazdelor, apoi ie[ir`m.– S` v` aduc ma[ina, domnule? \ntreb` servitorul.– N-avem ma[in`, r`spunse Sam, privindu-l cu uimire pe

b`rbat. Nu-i a[a c` n-avem ma[in`, Magillicully? m` \ntreb`, ca [icum i-ar fi fost greu s`-[i aduc` aminte.

Z`risem deja \n apropiere dou` taxiuri, a[a c` spusei repede:– Vom lua un taxi, mul]umesc.Servitorul f`cu un semn, iar una dintre ma[ini opri \n fa]a

noastr`. Ne deschise u[a, apoi \ntreb`:– Unde merge]i?Sam deschise gura s` vorbeasc`. M` temeam de reac]ia

b`rbatului când va auzi \ngrozitorul „Clapman Common”, a[a c`intervenii:

– La Sloane Square.M` bucurai câteva clipe de prezen]a mea de spirit, apoi

\n]elesei c` f`cusem o mare gre[al`. Adresa era la câ]iva pa[i.Ajuns` acas`, dup` ce m` dezbr`cai, aruncai vesta \ntr-un

col]. Câte necazuri putuse s`-mi fac`! Eram tentat` s`-i vorbesclui Sam despre ea, dar [tiam c` nu va \n]elege.

– A fost o cin` pl`cut`, murmur` Sam când m` a[ezai \n patlâng` el. Sunt ni[te oameni dr`gu]i. M` bucur c` l-am cunoscutpe directorul Colegiului Regal.

Pl`cerea lui m` f`cu s`-mi dau seama cât sunt de fericit` s`-lam. Cât de bine se sim]ise printre acei oameni! Cât de \ncântatfusese directorul de el!

50 LUCY WALKER

Sim]ii cum toat` nelini[tea mea se tope[te. M` \ntinsei lâng`el [i-mi pusei obrazul lâng` inima lui. Somnul m` cuprinserepede.

***

Gerry nu spuse nimic despre familia lui Reggie.– De ce nu ne-ai spus \n ce lux tr`iesc?– Nu e chiar a[a tot timpul. Aceasta e casa doamnei Angell, iar

servitorii sunt ai ei. E ceva obi[nuit aici, s` \nchiriezi sau s`\mprumu]i casa altcuiva pentru o perioad`.

– Mie mi-au pl`cut, m`rturisii. Numai c` e ceva ce nu \n]eleg,o rezerv`. Nu pot s`-mi dau seama de ce, pentru c` sunt foartepolitico[i. Poate pentru c` nu s-a vorbit deloc despre motivulpentru care eram acolo. Adic` n-au spus nimic despre tine.

– O, nu se face a[a ceva, zâmbi Gerry. Nu se vorbe[te desprelucruri personale la cin` sau la petreceri.

|ntr-adev`r, nu-i mai \n]elegeam pe englezi. Disperat`, \i f`cuio nou` vizit` pastorului. |ntre dou` ce[ti de ceai, \i povestiidespre necazurile cu vesta.

– Am avut [i eu probleme cu valetul unui episcop, spuse el,dar \mi aduceam aminte c` Iisus nu dispre]uia foamea [izdren]ele.

– Se pare c`, de câte ori mândria mea e r`nit`, ajung ladumneavoastr`, spusei.

– |nc` un lucru pe care nu-l avea Iisus.B`ur`m ceaiul \n t`cere, sim]indu-m` mai lini[tit`.– Dac` tot a venit vorba despre mândrie, zâmbi pastorul,

sper c` nu le vei povesti profesoarelor despre valetulepiscopului, nu-i a[a?

SÂNGE IRLANDEZ 51

Domni[oara Anderson [i doamna Illington-Wharton erau \ncontinuare destul de reci. B`nuiam c` e de vin` prietenia mea cupastorul pe care ele, dintr-un motiv necunoscut, nu-l aprobau.

|n afar` de aceast` problem`, totul mergea bine la [coal`. Leadmiram foarte mult pe colegele mele, din punct de vedereprofesional. Pentru ele era destul de important ca elevii s`citeasc` [i s` socoteasc`, dar cel mai mult puneau accent pe via]acopiilor, pe construirea unui caracter puternic.

