te mau haapiiraa a te mau peresideni o te ekalesia – ezra

362
Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia Ezra Taft Benson

Upload: others

Post on 28-Apr-2022

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Te Mau H

aapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Ezra Taft B

enson

Te mau haapiiraa a te mau Peresideni

o te EkalesiaEzra Taft Benson

Page 2: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

TE MAU HAAPIIRAA A TE MAU PERESIDENI O TE EKALESIA

EZRA TAFT BENSON

Haapararehia e Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei

Oire no Roto Miti, Utah

Page 3: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Te mau buka no Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia

Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (buka numera 36481)

Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (35554)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : John Taylor (35969)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (36315)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Lorenzo Snow (36787)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith (35744)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Heber J. Grant (35970)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : George Albert Smith (36786)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : David O. Mckay (36492)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph Fielding Smith (36907)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee (35892)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball (36500)Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Ezra Taft Benson (08860)

No te farii i teie mau buka a haere atu i ta outou Pû Opereraa Buka e aore râ a haere atu i ni‘a store. lds. org. E roaa atoa te mau buka i ni‘a ia LDS. org e i ni‘a i te faanahora Gospel Library.

E farii- popou- hia ta outou mau faa‘iteraa mana‘o e to outou mau mana‘o tauturu no ni‘a i teie buka. A faatae atu i te reira i te Curri-culum Development, 50 East North Temple Street, Salt Lake City, UT 84150- 0024 USA.

Rata uira (imere) : cur - development@ ldschurch. orgA papa‘i i to outou i‘oa, te vahi faaearaa, te paroisa e te tĭtĭ. Eiaha

e haamo‘e i te faa‘ite mai i te i‘oa o te buka. I muri iho a horo‘a i ta outou mau faa‘iteraa mana‘o e to outou mau mana‘o tauturu no ni‘a i te mau vahi maitai o te buka e no ni‘a i te mau vahi e ti‘a ia haamaitaihia.

© 2014 na Intellectual Reserve, Inc. Faturaa paruruhia.

Nene‘ihia i te Mau Hau Amui no MariteParau faati‘a no te reo peretane : 3/11

Parau faati‘a no te iritiraa : 3/11 Iritiraa no Teachings of Presidents of the Church: Ezra Taft Benson

Tahitian 08860 895

Page 4: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Tabula ohipa

Omuaraa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .vHaapotoraa aamu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .xTe Oraraa e te Tau Taviniraa a Ezra Taft Benson . . . . . . . . . . . . .11 Te ture rahi—here i te Fatu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392 Tamau maite i te Pure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 513 Te ti‘amâraa no te ma‘iti, te hoê parau tumu mure ore . . . . . 654 Te oraraa ma te oaoa i roto i te mau taime ahoaho . . . . . . . 755 Te mau parau tumu o te tatarahapa mau . . . . . . . . . . . . . . . 856 Iesu Mesia, to tatou Faaora e to tatou Taraehara. . . . . . . . . . 997 Iosepha Semita, hoê mauhaa i roto i te rima o te Fatu . . . . 1138 Te mana o te parau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1259 Te Buka a Moromona—Ofa‘i fana no ta tatou haapa‘oraa . . .137

10 Diluvi i te fenua nei e i to tatou oraraa i te Buka a Moromona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

11 A pee i te peropheta ora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16112 A imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave . . . .17113 Te mau haamaitairaa faito ore o te fare o te Fatu . . . . . . . . 18314 Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare . . . . . . . . 19715 Te mau piiraa mo‘a o te mau metua tane e te mau

metua vahine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21116 Te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22517 Haapa‘o i te ture no te viivii- ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24118 E ara i te te‘ote‘o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25519 Te faatereraa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26720 « Faaamu i ta‘u mau mamoe » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27921 Te mau parau tumu no te maitai pae tino e pae varua . . . . 29122 Te afaʻiraa te evanelia i to te ao . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30523 « Haamau etaeta i to mau tĭtĭ » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31724 Te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia . . . . . . . . . . . 325Tapura o te mau hoho‘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337Faahororaa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339

Page 5: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra
Page 6: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

v

Omuaraa

Ua faanaho te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i teie mau buka, Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia no te tauturu ia outou ia haafatata atu i to outou Metua i te Ao ra, e ia faahohonu i to outou ite no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i- faahou- hia mai. A tuu noa ai te Ekalesia i te buka apî i roto i teie mau buka, e roaa ïa ia outou te hoê haa-puturaa buka evanelia no to outou utuafare. Ua opuahia teie mau buka no te tuatapaparaa a te taata hoê, e no te mau haapiiraa i te Sabati. E tauturu atoa te reira ia outou ia faaineine i te tahi atu mau haapiiraa e aore râ mau a‘oraa, e ia pahono i te mau uiraa no ni‘a i te haapiiraa tumu a te Ekalesia.

Te vauvau nei teie buka i te mau haapiiraa a te peresideni Ezra Taft Benson, tei tavini ei Peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei mai te 10 no novema 1985, e tae atu i te 30 no me 1994.

Te tuatapaparaa a te taata hoê

A tuatapapa ai outou i te mau haapiiraa a te peresideni Ezra Taft Benson, a titau i te faaûruraa a te Varua Maitai na roto i te pure. E tauturu te mau uiraa i te pae hopea o te pene tata‘itahi ia outou ia feruri, ia maramarama e ia faa‘ohipa i te mau haapiiraa a te peresi-deni Benson. E tauturu atoa teie mau mana‘o i muri nei ia outou :

• Papa‘i i te mau mana‘o o te feruriraa e o te aau e tae mai na roto i te Varua Maitai, i roto i ta outou tuatapaparaa.

• A reni i te mau tuhaa ta outou e hinaaro e hamanaʻo. A opua ia tamau aau i te tahi mau tuhaa e aore râ a tapa‘o i te reira i roto i ta outou mau papa‘iraa mo‘a, i pihaʻi iho i te irava tuʻati.

• Tai‘o i te hoê pene e aore râ te hoê tuhaa hau i te hoê taime no te maramarama hohonu a‘e i te reira.

Page 7: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

vi

O m u a r a a

• A ui ia outou iho i te tahi mau uiraa mai teie i muri nei : Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Benson i te faarahi i to’u ma-ramaramaraa i te mau parau tumu o te evanelia ? Eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia haapii au mai roto mai i teie mau haapiiraa ?

• Faa‘ite i to outou utuafare e i te mau hoa i te mau mea ta outou i apo mai.

• A ui ia outou iho nahea te mau haapiiraa i roto i teie buka e nehenehe ai e tauturu ia outou i roto i to outou mau tamataraa e mau mana‘ona‘oraa.

Haapii mai roto atu i teie buka

Ua opuahia teie buka no te faa‘ohiparaa i te fare e i te fare pure-raa. E nehenehe i teie mau arata‘iraa i muri nei e tauturu ia outou ia haapii mai roto atu i teie buka.

Faaineine no te haapiiTitau i te arata‘iraa a te Varua Maitai a faaineine ai outou no te

haapii. Tuatapapa i te pene na roto i te pure, ia ti‘a ia outou ia papû maitai te mau haapiiraa a te peresideni Benson. E haapii outou ma te aau tae e te puai rahi a‘e mai te mea e, e faaûru ta’na mau parau ia outou iho (a hi‘o PH&PF 11:21).

Mai te mea e haapii outou i te haapiiraa na te Autahu‘araa a Me-lehizedeka e aore râ na te Sotaiete Tauturu, eiaha outou e tuu i teie buka i te hiti e aore râ e faaineine i te hoê haapiiraa mai roto mai i te tahi atu mau materia. Na roto i te pure, a ma‘iti i roto i te pene te mau haapiiraa ta outou e mana‘o ra, e riro i te tauturu rahi atu i te mau taata ta outou e haapii ra. I roto i te tahi mau pene, ua rahi aʻe te mau materia no te haapii atu i te taime e vai ra no te haapiiraa.

A faaitoito i te mau piahi ia tuatapapa i te pene hou a haere mai ai i te haapiiraa e ia afa‘i mai i ta ratou buka. Ia na reira ana‘e ratou, e ineine maitai a‘e ïa ratou no te tau‘aparau e no te faatupu i te maitai i roto i te tahi e te tahi.

I roto i ta outou faaineineraa no te haapii, a haapa‘o maitai i te tuhaa ra « Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa » i te pae hopea o te pene tata‘itahi. I raro a‘e i te reira upoo parau, e ite outou i te mau uiraa, te mau papa‘iraa mo‘a tuʻati e te mau tauturu haapiiraa. E tu‘ati maitai te mau uiraa e te mau papa‘iraa

Page 8: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

vii

O m u a r a a

mo‘a i ni‘a i te pene i reira ratou e itehia ai. E nehenehe i te tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa e arata‘i ia outou i roto i ta outou mau tautooraa no te haapii e no te ora i te evanelia, e no te tauturu atoa ia vetahi ê ia na reira.

Omua i te peneA omua ai outou i te pene, e i te roaraa o te haapiiraa, a imi i te

raveʻa no te faatupu i te hoê huru i reira ho‘i te Varua e nehenehe ai e haaputapû i te aau e i te mana‘o o te feia ta outou e haapii ra. No te haamata i te haapiiraa, a tauturu i te feia ta outou e haapii ra ia faatumu i te mana‘o i ni‘a i te mau haapiiraa o te pene. E nehenehe ta outou e faa‘ohipa i te hoê e aore râ e rave rahi atu â mana‘o i muri nei :• A tai‘o e a aparau i te tuhaa i parauhia « No roto mai i te oraraa

o Ezra Taft Benson » i te haamataraa o te pene.• A aparau no ni‘a i te hoê hoho‘a e aore râ, te hoê irava no roto

mai i te pene.• A himene amui i te hoê himene e tu‘ati.• A faa‘ite poto noa i te hoê ohipa tei tupu i ni‘a ia outou iho no

ni‘a i te tumu parau.

a faaitoito i te tau̒ araa parau no ni‘a i te mau haapiiraa a te peresideni Benson

A haapii ai outou i teie buka, a ani ia vetahi ê ia faa‘ite mai i to ratou mau mana‘o, ia ui i te mau uiraa e ia haapii i te tahi e te tahi. Mai te mea e, e amui mai ratou i roto i te aparauraa, e ineine rahi atu â ïa ratou no te apo mai e no te farii i te heheuraa no ratou iho. A vaiiho i te mau tau‘araa parau maitatai ia tere noa na, eiaha e ta-mata i te haapii i te taatoaraa o te mau tumu parau. No te faaitoito i te tauʻaraa parau, a faa‘ohipa i te mau uiraa i te pae hopea o te pene tata‘itahi. E nehenehe atoa ta outou e faaineine i ta outou iho mau uiraa taa ê no te taata ta outou e haapii nei.

E nehenehe teie mau raveraa i muri nei e horoʻa mai ia outou i te tahi atu mau manaʻo :• A ani i te mau piahi ia faa‘ite mai e, eaha ta ratou i haapii mai na

roto i ta ratou iho tuatapaparaa i te pene. E mea maitai atoa ia farerei i te tahi mau piahi i roto i te hepetoma e ia ani ia ratou ia haere ineine mai no te faa‘ite i te mea ta ratou i haapii.

Page 9: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

viii

O m u a r a a

• A faaue i te tahi mau piahi ia tai‘o i te tahi o te mau uiraa i ma‘iti-hia i te pae hopea o te pene (ei taata hoê anei e aore râ, ei pŭpŭ na‘ina‘i). A ani ia ratou ia imi i te mau haapiiraa e vai ra i roto i te pene, o te tu‘ati i te mau uiraa. I muri iho a ani ia ratou ia faa‘ite mai i to ratou mau mana‘o e ta ratou mau hi‘oraa.

• A tai‘o amui outou i te tahi o te mau haapiiraa a te peresideni Benson i roto i te pene. A ani i te mau piahi ia faa‘ite mai i te tahi hi‘oraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ i roto i te mau ohipa ta ratou iho i ite no te faahoho‘a i te mea e haapiihia ra.

• A ani i te mau piahi ia ma‘iti i te hoê tufaa e ia tai‘o i te reira ma te mamu noa. A ani ia ratou ia amui ei pŭpŭ piti taata e aore râ toru taata, e ma‘iti atu ai i te hoê â tuhaa no te tauaparau ratou iho i te reira.

Faaitoito i te faa‘iteraa e i te faa‘ohiparaaE auraa taa ê te tae mai i roto i te mau piahi no ni‘a i te mau

haapiiraa a te peresideni Benson mai te peu e faa‘ite ratou i te reira ia vetahi ê e e faa‘ohipa ratou i te reira i roto i to ratou oraraa. E nehenehe ta outou e faa‘ohipa i te hoê e aore râ e rave rahi atu â mana‘o i muri nei :• A ani i te mau piahi nahea ratou e nehenehe ai e faa‘ohipa i te

mau haapiiraa a te peresideni Benson i roto i ta ratou mau ho-poi‘a i te utuafare e i roto i te Ekalesia. Ei hi‘oraa, e ti‘a ia outou ia tauturu ia ratou ia feruri e ia aparau, nahea ratou e nehenehe ai e faa‘ohipa i ta’na mau haapiiraa i roto i to ratou ti‘araa ei mau tane faaipoipo, ei mau vahine faaipoipo, ei mau metua, ei mau tamaiti, ei mau tamahine, ei mau taea‘e haapii utuafare, e aore râ, ei mau tuahine hahaere.

• A faaitoito i te mau piahi ia faa‘ite i te tahi o te mau haapiiraa a te peresideni Benson i te mau melo no te utuafare e i te mau hoa.

• A ani i te mau piahi ia faa‘ohipa i te mea ta ratou i apo mai e ia faa‘ite mai ratou i to ratou mau iteraa i te haamataraa o te haa-piiraa i muri iho.

Faahope i te aparauraaA pu‘ohu poto noa i te haapiiraa e aore râ, a ani i te hoê e aore

râ, e piti piahi ia pu‘ohu mai. A faa‘ite i to outou iteraa papû no ni‘a i te mau haapiiraa ta outou i aparau. E hinaaro atoa paha outou e ani i te tahi ia faa‘ite mai i to’na iteraa papû.

Page 10: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

ix

O m u a r a a

Haamaramaramaraa no ni‘a i te mau materia i faahitihia i roto i teie buka

Te mau haapiiraa i roto i teie buka, e mau faahitiraa parau ïa no roto mai i te mau a‘oraa, te mau papa‘iraa, te mau buka, te mau rata e te mau buka aamu a te peresideni Ezra Taft Benson. No teie mau faahitiraa, ua tape‘a- maite- hia te mau faatomaraa, te papa‘iraa, te mau reta rahi e te mau paratarafa o te mau papa‘iraa tumu, maori râ, ua taui te mau reta i te nene‘iraa no te haamaitai i te tai‘oraa. No te reira tumu, e ite paha outou i te tahi mau tu‘ati- ore- raa i roto i te papa‘iraa. Ei hi‘oraa, te mau taʻo no te faahiti i te Atuaraa, te vai ra ua papa‘i- naʻinaʻi- hia e te vai ra ua papa‘i- rarahi- hia.

Ua faa‘ohipa pinepine atoa te peresideni Benson i te mau parau mai te mau tane, te tane, e aore râ, taata nei no te parau i te mau taata atoa, te tane e te vahine. Ua faa‘ohipa pinepine oia i te mau ta‘o o’na, ta’na, e oia no te parau i na apeni e piti. E peu matarohia te reira i roto i te paraparau i to’na tau. Noa’tu râ te mau taa- ê- raa i roto i teie faanahoraa no te reo e te mau faa‘ohiparaa, e tano te mau haapiiraa a te peresideni Benson na te mau vahine e na te mau tane.

Page 11: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

x

Haapotoraa aamu

Na te păpăraa parau i muri nei e faa‘ite mai i te hoê tuatapapa-raa poto no te aamu no te mau haapiiraa a te peresideni Ezra Taft Benson tei vauvauhia i roto i teie buka.

4 no atete 1899 Fanauhia i piha‘i iho i te oire ra no Whitney, Idaho, ia George Taft Benson Jr. et ia Sara Dunkley Benson.

Matahiti 1912 e tae atu i te matahiti 1913

Ua amo e rave rahi hopoi‘a i te fare no te haereraa to’na metua tane i ta’na misioni i te mau tuhaa apatoʻerau o te mau Hau Amui no Marite.

Matahiti 1914 e tae atu i te matahiti 1919

Ua haere i te haapiiraa Oneida Stake Academy i Preston, Idaho, e ua farii i ta’na parau tuʻite.

1918 Piihia no te tavini ei tauturu no te taata faatere o te scout (tino faatere i te feia apî tamaroa) i roto i ta’na paroisa no Whitney.

1920 Ua farerei ia Flora Smith Amussen, ta’na vahine i muri iho.

1921 Ua haere i te haapiiraa tuatoru te Utah Agricultural College (i teie nei Utah State University) i Logan, Utah.

13 no tiurai 1921 Faatoro‘ahia ei peresibutero e to’na metua tane.

15 no tiurai 1921, e tae atu i te 2 no novema 1923

Ua tavini ei misionare rave tamau i roto i te misioni no Peretane.

25 no atete 1924 e tae atu i te avaʻe no tiunu 1926

Ua tavini Flora ei misionare rave tamau i te mau motu Hawaii.

Page 12: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

xi

H a a p O t O r a a a a m u

Tau toparaa rauʻere no 1924

Ua apiti i to’na taea‘e Orval no te tapihoo mai i te faaapu utuafare i Whitney.

Tau faatupuraa raau no 1926

Ua roaa te parau tuʻite no te fare haapiiraa tuatoru Brigham Young University.

10 no setepa 1926 Ua faaipoipo ia Flora i roto i te hiero no Roto Miti.

Avaʻe setepa 1926 e tae atu i te avaʻe no tiunu 1927

Ua haere i te fare haapiiraa tuatoru Iowa State College of Agriculture and Mechani-cal Arts (i teie nei te Iowa State University of Science and Technology), e ua noaa mai te parau tuʻite « master » i te pae no te ihi faaapu e te haapa‘oraa faufaa

Tiunu 1927 Ua hoʻi i te faaapu utuafare ra i Whitney.

1929 Ua farii i te hoê ohipa ei ti‘amana no te ohipa faaapu o te mataeinaa, no te mataeinaa no Franklin i Idaho. Ua vai-iho i te faaapu e ua tapiri atu i te oire no Preston, Idaho.

Matahiti 1930 e tae atu i te matahiti 1939

Ua tihepuhia ei ti‘a aravihi no te ohipa faaapu e te haapa‘oraa faufaa i te haapiiraa University of Idaho Extension Division

Avaʻe tenuare 1935 e tae atu i te avaʻe Novema 1938

Ua tavini ei tauturu matamua i roto i te peresideniraa no te tĭtĭ no Boise.

Avaʻe novema 1938 e tae atu i te avaʻe mati 1939

Ua tavini ei peresideni no te tĭtĭ no Boise.

Matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1943

Ua ohipa ei papa‘i parau rahi no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives i Washington, D.C. Ua ora e to’na utuafare i Bethesda, Maryland.

Avaʻe tiunu 1940 Ua piihia ei peresideni no te tĭtĭ no Washing ton i Washington D.C.

26 no tiurai 1943 Ua piihia no te tavini ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Page 13: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

xii

H a a p O t O r a a a a m u

7 no atopa 1943 Ua faatoro‘ahia ei aposetolo e ua faataa-hia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e te peresideni Heber J. Grant.

Avaʻe tenuare 1946 e tae atu i te avaʻe titema 1946

Ua tavini ei peresideni no te misioni no Europa, ua faatae i te tauturu pae tino e pae varua i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i muri mai i te ano rahi no te Tamaʻi Rahi II o te ao.

16 no tiurai 1946 Ua haamoʻa ia Finelani no te pororaa evanelia.

Avaʻe tenuare 1953 e tae atu i te avaʻe tenuare 1961

Ua tavini ei faatere hau no te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite i raro a‘e i te faatereraa a te peresideni Dwight D. Eisenhower.

Avaʻe tenuare 1964 e tae atu i te avaʻe setepa 1965

Ua tavini faahou ei peresideni no te mi-sioni no Europa.

10 no novema 1966 Ua haamoʻa faahou ia Italia no te pororaa evanelia.

14 no eperera 1969 Ua haamoʻa ia Singapore no te pororaa evanelia.

26 no atopa 1969 Ua haamoʻa ia Inidonesia no te pororaa evanelia.

30 no titema 1973 Ua faataahia ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

10 no novema 1985 Ua faataahia ei Peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

24 no atopa 1986 Ua haamoʻa i te hiero no Denver Colorado.

28 no atete 1987 Ua haamoʻa i te hiero no Francfort Here-mani. (E iva hiero tei haamoʻahia a tavini ai oia ei Peresideni o te Ekalesia).

Page 14: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

xiii

H a a p O t O r a a a a m u

2 no atopa 1988 Ua horo‘a tino i ta’na aʻoraa hopea i te amuiraa rahi. (I muri iho i te avaʻe no atopa 1988, ua paruparu roa to’na tino e aita atura ta’na e nehenehe e paraparau i te amuiraa rahi. Na to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i tai‘o no’na e aore râ i faahiti i ta’na mau poroʻi ta’na i horo‘a na mua’tu).

14 no atete 1992 Ua oto no te pohe o ta’na vahine, o Flora.

30 no me 1994 Ua pohe oia i roto i to’na fare i Roto Miti, Utah, fatata e piti avaʻe na mua i te 95raa o to’na matahiti.

Page 15: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Te aiû Ezra Taft Benson, matahiti 1900

Page 16: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

1

Te Oraraa e te Tau Taviniraa a Ezra Taft Benson

I ni‘a i te puromu mai Logan, Utah haere ti‘a’tu i Whitney, Idaho, teie te tahi ohipa taa ê ta te feia ratere i ite i te 4 no tiunu 1994. E nahoa rahi ta ratou i ite, te tiʻatiʻa ra na te pae puromu, 24 maile (39- kilometera). Te mahana no muri iho, ua faataa Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te tumu ra-tou i haaputu ai i ô. Te tia‘i ra ratou i te pereoo faauta taata pohe, e faauta ra i te tino o te peresideni Ezra Taft Benson i te vahi hunaraa taata pohe o to’na oire tumu i muri iho i te mau pureraa i tupu i te oire no Roto Miti i Utah. Teie te mau parau a Elder Hales :

« Ua riro te tere haere ti‘a’tu i Whitney, Idaho ei faahanahanaraa haaputapû mau no teie peropheta na te Atua.

« Ua tupu te faahanahanaraa a te mau melo o te Ekalesia a tiʻa-tiʻa ai ratou na te pae puromu, i ni‘a i taua puromu ra. Te vai ra ua oomo roa i to ratou ahu nehenehe no te sabati i tera avatea mahana maa ra. Te vai ra ua faaea tura noa, ma te tape‘a i to ratou pereoo e ma te ti‘a tura noa, ia tere atu te peropheta. Ua ti‘atiʻa te feia faaapu i roto i ta ratou faaapu, te taupoo i ni‘a i te mafatu. Hau atu râ, o te feia apî tamaroa ïa tei iriti roa i to ratou taupoo haʻuti taʻiri popo « baseball » ma te tape‘a te reira i ni‘a i to ratou mafatu. Tahirihiri hau atoa te mau reva ei tapa‘o faatau aroha i te tereraa’tu te pero-pheta. E mau tapa‘o tei papa‘ihia, ‘Ua here matou i te peresideni Benson’. E te tahi atoa tei parau, ‘A tai‘o i te Buka a Moromona’ ».1

Ua riro mau teie maniiraa here ei faahanahanaraa, e ua hau roa’tu râ. Ua itehia te faa‘iteraa e, ua taui te oraraa o te mau taata no te mea ua pee ratou i te parau aʻo a te hoê peropheta. E ua riro te feia tei haaputuputu na te pae puromu ei faaʻiteraa no te mau taata e rave rahi atu â. Mai te tau a fanauhia ai Ezra Taft Benson i te vahi piri ia Whitney, Idaho i te taime a tanuhia ai to’na tino tahuti i reira, ua tavini oia ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu, ma te ratere na te ao taatoa e ma te tauturu tau milioni taata ia haere mai i te Mesia ra.

Page 17: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

2

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Te mau haapiiraa i apohia i roto i te faaapu o te utuafare

I te 4 no atopa 1899, ua farii o Sarah Dunkley Benson raua George Taft Benson Jr i ta raua tamarii matahiapo i roto i to raua utuafare. Ua topa raua i to’na i‘oa o Ezra Taft Benson, mai to’na atoa metua tupuna, o Elder Ezra T. Benson, tei tavini ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua fanauhia Ezra i roto i te fare faaapu piti piha, ta to’na metua tane i patu hoê matahiti na mua’tu. Ua maoro rii to’na fanauraa e ua fifi atoa, e ua mana‘o roa te taote e, eita teie aiû iti 5,3 kg e ora mai. E mana‘o ê râ to to’na mau metua vahine tupuna. Ua faaî raua e piti pani pape—hoê e mea mahanahana, hoê e mea toʻetoʻe—e ua patia i ta raua mootua hoê taime i roto i te hoê pani, hoê i roto i te tahi, e taʻi roa mai nei oia.

E oraraa tamarii oaoa to Ezra Taft Benson iti, ta te utufare e te mau hoa e pii noa « T », i roto i te faaapu e faaati ra i te fare i reira o’na i te fanauraahia mai. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley, tei tavini i piha‘i iho i te peresideni Benson fatata e 33 matahiti i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e i roto i te Peresideniraa Matamua, no ni‘a i te mau haapiiraa ta Ezra iti i haapii :

« E tamarii faaapu oia, e tamarii faaapu mau e te papû, te ahu e te papaa mahana, e ua haapii i to’na apî- roa- raa i te parau no te ture no te ootiraa : ‘O ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Gal. 6:7).

« Ua haapii oia i tera ra mau tau aravihi ra e, aita ana‘e e haa rahi i te ohipa, aita atoa ïa e mea e tupu maori râ te aihere. Titau- roa- hia ia ravehia te ohipa, rave tamau noa ma te tuutuu ore, no te ooti mai arauaʻe. E no reira, ua utaru i te tau faatoparaa rauʻere e ua utaru atoa i te tau tupuraa raau—i te mahana taatoa teie ohipa rohirohi, te aroteraa na muri i te tahi puaahorofenua pautuutu maitai. I tera ra tau, mea utaru rima noa, e na te rima e haru i te arote no te arata‘i e no te tape‘a i te reira a tapu ai te tipi oeoe i te repo e a huri ai i te hiti. Ia pô te mahana, ua oti roa te tamaiti i te rohirohi, e taʻoto maitai oia. E ti‘a oioi mai râ te mahana.

« Titau- faahou- hia ia tapu i te repo, ma te huti- faahou- hia e te puaahoro fenua, e haamărû i te repo e faaineine no te ueue i te huero. Teie atura ïa te ohipa no te tanuraa, e ohipa haamauiui tua. E i muri iho roa, te pîpîraa ïa i te pape. Tei te hoê vahi maro te faaapu

Page 18: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

3

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

a te utuafare Benson, e na te pape i faaoraora. E hi‘opo‘a- noa- hia te pape, i te ao e te pô. Aita e mori pata e aore râ e mori hinu (« gaz »). E mori hinu manureva ihoa ïa, e mea momohi râ e te paruparu to’na mâoaoa auahi. Titau- roa- hia ia tae te pape i te hopea roa o te hutiraa pape. E haapiiraa te reira eita roa e moʻe.

« E nehenehe roa ta’u e ite na roto i te mata o to’u feruriraa i teie tamaiti iti, te ope i ni‘a i te tapono, te haere ra na te mau pouohu i roto i te faaapu, te hi‘opo‘a ra e e, te tae nei anei ihoa teie haumi faatupu ora.

« Aita e maoro roa, teie mai nei te tau no te tapuraa aihere, e rave rahi tâ fenua. Taamu i te puaahorofenua i ni‘a i te matini tapu aihere, pa‘uma te tamaiti i ni‘a i te parahiraa tutae auri, e faaohu i teie mauhaa ooti, a huti noa ai te puaahorofenua, hoê eʻa hoê me-tera e te afa te aano te tapuhia. Tapiri i te reira te raʻo e te naonao, te repo e te veʻaveʻa rahi, e ohipa rohirohi mau. Ia oti te tapuraa, te pâra’uraa ïa e te patiaraa te reira no te haapuʻeraa i te hoê vahi ia marô. E hi‘o maitai i te maororaa. Ia tano to’na marôraa, e patia- faahou- hia te reira i ni‘a i te hoê pereoo aihere, e te hoê pani rahi e te aano. E i te vahi haaputuraa, na te hoê hivi raau hutihia e te puaahorofenua e otaa i te reira ei otaaraa teitei roa. I tera ra tau, e ere e mea taamuamu te maa aihere, e aita atoa te mau matini faauta. E patia noa e te puai o te rima

« … Aita ihoa ïa e maere e, ua aano mai teie taata e te pautuutu maitai. Matou tei mâtau ia’na i to’na mau mahana hopea, pine-pine roa matou i te faahiti i te parau no te rahi o to’na na rima. E ea maitai hope, no roto mai i to’na vai- tamarii- raa, ua riro atoa ïa ei haamaitairaa rahi i roto i to’na oraraa. Tae roa mai i to’na mau matahiti hopea, e taata itoito taa ê oia.

« Na roto i te mau matahiti o to’na paariraa, a ohipa ai oia e te mau peresideni e te mau arii, aita roa aʻe oia i haamoʻe i to’na hiro‘a tamaiti faaapu. Aita roa’tu oia i haamoʻe i to’na aravihi i te ohipa. Aita roa’tu oia i haamoʻe i to’na hinaaro ia ara i te aahiata e ia ohipa e pô roa’tu.

« E ohipa rahi atu â i te mâtauraa faahiahia i te ohipa tei mahiti mai mai roto mai i tera fare o to’na vai- tamarii- raa. E puai taa ê tei mahiti mai mai roto mai i te repo fenua. Ua vai noa te faahaama-naʻoraa tamau i te parau faaue ia Adamu raua o Eva i te tiavaru-raahia raua i rapae i te ô : ‘E amu oe i ta oe maa ma te hou i ni‘a i to rae, e hoʻi noa’tu oe i raro i te repo’ (Gen. 3:19). E varua no te

Page 19: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

4

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

faarava‘iraa ia‘na iho tei patuhia i roto i te feia tei patia i te rima i roto i te repo. E i tera ra tau, aita e faanahoraa faaapu ta te faatere-raa hau, aita hoê a‘e. Na te reva noa o te tau e faaoti i to’na hinaaro. Te toʻetoʻe rahi, te mau vero, te mataʻi e te paʻura, farii pauroa te taata i te reira ei haapeʻapeʻaraa o te oraraa e aita e rave‘a i mua i te reira. Hiti mai nei te hinaaro ia haaputu i te maa no te mau mahana ati, ia ore anaʻe, e pohe ïa te taata i te poʻia. Te rave‘a noa i mua i te mau haapeʻapeʻaraa o te oraraa, te pure, te pure i to tatou Metua mure ore, Metua here, te Atua Manahope o te ao nui.

