MANUAL DE ISTORIECLASA A VIII-A

Profesor: Olteanu Mariana Mihaela

2009

CAPITOLUL 9 CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Revoluţia din 1848-1849

Cauzele revoluţiei române au fost atât de natură externă cât şi internă. Contextul internaţional favorabil a fost creat prin izbucnirea revoluţiei în spaţiul european.

Printre cauzele de natură internă se numără: 1. Asuprirea străină în cele 3 ţări române.a) suzeranitatea otomană şi protectoratul rusesc ştirbeau autonomia Ţării

Române şi Moldovei .b) Pericolul de maghiarizare în Ţara românească şi Banat prin anexarea la

Ungaria .c) Românii din Bucovina erau ameninţaţi de politica de germanizare dusă de

Curtea de la Viena.2. Menţinearea privilegiilor marii boierimi în detrimentul micii boierimi 3. Agravarea problemei agrare şi înrăutăţirea situaiei ţăranilor dependenţi 4. Lipsa unor instituţii moderne5. Menţinerea clăcii şi iobăgiei.

Programele revoluţionare de la 18481.Petiţiunea Proclamaţiune-Moldova ( 27 martie 1848 )2.Proclamaţia de la Islaz- Ţara Românească ( 9 iunie 1848 )3.Petiţiunea Naţională –Transilvania ( 3-5 mai 1848 , Marea Adunare Naţională de la Blaj )4.Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova ( Cernăuţi ) – Bucovina ( 7 iulie / august 1848 )5.Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei – Braşov ( 24 mai 1848 )

Printre cererile formulate în programele revoluţionare se numără : înlăturarea regimului politic introdus de Regulamentele Organice,desfiinţarea iobăgiei şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ , recunoaşterea drepturilor românilor din Transilvania , egalitate în drepturi , independenţa naţională.

Desfăşurarea revoluţiei

În Moldova , revoluţia a debutat la 27 martie 1848 , printr-o întrunire a revoluţionarilor la Iaşi , la hotelul Petersburg , unde este dat publicităţii programul revoluţiei , un program moderat conţinând 35 de puncte care cuprindea revendicările tinerilor progresişti între care „ grabnica îmbunătăţire a situaţiei ţăranilor ”, alegera unei alte Adunări Obşteşti din care să nu facă parte

54

oamenii domnitorului şi formarea unei gărzi civile.Somat să accepte petiţia fără nici o modificare , Mihail Sturdza înăbuşă acţiunea , arestând căpeteniile.

În Ţara Românească mişcarea se declanşează în două locuri : la Islaz pe 9 iunie unde se citeşte şi programul revoluţiei ce prevedea emanciparea ( eliberarea ) şi împroprietărirea ţăranilor , desfiinţarea ( abolirea ) protectoratului rusesc , alegerea unui principe pe 5 ani , emanciparea evreilor şi ţiganilor şi la Bucureşti pe 11 iunie 1848 unde domnitorul Gheorghe Bibescu deşi iniţial a fost de acord cu programul revoluţionarilor abdică două zile mai târziu.

După abdicarea lui Bibescu se constituie un guvern provizoriu ,care a luat o serie de hotârâri , cum ar fi : desfiinţarea unei gărzi civile , încercarea rezolvării problemei agrare. Mişcarea va fi înfrântă la 13 septembrie 1848 în urma intervenţiei Imperiului Otoman la cererea Rusiei.

În Transilvania , revoluţia română a intrat în conflict cu cea maghiară ca urmare a proclamării anexării Transilvaniei la Ungaria de către Dieta de la Cluj.

La 3-5 mai 1848 are loc o Mare Adunare Naţională la Blaj , în cadrul căreia se dă citire programului revoluţiei , Petiţiunea Naţională care prevedea : -egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania , -oficializarea limbii române - desfiinţarea iobăgiei- egalitatea Bisericii Ortodoxe cu celelalte biserici.

Cererile au fost refuzate de maghiari . În aceste condiţii Avram Iancu organizează o armată revoluţionară în Munţii Apuseni şi instaurează chiar o administraţie românească în Transilvania. Ofensiva trupelor maghiare condusă de generalul Iosif Bem restrânge această arie la Munţii Apuseni .

Împăcarea celor două părţi este realizată de către Nicolae Bălcescu , dar survine prea târziu ,în condiţiile în care are loc intervenţia armatelor ruseşti şi austriece , acestea reuşind să înfrângă armata maghiară la Şiria la 13 august 1849.Revoluţia de la 1848 a cuprins şi teritoriile Bucovinei şi Banatului .În Bucovina se desfăşoară o Adunare Naţională sub conducerea lui Eudoxiu Hurmuzaki, fiind elaborat programul intitulat Petiţia Ţării , care cerea autonomia provinciei şi a Bisericii Ortodoxe , o dietă care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor stărilor şi o conducere proprie.Banatul , integrat Ungariei la sfârşitul secolului 18, cerea în cadrul unei adunări desfăşurate la 15 iunie 1848 la Lugoş , autonomia provinciei şi recunoaşterea naţiunii şi a limbii române. Anul 1848 a însemnat apariţia unui program coerent care va duce la constituirea României Moderne şi la crearea unor simboluri importante ale românilor , imnul şi tricolorul.

55

9.2 Unirea Principatelor şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Context. La realizarea unirii Moldovei cu Ţara Românească au contribuit mai mulţi factori, atât interni cât şi externi , printre care : propaganda desfăşurată în sprijinul unirii de revoluţionarii de la 1848 exilaţi în Occident ; declanşarea unui nou război între Rusia şi Imperiul Otoman care avea să antreneze în el Marile Puteri , încheiat cu Congresul de pace de la Paris la 18/ 30 martie 1856 . La acest congres de pace s-a luat pentru prima dată în discuţie problema unirii Principatelor Române , însă datorită opoziţiei manifestate de Imperiul Otoman şi Austria , Marile Puteri au hotărât consultarea românilor prin intermediul Adunărilor Ad-hoc.

Cererile Adunărilor Ad –hoc expuse în 1857 erau : - respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulaţilor încheiate cu

Poarta - unirea într-un singur stat sub numele de România - prinţ străin la tronul ţării , care să facă parte dintr-o dinastie europeană şi

care să-şi crească moştenitorii în religia ţării .Adoptarea Convenţiei de la Paris în 1858 de către Marile Puteri care îndeplinea rolul unei adevărate Constituţii , a fost întâmpinată cu lipsă de entuziasm în Principate deoarece nu stipula unirea deplină ci o unire formală.Astfel convenţia prevedea : unirea într-un singur stat sub numele de Principatele Unite ale Ţării Româneşti şi Moldovei ; în fruntea statului se aflau doi domni , două adunări şi două guverne : domnul ales prin vot cenzitar , numea miniştrii, sancţiona legile şi dizolva Adunarea; singura instituţie comună era Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie de la Focşani.La 5 ianuarie 1859 , Adunarea Electivă din Moldova îl desemna ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă din Ţara Românească alegea acelaşi domn în persoana lui Cuza. Astfel au fost abil ocolite prevederile convenţiei de la Paris din 1858 care stipulau alegerea a doi domni şi a două parlamente separate.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza Dubla alegere nu era însă recunoscută de Marile Puteri. La Iaşi şi Bucureşti funcţionau două guverne şi două adunări , iar organizarea administrativă era lipsită de unitate.În cadrul Conferinţei din Martie 1859, Franţa , Anglia , Rusia şi Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie 1859. Austria şi Turcia şi-au dat acordul în septembrie 1859 dar numai pentru perioada domniei lui Cuza În plan intern , primele măsuri luate de noul domn au vizat consolidarea statului şi desfăşurarea unei ample activităţi reformatoare . Cuza unifică

56

administraţia , vama , stema, cursul monetar , adunările , guvernul şi armata şi se dedică apoi înfăptuirii marilor reforme.

În 1863 era adoptată legea secularizării , prin care averile mănăstirilor trec în proprietatea statului prin despăgubire .Opoziţia pe care a întâmpinat-o în martie 1864 la dezbaterea problemei rurale îl determină pe Cuza să recurgă la o lovitură de stat , în 2 mai 1864 prin care a dizolvat Adunarea dominată de conservatori , a instaurat un regim autoritar şi a adoptat Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris , care reprezenta noua Constituţie.

La 14 august 1864 se adoptă legea rurală prin care ţăranii erau împroprietăriţi cu pământ în funcţie de numărul de vite plătind o despăgubire timp de 15 ani.

O altă lege adoptată în 1864 a fost aceea a instrucţiunii publice care prevedea obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar.

Prin legea electorală alegătorii erau împărţiţi în două categorii şi creştea numărul acestora.

Înlăturarea lui Alexandru Ioan CuzaOpoziţia faţă de regimul lui Al. I. Cuza s-a manifestat încă din 1863 când

s-a creat „ monstuoasa coaliţie ”, grupare formată din liberali şi consevatori care a pregătit înlăturarea acestuia de la putere.

În timp ce liberalii radicali doreau o transformare economică şi socială radicală după modelul Europei Occidentale , conservatorii insistau ca dezvoltarea să se facă lent şi fără schimbări radicale. În ciuda reformelor iniţiate de Cuza , consevatorii l-au criticat pentru reformele agrară şi electorală ( 1864), iar liberalii i-au reproşat faptul că erau prea moderate.

În aceste condiţii , la 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza era silit să abdice. Conducerea este preluată de o Locotenenţă domnească formată din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu , col. Haralambie şi un guvern condus de Ion Ghica.

57

9.3 Începuturile vieţii politice moderne în RomâniaStudiu de caz: Constituţia de la 1866

Înlăturarea lui Cuza a atras reacţia puterilor europene.În rândul acestora , întrunite în cadrul Conferinţei de la Paris din martie 1866,se auzeau voci care cereau desfacerea unirii , Poarta insistând pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani.Între timp, guvernul provizoriu acţiona pentru aducerea unui principe străin pe tronul României.

