no te ha’uti « e aivi tei te atea...2016/04/04  · no te hoo mai i te buka haapiiraa no te tahua...

1
56 Liahona TE MAU NOTA 1. No te hoo mai i te buka haapiiraa no te tahua nota, a haere i ni’a i te store.lds. org. 2. A hi’o ia Laura Lewis Brown, « The Benefits of Music Education », pbs.org ; Jessica Velasco, « How the Arts Can Help Students Excel », the Science of Learning Blog, 11 no titema, 2012, scilearn.com/blog/ how-arts-help-students- excel ; « Music Helps Children Learn Maths », The Telegraph, 22 no mati 2012, telegraph.co.uk. 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 2 2 2 2 2 2 1 1 1 3 3 2 1 4 4 4 4 5 2 4 2 3 1 1 1 2 2 1 No te ha’uti « E aivi tei te atea » I teie nei, ua faa’itehia ia outou te ha’utiraa i te piana e ua haapii outou i te reo matamua no te hoê himene ohie roa. No te ha’uti i te tahi atu mau himene, titauhia ia outou ia haapii i te tahi mau ture niu no ni’a i te mau tupa’ipa’iraa, te rythme e te mau nota. Teie te tuhaa maita’i roa a’e: Te haapiiraa ta outou i haapii iho nei o te haapiiraa matamua ïa i roto i te haapiiraa tahua nota a te Ekalesia, e roaa i roto e ono reo i roto i te fare hooraa buka. 1 E tauturu te faanahoraa haapiiraa ohie ia outou ia haapii na roto ia outou iho e a ore râ ei mau pupu. E nehenehe ta outou e faaô i te taato’araa o to outou utuafare ia haapii amui i te piana ei faaoaoa- raa no te pô utuafare. E nehenehe teie haapiiraa e hope i roto e ono noa iho hepetoma. E rave rahi tuatapaparaa e faa’ite nei e, e tauturu te mau haapiiraa upa taata hoê ia faarahi i te faatu- muraa o te mau piahi, te ite e te feruriraa maramarama. 2 Na roto i te haapiiraa i te upa, e faahotu tatou i te mau tareni ta te Fatu i horo’a mai ia tatou, e faarahi i to tatou ite, e e haapii mai tatou i te mau rave’a rau e nehenehe ai tatou e faaohipa i to tatou ite e to tatou mau tareni no te patu i To’na basileia. ◼ A tuu to oe na rima i ni’a i te tahua nota mai tei faa’itehia i raro nei. A faaohipa i te pupu e piti e e toru nota ereere no te tauturu ia outou ia itehia te vairaa tano. A ha’uti i teie himene, ma te pee i te mau numera o te rimarima mai tei faa’itehia. Te mau nota tei ni’a te aero no te rima atau ïa, e te mau nota tei raro te aero no te rima aui ïa. A ha’uti noa i te himene tae roa’tu e, ua afaro roa outou i te reira. A faaohipa i te mau ture no te « technique » maita’i o te rima- rima tei tapa’ohia i roto i te tapura o na faaueraa e iva.

Upload: others

Post on 04-Mar-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: No te ha’uti « E aivi tei te atea...2016/04/04  · No te hoo mai i te buka haapiiraa no te tahua nota, a haere i ni’a i te store.lds. org. 2. A hi’o ia Laura Lewis Brown, «

56 L i a h o n a

TE MAU NOTA 1. No te hoo mai i te buka

haapiiraa no te tahua nota, a haere i ni’a i te store. lds. org.

2. A hi’o ia Laura Lewis Brown, « The Benefits of Music Education », pbs.org ; Jessica Velasco, « How the Arts Can Help Students Excel », the Science of Learning Blog, 11 no titema, 2012, scilearn.com/blog/how- arts- help- students- excel ; « Music Helps Children Learn Maths », The Telegraph, 22 no mati 2012, telegraph.co.uk.

12

345

12

3 45

2 2 2 2 2 21 1 1

3 3 2 14

4 4 4 52 4 23

1 1 1221

No te ha’uti « E aivi tei te atea »

I teie nei, ua faa’itehia ia outou te ha’utiraa i te piana e ua haapii outou i te reo matamua no te hoê himene ohie roa. No te ha’uti i te tahi atu mau himene, titauhia ia outou ia haapii i te tahi mau ture niu no ni’a i te mau tupa’ipa’iraa, te rythme e te mau nota.

Teie te tuhaa maita’i roa a’e: Te haapiiraa ta outou i haapii iho nei o te haapiiraa matamua ïa i roto i te haapiiraa tahua nota a te Ekalesia, e roaa i roto e ono reo i roto i te fare hooraa buka.1 E tauturu te faanahoraa haapiiraa ohie ia outou ia haapii na roto ia outou iho e a ore râ ei mau pupu. E nehenehe ta outou e faaô i te taato’araa o to outou utuafare ia

haapii amui i te piana ei faaoaoa-raa no te pô utuafare. E nehenehe teie haapiiraa e hope i roto e ono noa iho hepetoma.

E rave rahi tuatapaparaa e faa’ite nei e, e tauturu te mau haapiiraa upa taata hoê ia faarahi i te faatu-muraa o te mau piahi, te ite e te feruriraa maramarama.2

Na roto i te haapiiraa i te upa, e faahotu tatou i te mau tareni ta te Fatu i horo’a mai ia tatou, e faarahi i to tatou ite, e e haapii mai tatou i te mau rave’a rau e nehenehe ai tatou e faaohipa i to tatou ite e to tatou mau tareni no te patu i To’na basileia. ◼

A tuu to oe na rima i ni’a i te tahua nota mai tei faa’itehia i raro nei.

A faaohipa i te pupu e piti e e toru nota ereere no te tauturu ia outou ia itehia te vairaa tano.

A ha’uti i teie himene, ma te pee i te mau numera o te rimarima mai tei faa’itehia. Te mau nota tei ni’a te aero no te rima atau ïa, e te mau nota tei raro te aero no te rima aui ïa. A ha’uti noa i te himene tae roa’tu e, ua afaro roa outou i te reira. A faaohipa i te mau ture no te « technique » maita’i o te rima-rima tei tapa’ohia i roto i te tapura o na faaueraa e iva.