« Hopea ore te pure i roto i tera fare faaapu iti no Whitney, Idaho. Te pure utuafare, i te pô e i te poʻipoʻi, tei roto te mau haamauruu-ruraa no te ora e no te mau tamataraa e no te mau rave‘a, tei roto atoa te mau taparuraa ia roaa mai te puai no te rave i te ohipa o tera mahana. Ua haamanaʻo- atoa- hia te feia i roto i te ati, e ia ti‘a mai te utuafare mai te pure tuturi, e haere te metua vahine, oia te pere-sideni no te Sotaiete Tauturu o te paroisa, e opere haere i te mea i roto i ta’na pereoo iti turaʻi, i te feia i roto i te ati, e o ta’na tamaiti matahiapo te taata faahoro. Aita teie mau haapiiraa i moʻe noa a‘e ».2

Te mau haapiiraa i haapiihia mai roto mai na metua haapa‘o maitai

Teie mau haapiiraa no te ohipa itoito, te tahoêraa utuafare, te taviniraa e te oraraa i te evanelia, ua haamata ïa i te faarahihia i te hoê mahana e 12 matahiti to Ezra, ua hoʻi mai to’na na metua mai te fare pureraa e teie te parau apî mana’o- ore- hia. Ua faati‘a mai te peresideni Benson i te reira :

« Te faahoro ra papa i te puaahorofenua no te hoʻi i te fare, e ua iriti mama i te hoê rata, ei reira, ua hitimahuta raua i te rata no ô mai i te afata B i te oire no Roto Miti—e piiraa no te reva i te mi-sioni. Aita e aniraa e, ua ineine anei, ua hinaaro anei e aore râ ua aravihi anei. Na te episekopo e hi‘o, e o to’u papa ruau, o George T. Benson, te episekopo, te papa o to’u papa.

« I te taeraa mai papa raua mama i roto i te aua, te taʻi ra raua—e ohipa hoʻi teie ta matou i ore a‘enei i ite i roto i to matou utuafare. Ua haafatata matou i te pereoo—e hitu matou—e ua ani atura eaha te fifi.

« Parau mai nei raua e, ‘aita e fifi’.« ‘No te aha ïa orua i taʻi ai ?’ ta matou ia uiraa.

Page 20: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

5

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

« ‘Mai e haere tatou i roto i te piha faafaearaa e e faataa atu maua ia outou’.

« Ua haaputuputu matou i ni‘a i te parahiraa marû iti o te piha faafaaearaa, ei reira ua parau mai papa no ta’na piiraa misioni. Ei reira, parau mai nei mama, ‘E haapeuraa na maua ia ite e, e mea ti‘amâ papa no te haere i te misioni. Te taʻi rii nei maua no te mea e taa ê maua e piti matahiti i te maoro. Ua ite outou, aita maua i taa ê a‘enei hau atu i te piti pô mai te mahana o to maua faaipoiporaa—te mahana ïa ua haere papa i roto i te faa tahoni no te tii mai i te tahi raau, te tahi pou e te tahi vahie’ ».3

No te mea tei te misioni to’na metua tane, na Ezra i amo i te rahiraa o te hopoi‘a no te faaapu utuafare. Ua rave « oia i te ohipa a te taata paari, a tamarii noa ai oia », te haamana‘o ra to’na tuahine o Margaret. « Ua mono oia ia papa fatata e piti matahiti i te maoro ».4 I raro a‘e i te faatereraa a Sarah, ua rave amui Ezra e to’na mau taea‘e e tuahine i te ohipa, ua pure amui e ua tai‘o i te mau rata a to ratou papa. Hitu ahuru ma pae matahiti i muri iho, ua feruri te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a i to’na utuafare no te taviniraa to’na metua tane i te hoê misioni :

« Te feruri nei au e, e parau paha te tahi mau taata i te ao nei e, ua riro to’na fariiraa i taua piiraa ra ei tapa‘o faaʻite e, aita oia i here maitai i to’na utuafare. Faaru‘e e hitu tamarii e hoê vahine hapû i te fare o ratou ana‘e e piti matahiti te maoro, nahea e nehenehe e parau e, e here mau te reira ?

« Ua ite râ to’u metua tane i te hoê hi‘oraa rahi a‘e o te here. Ua ite oia e, ‘te faatupu nei te mau mea’toa i te maitai no te feia hina-aro i te Atua’ (Roma 8:28). Ua ite oia e, te mea maitai roa a‘e ta’na e nehenehe e rave no to’na utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te parau a te Atua.

« Noa’tu e, ua mihi rahi matou ia’na i te roaraa o tera piti matahiti, e noa’tu e, ua faatae to’na atearaa i te mau tamataraa rahi i ni‘a i to matou utuafare, ua riro to’na fariiraa ei horo‘araa aroha. Ua haere papa i ta’na misioni, ma te vaiiho ia mama i te fare e na tamarii e hitu. (Ua fanauhia te vaʻu e maha avaʻe i muri iho to’na taeraa i roto i te aua misioni). Areʻa ua tae mai i roto i teie fare te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi. E ere râ ma te tusia ore. Ua hoo papa i ta matou faaapu tahito no te aufau i ta’na misioni. Ua faahaere mai oia i te tahi taata faaipoipo i roto i te hoê tuhaa o to matou fare no te haapa‘o i te maa auhune, e na ta’na na tamaiti e

Page 21: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

6

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

ta’na vahine te hopoi‘a ia haapa‘o i te maa aihere, te fenua no te nana e teie hoê nana naʻinaʻi puaatoro û.

« Ua riro te mau rata a papa ei haamaitairaa no to matou utuafare. No matou te mau tamarii, mai te huru ra e, na te tahi roa mai pae o te ao te reira, e ere hoʻi, no ô noa mai i Springfield, Massachusetts e Chicago, Illinois e Cedar Rapids e Marshalltown, Iowa. Oia mau, ua tae mai i roto i to matou fare, maoti te misioni a papa, te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi.

« I muri iho, ua rahi faahou te utuafare, ahuru ma hoê atura tamarii—e hitu tamaiti e maha tamahine. Pauroa na tamaiti e hitu ua haere i te misioni, e te vai ra, ua tapiti e ua tatoru te misioni. I muri mai, e piti tamahine e ta ratou tane tei faaoti atoa i te misioni rave tamau. Te tahi na tuahine e piti e toe ra, e vahine ivi ïa—hoê e vaʻu tamarii e te tahi e ahuru—ua tavini raua ei hoa misionare i Birmingham, Peretane.

« E faufaa aiʻa te reira e tamau noa nei i te haamaitai i te utuafare Benson e tae noa’tu i te toru e te maha o te uʻi. E ere mau anei teie i te hoê horo‘araa no te here ? » 5

Taviniraa i roto i te Ekalesia ei taure‘are‘a

Na roto i te faaûruraa a te hi‘oraa o to’na na metua, e no to’na iho hiaai ia patu i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei, ua farii anaanatae Ezra Taft Benson i te mau piiraa ia tavini. I te 19raa o to’na matahiti, ua ani to’na episekopo, to’na atoa ïa papa ruau, ia tavini ei tino i rotopu i na feia faatere paari no e 24 feia apî tamaroa i roto i te paroisa. Ua amui atoa teie feia apî tamaroa i te Boy Scouts of America, e o Ezra te tauturu no te taata faatere o te scout.

I roto i te reira piiraa, ua riro te hoê o ta Ezra mau hopoi‘a rau te faahimeneraa i te feia apî tamaroa i roto i te hoê pŭpŭ himene. I raro a‘e i ta’na faatereraa, ua rê teie feia apî tamaroa i te hoê tata‘u-raa pŭpŭ himene e te tahi atu mau paroisa o te tĭtĭ, e ua roaa i te parahiraa i roto i te tata‘uraa retioni. No te tauturu e no te faaitoito ia ratou no te haapiipii e no te himene maitai a‘e, ua parau fafau oia ia ratou e, mai te peu noa’tu e upootiʻa ratou i te tata‘uraa retioni, e rave o’na ia ratou na muri ia’na no te haere i roto i te mouʻa, 35 maile i te atea, tei reira te hoê roto. Ua manuïa maitai te faanaho-raa—ua upootiʻa teie nau tamaroa no Whitney.

Page 22: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

7

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

« Ua faanaho atura matou i to matou tere », te faati‘a nei te pere-sideni Benson, « e i roto i te apooraa ua afa’i mai te hoê tamaiti 12 matahiti i te rima i ni‘a e ma te parau mana mai, ‘… e mana‘o teie to’u’ … Ua parau vau, ‘Na reira, eaha ?’ Parau mai nei, ‘Teie to’u mana‘o, ia ore tatou ia apiapi i te pahere e te purumu rouru i roto i teie tere, e paoti i to tatou rouru’ ».

E ua farii pauroa te feia apî tamaroa ia tapu- poto- hia to ratou rouru no te faaineine no teie tere. O raro faahou atu te anaanatae i te parauraa te hoê ia tapu- poto- atoa- hia te rouru o te feia faatere scout. Te na ô faahou ra te peresideni Benson e :

« E piti ti‘a faatere scout tei parahi i ni‘a i te parahiraa a te pa‘oti rouru, e o raro te pa‘oti rouru i te pa‘otiotiraa i te rouru. I te hoperaa te reira ohipa, parau mai nei oia, ‘Teie nei, mai te peu e hinaaro outou ia hahu roa vau i to outou upoo, e ere i te mea aufau’. E ua haere atura matou i to matou tere—24 tamaroa e te rouru poto e piti ti‘a faatere scout e te upoo anaana ».

I to’na feruriraa i ni‘a i te mau ohipa ta’na i ora e te feia apî o ta’na paroisa, ua parau te peresideni Benson : « Hoê o te mau haapopouraa rahi no te ohiparaa i rotopu i te mau tamaroa, o te vai- noa- raa ïa teie mea hoona a haere noa ai oe i mua. E ite oe i te hotu o ta oe faatereraa i te mau mahana atoa a ohipa ai oe e ratou na roto i te mau matahiti, e a hi‘o atoa ai oe ia ratou i te tupuraa i te rahi ei tane aueue ore, o te farii ma te aau tae i te mau tamataraa e te mau hopoi‘a. Aita roa’tu e nehenehe e hoo mai i teie mana‘o au i te moni ; e apî oe i te reira na roto i te taviniraa e te pûpûraa ia oe iho. Auê ïa ohipa hanahana no teie noa a‘e tuhaa iti tautururaa, no te paturaa i te mau tamaroa ei tane, ei tane mau ».6

Aita te peresideni Benson i haamoʻe noa’tu i teie feia apî tama-roa, e ua imi oia ia faaroo noa i te parau apî no ratou. E rave rahi matahiti i muri mai i teie tere 35 maile, ua tere oia i te paroisa no Whitney ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e ua paraparau oia i te tahi pŭpŭ iti o ratou. Ua oaoa ratou i te parauraa’tu ia’na e, 22 i ni‘a i na 24 tei vai haapa‘o maitai i roto i te Ekalesia. Aita faahou e parau apî no na e piti e toe ra. Ua imi te peresideni Benson ia raua e ua itehia mai, e ua tauturu ia raua ia hoʻi mai i roto i te Ekalesia e ia haere i te hiero no te taatiraa hiero.7

Page 23: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

8

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Te arapaeraa ia Flora

I te tau faatoparaa rauʻere no te matahiti 1920, ua haere Ezra i Logan, Utah, fatata 25 maile (40 km) te atea ia Whitney, no te faaô ia’na i roto i te haapiiraa tuatoru, te Utah Agricultural College (i teie nei Utah State University). Tei rotopu oia i te tahi mau hoa i haru ai to’na mata i ni‘a i te hoê tamahine. Ua haamana‘o oia i muri mai :

« Tei ô matou i te fare hooraa û, te tere mai nei te hoê tamahine—haviti e te nehenehe mau—na ni‘a i to’na pereoo iti i te fare û no te hoo i te tahi û. Ua taraperape te mau tamaroa ia’na, e ua na reira atoa mai oia. Ua parau atura vau e, ‘O vai tera tamahine ?’ Ua parau maira ratou e, « O Flora Amussen tera’.

« Parau atura vau ia ratou, ‘Ua ite outou, no hiti noa mai nei te mana‘o e, e faaipoipo vau ia’na’ ».

Ata mai nei na hoa o Ezra i ta’na parau, ma te parau e, « Eita oia e tano no te hoê tamaiti faaapu ». Aita râ oia i haaparuparu i te mana‘o. « Tera ïa te mea anaanatae roa a‘e », ta’na ïa pahonoraa.

Flora amussen, na mua i to’na faaipoiporaa ia ezra taft Benson

Page 24: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

9

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Aita i maoro roa i muri iho i teie paraparauraa, ua farerei Flora e Ezra no te taime matamua i Whitney, ua haere mai oia i te fare o te tahi fetii to Ezra. E aita i maoro roa, ua ani Ezra ia’na i te hoê oriraa. Ua farii oia, e i te tahi atoa mau farereiraa o ta raua i pii te hoê « tau arapaeraa nehenehe roa ». Mau a‘enei râ ta raua arapaeraa—i te tahi râ pae, ua faarahi atu â—i te fariiraa Ezra i te piiraa ia tavini ei misionare rave tamau i roto i te misioni no Peretane.

Ei faaineineraa no te misioni a Ezra, ua paraparau raua Flora no ni‘a i teie auraa to raua. Ua hinaaro raua ia vai noa to raua auhoa-raa, ua ite atoa râ raua i te titauraa ia pûpû Ezra ia’na iho ei misio-nare. Ua parau oia « Na mua i to’u revaraa, ua faaoti maua Flora e papa‘i [i te rata] hoê noa taime i te avaʻe » « Ua faaoti atoa maua e riro ta maua mau rata ei rata faaitoitoraa, ei rata ti‘aturiraa e te parau apî. Tera mau ïa ta maua i rave ».8

Piti misionare

Ua taa ê rii te misioni no Peretane no Elder Benson e to’na mau hoa, tei riro na, ei vahi ootiraa rahi no te mau misionare Feia Mo‘a matamua. Te taata pato‘i na te mau motu Peretane, tae noa’tu te tahi faatere faaroo, tei haaparare i te tairoiro no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ma te haapuroro atoa i te tahi veʻa papa‘i, te tahi aamu, te tahi teata taata ora e te tahi hoho‘a e pato‘i i te Mo-moni. Ua oto mau Elder Benson i te mana‘o inoino o te feia no ni‘a i te evanelia tei faaho‘i- faahou- hia mai, aita râ oia i vaiiho i te reira huru tamataraa ia haatapetepete i to’na faaroo. E ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu no ni‘a i te feia apî o tera mau vahi tei faaoo noa ia raua to’na hoa ma te tuô « Momoni ma ! » Ta’na râ pahono i roto ia’na, oia hoʻi, « Mauruuru e te Fatu no te riroraa ei momoni ».9

Taa ê noa’tu i te faa‘iteraa i te evanelia i te feia e ere i te melo o te Ekalesia, ua tavini atoa Elder Benson ei ti‘a faatere e ei papa‘i parau i rotopu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i Peretane. Na teie mau ohipa taviniraa i faatae i te tahi ohipa au, taa ê noa’tu i te mau fifi ta’na i faaruru. Ua bapetizo e ua haamau Elder Benson i te tahi taata, e ua tauturu e rave rahi ia haafatata i te Fatu. Ei hi‘oraa, ua faati‘a oia i te hoê taime, i te hoê pureraa taa ê tei faatupuhia e te mau melo haapa‘o maitai o te Ekalesia, ua arata‘ihia oia e te Varua no te faahiti i te parau tei tauturu i te mau hoa o te mau melo ia farii i te hoê iteraa papû no Iosepha Semita ei peropheta na te Atua.10 Ua tapaʻopaʻo atoa oia e, i te hoê taime ua horo‘a oia e to’na hoa i te

Page 25: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

10

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

hoê haamaitairaa i te hoê vahine tei roohia i te maʻi rahi, e 10 noa minuti i muri iho, ua ora to’na maʻi.11 Ua oaoa oia i te hoê taime, e papa‘i parau oia, ua itehia mai ia’na te tahi Feia Mo‘a, tei tapaʻohia to ratou i‘oa i roto i te parau meloraa a te Ekalesia e o tei moʻe roa i te feia faatere o tera vahi.12 E haapiipiiraa taata faatere faahiahia ta’na i farii, i to’na taviniraa i raro a‘e e piti peresideni misioni, e melo atoa hoʻi no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : o Elder Orson F. Whitney e o Elder David O. McKay.

Ua mauruuru roa Elder Benson no te parururaa a te Fatu a poro ai oia i te evanelia. I te hoê pô, ua faaatihia raua to’na hoa e te tahi pŭpŭ taata ino tei hinaaro ia huri ia raua i roto i te anavai. Ua pure marû noa oia no te ani i te tauturu. I muri iho, mai ta’na i parau i muri aʻe, « ua turaʻiraʻi te tahi taata iti rahi e te pautuutu maitai i te mau taata e tae roa mai ia’u nei. Ua hi‘o afaro mai oia i roto i to’u na mata ma te parau e to’na reo puai e te papû, ‘Taure‘are‘a, ua ti‘aturi au i te mau parau atoa ta oe i parau i teie pô’. E te paraparau noa ra oia, faaateatea atura te taata ia’u nei. No’u nei, ua riro te reira ei pahonoraa afaro i ta’u nei pure. Ei reira, tae mai nei te tahi mutoi [piihia te British bobby] ».13

Aita ana‘e Elder Benson i piha‘i iho i te mau taata no te tavini ia ratou, tei « ni‘a noa ïa i te ‘amuraa i te Buka a Moromona’, te tuhaa ihoa râ no ni‘a i te mau tamaiti misionare a Mosia.14 Ua farii atoa oia i te tamahanahana e te paturu na roto i te mau rata no ô mai i te fare, e ua parau oia, « ua tai‘o e ua tai‘o faahou â ». A haamana‘o ai oia i ta’na misioni, ua parau oia : « Ua manii mama e papa i to raua na aau ia’u nei na roto i te mau rata, e ua riro mau raua ei puai no’u ei taure‘are‘a tamaroa. Ua î atoa [te mau rata] a Flora i te varua e te faaitoitoraa, aita hoê a‘e parau no ni‘a i te faahinaaroraa. I to’u mana‘o, ua faarahi te reira i to’u here e to’u mauruuru ia’na, hau atu i te tahi mau mea ».15

Ua farii Elder Benson i te haamauruururaa no to’na taviniraa ei misionare rave tamau i te 2 no novema 1923. Taupupu rii te mana‘o no te faaru‘eraa i tera vahi, e ua parau oia e, ua riro te parauraa i te faatau aroha i na « Feia Mo‘a iti » no Peretane i te « tuhaa paari roa a‘e o [ta’na] misioni ».16 Atira noa’tu, ua oaoa atoa oia i te mana‘oraa e amui faahou i to’na utuafare, e ua anaanatae roa oia i te mana‘o ia ite faahou ia Flora.

E ua anaanatae atoa Flora i te tia‘iraa ia Ezra. Ua hau atu râ ta’na tia‘iraa i te haere- faahou- noa- raa na muri ia’na. E ohipa atea atu â

Page 26: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

11

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

ta’na i hi‘o—to’na ananahi e to’na faito puai. Mai to’na ihoa apîraa, ua tape‘a noa oia i te mana‘o e, e « faaipoipo oia i te hoê taata faa-apu »,  17 e ua oaoa roa oia i te iteraa e, e hiaai to Ezra ia haamau i to’na utuafare i te faaapu utuafare i Whitney, Idaho. Noa’tu râ, ua mana‘o atoa oia e, titauhia ia’na ia faaoti i ta’na haapiiraa na mua. Te parau nei oia i muri iho, « Ua pure [au] e ua haapae i te maa ia tauturu mai te Fatu ia’u ia ite e, nahea i te tauturu ia’na ia riro ei tavini rahi roa a‘e no to’na mau taata tupu. Ua tae mai te mana‘o ia’u e, mai te peu e mana‘o te episekopo e, e mea ti‘amâ vau, e pii mai [oia] ia’u no te rave i te hoê misioni. O te Ekalesia te mea matamua no Ezra, e no reira, ua ite au e, eita oia e pato‘i i te reira ».18

E ua hitimahuta roa Ezra, inaha, a haamata faahou ai raua o Flora i te arapae, te parau mai nei o Flora e, ua farii oia i te hoê piiraa ia tavini i te hoê misioni i te mau motu Hawaii. Ua faataahia oia i te 25 no atopa 1924, e ua reva atura i te mahana no muri iho. I muri noa mai i to’na revaraa, ua papa‘i Ezra i roto i ta’na buka aamu e : « Ua oaoa maua toopiti no te mea ua tae mai te mana‘o e, e ohipa rahi atu â no maua e tae mai ananahi e e riro teie faataa- ê- raa ei maitai no maua arauaʻe. Teie râ, e mea fifi atoa râ ia ite i ta’na tia‘iraa ia maʻurere. E noa’tu â te vai ra te taime ua taʻi rii maua no ni‘a i te reira, ua farii râ maua i te haapapûraa mai Ia’na ra e, e riro te reira ei maitai rahi roa a‘e ».19

E ua riro mau ihoa te reira ei maitai rahi roa a‘e. Ua riro Flora, mai ta to’na peresideni misioni i parau, « te hoê misionare maitai e te itoito » 20 tei horo‘a i « to’na aau e to’na varua, te taime e te taleni no te ohipa a te Fatu ».21 Ua haapa‘o oia i te faanahoraa no te Paraimere i te tahi mau vahi o te misioni, ma te haapii i te mau tamarii i roto i te haapiiraa tuatahi, ua tavini oia i roto i te hiero e ua amui atoa’tu i roto i te mau tautooraa no te haapuai i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i tera ra vahi. Ua tavini atoa oia, no te tahi noa taime, ei hoa misionare no to’na metua vahine, e vahine ivi, o Barbara Amussen, tei piihia no te hoê misioni tau poto. Raua toopiti, te metua vahine e te tamahine, tei farerei i te hoê taata tei tomo i roto i te Ekalesia tau matahiti i teie nei i te mau Hau Amui no Marite na roto i te tautooraa a te metua tane o Flora, o Carl Amussen. E ua topa rii teie taata faafariu, e ua atea ê i te Ekalesia, e ua faahoa râ Flora raua to’na metua vahine ia’na ma te tauturu ia’na ia hoʻi mai i te Ekalesia.22

Page 27: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

12

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Ua reva Flora, e teie ïa Ezra te ohipa noa ra. Ua hoo mai o’na e to’na taea‘e Orval i te faaapu o te utuafare e ua tamau â i ta raua haapiiraa. No te tahi taime rii, o Ezra tei haere i te fare haapiiraa Brigham Young University i Provo, Utah, e na Orval e faaea i Whit-ney no te haapa‘o i te faaapu. Ua faaoti raua e, ia oti te haapiiraa a Ezra, e hoʻi mai oia i te faaapu e na Orval atura e reva i ta’na mi-sioni e e faaoti i ta’na haapiiraa. No to’na hinaaro rahi ia faaoti oioi i ta’na tau haapiiraa i BYU, ua pee Ezra i te hoê tarena haapiiraa î maitai. Ua faaô atoa oia ia’na i ni‘a i te tahi ti‘araa sotiare i te fare haapiiraa tuatoru ra, mai te ori, te mau faaoaoaraa e te mau haʻuti-raa teata taata ora.

Noa’tu â ua ma‘itihia Ezra ei « Tane roo maitai roa a‘e no BYU », i ta’na matahiti haapiiraa hopea, aita hoê a‘e i manuïa i te fariu- ê- raa i to’na mana‘o ia Flora. Ua parau oia i muri mai e, i te otiraa ta’na misioni i te avaʻe tiunu 1926, ua « ru » oia no te farerei ia’na, noa‘tu â i parau noa na oia e, aita roa oia « i tia‘i » ia’na ia hoʻi mai. 23 Ua roaa mai ta’na parau tuʻite e te faahanahanaraa tau avaʻe noa na mua i te hoʻiraa mai o Flora.

Haamata i te oraraa faaipoipo

Hoê avaʻe i muri mai i te hoʻiraa mai o Flora mai ta’na misioni mai, ua faaara raua Ezra i to raua hinaaro ia faaipoipo. Te vai ra tei tamau noa i te ui maere i te faaotiraa a Flora. Aita roa ratou i taa maitai e, no te aha râ te tahi taata maitai, e te moni e te roo maitai e faaea ai i te hoê tamarii faaapu. E ua tamau noa oia i te parau e, « i hinaaro noa oia i te faaipoipoi i te hoê taata faaapu ».24 E mea « ara-vihi e te aau marû e te pautuutu maitai » o Ezra, ia au i ta’na parau. E, ua parau faahou oia, « E taata marû oia i ni‘a i to’na na metua, e ua ite roa vau e, mai te peu e faatura oia ia raua, e faatura atoa mai oia ia’u ».25 Ua faa‘ite oia e, e « taiamani ota » oia, e ua parau atoa mai oia e, « E rave au ma to’u puai atoa no te tauturu ia’na, ia itehia mai oia e to’na aau, eiaha i rotopu noa i teie huiraatira iti, ia ite râ to te ao paatoa nei ia’na ».26

Ua taatihia Flora e o Ezra i te 10 no setepa 1926, i roto i te hiero no Roto Miti, na Elder Orson F. Whitney no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Hoê noa oro‘a tei tupu i muri mai i te faa-ipoiporaa, oia hoʻi te hoê tamaaraa fetii i te poʻipoʻi, e te utuafare e te mau hoa. I muri mai i te tamaaraa, ua reva teie na taata faaipoipo apî na ni‘a i to raua pereoo faauta taihaa, hoho‘a T Ford, e tere atu i

Page 28: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

13

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Ames, Iowa, i reira to Ezra fariiraa i te parau tuʻite « master » i te pae no te ihi faaapu e te haapa‘oraa faufaa i te fare haapiiraa tuatoru, te Iowa State College of Agriculture and Mechanical Arts (i teie nei te Iowa State University of Science and Technology).

Te tuhaa rahi o te tere, e mea na ni‘a noa ïa i te puromu repo e te mau vahi taata ore. I te roaraa o te tere, e vaʻu mahana raua i roto i te hoê fare ie putaputa. I to raua tapaeraa i Ames, ua tarahu raua i te hoê nohoraa i roto i te hoê fare tahua, hoê pû fare i te atea i te fare haapiiraa. E nohoraa naʻinaʻi, e tei reira na taata faaipoipo Benson e te tahi ofaaraa iti rahi no te popoti, te parau ra Ezra e, « aita i maoro roa, hoho‘a mai nei te reira i te fare atuatu e te moemoeahia ».27 I reira ua pûpû faahou â Ezra ia’na i te haapiiraa. Hoê noa matahiti i muri mai, eita e nehenehe e tai‘o i te mau tuatapaparaa, te mau hora haapiiraa e te mau hora papa‘iraa, ua farii oia i ta’na parau tuʻite master. Tera raua, ua hapu i ta raua pêpê matamua, e te hoʻi ra i te faaapu a te fetii Benson i Whitney.

Faatuea i te mau aniraa a te mau toro‘a ohipa e a te mau piiraa i roto i te Ekalesia

I te hoʻiraa mai na taata Benson i Whitney, ua rave hope oia i te mau ohipa o te faaapu, tera mahana e tera mahana, te faateraa û, te faaamuraa i te puaa e te moa e te tanuraa i te peti, te sitona, te alfalfa e te tahi atoa maa. Ua piihia Orval ia tavini i te hoê misioni rave tamau i Dânemâta.

Na mua a‘e i te piti matahiti i muri iho, ua horo‘a mai te feia faa-tere a te hau no tera iho vahi i te hoê ohipa ia Ezra ei ti‘amana no te ohipa faaapu. Na roto i te faaitoitoraa a Flora, ua farii Ezra i tera ti‘araa, noa’tu â pai e, e titauhia ia raua ia vaiiho i te faaapu no te haere i te oire tapiri no Preston. Ua tarahu oia i te hoê taata faaapu no te faatere i te faaapu e ia hoʻi roa mai Orval.

Te ohipa a Ezra, o te tautururaa ïa i te feia faaapu ia arai i te mau fifi e faataupupu i te faahoturaa. Te hoê mea rahi roa a‘e ta’na i mana‘o, oia hoʻi, titauhia te tahi aravihi tapihoraa papû a‘e no te feia faaapu—te hoê mea ïa tei faufaa roa ino i muri mai i te haamataraa te Topatariraa Rahi, e te hoê mea ta’na e tiʻa ia horoʻa’tu, auaʻe te haapiiraa faaapu e te haapa‘oraa faufaa ta’na i haere. Ua faaitoito oia i te feia faaapu ia amui i roto i te tahi sotaiete ohipa rave amui, na te reira e faaiti i te mau haamauʻaraa e e ia noaa mai i te tahi hoo maitai a‘e.28

Page 29: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

14

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Na roto i to’na aravihi, ei ti‘a faatere no te faaapu, ua faatupu Ezra i te tihepuraa ohipa. Mai te matahiti 1930 e tae atu i te mata-hiti 1939, ua ohipa oia ei ti‘a aravihi no te faaapu e te haapa‘oraa faufaa i te haapiiraa University of Idaho Extension Division i Boise, te oire pu no Idaho. Ua faaea râ te reira mau ohipa mai te avaʻe atete 1936 e tae atu i te avaʻe tiunu 1937, i te haereraa te utuafare Benson i California, i reira to Ezra haapiiraa i te ihi no te haapa‘oraa faufaa no te ohipa faaapu, i te fare haapiiraa tuatoru University of California i Berkeley.

E noa’tu â te mau hopoi‘a rahi i ni‘a ia’na, i te ohipa e i te fare atoa hoʻi, ua faataa atoa râ Ezra e Flora Benson i te taime no te tavini i roto i te Ekalesia. I Whitney, i Preston e i Boise, ua piihia raua ia haapii e ia arata‘i i te feia apî.29 Ua rave raua i ta raua piiraa ma te anaanatae, e ma te ti‘aturi, « o te feia apî to tatou ananahi ».30 Ua farii atoa Ezra i te rave‘a ia tauturu i te ohipa misionare i reira.31 I Boise, ua piihia Ezra ia tavini ei tauturu i roto i te peresideniraa tĭtĭ. E ua mau noa oia i te reira ti‘araa a ora ai oia e to’na utuafare i

ezra taft Benson, i te taime ua haafetiʻahia oia i te fare haapiiraa Brigham Young university i te matahiti 1926

Page 30: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

15

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

California. Ua tupu oioi te tĭtĭ no Boise, e i te avaʻe novema 1938, ua vahi Elder Melvin J. Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te tĭtĭ ei toru tĭtĭ. Ua piihia Ezra Taft Benson ia tavini ei peresideni tĭtĭ no te hoê.