S-a convenit cu acordul tacit al lui Napoleon al III-lea şi cu acceptul Prusiei asupra venirii la Bucureşti ca domn al ţării a prinţului Carol de Hohenzollern Sigmaringen.Acesta a fost proclamat domn al României în urma plebiscitului din aprilie 1866.

10 mai 1866 a depus în faţa Parlamentului jurământul în calitate de domn al României.

Marile Puteri , dezbinate de interese contradictorii l-au acceptat în mod formal pe Carol.În urma vizitei făcute la Istanbul în octombrie 1866 el a primit firmanul de confirmare din partea sultanului.

1 iulie 1866 a fost adoptată Constituţia prin care România devenea monarhie constituţională.A fost prima constituţie românească.A fost concepută după modelul constituţiei belgiene din 1831.Numele oficial al ţării era România.

Potrivit acestei constituţii succesiunea la tron era reglementată pe baza principiului transmiterii ereditare, pe linie direct bărbătească , cu excluderea femeilor.Moştenitorii tronului trebuiau crescuţi în religia ortodoxă a ţării.

Constituţia avea la bază principiul separării puterilor în stat.Puterea executivă era reprezentată de domn , împreună cu guvernul.

Domnul avea prerogative largi: numea şi revoca miniştrii , putea dizolva Adunarea Deputaţilor şi Senatul ; era şeful armatei , avea drept de veto , putea declara război şi încheia tratate; avea dreptul de a bate monedă , de a acorda amnistii şi graţieri.Guvernul , condus de un prim-ministru care era acceptat de Parlament.

Puterea legislativă reprezentată de domn şi Parlament.Parlamentul era ales prin vot cenzitar , format din două camere : Adunarea Deputaţilor şi Senatul, avea rolul de a iniţia şi sancţiona legile , discuta şi aproba bugetul.Domnul sancţiona şi promulga legi, avea drept de veto.

Puterea judecătorească era reprezentată de Tribunale şi Curţi de Justiţie. Cea mai înaltă instanţă era Curtea de Casaţie.Constituţia consacră drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ; dreptul la proprietate, libertatea cuvântului , a conştiinţei , a presei , a întrunirilor , egalitatea în faţa legilor.A fost adoptată o nouă lege electorală care menţinea sistemul de vot censitar, alegătorii fiind împărţiţi în 4 colegii după avere.Promulgarea Constituţiei de către domn fără a mai aştepta acordul puterilor europene , era o

58

dovadă a aspiraţiei românilor către independenţă .Această lege fundamentală , rămasă în vigoare până în 1923 , a contribuit la consolidarea şi modernizarea statului român.

9.4 Românii din afara României: Basarabia, Bucovina şi Transilvania

După 1848, un număr mare de români au continuat să trăiască în afara graniţelor în Ungaria, Rusia şi Austria.În aceste teritorii , aflate sub ocupaţie austro-ungară sau rusească , obiectivele principale ale românilor au fost păstrarea limbii române şi a credinţei.Treptat , apar partide politice care-şi exprimă tot mai clar dezideratele în faţa autorităţilor.

Transilvania Programele politice din Transilvania au susţinut ideile Supplexului

( 1791) printre care recunoaşterea naţiunii şi a limbii române , precum şi a Bisericii Ortodoxe, însă niciuna din aceste cereri nu a fost soluţionată de Curtea de la Viena.Singura concesie a fost ridicarea Episcopiei unite de la Blaj la rang de Mitropolie în 1854.

În perioada 1861-1866 , românii au putut să influenţeze direct activitatea legislativă şi să aducă modificări instituţionale datorită prezenţei lor în Dieta Transilvaniei.În 1863 , sunt elaborate cele două legi de importanţă deosebită pentru românii din Transilvania şi anume legea cu privire la egala îndreptăţire a naţiunii române şi a confesiunilor ei şi legea care proclama limba română ca limbă oficială în Transilvania.

Constituirea dualismului austro-ungar în 1867 avea să provoace nemulţumirea românilor şi să aibă efecte nedorite.

În 1881 se constituia P.N.R care a adoptat tactica pasivismului politic refuzând să participe la alegerile pentru Parlamentul de la Budapesta, manifestându-şi astfel nemulţumirea legată de actul uniunii din 1867.

În 1892, P.N.R.din Transilvania adpota un amplu memoriu , care făcea o critică aspră a politicii guvernelor de la Budapesta, urmând a fi înaintat împăratului.

Memoriul numit Memorandum a fost adoptat în momentul împlinirii a 25 de ani de la crearea dualismului austro-ungar şi se dorea un bilanţ al asupririi naţionale duse de guvernanţi.În introducerea lui se arătau , cu argumente de ordin istoric , cauzele împotrivirii poporului român faţă de anexarea Transilvaniei la Ungaria.Erau analizate legile antiromâneşti printre acestea numărându-se legea electorală ( 1874) care stabilea un cens de 9 ori mai ridicat în Transilvania decât în Ungaria şi legea învăţământului( 1879) prin care limba maghiară era introdusă în şcoli ca limbă obligatorie.Documentul a fost semnat de Ioan Raţiu, Ghe.Pop de Băseşti , Vasile Lucaciu.Respins de Curtea de la Viena , Memorandumul a ajuns la Budapesta , autorităţile maghiare intentând autorităţilor un proces la Cluj în 1894 , principalii lideri români fiind întemniţaţi.

59

Memorandiştii au fost graţiaţi în 1895 în urma unei cereri formulate de regele Carol I împăratului Franz Iosif.

Basarabia

Aflată sub controlul Rusiei, a fost organizată ca o regiune de graniţă şi apoi ca o simplă provincie.Imperiul a încurajat colonizarea germanilor şi bulgarilor Politica de rusificare forţată s-a manifestat şi prin asimilarea şi promovarea limbii ruse în şcoală , biserică şi în instituţiile statului.În 1828 , autonomia Basarabiei este desfinţată , iar provincia este anexată Imperiului Rus , pentru ca în 1871 să capete statut de gubernie. BucovinaAnexată în 1775 de Imperiul Habsburgic , a fost integrată în 1786 ducatului Galiţiei , pentru ca în 1849 să se constituie în ducat autonom, egal în drepturi cu celelalte provincii.Politica de deznaţionalizare s-a manifestat în Biserică şi în şcoală , unde a fost interzisă folosirea limbii române.Colonizările succesive au dus la creşterea populaţiei ucraniene în detrimentul celei româneşti.

9.5 Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei

Contextul proclamării Independenţei de stat

Încă de la începutul domniei , Carol I şi-a exprimat dorinţa de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman şi de a câştiga independenţa ţării.Aspiraţiile lui Carol erau în deplină concordanţă cu cele ale clasei politice din România.Ceea ce diferea erau însă metodele pe care ţara trebuia să le folosească pentru a obţine statutul politico-juridic de stat independent.

În timp ce liberalii erau favorabili unei alianţe cu Rusia , conservatorii militau pentru strângerea legăturilor cu Germania şi Austro-Ungaria.Redeschiderea problemei orientale prin declanşarea luptei antiotomane a popoarelor din Balcani , Bosnia –Herţegovina ( 1875) , Bulgaria , Serbia şi Muntenegru ( 1876) şi adoptarea unei noi Constituţii a Imperiului Otoman ( 1876) în care România era considerată provincie privilegiată din cadrul acestuia , la care se adaugă dorinţa Rusiei de a porni un nou război împotriva Turciei au pregătit terenul proclamării independenţei de stat.

60

Etapele participării României la război

Negocierile privind încheierea unei convenţii militare cu Rusia au fost iniţiate în 1876 la Livadia .La 4 aprilie 1877 era încheiată Convenţia româno-rusă , prin care trupele ruseşti obţineau dreptul de a trece pe teritoriul României în drum spre Balcani cu condiţia respectării integrităţii teritoriale a acesteia , iar la 9 mai 1877, Parlamentul proclama independenţa de stat a României .Intervenţia României în război se va produce în urma solicitării venite din partea marelui duce Nicolae, cmdt-ul trupelor ruseşti , pe fondul înfrângerii suferite de acesta în faţa redutei de la Plevna.

La Plevna se afla un puternic sistem de fortificaţii , condus de Osman-Paşa , care controla drumurile Vidin-Târnovo şi Nicopole-Sofia- Constantinopol.August –noiembrie 1877 trupele române sub comanda lui Carol I participă la asediul Plevnei, care va capitula la 28 noiembrie 1877.Armistiţiul dintre Rusia şi Imperiul Otoman se va semna la 19 ianuarie 1878.

Tratatele de pace

Primul tratat s-a încheiat la 19 februarie 1878 la San-Stefano, între Rusia şi Imperiul Otoman , însă nu a fost recunoscut de Marile Puteri , deoarece sporea considerabil poziţia Rusiei în Balcani.Prin acest tratat Rusia hotăra reanexarea judeţelor din sudul Basarabiei pierdute în favoarea Moldovei în urma hotărârilor Congresului de la Paris ( 1856), declarând că-şi rezervă dreptul de a le schimba cu Dobrogea.Acest fapt reprezenta o încălcare a prevederilor Convenţiei româno-ruse referitoare la garantarea integrităţii teritoriale a României.

În lunile iunie-iulie 1878 se desfăşoară un nou Congres de pace la Berlin prin ale cărui hotărâri se recunoştea şi independenţa de stat a României. Recunoaşterea acestei independenţe era însă condiţionată de modificarea articolului 7 al Constituţiei din 1866 referitor la acordarea cetăţeniei tuturor supuşilor şi de cedarea celor 3 judeţe din sudul Basarabiei Rusiei.Statul român primea Dobrogea , Delta Dunării şi Insula Şerpilor .Prin tratatul final încheiat la 1 iulie 1878 independenţa era recunoscută de Rusia, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria, Serbia şi abia în 1881 de Franţa, Anglia şi Germania.