Era totul atât de serios, \ncât câteodat` \mi venea s` râd.N-am f`cut-o niciodat`, deoarece mi-am adus aminte c` aici seconstruiau viitorii cet`]eni britanici. Profesoarele erau ni[tefemei bune, iar bun`tatea lor se vedea \n toate. Era imposibil caelevii s` nu fie marca]i de ea.

Una dintre cele mai nepl`cute sarcini era completarea„registrului pentru lapte”. Laptele era \mp`r]it \n mai multecategorii de pre]: pentru copiii cei mai s`raci, care \l primeaugratis, pentru cei care primiser` recomandare medical` [i carepl`teau jum`tate de pre] [i laptele pentru restul lumii [i pentruprofesori, cu pre] \ntreg. De câteva ori, unul dintre copiii careluau lapte nu aduseser` banii, iar eu, ca s` nu mai amcomplica]ii, pusesem bani de la mine. Pân` la urm`, acest lucrufu descoperit, iar eu aspru mustrat`.

Domni[oara Anderson, care se ocupa de registre, fu cea caredescoperi, iar mustrarea \n fa]a tuturor fu pentru mine mai greadecât orice pedeaps`. Privirile dezaprobatoare m` acuzau c`fusesem motivul distrugerii ordinii [i rutinii [colii.

Timp de câteva luni, nu f`cusem nici o gre[eal`. Erammândr` de mine, pân` \ntr-o zi \n care neaten]ia m` puse \n ceamai proast` situa]ie posibil`, de când venisem \n aceast` [coal`.

|ntr-o zi, dup` ce elevii terminar` masa [i se ridicar`, observaic` r`m`sese o sticl` de lapte plin`. Oare a cui era? |i verificai pe

52 LUCY WALKER

copii, dar primiser` cu to]ii sticla de lapte. Era imposibil s` fieuna \n plus, nu era nici o gre[eal` \n registru. Apoi \mi amintii c`Billy Sugden fusese chemat la cabinetul medical [i plecase f`r`s`-[i bea laptele. Ce gre[eal`! |n câteva secunde domni[oaraAnderson va veni s` verifice laptele [i va descoperi. Nu puteamascunde sticla, \n navet` trebuia s` fie acela[i num`r de sticlegoale. Copiii erau deja afar`, iar pa[ii domni[oarei Andersonr`sunau pe culoar. Turnai repede laptele \ntr-o vaz` pe care oaveam \n dulap [i pusei sticla goal` \n navet`.

Profesoara b`tu la u[`.– Voiam s` v` verific sticlele de lapte, spuse ea. Cred c` s-a

f`cut o gre[eal`.Num`r` sticlele goale, apoi caut` \n catalog num`rul de copii

prezen]i. – Nu pare s` fie nimic \n neregul`.Era momentul potrivit s`-mi m`rturisesc gre[eala, dar m-am

n`scut la[`. Dac` n-a[ fi golit sticla, a[ fi putut s` m`rturisescfaptul c` Billi Sugden nu [i-a b`ut laptele [i s` i-l dau dup`-amiaz`. Nu fusese decât o mic` neaten]ie: \l l`sasem pe copil s`plece f`r` lapte.

|ncercai s` g`sesc o solu]ie. |n registre nu era nici o gre[al`,singurul care putea spune c` nu [i-a primit laptele era copilul,iar el era acas`.

Nu pot s` spun c` laptele lui e acum \n vaza din dulap.Laptele era esen]ial pentru s`n`tatea copiilor, de aceea se aveaatâta grij`. O privii pe domni[oara Anderson, [tiind c` maidegrab` n-ar mânca o s`pt`mân` decât s`-l lase pe un copil f`r`lapte. Cu toate acestea, eu o f`cusem.

Trecur` mai multe minute, timp \n care ea privi \n jur. Credc` vinov`]ia mi se citea pe fa]`. Numai c` t`cusem prea mult timpca s` mai pot m`rturisi.

SÂNGE IRLANDEZ 53

|mi pusei haina [i m`nu[ile, dar ea r`m`sese tot pe loc.Sim]ea c` e ceva \n neregul`, dar nu-[i d`dea seama ce.