I te avaʻe tenuare 1939, ua hitimahuta Ezra i te horo‘araahia ia’na te toroʻa papa‘i parau rahi no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives i Washington, D.C. Ua paraparau raua Flora no ni‘a i teie ohipa. No te mea hoʻi, a piti noa avaʻe to’na faataaraahia ei peresideni tĭtĭ, ua taniuniu atoa oia i te Peresideniraa Matamua no te ani i to ratou mana‘o. Ua faaitoito ratou ia’na ia farii i te ti‘araa, e no reira, ua faatae te utuafare i te tapaʻo aroha i to ratou mau hoa i Boise i te avaʻe mati 1939 ra e ua reva atura i Bethesda, Maryland, tapiri mai ia Washington, D.C. E i te avaʻe no tiunu 1940, ua pii- faahou- hia oia ia tavini ei peresideni tĭtĭ, i tera ra taime, no te hoê tĭtĭ apî ïa tei faanahohia, te tĭtĭ no Washington i Washington, D.C.

E utuafare here e te tahoê

Ua haamana‘o tamau noa Ezra e Flora Benson i te faufaa mure ore o to raua auraa, raua iho, to raua auraa e ta raua mau tamarii, e to raua auraa i nau metua ruhiruhia, e to raua mau taea‘e e tua-hine. To raua turaʻiraa i te parau no te utuafare tahoê, e ere ïa no te hopoi‘a noa ; e here mau râ to raua i te tahi e te tahi, e ua hinaaro raua ia vai amui noa ratou—i roto i teie oraraa e i te mure ore.

Pinepine roa te mau hopoi‘a a Ezra, i roto i te mau piiraa o te Ekalesia e te mau titauraa no te toroʻa ohipa, i te faaatea ia’na i te fare. Te tahi taime, na te mau tamarii rii e faa‘ite puai mai i te reira. Ei hi‘oraa, ia haere oia i ta’na mau apooraa i te sabati, e parau ta’na tamahine Barbara ia’na, « Faaaitoito papa. E a hoʻi mai e fareirei faahou ia matou ».32 E opuaraa rahi na Flora te atuaturaa i ta raua e ono tamarii, e mea reva pinepine hoʻi ta’na tane ; e te faʻi nei oia e, ua tae mai te « mana‘o otahi e te tahi mana‘o rii haaparuparu ».33 E noa’tu râ te reira mau mea atoa, ua poihere oia i to’na ti‘araa ei vahine e ei metua vahine, e ua oaoa oia i te pûpûraa a ta’na tane i te Fatu e i te utuafare. I roto i te hoê rata ta’na ia Ezra, ua papa‘i oia : « Mai mâtauhia, e au te tereraa mahana mai te hoê avaʻe te maoro … [Atira noa’tu] ahani te mau taata atoa… e here e e ora i to ratou faaroo mai ia oe, e iti mai ïa te oto e te mamae … E mea

Page 31: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

16

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

pûpû tamau hoʻi oe ia oe i to oe utuafare ma te vai ineine atoa, i te mau taime atoa, ia tauturu atu ia vetahi ê i roto i te ati ».34

Ua faa‘ite Ezra i to’na huru pûpûraa ia’na iho i te taime atoa tei te fare oia. E faataa oia i te taime no te ataata e no te haʻuti e ta’na e ono tamarii, no te faaroo ia ratou, no te ani ia ratou i to ratou mana‘o no ni‘a i te tahi fifi, no te haapii ia ratou i te evanelia, no te tauturu ia ratou i roto i te ohipa o te fare e no te faataa i te tahi taime no ratou tataʻihoe. Ua itehia mai i te mau tamarii te tamahana-hana e te puai i roto i te here tahoê o to ratou metua no ratou. (No te faufaa rahi o te utuafare no Ezra Taft Benson, te vai nei e piti pene haapiiraa i roto i teie buka no ni‘a i tera tumu parau. Te upoo parau o taua na pene ra, « Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare » e « Te mau piiraa moʻa o te mau metua tane e te mau metua vahine », tei roto atoa te tahi mau haamanaʻoraa o te mau tamarii Benson no ni‘a i te fare here o to ratou tamariiraa).

Te piiraa i te ti‘araa aposetolo

I te tau veʻaveʻa no te matahiti 1943, ua faaruʻe Ezra i te Maryland e ta’na tamaiti ra o Reed no te tere farerei i te tahi mau sotaiete ohipa rave amui faaapu na California, ei tuhaa no toʻna toroʻa i roto i te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives. Ua opua atoa oia e farerei i te tahi feia faatere o te Ekalesia i te oire no Roto Miti e e farerei atoa i te tahi fetii i Idaho.

I te 26 no tiurai, ua oti te mau ohipa atoa no to raua tere, te hoʻi ra raua i te oire no Roto Miti hou a hoʻi roa ai i te fare. Haapii mai nei raua e, te imi ra te peresideni David O. McKay ia’na, no para-parau noa aʻenei hoʻi raua e piti hepetoma na mua a‘e. Ua pii a‘era Ezra i te peresideni McKay, e parau mai nei oia ia’na e, te hinaaro ra te peresideni Heber J. Grant, te Peresideni o te Ekalesia i tera ra taime, ia farerei ia’na. Faahorohia a‘era Ezra raua Reed i te tahi atu fare o te peresideni Grant, e fare no te tau veʻaveʻa, i te tahi rii noa minuti te atea i te oire no Roto Miti. I to raua tapaeraa i ô, « ua faa‘ite- oioi- hia Ezra i te peresideni Grant, i roto to’na piha, tei reira te peropheta ruhiruhia i te faafaaearaa. I te aniraa o te peresideni, ua tapiri Ezra i te uputa, e haere mai nei i piha‘i iho ia’na, parahi ihora i ni‘a i te hoê parahiraa i piha‘i iho i te roʻi. Rave a‘era te pe-resideni Grant i te rima atau o Ezra i roto i to’na na rima, e ma te roimata, parau ohie a‘era oia, ‘E te taea‘e Benson, ma to’u aau atoa,

Page 32: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

17

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

te arue nei au ia oe e te pure atoa nei hoʻi no te haamaitairaa a te Atua ia tia‘i ia oe. Ua ma‘itihia oe ia riro ei melo apî roa a‘e i roto i te apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo’ ».35

I roto i ta’na buka aamu, ua faati‘a Ezra i te reira aamu :« E au e, e parau te reira eita e nehenehe e ti‘aturi e te teimaha

hoʻi … Maa minuti te maoro, ua parau noa vau, ‘E te peresideni Grant, eita e nehenehe !’ ta’u i faahiti e rave rahi taime hou a hau roa ai to’u mau mana‘o no te feruri i te ohipa e tupu ra … Ua tape‘a maoro oia i to’u rima a tahe noa ai to maua roimata … Ua hau te hoê hora maua i te vairaa maua ana‘e, e i te roaraa o tera taime ua mau noa to maua na rima. Noa’tu â [to’na] paruparu, ua papû maitai to’na feruriraa e te oioi, e ua faahiahia roa vau i to’na varua au e te marû e te haehaa a hi‘o ai oia i roto i to’u varua.

« Te mana‘o rahi i roto ia’u, oia hoʻi te paruparu ïa e te ti‘amâ ore, e auaʻe roa râ ta’na mau parau tamahanahana e parau faaitoitoraa. Teie te tahi mea ta’na i parau mai, ‘E rave‘a taa ê ihoa ta te Fatu no te faarahi i te taata tei piihia i te ti‘araa faatereraa’. I roto i to’u paruparu, ua roaa ia’u i te parau e, ua here au i te Ekalesia, parau mai nei oia e, ‘Ua ite matou i te reira, e ua hinaaro te Fatu i te mau tane e horo‘a i te taatoaraa no Ta’na ohipa’ ».36

I muri mai i ta’na uiuiraa, ua faahorohia Ezra raua Reed i te fare o te peresideni McKay. A tere ai ratou, aita Ezra i parau i te hoê noa a‘e parau no ni‘a i te ohipa e te peresideni Grant, e aita atoa Reed i ani atu. I to ratou tapaeraa i te fare o te utuafare McKay, ua parau te peresideni McKay ia Reed i te ohipa i tupu. Ei reira ua tauahi Ezra e Reed ia raua.

Aita te taʻoto i topa i tera ra pô, e te hoʻi ra Ezra raua Reed i te fare na ni‘a i te pereoo auahi. I te mahana no muri iho, ua taniuniu oia ia Flora no te faa‘ite ia’na i te parau no to’na piiraa i te ti‘araa aposetolo. « Ua parau mai oia i to’na faahiahia rahi e ua parau atoa mai i to’na ti‘aturi hope e, e roaa ia’u i te amo i te reira », ta’na ïa e haamana‘o nei. « Ua hau te mana‘o i to’u paraparauraa ia’na. Ua faa‘ite atoa mai oia i to’na faaroo ia’u, e ua rahi a‘e to’na i to’u iho nei ».37

I te mau hepetoma i muri mai, ua faanahonaho Ezra e Flora no te haere e noho i Utah, e ua rave Ezra i te mau mea atoa tei noaa ia’na ia ohie noa te monoraa ia’na i te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives.

Page 33: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

18

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

O o’na e o Spencer W. Kimball tei piihia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te 1 no atopa 1943, e ua faatoro‘ahia raua i te 7 no atopa, e o Elder Kimball tei faatoro‘a- matamua- hia.

E no reira ua haamata te tau taviniraa a Elder Ezra Taft Benson ei « ite taa ê no te i‘oa no te Mesia i roto i te ao paatoa nei » (PH&PF 107:23)

Faafana‘o ia Europa i te maa, te ahu e te ti‘aturiraa i muri mai i te Tamaʻi

I te 22 no titema 1945, ua pii te peresideni George Albert Smith, Peresideni o te Ekalesia i tera taime, i te hoê apooraa taa ê no te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apo-setolo. Ua faaara oia e, ua tae mai te faaûruraa i te Peresideniraa Matamua e tono i te hoê aposetolo no te peresideni i te misioni no

te pŭpŭ no te tino ahuru ma piti aposetolo, i tera mau matahiti i ropu ia atopa 1950 e eperera 1951. ti‘a, mai te pae aui i te pae atau :

Delbert L. stapley ; Henry D. moyle ; matthew Cowley ; mark e. petersen ; Harold B. Lee ; ezra taft Benson ; spencer W. Kimball. parahi, mai te pae aui i te pae atau : John a. Widtsoe ; stephen L richards ; David O.

mcKay, peresideni no te pŭpŭ no te tino ahuru ma piti ; Joseph Fielding smith, tiʻa peresideni ; Joseph F. merrill ; albert e. Bowen.

Page 34: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

19

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Europa e e tiaau atoa i te tautooraa a te Ekalesia i reira. Ua hope te Tamaʻi Rahi II o te ao i te haamataraa o tera matahiti, e te haamata ra te mau nunaa no Europa i te ti‘a mai i ni‘a mai te ano rahi e te teimaha o te tamaʻi. O Elder Ezra Taft Benson, ta te Peresideniraa Matamua i mana‘o e, e tano no tera ohipa.

Ua tae mai teie parau apî mai te hoê « poʻararaa rahi » no Elder Benson, o o’na hoʻi te melo apî roa a‘e e te matahiti apî roa a‘e i roto i te pŭpŭ. Mai to’na atoa metua tane tei piihia no te misioni a 34 matahiti na mua a‘e, e titau teie tonoraa ia faaatea i to’na utuafare tamarii apî. Eita ta te Peresideniraa Matamua e nehenehe e parau e, eaha te maoro o’na i te revaraa. Noa’tu râ, ua haapapû mai oia e, e paturu mai ta’na vahine e ta’na mau tamarii ia’na, e ua faa‘ite atoa mai i to’na hinaaro hope ia tavini.38 Teie ta’na faa‘iteraa no te tonoraa ta’na i farii :

« E au e, ua teimaha roa vau i te rahi o te ohipa. E maha ohipa ta ratou [te Peresideniraa Matamua] i horo‘a mai ia matou : A tahi, e tia‘i i te mau ohipa pae varua o te Ekalesia i Europa ; a piti, e ohipa i reira no te faafana‘o i te maa, te ahu e te vahi taʻotoraa no te Feia Mo‘a e mauiui ra na te mau vahi atoa i Europa ; a toru, e faatere i te faanaho- faahou- raa i te mau misioni no Europa ; e a maha, e faa-ineine i te hoʻiraa o te mau misionare i roto i te reira mau fenua ».39 Teie râ te parau fafau ta te peresideni Smith i horo‘a ia’na : « Aita vau e haapeʻapeʻa ra no oe. E paruruhia oe i reira mai te tahi atu mau vahi o teie nei ao mai te peu e haapa‘o oe ia oe iho, e e riro oe i te faaoti i te hoê ohipa rahi ».40

Teie ta Elder Benson faati‘araa no te ohipa i tupu a faa‘ite ai oia i te parau apî i ta’na vahine e i te utuafare : « I roto i te hoê paraparauraa au e te faahiahia e ta’u vahine, ma te haamoʻahia e te roimata, ua faa‘ite mai Flora i to’na here e to’na mauruuru e ua haapapû mai i te patururaa hope o to’na aau. I te taime tamaaraa, ua faaʻite au i te parau apî i te mau tamarii, e ua hiti mahuta ratou e te uiui haere e te auraro hope atoa ».41

I te tapaeraa Elder Benson e to’na hoa o Frederick W. Babbel i Europa, ua oto roa raua no te maʻi, te veve e te ano ta raua i ite e ati a‘e ia raua. Ei hi‘oraa, i roto i te hoê rata ia Flora, ua parau Elder Benson no te mau metua vahine tei mauruuru roa i te fariiraa i te tahi horo‘a mai te puʻa, te nira e te taura e te anani. Tau matahiti te maoro aita ratou i ite faahou i te reira. Ua nehenehe atoa ta Elder Benson e ite e, noa’tu te maa tarani tei horo‘ahia ia ratou na mua

Page 35: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

20

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

a‘e, ua « haapohe poʻia ratou ia ratou no te tamata i te horo‘a rahi a‘e na ta ratou mau tamarii, o te varua mau hoʻi te reira no te me-tua vahine ».  42 Ua faati‘a oia no te mau pureraa a te Ekalesia i roto i te « [mau] fare tei tupitahia » e fatata i roto i te « poiri taʻotaʻo ».43 Ua faati‘a oia no te mau taata imi haapûraa—« e mau varua iti tei hinaaro- ore- hia… tei faahorohia i te hoê mahana mai to ratou fare i te hoê vahi ite- ore- hia ».44 Ua faati‘a atoa oia no te mau semeio tei tupu i roto i teie faahopearaa faufau o te tamaʻi.

Te hoê semeio te mea papû roa ïa i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na Europa ma. A tere noa ai oia, te uiui haere noa ra Elder Benson ia’na nahea te Feia Mo‘a i te farii mai ia’na. « E maramara anei i roto i to ratou aau ? E tairoiro anei ? E ino-ino anei ratou i te Ekalesia ? » E faaûruraa rahi râ ta’na i ite i reira :

« I to’u hi‘oraa i to ratou mata pêpê e te marearea e te rairai, e rave rahi o teie Feia Mo‘a, e ahu mutumutu noa to ratou, te vai ra aita e tiaa, ua ti‘a ia’u i te ite i te maramarama o te faaroo i roto i to ratou mata a faa‘ite mai ai ratou i to ratou iteraa papû no te hanahana o teie ohipa rahi i te mau mahana hopea nei, to ratou mauruuru no te mau haamaitairaa a te Fatu… 

« Ua itehia ia maua e, ua tamau noa to tatou mau melo i te hoê ohipa maere. E mea puai to ratou faaroo, puai atu â to ratou pû-pûraa ia ratou iho e aita e ohipa e faahemo i to ratou auraro. Aore reʻa e aore roa e maramara e aore râ e manaʻo paruparu ta maua i ite. E varua no te auhoaraa e te autaeaeraa tei parare i tera e tera misioni, e a tere noa ai maua, ua ani noa mai te Feia Mo‘a ia faatae atu i te tapa‘o aroha i to ratou mau taea‘e e mau tuahine no te tahi atu fenua noa‘tu â pai i tamaʻi noa na to ratou mau nunaa maa avaʻe noa na mua’tu. Ua himene atoa te feia imi haapûraa « i te mau hi-mene no Ziona… ma te hinaaro » e « ua tuturi amui i roto i te pure, i te po e te ao, e ua horo‘a i to ratou iteraa papû… no ni‘a i te mau haamaitairaa o te evanelia ».45

Teie atoa te tahi semeio, oia hoʻi te puai o te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia. Ua faaora teie tautooraa, tei haamata noa fatata 10 matahiti na mua’tu, i te ora o e rave rahi Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i Europa. Ua haamaitaihia te Feia Mo‘a no te mea ua farii ratou iho i te parau tumu no te ohipa totauturu. Ua tauturu ratou i te tahi e te tahi e to ratou mau hinaaro, ma te opere i te maa, te ahu e te tahi atoa mau tauihaa, e ua tanu atoa ratou i te maa i roto i te mau fare tei tupitahia. Ua haamaitai- atoa- hia ratou no

Page 36: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

21

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

te mea ua horo‘a mai te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no te tahi atu fenua, i te mau tauihaa no te tauturu ia ratou—tai‘ohia e 2 000 tane tauihaa. Ua faati‘a Elder Benson no te feia faatere o te Ekalesia tei taʻi, i te iteraa’tu ratou i teie maa ta ratou e nehenehe e opere na te mau melo o to ratou vahi, e te parau nei oia e, ua ti‘a oia i rotopu i te mau amuiraa, i reira 80 i ni‘a i te hanere o te ahu tei oomohia, no roto mai ïa i te faanahoraa no te ohipa totauturu.46 I roto i te hoê aʻoraa i roto i te hoê amuiraa rahi, no hoʻi noa mai oia, ua parau oia : « To’u mau taea‘e e tuahine, titauhia anei te tahi atu â faa‘iteraa no te faufaa o teie faanahoraa e no te faaûruraa i muri mai i te reira ? … te parau atu nei au ia outou, te Atua tera e faatere nei i teie faanahoraa. E mea faaûruhia ! » 47

Ua ite atoa Elder Benson raua te taea‘e Babbel i te tahi faahou semeio tei tupu tamau noa, a iriti ai te Fatu i te eʻa no raua no te ratere atu i te mau fenua tei amahamaha i te tamaʻi i Europa. E rave rahi taime to Elder Benson aniraa i te parau faati‘a a te tino faatere o te nuu faehau no te tomo i roto i te tahi mau fenua no te farerei i te Feia Mo‘a e no te opere i te tauihaa. E rave rahi taime, teie noa te pahonoraa ta’na i farii na roto mai i teie mau tino faatere e te tahi atoa mau puʻeraa : « Aita paha oe e ite ra e, ua tupu te tamaʻi i

pae atau, elder Benson, te hi‘opo‘a ra i te tauihaa mai roto mai i te ohipa totauturu i Bergen, norevetia.

Page 37: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

22

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

ô nei ? Aita e ratere no roto mai i te huiraatira e faati‘ahia ia tomo i reira ». E rave rahi taime, ua hi‘o oia i roto i te mata o teie mau tino faatere ma te faataa marû atu i ta’na misioni, e ua faati‘ahia raua te taea‘e Babbel ia tere atu no te rave faaoti i te mea ta te Fatu i faaue ia raua ia rave.48

I muri aʻe fatata 11 avaʻe te maoro, ua monohia Elder Benson na Elder Alma Sonne, e tauturu no te Tino Ahuru Ma Piti, e ua tavini oia i Europa, raua ta’na vahine o Leona. Ua faaea atoa te taea‘e Babbel no te tauturu ia Sonne ma. Mai te taime a faaruʻe ai Elder Benson i te oire no Roto Miti i te 29 no tenuare 1946, e tae atu i te taime ua hoʻi mai oia i te 13 no titema 1946, ua ratere oia e 61 236 maile (98 550 kilometera) i te taatoaraa. Ua mana‘o Elder Benson i ta’na misioni ei ohipa manuïa, oioi atoa râ oia i te parau e : « Ua ite au i te tumu o te manuïaraa tei pee i ta matou mau ohipa. Aita vau i mana‘o hoê a‘e taime e, e roaa ia maua to’u apiti i te rave faaoti i te misioni tei tonohia maua ia rave maori râ na roto i te mana faatere o te Manahope.49 E nehenehe e itehia te manuïaraa o te misioni i roto i te puai o te Ekalesia i te mau fenua no Europa, tei faanaho- apî- hia e o te tupu ra. E nehenehe atoa ia itehia te manuïaraa i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a tata‘itahi—mai teie taata tei haafatata ia Thomas S. Monson e rave rahi matahiti i muri iho i te hoê pureraa i Zwickau, i Heremani. Ua ani oia i te peresideni Monson ia faatae atu i te tapa‘o aroha ia Ezra Taft Benson. I reira ua parau hua mai oia : « Ua faaora oia i to’u ora. Ua horo‘a mai oia i te maa no te amu e te ahu no te oomo. Ua horo‘a mai oia ia’u i te ti‘aturiraa. Ia haamaitai te Atua ia’na ! » 50

Te here aiʻa, te taata a te hau e te taviniraa i te faatereraa hau no te mau Hau Amui no Marite

I te hoê taime tei te atea Elder Benson i to’na fare no te hoê tere, ua faahaamanaʻohia oia i te hoê mea ta’na i poihere mai to’na apî-raa : to’na ti‘araa huiraatira no te mau Hau Amui no Marite. Mai roto mai i to’na metua tane, George Taft Benson Jr., ua haapii mai oia ia here i to’na fenua aiʻa na reira atoa te mau parau tumu niu o te reira. Ua haapii oia e, te Papa ture no te mau Hau Amui no Marite—te api parau e faatere nei i te mau ture atoa o te fenua—ua hama-nihia te reira e te feia faaûru. Ua poihere oia i te ti‘araa mana no te ma‘iti, e te haamana‘o noa nei â oia i te hoê paraparauraa ta’na e to’na metua tane i muri mai i te hoê ma‘itiraa. Ua turu George i te

Page 38: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

23

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

hoê ti‘a horo i mua i te huiraatira, e ua pure atoa oia no teie taata i roto i te mau pure utuafare. I muri mai i to George haapiiraa e, ua pau ta’na ti‘a i te ma‘itiraa, ua faaroo o Ezra ia’na i te pureraa no te taata tei upootiʻa mai. Ua ani Ezra i to’na metua tane, no te aha oia e pure ai no te ti‘a ta’na i ore i ma‘iti. « Tamaiti », ua pahono George, « i to’u mana‘o, e hinaaro oia i ta tatou mau pure, hau atu â i te ti‘a ta’u i turu ».51

I te avaʻe eperera 1948, ua horo‘a Elder Benson i ta’na aʻoraa matamua roa i roto i te hoê amuiraa rahi ma te faatumu i ni‘a i te « misioni tohu » a te mau Hau Amui no Marite e te faufaa no te ti‘amâraa. Ua faa‘ite papû oia e, ua faaineine te Fatu i te mau Hau Amui no Marite « ei roʻi pêpe no te faati‘amâraa taata » ia tiʻa te eva-nelia ia faaho‘i- faahou- hia i reira.52 « E mau taata pee tatou i te Arii o te Hau », ua haapii oia i te pae hopea o ta’na aʻoraa e, « e ti‘a ia tatou ia fafau faahou i to tatou oraraa no te haaparareraa i te parau mau e te parau- ti‘a e te faahereheraa i… te faati‘amâraa taata e te ti‘amâraa ».53 I roto i ta’na mau aʻoraa no muri mai, ua parau oia i te mau Hau Amui no Marite ei « pû faatereraa na te Fatu no te mau ohipa i teie mau mahana hopea nei ».54

Ua faaara Elder Benson no te mau haamataʻuraa e vai ra i ni‘a i te ti‘amâraa i roto i te mau Hau Amui no Marite e na te ao taatoa nei. Ua parau pinepine oia e ua parau uʻana atoa no « te mau faa-nahoraa faahepo tei hamanihia e te taata » i roto i te faatereraa, « o te mea pato‘i i te mau parau tumu mure ore ».55 Ua faaara atoa oia no te tahi atu mau umeʻumeraa e haamataʻu nei i te ti‘amâraa, mai te mau faaanaanataeraa faufau, te faatura- ore- raa i te mahana sabati, te mana‘o vaiiho noa e te mau haapiiraa hapehape.56 Ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na te ao taatoa nei ia faaohipa i to ratou roo maitai no te turu i te ma‘itiraa o te taata maitai e te paari i ni‘a i te parahiraa o faatereraa o te fenua.57 Ua parau oia : « Tei te vahi noa i reira te parau no te faati‘amâraa taata e nehenehe ai te pororaa i te evanelia e manuïa e e parare. Oia mau, tatou pauroa te parau nei e, ua here tatou i te parau no te faati‘amâraa taata. Aita râ i navaʻi. Titau- roa- hia ia tatou ia paruru e ia aro no te mea ta tatou e here nei. Titauhia ia tatou ia faaherehere i te parau no te faati‘amâraa taata ».58

I te 24 no novema 1952, ua tamatahia te mau faahitiraa rahi a Elder Benson no ni‘a i te hereraa aiʻa a farii ai oia i te hoê titauraa ia tavini i to’na fenua. Ua haere oia i New York City i te aniraa a

Page 39: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

24

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Dwight D. Eisenhower, tei ma‘iti- noa- hia iho nei ei peresideni no te mau Hau Amui no Marite. Te feruri ra te peresideni ma‘iti, o Eisen-hower, ia Elder Benson no te tavini i piha‘i iho ia’na—te auraa ra, e riro oia ei taata ohipa piri roa ia’na—i ni‘a i te ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu o te hau fenua. Ua mauruuru roa Elder Benson i teie mana‘o. « Tera râ », ua parau oia i muri iho, « Aita vau i hinaaro i tera ti‘araa … Aita e taata feruriraa maitai, o ta’u iho ïa i manaʻo, e imi i te riro mai ei faatere hau no te ohipa faaapu i teie huru tau … ua ite hoʻi au i te mea e mahuti mai mai roto mai i te reira ti‘araa : te taora parau, te mau faaheporaa teimaha, te mau tafifiraa… 

« E ere râ te mau fifi e te mau faaheporaa noa ta’u i mana‘ona‘o. Tatou pauroa hoʻi te vai ra te reira. Mai te rahiraa o te mau taata marite, ua tapitapi atoa rii au i te faaôraa i roto i te poritita. Ua hinaaro ihoa ïa vau ia ite atu i te mau taata mana‘o teitei e te huru maitai ia ma‘itihia e ia faautahia i ni‘a i te faatereraa hau, e ere roa râ no te ouʻa atu i roto o vau iho nei… 

« E hau roa’tu, ua navaʻi roa vau i ta’u ohipa e rave ra i roto i te apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti … Aita vau i hinaaro rii a‘e e i opua rii a‘e ia taui i te reira ».59

Hou oia a haere ai e farerei i te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, ua imi Elder Benson i te parau aʻo a te peresideni David O. McKay, te Peresideni o te Ekalesia i tera ra taime. Ua parau te peresideni McKay ia’na : « E te taea‘e Benson, ua papû to’u mana‘o no ni‘a i te reira. Mai te peu ua tae mai teie ohipa na roto i te varua tano, te mana‘o nei au e ti‘a ia oe ia farii i te reira ».60 No teie parau afaro, apiti atu i te hiaai rahi o Elder Benson ia « aro ti‘a no [to’na] mau ti‘aturiraa ei taata marite », ua tupu a‘era ta’na i parau, « te tauʻaraa parau roto ».61

I to Eisenhower tane e Elder Benson farereiraa no te taime mata-mua, aita te peresideni ma‘itihia i haamarirau no te horoʻa ia Elder Benson i te ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu. Ua tapura oioi atura Elder Benson i te mau tumu e ere paha o’na i te taata tano no tera ohipa, aita râ te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, i otohe. Ua parau Oia : « E ohipa te ti‘a ia rave. Aita faahou to’u hinaaro ia riro ei peresideni, e parau afaro atu vau ia oe, i te haamataraa ihoa te mau faaheporaa. Eita râ ta oe e nehenehe e pato‘i ia tavini i te fenua Marite. Ua hinaaro vau ia oe i piha‘i iho ia’u, e eita ta oe e nehenehe e parau mai aita ».62

Page 40: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

25

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

« Ua navaʻi roa », te haamana‘o ra Elder Benson. « Ua itehia mai te mau mea i roto i te parau aʻo a te peresideni McKay. Noa’tu â pai i roto ia’u, i to’u nei hi‘oraa, ua farii a‘ena vau, mai roto mai i ta’u Ekalesia, i te hanahana rahi roa a‘e eita ta te faatereraa hau e nehenehe e horo‘a mai, ua farii râ vau i te hopoi‘a ia riro ei faatere hau no te ohipa faaapu e ia tavini no te hoê maororaa hau atu i te piti matahiti—mai te peu e hinaaro oia ia’u i tera maororaa ».63

I muri noa mai i to’na fariiraa i te ti‘araa, ua pee Elder Benson i te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, i te hoê vauvauraa mana‘o i mua i te veʻa, ei reira te faaararaa i ravehia ai i mua i te nunaa. I te otiraa te vauvauraa mana‘o, ua hoʻi oia i to’na hotera. Ua taniuniu oia ia Flora no te parau ia’na e, ua ani mai te peresideni ma‘itihia Eisenhower, ia’na ia tavini e ua farii o’na i te titauraa.