Urmările războiului de independenţă

Odată cu obţinerea independenţei, România îşi putea promova o politică externă proprie , creştea prestigiul naţional al statului şi se schimba orientarea economică către o politică protecţionistă care viza dezvoltarea şi consolidarea independenţei economice.

61

9.6 Războiul pentru întregire naţională

Atentatul de la Sarajevo din 15/ 28 iunie 1914 , în urma căruia au murit arhiducele Franz Ferdinand şi soţia lui, a servit drept pretext monarhiei austro- ungare în declanşarea atacului asupra Serbiei la 15/ 28 iulie 1914.Acesta a reprezentat momentul izbucnirii primului război mondial , care avea să antreneze , pe de o parte forţele aliate ale Antantei ( Anglia, Rusia, Franţa), iar pe de altă parte Puterile Centrale ( Germania, Austro-Ungaria, Italia).

Poziţia României faţă de acest conflict a fost stabilită în Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914, care a hotărât neutralitatea statului român, neutralitate care se menţine timp de doi ani.

Pe parcursul neutralităţii , în ţară au avut loc intense dezbateri politice privind tabăra la care era bine să se alieze ţara, precum şi o pregătire în vederea intrării în război.

La 14 august 1916, România intră în război la presiunea Antantei şi a atitudinii proantantiste a noului său rege , nepotul lui Carol I, Ferdinand ( 1914-1927). Fără ajutorul promis din partea Antantei , România îşi începea ofensiva în Transilvania , care însă a fost stopată prin înfrângerea suferită la Turtucaia ( 24 august 1916).

Ocuparea Bucureştiului de către trupele Puterilor Centrale a determinat retragerea autorităţilor , guvernului , armatei şi a unei părţi a populaţiei în Moldova ( 12 noiembrie 1916 ) , oraşul Iaşi devenind a doua capitală a ţării.

Situaţia populaţiei din Moldova a fost foarte grea în perioada 1917-1918 , deoarece resursele erau insuficiente pentru o populaţie de două ori mai numeroasă decât înainte.

În 1917, armata română , reorganizată şi bine înarmată cu ajutorul unei misiuni militare franceze , reuşeşte să stopeze înaintarea germană prin victoriile strălucite obţinute la Mărăşti , Mărăşeşti şi Oituz.

Revoluţia din Rusia ( octombrie 1917) şi armistiţiul încheiat de aceasta cu Puterile Centrale au obligat România, rămasă fără muniţii şi sprijin militar aliat , să capituleze şi la rândul ei să încheie o pace dezavantajoasă .Prin tratatul de la Bucureşti ( 24 aprilie 1918), România devenea dependentă economic şi politic de Puterile Centrale , fiind obligată să cedeze Dobrogea şi regiunea munţilor Carpaţi , să concesioneze petrolul, grâul şi pădurile.

La 28 octombrie 1918, România reintră în război de partea Antantei , dar ostilităţile încetează în ziua următoare prin armistiţiul încheiat de Germania cu Antanta la Compiegne .Acest armistiţiu punea capăt primului război mondial.

62

9.7 Formarea statului naţional unitar.

S-a realizat într-un cadru extern favorabil , în condiţiile victoriilor repurtate de Antantă asupra Puterilor Centrale la sfârşitul primului război mondial .La aceasta se adaugă schimbarea de regim politic din Rusia în urma revoluţiei din 1917 , precum şi proclamarea principiului autodeterminării popoarelor şi dezintegrarea monarhiei austro-ungare.

Unirea Basarabiei cu România

Prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia.Unirea a fost favorizată de mai mulţi factori:1. dispariţia Rusiei imperiale a creat condiţii favorabile proclamării autodeterminării Basarabiei. 2. la iniţiativa Partidului Naţional Moldovenesc, Basarabia se proclamă autonomă ( octombrie 1917) şi îşi alege ca organism conducător Sfatul Ţării.

La 2 decembrie 1917 , Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească , menţinând-o deocamdată în cadrul Federaţiei Ruse.În ianuarie 1918 Republica îşi declară independenţa iar la 27 martie 1918 era votată la Chişinău unirea Basarabiei cu România.Drept răspuns la opţiunea exprimată de români , Rusia a rupt legăturile diplomatice cu România şi a sechestrat întreg tezaurul românesc, încredinţat spre păstrare guvernului rus în 1917 de teama ca acesta să nu cadă în mâna Puterilor Centrale care înaintau către Moldova.

Unirea Bucovinei cu România

A doua etapă în formarea statului naţional unitar român a constituit-o unirea Bucovinei cu România. În condiţiile în care Bucovina era revendicată atât de habsburgi cât şi de ucranieni la 14 octombrie 1918 se constituie la Cernăuţi , sub conducerea lui Iancu Flondor , Consiliul Naţional Român. La 28 noiembrie 1918 se întruneşte Congresul General al Bucovinei care decidea unirea provinciei cu România.

Unirea Transilvaniei cu România

Într-o ultimă încercare de a salva Imperiul Habsburgic , împăratul Carol I lansa manifestul „ Către popoarele mele credincioase ” prin care susţinea ideea federalizării monarhiei.În aceste condiţii , PNR răspunde printr-o declaraţie de autodeterminare ( 29 septembrie) prezentată în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voievod.

În octombrie 1918 se formează Consiliul Naţional Român Central ( C.N.R.C) , alcătuit din 6 reprezentanţi ai PNR şi 6 ai PSD, care preia treptat controlul provinciei , extinzându-l asupra întregii Transilvanii.

63

C.N.R.C va organiza o Mare Adunare Naţională la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 , la care vor participa 1228 delegaţi şi 100.000 participanţi , care se vor pronunţa pentru unirea cu România.

Se va constitui Marele Sfat Naţional ( ca parlament provizoriu) şi Consiliul Dirigent ( ca guvern provizoriu )condus de Iuliu Maniu.

Unirea a fost recunoscută în perioada 1919-1920 prin tratatele de pace încheiate cu : Austria ( Saint Germain, septembrie 1919), Neuilly ( Bulgaria , noiembrie 1920), Trianon ( Ungaria, iunie 1920).

Prin actul de la 1918 se asistă la înfăptuirea obiectivului naţional al românilor : unirea tuturor teritoriilor româneşti într-un singur stat, dar şi la dublarea suprafeţei teritoriului şi a populaţiei precum şi a capacităţii industriale.

Studiu de cazRezoluţia de la Alba Iulia

Prin cei 1228 de delegaţi care au participat la ea , Adunarea de la Alba Iulia a fost o adunare reprezentativă a întregii populaţii româneşti din Transilvania . Ea a decretat unirea cu România fără vreo influenţă externă , armata română intrând în Alba Iulia abia la 19 decembrie 1918.Rezoluţia Adunării conţinea 9 articole: Art.I decreta unirea cu România , dar art.II stabilea o autonomie provizorie , adică o conducere de sine stătătoare a Transilvaniei până la deplina ei contopire cu ţara mamă.Art.III proclama principiile fundamentale ale noului stat , libertatea naţională , confesională , regim democratic , libertatea presei , de asociere şi conştiinţă , reforma agrară radicală , ca şi o legislaţie muncitorească înaintată .Erau principiile pe care Adunarea voia să întemeieze statul rezultat din unire.Art.IV-VIII prezentau concepţia privind noua aşezare a lumii după sângerosul război care tocmai se terminase .Art.IX declara constituirea Marelui Sfat Naţional ce trebuia să fie un parlament provizoriu al Naţiunii Române din Transilvania.

A doua zi , Marele Sfat Naţional compus din 250 persoane a ales Consiliul Dirigent ( alcătuit din 15 persoane ) organul său executiv care a guvernat Transilvania timp de 496 de zile.

64

Studiu de cazRomânia la Congresul de pace de la Paris- Versailles

Conferinţa de pace de la Paris ( 18 martie 1919-21 ianuarie 1920) a fost convocată de puterile victorioase în primul război mondial ( SUA, Marea Britanie , Franţa , Italia , Japonia- în total 27 de state printre care România ) pentru elaborarea tratatelor de pace cu ţările învinse.

Conferinţa s-a finalizat cu semnarea următoarelor tratate : 1. Tratatul de la Versailles cu Germania ( 28 iunie / iulie 1919)2. Tratatul de la Saint Germain cu Austria ( 10 septembrie 1919) 3. Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria ( 27 noiembrie 1919) 4. Tratatul de la Sevres cu Turcia ( 10 august 1920)5. Tratatul de la Trianon cu Ungaria ( 4 iunie 1920).

Tot acum s-a creat şi Liga Naţiunilor , organizaţie ce trebuia să vegheze asupra păcii mondiale postbelice. România şi statele mici considerate cu interese speciale nu au putut participa la şedinţele care discutau problemele lor. Tratatul cu Germania stabilea cu privire la România cota de 11% din reparaţiile de război germane .Tratatul cu Austria prevedea dreptul României asupra Bucovinei.Tratatul cu Bulgaria decidea ca hotarul dintre România şi Bulgaria să rămână cel fixat în 1913.Tratatul cu Turcia , fără o importanţă deosebită pentru România semnat în 1920 va fi aplicat însă după un acord negociat la Lausanne în 1923.Tratatul de la Trianon a hotărât că Transilvania făcea parte din România.

65

CAPITOLUL 10CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

10.1. Învăţământ , literatură şi artă în spaţiul românesc.

Învăţământul în epoca modernă. Şcolile.După unirea din 1859 apar primele universităţi la Iaşi ( 1860) şi la

Bucureşti( 1864).În 1896 Petru Poni iniţiază Legea Casei Şcoalelor , menită să sprijine

construirea de noi şcoli , editarea manualelor şi a altor publicaţii şcolare.În teritoriile aflate sub dominaţie străină , şcolile româneşti erau finanţate mai ales de către biserici.