– V` duce]i \n parc pentru masa de prânz? m` \ntreb`.– Da.Cu u[urare, \mi amintii c` trebuia s` \ncui biroul [i dulapurile

\nainte de plecare. Le \ncuiai repede, [tiind c` laptele eradeparte de ochii ei.

– Doamn` Richardson, vre]i s`-mi l`sa]i cheia, v` rog? \miceru ea. Vreau s` m` uit \n cutiile cu registre pe care le ave]i \ndulap. Stau degeaba [i poate le putem folosi.

Cu o mân` care tremura vizibil, \i \ntinsei cheia.– Poft` bun`! \mi ur` ea. Nu mai \ntârzia]i, timpul trece atât

de repede…Ie[ii pe u[`, aruncându-i o privire trist`. |mi sim]eam

picioarele moi, iar pachetul cu mâncare pe care \l scosesem pegenunchi r`mase neatins.

B`nuise c` e ceva \n neregul`. Oare va descoperi vaza culapte \n dulap? O ascunsesem destul de bine, sau era vizibil`?

Luase registrul de pe mas` [i era clar c`-l va verifica. Numaic` nu avea ce s` g`seasc`. Singura problem` ar fi s` descoperevaza \n care pusesem laptele… A, da, ar mai fi [i Billy Sugdencare trebuia s` vin` dup`-amiaz` [i care putea spune c` el nu[i-a primit laptele.

Pusei pachetul de mâncare \n co[ul de gunoi [i mergând \ncet,m` \ndreptai spre [coal`. Oare fusese descoperit` gre[eala mea?

Ajungând \n fa]a por]ii, o z`rii pe domni[oara Anderson, carest`tea de vorb` cu domnul Bellew, directorul [colii vecine.Figura ei era grav` [i preocupat`. Nu mai e nici o \ndoial`: a g`sitlaptele! Acum vorbea despre acest lucru… E clar, nu mai pot s`stau aici, trebuie s`-mi dau demisia. |mi voi g`si ceva de lucru,poate vânz`toare la Woolworth.

54 LUCY WALKER

– A, doamn` Richardson, spuse domni[oara Anderson,ridicând privirea. Tocmai \i povesteam domnului Bellew desprelapte.

M` for]ai s` zâmbesc, dar nu m` gândeam decât la faptul c`,din cauza unei sticle de lapte, Sam nu-[i va mai putea dadoctoratul!

– Nu cred nici o iot` din ce spune domni[oara Anderson,spuse domnul Bellew râzând. Cred c` l-a b`ut ea pe tot!

– {tiu c` v` place s` glumi]i, domnule Bellew, zâmbi slabprofesoara, apoi se \ntoarse spre mine. A fost vina l`ptarului,doamn` Richardson. Ne lipseau patru sticle de lapte, pe care nule g`seam nic`ieri. Când a venit ceva mai devreme a m`rturisit c`a spart patru sticle \n drum spre [coal`. |mi pare r`u, dar am fostnevoit` s`-i fac observa]ie. Ar fi trebuit s` lase un bilet.

– Oh!– Nu cred nimic, insist` domnul Bellew. Domni[oara

Anderson le-a b`ut pe toate [i e prea \nsp`imântat` s`recunoasc`. Dumnevoastr` ce crede]i, doamn` Richardson?

– Nu cred c` poate s` bea atât de mult, r`spunsei, cu toate c`nu [tiam de unde vin cuvintele. Oricum, nu \ncercam s` fiuamuzant`.

B`rbatul râse din toat` inima.– Un motiv foarte bun pentru ap`rare, chiar foarte bun.Dup` plecarea de la [coal`, trebuia s` cump`r ceva de

mâncare, destul de gustos, convenabil ca pre] [i care s` sepreg`teasc` repede. Abia \mi târam picioarele, cople[it` deoboseal`. Sunt prea obosit`, \mi spusei, totul e prea greu. Numai vreau s` muncesc. Nu mai vreau s` stau \n Anglia.