Pahono mai nei oia : « Ua ite ihoa vau. E ua ite ihoa vau e farii oe ».Ua faataa atura oia e : « Te auraa ra, e hopoi‘a teimaha te reira—e

e faatae mai te reira i te fifi rahi i ni‘a ia tatou ».« Ua ite au », ua pahono mai oia, « e au râ e, te reira te hinaaro o

te Atua ».64

E mai ta Elder Benson i mana‘o, ua riro mau ta’na faatereraa, ei faatere hau no te ohipa faaapu, ei tau aueue rahi no’na e no to’na utuafare. Ua tamau noa râ oia i te parau e, aita oia e tamata ra i te « re i te hoê tata‘uraa no te roo maitai »—ta’na noa e hinaaro, oia hoʻi, « ia tavini i te ohipa faaapu e ia tavini ia Marite » 65—e ua tuu oia i teie parau tapu : « E opuaraa maitai ia ti‘a no te parau- ti‘a, noa’tu â e ere i te mea tuiroo. E tano paha ia parau roa e, i te taime ihoa râ e ere te reira i te mea tuiroo ».66 Auaʻe no’na, aita oia i manaʻonaʻo rahi i te parau no te tuiroo ; e a vai aueue ore e a vai mau ai oia i ni‘a i to’na mau ti‘aturiraa papû, ua tauiui haere noa to’na roo i roto i te mana‘o o te feia poritita e te nunaa. I te tahi mau taime, ua hinaaro te taata ia patu ia’na i rapae i to’na ti‘araa ei faatere hau no te ohipa faaapu.67 I te tahi atu mau taime, ua mana‘o te taata e, e riro oia ei mono peresideni maitai no te mau Hau Amui no Marite.68

Noa’tu â to’na ti‘araa i roto i te faatereraa hau, ua faa‘ite noa Elder Benson i to’na mau mana‘o keresetiano, to’na iteraa papû i te evanelia tei faaho‘i- faahou- hia mai e to’na pûpûraa ia’na i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Pauroa te taime e arata‘i oia i te hoê apooraa e to’na mau apiti i

Page 41: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

26

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

roto i te Tuhaa faatere no te ohipa faaapu, e haamata te apooraa na roto i te hoê pure.69 Ua hapono oia i te peresideni Eisenhower i te tahi mau irava no roto mai i te Buka a Moromona, o te tohu ra no ni‘a i te ananahi o te mau Hau Amui no Marite, e ua parau te peresideni i muri iho, ua tai‘o oia i te reira « e te hoê hiaai taa ê mau ».70 Ua horo‘a oia i te tahi Buka a Moromona i te tahi o te mau feia faatere na te ao taatoa.71 I te matahiti 1954, ua ani Edward R. Murrow, e papa‘i veʻa tuiroo no te afata teata i te mau Hau Amui no Marite, ia Elder Benson i te parau faati‘a ia tapura i te utuafare Benson i roto i te hoê faanahoraa i te pô mahana pae, tei piihia « Person to Person ». Ua pato‘i na mua Elder Benson e ta’na vahine, i muri iho râ, ua farii raua a faaroo ai raua i ta raua tamaiti o Reed, tei hi‘o i te reira aniraa ei rave‘a rahi no te ohipa misionare. I te 24 no setepa 1954, ua mata‘ita‘i te nunaa taatoa na roto i te afata teata i te hoê pureraa pô utuafare i ô i te fare o te utuafare Benson, e aita e faatanotanoraa. Ua hau atu â te mau rata ta Murrow tane i farii i muri mai i teie faanahoraa i te tahi atu mau puʻeraa. Ua papa‘i mai te taata na te mau vahi atoa o te fenua, no te mau faaroo atoa, i to ratou parau mauruuru i te utuafare Benson no to ratou hi‘oraa anaana mau.72

Ua tavini Elder Benson ei faatere hau no te ohipa faaapu no e vaʻu matahiti te maoro, te maororaa atoa ïa a faatere ai te peresideni Eisenhower i te mau Hau Amui no Marite. Ua parau te peresideni McKay e, e riro te ohipa a Elder Benson i te « vai noa i roto i te tau ei maitai no te Ekalesia e no te nunaa ».73 Ua hi‘o Elder Benson i muri, i tera mau matahiti tei mua oia i te mata o te nunaa taatoa ma te parau e : « Ua here au i teie fenua rahi. Ua riro teie taviniraa ei haapeuraa ».74 Ua parau atoa oia e, « Ahani e hoʻi faahou vau no te haamata faahou, e riro vau i te pee i te reira iho eʻa ».75 I te hi‘oraa to’na mata i ni‘a i ta’na taviniraa i te reira taime ei aposetolo, ua parau oia, « i teie nei râ, e pûpû vau i to’u taime i tera mea hoê roa ta’u e here rahi a‘e i te ohipa faaapu ».76

Noa’tu â ua hope ta’na taviniraa i roto i te faatereraa hau i te matahiti 1961, ua vai noa to’na here no to’na fenua e no te parau tumu o te ti‘amâraa. I roto i ta’na mau aʻoraa e rave rahi i roto i te amuiraa rahi, ua faatumu noa oia i ni‘a i teie mau tumu parau. Ua parau oia i te mau Hau Amui no Marite mai « te fenua ta’u e here ma to’u aau atoa ».77 Ua parau atoa oia e, « Te poihere nei au i te parau no te here aiʻa e te here fenua i roto i te mau fenua atoa ».78 A aʻo ai

Page 42: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

27

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa ia here i to ratou fenua, ua haapii atu oia : « Ua hau atu te here aiʻa i te hutiraa reva e te mau parau mata‘u ore. Tei te huru ta tatou pahonoraa i te mau fifi i mua i te huiraatira. E pûpû faahou na ia tatou ei taata here aiʻa i to’na auraa mau roa a‘e ».79 « Taa ê atu i te taata poritita imi i to’na maitai, e haafaufaa te taata mau na te hau i te parau tumu i mua i te tuiroo ma te haa atoa no te faatuiroo i teie mau parau tumu poritita paari e te tiʻa ».80

E ite taa ê no te i‘oa o te Mesia

Ei aposetolo na te Fatu ra Iesu Mesia, ua haapa‘o Elder Ezra Taft Benson i te faaueraa ia « haere… e ati noaʻe te mau fenua’toa, e faa‘ite haere i te evanelia i te taata’toa » (Mareko 16:15) e ia « iriti mai i te uputa na roto i te pororaa i te evanelia a Iesu Mesia » (PH&PF 107:35). Ua tavini oia i te mau vahi e rave rau na te ao, e ua rave i te mau tere misioni e te haapiiraa i te taata.

te haamanaraahia elder Benson ei faatere hau no te ohipa faaapu no te mau Hau amui no marite e te Haavâ rahi, Fred m.

vinson, e te peresideni Dwight D. eisenhower te hi‘o ra.

Page 43: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

28

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Ua poihere oia i te faufaa taa ê ia farerei i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I roto i te hoê amuiraa rahi, ua parau oia e : « I parau na vau, i te tahi mau taime, i ta’u vahine ia hoʻi mai au mai te mau tere i roto i te mau tĭtĭ e, aita vau i ite papû eaha râ te huru o te raʻi, tera râ, aita ta’u aniraa rahi a‘e no ô maori râ te au e te popou ia apiti i te huru taata e te huru vahine ta’u e farerei nei i rotopu i te feia faatere o te mau tĭtĭ e te mau paroisa e te mau misioni i ni‘a i te fenua nei. E parau mau ihoa, ua haamaitai- rahi- hia tatou ».81 I roto i te tahi atu aʻoraa, ua parau oia : « E varua mau no te autaeaʻeraa e te auhoaraa e vai ra i roto i te Ekalesia. E mea puai mau, noa’tu â aita e nehenehe e fafa rima’tu, e mea mau râ. Te putapû nei to’u aau i te reira, mai te reira atoa to’u mau apiti, a tere ai matou na roto i te mau tĭtĭ e te mau paroisa no Ziona e na roto i te mau misioni na te ao … E ite- noa- hia teie mana‘o no te auhoaraa e te autaeaʻeraa. Hoê te reira o te mau mea au e tuʻati i te ti‘araa melo i roto i te Ekalesia e i roto i te basileia o te Atua ».82

E mea au atoa na Elder Benson te faa‘iteraa i to’na ite no te Faa-ora i te mau taata no te tahi atu faaroo. Ei hi‘oraa, i te matahiti 1959, ua tere ratou te tuahine Benson e e maha melo no te Tuhaa faatere no te ohipa faaapu a te mau Hau Amui no Marite i e hitu fenua, oia atoa te mau Hau Amui piri ia Rusia (Union Soviétique). Noa’tu â tei ô o’na i ni‘a i to’na ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu, ua haaputapû atoa râ to’na iteraa papû ei aposetolo i te aau o e rave rahi taata. Te faati‘a nei oia :

« Te haere ra matou i te tauraa manureva, i [to matou] pô hopea i Moscou, ua parau a‘era vau… i te hoê o to matou mau taata arata‘i e, ahani pai ua taimehia matou no te haere e hi‘o i te hoê fare pure i Rusia. Parau atura oia i te tahi parau i te taata faahoro pereoo, tipuu a‘era te pereoo i te ropuraa o te puromu e tapae ihora matou i mua i te hoê fare tima, i te hoê vahi huru poiri rii e te puromu tahua ofaʻi, aita i atea roa i te vahi ra « Place rouge ». E fare pure no te faaroo « Bapetizo no Ropu ».

« E mahana ûa tera mahana, e pô au ore e te toʻetoʻe atoa. Areʻa râ, i te tomoraa matou i roto i te fare pure, ua î te taata ; te ti‘a noa ra te taata i raro i te taupee tomoraa, i mua i te tomoraa e i ni‘a i te puromu. Pauroa te sabati, te mahana piti e te mahana maha, ia au i tei parauhia mai, mai te reira noa te reira vahi i te taatahia.

« Ua hi‘o vau i te mata o te taata. E mea huru paari ratou e te paari roa’tu, ua hitimahuta râ vau i te rahiraa feia apî. E maha paha

Page 44: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

29

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

i ni‘a i te pae o ratou, e vahine ïa, e te rahiraa o ratou, e ahu taamu ïa i ni‘a i te upoo. Ua arata‘ihia matou i te hoê parahiraa i mua i te terono… 

« Ua paraparau rii mai te ti‘a faatere, ei reira, taʻi mai nei te ha-monia e haamata ihora te himene, e na te amuiraa taatoa i himene amui mai. Ua riro roa te faarooraa i te oto o na reo e 1 500 i te ohipa haaputapû roa a‘e o to’u oraraa taatoa. Na roto i teie faaroo hoê to matou ei keresetiano, ua roohia matou i teie parau fariiraa, e e eʻa faatuʻati tei faataravahia, eʻa faatuʻati i te reo taa ê, te hau taa ê e te aamu taa ê. E te tamata ra vau i te tamarû i to’u aau i muri mai i teie taime haaputapû rahi, ani mai nei te ti‘a faatere ia’u, na roto i te tahi auvaha i piha‘i iho ia’u, ia horo‘a vau i te tahi poroʻi i mua i te amuiraa.

« Maa taime iti au i te aroraa no te tamarû i to’u aau, e ua farii atura vau. Ei reira, ua parau vau, ‘Mauruuru roa ia outou i te aniraa mai ia paraparau atu.

« ‘Tera mai te faatau aroha o e milioni e milioni feia faaroo no Marite e na te ao taatoa nei’. Ei reira, tae mai nei te mea ohie roa a‘e i roto i teie ao ia parau atu i teie mau hoa keresetiano, te mau parau mau mo‘a roa aʻe no te taata.

« ‘E ere te Metua i te Ao ra i te mea atea roa. E ti‘a Ia’na ia vai piri roa mai ia tatou. Te ora nei te Atua, ua ite au te ora nei Oia. O Oia to tatou Metua. O Iesu Mesia, te Taraehara o teie nei ao, tei ni‘a to’na mata i teie nei ao. Na’na e faatere i te mau mea atoa. Eiaha e mataʻu, e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e here i te tahi e te tahi, e pure no te hau e e maitai te mau mea atoa’.

« I te iritiraahia te mau parau tata‘itahi no te amuiraa, ua ite au i te mau vahine i te raveraa i ta ratou horoi, e mai tei faa‘itehia e hoê taata, ua haamata ratou i te ‘tahirihiri i te reira mai te hoê metua vahine te faatae ra i to’na tapa‘o aroha hopea i ta’na tamaiti hoê roa’. Ua taueue puai noa to ratou upoo a parau noa ai ratou ja, ja, ja ! (oia, oia, oia !). I reira, no te taime matamua, ite ihora vau e, ua î atoa te taata na roto i te mau vahi haereraa taata, te ti‘atiʻa noa ra na te hiti. Ua ma‘iri ihora to’u mata i ni‘a i te hoê vahine ruhiruhia i mua ia’u, ua poʻi to’na upoo i te tahi ahu tahito, e tahei i ni‘a i te tapono, e te hau i ni‘a i to’na hoho‘a mata ruhiruhia e te miʻomiʻo e te faaroo. Ua parau afaro a‘era vau ia’na.

« ‘E tuhaa noa teie oraraa no te mure ore. I ora na tatou ei tamarii varua na te Atua hou a haere mai ai i ô nei. E ora faahou â tatou ia

Page 45: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

30

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

faaruʻe atu tatou i teie oraraa. Ua ofati te Mesia i te tape‘a o te pohe e ua ti‘afaahou mai. E ti‘afaahou mai tatou paatoa.

« ‘Te ti‘aturi papû nei au i roto i te pure. Ua ite au e, e nehenehe ta tatou ia toro atu i te rima no te fafa i te Mana Ite- ore- hia, o te horo‘a nei ia tatou i te puai e te hoê tutau rahi i roto i te taime ati’. I muri mai i te mau parau atoa ta’u i faahiti, ua taueue noa teie upoo ruhiruhia ei mana‘o farii. E noa’tu â te paari, te paruparu e te miʻomiʻo o teie vahine, ua vai nehenehe noa oia i roto i ta’na haamoriraa.

« Aita vau e haamana‘o ra i te mau mea atoa ta’u i parau, te haa-mana‘o nei râ vau i te mana‘o putapû faateitei, ta te hoho‘a mata o teie mau tane e mau vahine aueue ore e faa‘ite ra na roto i to ratou faaroo i te Atua, o ta ratou i tavini e i here.

« Ei opaniraa, ua parau vau, ‘Te vaiiho nei au i to’u iteraa papû, ua tavini au e rave rahi matahiti i roto i te ohipa faaroo, e e vai a muri noa’tu te parau mau. Tei te pae o te parau mau te tau. Ia haa-maitai mai te Atua ia outou e ia tia‘i Oia ia outou paatoa i te mau mahana atoa o to outou oraraa, o ta’u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene’.

« Mai te reira ïa vau i te faaotiraa i ta’u aʻoraa iti, aita faahou â ta’u e nehenehe e parau atu, e ua parahi atura vau. Faaoto mai nei te amuiraa taatoa i te hoê himene ta’u i au i to’u tamariiraa, ‘Ei te Atua tatou i teie nei’. Ua faaruʻe a‘era matou i te fare pure, a himene noa ai ratou e a haere noa ai matou i te uputa, ua tahirihiri noa ratou i ta ratou horoi ei tapa‘o faatau aroha—e au e, pauroa ratou 1 500 taata tei nana mai ia matou.

« Ua fana‘o vau i te paraparau’tu i mua e rave rahi pŭpŭ faaroo na te mau vahi atoa o te ao nei, ua riro râ teie ohipa i tupu mai te hoê mea aita e faaauraa. Eita roa e moʻehia ia’u te reira pô e pohe noa’tu vau.

« Aita a‘enei paha, e aita roa’tu paha vau i putapû i teie huru hoê-raa o te taata e te hinaaro maha ore o te aau taata no te ti‘amâraa, ua puai roa hoʻi i tera ra taime… 

« I to’u taeraa mai i te [fare], ua faaoti au i to’u mana‘o e parau pinepine i teie aamu—no te mea te faa‘ite nei te reira nahea te varua no te ti‘amâraa, te varua no te autaeaʻeraa e te varua no te ohipa faaroo e tamau noa i te ora noa’tu â te mau tautooraa no te haamou i te reira ».83

Page 46: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

31

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

I te 26 no titema 1973, ua farii Elder Benson i te parau apî tia‘i- ore- hia, ua pohe taʻue te Peresideni o te Ekalesia, te peredideni Harold B. Lee. No te pohe o te peresideni Lee, ua hoʻi na tauturu o te Peresideniraa Matamua i to raua parahiraa i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. E maha mahana i muri iho, ua faataahia Spencer W. Kimball ei Peresideni o te Ekalesia, e o Ezra Taft Benson atura ïa tei faataahia ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Hau atu i teie hopoi‘a, ua amo te peresideni Benson i te tahi atoa mau hopoi‘a faatereraa. Ua peresideni oia i te mau apooraa a te pŭpŭ i te mau hepetoma atoa e ua faaau i te ohipa o to’na mau taea‘e, mai te tonoraa no te peresideni atu i te mau amui-raa tĭtĭ e te mau tere misioni e te piiraa i te mau patereareha o te tĭtĭ. E hopoi‘a atoa ta’na no te hiʻohiʻo rii i te ohipa a te tahi atu mau hui mana faatere. Na te tahi pŭpŭ rave ohipa e haapa‘o i te ohipa pae faaroo, no te tauturu ia’na e to’na mau taea‘e ia faanaho i te ohipa.84

I roto i te hoê apooraa a te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apo-setolo, ua faa‘ite te peresideni Benson i to’na mau mana‘o no ni‘a i ti‘araa to’na ei peresideni no ratou : « E manaʻonaʻoraa rahi roa ino to’u i teie hopoi‘a rahi—e ere i te mana‘o riʻariʻa, no te mea ua ite au e, eita ta tatou e nehenehe e pau i roto i teie ohipa… ia rave ana‘e tatou i to tatou maitai a‘e. Ua ite au e, e paturu mai te Fatu ia tatou, e mana‘ona‘oraa rahi râ to’u no te piiraahia vau ia faatere i te hoê tino taata mai ia outou na—te mau ite taa ê no te Fatu ra o Iesu Mesia ».85

E ua apiti te peresideni Benson i teie haehaa, te itoito rahi e te onoonoraa i roto i te ohipa. Pinepine oia i te horo‘a i te hopoi‘a i te tahi atu mau taata, ei rave‘a no ratou no te tavini. O te maitai roa ino ta’na e titau i te feia ta’na e arata‘i, e te reira atoa ta’na e titau ia’na iho. Tera râ, noa’tu to’na onoonoraa, e mea marû oia. E faaroo oia i te hi‘oraa o to’na mau taea‘e, e e faaitoito oia i te paraparauraa matara i roto i te mau apooraa o te pŭpŭ. O Elder Boyd K. Packer, Elder Russell M. Nelson e Elder Dallin H. Oaks te mau melo apî roa a‘e no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i raro a‘e i ta’na faatereraa, e ua parau ratou e, e faaitoito noa oia ia ratou ia faa‘ite mai i to ratou mana‘o, noa’tu â e mana‘o taa ê i to’na.86

Ua haapii te mau melo o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apo-setolo e, ua niuhia te faatereraa a te peresideni Benson i ni‘a i te

Page 47: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

32

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

tahi mau parau tumu taui ore. Ei hi‘oraa, tamau noa oia i te parau e, « E haamana‘o e te mau taea‘e, i roto i teie ohipa, o te Varua te mea faufaa ».87 E hoê hi‘oraa ta’na no te faito i te mau faaotiraa atoa o te pŭpŭ : e ani oia, « Eaha te mea au roa a‘e no te Basileia ? » Ua parau Elder Mark E. Petersen, tei tavini ae’na i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, « Ua riro te pahonoraa i te reira uiraa ei parau faufaa no te faaotiraa i te mau ohipa rarahi tei tae mai i mua i te peresideni Ezra Taft Benson i te roaraa o to’na oraraa ».88

Peresideni o te Ekalesia

Ua pohe te peresideni Spencer W. Kimball i te 5 no novema 1985, ua maoro oia i te maʻiraa. Ua hoʻi te faatereraa o te Ekalesia i ni‘a i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e o te peresideni Ezra Taft Benson to ratou peresideni e te melo matahiapo. E pae mahana i muri iho, i roto i te hoê apooraa hanahana e te tura rahi, apooraa na te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i roto i te hiero no Roto Miti, ua faataahia te peresideni Benson ei Peresideni o te Ekalesia. E faa-ûruraa tei tae mai no te aniraa i te peresideni Gordon B. Hinckley ia tavini ei tauturu hoê no’na i roto i te Peresideniraa Matamua e i te peresideni Thomas S. Monson ia tavini ei tauturu piti no’na.

Ua ite te peresideni Benson i te ea paruparu o te peresideni Kim-ball, e ua ti‘aturi noa oia e, e faaapîhia to’na hoa puai e to’na tino. « E mahana teie ta’u i ore e tia‘i », te parau ïa a te peresideni Benson i roto i te hoê vauvauraa mana‘o i mua i te veʻa, aita i maoro roa i muri iho i te faataaraahia oia ei Peresideni o te Ekalesia. « Ua pure tamau noa maua ta’u vahine, o Flora, ia roa mai te puʻe mahana o te peresideni Kimball i ni‘a i te fenua nei, e ia faatupuhia mai te hoê semeio no’na. I teie nei râ, ua faaoti te Fatu, e e rave ïa matou i te maitai a‘e e roaa ia matou, i raro a‘e i Ta’na faatereraa e Ta’na arata‘iraa, no te faahaere i teie ohipa i mua na te ao nei.89

I roto i ta’na amuiraa rahi matamua ei Peresideni o te Ekalesia, ua faa‘ite te peresideni Benson i te mea ta’na e turaʻi matamua roa no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua. Ua parau oia e, « I to tatou nei anotau », ua heheu mai te Fatu i te titauraa ia turaʻi- faahou- hia te parau no te Buka a Moromona ».90

Ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua tamau noa te peresideni Benson i te poro no ni‘a i te faufaa o te Buka a Moro-mona.91 Ei Peresideni o te Ekalesia, ua faarahi atu â oia i to te reira

Page 48: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

33

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

parau. Ua parau oia e, « pauroa te Ekalesia [tei] raro a‘e i te faahapa-raa » no te mea aita i navaʻi i to te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tuatapaparaa i te Buka a Moromona e aore râ aita i navaʻi to ratou haapa‘oraa i to te reira mau haapiiraa. Ua parau Oia : « Aita te Buka a Moromona i riro, e aita â i riro, ei ohipa tumu i roto i ta tatou iho tuatapaparaa, i roto i te haapiiraa a te utuafare, te pororaa e te ohipa misionare. Ia tatarahapa tatou i te reira e ti‘a’i ».92 Pinepine oia i te faahitiraa i te parau a te peropheta Iosepha Semita e, « e haa-fatata a‘e te taata i te Atua na roto i te haapaʻoraa i to te reira mau haapiiraa, rahi a‘e i te tahi noa’tu buka »,93 ma te tatara i te parau o teie parau fafau. Ua parau oia, « Te vai ra hoê mana i roto i te reira buka o te haamata i te tahe mai i roto i to outou oraraa i te taime a haamata ai outou i te tuatapapa i te reira buka ».94 Ua aʻo oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia « haadiluvi i te fenua e [to ratou] oraraa hoʻi i te Buka a Moromona ».95

E ua haapa‘o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, na te ao taatoa, i teie parau aʻo a to ratou peropheta. Ei hopearaa, ua haa-puaihia ratou, te taata iho e te taatoaraa.96 Ua parau te peresideni Howard W. Hunter : « Ia hi‘o noa’tu te mau uʻi atoa, ratou atoa hoʻi tei ore â i fanauhia, i te faatereraa a te peresideni Ezra Taft Benson, eita anei ratou e mana‘o oioi i to’na here no te Buka a Moromona ? Peneiaʻe aita e Peresideni o te Ekalesia, mai te tau mai â o te pero-pheta Iosepha Semita, tei haapii rahi atu â no ni‘a i te mau parau mau i roto i te Buka a Moromona, ia faariro te mau melo atoa o te Ekalesia i te reira ei tuatapaparaa no te mahana tata‘itahi, e ia ‘haadiluvi[hia] te fenua’ na roto i te opereraa i te reira ».97

Ua piri e ua taamu roa te iteraa papû o te peresideni Benson no ni‘a i te Buka a Moromona i to’na iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia. I te hoê tau e rave rahi taata tei vahavaha i « te hanahana o te Faa-ora », ua faa‘ite papû oia e, « e ofaʻi tua teie buka i faaûruhia mai mai te raʻi mai, no te faa‘ite papû i to te ao nei e, o Iesu te Mesia ».  98 Mai te taime a faatoroʻahia ai oia ei aposetolo i te matahiti 1943, ua tavini tuutuu ore te peresideni Benson ei ite taa ê no te parau papû e, te ora nei te Faaora. Ei Peresideni no te Ekalesia, ua faa‘ite papû oia no Iesu Mesia e Ta’na Taraehara, ma te uʻana e te rû apî. Ua aʻo oia i te Feia Mo‘a ia « faariro i te Mesia ei raatira rahi no ratou » e ia « haapau ia ratou i roto i te Mesia »,99 e ia « ora i te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia ».100 Ua parau oia no te Mesia, « Ma to’u aau atoa, ua here au Ia’na ».101

Page 49: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

34

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Ua haapii atoa te peresideni Benson i te tahi atu mau tumu parau ma te rû e te mana. Ua faaara oia no ni‘a i te mau fifi o te te‘ote‘o. Ua faa‘ite papû oia no te faufaa mure ore o te utuafare. Ua haapii oia i te mau parau tumu no te faaroo e te tatarahapa ma te turaʻi i te parau titau no te ohipa misionare pûpûhia.

Noa’tu â aita oia i paraparau no ni‘a i te mau Hau Amui no Marite mai ta’na i paraparau i te haamataraa o ta’na tau taviniraa, ua faa-tura oia i te oro‘a no te 200raa no te tuurimaraa o te Papa ture o te mau Hau Amui no Marite i te paraparauraa oia no ni‘a i te reira i te amuiraa rahi o te Ekalesia i te avaʻe atopa 1987. E ua tamau noa oia i te here i te ti‘amâraa e te parau no te here aiʻa mau na te ao atoa nei. I te pae hopea o te mau matahiti 1980 e i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua oaoa oia i te faarooraa i te parau apî no te maruaraa te Patu no Berlin, e no te fariiraa te feia no Rusia e te tahi atoa mau fenua na te mau pae hitiʻa o te râ no Europa, i te ti‘amâraa rahi a‘e, e ua iritihia te uputa no te haamoriraa faaroo.102

Ua horo‘a te peresideni Benson i te aʻoraa i te tahi mau pŭpŭ taa ê, e melo no te Ekalesia. Haamata i te avaʻe eperera 1986, ua faaineine oia i te tahi mau aʻoraa no te feia apî tamaroa, te feia apî

te peresideni Benson e to’na na tauturu i roto i te peresideniraa matamua : te peresideni Gordon B. Hinckley (pae aui)

e te peresideni thomas s. monson (pae atau)

Page 50: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

35

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

tamahine, te mau metua vahine, te mau haapii utuafare, te mau metua, te mau tane otahi, te mau vahine otahi, te mau tamarii e te feia ruhiruhia. Mai ta te peresideni Howard W. Hunter i parau : « Ua paraparau oia i te mau taata atoa ma te mana‘ona‘oraa no ratou paatoa. Ua paraparau oia i te mau vahine o te Ekalesia e i te mau tane. Ua paraparau oia i te feia ruhiruhia. Ua paraparau oia i te taata otahi, i te feia apî e e mea au na’na ia paraparau i te mau tamarii i roto i te Ekalesia. Ua horo‘a oia i te parau aʻo faahiahia e te taa ê i te mau melo atoa, noa’tu to ratou huru oraraa. E tamau noa teie mau aʻoraa i te paturu ia tatou e i te arata‘i ia tatou a feruri noa ai tatou i te reira i te mau matahiti e rave rahi e haere mai nei ».103

Ua taʻi roa te peresideni Benson i te fariiraa oia i te hoê rata no ô mai i te hoê utuafare tei faaûruhia na te hoê o teie mau aʻoraa. I roto i te rata, te faataa mai nei te hoê metua tane apî e, ua mata‘ita‘i raua ta’na vahine i te amuiraa rahi i ni‘a i te afata teata. Te haʻuti ra ta raua tamaiti toru matahiti i roto i te tahi piha, tei reira te hoê radio no te faaroo i te amuiraa. I muri noa mai i to’na faarooraa i te poroʻi a te peresideni Benson na te mau tamarii, ua haere te metua vahine e te metua tane i roto i te piha tei reira ta raua tamaiti te haʻuti ra. Ua faa‘ite mai teie tamaiti iti « ma te anaanatae rahi, ‘ua parau tera taata i ni‘a i te radio e, noa’tu e rave tatou i te tahi mau hape, ua here noa te Metua i te Ao ra ia tatou’. Na te reira noa parau », te parau nei ïa te metua tane, « i tuu i roto i te aau o ta maua tamaiti iti apî i te hoê mana‘o puai e o te vai noa. E nehenehe â ta’u e ui ia’na i teie mahana eaha ta te peresideni Benson i parau, e hoê â pahonoraa anaanatae e matara mai. E parau tamahanahana no’na ia ite e, e Metua maitai e te here tei i niʻa i te ra‘i ».104

I muri noa mai i te amuiraa rahi no atopa 1988, ua roohia te peresideni Benson i te tahi ati mafatu e aita’tura i roaa ia’na i te paraparau faahou i mua i te taata. Ua haere oia i te mau amuiraa rahi e i te tahi atoa mau putuputuraa taata no te hoê taime. I te mau amuiraa no te matahiti 1989, ua tai‘o to’na na tauturu i te mau aʻo-raa ta’na i faaineine. Mai te matahiti 1990 atu, na to’na na tauturu i faa‘ite i to’na here i te Feia Mo‘a ma te faahitihiti i te tahi mau parau mai roto mai i ta’na mau aʻoraa tahito. Te amuiraa no eperera 1991 te amuiraa hopea ta’na i haere. Mai te reira taime atu, ua paruparu roa to’na tino e aita atura ta’na e rave‘a maori râ te mataʻitaʻiraa i te tereraa o te reira na ni‘a i te afata teata.105

Page 51: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

36

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

Te haamana‘o nei te peresideni Gordon B. Hinckley : « Mai tei manaʻohia, ua haamata to’na tino i te fati i raro a‘e i te matahiti. Aita faahou ta’na e nehenehe e haere mai te matamua ra. Aita faahou ta’na e nehenehe e paraparau mai te matamua ra. E haaparuparu-raa tei itehia i ni‘a i te tino, noa’tu râ, ua vai noa oia ei peropheta ma‘itihia e te Fatu a ora noa ai oia ».106 Na te peresideni Hinckley e te peresideni Thomas S. Monson i arata‘i i te Ekalesia na roto i te haamanaraa ta te peresideni Benson i horo‘a ia raua, e aita roa te Ekalesia i rave i te hoê faaotiraa apî maori râ ua ite e ua faati‘a te peresideni Benson i te reira.107

Te paruparu noa’tu ra te tino o te peresideni Benson, ua topatopa atoa to Flora ea, e pohe a‘era oia i te 14 no atete 1992. Fatata e piti matahiti i muri iho, i te 30 no mai 1994, ua amui atu oia ia’na, e ua tanuhia to’na tino pohe i piha‘i iho i to’na, i to raua oire here ra no Whitney. I te hunaraa o te peresideni Benson, ua faahaamanaʻo te peresideni Monson e : « Ua parau mai oia ia’u i te hoê taime, ‘E te taea‘e Monson, e haamana‘o, noa’tu â te mana‘o o te tahi atu taata, ua hinaaro vau ia hunahia vau i Whitney, Idaho’. E te peresideni Benson, te rave faaoti nei matou i teie hinaaro, i teie mahana. E hoʻi to’na tino i te fare i Whitney, to’na râ varua mure ore, e hoʻi ïa i te fare i te Atua ra. Papû roa, te oaoa ra oia e to’na utuafare, to’na mau hoa e to’na hoa here Flora… 

« Ua hoʻi te tamaiti tanu maa, tei riro mai ei peropheta na te Atua, i te fare. Ia haamaitai te Atua i to’na haamanaʻoraa ».108

Te mau nota 1. Robert D. Hales, « A Testimony of

Prophets », 5 no tiunu 1994, speeches. byu. edu; hi‘o atoa Twila Van Leer, « Church Leader Buried beside Wife, Cache Pays Tribute as Cortege Passes », Deseret News, 5 no tiunu 1994.