În Transilvania , Bucovina şi Basarabia obiectivul principal al luptei de emancipare a românilor a fost apărarea şcolilor cu predare în limba română.

Legislaţia şcolară.Prima lege şcolară a statului român a fost legea lui Cuza din 1864 care

organiza desfăşurarea învăţământului de toate gradele. Învăţământul primar era decretat obligatoriu şi gratuit.

Cea mai valoroasă lege şcolară din epoca modernă a fost cea din 1898 concepută de Spiru Haret. Ea se referea la învăţământul secundar ce cuprindea gimnazii , licee pentru băieţi şi şcoli secundare pentru fete, şi la cel universitar constituit din universităţi.

1901-1904 , în al doilea ministeriat al său , Haret a îndreptat din nou atenţia clasei politice spre învăţământul primar rural.Învăţătorul trebuia în concepţia lui să devină factorul central din viaţa satului şi să desfăşoare o activitate extraşcolară constând în alfabetizarea, organizarea obştilor săteşti, răspândirea cunoştinţelor de cultură generală.Această mişcare este cunoscută sub numele de Haretism .

Înfăptuirea dualismului austro-ungar ( 1867) a făcut ca Transilvania să-şi piardă autonomia politică.În aceste condiţii , legile şcolare adoptate în Ungaria erau valabile şi în Transilvania.

Învăţământul naţionalităţilor ( conlocuitoare) maghiară şi germană a fost în sec.19 mai organizat şi mai dezvoltat în Transilvania decât cel românesc. Cei mai remarcabili pedagogi au fost Farkas Bolyai şi Laszlo Sami, între maghiari şi Stefan Ludwig Roth şi Franz Oberth, între germani .Învăţământul superior era reprezentat la Universitatea din Cluj, înfiinţată iniţial în 1581 şi reînfiinţată în 1867.

66

Literatura.

Primele publicaţii în limba română apar în 1829.Acestea au fost Curierul românesc al lui I.C.Rădulescu; Albina românească a lui Gh.Asachi.

În 1837 apare la Bucureşti primul cotidian din istoria presei româneşti numit România.1838 la Braşov apare Gazeta de Transilvania a lui George Bariţiu, primul ziar românesc din Transilvania.În această etapă îşi au începutul creaţiile literare propriu zise.La baza lor stă programul din 1840 al revistei Dacia Literară.Proza literară cunoaşte un debut strălucit prin Costache Negruzzi şi Nicolae Filimon.

Începuturile teatrului sunt legate de numele lui Vasile Alecsandri.Apare poezia lirică şi epică de factură romantică a lui Vasile Alecsandri.

După 1870 creaţia literară izbucneşte .Poezia lui M.Eminescu , amintirile, povestirile şi basmele lui Creangă, nuvelele şi romanele lui Slavici, teatrul şi proza scurtă a lui Caragiale ridică dintr-o dată literatura pe culmi nebănuite înainte.

Toţi aceşti clasici ai literaturii române frecventează , la Iaşi şi apoi la Bucureşti , cenaclul Junimea condus de Titu Maiorescu care joacă rolul unui adevărat spirit director în cultura românească a veacului.

Arta.

Teatrul este introdus în principate de trupe străine la începutul sec.19.După 1830 începe să fie tot mai des jucat în limba română.Strălucite generaţii de actori şi de regizori între care Matei Millo şi Mihail Pascaly joacă în cele două săli ale Teatrelor Naţionale ridicate la Iaşi şi Bucureşti.Pictura modernăDupă 1878, Ion Andreescu consacră în pictura românească peisajul iar Ştefan Luchian naturile moarte.O dată cu secolul 19 muzica devine laică şi capătă din ce in ce mai mult caracter naţional.Ciprian Porumbescu compune prima operetă românească Crai Nou. George Enescu îşi începe cariera muzicală. La începutul secolului 20 îşi face debutul şi cinematografia : primul film românesc a fost unul istoric : Independenţa României ( 1912).

67

Studiu de cazMihai Eminescu

( 1850-1889)

Este socotit cel mai de seamă poet român şi creatorul limbii române literare.După terminarea liceului la Cernăuţi şi studii incomplete la Viena şi Berlin, a devenit revizor şcolar, apoi redactor la ziarul conservator Timpul din Bucureşti. În timpul vieţii i-a fost publicat , prin grija lui Maiorescu un singur volum de poezie, din care făceau parte: Luceafărul, ciclul Scrisorilor , Sara pe deal , Glosă.A lăsat în urma sa nenumărate manuscrise cuprinzând poezie, proză filozofică ( Geniu pustiu), basme populare ( Făt-frumos din lacrimă), ca şi culegeri de folclor.În intensa lui activitate publicistă a fost un polemist redutabil, stăpân pe subiectele tratate ca puţini alţii în vremea lui.

Ateneul român

Clădirea Ateneului , înălţată după planurile arhitectului francez Albert Galleron , ajutat de arhitectul român Constantin Băicoianu a fost inaugurată la 14 februarie 1888.Deoarece societatea „ Ateneul român ” , ce număra printre promotorii ei pe C.Esarcu, V.A Urecheia şi dr. N Kretzulescu, nu dispunea de fondurile necesare realizării unui asemenea edificiu , s-a recurs la contribuţia cetăţenilor oraşului , îndemnaţi de apelul : „Daţi un leu pentru Ateneu ”.Construcţia are o arhitectură aparte caracterizată prin planul rectangular al edificiului ce cuprinde în centru un dom circular.Cupola acestuia , străpunsă de 20 de ferestre , este înălţată la 41m de la pământ şi este precedată de un portic monumental cu 8 coloane în stil ionic care prezintă trăsături ale arhitecturii neoclasice şi conferă măreţia edificiului.În interior , 4 scări elicoidale pornesc se la parter către sala de conferinţe şi ea circulară, somptuos decorată cu stucaturi.După 1918 , sala a fost decorată cu „ Marea Frescă a Istoriei Neamului” a pictorului Costin Petrescu.Astăzi Ateneul , devenit un adevărat simbol al capitalei României , este un lăcaş al muzicii, sediul prestigioasei Filarmonici „ George Enescu ”.

68

10.2 Contribuţii ale românilor la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii

Ştiinţa

În prima parte a sec. XIX , ştiinţa românească se afla în fază de pionerat.Existau însă şi câteva excepţii fericite.Petreche Poenaru inventează primul loc rezervor din lume ( condeiul portăreţ fără sfârşit alimentându-se însuşi cerneala).

Matematicianul maghiar Janos Bolyai tipăreşte în 1832 la Târgu Mureş o carte de matematică ce deschidea drumul geometriei neeuclidiene .

O dată cu apariţia primelor instituţii de învăţământ superior se manifestă şi în România primele preocupări ştiinţifice demne de acest nume , legate la început de activităţi practice.

O problemă acută devine acum lipsa unei terminologii ştiinţifice în limba română.Primele lucrări ştiiinţifice de fizică , matematică şi chimie care pun bazele acestei terminologii sunt cele publicate de Em.Bacalogu.

Ştiinţele îşi găsesc loc în cadrul cadrelor universitare înfiinţate la Iaşi şi Bucureşti.

Studiile de geologie încep cu Gr. Cobălcescu la Iaşi şi Gregoriu Ştefănescu la Bucureşti.

Chimia înregistrează primele succese cu N.Teclu înventatorul becului de laborator cu reglare a curentului de aer şi gaz care-i poartă numele.

Petru Poni publică primele manuale de fizică şi chimie în limba română.Matematica şi astronomia sunt ilustrate de Spiru Haret a cărui teză de

doctorat este o contribuţie originală de mare valoare la studierea mecanicii cereşti.

În ştiinţele biologice , creatorul institutului botanic şi al Grădinii botanice din Bucureşti este Dimitrie Brândză.

Agronomul Ion Ionescu de la Brad devine un adevărat întemeietor al ştiinţei agricole moderne în România.

În 1898, biologul Emil Racoviţă, cercetător în Franţa la acea dată şi întemeietor al unei noi ştiinţe biospeologice, face o călătorie la Polul Sud cu nava Belgica.

Întemeiată de Carol Davila în preajma războiului de independenţă, şcoala medicală românească a făcut rapid progrese importante iar în unele domenii s-a impus şi pe plan mondial.

Victor Babeş a fost autorul primului tratat de bacteriologie din lume. Gheorghe Marinescu , fondatorul şcolii româneşti de neurologie,s-a făcut cunoscut prin lucrările sale privind celula nervoasă şi a fost unul dintre primii care a utilizat tehnica cinematografică în scopuri ştiinţifice.

69

Tehnica şi civilizaţia.

În 1882 a fost introdus iluminatul electric la Bucureşti.În 1884 s-a introdus telefonul.În 1889 a apărut la Bucureşti primul automobil.În 1896 bucureştenii au asistat la prima proiecţie cinematografică.Unul din domeniile la care românii îşi aduc o contribuţie de seamă la începutul sec. XX este aviaţia .La Paris , Traian Vuia construieşte un avion cu care efectuează unul din primele zboruri cu mijloace proprii de bord din istorie: era începutul zborului mecanic în lume.Aurel Vlaicu este constructorul unuia din primele avioane din lume alcătuite în întregime din metal.Henri Coandă a inventat primul avion cu reacţie din lume( 1910).Gogu Constantinescu a întemeiat ştiinţa sonicităţii care şi-a dovedit din plin eficacitatea în timpul primului război mondial, fiind utilizată la tirul de pe avioane( 1916).

70

CAPITOLUL 11ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI AUTORITARISM

11.1 România după Marea Unire

Economia Agricultura a rămas şi după 1918 baza economiei ţării.Prin reforma agrară din 1921 cca 1,4 milioane de ţărani au primit aproape 6 milioane ha de pământ.A avut loc consolidarea proprietăţilor mici şi mijlocii .Reforma agrară nu a dus la sporirea producţiei.Producţia agricolă începe să crească abia după criza din anii 1929-1933 datorită interesului Germaniei pentru produsele agricole româneşti.