Acas` totul va fi ca de obicei. |l voi g`si pe Sam stând la mas`,cufundat pân` peste cap \n matematic`. Serviciul de ceai m` vaa[tepta. El se va ridica [i-mi va spune:

SÂNGE IRLANDEZ 55

– Oh, ai ajuns! Ibricul e gata.Apoi se va \ntoarce la c`r]ile lui, \n timp ce eu voi face ceaiul.

O s`-l bea cu un ochi \n calcule, iar dac` nu voi avea grij`, \l vabea fie prea fierbinte [i se va arde, fie f`r` zah`r [i se va \ntrebade ce nu i-a pl`cut.

La cinci [i cinci minute, va ap`rea mama, spunând:– M-am r`t`cit din nou. Oare de ce nu se fac h`r]i ale Londrei

pe care s` le \n]elegi? Ea se r`t`cea \ntotdeauna!|ntr-adev`r, fu a[a cum \mi \nchipuiam, mai pu]in ora la care

ajunse mama: [ase.– Mam`, \i spusei disperat`, pân` [i un copil poate s`

\n]eleag` h`r]ile…– Nu, nu cred c` poate. Oricum, n-au nici un motiv pentru

care s-o fac`. Ai v`zut vreun copil pe str`zile Londrei cu o hart`\n mân`?

– Locuiesc aici, [tiu foarte bine drumul.– {i dac` nu-l [tiu, \ntreab`. A[a fac [i eu.– Dac` \ntrebi, te vei r`t`ci mult mai repede. Cu cele mai

bune inten]ii, oamenii pot s`-]i dea indica]ii gre[ite. {i chiar dac`]i-ar da indica]ii bune, tot nu [tii s` spui la ce adres` trebuie s`ajungi.

– Mâine trebuie s` ajung pe strada St. Michael \n Camderwell.Vrei s-o cau]i pe hart` [i s` mi-o \nsemnezi?

– Nu, mam`. M-am s`turat s` tot desenez str`zi pentru tine.Uit`-te pe ghidul ora[ului, e u[or de \n]eles.

– |n acest caz, m` voi r`t`ci din nou [i voi \ntârzia. Cum o s`m` \ntorc la sediu [i s` explic de ce am stat o diminea]` \ntreag`la o [coal`, când unei surori medicale londoneze i-ar lua o or`?

Brusc, ochii mamei se umplur` de lacrimi.

56 LUCY WALKER

– Oh, e[ti egoist`, Theodora!Sam se ridic` de la mas` s` aprind` lumina. La cap`tul

puterilor, \ncepui s` plâng [i eu.– Ei, dar ce ave]i? exclam` el.Nu puteam s`-i spun. Cum a[ putea s`-i explic so]ului meu c`

e prea greu pentru mama s` se descurce \n Londra, sau c` ast`zi,la serviciu, f`cusem o prostie \ngrozitoare?

Numai pastorul putea s` \n]eleag`. A doua zi, \i povestii tot cese \ntâmplase la [coal`.

– P`rinte, cum am putut s` fac o prostie atât de mare? O s-omai pot privi vreodat` \n ochi pe domni[oara Anderson?

– Dragostea, r`spunse el, este \n mare parte mil`. Nu e nici o\ndoial` \n mintea mea c` lui Dumnezeu i-ar fi mai mil` de tinedecât de ea, deci ar avea [i mai mult` dragoste pentru tine.

Cuvintele lui m` lini[teau \ntotdeauna.– Când v` duce]i \n Irlanda?– |n vacan]a de var`, dup` ce mama se va \ntoarce din

Germania. Va face o c`l`torie acolo \n iulie.– De ce n-o aduci pe mama ta \n vizit`?– Nu prea cred c` va fi de acord cu o biseric` de acest fel, cel

pu]in nu acum.

SÂNGE IRLANDEZ 57

Capitolul 4

Mama continua s` se r`t`ceasc`.– Nu \n]eleg toate indicatoarele acestea, spunea deseori.Nepriceperea ei m` \nfuria, cu toate c`, dup` scena \n care

\ncepuse s` plâng`, m` str`duiam s-o menajez. Petrecusem ore\ntregi ]inându-i lec]ii despre cum se poate descurca \n ora[ cuajutorul ghidului. Dar era \n zadar. Hot`râse c` ghidul e dene\n]eles [i nu \ncerca s` dep`[easc` acest impas.