2. Gordon B. Hinckley, « Farewell to a Prophet », Ensign, Tiurai 1994, 37–38.

3. Ezra Taft Benson, « Godly Characteris-tics of the Master », Ensign, Novema 1986, 46.

4. Margaret Benson Keller, i roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 34.

5. Ezra Taft Benson, « Godly Characteris-tics of the Master », 47–48.

6. Ezra Taft Benson, « Scouting Builds Men », New Era, Fepuare 1975, 15–16.

7. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 44.

8. Hi‘o « After 60 Years ‘Still in Love’ », Church News, 14 no setepa 1986, 4, 10.

9. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 58.

10. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 55 ; hi‘o atoa i te pene 7 i roto i teie buka.

11. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 59. 12. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 59. 13. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 62. 14. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A  Biography, 59. 15. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 53. 16. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 63.

Page 52: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

37

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

17. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 75.

18. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 79.

19. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 79.

20. Eugene J. Neff, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 84.

21. Eugene J. Neff, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 87.

22. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 87. 23. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 87. 24. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 96. 25. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 88. 26. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 89. 27. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 92. 28. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson :

Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 85–89.

29. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 99–100, 101, 115.

30. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 115.

31. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 100.

32. Barbara Benson Walker, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 130.

33. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 121.

34. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 121.

35. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography, 174; tei roto atoa te tahi mau faahitiraa no roto mai i te buka aamu a Ezra Taft Benson, personal journal, 26 no tiurai 1943.

36. Ezra Taft Benson, buka aamu, 26 no tiurai 1943; faahitiraa no roto mai i Ezra Taft Benson : A Biography, 174–75; faaafarohia te papa‘iraa.

37. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 176.

38. Hi‘o Ezra Taft Benson, A Labor of Love : The 1946 European Mission of Ezra Taft Benson (1989), 7.

39. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 152–53.

40. George Albert Smith, i roto A Labor of Love, 7.

41. Ezra Taft Benson, A Labor of Love, 7–8. 42. Ezra Taft Benson, A Labor of Love, 120. 43. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1947, 154. 44. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1947, 155. 45. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1947, 153–55. 46. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Confer-

ence Report, Eperera 1947, 155–56. 47. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1947, 156. 48. Hi‘o Frederick W. Babbel, On Wings

of Faith (1972), 28–33, 46–47, 106–8, 111–12, 122, 131–34, 136, 154.

49. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 152.

50. Thomas S. Monson, « President Ezra Taft Benson—A Giant among Men », Ensign, Tiurai 1994, 36.

51. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 37. 52. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto

Conference Report, Eperera 1948, 83. 53. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1948, 86. 54. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1962, 104. 55. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1948, 85. 56. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1962, 104–5. 57. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Atopa 1954, 121. 58. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Atopa 1962, 19. 59. Ezra Taft Benson, Cross Fire : The Eight

Years with Eisenhower (1962), 3–4. 60. David O. McKay, i roto Cross Fire, 5. 61. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 10. 62. Dwight D. Eisenhower, i roto Cross

Fire, 12. 63. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 12. 64. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 13. 65. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 355. 66. Ezra Taft Benson, i roto Sheri Dew,

« President Ezra Taft Benson : Con-fidence in the Lord », New Era, Atete 1989, 36.

67. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 313, 345.

Page 53: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

38

t e O r a r a a e t e t a u t av i n i r a a a e z r a t a F t B e n s O n

68. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 331.

69. Hi‘o i te pene 2 i roto i teie buka. 70. Dwight D. Eisenhower, i roto Ezra

Taft Benson : A Biography, 292. 71. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography,

292. 72. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography,

297–99. 73. David O. McKay, i roto Cross Fire, 519. 74. Ezra Taft Benson, i roto Conference

Report, Eperera 1961, 113. 75. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 358. 76. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson : A Biography, 355. 77. Ezra Taft Benson, « A Witness and a

Warning », Ensign, Novema 1979, 31. 78. Ezra Taft Benson, « The

Constitution—A Glorious Standard », Ensign, Me 1976, 91.

79. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1960, 99.

80. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1968, 17.

81. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1948, 98.

82. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1950, 143–44.

83. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 485–88. 84. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman,

Patriot, Prophet of God, 270–71. 85. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft

Benson: A Biography, 430–31. 86. Hi‘o Ezra Taft Benson: A Biography,

429–30. 87. Ezra Taft Benson, i roto Thomas S.

Monson, « A Provident Plan—A Precious Promise », Ensign, Me 1986, 63.

88. Mark E. Petersen, « President Ezra Taft Benson », Ensign, Tenuare 1986, 2–3.

89. Ezra Taft Benson, i roto Church News, 17 no novema 1985, 3.

90. Ezra Taft Benson, « A Sacred Respon-sibility », Ensign, Me 1986, 78.

91. Hi‘o , ei hi‘oraa, « The Book of Mor-mon Is the Word of God », Ensign, Me 1975, 63–65; « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 6–8; hi‘o atoa Ezra Taft Benson : A Biogra-phy, 491–93.

92. Ezra Taft Benson, « Cleansing the In-ner Vessel », Ensign, Me 1986, 5–6.

93. Iosepha Semita, faahitiraa no roto mai i te omuaraa o te Buka a Moromona.

94. Ezra Taft Benson, « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 7.

95. Ezra Taft Benson, « Beware of Pride », Ensign, Me 1989, 4.

96. Hi‘o i te pene 10 i roto i teie buka. 97. Howard W. Hunter, « A Strong and

Mighty Man », Ensign, Tiurai 1994, 42. 98. Ezra Taft Benson, « The Book of

Mormon—Keystone of Our Religion », 4, 5.

99. Ezra Taft Benson, « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 4.

100. Ezra Taft Benson, « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 84.

101. Ezra Taft Benson, « Jesus Christ: Our Savior and Redeemer », Ensign, Tiunu 1990, 6.

102. Hi‘o Russell M. Nelson, « Drama on the European Stage », Ensign, Titema 1991, 16.

103. Howard W. Hunter, « A Strong and Mighty Man », 42.

104. Thomas S. Monson, « The Lord Bless You », Ensign, Novema 1991, 87.

105. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman, Patriot, Prophet of God, 315.

106. Gordon B. Hinckley, « Farewell to a Prophet », 40.

107. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman, Patriot, Prophet of God, 317–18.

108. Thomas S. Monson, « President Ezra Taft Benson—A Giant among Men », Ensign, Tiurai 1994, 36.

Page 54: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

39

P E N E 1

Te ture rahi—here i te Fatu

« Ia tuu ana‘e tatou i te Atua na mua roa, e topa te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita

ana‘e, e mo‘e ê atu te reira i to tatou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua itehia i roto i te oraraa o te peresideni Ezra Taft Benson to’na here i te Fatu e to’na haapa‘o tamau maite i te evanelia. Ua parau te hoê fetii e, « No Ezra e to’na utuafare, ua riro te ekalesia ei arataʻiraa hope roa no te oraraa—te hoê ohipa e titauhia ia ora e hitu mahana i te hepetoma. Te ohipa matamua te reira ta’na e feruri ia tae i te taime no te rave i te mau faaotiraa ».1

Ua ite atoa te mau taata no rapae i te utuafare Benson i to te peresideni Benson here i te Fatu. I te matahiti 1939, a tavini ai te peresideni Benson ei peresideni tĭtĭ, ua ani- manihini- hia oia ia haere i Washington, D.C., i roto i te apooraa a te mau faatere no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu. « Ua hi‘o maira te tomite faatere ia’na e ua uiui maira i te tahi mau uiraa ia’na, e ua pii a‘era ratou ia’na ei papa‘i parau rahi no taua taatiraa ra … Noa’tu to’na oaoa rahi no teie ti‘araa mana‘o- ore- hia, aita oia i hinaaro ia farii i te reira. Mai ta’na i mâtau, i roto i teie ti‘araa e titauhia ia’na ia faatupu i te tahi mau inuinuraa faahoaraa, e ere ïa te reira i te mea tuʻati roa i ni‘a i ta’na ekalesia.

Pahono mai nei te Haavâ John D. Miller, te upoo faatere no taua pŭpŭ ra e, « e Benson Tane, no reira matou i ma‘iti ai ia oe. Ua ite matou eaha ta oe mau ture oraraa’. Ua haapapû maitai mai te tomite faatere e, eita roa’tu e titauhia ia’na ia faatîtîʻaifaro i te mau fifi o te tereraa ohipa o te faaapu na roto i te faatupuraa i te mau inuinuraa, no reira, ua oaoa roa oia i te farii i taua ti‘araa ra, i muri a‘e râ i to’na paraparauraa i te Peresideniraa Matamua e i ta’na vahine ».2

Page 55: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Mai ta te Faaora i haapii atu i te taata tao‘a rahi, te faaʻite nei tatou i to tatou here i te Fatu ia tauturu ana‘e tatou i

te tahi atu mau taata (a hi‘o Mataio 19:16–21).

p e n e 1

Page 56: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

41

Ua haapii mai te peresideni Benson e, e faaʻite tatou i to tatou here i te Fatu na roto i to tatou hinaaro mau ia haapa‘o i te hinaaro o te Fatu. Ua parau mai oia e : « Te hinaaro nei au ia parau te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ma to ratou aau atoa e : ‘E haere au i te vahi ta oe e hinaaro ia haere au. E parau vau i te parau ta oe e hinaaro ia parau vau. E riro vau mai te taata ta oe e hinaaro ia riro vau’ [a hi‘o Hymns, no. 270]. Mai te mea e, e na reira tatou paatoa, papû roa e, e farii tatou i te oaoa rahi i ô nei, e te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua a muri a‘e ».3

I roto i te hoê a‘oraa i roto i te amuiraa rahi no eperera 1988—te a‘oraa ïa i ni‘a i te reira i haamauhia ai teie pene—ua faatumu te peresideni Benson i to’na mana‘o i ni‘a i te ture matamua e te rahi : here i te Atua. No ni‘a i teie a‘oraa, teie te parau a Elder Francis M. Gibbons no te Hitu Ahuru, « Te mau mea atoa i ravehia e te pere-sideni Ezra Taft Benson, te mau mea atoa ta’na i faaʻite, e te mau mea atoa ta’na i ti‘aturi—no’na iho, no to’na utuafare e no te Eka-lesia—ua itehia ïa i roto i teie a‘oraa ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Te ture matamua e te rahi, o te here ïa i te Fatu.

Te tamataraa rahi o te oraraa nei o te haapa‘o ïa i te parau a te Atua. Na ô atura te Fatu e, « e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra » (Aberahama 3:25).

Te ohipa rahi o te oraraa nei o te aporaa ïa i te hinaaro o te Fatu e te haapa‘oraa i te reira.

Te ture rahi o te oraraa nei o te hereraa ïa i te Fatu.« A haere mai i te Mesia », te faaitoitoraa ïa a Moroni i roto i ta’na

faaʻiteraa hopea » … e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa » (Moroni 10:32).

E i muri iho, teie te ture matamua e te rahi : « E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareko 12:30 ; a hi‘o atoa Mataio 22:37 ; Deuteronomi 6:5 ; Luka 10:27 ; Moroni 10:32 ; PH&PF 59:5).

O te here mau ïa o te Mesia, tei parauhia te aroha, ta te Buka a Moromona e faaʻite papû nei e, o tei hau ïa i te rahi i te mau mea

Page 57: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

42

p e n e 1

atoa—e ore roa e mou, e vai e a muri noa’tu, ei aroha to te taata atoa, e ia ore te aroha i roto ia ratou, aita ïa ratou e faufaa (a hi‘o Moroni 7:44–47 ; 2 Nephi 26:30).

« No reira, e au mau taea‘e here », te taparu ïa a Moroni, « e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau ia î outou i teie nei aroha, o ta’na i ho mai i te taata atoa e pee mau i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia, ia riro outou ei tamarii na te Atua, e ia fa mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru » (Moroni 7:48).

I roto i na aamu hopea o te Ati Iareta e o te Ati Nephi, te papa‘i nei o Moroni e, ia ore te here mau o te Mesia i roto i te taata, te here tei parauhia te aroha faaoroma‘i, e ore ïa ratou e riro ei fatu ai‘a i te vahi ta te Mesia i faaineine i roto i te mau fare nehenehe o To’na ra Metua, eita atoa hoʻi e faaorahia i roto i te basileia o te Atua (a hi‘o Etera 12:34 ; Moroni 10:21).

Te hotu ta Lehi i amu i roto i ta’na orama e o tei faaî i to’na varua i te oaoa rahi e tei riro ei hotu hinaarohia hau atu i te mau mea atoa ra, o te here ïa o te Atua.5

Ia feruri ana‘e au i te parau no te aroha faaoroma‘i, e haamana‘o vau i to’u metua tane e i te mahana a piihia ai oia i ta’na misioni [a hi‘o te mau api 4–6 i roto i teie buka]. Te feruri nei au e, e parau paha te tahi mau taata i te ao nei e, ua riro to’na fariiraa i taua piiraa ra ei tapa‘o faaʻite e, aita oia i here maitai i to’na utuafare. Faaru‘e e hitu tamarii e hoê vahine hapû i te fare o ratou ana‘e e piti matahiti te maoro, nahea e nehenehe e parau e, e here mau te reira ? Ua ite râ to’u metua tane i te hoê hi‘oraa rahi a‘e o te here. Ua ite oia e « te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua » (Roma 8:28). Ua ite oia e, te mea maitai roa a‘e ta’na e nehenehe e rave no to’na utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te parau a te Atua.6

Here i te Atua ma to aau atoa, to varua atoa, to mana‘o atoa e to puai atoa, e ere ïa i te ohipa ohie, e tei roto ïa te mau mea atoa. E ere ïa i te tautooraa iti noa. E titauhia râ to tatou tino taatoa—te tino, te feruriraa, te mana‘o pihaa e te varua—no te here i te Fatu.

E itehia te aano, te hohonu e te teitei o teie here i te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa o te hoê taata. To tatou mau hinaaro, e hinaaro anei no te pae varua e aore râ, no te pae tino, ia niuhia ïa i ni‘a i te here i te Fatu e ti‘a ai. To tatou mau mana‘o e te aroha o to tatou aau, ia faatumuhia ïa i ni‘a i te Fatu e ti‘a ai. Te parau ra

Page 58: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

43

Alama e, « E ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra ; e ia tuuhia te aroha o to aau i ni‘a i te Fatu ra e a muri noa’tu » (Alama 37:36).7

2Te faaʻite nei tatou i to tatou here i te Atua ia tuu ana‘e tatou Ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa.

No te aha te Atua i tuu ai i te ture matamua i mua roa ? No te mea ua ite Oia e, mai te mea e, e here mau tatou Ia’na, e hinaaro ïa tatou e haapa‘o i te taatoaraa o te tahi atu mau ture Ta’na. Te parau ra Ioane e, « Teie hoʻi te hinaaro i te Atua, o te haapa‘o i ta’na ra parau » (1 Ioane 5:3 ; a hi‘o atoa 2 Ioane 1:6).

E tuu tatou i te Atua na mua roa i te tahi noa’tu mea i roto i to tatou oraraa e ti‘a’i. O oia te matamua, mai Ta’na ihoa i parau i roto i te ture matamua o Ta’na na Ture Ahuru : « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia’u nei » (Exodo 20:3).

Ia tuu ana‘e tatou i te Atua na mua roa, e topa te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita ana‘e, e mo‘e ê atu te reira i to

ua farii iosepha no aiphiti ia haere i roto i te fare tapeʻaraa, ia ore oia ia huna i to’na auraro maitai i te atua.

Page 59: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

44

tatou oraraa. Na to tatou here i te Fatu e arata‘i i te mau hinaaro o to tatou aau, i te mau faaheporaa o to tatou taime, i te mau mea ta tatou e titau e i te faanahoraa o ta tatou mau opuaraa tumu.

E tuu tatou i te Atua na mua i te tahi atu taata i roto i to tatou oraraa.

A ora ai Iosepha i Aiphiti, eaha te ohipa matamua i roto i to’na oraraa—te Atua, ta’na ohipa e aore râ, te vahine a Potiphara ? A tamata ai teie vahine i te faahema ia’na, na ô atura oia e, « Eaha hoʻi au e ti‘a ai ia rave i tena na ino rahi, a hara ai i te Atua ? » (Genese 39:9).

Ua hurihia Iosepha i roto i te fare tapeʻaraa i te mea e, ua tuu oia i te Atua na mua. Ahiri o tatou tei farerei i teie huru faaotiraa, i hea tatou e tuu ai i to tatou auraro matamua ? E tuu anei tatou i te Atua na mua a‘e i te parururaa, i te hau, i te mau hiaai, i te moni e i te hanahana o te taata ?

I to Iosepha titauraahia ia ma‘iti, ua puai a‘e to’na mana‘o ia au mai te Atua ia’na, eiaha râ ia au mai te vahine a to’na fatu ohipa ia’na. Mai te mea e, e titauhia ia tatou ia ma‘iti, e puai a‘e anei to tatou mana‘o ia au mai te Atua ia tatou e aore râ ia au mai to tatou raatira, to tatou orometua haapii, to tatou taata tupu, e aore râ, to tatou hoa arapae ia tatou ?

Na ô maira te Fatu e, « O tei rahi to’na hinaaro i ta’na metua tane e ta’na metua vahine, iti ia’u aita oia i au ia’u, e o tei rahi to’na hinaaro i te tamaiti e te tamahine, iti ia’u aita oia i au ia’u » (Mataio 10:37). Te hoê o te mau tamataraa fifi roa a‘e i te mau tamataraa atoa, o te ma‘itiraa ïa, ia au mai te Atua e aore râ, ia au mai te hoê taata ta outou i here e aore râ, i faatura—te hoê ihoa râ melo o te utuafare.

Ua farerei o Nephi i te reira tamataraa e ua arai maitai oia i te reira, i te taime a amuamu ai to’na metua tane maitai, no te hoê taime poto, i te Fatu (a hi‘o 1 Nephi 16:18–25). Ua mau maite Ioba i to’na parau- ti‘a i te Fatu noa’tu te parau a ta’na vahine ia faaino i te Atua e ia pohe (a hi‘o Ioba 2:9–10).

Te na ô ra te papa‘iraa e, « E faatura’tu i to metua tane e to metua vahine » (Exodo 20:12 ; a hi‘o atoa Mosia 13:20). I te tahi taime e titauhia i te hoê taata ia ma‘iti ia faatura i te Metua i te Ao ra na mua i te metua tahuti nei.

Page 60: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

45

E ti‘a ia horo‘a tatou i te Atua, te Metua no to tatou varua, i te ti‘araa faufaa matamua i roto i to tatou oraraa. No’na te ti‘araa me-tua matamua i ni‘a i to tatou oraraa maitai mure ore, na mua a‘e i te tahi atu mau taamuraa atoa o te taamu ia tatou i ô nei e aore râ, a muri atu.

E mea maitai hope to te Atua, to tatou Metua ; to Iesu, to tatou Taea‘e matahiapo e to tatou Taraehara ; e te Varua Maitai, te faaʻite parau. Ua ite maitai a‘e ratou ia tatou e ua here ratou ia tatou, e e ore roa ratou e vaiiho i te hoê ohipa no to tatou maitai mure ore ia ore ia ravehia. Eita anei ïa e ti‘a ia tatou ia here ia ratou no te reira e ia faatura ia ratou na mua roa ?

Te vai ra te mau melo faaroo tei tomo mai i roto i te Ekalesia noa’tu te pato‘iraa a to ratou fetii i te tahuti nei. Na roto i te tuuraa i te Atua na mua roa, e rave rahi tei riro mai i muri a‘e ei mau mauhaa no te arata‘i i te reira mau fetii i roto i te basileia o te Atua.

Na ô maira Iesu, « Aore hoʻi au i faaea i te rave i te mea e mau-ruuru ai [te Atua] » (Ioane 8:29).

Eaha te huru i roto i to tatou nohoraa ? Te tautoo ra anei tatou ia tuu i te Fatu na mua roa e ia au mai Oia ia tatou ?

E te mau metua tane, e mea au anei na te Fatu mai te mea e, e faatupuhia te pureraa utuafare e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa i roto i to outou utuafare ? E eaha te parau no te faatupuraa i te pô utuafare i te mau hepetoma atoa e te faataa- tamau- raa i te taime no te parahi i piha‘i iho i ta outou vahine e i te tamarii tata‘itahi ? E mai te mea e, e hahi ê ta outou tamarii no te hoê taime, i to outou mana‘o, e mauruuru anei te Fatu e e faa-hanahana anei Oia i ta outou mau tautooraa mai te mea e, e tamau noa outou i te ora i te hoê oraraa hi‘oraa maitai, e pure e e haapae tamau noa outou i te maa no taua tamarii ra, e e tuu tamau noa outou i te i‘oa o te reira tamaiti e aore râ, o te reira tamahine i ni‘a i te tapura i‘oa no te pure o te hiero ?

Outou e te mau metua vahine, outou hoʻi tei farii i te faaueraa taa ê no te aupuru ma te parau- ti‘a i te u‘i apî no Ziona, aita ra anei outou e tuu ra i te Atua na mua roa ia haapa‘o maitai outou i to outou piiraa ? … Te tuu nei to tatou mau metua vahine i te Atua na mua roa mai te mea e, e faaoti ratou i teie misioni teitei a‘e ta ratou i roto i na papa‘i o to ratou iho fare.

Page 61: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

46

E te mau tamarii, te pure ra anei outou no to outou mau metua ? Te tamata ra anei outou i te paturu ia raua i roto i ta raua mau tau-tooraa hanahana ? E hape raua, mai ia outou atoa, tera râ, te rave nei raua i te hoê misioni hanahana i roto i to outou oraraa. E tauturu anei outou ia raua i te raveraa i te reira ? E faatura anei outou i to raua i‘oa e e horo‘a anei outou i te tamahanahana e te patururaa ia raua i roto i to raua mau matahiti paari ?

Mai te mea e, e hinaaro te hoê taata e faaipoipo ia outou i ra-paeʻau i te hiero, o vai ta outou e imi ra e o te au mai ia outou—te Atua e aore râ, te hoê taata tahuti ? Mai te mea e, e onoono outou ia rave i te hoê faaipoiporaa hiero, e au mai te Fatu ia outou e e haamaitai hoʻi outou i te tahi atu pae. No te aha ? No te mea e riro mai paha te reira taata i te faati‘amâ ia’na no te haere i te hiero—o te hoê ïa haamaitairaa—e aore râ, e faaru‘e mai oia ia outou—o te hoê atoa ïa haamaitairaa—no te mea aore hoê o outou e hinaaro ia amui- au- ore- hia i raro aʻe i te zugo (a hi‘o 2 Korinetia 6:14).

Ia ti‘amâ outou no te hiero e ti‘a ai. Ei reira outou e ite ai e, aita e taata maitai roa no outou e faaipoipo ai outou i rapae i te hiero. E mai te mea e, te vai ra tera huru taata maitai roa, e faaineine ihoa o’na ia’na iho ia ti‘a ia’na ia faaipoipohia i roto i te hiero.8

3Mai te mea e, e faaoti tatou e tuu i te Atua

na mua roa i roto i to tatou oraraa, e tae mai Ta’na mau haamaitairaa ma te auhune.

Te tane e te vahine o te faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua, e ite ïa ratou e, e rahi atu Ta’na e faatupu i roto i to ratou oraraa i ta ratou iho e nehenehe e faatupu. E faahohonu Oia i to ratou oaoa, e faaaano i to ratou iteraa, e faaitoito i to ratou feruriraa, e faaetaeta i to ratou mau uaua, e faateitei i to ratou varua, e faananea i to ratou mau haamaitairaa, e faarahi i ta ratou mau rave‘a, e tamahanahana i to ratou varua, e faatupu i te auhoaraa, e e niinii mai i te hau. O tei horo‘a i to’na ora no te tavini i te Atua e itea ïa ia’na te ora mure ore.9

Ua ani te Atua ia Aberahama ia faatusia ia Isaaka. Ahiri Abera-hama i here ia Isaaka hau atu i te Atua, e farii anei ïa oia ? Mai ta te Fatu i faaʻite i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te parahi nei Aberahama raua o Isaaka ei Atua (a hi‘o PH&PF 132:37). Ua farii raua ia pûpû e aore râ, ia pûpûhia raua mai ta te Atua e

Page 62: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

47

titau ra. E here rahi a‘e to raua e te faatura te tahi i te tahi i te mea e, ua hinaaro raua toopiti atoa ia tuu i te Atua na mua roa.

Te haapii nei te Buka a Moromona e « e mea ti‘a hoʻi ia vai na pae e piti i te mau mea atoa ra » (2 Nephi 2:11)—e no reira, te vai ra tera na pae. Na na pae e piti e horo‘a mai i te ma‘itiraa, e na te mau ma‘itiraa e horo‘a mai i te mau faahopearaa—faahopearaa maitai e aore râ, faahopearaa ino.

Te faataa nei te Buka a Moromona e, e ti‘amâraa to te taata « ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia ma‘iti i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo» (2 Nephi 2:27).

Ua here te Atua ia tatou ; te riri nei te diabolo ia tatou. Te hinaaro nei te Atua ia roaa ia tatou te oaoa hope mai To’na ra. Te hinaaro nei te diabolo ia ati roa tatou mai ia’na ra. Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te mau faaueraa no te haamaitai ia tatou. Te hinaaro nei te diabolo ia ofati tatou i te reira mau faaueraa ia anatemahia tatou.

I te mau mahana atoa, i te mau taime atoa, te ma‘iti nei tatou na roto i to tatou mau hinaaro, to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa, e hinaaro anei tatou ia haamaitaihia tatou e aore râ, ia ana-temahia, ia oaoa e aore râ, ia ati roa. Te hoê o te mau tamataraa o te oraraa nei o te oreraa ïa tatou e farii oi‘oi i te haamaitairaa hope no te parau- ti‘a e aore râ, te anatema hope no te ino. E mea papû e, e tae mai te reira, tera râ, i te rahiraa taime, te vai nei te hoê pu‘e tau tiaʻiraa, mai tei tupu i ni‘a ia Ioba e ia Iosepha.

E i roto i taua area taime ra, e feruri te feia parau- ti‘a ore e, ua ora ratou i te faautuʻaraa. Te haapii mai nei te Buka a Moromona e, areʻa te feia iino ra, « e oaoaraa huru maoro to ratou i ta ratou mau ohipa, te fatata mai nei te hopea, ei reira ua tapuhia ratou, e hurihia’tura i roto i te auahi, e ore e ti‘a ia ho‘i mai » (3 Nephi 27:11).

I roto i taua area taime tamataraa ra e ti‘a i te feia parau- ti‘a ia tamau noa i te here i te Atua, ia ti‘aturi i Ta’na mau parau fafau, ia faaoroma‘i, e ia ti‘aturi papû mai ta te rohi pehe i papa‘i e, « Tei rave i ta te Atua ohipa, e farii ïa i ta te Atua aufauraa »… 

Te faaʻite papû atu nei au ia outou e, te aufau a te Atua, o te aufau maitai a‘e ïa tei ore teie ao e te tahi atu huru ao, i ite noa a‘e. E e tae mai te reira ma te auhune hope i te feia ana‘e o te here i te Fatu e o te tuu Ia’na na mua roa.

Page 63: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

48

Te tamataraa rahi o te oraraa nei o te haapa‘o ïa i te parau na te Atua.

Te ohipa rahi o te oraraa nei o te aporaa ïa i te hinaaro o te Fatu e te haapa‘oraa i te reira.

Te ture rahi o te oraraa nei oia hoʻi, « E hinaaro oe i te Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareko 12:30).

Ia haamaitai mai te Atua ia tatou, ia tuu tatou i te ture matamua na mua roa, e, na roto i te reira, ia ooti i te hau i roto i teie oraraa e i te oraraa mure ore ma te oaoa hope i roto i te oraraa a muri a‘e.10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• I roto i te tuhaa 1, te haapii nei te peresideni Benson no ni‘a i « te

ture matamua e te rahi » (Mataio 22:38). I to outou mana‘o, no te aha teie ture e riro ai ei ture matamua no tatou ? Eaha te mau manaʻo e roaa nei ia outou na roto i te faaauraa a te peresideni Benson no te aroha faaoroma‘i e teie ture ?

• Eaha te auraa no outou te parau, « e tuu i te Atua na mua roa » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te taime ua ite outou i « te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita ana‘e, [ua] mo‘e ê atu te reira i to tatou oraraa » a tuu noa ai outou i te Atua na mua roa ?

• A feruri na i te mau parau fafau a te peresideni Benson i te feia e « faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua » (tuhaa 3). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau taata tei faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua ? Nahea te Atua i faariro ai i teie feia ei mau taata maitai a‘e i tei ti‘a ia ratou ia riro na roto noa ia ratou iho ?

Te mau papa‘iraa mo‘aIosua 24:14–15 ; Mataio 6:33 ; 7:21 ; Ioane 14:15, 21–24 ; 17:3 ;

1 Korinetia 2:9 ; 1 Nephi 3:7 ; Moroni 10:32

Tauturu haapiiraa« Ia ite outou e, e ere outou te ‘orometua mau.’ E hape rahi roa te

reira … A haapa‘o maitai eiaha e faaapiapi i te e‘a. Te toro‘a mata-mua o te hoê orometua, o te faaineineraa ïa i te e‘a ia roaa i te mau

Page 64: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1

49

taata te hoê iteraa pae varua e te iteraa i te Fatu » (Gene R. Cook, faahitihia i roto Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 41).