Industria a fost grav afectată de război.În 1919 a realizat doar 25% din producţia anului 1913.Progresul ei a fost însă continuu, astfel încât impulsionată de liberali , producţia a cunoscut o puternică dezvoltare, atingând cota maximă în 1938.Industria românească producea avioane , locomotive , vagoane , autobuze.Au apărut noi ramuri industriale : industria electrotehnică producea aparate de radio , motoare electrice , becuri.Industria chimică producea cauciuc sintetic , cosmetice şi rafina 95% din ţiţeiul produs în ţară , ceea ce asigura independenţa energetică a României.Producţia de petrol a crescut şi ea spectaculos ocupând în această perioadă locul I în Europa.

Comerţul românesc a fost orientat iniţial spre Anglia şi Franţa , iar după 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. S-au modernizat căile ferate şi şoselele.Căile ferate s-au dezvoltat de la 4300km la 11.000 km.Telecomunicaţiile au inaugurat radiofonia şi telefonia.În 1933 Planul de la Geneva a impus control străin asupra finanţelor ţării.Va fi denunţat în 1934.

Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor

După Marea Unire din 1918 au fost luate măsuri pentru integrarea provinciilor româneşti care s-au unit cu ţara , pentru realizarea unificării administrative şi politice.A apărut o nouă problemă , cea a minorităţilor , ceea ce presupunea respectarea drepturilor acestora prin legislaţia adoptată , acordarea de drepturi egale ca ale românilor.

Conform recensământului din 1930 , la o populaţie totală de 18 milioane de locuitori 71,9% erau români şi 28,1% minorităţi: 7,2% maghiari, 4,1% germani, 4% evrei, 1,5% ţigani.

În 1930 populaţia rurală reprezenta 78,9% , iar cea urbană 20,1% din totalul populaţiei.Măsurile adoptate ,folosirea limbii române , care a devenit limba oficială în administraţie şi învăţământ au nemulţumit minorităţile naţionale , în special minoritatea maghiară.Au apărut partide ale

71

minorităţilor :Partidul Maghiar ( 1922), Partidul German ( 1919), Partidul Evreiesc.

În 1920 s-a realizat unificarea monetară , pentru a scoate din circulaţie celelalte monede care circulau pe teritoriul ţării alături de leul românesc.30 iulie 1921 a fost adoptată legea pentru reforma agrară din provincii, pentru realizarea actului reformei şi în teritorii nou integrate României.17 iulie 1921 Legea pentru definitivarea reformei agrare , viza redimensionarea loturilor ţărăneşti.28 martie 1923 a fost adopată Constituţia care prevedea reorganizarea şi consolidarea statului naţional, realizarea unor reforme democratice precum cea agrară şi electorală.23 iunie 1924 – Legea privind organizarea armatei.26 iulie 1924 – Legea învăţământului care prevedea organizarea unitară a învăţământului , obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar.14 iunie 1925 , Legea unificării administrative teritoriale prevedea organizarea administrativă unitară a teritoriului României şi integrarea teritoriilor unite cu ţara.

Teritoriul ţării a fost împărţit în judeţe , conduse de prefecţi. Fiecare judeţ era împărţit în plăşi, conduse de pretori care erau numiţi de prefecţi , iar plasa era împărţită în comune rurale şi urbane conduse de primari aleşi.27 martie 1926 se dă Legea electorală potrivit căreia partidul care câştiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate.Mandatele rămase erau împărţite între partidele care depăşeau pragul electoral de 2% proporţional cu voturile câştigate.

11.2 Monarhia şi partidele politice în România interbelică

Monarhia

A reprezentat una dintre instituţiile fundamentale ale statului român.Avea un Caracter constituţional stabilit prin Constituţia din 1866 şi consolidat prin Constituţia din 1923.

În 1881 , România devenea regat , iar Carol I , primul rege al României.Domnia lui Carol I ( 1866-1914) a reprezentat un monument important pentru istoria ţării , prin cucerirea independenţei de stat în 1878 şi proclamarea regatului în 1881.

La moartea lui Carol I , rege al României a devenit nepotul acestuia Ferdinand I ( 1914-1927).De numele lui Ferdinand se leagă participarea României la primul război mondial, desăvârşirea unităţii statale şi reformele realizate în perioada 1918-1923.Instituţia monarhică s-a bucurat de o popularitate sporită în perioada participării României la Războiul pentru

72

întregirea naţională , însă aceasta va scădea odată cu declanşarea crizei dinastice ( 1926-1930), prin care prinţul moştenitor Carol II a renunţat la tron.

La moartea lui Ferdinand , puterea a revenit lui Mihai ( 1927-1930) ,fiul prinţului Carol II şi care minor fiind , a domnit sub autoritatea unei Regenţe formată din Principele Nicolae de Hohenzollern , Miron Cristea –patriarhul României , Ghe.Buzdugan-preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie.

În perioada 1930-1940 la conducerea României revine Carol II ( 8 iunie 1930) care a profitat de susţinerea oferită de anumiţi oameni politici ai vremii pentru a impune un regim monarhic autoritar.Acesta s-a instaurat după alegerile desfăşurate în 1937 al căror rezultat a fost indecis , niciunul dintre partidele politice nereuşind să obţină majoritatea necesară pentru a prelua conducerea ţării.

Partidele politiceDupă 1918, sistemul partidelor politice din România a cunoscut

modificări importante , determinate de constituirea statului naţional unitar , reformele înfăptuite , în special cea electorală , influenţa unor factori externi.După Marea Unire , introducerea votului universal în 1918 nu a rămas fără urmări.

Ţărănimea devine forţa electorală principală , se asistă la o dinamică a partidelor politice , caracterizată prin dispariţia unor partide şi apariţia altora noi, provenind din provinciile unite cu România.

Partidul Conservator , dispare de pe scena politică pe fondul adoptării reformei agrare ( 1921) şi a adoptării votului universal , reforme care scădeau semnificativ rolul economic şi politic al moşierimii.Partidul Naţional Liberal , cel mai puternic partid al perioadei interbelice al cărui prestigiu se leagă de personalitatea lui I.IC.Brătianu ( 1909-1927) a guvernat în două perioade 1922-1928 şi 1937-1938.De numele lui se leagă adoptarea Constituţiei din 1923 şi a legii electorale din 1926.

Partide de dreaptaLiga Poporului ( Partida Poporului) , format la sfârşitul primului război mondial ( aprilie 1918) s-a impus în viaţa politică a ţării datorită popularităţii de care se bucura generalul Alexandru Averescu, de numele căruia se lega victoria obţinută în 1917 la Mărăşti.În 1920 îşi schimbă denumirea în Partidul Poporului de numele lui legându-se înfăptuirea reformei agrare.Partidul Naţional Ţărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuzionarea PNR din Transilvania , condus de Iuliu Maniu cu Partidul Ţărănesc condus de Ion Mihalache.Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu ( 1926-1933), Ion Mihalache ( 1933-1937), Iuliu Maniu ( 1937-1947).

73

Partide de stânga Partidul Social Democrat din România s-a format la 7 mai 1927 şi a avut ca lideri pe George Grigorovici şi Constantin Titel-Petrescu.Nu a jucat un rol politic important în perioada interbelică.

Partide extremiste De dreapta : Liga Apărării Naţional Creştine a fost înfiinţată la 4 martie 1923 de profesorul A.C.Cuza care a promovat o politică antisemită şi naţionalistă , încurajând violenţa în plan social.Legiunea Arhanghelului Mihail , înfiinţată la 24 iunie 1927 a avut ca lider pe Corneliu Zelea Codreanu , care-şi schimbă ulterior numele în Garda de Fier ( iunie 1930) iar în 1935 se organizează sub numele de „ Totul pentru ţară ” , a practicat asasinatul politic, printre victime numărându-se şi prim-miniştrii I.G. Duca şi Armand Călinescu.De stânga: Partidul Comunist Român , instrument al intereselor Uniunii Sovietice , s-a format la 8 mai 1921 .Avea ca lider pe Ghe.Cristescu şi Ştefan Foriş .În 1924 PCR a fost scos în afara legii , deoarece susţinea ideea dezmembrării României.

Între 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne , perioada de stabilitate politică alternând cu cele de instabilitate.Guvernarea liberală : 1922-1928, 1937-1938.În timpul guvernării liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost : Constituţia, Legea electorală, Legea învăţământului, Legea pentru unificare administrativă.Guvernarea ţărănistă: 1928-1933, a coincis cu criza economică mondială .Au fost luate măsuri pentru redresarea economică a ţării: stabilizare monetară , împrumuturi la bănci străine, legi pentru conversiunea datoriilor agricole.După 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reuşit să câştige tot mai mulţi adepţi.La alegerile parlamentare din 1937, legionarii au ocupat locul III cu 15,58% din voturi.

74

Studiu de cazConstituţia din 1923

Numită şi Constituţia Unificării a fost adoptată la 28 martie 1923 , în timpul regelui Ferdinand şi a guvernării PNL. Conţinutul Constituţiei din 1923 includea 8 titluri şi 138 art. spre deosebire de cea din 1866 care avea 128 art.

Au fost înlocuite sau modificate radical 21articole , fiind incluse 24 articole noi .

De asemenea au fost reformulate sau au primit adausuri 25 articole , în timp ce 76 articole ale vechii Constituţii au rămas neschimbate.

Potrivit noii Constituţii , România era un stat independent şi unitar şi o monarhie constituţională.Principiile fundamentale erau separarea puterilor în stat şi garantarea drepturilor şi libertăţilor individuale.

Puterea executivă era încredinţată regelui care o exercita prin intermediul guvernului, actele monarhului având valabilitate dacă erau contrasemnate de un ministru.Printre atribuţiile regelui se numără dreptul de a dizolva Parlamentul , sancţionarea şi promulgarea legilor , numirea şi revocarea miniştrilor.