{i cu metroul era la fel de r`u.– Mam`, \i spuneam, cite[te ce scrie acolo: „Urm`ri]i lumina

albastr` pentru direc]ia Piccadilly”. Nu trebuie decât s` urmeziindica]iile.

– Dar nu pot s` fiu sigur` c` ajung acolo.|ntr-o zi, \n care aveam liber de la [coal` [i la fel si mama,

hot`râr`m s` plec`m la plimbare pe Oxford Street, a[a c` luar`mmetroul de la Tottenham Court Road.

Pl`cerea mea la fiecare c`l`torie cu metroul era s`-mi imaginezclipa \n care treceam pe sub Tamisa. Mi se p`rea ceva minunat [idac` eram cu mama sau cu Sam, spuneam \ntotdeauna:

– Gânde[te-te. Acum, chiar \n aceast` clip`, trecem pe sub Tamisa.{i Sam p`rea \ncântat, cu toate c` nu [tiam ce se petrece \n

capul lui de matematician. Poate c` m`sura cantitatea de ap` pesub care treceam. Mama nu spunea nimic, iar eu nu credeam c`face altceva decât s` se minuneze de soarta care a adus-o \nsitua]ia de a trece pe sub minunata Tamisa.

A[a c` [i \n aceast` zi, a[teptai \n t`cere momentul preferat.– Acum, mam`! exclamai, atingându-i bra]ul, acum trecem pe

sub Tamisa!Lacrimi nea[teptate ap`rur` \n ochii ei [i \[i trase bra]ul din

strânsoarea mea.– |ntotdeauna faci la fel! Egoisto! Nu vrei decât s` m` chinui!– S` te chinui? o \ntrebai, uluit`.– {tii c` sunt \nsp`imântat` [i nu faci decât s` m` sperii mai

tare.Eram atât de uimit`, \ncât aproape alunecai de pe scaun.

Mama, care nu fusese \nsp`imântat` s` creasc` singur` cincicopii, nu se temuse de cancerul care \i fusese descoperit la sânsau de moartea so]ului lui Denney, care str`b`tuse jum`tate delume pentru a m` vedea, era \nfrico[at` de trecerea metroului pesub Tamisa!

{i, mai r`u, nu [tia c` m` bucur de aceast` clip`. Era sigur` c`vreau s-o chinui! Oare o s` ne \n]elegem vreodat` una pecealalt`?.

|i promisei c` n-o s`-i mai atrag niciodat` aten]ia [i \i propuseis` \ncerce s` mearg` cu autobuzul.

– Dac` mergi pe podul Vauxhall, po]i s` vezi turnurile de laWestminster, spusei. Ai toat` Londra la picioare.

– |ntotdeauna am crezut c` „Vauxhall” e o marc` de ma[in`.Ajunser`m pe Oxford Street, iar mama \[i rec`p`t` veselia. |i

pl`cea foarte mult s` se plimbe prin magazine.

SÂNGE IRLANDEZ 59

Intrar`m \n marele magazin Bourne [i Hollingsworth,admirând ]es`turile, confec]iile [i broderiile.

– Haide s` mergem [i pe Regent Street, propuse mama. F`r`s` priveasc` \n jur, se gr`bi spre cea mai apropiat` u[` [i ie[i \nstrad`, se \ntoarse spre dreapta [i porni foarte gr`bit` \n direc]iaopus` celei \n care voia s` mearg`.

– Pentru numele lui Dumenzeu, mam`, uit`-te pe undemergi!

– Nu e nimic \n drumul meu, r`spunse ea, sup`rat`, de parc`i-a[ fi spus c` a lovit pe cineva.

– Mam`! Pe ce strad` e[ti?Cuvintele mele o oprir` [i privi dezorientat` \n jur.– Pe Oxford Street, desigur.– Nu, nu vezi c` aceast` strad` e mult mai mic`? Nu sunt nici

autobuze.M` privi dezam`git`.– Oh, asta \nseamn` c` am plecat \n direc]ia gre[it`.– De ce nu te ui]i s` vezi unde e[ti când ie[i dintr-un

magazin?– De unde era s` [tiu c` magazinul