Te mau nota 1. Descendants of the George T. Benson Jr.

Family (1968), n.p. 2. Merlo J. Pusey, « Ezra Taft Benson : A

Living Witness for Christ », Improve-ment Era, Eperera 1956, 269.

3. Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson (1988), 344.

4. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 313.

5. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4.

6. « Godly Characteristics of the Master », Ensign, Novema 1986, 47–48.

7. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4.

8. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3–5 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4–6.

9. « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 4.

10. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 5–6 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 6 ; papa‘iraa na Denis A. McCarthy mai tei faahitihia i roto i te Ralph S. Cushman, The Message of Stewardship (1922), 191.

Page 65: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

50

« Mai te mea e hinaaro tatou ia haere i mua i roto i te haamo‘araa—e ia faarahi i te maitai o te Atua i ni‘a ia tatou—

aita ïa e ohipa ê atu e nehenehe e mono i te pure ».

Page 66: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

51

P E N E 2

Tamau maite i te Pure

« Te faaitoito nei au ma te aau haehaa i te mau taata atoa… ia vai tamau noa i piha‘i iho i to

tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

« I roto i to’u oraraa taatoa ua riro te haapiiraa ia ti‘aturi i te pure ei haapiiraa faufaa rahi fatata hau atu i te mau huru a‘oraa atoa ta’u i farii », te parau ïa a te peresideni Ezra Taft Benson. « Ua riro roa te reira ei tuhaa no to’u nei huru, ei tutau, ei tumu tamau no te puai, e ei niu no to’u ite i te mau mea no te ra‘i ra.

« ‘Haamana‘o e, noa’tu te ohipa ta oe e rave e aore râ, noa’tu te vahi tei reira oe, aita outou i vai otahi noa’, te a‘oraa matarohia ïa e to’u metua tane i ni‘a ia’u i to’u tamariiriiraa. ‘E mea fatata noa mai to tatou Metua i te Ao ra. E nehenehe ta outou e titau e e fa-rii i Ta’na tauturu na roto i te pure’. Ua ite au e, e parau mau teie haapiiraa. Mauruuru i te Atua i te mea e, ua ti‘a ia tatou ia farii e ia faaohipa i taua mana ite- ore- hia ra. Ia ore hoʻi te reira mana, e ore e ti‘a i te taata ia rave i to’na maitai hope roa ».1

Ua haapa‘o te peresideni Benson i teie haapiiraa i roto i te mau tuhaa atoa o to’na oraraa. I to’na piiraahia ei faaterehau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite, ua ma‘iti oia « na roto i te pure e te hi‘opo‘a maite » i te hoê pŭpŭ taata no te rave i te ohipa i piha‘i iho ia’na, « ma te ani i te Atua ia horo‘a mai [ia’na] i te varua ite hohonu ».2 I roto i ta ratou apooraa matamua, ua ui oia e, « te vai ra anei te hoê taata e ore e farii ia haamatahia ta ratou mau apooraa na roto i te pure. Aore hoê a’e taata i pato‘i. E mea na reira te haa-mataraa teie peu ta’na i rave tamau noa no te roaraa e va’u matahiti. Ua ani oia i te rave ohipa tata‘itahi ia faoti i te pure, te taata i to’na taime ».3 I muri mai, ua au roa to’na mau hoa i teie peu, noa’tu e, ua huru ê rii ratou i te haamataraa. I te hoê taime ua parau roa te hoê rave ohipa e, te vai ra te tahi mau taata aita â ratou i pure a‘enei mai

Page 67: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

52

to ratou tamariiriiraa mai â. Te parau ra oia e, « ua maumau e ua imi matou i te parau ». « Aita râ te paoti [Peresideni Benson] i faaʻite noa a‘e e, ua ite oia i te reira. E i muri a‘e i te tahi taime tamatamataraa, ua afaro roa te mau taata atoa. Ua riro anei te reira ei tautururaa ? Te parau nei au e, ia haamata ana‘e oe i te hoê apooraa mai teie te huru, eita te taata e etaeta i roto i to ratou mau mana‘o faateitei. E oi‘oi roa oe i te farii i te ohipa e titauhia ia rave i roto i te mau huru faanahoraa atoa ».4

Ua fana‘o atoa te mau taea‘e o te peresideni Benson i roto i te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apose-tolo i to’na huru ti‘aturiraa i te pure. Teie te parau a te peresideni Gordon B. Hinckley, tei tavini ei tauturu matamua no te peresideni Benson i roto i te Peresideniraa Matamua :

« Ua tuturi au i piha‘i iho ia’na e ua faaroo vau ia’na i te pureraa.« E mea au ta’na mau pure i te mau taime atoa. Fatata i te mau

taime atoa, te tuhaa rahi o ta’na mau pure, e mau parau haamau-ruuru ïa. E mea iti roa te mau mea ta’na e ani. Ua faaʻite oia i te mauruuru no te mau mea e rave rahi.

« Ua haamauruuru oia i te Fatu no te ora, no te utuafare, no te evanelia, no te faaroo, no te maramarama o te mahana e no te ûa, no te mau maitai o te natura, e no te varua here ti‘amâ o te taata. Ua haamauruuru oia i te Fatu no te mau hoa e no te mau apiti. Ua faaʻite oia i te here no te Faaora e te mauruuru no To’na tusia tarae-hara. Ua haamauruuru oia i te Fatu no te ti‘araa ia tavini i te taata ».5

Ua haamau te peresideni Benson e ta’na vahine o Flora, i te hoê utuafare i reira te mau taata atoa e pure ai, te taata hoê e te taatoaraa. Ua parau ta raua tamaiti o Mareko : « Ia tuturi ana‘e o papa i raro no te pure, aita oia e rû. E auraa to muri i ta’na mau parau. E mea papû maitai e, te paraparau ra oia i to tatou Metua i te Ao ra ».6Ua haapii te peresideni e te tuahine Benson i ta raua mau tamarii ia pure no te ani i te arata‘iraa e te puai no ratou iho, e ia pure atoa no te tahi e te tahi. I te hoê taime ua parau te hoê hoa o te utuafare i te faaûruraa o teie mau haapiiraa a haere ai oia i te hoê tuhaa pureraa o te amuiraa rahi na muri iho i te utuafare Benson. Ua papa‘i oia :

« I te hoê mahana no te ava‘e eperera… ua itehia ia’u te hoê tumu no te puai o te hoê hui mana faatere rahi.

Page 68: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

53

« Te parahi ra vau i piha‘i iho i na tamarii e ono a Elder Ezra Taft Benson, te hoê o ratou, hoê â ïa to maua piha taʻotoraa i te fare haapiiraa tuatoru. Ua maraa te faito o to’u anaanatae i te taime a ti‘a ai te peresideni [David O.] McKay i ni‘a e a faaʻite ai oia i te taata e a‘o mai i muri iho. Ua hi‘o maitai au i te taime a haere ai o Elder Benson, i mua i te « micro », aita â hoʻi au i farerei a‘enei ia’na. E taata rahi teie, ua hau i te ono avae i te roa. Ua mâtauhia oia na te mau fenua atoa ei faatere hau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite, e ei ite taa ê no te Fatu, e taata hi‘oraa taiâ ore e te papû, e taata tei paraparau i mua i te taata na te ao atoa nei. I te reira iho taime ua tape‘a maira te hoê rima i to’u rima. Ua pi‘o maira te hoê tamahine iti i ni‘a ia’u e ua muhumuhu rû maira e, ‘A pure no papa’.

« Ma te maere rii, ua feruri a‘era vau e, ‘te faahaerehia nei teie poro‘i na ni‘a i teie reni parahiraa, e ua titauhia ia’u ia faahaere. E parau anei au e, « A pure no Elder Benson » ? E parau anei au e, « Titauhia ia oe ia faahiti i te hoê pure no to oe papa » ?’ No te mea hoʻi e, ua titauhia ia’u ia parau oi‘oi, ua pi‘o atura vau e ua muhu-muhu mărû atura e, ‘a pure no papa’.

« Ua hi‘o noa vau i taua muhumuhu ra i te tereraa na ni‘a i te anaʻiraa parahiraa e tae roa’tu i te vahi tei reira te tuahine Benson te parahiraa, ua pi‘o a‘ena to’na upoo i raro… 

« Ua ma‘iri te tau, ua tupu te mau amuiraa rahi e ua hope, e i te mau taime atoa e ti‘a te peresideni Benson i ni‘a no te paraparau, ua feruri au e, ‘Tera ta’na mau tamarii, tei purara haere i ni‘a i te fenua, te tahoê ra ratou i roto i te pure i teie taime no to ratou me-tua tane’ ».7

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua haapii mai Iesu Mesia e, e pure tamau maite tatou.

A ora ai Oia i te fenua nei, ua haapii mai Iesu ia tatou i te faa-nahoraa no te pure :

« E na ô outou ia pure : E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe i‘oa.

« Ia tae to oe ra hau. Ia haapa‘ohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.

Page 69: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

54

« Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana.« E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei

hara ia matou nei.« E eiaha e faaru‘e ia matou ia roohia- noa- hia e te ati, e faaora râ

ia matou i te ino : No oe hoʻi te hau, e te mana, e te hanahana, e ‘a muri noa’tu. Amene ». (Mataio 6:9–13).

I muri a‘era ua haapii mai Oia e, « Ia tamau maite te taata i te pure, eiaha e fiu ». (Luka 18:1.)

Na ô maira Oia, « E ara e e pure hoʻi, ia ore outou ia roohia e te ati ». (Mataio 26:41).

I roto i teie tau tuuraa ua a‘o mai Oia e, « A pure noa i te mau taime atoa oi mana ai taua taata parau- ti‘a ore ra i roto ia outou, e ia faataa- ê- atu hoʻi ia outou i to outou iho vahi ». (PH&PF 93:49).

Ua parau te Faaora ia Iosepha Semita e, « E ore roa te taata nei e faaino i te Atua i te hoê mea, e a ore râ aita roa to’na riri i hotu i ni‘a i te hoê taata, maori râ o ratou o tei ore i fa‘i mai i to’na rima ra i roto i te mau mea atoa, e o tei ore hoʻi i haapa‘o i ta’na ra mau faaueraa ». (PH&PF 59:21)

Ua farii tatou i teie haapiiraa mai roto mai i to tatou Fatu tei ti‘a-faahou, a ora ai oia i rotopu i te Ati Nephi i te pae Tooʻa o te râ : « Ia ara e ia pure ma te tuutuu ore e ti‘a ai, o te râmâhia outou e te diabolo, o te faatîtîhia outou e ana.… 

« E ara e e pure hoʻi ma te tuutuu ore e ti‘a ai ; ia ore outou ia roohia i te râmâ, i hinaaro na hoʻi Satane ia outou, ia ueue oia ia outou mai te sitona e ueuehia ra.

« No reira ia pure outou i te Metua na roto i to’u i‘oa ma te tuutuu ore e tiaʻi ;

« E te mau mea atoa ta outou e ani i te Metua i to’u ra i‘oa, o te tia ïa, a faaroo ai e noaa taua mau mea ra, e noaa ïa ia outou». (3 Nephi 18:15, 18–20.)8

Mai te mea e hinaaro tatou ia haere i mua i roto i te haamo‘a-raa—e ia faarahi i te maitai o te Atua i ni‘a ia tatou—aita ïa e ohipa ê atu e nehenehe e mono i te pure. E no reira te faaue atu nei au ia horo‘a i te pure—te pure i te mau mahana atoa—te pure omo‘e—i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa. Eiaha ia ma‘iri te hoê mahana aore e pure. Ua riro te aparauraa i te Mana hope ei tumu no te puai, no te faaûruraa, e no te haamaramaramaraa o te tane e

Page 70: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

55

te vahine i roto i te aamu o te ao nei, ratou tei faataa i te haerea o te taata e o te mau fenua i roto i te maitai.9

2E haamaitaihia te mau utuafare e pure

amui nei, e haamaitaihia ratou i te maitai o te here rahi a‘e e te hau o te ra‘i.

Ua faaʻite mai te Fatu e, e hopoi‘a na te mau metua te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ia pure [a hi‘o PH&PF 68:28]. E ere i te pure omo‘e noa. Ua papû ia’u e, te auraa ra, o te haapiiraa na roto i te hi‘oraa i te taime no te mau pure utuafare. Titauhia te varua haa-mo‘araa o te tae mai na roto i te paieti i roto i te utuafare—te pure utuafare.10

Titauhia ia tuturi te utuafare i raro i te taime no te pure utua-fare, i te ahiahi e te po‘ipo‘i. Aita e navaʻi te tahi noa mau parau i amuihia’tu i te pure haamaitairaa i te maa, o te riro nei hoʻi ei peu

« titauhia te varua haamo‘araa o te tae mai na roto i te… pure utuafare ».

Page 71: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

56

matarohia i te tahi mau vahi. Titauhia ia tatou ia tuturi i raro no te pure e no te haamaitai.11

Ua riro te pure e e vai noa oia ei tutau no te puai e ei tumu no te arata‘iraa i roto i te mau ohipa a to tatou utuafare. Te haamana‘o nei au i to’u tuturiraa i te hiti ro‘i o ta maua mau tamariii na‘ina‘i, no te tauturu ia ratou ia pure i to ratou apî- roa- raa, e te iteraa i muri a‘e, i te mau taea‘e e te mau tuahine paari a‘e i te tautururaa i te mea apî a‘e. Ua faatupu matou i to matou pureraa utuafare i te pô e i te po‘ipo‘i, ma te horo‘a i te hopoi‘a i te mau tamarii ia arata‘i, e ia faatupu i te mau pure taa ê no te pahono i te mau fifi taa ê. Ei hi‘oraa, e faahitihia i roto i te pure utuafare, te parau no te mau ta-marii e piiraa to ratou i roto i te [Ekalesia] … E ani tatou i te tauturu ia farerei ana‘e te hoê o te mau tamarii i te hoê hi‘opo‘araa fifi i roto i te haapiiraa tuarua. E faahitihia te parau no te mau melo o te utuafare [tei] te atea ê … Na teie faahitiraa i te mau mana‘ona‘oraa taa ê i roto i to tatou mau pure utuafare e horo‘a i te ti‘aturiraa, te haapapûraa, e te puai i te mau melo o te utuafare e farerei ra i te mau fifi e te mau titauraa teimaha.12

E pee ê atu te mau taa- ê- raa e te mau inoinoraa o te hoê mahana mai te mea e, e haafatata amui atu te mau utuafare i te terono o te ra‘i. E rahi te tahoêraa. E puai faahou te mau taamuraa o te here e te aroha, e e tomo mai te hau o te ra‘i ra.

I roto i te reira mau utuafare, e faahiti te mau melo o te utuafare i te mau pure omo‘e i te ahiahi e i te po‘ipo‘i. E tuatapapahia te mau fifi o te taata hoê e o te utuafare ma te mana‘o papû, i muri a‘e i te aniraa i te haamaitairaa o te ra‘i. Eita te mau mana’o iino e vai i roto i te aau o te feia apî e amui atu i roto i teie huru haamoriraa, a haere atu ai ratou i te hoê faaoaoaraa i te pô. E riro teie [feia apî] ei faaûruraa maitai no te pŭpŭ i te taime e tupu noa’tu te faahemaraa. Te mau metua e haati i ta ratou mau tamarii i te faaûruraa maitai no te haamoriraa i te mahana tata‘itahi, te imi ra ïa ratou i te rave‘a no te paruru i te… utuafare.13

3E nehenehe ta tatou e haamaitai i ta tatou

aparauraa i to tatou Metua i te Ao ra.

Teie e pae rave‘a no te haamaitai i ta tatou aparauraa i to tatou Metua i te Ao ra :

Page 72: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

57

1. E pure pinepine tatou. E parahi otahi tatou i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra e piti e aore râ, e toru a‘e taime i te mahana—« i te po‘ipo‘i, i te avatea e i te ahiahi », mai tei faaʻitehia i roto i te mau papa‘iraa. (Alama 34:21.) Taa ê noa’tu te reira, ua parauhia ia tatou ia tamau maite i te pure. (A hi‘o 2 Nephi 32:9 ; PH&PF 88:126). Te auraa ra, ia î to tatou aau i te pure i to tatou Metua i te Ao ra i te mau taime atoa. (A hi‘o Alama 34:27).

2. E imi tatou i te hoê vahi tano i reira e ti‘a ai ia tatou ia feruri hohonu e ia pure. Ua faauehia mai ia tatou e, taua vahi ra, tei roto ïa « i to [tatou] piha, e i roto i to [tatou] vahi moemoe, e i roto i to [tatou] medebara e ti‘a ai ». (Alama 34:26). Oia hoʻi, ia ore te ohipa faanevaneva ia itehia, i roto i te vahi moemoe. (A hi‘o 3 Nephi 13:5–6).

3. E faaineine tatou ia tatou iho no te pure. Mai te mea e, aita tatou e hinaaro e pure, e pure ïa tatou e tae roa’tu i te taime e hina-aro tatou ia pure. Ia haehaa tatou. (A hi‘o PH&PF 112:10). E pure tatou no te faaoreraa hara e no te aroha. (A hi‘o Alama 34:17–18). E faaore tatou i te hapa a te taata ta tatou e faatupu nei i te mana‘o ino. (A hi‘o Mareko 11:25). Taa ê noa’tu râ i te reira, te faaara mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e mea faufaa ore ta tatou mau pure mai te mea e, e faaru‘e tatou « i te taata veve, e tei tahaa noa, e ia ore ia utuutu i te feia ma‘i, e tei atihia ra, e ia ore ia horo‘a i ta [tatou] tao‘a ». (Alama 34:28).

4. Ei auraa papû e te ti‘a mau ta tatou mau pure. Eiaha tatou e faaohipa i taua mau parau nei â i roto i te pure tata‘itahi. E inoino tatou mai te mea e, e faahiti mai te hoê hoa to tatou i taua mau parau nei â i ni‘a ia tatou i te mau mahana atoa, e faariro atu tatou i te reira aparauraa ei hopoi‘a, e e tiaʻi noa tatou ia oti oioi te reira no te tuʻama i te afata teata, e no te haamo‘e ia tatou… 

E pure tatou no te aha ? E pure tatou no ta tatou ohipa, no te pato‘i i te mana o te enemi e o te diabolo, no to tatou ora maitai e no te ora maitai o te mau taata ati a‘e ia tatou. E paraparau tatou i te Fatu no ni‘a i ta tatou mau faaotiraa e te mau ohipa atoa. (A hi‘o Alama 37:36–37). Ia navaʻi to tatou aau mauruuru no te haamau-ruuru atu no te mau mea atoa i roaa ia tatou. (A hi‘o PH&PF 59:21). E fa‘i tatou i To’na rima i roto i te mau mea atoa. Te aau mehara ore te hoê o ta tatou mau hara rahi.

Ua parau mai te Fatu i roto i te hoê heheuraa no teie ano-tau : « E o oia o te farii mai i te mau mea atoa mai te mauruuru e

Page 73: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

58

faahanahanahia ïa ; e e amuihia te mau mea no teie nei ao ia’na ra, e ia hanere a‘e te tuhaa apî, oia, e ia rahi noa’tu ». (PH&PF 78:19).

E ani tatou i te mau mea e hinaarohia e tatou, ma te haapa‘o maitai eiaha tatou e ani i te mau mea ei ino no tatou. (A hi‘o Iakobo 4:3). E ani tatou i te puai no te upooti‘a i roto i to tatou mau fifi. (A hi‘o Alama 31:31–33). E pure tatou no te faaûruraa e no te maitai o te Peresideni o te Ekalesia, no te mau Hui mana faatere rahi, no to tatou peresideni tĭtĭ, no to tatou episekopo, no to tatou peresideni pŭpŭ autahu‘araa, no to tatou mau taea‘e hahaere, no te mau melo o te utuafare, e no te feia faatere i te pae tivira. E nehenehe e faa-ʻite i te tahi atu mau mana‘o tauturu, tera râ, na roto i te tautururaa a te Varua Maitai e ite tatou eaha te mau mea ta tatou e pure atu. (A hi‘o Roma 8:26–27).

5. Ia oti ta tatou aniraa na roto i te pure, e hopoi‘a na tatou ia tauturu atu ia horo‘ahia mai te reira. E faaroo tatou. Peneia‘e tei ni‘a noa â tatou i to tatou turi, e hinaaro te Fatu e a‘o mai ia tatou.14

4Te haamana‘o nei te Atua ia tatou e ua ineine Oia i te pahono mai i ta tatou mau pure, mai te mea e, e ti‘aturi tatou Ia’na e e rave tatou i tei ti‘a ia rave.

E mana to roto i te pure. E ti‘a te mau mea atoa na roto i te pure. Na roto i te pure te mau ra‘i i matara ai i roto i teie tau tuuraa. Na te pure a te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti, i roto i te uru raau mo‘a, i iriti i te hoê tau tuuraa evanelia apî e i horo‘a mai i te hoê orama no ni‘a i te Metua e te Tamaiti, a fâ mai ai raua ei na taata hanahana i mua i te tamaiti ra ia Iosepha [a hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:11–17].15

To’u teie iteraa papû, e au mau taea‘e e e au mau tuahine e au mau hoa e, te faaroo mai nei e te pahono mai nei te Atua i ta tatou mau pure. Aita roa vau e feaa nei i te reira. Mai to’u tamariiriiraa, i ni‘a i te turi o to’u metua vahine a haapii ai au i te pure no te taime matamua ; i to’u taure‘are‘araa ; ei misionare i te mau fenua ê ê ; ei metua tane ; ei ti‘a faatere no te Ekalesia ; ei ti‘a faatere no te faatereraa hau, ua ite au ma te feaa ore e, e ti‘a i te tane e te vahine ia titau na roto i te haehaa e te pure e ia fana‘o i taua mana ite- ore- hia ra ; ia pahonohia te mau pure. Aita te taata e parahi otahi noa, e aore râ, aita e titauhia ia’na ia parahi otahi noa. E iriti te pure i te mau uputa ; e iriti te pure i te mau otiʻa ; e tamărû te pure i te mau

Page 74: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

59

faaheporaa ; e horo‘a te pure i te hau hohonu e te tamahanahana i roto i te mau taime pe‘ape‘a e te fifi. Haamaitai i te Atua no te pure.16

Noa’tu i roto i te mau hora tamataraa e te oto, e nehenehe e haafatata atu i te Fatu, no te farii i Ta’na faaûruraa e i To’na mana paturu—aore hoê taata e vai otahi noa, mai te mea e, e faahaehaa noa a‘e oia ia’na i mua i te Manahope. Te oaoa nei au no taua iteraa ra, no taua haapapûraa ra.17

Na roto i te mau ohipa tei tupu i roto i to’u iho oraraa, ua ite au i te maitai e i te mana o te pure… 

I te matahiti 1946 ua faauehia vau na te peresideni George Albert Smith ia haere i Europa tei faaino- roa- hia e te tama‘i, no te faa-ti‘a faahou i ta tatou mau misioni mai Norevetia e tae atu i Afirita Apatoʻa, e ia haamau i te hoê faanahoraa no te opere i te mau tauihaa tauturu.

Ua haamau maua i te pû faatereraa i Lonedona. I muri iho ua rave maua i te tahi mau faaauraa e te nuu o te fenua. Te hoê o te taata matamua ta’u i hinaaro e farerei o te raatira rahi ïa o te nuu Marite i Europa. Te parahi ra oia i Frankfurt, Helemani.

I to maua taeraa’tu i Frankfurt, ua haere atu maua o to’u hoa e ani i te hoê farereiraa i te tenerara. Na ô mai nei te ti‘a faatere no te farereiraa e, « E homa, aita hoê rave‘a no orua no te farerei i te tenerara na mua a‘e e toru mahana. E mea ohipa roa oia e ua î roa ta’na tarena i te mau farereiraa ».

Na ô atura vau e, « E mea faufaa ia farerei maua ia’na, e aita e ti‘a ia maua ia tiaʻi i te reira roaraa taime. E haere maua i Berlin ananahi ».

Na ô mai nei oia e, « Eiaha e inoino mai ».Haere mai nei maua i rapae, haere atura i roto i to maua pereoo,

tatara a‘era i to maua taupoo, e tahoê atura maua i roto i te pure. I muri iho, ua ho‘i faahou atura maua i roto i te fare e ua farerei atura i te tahi ti‘a faatere taa ê i te piha farereiraa. Aita i tae‘ahia hoê ahuru e ma pae minuti te maoro tei mua maua i te aro o te tenerara. Ua pure maua ia ti‘a ia maua ia farerei ia’na e ia haaputapû i to’na aau, ma te ite e, te mau tauihaa tauturu atoa no te mau huru vahi atoa mai, e titauhia ïa ia tuuhia i roto i te rima o te nuu no te opereraa i te reira. Ta maua opuaraa, mai ta maua i faataa atu i te tenerara, o te opereraa ïa i ta maua iho mau tauhaa i to matou iho mau taata

Page 75: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

60

na roto i ta maua iho rave‘a, e ia horo‘a i te mau tao‘a horo‘a no te faaamu i te mau tamarii.

Ua faataa atu maua i te faanahoraa o te ohipa totauturu e te huru o to’na tereraa. I te pae hopea na ô maira oia e, « Na reira, a haere a haaputuputu i ta orua mau tauihaa ; e ia putu mai te reira, e riro te ture i te taui ». Na ô atura maua e, « E te tenerara, ua putu a‘ena ta maua mau tauihaa ; ua oti a‘ena te reira i te haaputuhia. I roto e piti ahuru ma maha hora mai te taime e niuniu maua i te Pereside-niraa Matamua o te Ekalesia i Roto Miti, e tere mai te mau pereoo i Helemani nei e te mau tauihaa i roto. E rave rahi ta matou mau fare tao‘a ua î i te mau tauihaa tauturu tumu ».

Na ô mai nei oia e, « Aita â vau i faaroo a‘enei i te parau no te mau taata mai te reira te huru ta ratou hi‘oraa ». Ua putapû to’na aau mai ta maua i ani i roto i te pure. Hou a faaru‘e atu ai maua i to’na piha toro‘a, ua farii maua i te hoê parau faati‘a papa‘ihia no te opere i te tauihaa i to tatou iho mau taata na roto i ta tatou iho rave‘a.

ua pure o elder ezra taft Benson e to’na hoa no te ani i te arata‘iraa a faatere ai raua i te ohipa totauturu i

europa i muri a‘e i te tama‘i ii o te ao nei.

Page 76: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

61

E mea oaoa mau no te varua ia ite e, te haamana‘o mai nei te Atua ia tatou e ua ineine no te pahono mai te mea e, e ti‘aturi ta-tou Ia’na e e rave hoʻi i te mea ti‘a ia rave. Aore e parahiraa to te măta‘u i rotopu i te tane e te vahine o te tuu i te ti‘aturiraa i roto i te Manahope, o te ore e otiatia ia faahaehaa ia ratou iho no te imi i te arata‘iraa hanahana na roto i te pure. Noa’tu e ti‘a mai te hamani- ino- raa, noa’tu e tupu mai te patoʻiraa, na roto i te pure e itehia ia tatou te ti‘aturiraa papû, no te mea, e parau mai te Atua i te hau i te varua. Taua hau ra, taua varua mărû ra, o te haamaitairaa rahi roa a‘e ïa o te oraraa nei.

I to’u tamariiriiraa i roto i te Autahu‘araa a Aarona, ua apo mai au i teie pehepehe iti no ni‘a i te pure. Ua vai noa te reira i roto ia’u :

Aita vau i ite e mea na roto i tei hea mau rave‘a varavara,Ua ite râ vau e, te pahono mai nei te Atua i te pure.Ua ite au e, ua horo‘a mai Oia i Ta’na parau,Tei faaʻite mai ia’u e, e faaroo- tamau- maite- hia te pure,E e pahonohia, eita e maoro e aore râ, i te tahi atu taime.No reira e pure au e a tiaʻi ai ma te hau.Aita vau i ite e, e tae mai anei te haamaitairaaI titauhia, mai te au i ta’u i hinaaro ;Tera râ, e vaiiho i ta’u mau pure Ia’na ana‘e ra,E mea paari a‘e To’na hinaaro i to’u,E mea papû e, e faati‘a oia i ta’u aniraa,E aore râ, e faatae mai oia i te hoê pahonoraa maitai atu

… Te faaʻite nei au i to’u iteraa papû ia outou, e au mau taea‘e here e au mau tuahine here e, te ora nei te Atua. Aita Oia i pohe … Te faaʻite papû nei au e, te vai nei te hoê Atua i ni‘a i te ra‘i te faaroo mai nei e te pahono mai nei i te pure. Ua ite au e parau mau te reira. Te faaitoito nei au ma te aau haehaa i te mau taata atoa… ia vai tamau noa i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure ». Aore â i na mua a‘enei i roto i teie tau tuuraa, i itehia te hoê hinaaro rahi a‘e no te pure. Ia ti‘aturi tamau noa tatou i ni‘a i to ta-tou Metua i te Ao ra e ia rohi ma te papû no te haamaitai i ta tatou aparauraa Ia’na, ta’u ïa taparuraa tuutuu ore.18

Page 77: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

62

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, « eiaha ia ma‘iri te hoê mahana »

aore te hoê taata e pure i ta’na iho pure (tuhaa 1). Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai ia outou na roto i ta outou iho pure ?

• I roto i te tuhaa 2, te faaʻite nei te peresideni Benson e rave rahi haamaitairaa ta te mau utuafare e farii, ia pure amui e ia pure tamau ratou. I nafea to outou iteraa i te pureraa utuafare i te ho-ro‘araa mai i teie mau haamaitairaa ? Nahea tatou ia faariro i te pureraa utuafare ei ohipa matamua i roto i te oraraa ?

• A feruri i na mana‘o tauturu e pae o te peresideni Benson i roto i te tuhaa 3. Nahea teie mau mana‘o tauturu tata‘itahi e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia « haamaitai i ta tatou aparauraa i to tatou Metua i te Ao ra » ? A feruri i te mau mea ta outou e rave no te pee i teie haapiiraa.

• Nahea te mau parau a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 4 e riro i te tauturu i te hoê taata o te feaa ra i te mana no te pure ? Eaha te mau parau faaʻiteraa o te ti‘a ia outou ia apiti atu i ta te peresideni Benson ?