Puterea legislativă deţinută de Parlamentul bicameral ales pe 4 ani format din Adunarea Deputaţilor şi Senat avea dreptul de a controla activitatea guvernului.

Puterea judecătoreacă deţinută de instanţe şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Constituţia din 1923 conţinea numeroase prevederi democratice printre care : egalitatea în faţa legii , votul universal , libertatea presei, drepturi egale cu ale românilor pentru naţionalităţile conlocuitoare, învăţământ primar obligatoriu.

Ea introducea astfel principiile unei democraţii reale .Dar în condiţiile în care în Europa au început să se instaureze regimuri autoritare, totalitare ,Constituţia din 1923 făcea o notă discordantă consolidând democraţia şi statul unitar românesc.Înlocuită în 1938 prin lovitura de stat carlistă ea va fi pusă în vigoare în 1944 şi apoi abrogată definitiv la 30 decembrie 1947 cu constituirea Republicii Populare Române.

75

Dictatura regală

La 11 februarie 1938 , Carol II înlocuia guvernul Goga-Cuza cu cel al Patriarhului Miron Cristea, prezentat ca un guvern de uniune naţională , dar care era în fapt o expresie a voinţei regale, Carol însuşi privindu-l ca pe o alternativă la o posibilă guvernare legionară.

Apoi a fost alcătuită o nouă Constituţie , supusă unui referendum , prin care regele îşi atribuia atât puterea executivă cât şi pe cea legislativă , parlamentul fiind menţinut formal.

Partidele politice au fost desfiinţate , locul lor fiind luat de Frontul Renaşterii Naţionale ( FRN), primul partid de masă din istoria ţării ( avea 3.5 milioane membrii).Legionarii a căror activitate politică fusese cel puţin ignorată până atunci ,atât de monarh cât şi de către celelalte partide , au devenit ţinta unei prigoane nediferenţiate , care a culminat cu asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938 .

Potrivit ideologiei lor , ei au reacţionat printr-un nou asasinat căruia i-a căzut victimă primul ministru Armand Călinescu ce ajutase Polonia invadată de nazişti.Întreaga politică a regelui faţă de legionari nu a făcut decât să ducă la creşterea sprijinului de care se bucurau în rândul populaţiei care-i putea socoti acum martiri.

În planul politicii externe , regele Carol II a văzut mai întâi prăbuşirea Micii Înţelegeri incapabilă să se opună planurilor lui Hitler de a destrăma Cehoslovacia.România cedează atunci presiunilor Germaniei cu care încheie un acord economic , devenind furnizorul ei de petrol şi cereale.Aceasta în ciuda garanţiilor date de Franţa şi de Anglia privind independenţa ţării ( nu însă şi privind integritatea sa teritorială) , garanţii care se vor dovedii fără nici o valoare în anul următor 1940, când în urma numeroaselor cedări teritoriale , Carol îl numeşte prim-ministru pe Ion Antonescu şi ulterior se vede silit să abdice.( 6 septembrie 1940).

76

Constituţia din 1938

La 27 februarie 1938 a fost promulgată o nouă Constituţie care consfinţea regimul de dictatură regală.Aceasta menţinea unele principii ca suveranitatea naţională , separaţia puterilor în stat , responsabilitatea ministerială alături de unele libertăţi ca: libertatea conştiinţei , a învăţământului , muncii , presei , întrunirilor , de asociaţie , libertatea individuală , înviolabilitatea domiciliului , egalitatea în faţa legii.

Puterea politică a fost concentrată în mâinile regelui care era declarat „ capul statului ” şi în această calitate exercita puterea legislativă prin Reprezentanţa Naţională şi puterea executivă prin guvern.Acesta era numit de suveran şi răspundea numai în faţa sa .

Miniştrii nemaiavând o bază parlamentară deveneau simplii secretari ai suveranului.El putea refuza , fără motivare , sancţiunea legilor adoptate de parlament.

În timpul cât Adunările legiuitoare erau dizolvate şi în intervalul dintre sesiuni , regele putea să facă decrete cu putere de lege.

Semnarea tratatelor politice şi militare cu statele străine nu mai avea nevoie de acordul parlamentului.Era capul oştirii .Avea dreptul de a declara război şi a încheia pace, conferea grade militare şi decoraţii române, acredita ambasadorii şi miniştrii şi miniştrii plenipotenţiari, putea bate monedă.Erau totodată menţinute drepturile pe care suveranul le avusese prin Constituţia anterioară , convocarea adunărilor legiuitoare, deschiderea sesiunii prin mesaj, pronunţarea încheierii sesiunii , amânarea convocării şi decizia de dizolvare a acestora.

Potrivit articolului 46 regele avea dreptul de a micşora pedepsele în materii criminale şi confirma în funcţii publice.Regele avea dreptul de a numi jumătate din numărul membrilor Senatului, la care se adăugau senatorii de drept, în rândul cărora au fost incluşi toţi principii majori ai familiei regale.

Parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ , despuiat de principalele lui atribuţii . Deputaţii şi senatorii aveau dreptul de a adresa întrebări miniştrilor ,la care aceştia erau obligaţi să răspundă dar nu puteau da vot de blam unui ministru sau guvernului .Deputaţii şi senatorii aveau dreptul de iniţiativă legislativă dar numai pentru legile de interes general care puteau fi respinse prin veto-ul opus de rege.Constituţia intră în vigoare la 30 martie 1938 . Sunt dizolvate partidele politice. 14 august 1938 a fost adoptată o nouă lege administrativă .16 decembrie 1938 a fost creat Frontul Renaşterii Naţionale, ca partid unic, au fost introduse cenzura şi starea de asediu.

77

Studiu de caz Anul 1940

A avut pentru integritatea teritorială a României urmări deosebit de grave.23 august 1939 s-a semnat între Germania şi URSS , Pactul Ribbentrop-

Molotov prin care cele două state îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa şi prin care Stalin ridica pretenţii asupra teritoriilor româneşti din Basarabia şi nordul Bucovinei.

1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia, izbucnind cel de-al II –lea război mondial.România s-a declarat neutră.

22 iunie 1940 Franţa capitulează în faţa Germaniei .România rămâne fără nici un sprijin în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei .

28 iunie 1940 URSS a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa fără a ţine cont de trecutul istoric şi fără a avea acordul guvernului român.

30 august 1940 prin Dictatul de la Viena , României îi era impusă cedarea către Ungaria a teritoriului aflat în nordul Transivaniei.O altă cedare teritorială a avut loc în 7 septembrie 1940 prin Tratatul de la Craiova când sub presiunea lui Hitler, România este nevoită să cedeze Bulgariei ,Cadrilaterul.

Consecinţele acestor pierderi teritoriale au fost deosebit de grele.România pierdea astfel 33.8% din suprafaţa ţării şi 33.3 % din populaţie. În perioada imediat următoare, în speranţa refacerii unităţii statale, România va participa alături de Germania la războiul împotriva URSS.

Deteriorarea regimului democratic , declanşarea celui de-al II-lea război mondial , succesele obţinute de Germania şi URSS au influenţat semnificativ evoluţia regimului politic din România.

Fărămiţarea integrităţii teritoriale a ţării în urma cedărilor din 1940 avea să accentueze criza regimului lui Carol II şi să grăbească venirea la conducerea guvernului a generalului Ion Antonescu.Acesta avea să-l forţeze pe rege să abdice la 6 septembrie 1940.

78

România în al doilea război mondial

Regimul antonescian ( 1940-1944).

Imediat după abdicarea regelui Carol II, generalul Antonescu şi-a arogat puteri dictatoriale , instituind funcţia de „ Conducător al statului ” .

Tânărului rege Mihai ( de numai 19 ani ) îi rămâneau totuşi şefia armatei şi dreptul de a-l numi pe primul ministru.

În prima perioadă a dictaturii sale ( septembrie 1940-ianuarie 1941) Antonescu s-a sprijinit pe legionari , formând guvernul cu aceştia şi proclamând România stat naţional regional.Relaţiile dintre România şi Germania cunosc acum o semnificativă lărgire: România aderă la Pactul Tripartit şi primeşte pe teritoriul ei importante forţe militare germane .

Însă cooperarea dintre Antonescu şi legionari a eşuat din cauza instabilităţii provocate de excesele în aplicarea măsurilor luate de guvern împotriva evreilor şi de permanentele răfuieli între foştii adversari pe care potrivit doctrinei lor, legionarii voiau să-i elimine fizic.

Astfel , în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 au fost asasinaţi la Jilava, 66 de deţinuţi politici, în aceeaşi zi fiind asasinaţi şi reputatul economist ţărănist Virgil Madgearul ( în pădurea Snagov) şi marele istoric, prim ministru, Nicolae Iorga ( în comuna Strejnic).

Cu acordul lui Hitler care dorea la Bucureşti un guvern capabil să asigure aprovizionarea maşinii de război germane ,îndeosebi cu petrol , Antonescu îi înlătură pe legionari ,după o încercare nereuşită a acestora de a da o lovitură de stat ianuarie 1941.

Începe acum cea de-a doua etapă a dictaturii , cea militară ( ianuarie 1941-august 1944).Statul este subordonat economic Germaniei,dar Antonescu condiţionează aprovizionarea Reichului de plata tuturor produselor livrate.

În politica internă , se iau măsuri de asanare a administraţiei dar se continuă şi măsurile discriminatorii împotriva evreilor în etapa anterioară a guvernării.Relaţiile cu Germania foarte strânse şi în plan militar , îl determină pe Antonescu să i se alăture lui Hitler în lupta cu bolşevismul sovietic , pentru eliberarea teritoriilor estice ocupate în 1940.

79

De la războiul din est la cel din vest.

Antonescu a ordonat trecerea Prutului la 22 iunie 1941.După circa o lună Basarabia şi Bucovina de nord erau recucerite.Pentru a combate influenţa comunistă în aceste teritorii , guvernul înăspreşte măsurile luate împotriva evreilor de acolo ( socotiţi toţi agenţi bolşevici) şi-i deportează în masă dincolo de Nistru, circa 100.000 dintre ei pierind ( morţi sau dispăruţi).În acelaşi timp însă, regimul refuză să-i predea pe evrei pentru a fi exterminaţi în lagărele germane , aşa cum a făcut regimul fascist maghiar.

După cucerirea teritoriilor româneşti , armata română a continuat războiul dincolo de Nistru , cucerind Crimeea ( 1941-1942) participând la bătălia de la Stalingrad ( 1942-1943) şi în luptele din Kuban ( 1943) în ciuda avertismentelor lansate de aliaţi şi de politicienii români.

Schimbarea soartei războiului a silit-o să se retragă apoi pe direcţia inversă , în defensivă.În această dezastruoasă campanie au murit circa 600.000 români.În aceste condiţii , opoziţia condusă de Iuliu Maniu hotăreşte să scoată România din război.Au loc negocieri diplomatice , cu anglo-americanii la Ankara şi cu sovieticii la Stockholm.

Dar, în condiţiile în care Armata Roşie intrase în ţară , regele Mihai sfătuit de cercurile palatului, ordonă arestarea lui Antonescu la 23 august 1944.Armata română întoarce armele împotriva foştilor aliaţi luptând către vest.Un armistiţiu cu Naţiunile Unite se încheie abia la 13 septembrie 1944.

România trebuia să pună economia ţării la dispoziţia sovieticilor , să întreţină armata de ocupaţie şi să plătească o despăgubire de 300 milioane dolari.Pe frontul de vest românii luptă în Ungaria , Cehoslovacia şi Austria , pierzând 170.000 oameni şi cheltuind circa 1.2 miliarde dolari.

România intră însă în sfera de influenţă sovietică mai ales după acordul anglo-sovietic din 9 octombrie 1944 de la Moscova.

80

CAPITOLUL 12ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

12.1 Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989

Începuturile regimului comunist.

Deoarece după înlăturarea lui Antonescu , PNŢ condus de Iuliu Maniu a refuzat puterea , regele Mihai a apelat la guverne formate din militari şi tehnicieni conduse între 1944-1945 de gen. Constantin Sănătescu ( august –decembrie 1944) şi gen. Nicolae Rădescu ( 6 decembrie 1944-28 februarie 1945) , care urmau să pregătească alegeri libere.

6 martie 1945 vine la putere guvernul Petru Groza ( 6 decembrie 1945- 30 decembrie 1947).Politica lui Groza a fost în întregime îndreptată spre comunizarea ţării. A realizat o reformă agrară cerută de soldaţi şi ţărani mai mult din dorinţa de a-şi spori popularitatea , la sate .Apoi a trecut la epurarea şi schimbarea radicală a componenţei aparatului de stat şi la crearea primelor lagăre de deţinuţi politici. Au fost înfiinţate sovromurile. Au fost suprimate ziarele de opoziţie .Au fost înfiinţate tribunalele populare.

20 august 1945-8 ianuarie 1946 , ” greva regală” declanşată de rege ca protest împotriva guvernului Groza , s-a sfârşit prin introducerea în guvern a doi reprezentanţi PNL şi PNŢ.

Groza a anunţat şi organizat alegeri libere.Primele alegeri parlamentare postbelice au avut loc în noiembrie 1946.Ele au fost departe însă de a fi libere: au loc arestări în rândul opoziţiei, are loc obstrucţionarea campaniei electorale a opoziţiei.Comuniştii au fost sprijiniţi de armata sovietică , poliţia şi jandarmeria comunistă.Electoratul a votat pentru partidele politice.Comuniştii au obţinut victoria falsificând alegerile parlamentare.Tratatul de pace semnat cu România la 10 februarie 1947 la Paris recunoştea drepturile ţării asupra Transilvaniei de nord , însă legaliza raptul sovietic al Basarabiei din 28 iunie 1940 şi prezenţa trupelor sovietice în România .Comuniştii au trecut apoi la înlăturarea adversarilor politici.Partidul comunist din România rămâne partid politic unic. Ultimul obstacol rămas în calea comuniştilor spre putere era monarhia .

La 30 decembrie 1947 regele Mihai I este silit să abdice şi este proclamată Republica Populară Română , în frunte cu un prezidiu alcătuit din 5 persoane.

81

Regimul lui Gheorghe-Gheorghiu Dej.

Crearea statului totalitar.

Proclamarea R.P. Populare Române în 1947 a creat condiţiile realizării statului totalitar.Februarie 1948 s-a înfiinţat Partidul Muncitoresc Român prin unirea PCR cu PSD în frunte cu Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker şi Vasile Luca.

13 aprilie 1948 a fost adoptată Constituţia R.P.R Comunistă după modelul celei sovietice din 1936.

A fost instituit regimul democraţiei populare .Consfinţea sistemul monopartinic , întreaga putere aparţinând P.M.R. A fost desfinţat principiul separării puterilor în stat.

Prin desfiinţarea Parlamentului , organul legislativ suprem devenea Marea Adunare Naţională ( M.A.N ) ai cărei membrii erau desemnaţi de către membrii partidului unic . Organele de conducere a statului erau : Prezidiul Marii Adunări Naţionale ( preşedinte a fost numit C.I Parhon ) şi Consiliul de Miniştrii condus de dr.Petru Groza , Ghe. Gheorghiu Dej îndeplinind funcţia de vicepreşedinte al Consiliului . Pentru impunerea noului regim politic comuniştii s-au sprijinit pe poliţia politică : Securitatea înfiinţată la 30 august 1948.Au fost desfiinţate partidele politice .

Foştii oameni politici sunt exterminaţi în lagăre de muncă , închisori.( Gherla , Sighet )

La Piteşti se practica „ reeducarea ” prin torturi fizice şi presiuni psihologice a elevilor şi studenţilor.În cultură s-a încercat modificarea culturii naţionale şi a fost folosit modelul sovietic „ proletcultismul ”.

În 1948 a fost adoptată Legea învăţământului ,modificată după modelul celei sovietice. Religia ca obiect de studiu a fost înlocuită cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu geografia URSS.

A fost introdusă cenzura şi au fost desfiinţate publicaţiile necomuniste.A fost promovat ateismul ştiinţific şi a început prigoana împotriva bisericii.

Biserica a fost subordonată autorităţilor statului totalitar.Biserica Greco- Catolică a fost silită să se unească cu cea Ortodoxă.

24 septembrie 1952 a fost adoptată a doua constituţie comunistă - consfinţea rolul conducător al partidului comunist .Prezidiul Marii Adunări Naţionale a fost desfiinţat .A fost creat Consiliul de stat ca organ suprem , aflat sub controlul M.A.N. Preşedintele consiliului a devenit Gh.Gheorghiu Dej.

82

Politica externă

25 ianuarie 1949 România participă la constituirea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ( C.A.E.R.) .

14 mai 1955 România a semnat „ Tratatul de prietenie , cooperare şi asistenţă mutuală ” , alături de celelalte state comuniste , cu prilejul Conferinţei ţărilor comuniste de la Varşovia ”.

S-a creat astfel , sub tutela URSS, un bloc politico-militar al statelor comuniste , instrument de menţinere a acestor state în sfera de influenţă sovietică NATO ( Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord ).

27 iulie 1956 România devine membră Unesco. Iunie 1958 trupele sovietice s-au retras din România .

România a început să se detaşeze de URSS. România a respins Planul Valev care urmărea să facă o regiune economică agricolă, cu teritorii din URSS , România şi Bulgaria.

1965 moare Ghe.Gheorghiu Dej.

Regimul naţionalist – comunist : Nicolae Ceauşescu.

După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej , la conducerea României a urmat N. Ceauşescu , care a instaurat un regim naţional- comunist ( 1965-16 decembrie 1989) ce a îmbrăcat forma neostalinismului şi apoi a socialismului dinastic.Regimul a parcurs trei etape : 1. 1965-1971 este o perioadă de destindere relativă în plan intern, economic, extern.

În plan intern sistemul poliţienesc slăbeşte.Este permisă circulaţia persoanelor peste graniţă.

Literatura a fost mai puţin cenzurată. Au fost construite locuinţe în proprietatea personală.A început construcţia unor obiective industriale grandioase( canalul Dunăre-Marea Neagră, combinate siderurgice, Casa Poporului).

Aprilie 1968 sunt reabilitate victimele din perioada lui Dej.Învăţământul este reorganizat pe baze naţionale , iar limba rusă este

aproape eliminată din şcoală. 22 martie 1965 Ceauşescu a fost ales prim-secretar al Comitetului Central

al PCR. 19-24 iulie 1965 Congresul al-IV-lea al PMR unde s-a hotărât schimbarea

denumirii partidului , fiind adoptată denumirea de PCR.Are loc transformarea funcţiei de prim-secretar în cea de secretar general al partidului.

21 august 1968 se dă o a treia Constituţie comunistă : a fost proclamată R.P. Socilistă România.

83

9 decembrie 1967 Ceauşescu a devenit Preşedinte al Consiliului de stat.Martie 1974 M.A.N l-a ales pe Nicolae Ceauşescu preşedinte la R.P. Socialiste România.În plan economic , PC şi-a impus realizarea unor importante obiective : Canalul Dunăre –Marea Neagră, combinate siderurgice , petrochimice , fără a ţine seama de posibilităţile reale ale ţării îndreptând-o treptat spre o situaţie de autarhie.În plan extern .

21 august 1968 într-un miting , la Bucureşti, a condamnat intervenţia militară în Cehoslovacia a statelor semnatare a Pactului de la Varşovia.România a refuzat intervenţia militară şi a câştigat simpatia Occidentului.

1967 au fost reluate relaţiile cu RFG. A fost vizitat de lideri occidentali : Charles de Gaulle ( 1968), Richard Nixon ( 1969), Gerarld Ford ( 1975).