Te mau papa‘iraa mo‘aIakobo 1:5–6 ; Enosa 1:1–8 ; 3 Nephi 14:7–8 ; PH&PF 10:5 ;

19:38 ; 88:63

Tauturu haapiiraaTe hoê parau tumu o te hoê ïa parau mau o te arata‘i i te mau

faaotiraa e te mau ohipa. « A tai‘o ai outou, a ui ia outou iho e : « Eaha te parau tumu o te evanelia e haapiihia ra i roto i teie irava ? Nahea vau ia haamau i te reira i roto i to‘u oraraa ?’ » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 17).

Te mau nota 1. « Prayer », Ensign, Me 1977, 32. 2. Cross Fire : The Eight Years with

Eisenhower (1962), 31. 3. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A

Biography (1987), 204. 4. Faahitihia i roto i te Ezra Taft Benson :

A Biography, 268. 5. Gordon B. Hinckley, « Farewell to a

Prophet », Ensign, Tiurai 1994, 40.

6. Faahitihia i roto i te Ezra Taft Benson : A Biography, 140.

7. Elaine S. McKay, « Pray for Dad », New Era, Tiunu 1975, 33.

8. « A tamau maite i te pure », Ensign, Fepuare 1990, 2.

9. I roto i te Conference Report, Eperera 1966, 131.

Page 78: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2

63

10. I roto i te Conference Report, Atopa 1947, 24.

11. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 147.

12. « Family Joys », New Era, Tenuare 1973, 4.

13. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 197–98.

14. « Pray Always », 2, 4.

15. I roto i te Conference Report, Atopa 1956, 108.

16. I roto i te Conference Report, Atopa 1956, 104.

17. I roto i te Conference Report, Eperera 1953, 39.

18. « Prayer », 33–34 ; poem titled « Prayer » na Eliza M. Hickok, mai tei faahitihia i roto Best Loved Religious Poems, ed. James Gilchrist Lawson (1933), 160.

Page 79: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

64

Ua pee Iesu Mesia no te tau hou te tahuti nei i te faanahoraa o te faaoraraa a te Metua i te Ao ra, tei paruru i to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti.

Page 80: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

65

P E N E 3

Te ti‘amâraa no te ma‘iti, te hoê parau tumu mure ore

« Ua horo‘ahia te ti‘amâraa ia tatou paatoa no te rave i te mau faaotiraa faufaa e

titauhia no to tatou faaoraraa. Na te reira mau faaotiraa e faataa i te parau no to tatou

oaoaraa i roto i te oraraa a muri atu ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua ora e ua rave o Ezra Taft Benson i te ohipa i roto i te ohipa faaapu, e ua haapii mai oia i te parau no te mau faahopearaa o te mau ma‘itiraa maitai. Te parau ra oia e : « Ua paari mai au ma te ti‘aturi e, te hinaaro e te aravihi ia rave i te ohipa, o te reira te mau tumu o te manuïa i roto i te ohipa faaapu. Ua riro te ohipa itoito e te maramarama ei taviri. A faaohipa na i te reira, e e nehenehe e ti‘aturi e, e manuïa rahi outou ».1 I to’na apîraa, ua haapii mai o Ezra e, e rahi atu â ta ratou maa mai te mea e, e atuatu ratou i ta ratou faaapu. Ua haapii mai oia e, mai te mea e, ua hinaaro oia ia manuïa te utuafare i roto i ta’na ohipa hamaniraa maa û, titauhia ïa ia’na ia rave i te faaotiraa ia ti‘a oi‘oi i ni‘a i te mau mahana atoa no te faate i te û o te puaatoro.2 Ua ite oia e, no to’na faaotiraa ia rave itoito noa i te ohipa, ua tihepu te feia faaapu ia’na no te tamâ i ta ratou mau tô e ia tanu i ta ratou maa animala.3 Ua ite oia e, e tae atoa mai te mau tamataraa i ni‘a i te feia haapa‘o maitai, e teie râ, ua ite atoa oia e, e nehenehe ta te taata iho e ta te utuafare e rave i te faaotiraa no te pahono au i te mau tamataraa, ia oaoa e ia manuïa ratou.4

No teie tamaiti apî o Ezra Taft Benson, e nehenehe te tahi o te mau faahopearaa no te mau faaotiraa maitai e itehia i niʻa i te mau pakete û, i ni‘a i te mau pereoo tei î roa i te maa animala, e i ni‘a i te moni maitai no te hoê mahana ohipa itoito. Te vai ra râ, e mea fifi ia itehia, e vai maoro râ. Ei hi‘oraa, a hi‘opo‘a ai oia i to’na na

Page 81: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

66

metua, ua ite oia i te oaoa, te hau e te puai e roaa mai, ia ma‘iti ana‘e te mau melo o te utuafare ia haapa‘o maitai te tahi i te tahi e ia haapaʻo maitai i te Fatu.5 Ua haapii mai oia i te ture o te ootiraa, oia hoʻi,— « o ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Galatia 6:7)—e e tano te reira no te mau mea pae varua e no te mau ohipa o te tino nei.

Ua riro teie iteraa ta’na ei niu, e no reira, ua faahaamana‘o pine-pine te peresideni Ezra Taft Benson i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia vetahi ê atoa, i te faufaa o te ti‘amâraa—te ti‘amâraa « ia ma‘iti i te haerea ta ratou e haere ».6 Ta’na mau haapiiraa no ni‘a i te parau tumu o te ti‘amâraa, e ere ïa i te faahaamana‘o- noa- raa ia « ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino ».7 Ua parau oia no te ti‘amâraa ei ti‘araa no te « rave i te mau faaotiraa faufaa e titauhia no to tatou faaoraraa » e e riro te reira i te « faataa i te parau no to tatou oaoa-raa i roto i te oraraa a muri atu ».8 Ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia vetahi ê atoa ia faaohipa i to ratou ti‘amâraa no te « rave mai te au i to ratou hinaaro », ma te tiaʻi ore ia faauehia mai i roto i te mau mea atoa ra.9 Te parau ra oia e, te parau tumu o te ti‘amâraa, « e au oia mai te hoê anave auro o te toro na roto i te faanahoraa o te evanelia a te Fatu no te haamaitai i Ta’na mau tamarii ».10

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Te ti‘amâraa—te ti‘amâraa no te ma‘iti—e parau tumu mure ore ïa tei horo‘ahia mai e te Atua.

Te faaʻite papû nei au e, e mau tamarii varua tatou na te hoê Atua here, to tatou Metua i te Ao ra (a hi‘o Te Ohipa 17:29 ; 1 Nephi. 17:36). E faanahonahoraa rahi ta’na no te faaoraraa, e na roto hoʻi i te reira Ta’na mau tamarii e maitai roa ai mai Ia’na te huru, e e farii hoʻi i te îraa o te oaoa mai Ta’na e fana‘o nei. (A hi‘o 1 Nephi. 10:18 ; 2 Nephi. 2:25 ; Alama 24:14 ; 34:9 ; 3 Nephi. 12:48 ; 28:10).

Te faaʻite papû nei au e, i roto i to tatou huru hou te tahuti nei, ua riro to tatou Taea‘e matahiapo i roto i te varua, o Iesu Mesia, ei Faaora tei faatoroʻa- a‘ena- hia i roto i te faanahoraa no te faaoraraa a te Metua. (A hi‘o Mosia 4:6–7 ; Alama 34:9). O Oia te raatira no to tatou faaoraraa e te rave‘a hoê roa e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i i piha‘i

Page 82: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

67

iho i to tatou Metua i te Ao ra, no te farii i te îraa o te oaoa. (A hi‘o Hebera 2:10 ; Mosia 3:17 ; Alama 38:9).

Te faaʻite papû nei au e, tei roto atoa o Lutifero i te apooraa i te ra‘i ra. Ua imi oia i te rave‘a ia haamou i te ti‘amâraa o te taata. Ua orure i te hau. (Hi‘o Mose 4:3.) Ua tupu te hoê tama‘i i te ra‘i ra, e ua tiʻavaruhia mai i ni‘a i te fenua nei hoê tuhaa i ni‘a i te toru o te mau varua e ua faaerehia ratou i te hoê tino. (A hi‘o Apokalupo 12:7–9 ; PH&PF 29:36–37). E enemi o Lucifero no te parau- ti‘a atoa, e te imi nei oia ia oto te mau taata atoa. (A hi‘o 2 Nephi. 2:18, 27 ; Mosia 4:14).11

Te mana‘o tumu i roto i taua apooraa ra hou te tahuti nei maori râ : Ei ti‘amâraa anei to te mau tamarii a te Atua ia ma‘iti i te haerea ta ratou e haere, te maitai e aore râ te ino ; e aore râ, ei haavî anei ia ratou ma te faahepo ia haapa‘o i te parau ? Ua ti‘a te Mesia e o ratou atoa tei pee Ia’na no te farii i te mana‘o matamua—te ti‘amâraa no te ma‘iti ; ua ti‘a Satane no te piti o te mana‘o—haavî e faahepo.12

Te haamaramarama mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, ua tupu a‘era te hoê tamaʻi rahi i te ra‘i ra, te aroraa no te parau tumu o te ti‘amâraa, te ti‘araa ia ma‘iti. (Hi‘o Mose 4:1–4 ; PH&PF 29:36–38 ; 76:25–27 ; Apokalupo 12:7–9).13

Te tama‘i tei haamata i ni‘a i te ra‘i no ni‘a i teie parau, aita â ïa i hope atura. Te tamau noa nei â te aroraa i ni‘a i te tahua o te tahuti nei.14

Te ti‘amâraa no te ma‘iti, e parau tumu mure ore ïa tei horo‘ahia mai e te Atua. Te faanahonahoraa rahi o te ti‘amâraa o te faanaho-nahoraa ïa o te evanelia. Aita e haavîraa no te reira ; aita e faahepo-raa, aita e haamăta‘uraa. E ti‘amâraa to te taata ia farii i te evanelia e aore râ, ia pato‘i i te reira. E nehenehe ta’na e farii e i muri iho e pato‘i ia ora i te reira, e aore râ, e nehenehe ta’na e farii e e haapa‘o hope roa i te reira. E ore roa râ te Atua e faahepo ia tatou ia ora i te evanelia. E faaohipa oia i te taparu na roto i To’na mau tavini. E pii mai Oia ia tatou ma te arata‘i ia tatou e ma te taparu ia tatou e ma te faaitoito ia tatou e ma te haamaitai hoʻi ia tatou mai te mea e pahono atu tatou, eita râ Oia e faahepo noa’tu i te mana‘o o te taata. (A hi‘o Te Mau Himene, 1985, no. 145).15

Page 83: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

68

2E taime tamataraa teie oraraa, e e ti‘amâraa to tatou no te ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino.

Ua faaʻitehia’tu ia Aberahama te mau tamarii varua a to tatou Me-tua i te Ao ra hou a haere mai ai ratou i te fenua nei. Ua faaʻite- atoa- hia ia’na te hamaniraa o te fenua nei, e ua parau maira te Fatu ia’na e : « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ». (Aberahama 3:25.) Tei roto atoa i teie faahitiraa parau hanahana te ti‘araa no te ma‘iti.16

E oraraa tamataraa teie : e tamataraa i reira hoʻi outou e o vau nei e faaʻite ai i to tatou itoito, e tamataraa e au i te mau faahopearaa mure ore no tatou tata‘itahi. E i teie nei, no tatou teie taime e teie pu‘e tau—ua farii te mau u‘i atoa i to ratou—no te haapii i ta tatou ohipa e ia rave i te reira.17

Ua ti‘a te parau e, aita te Fatu e au i te ino. Ua ti‘a atoa te parau e, te hinaaro nei Oia eiaha te reira ia tupu. Ua ti‘a te parau e, e tauturu Oia i te feia e pato‘i i te reira. Tera râ, te faatiʻa nei Oia ia tupu te ino i rotopu i Ta’na mau tamarii i roto i te tahuti nei, e ua riro te reira ei tapa‘o faaʻite e, te horo‘a nei Oia i te ti‘amâraa ia ratou no te ma‘iti, teie râ, e riro atoa te reira ei niu Na’na no to ratou haavâraa hopea.18

Aore hoê ino e ore e ti‘a ia [Iesu Mesia] ia tape‘a. Tei roto te mau mea atoa i To’na rima. Ua riro teie fenua ei hau tiʻa No’na. Teie râ, te vaiiho nei Oia i te ino ia ti‘a ia tatou ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino.19

Ua riro te oraraa ei taime tamataraa i roto i te oraraa mure ore o te taata nei, i reira hoʻi e horo‘ahia ai ia’na… te ti‘araa ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino … Tei ni‘a i teie mau ma‘itiraa te mau faahopearaa rarahi, eiaha no teie oraraa noa, inaha te mea faufaa roa aʻe, no te oraraa a muri a‘e. Te vai ra te mau otiʻa e ore roa e ti‘a ia Satane ia taahi i ô mai. I roto i te reira mau otiʻa, ua faati‘ahia oia ia horo‘a i te mau parau tumu ti‘a ore i pihaʻi iho i te mau parau tumu ti‘a a te Atua, e na roto hoʻi i te reira e ti‘a ai i te taata ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino, e na roto i te reira, ia faataa i te vahi ta ratou e parahi atu i roto i te oraraa a muri a‘e.20

Page 84: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

69

3E faaohipa tatou i to tatou ti‘amâraa no te

rave i te mau faaotiraa o te faataa i to tatou oaoaraa i teie nei e a muri noa’tu.

Ua here te Atua ia outou mai Ta’na i here i Ta’na mau tamarii tata‘itahi, e To’na hinaaro e Ta’na opuaraa e To’na hanahana o te faaho‘iraa ïa ia outou Ia’na ra ma te viivii ore e te pora‘o ore, na roto i to outou faaʻiteraa e, e mea ti‘amâ outou no te oaoa mure ore i mua i To’na ra aro.

Ua ite to outou Metua i te Ao ra ia outou. Ua horo‘a mai Oia ia outou i te mau faaueraa no te arata‘i e no te haapiiraa ia outou i te auraro. Ua horo‘a atoa mai Oia ia outou i to outou ti‘amâraa—te ti‘a-mâraa no te ma‘iti— « ia ite e, e haapa‘o anei [outou] i te mau mea atoa [Ta’na] e faaue mai ». (Aberahama 3:25). Ua faanaho- maitai- hia To’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e te pûpû nei to outou mau feia faatere ia ratou iho no te tauturu ia outou. Ia ite mai outou e, tei ia outou na to matou nei here tuutuu ore, to matou manaʻonaʻoraa e ta matou mau pure.

Te manaʻonaʻo atoa nei Satane ia outou. Ua fafau oia e haamou ia outou. Eita oia e haapii ia outou i te auraro atu na roto i te mau faaueraa, e horoʻa maoti oia i te hoê ti‘amâraa no te « rave i ta outou iho ohipa » … Te faanahoraa a Satane maori râ « e ha’uti i teie nei e araua‘e e aufau ai ». E titau oia i te mau taata atoa ia oto mai ia’na te huru [a hi‘o 2 Nephi 2:27]. Te faanahoraa a te Fatu o te popou ïa i teie nei e te oaoa a muri a‘e na roto i te oraraa i te evanelia.21

E ti‘amâraa to tatou no te ma‘iti, aita râ to tatou ti‘amâraa no te taui i te mau faahopearaa o te reira mau ma‘itiraa.22

Te auraa mau, e tamataraa iti roa ïa to te faaroo mai te mea e, e farii tatou i te reira iho taime i te taatoaraa o te haamauruururaa no te mau ohipa maitai atoa, e aore râ, i te faahaparaa i te reira iho taime no te mau hara atoa i ravehia. Tera râ, no niʻa i te parau no te faautuʻaraa i te reira mau mea tataʻitahi, e mea papû roa ïa te reira.23

E farii paha te hoê taata i te tahi mau oaoa tau poto i roto i te hara, tera râ, e oaoa ore to te hopea. « E ere roa te parau- ino i te oaoa » (Alama 41:10). Ta te hara e faatupu nei, o te au ore ïa i te Atua e te varua oto. No reira, e mea maitai ia hi‘opo‘a te taata ia’na

Page 85: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

70

iho no te hi‘o e, ua au anei to’na huru i te mau ture atoa a te Atua. No te ture hoê i haapa‘ohia, e haamaitairaa taa ê te tae mai. No te ture hoê i ofatihia e ati taa ê te tae mai. O ratou tei teimaha i te pe‘ape‘a, a haere mai i te Fatu ra, te mărû nei hoʻi ta’na zugo e te mâmâ nei ta’na hopoi‘a. (A hi‘o Mataio 11:28–30).24

Te ohipa rahi a‘e o te oraraa nei, o te raveraa ïa i te mau faaotiraa. Te hoê o te mau horo‘a rahi a‘e a te Atua i te taata nei maori râ… te ti‘araa ia ma‘iti, tera râ, ua horo‘a atoa mai Oia i te taata nei i te hopoi‘a no taua mau ma‘itiraa ra … Na tatou iho e tuu i to tatou oraraa i ni‘a i te reni no te manuïaraa e aore râ, no te manuïa- ore- raa. Eita paha tatou e ma‘iti noa i ta tatou mau fâ hopea, e riro atoa paha tatou, te rahiraa o te taime, i te faataa e i te faaoti no tatou iho nei, te mau rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia tapae i ni‘a i taua mau fâ ra, e na roto i to tatou itoito e aore râ, te itoito ore, e faataa i te vitiviti e tapae ai tatou i ni‘a i taua mau fâ ra. E titauhia to tatou itoito e te puai, e e tupu atoa mai te faataupupuraa e aore râ te umeʻumeraa.25

Te hopearaa o te taata nei e o te mau nunaa atoa, tei te huru ïa te faaohiparaa te taata i to’na… ti‘amâraa no te faatereraa ia’na iho e aore râ, no te haavare- ite- raa i te mau ture mure ore, e na’na ihoa e ite atu arauaʻe, o te ootiraa ïa i te mau faahopearaa. No reira, te mau titauraa tumu o teie anotau, e ere ïa tei te pae faaravaʻiraa faufaa e aore râ, poritita. Tei te pae varua râ—oia hoʻi, titauhia i te taata ia haapii i te faaau ia’na i ni‘a i te mau ture ta te Atua i horo‘a mai i te taata nei.26

Ua horo‘ahia mai te ti‘amâraa ia tatou paatoa no te rave i te mau faaotiraa faufaa e titauhia no to tatou faaoraraa. Na te reira mau faaotiraa e faataa i te parau no to tatou oaoaraa i roto i te oraraa a muri atu ».27

Na ta tatou mau faaotiraa i faataa i to tatou huru. Na te mau faa-otiraa ta tatou e rave atu e faataa i to tatou haerea mure ore.28

4E titauhia ia tatou ia rave i te mau faaotiraa

faufaa rahi na roto i te pure.

Mai te mea e titauhia ia tatou ia rave i te mau faaotiraa ti‘a, te mau faaotiraa mai ta te Mesia ra te huru, na mua roa, e ti‘a ia tatou ia ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia titau e ia faaohipa i te mana ite- ore- hia, inaha, ia ore ana‘e te reira, aore e taata e nehenehe e rave maitai roa i te faaotiraa.

Page 86: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

71

Te hoê o te mau faaotiraa rahi a‘e no teie anotau, o te taime ïa a faa-oti ai te tamaiti ra o Iosepha Semita e haapa‘o oia i te a‘oraa a Iakobo : « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore ; e e horo‘ahia mai ta’na. E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, I tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mata‘i e fetoitoi a‘e ra ». (Iakobo 1:5–6).

Te faaoraraa mau o te rahiraa mirioni tane e vahine i roto i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau, ua niuhia ïa i ni‘a i taua faaotiraa ra ! E ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa e, e mea faufaa te taata hoê, e te mau faaotiraa ta ratou e rave, e nehenehe ïa e haʻuti i ni‘a i te oraraa o vetahi ê.29

Na ô atura te Fatu e, « E patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou » (3 Nephi 14:7 ; Mataio 7:7). To’na auraa ra, e titauhia ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa ohipa.30

E tupu te mau faaotiraa paari i muri noa a‘e i te ohipa, te tautoo-raa e te pure rahi. Na te pahonoraa a te Fatu i te tautooraa paruparu a Olive Kaudere e haamaramarama mai nei i te reira : « Area râ, inaha, te parau atu nei au ia oe e, ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e ti‘a ai ei reira oe e ani mai ai ia’u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma ; no te reira oe e ite ai e ua ti‘a ihoa ». (PH&PF 9:8).

No reira, e haamata tatou na roto i te parauraa e, mai te mea e, e imi tatou i to tatou Metua i te Ao ra ma te tuutuu ore, ma te ti‘aturi e, e pahono mai oia i ta tatou mau pure, e riro ïa te reira ei niu maitai no te haamataraa … E ore te Fatu e rave mai i te pape i roto i te apoo pape marô, no reira, titauhia ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa ohipa. I te tahi taime, e titauhia te puai rahi, te tuatapaparaa e te faaoroma‘iraa roa no te tamata i te imi i te faaotiraa tano.31

I roto i te mau faaotiraa faufaa rahi, e nehenehe te haapaeraa maa, apitihia i te pure, e horo‘a mai i te mau iteraa varua rahi.32

5O tatou te mau ti‘amana no tatou iho, e te

hinaaro nei te Fatu ia rave tatou i te mau ohipa maitai na roto i to tatou iho hinaaro.

I te matahiti 1831 teie ta te Fatu i parau atu i ta’na Ekalesia : « No te mea inaha, e ere i te mea ti‘a ia’u ia faaue atu i te mau

mea atoa ; no te mea o oia o te haavîhia i te mau mea atoa, e faatau oia e e ere hoʻi oia i te mea paari ; no reira aita ta’na e utu‘a maitai.

Page 87: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

72

« Oia mau te parau atu nei au, e mea ti‘a i te taata nei ia anaana-tae i te ohipa maitai, e ia rave hoʻi i te mau ohipa e rave rahi na roto i to ratou iho hinaaro, e ia faatupu faarahi hoʻi i te parau- ti‘a ;

« No te mea tei roto ia ratou te mana, na roto hoʻi i te reira i riro ai ratou ei haapa‘o ia ratou iho. E mai te mea e rave te taata nei i te maitai e ore roa to ratou utu‘a maitai e mo‘e ia ratou.

« Area râ o oia o te ore e rave i te hoê mea e tae noa’tu i te taime oia e faauehia ai, e ia farii hoʻi i te hoê faaueraa ma te aau feaa ra, e ia haapa‘o i te reira ma te faatau ra, ua faahapahia ïa oia ». (PH&PF 58:26–29.)

Te mau opuaraa a te Fatu—te mau titauraa rahi—aita ïa i taui : te faaoraraa e te faateiteiraa o ta’na mau tamarii.

Ua matarohia e, e horo‘a mai te Fatu ia tatou i te taatoaraa o te mau titauraa no te faaoti, e tae noa’tu i te tahi mau reni arata‘i e pee, tera râ, e tiaʻi oia ia faanahonaho tatou i te mau mea e rave e te mau rave‘a. E itehia te mau rave‘a e te mau arata‘iraa na roto i te tuatapaparaa e te pure e na roto hoʻi i te oraraa i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia farii e ia pee i te mau muhumuhu a te Varua.

te hinaaro nei te Fatu ia faaohipa tatou i to tatou ti‘amâraa no te « anaanatae i te ohipa maitai » (pH&pF 58:27).

Page 88: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

73

Titauhia i te feia paruparu i te pae varua, mai tei te anotau o Mose ra, ia faauehia i roto i te mau ohipa e rave rahi. I teie mahana, te feia puai i te pae parua, e hi‘o ratou i ni‘a i te mau titauraa, e hi‘o i te mau reni arata‘i i papa‘ihia e te Fatu e to’na mau peropheta, e i reira ratou e rave ai na roto i te pure—ma te ore e faauehia « i te mau mea atoa ». Na teie huru e faaineine i te taata i te ti‘araa atua.… 

I te tahi taime e tiaʻi te Fatu ia rave Ta’na mau tamarii i te ohipa na roto i to ratou iho hinaaro, e ia ore noa’tu ratou e na reira, ua ere ïa ratou i te haamaitairaa rahi a‘e, e i reira te Fatu e vaiiho roa ai i te reira mea ma te faautuʻaraa na ni‘a iho e aita ana‘e, e riro oia i te faataa huʻahuʻa roa mai i te ohipa. Tei mâtauhia, hape atu ai au, rahi noa’tu ta’na faataa- huʻahuʻa- raa i te ohipa e rave, iti noa’toa’tu ta tatou haamaitairaa.33

E ti‘a ia tatou « ia anaanatae » i te ohipa maitai e ia vaiiho i te ao nei ei vahi maitai a‘e i te mea e, i ora na tatou i reira.34

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Eaha te mau mea ta outou i ite o te faaʻite nei e, « te tama‘i tei

haamata i ni‘a i te ra‘i… aita â ïa i hope atura » ? (A hi‘o i te tuhaa 1). Eaha ta tatou e rave no te tamau maite i te ti‘a no te parau tumu o te ti‘amâraa ?

• Pinepine te taata i te uiui e, no te aha te Atua e faati‘a ai ia vai te ino i roto i te ao nei. Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 2 i te tauturu i te pahonoraa i taua uiraa ra ?

• Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia maramarama i te mau parau mau i roto i te tuhaa 3 ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia maramarama i te hopearaa o te mau faaotiraa ta ratou e rave ?

• A feruri i te haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te raveraa i « te mau faaotiraa mai ta te Mesia ra te huru » (tuhaa 4). Eaha ta outou i haapii mai no ni‘a i te apitiraa i te pure e te ohipa itoito no te rave i te mau faaotiraa ?

• Eaha te auraa no outou « ia anaanatae i te ohipa maitai » ? Nahea to outou oraraa e taui ai ia rave ana‘e outou i te mau ohipa maitai

Page 89: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 3

74

« na roto i to [outou] iho hinaaro » eiaha râ na roto i te tiaʻiraa ia faauehia mai outou ? (A hi‘o i te tuhaa 5).

Te mau papa‘iraa mo‘aDeuteronomi 11:26–28 ; Iosua 24:15 ; 2 Nephi 2:14–16 ; Alama

42:2–4 ; Helamana 14:30–31 ; PH&PF 29:39–45 ; 101:78

Tauturu haapiiraaNa te mau aparauraa i roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i e « faafana‘o i

te rahiraa o te mau piahi ia faaô i roto i te haapiiraa. Te feia e taiâ nei ia faaʻite i to ratou mana‘o i te taime haapiiraa, e nehenehe ratou e faaʻite atu i roto i te mau pŭpŭ iti, eita ïa ratou e haamâ ia faaʻite i to ratou mana‘o i mua i te taatoaraa» (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 169).

Te mau nota 1. Faahitihia i roto i te Gene Allred

Sessions, Latter- day Patriots (1975), 77–78.

2. Hi‘o Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 18–19, 34.

3. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 40–41.

4. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 19–20.

5. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 17, 22, 25–26, 29–31, 34–37.

6. « The Constitution—A Glorious Standard », Ensign, Setepa 1987, 6.

7. God, Family, Country : Our Three Great Loyalties (1975), 402.

8. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 24.

9. Hi‘o Conference Report, Eperera 1965, 122.

10. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 121.

11. « I Testify », Ensign, Novema 1988, 86. 12. « The Constitution—A Glorious

Standard », 6. 13. I roto i te Conference Report, Atopa

1966, 121. 14. « The Constitution—A Glorious

Standard », 6. 15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 82.

16. So Shall Ye Reap (1960), 221. 17. I roto i te Conference Report, Eperera

1967, 59. 18. Strength for the Battle : An Address

Given by Ezra Taft Benson at the New England Rally for God, Family and Country (1966), 14–15.

19. Come unto Christ (1983), 132. 20. God, Family, Country, 402. 21. « A Message to the Rising Generation »,

Ensign, Novema 1977, 30. 22. Come unto Christ, 40. 23. God, Family, Country, 326. 24. « Do Not Despair », Ensign, Atopa

1986, 2. 25. God, Family, Country, 145. 26. The Teachings of Ezra Taft Benson,

83–84. 27. The Teachings of Ezra Taft Benson, 24. 28. God, Family, Country, 143. 29. God, Family, Country, 144. 30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 451. 31. God, Family, Country, 149. 32. God, Family, Country, 152. 33. I roto i te Conference Report, Eperera

1965, 121–22. 34. The Teachings of Ezra Taft Benson,

676–77.

Page 90: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

75

P E N E 4

Te oraraa ma te oaoa i roto i te mau taime ahoaho

« Te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii- rahi- raa ïa ma te here e te oaoa, i te hinaaro o te Atua no

tatou—e te raveraa i te reira na roto i te mau rave‘a atoa e te mau ohipa atoa, tei rahi e tei iti ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Te hoê o te mau faaueraa ohipa a te peresideni Ezra Taft Benson ei aposetolo maori râ te tautururaa i te Feia Mo‘a i Europa i muri a‘e i te Tama‘i II o te ao nei. A ratere ai oia i te fenua Helemani, ua fare-rei oia i te mau taata faaroo o tei nehenehe e ti‘a i ni‘a a‘e i te mau haamouraa ati a‘e ia ratou. Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu :

« I teie mahana ua ite au i te haamouraa ino roa a‘e aita â vau i ite a‘enei … A tere ai au na ni‘a i te mau purumu [no Berlin] e a hahaere ai au na roto i te tahi mau aroa eita te pereoo e tae, ua… ite au i te mau vahine pohe po‘ia e aufau ra i te moni rahi no te mau paa umara putete … Ua ite au i te mau tane e te mau vahine ruau e ta ratou mau to‘i na‘ina‘i te ô ra i piha‘i iho i te mau tumu raau e te mau aa pohe no te imi i te mori arahu, e i muri iho, faauta atu ai i te reira i ni‘a iho i te hoê mea e nehenehe e tere—mai te huira pereoo tamarii e tae roa’tu i te mau pereoo na‘ina‘i—ei mau animala faauta tauihaa.

« I muri a‘e, ua ite atu vau i roto i te hoê piha rahi, i te toru o te tahua o te hoê aroa tupitahia, e 480 Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te hoê amuiraa, ua to‘eto‘e e ua pohe i te poia. Ua riro mau te reira ei faaûruraa ia ite i te maramarama o te faaroo … Aore e ahoaho e aore râ, e riri, ua itehia râ te mana‘o maitai o te faaroo i roto i te evanelia ».1

Page 91: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

76

p e n e 4

Ua faaʻite te peresideni Ezra Taft Benson i te hoê hi‘oraa no te oraraa oaoa.

Page 92: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

77

« Aore hoê melo i faaʻite i te mana‘o amuamu no ni‘a i to ratou huru oraraa noa’tu e, ua pohe roa te tahi pae i te poia i mua noa i to matou mata.