1-9 iunie 1971 a vizitat China şi Coreea de Nord.6 iulie 1971 a lansat „ Tezele din iulie” în care se pronunţa pentru

orientarea naţionalistă .

1974-1987 Socialismul dinastic

1974 N.Ceauşescu devine primul preşedinte al RP Socialiste România .Regimul prezidenţial avea la bază cultul personalităţii, guvernarea de familie , opresiunea.

N.Ceauşescu ia decizii economice greşite care au pregătit criza economică din anii 1980.

Au apărut semnele crizei economice determinată de : dezvoltarea forţată a industriei , lipsa de valută, construirea de complexe industriale ce consumau multă energie , criza petrolului , seceta din 1983, criza alimentară determinată de plata datoriilor în alimente şi înfometerea populaţiei.

Au fost luate măsuri care au accentuat starea de nemulţumire : demolarea unor biserici, sistematizarea satelor, decizia de a achita datoria externă de 11 miliarde de dolari, introducerea cartelelor şi a raţiilor alimentare.

Valul de nemulţumiri în interior creşte .Apar disidenţi şi au loc chiar greve antidictatoriale în Valea Jiului ( greva minerilor din august 1977) iar la 15 noiembrie 1987 mişcarea de la Braşov.

1987-1989-Sfârşitul dictaturii comuniste Criza regimului s-a adâncit , nivelul de trai a scăzut , propunerile lui Gorbaciov de democratizare şi restructurare ( Perestroika).1989 În Europa au căzut regimurile comuniste .Ceauşescu nu a renunţat la putere.Congresul al XIV –lea al PCR l-a reales în funcţia de Secretar General .

84

12.2 Decembrie 1989. Context şi revoluţie

Cauza principală a căderii lui Ceauşescu a fost eşecul economic al regimului politic totalitar.

Motivele sociale ale revoluţiei: alimentaţia raţională ( pe cartelă ); interzicerea contactelor cu străinii ; preamărirea cuplului prezidenţial ( cultul personalităţii); suprimarea libertăţii de gândire ; dărâmarea multor biserici.

Revoluţia începe la 16 decembrie 1989 la Timişoara şi a avut ca pretext evacuarea pastorului Laszlo Tokes .17 decembrie 1989 Ceauşescu a cerut intervenţia în forţă contra demonstraţiilor din Timişoara, după care a plecat în Iran.

În Timişoara forţele de ordine au provocat un masacru soldat cu 122 morţi.

20 decembrie 1989 Ceauşescu s-a întors din Iran.Într-un discurs televizat a catalogat demonstranţii de la Timişoara drept huligani şi fascişti.

21 decembrie 1989 mitingul din faţa Comitetului Central al PCR s-a întors împotriva lui Ceauşescu.

21/ 22 decembrie 1989 noaptea s-a tras în mulţime , au fost operate arestări.

22 decembrie 1989 Ceauşescu convoacă un nou miting însă la ora 12:00 este nevoit să fugă.Sunt prinşi şi arestaţi la Târgovişte.

22 decembrie 1989 conducerea a fost preluată de FSN ( Frontul Salvării Naţionale ) în frunte cu Ion Iliescu .

25 decembrie 1989 cuplul Ceauşescu a fost executat.Din 9 februarie 1990 conducerea a fost preluată de Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională ( CPUN) în frunte cu Ion Iliescu.Revoluţia de la 1989 a înlăturat regimul comunist .S-a realizat pe cale

violentă şi a avut 1104 morţi.

12.3 Revenirea la democraţie

Postcomunismul 1990-1996

La 20mai 1990 au loc primele alegeri parlamentare câştigate de FSN.Este ales preşedinte Ion Iliescu .Fenomenul „ Piaţa Universităţii ”( manifestări anticomuniste ) este stopat de mineriada din 13-15 iunie 1990.În septembrie 1991 are loc o nouă mineriadă la Bucureşti care determină căderea guvernului condus de Petre Roman ( 1990-1991).21 noiembrie 1991 a fost adoptată Constituţia . a intrat în vigoare abrogând Constituţia din 1965.Este supusă referendumului naţional din 8 decembrie 1991.

85

Este elaborată de o putere constituţională aleasă prin alegeri generale , vot universal , egal, direct, secret, liber exprimat.

Caracteristicile statului

România este stat naţional, suveran, independent , unitar , indivizibil.Forma de guvernământ este Republica.Funcţia supremă în stat este deţinută de preşedintele României ales prin vot universal , direct şi secret pe o perioadă de 4 ani.Puterea legislativă este deţinută de un Parlament bicameral : Senatul şi Camera Deputaţilor.Puterea executivă aparţine unui Guvern condus de un prim-ministru propus de preşedinte şi aprobat de Parlament.Constituţia garantează libertatea conştiinţei , libertatea individuală , învăţământ de stat gratuit , dreptul de proprietate , dreptul la asociere.La alegerile din 1992 este votat preşedinte din nou, Ion Iliescu şi câştigă alegerile PSDR.Prim-ministru este ales Nicolae Văcăroiu.Guvernul Văcăroiu declanşează procesul de privatizare .Nivelul de trai a scăzut, au apărut multimiliardarii îmbogăţiţi prin corupţie.Pe plan extern.România semnează acordul de aderare la Uniunea Europeană în 1993.România aderă la Parteneriatul pentru pace în vederea intrării în NATO.România semnează tratate cu Ungaria şi Ucraina.3 noiembrie 1996 alegerile sunt câştigate de Convenţia Democratică , preşedinte fiind ales Emil Constantinescu.S-a încheiat un acord de guvernare între CDR. PD şi UDMR.Au loc divergenţe în coaliţie privind retrocedarea proprietăţilor şi modalităţile de privatizare .Se reiau relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.Guvernarea Victor Ciorbea 12 decembrie 1996-30 martie 1998Guvernarea Radu Vasile 17 aprilie 1998 -13 decembrie 1999Guvernarea Mugur Isărescu 1999-2000Noiembrie 2000 alegerile sunt câştigate de PSD , preşedinte fiind ales Ion Iliescu .Prim-ministru este ales Adrian Năstase ( 2000-2004)În 2004 preşedinte este ales Traian Băsescu.Prim-ministru este ales Călin Popescu Tăriceanu ( 28 decembrie 2004-22 decembrie 2008).30 noiembrie 2008 au loc alegeri parlamentare în urma cărora PSD iese învingător.Prim-ministru este ales Emil Boc în ianuarie 2009.

86

Studiu de cazConstituţia din 1991

21 noiembrie 1991 s-a adoptat Constituţia actuală a României .Ea a fost validată printr-un referendum la 8 decembrie 1991 .Legea fundamentală a ţării cuprinde 7 titluri şi 152 articole.În Titlul I statul român este definit ca un stat suveran , naţional, unitar şi indivizibil ( art.1) şi ca un stat de drept în care este asigurată supremaţia legii.Titlul II cuprinde toate drepturile şi libertăţile care consfinţea despărţirea de trecutul totalitar: libertatea de gândire , de mişcare , a presei.Titlul III consacră separarea puterilor în stat şi defineşte Parlamentul drept cea mai importantă autoritate publică , cu o structură bicamerală ( Senat şi Adunarea Deputaţilor ) .Preşedintele poate avea 2 mandate a câte 4 ani , ales prin vot direct.Regimul politic în România este un regim semiprezidenţial în care preşedintele este ales prin vot direct şi universal dar Parlamentul are rolul foarte important de a vota guvernul şi legile propuse de acesta.Articolul 124 arată că judecătorii sunt inamovibili, ceea ce reprezintă garanţia independenţei justiţiei faţă de factorul politic.Titlul IV defineşte economia României ca economie de piaţă.Titlul V introduce instituţia Curţii Constituţionale menită să asigure supremaţia Constituţiei în sistemul juridic normativ.Potrivit Constituţiei , principalele instituţii ale statului sunt: 1. Parlamentul- instituţie legislativă bicamerală aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pe o perioadă de 4 ani.Principala atribuţie este aceea de a adopta legi.Parlamentul trebuie să apere interesele cetăţenilor ca organ reprezentativ al acestora.Alte atribuţii: adoptarea bugetului, stabilirea sistemului taxelor şi impozitelor , organizarea armatei , organizarea administrativ-teritorială, aprobarea programului guvernului.2. Preşedintele , ales prin vot direct, egal, secret , pe o perioadă de 4 ani.Reprezintă statul şi este garantul independenţei naţionale , al unităţii şi integrităţii.Veghează la respectarea Constituţiei. Este mediator între puterile statului.Numeşte primul ministru şi Guvernul.Conferă decoraţii, acordă amnistii şi graţieri .Conduce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.Acordă gradele de general, mareşal, amiral.Încheierea de tratate internaţionale şi supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Acreditează reprezentanţii diplomatici ai ţării la propunerea Guvernului.

87

3.Guvernul Instituţia care se ocupă de punerea în aplicare a legilor având libertatea să folosească şi mijloace coercitive.Este alcătuit din primul ministru , miniştrii , miniştrii secretari de stat.Primul ministru este propus de preşedinte şi are sarcina de a cere Parlamentului votul de încredere după prezentarea componenţei guvernului şi a programului de guvernare.Are sarcina de a conduce administraţia publică .Poate emite hotărâri de guvern şi ordonanţe.4.Administraţia publică .Este structurată la nivel central şi local .La nivel central are următoarele atribuţii : organizarea ministerelor , a armatei , a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. La nivel local este realizată de primării şi consilii locale .În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti guvernul desemnează câte un prefect pentru conducerea serviciilor publice.5.Autoritatea judecătorească . Veghează la respectarea legilor.Reprezentată prin tribunale şi prin Curtea Supremă de Justiţie .Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.6. Avocatul poporului .Numit de către Senat pentru apărarea drepturilor şi libertăţile cetăţenilor.7.Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor.

88