« … Ua î roa to tatou Feia Mo‘a… i te mana‘o ti‘aturi, te itoito e te faaroo, te hi‘o ra ratou i mua ma te oaoa e ma te mata o te faaroo rahi i te evanelia e i to ratou ti‘araa melo i roto i te Ekalesia. Ua riro taua ohipa ra ei faaʻiteraa rahi a‘e, aita â matou i ite a‘enei, no te hotu o te evanelia i roto i te oraraa o te tane e te vahine ».2

Ua ite atoa te peresideni Benson i te mau hi‘oraa no te ti‘aturiraa e te mana‘o maitai e ere i te mea atea roa i to’na fare, a faaea oaoa noa ai e rave rahi o to’na mau hoa faaapu, noa’tu te mau ati rarahi i farereihia e ratou. Ua parau oia e :

« Te haamana‘o nei au i to’u taeraa i te hoê pureraa tapiri i Ban-croft, i Idaho … Mea maitai roa ta matou pureraa, e i te faaotiraa, ua aroha vau i te tahi o te mau taata faaapu maitai roa tei tae mai, e i rotopu ia ratou te vai ra hoê taata o te taea‘e Yost to’na i‘oa, e na ô atura vau e, « E te taea‘e Yost, eaha te huru te faaapu ? » Na ô mai nei te taea‘e Yost e, ‘A, e mea maitai, e te taea‘e Benson, tera râ, ua pau vau e 20 tauatini tara marite ia faaauhia a toru mahana i ma‘iri a‘enei’. Na ô atura vau e, ‘Eaha te fifi—te tahi faahou to‘eto‘e ?’ Na ô mai nei oia e, ‘E, ua topa mai te reira i ni‘a i te sitona toheʻa, e ua ite oe e, eaha to’na auraa’. Na ô maira oia e, ‘E haamata matou i te mau matini no te tatatara i te reira ananahi po‘ipo‘i, ua oti ihoa ïa, aita e fifi. Te vai rii noa ra ta matou sitona i roto i te vairaa, e te vai atoa ra te tahi tuhaa tei faahereherehia no te matahiti. Eita matou e pohe i te po‘ia, e te vai faahou ra te tahi tanuraa’. I to maua faaru‘eraa’tu ia’na, na ô atura vau i ta’u vahine e, ‘Aue te nehenehe o teie varua’.

« Ua tere atu maua i Logan [hoê oire i Utaha, fatata e 80 maire, e aore râ, 130 kirometera i te atea ia Bancroft]. Ua haere atoa mai ta maua mau tamarii na muri iho ia maua, e ua tape‘a matou i ni‘a i te aroa rahi no te haere i te fare toa no te hoo mai i te tahi mau faraoa monamona na te mau tamarii. E o vai ta’u e farerei nei i te pae purumu, te taea‘e Yost. Na ô atura vau e, ‘Te aha nei oe i ô nei i teie atearaa ?’ Na ô mai nei oia e, ‘E te taea‘e Benson, teie ta matou mahana no te haere i te hiero’. Na ô atura vau e, ‘Aita te mau fifi e haaparuparu i to outou varua, e ere anei ?’ I reira, ua haapii maira oia ia’u i te hoê haapiiraa. Na ô maira oia e, ‘E te taea‘e Benson, ia tupu mai te fifi, e rahi atu to tatou hinaaro i te hiero’ ».3

Page 93: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

78

Ua riro te pahonoraa a te peresideni Benson i te ati ei faaitoitoraa i te feia tei mâtau ia’na, mai ta te hi‘oraa o te tahi atu Feia Mo‘a i haapuai ia’na. Te faaʻite ra o Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te parau e, ua riro te peresideni Benson ei « taata tiaʻi maitai no te mau ohipa e tupu, e taata anaana-tae e te oaoa e tano tatou ia hi‘o atu. Te parau ra o Elder Maxwell e, teie huru anaanatae, « eita ïa e tupu mai na roto i te hi‘o- ore- raa i te mau ohipa e tupu ra, e hi‘o maite râ i te reira, ma te hi‘o atoa râ i ô mai i te reira, te mau parau fafau no ni‘a i te huru e upooti‘a te basileia i te hopea ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Na roto i te faaroo i to tatou Metua i te Ao ra, e roaa ia tatou te ti‘aturi i te ananahi, e te mana‘o maitai i roto i ta tatou ohipa i teie mahana, e te hau roto.

E roohia tatou paatoa i te mana‘o pe‘ape‘a e te paruparu—e tu-haa te reira no te oraraa. Mai te mea râ e, e faaroo to tatou, e taime poto noa ïa to to tatou manuïa ore, e i reira te manuïa e mahuti mai ai na roto mai i to tatou manuïa ore. E nehenehe to tatou Metua i te Ao ra e faatupu i te semeio na roto ia tatou tata‘itahi mai te mea e, e tuu tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a Ia’na.5

E haamaitairaa rahi te fariiraa i te hau roto, te fariiraa i te mana‘o hau, te fariiraa i te varua hau e te mărû i roto i te mau taime aroraa e te tautooraa, i roto i te mau taime oto e te ati. E mea oaoa no te varua ia ite e, o te Atua te arata‘i, e te ite mai nei Oia i Ta’na mau tamarii, e e nehenehe ta tatou e tuu i to tatou ti‘aturiraa hope i ni‘a Ia’na.6

E nehenehe te pure—te pure tuutuu ore—e faatuʻati ia tatou i te Atua, te tumu rahi a‘e o to tatou tamahanahana e te a‘oraa. « A pure noa i te mau taime atoa, ia upooti‘a oe ». (PH&PF 10:5). « Areʻa râ, ua faaitoito noa vau na roto i to’u puai atoa ia ti‘aoro atu i te Atua ia faaora ia’u » tera ïa te tatararaa a Iosepha Semita i te rave‘a ta’na i faaohipa i roto i te uru raau mo‘a no te paruru ia’na i te enemi e haamou ra ia’na. (Iosepha Semita—Aamu 1:16).7

Ia ore te faaroo i to tatou Metua i te Ao ra, e ore tatou e upooti‘a. Na te faaroo e horo‘a mai ia tatou i te iteraa i te mau mea e tupu mai, i te ti‘aturiraa i te ananahi, e i te mana‘o papû i roto i ta tatou

Page 94: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

79

mau ohipa i teie mahana. Te vahi tei reira te faaroo, eita tatou e tapitapi i te parau no te upooti‘araa hopea o te ohipa.8

I rotopu i te mau taata atoa, e ti‘a ia tatou te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei feia anaanatae roa a‘e e te iti roa te mana‘o paruparu. Ua ite hoʻi tatou e, « e rave- ê- hia’tu… te hau no ni‘a mai i te ao nei, ei reira te diabolo e mana ai i ni‘a iho i to’na iho basileia », ua ite atoa râ tatou e, « e mana atoa te Fatu i ni‘a i to’na iho feia mo‘a, e e faatere arii mai oia i rotopu ia ratou ». (PH&PF 1:35–36).

E mea papû e, e vai maitai noa te Ekalesia ma te arata‘ihia e te Atua i roto i te mau tau ahoaho i muri nei, e no reira, tei ia tatou ïa te hopoi‘a ia ara ia vai haapa‘o maitai noa tatou tata‘itahi i roto i te Ekalesia e i ta’na mau haapiiraa. « Areʻa o te mau papû e aore i vî ra, e faaorahia ïa ». (Iosepha Semita—Mataio 1:11).9

2I te mahana tata‘itahi te oaoa e imihia ai, tera râ, e mau‘araa maitai te tautooraa.

Aita ta tatou e tumu e haape‘ape‘a ai tatou. A ora i te evanelia, a haapa‘o i te mau faaueraa. A faatere i to outou mau pure i te ahiahi e te po‘ipo‘i i roto i to outou fare. A mau maite i te mau faature-raa a te Ekalesia. A tamata e a ora ma te hau e ma te oaoa … I te mahana tata‘itahi te oaoa e imihia ai. Tera râ, e mau‘araa maitai te tautooraa.10

A roohia ai George A. Smith i te ma‘i rahi, ua haere mai to’na taea‘e fetii, te peropheta Iosepha Semita, e farerei ia’na. Teie te parau a teie taata ma‘i : « Ua parau mai oia [te peropheta] ia’u eiaha roa vau e haaparuparu, noa’tu te huru o te ati ta’u e farerei. Mai te mea e, e paremo vau i roto i te apoo pape hohonu roa a‘e no Nova Scotia (Nouvelle Écosse) e e tapoʻihia vau i te mou‘a no Rocky Mountains, eiaha roa vau e haaparuparu te mana‘o, e tape‘a noa râ, e faaohipa i te faaroo, e ia itoito noa, e e matara mai au i ni‘a i te mou‘a »… 

Te vai ra te taime e titauhia outou ia tape‘a maite ma te parau- ti‘a e tae roa’tu i te taime e faaru‘e mai to’na varua faaturuma ia outou. Mai ta te Fatu i parau i te peropheta Iosepha Semita : « e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoʻi ;

« E i reira, mai te mea e faaoroma‘i maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra ». (PH&PF 121:7–8).

Page 95: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

80

Na roto i te rohi- tamau- raa i roto i te mau ohipa hanahana, noa’tu ua haatihia outou i te ino rahi, i te pae hopea, e faateiteihia outou i roto i te anaana o te mahana. Oia atoa to tatou Fatu o Iesu Mesia, a faaruru ai oia i taua tamataraa hopea ra a vaiiho ai te Metua ia’na no te hoê taime poto i ni‘a i te satauro, ua tamau noa oia i te rave i ta’na mau ohipa no te mau tamarii a te taata nei, e aita i maoro i muri iho ua faahanahanahia oia e ua farii i te îraa o te oaoa. A rohi ai outou i roto i to outou mau tamataraa, e nehenehe outou e haamana‘o i to outou mau upooti‘araa i ma‘iri a‘enei, e e tai‘o i te mau haamaitairaa ta outou e fana‘o nei ma te ti‘aturi papû i te mau haamaitairaa rahi a‘e a muri a‘e mai te mea, e haapa‘o maitai noa outou. E e farii outou i te iteraa papû e, i te taime i faataahia, e tamaro te Atua i te mau roimata atoa e i te mau mea « aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoʻi i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ». (1 Korinetia 2:9).11

« te oraraa ma te oaoa o te tupuraa ïa i te rahi i roto i te puai pae varua e tae atu i te maitai roa ra ».

Page 96: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

81

Ia oaoa noa outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. A ora ma te oaoa. A ora ma te popou. A ora ma te anaanatae, ma te ite e, e ore te Atua e parahi i roto i te oto e te mana‘ona‘o, i roto râ i te maramarama e te here.12

3Te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia oaoa

tatou, e e haamaitai Oia ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i to’na hinaaro no tatou.

« Te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa » (2 Nephi 2:25). Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia oaoa tatou. Te tiaʻi nei Oia ia oaoa tatou. Aita râ e oaoa i roto i te faaru‘eraa i te mau ture. Aita e oaoa ia ore ana‘e outou e ora mai te au i to outou mau ti‘atu-riraa, mai te au i te mau mea ta outou i ite ua ti‘a. E mea ohie roa ia haamâtau i te haapa‘o rii noa i te tahi mau ohipa. E mea ohie roa ia haamâtau i te ohipa imi i te hape o te tahi, e aore râ, te faainoraa, te tape‘araa i roto i to tatou aau i te mana‘o tapitapi no ni‘a i te tahi mau mea i roto i te Ekalesia. E mea ohie roa no tatou ia mainoino rii, e ia tamau noa i te reira huru, e ia tupu te oto e ia faaʻite noa i te mata oto. Aore te mata oto i upooti‘a a‘enei i roto i te tama‘i e aore râ, i roto i te here.13

Te ite anei ra tatou e, te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii- rahi- raa ïa ma te here e te oaoa, i te hinaaro o te Atua no tatou—e te raveraa i te reira na roto i te mau rave‘a atoa e te mau ohipa atoa, tei rahi e tei iti ? Te oraraa ma te maitai roa, o te oraraa ïa ma te oaoa. Te oraraa ma te oaoa, o te tupuraa ïa i te rahi i roto i te puai pae varua e tae atu i te maitai roa ra. Te mau ohipa atoa i ravehia mai te au i te hinaaro o te Atua, e tuhaa ïa te reira no te tupuraa i te rahi. Eiaha e tapupu i to tatou oraraa. A tahoê ana‘e tatou i to tatou oraraa, ma te tauʻa ore i te tura e te hinuhinu haavare e tae mai nei ma te mana‘o farii ore o te Atua. E haamana‘o tatou e, te tumu mau no to tatou puai e to tatou oaoa, tei ô atu ïa i te tororaa rima taata e te huru oraraa.14

Titauhia ia tatou ia haapii e ia haapii faahou â e, na roto ana‘e i te fariiraa e te oraraa i te evanelia no te here mai tei haapiihia e te Orometua, e na roto ana‘e i te raveraa i to’na hinaaro, te mau taamu o te poiri e te feaa e taamu nei ia tatou e mutu ai. Titauhia ia tatou ia haapii i teie parau mau ohie e te hanahana, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia farii i te oaoa mărû o te Varua i teie nei e a muri noa’tu. Titauhia ia tatou ia haamo‘e ia tatou iho i roto i te raveraa i To’na hinaaro.

Page 97: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

82

Titauhia ia tatou ia tuu Ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa. Oia ïa, e rahi atu to tatou mau haamaitairaa mai te mea e, e horo‘a tatou i To’na here i to tatou taata tupu.15

« E au mau taea‘e », te parau ïa a Paulo, « aore au i mana‘o ia’u iho nei, e ua noaa, hoê roa a’u mea e rave nei, i te haamo‘eraa i te mau mea i muri ra, e te ti‘aturiraa’tu hoʻi i tei mua,

« Te nene‘i ti‘a’tu nei au i te tapa‘o, ia noaa te berabeio i te parau-raa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu ». (Philipi 3:13–14).

A faaî i to outou feruriraa i te opuaraa ia riro mai te Fatu ra te huru, ei reira te mau mana‘o faaturuma e pee ai i rapae, a imi tuu-tuu ore noa ai outou ia ite ia’na e ia haapa‘o i to’na hinaaro. « Ia hoê atoa o outou huru aau », te na reira ra o Paulo (Philipi 2:5). « A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na », te na reira maira Iesu. (PH&PF 6:36). E eaha te ohipa e tupu mai, mai te mea e, e na reira tatou ? « E riro oe i te tiai ia’na, e ei hau rahi roa te hau, o oia i ti‘a-turi ia oe ra ». (Isaia 26:3).16

E ore roa tatou e vai otahi noa mai te mea e, e ora tatou mai tei titauhia ia tatou, no te mea, e parahi tamau noa to tatou Metua i piha‘i iho ia tatou no te haamaitai ia tatou. Te hinaaro nei oia ia manuïa tatou. Te hinaaro nei Oia ia oaoa tatou. Te hinaaro nei Oia ia faaoti tatou i te mau opuaraa maitai ta tatou i haamau. E rave Oia i Ta’na tuhaa mai te mea e, e rave tatou i ta tatou.17

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• I to outou mana‘o no te aha te faaroo i te Atua e horo‘a mai ai

ia tatou nei « te ti‘aturi i te ananahi, e te mana‘o maitai i roto i ta tatou ohipa i teie mahana » ? Eaha te mau parau a‘o i roto i te tuhaa 1 e ti‘a ia outou ia faaʻite i te hoê taata e imi ra i te hau roto ? No te aha outou e ma‘iti ai i te reira mau parau ?

• A hi‘opo‘a ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te hoê tau a hinaaro ai outou « e tape‘a maite ma te parau- ti‘a » i roto i te taime ati. A feruri na i te mau mea i roaa ia outou na roto i te reira iteraa. Nahea te Fatu i te tauturu mai ia tatou mai te mea e, e hinaaro mau to tatou ia rohi maite i roto i te mau tamataraa ma te faaroo ?

• Eaha te tahi mau iteraa tei tauturu ia outou ia ite e, te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia oaoa e ia manuïa outou ? I to outou manaʻo,

Page 98: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 4

83

no te aha « te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii- rahi- raa ïa… i te hinaaro o te Atua no tatou » ? (A hi‘o i te tuhaa 3).

Te mau papa‘iraa mo‘aMataio 11:28–30 ; Ioane 14:27 ; 16:33 ; Galatia 5:22 ; Mosia 2:41 ;

Moroni 9:25–26 ; PH&PF 101:11–16

Tauturu haapiiraa« A imi i te hoê hi‘oraa na roto anei i te tai‘oraa i te buka, te pene

e aore râ, i te irava e aore râ, na roto i te hi‘o- faahou- raa i te mau upoo parau. A imi ia maramarama i te aamu o te mau papa‘iraa » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 26). A opua ia tai‘o i te hoê pene e aore râ, i te hoê tuhaa hau atu i te hoê taime ei reira outou e maramarama maitai atu ai. Mai te mea e, e na reira outou, e riro te mau iteraa hohonu i te itehia ia outou.

Te mau nota 1. A Labor of Love : The 1946 European

Mission of Ezra Taft Benson (1989), 64, 65.

2. A Labor of Love, 65. 3. « Receive All Things with Thankful-

ness », New Era, Novema 1976, 7–8. 4. Neal A. Maxwell, Wherefore, Ye Must

Press Forward (1977), 69. 5. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 68. 6. The Teachings of Ezra Taft Benson, 68. 7. « Do Not Despair », Ensign, Atopa

1986, 2.

8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 67. 9. « Do Not Despair », 2. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 342. 11. « Do Not Despair », 4–5 ; e itehia te faa-

hitiraa a Iosepha Semita i roto i te buka Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 268.

12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 339. 13. The Teachings of Ezra Taft Benson, 361. 14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 339. 15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 360. 16. « Do Not Despair », 5. 17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 385.

Page 99: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

84

Na ô atura te Fatu, « E au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra » (Etera 12:27).

Page 100: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

85

P E N E 5

Te mau parau tumu o te tatarahapa mau

« Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehenehe te taata

hepohepo ia faateiteihia. E manii mai te hau mărû no te faaoreraa hara i roto i to outou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I roto i ta’na a‘oraa matamua no te amuiraa rahi ei peresideni no te Ekalesia, ua parau te peresideni Ezra Taft Benson : « Na roto i to’u imiraa i te arata‘iraa a te Fatu, ua haapapûhia mai i roto i to’u mana‘o e to’u aau te parau a te Faaora ‘eiaha ta orua e parau ê atu i teie nei u‘i maori râ o te tatarahapa’. (PH&PF 6:9 ; 11:9). Ua riro teie tumu parau ei tumu parau na te mau peropheta atoa o te anotau hopea nei ».1

Na mua a‘e oia a piihia ai ei peresideni no te Ekalesia, ua faariro te peresideni Benson i te tatarahapa ei parau tumu faufaa no to’na tau faatereraa. Na George Albert Smith, peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, i parau atu ia’na i te reira. I roto i te hoê rata tei papa‘ihia e ere i te mea maoro roa i muri a‘e i te piiraahia te peresideni Benson i te ti‘araa aposetolo, ua parau te peresideni Smith, « Ta oe ohipa mai teie atu taime, o te imiraa ïa i te huru e i te mau rave‘a no te haapurara i te parau mau e no te faaara i te taata ta oe e farerei ma te mărû e, o te tatarahapa te rave‘a hoê roa no te faaora i te mau ati o teie nei ao ».2

Ua haapa‘o maitai te peresideni Benson i ta’na ohipa no te haa-piiraa i te evanelia na te ao atoa nei. Ua haapii oia e, « e mea maitai a‘e te faaineineraa e te arairaa i te tâtâîraa e te tatarahaparaa ».3 Tera râ, ua parau atoa oia e « E ti‘a ia tatou paatoa ia tatarahapa ».4 Ua haapapû mai oia i te « tauiraa rahi » o te aau tei apitihia i te

Page 101: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

86

tatarahapa (a hi‘o Alama 5:12–14) e ua faataa mai oia i te ohipa a te Faaora no te faatupuraa i taua tauiraa ra :

« E haa te Fatu mai roto haere ti‘a’tu i rapae. E haa te ao nei mai rapae haere ti‘a mai i roto. E iriti te ao nei i te taata mai roto mai i te mau nohoraa veve. E iriti te Mesia i te veve i rapae i te taata, e na ratou iho e iriti ia ratou i rapae i te mau nohoraa veve. E hamani te ao nei i te taata na roto i te tauiraa i te mau mea e haati ra ia ratou. E taui te Mesia i te taata, e na te taata iho e taui i te mau mea e haati ra ia’na. E hamani te ao nei i te peu a te taata, areʻa te Mesia ra, e nehenehe Ta’na e taui i te huru o te taata… 

« Oia ïa, e taui te Mesia i te taata, e te taata i tauihia, e nehenehe ta’na e taui i te ao nei ».5

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

No te tatarahapa mau, na mua roa, titauhia ia tatou ia ite e, te faanahoraa o te evanelia, o te faanahoraa ïa o te oaoa.

I roto i te auraa i matarohia no teie parau, ti‘araa melo i roto i te Ekalesia o te hoê ïa taata tei papa‘i- mana- hia to’na i‘oa i roto i te mau parau meloraa o te Ekalesia…

Tera râ, e mea taa ê roa ta te Fatu tatararaa i te parau no te hoê melo o To’na basileia. I te matahiti 1828, na roto i te peropheta Iosepha Semita, na ô maira Oia, « Inaha, o teie ta’u nei haapiiraa—o ratou atoa o te tatarahapa e e haere mai ia’u nei, no ta’u ekalesia ratou » (PH&PF 10:67 ; papa‘iraa faaopa i apitihia’tu). No te Taata Na’na teie Ekalesia, te riroraa ei melo no te Ekalesia, e ere noa ïa te mau melo tei tapa‘ohia.

No reira, te hinaaro nei au e tuu atu i te tahi mau tumu parau faufaa o te ti‘a ia tatou ia maramarama e ia faaohipa mai te mea e, e hinaaro tatou ia tatarahapa mau e ia haere mai i te Fatu ra.

Te hoê o te mau haavare faaohipa- pinepine- roa- hia a‘e e Satane, o te parauraa ïa e, ua riro te mau faaueraa a te Atua ei faaitiraa i to tatou ti‘amâraa e ei taotiʻaraa i to tatou oaoa. I te tahi taime e feruri te feia apî e, e au te mau ture a te Fatu mai te mau aua e te mau fifi, no te opani ia ratou i te mau ohipa oaoa roa a‘e i roto i te oraraa. Tera râ, e ere roa’tu te reira i te parau mau. Te faanahoraa o te evanelia o te faanahoraa ïa e arata‘ihia ai te taata i roto i te îraa o te oaoa. Teie te tumu parau matamua ta’u e hinaaro e haapapû

Page 102: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

87

atu. Te mau parau tumu o te evanelia, o te mau taahiraa ïa e te mau arata‘iraa o te tauturu ia tatou ia itehia mai te oaoa e te popou mau.

Ua maramarama te papa‘i salamo i teie tumu parau i pii hua ai oia e, « Te rahi roa nei to’u hinaaro i ta oe ra ture ! … E ite rahi to’u i te parau na oe ra, i to tau mau enemi ra. … E lamepa ta oe parau i to’u nei avae, e tiarama no to’u nei mau e‘a … Te hinaaro nei au i ta oe mau parau i faaʻitehia maira, ei tufaa na’u e a muri noa’tu ; o ta tau aau ïa oaoaraa ». (Salamo 119:97–98, 105, 111).

Mai te mea e, e hinaaro mau tatou e tatarahapa, e e haere mai Ia’na ra, ia piihia hoʻi tatou ei melo no Ta’na ra Ekalesia, na mua roa, e ti‘a ia tatou ia ite i teie parau mau mure ore—te faanahoraa o te evanelia, o te faanahoraa ïa o te oaoa. Aita a‘enei, aita i teie nei, e e ore roa’tu hoʻi te parau ino e horo‘a mai i te oaoa [a hi‘o Alama 41:10]. Ta te ofatiraa ture a te Atua e horo‘a mai o te oto ïa, te tîtîraa e te poiri.6

2E o mua te faaroo ia Iesu Mesia i te tatarahapa mau.

Te piti o te tumu parau faufaa no tatou ia maramarama maori râ, te taamuraa i rotopu i te tatarahapa e te parau tumu o te faaroo. O te tatarahapa te piti o te parau tumu faufaa o te evanelia. Te mata-mua râ, maori râ, ei faaroo to tatou i te Fatu ia Iesu Mesia e ti‘a ai. No te aha te reira ? No te aha te faaroo i te Fatu e na mua ai i te tatarahapa mau ?

No te pahono i teie uiraa, e ti‘a ia tatou ia maramarama i te hoê mea no ni‘a i te tusia taraehara a te Fatu. Ua haapii mai Lehi e, « e ore e ti‘a i te hoê taata ia parahi i mua i te aro o te Atua, maori râ na roto i te mana, e te aroha, e te maitai hoʻi no te Mesia Mo‘a ». (2 Ne-phi 2:8). Noa’tu te taata afaro e te parau- ti‘a rahi roa a‘e, e ore ta’na e nehenehe e faaora ia’na iho na roto i to’na iho mau maitai, no te mea, mai ta te aposetolo Paulo i parau mai ia tatou, « ua rave paatoa hoʻi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ». (Roma 3:23).

Ahiri aita te oraraa maitai roa e te hara ore o te Faaora, Ta’na i horo‘a no tatou na roto i To’na iho hinaaro, aore ïa e faaoreraa hara.

No reira, e ere te tatarahapa i te taui- noa- raa i te huru. E rave rahi tane e vahine i te ao nei o te faaʻite nei i te hinaaro rahi e te haapa‘o maitai no te upooti‘a i ni‘a i te mau peu au ore e te mau ino o te tino nei. Aita râ ratou e haamana‘o nei i te Fatu, e i te tahi taime te

Page 103: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

88

patoʻi papû nei Ia’na. Teie huru tauiraa o te huru taata, noa’tu e, e tauiraa maitai, aita ïa i tuʻati roa i ni‘a i te parau no te tatarahapa.

Ua riro te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia ei niu i ni‘a iho i te reira te tatarahaparaa ma te aau tae e te papû mau e patuhia ai. Mai te mea e, e imi mau tatou ia faaru‘e ê i te hara, na mua roa, e hi‘o tatou Ia’na, te Tumu no to tatou faaoraraa.7

3E titau te tatarahapa i te hoê tauiraa rahi o te aau.

Te toru o te parau tumu faufaa no tatou ia maramarama mai te mea e, ua hinaaro tatou ia riro ei melo mau no te Ekalesia maori râ, eiaha te tatarahapa ia riro noa ei tauiraa o te mau ohipa, ei tauiraa râ o te aau.

I te hoperaa te a‘oraa faahiahia a te arii Beniamina i te fenua no Zarahemela, ua pii hua te mau taata atoa ma te reo hoê e, ua ti‘aturi ratou i ta’na mau parau. Ua ite papû ratou e, e parau mau ta’na mau parau fafau no te faaoraraa, no te mea, na ô mai ra ratou e, « na roto i te Varua o te Fatu puai hope… tei faahurue ia matou, oia hoʻi to matou aau, [a hi‘o i teie] i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ». (Mosia 5:2).8

E taui anei te aau o te taata ? A tae ho‘i e, e parau papû te reira ! Te tupu nei te reira i te mau mahana atoa i roto i te ohipa misionare rahi a te Ekalesia. Teie te hoê o te mau semeio parare roa a‘e a te Mesia. Mai te mea aita te reira i tupu i ni‘a ia outou—ia tupu ïa e ti‘a ai.

Ua na ô to tatou Fatu ia Nikodemo e « ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra ». (Ioane 3:3)… 

Te parau nei Alama e : « E ua parau maira te Fatu ia’u, eiaha oe e maere i te mea ia fanau faahou te taata atoa e ti‘a ai, oia hoʻi te mau vahine e te mau tane, e to te mau fenua atoa, e to te mau reo atoa, e to te mau nunaa atoa, e to te mau opu atoa ; oia ïa, ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia to ratou huru tahuti e te ma‘iri ra, ei huru parau- ti‘a, i te faaoraraahia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra ;

« E ia na reira, e riro ratou ei taata faaapîhia ; e ia ore ratou ia na reira, e ore roa ratou e parahi i te basileia o te Atua ra ». (Mosia 27:25–26)… 

Page 104: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

89

Te faaʻite ra te pene maha a Alama i te parau no te hoê tau i roto i te aamu o te ati Nephi « ua paruparu a‘era te ekalesia ». (Alama 4:10). Ua ti‘a ia Alama ia faaoti i te reira ohipa na roto i te vaiihoraa i to’na parahiraa haavâ i roto i te faatereraa hau « e ua haapa‘o ana‘e atura oia i te [hopoi‘a] o te autahu‘araa rahi » na’na ra. (Alama 4:20).

Ua faahapa’tu oia i te taata « i te parau mau ra » (Alama 4:19), e i roto i te pene pae a Alama ua ui oia ia ratou hau atu i te maha ahuru uiraa faufaa. Ua paraparau papû oia i te mau melo o te Eka-lesia, i te na ôraa e, « E te ui atu nei au ia outou na, e au mau taea‘e o te Ekalesia e, ua fanau- varua- hia anei outou i ta te Atua ra ? Ua roaa anei ia outou to’na ra hoho‘a i to outou mata na ? Ua itea anei ia outou taua faahuru- ê- raa rahi ra i roto i to outou aau na ? (Alama 5:14).

Ua parau â oia e, « mai te mea e, ua itea ia outou te hoê faahuru- ê- raa o te aau, e mai te mea e, ua mana‘o outou e himene i te hi-mene o te here faaora, te ani atu nei au e, te ite ra anei outou i te reira i teie nei ? » (Alama 5:26).

na roto i te tatarahapa, ua farii alama tamaiti i te hoê semeio no te tauiraa o te aau.

Page 105: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

90

Eita anei te tupuraa o te Ekalesia e maraa rahi i teie mahana na roto i te maraaraa te rahiraa o te taata i fanau- varua- faahou- hia ? Te ite ra anei outou i te ohipa e tupu ra i roto i to tatou mau fare ? Te ite ra anei outou i te ohipa e tupu mai na roto i te maraaraa te rahiraa o te Buka a Moromona i roto i te rima o te mau misionare, te mau misionare e rave rahi atu â tei ite nahea ia faaohipa i te reira, e o tei fanauhia hoʻi i te Atua ra ? Ia tupu ana’e te reira, e farii atu tatou i te ootiraa rahi o te mau varua ta te Fatu i parau fafau mai. Na te misionare Alama, tei « fanauhia i ta te Atua ra », i roto i to’na aravihi i te haaparareraa i te parau, i fanauhia ai i ta te Atua ra e rave rahi feia ê atu. (Hi‘o Alama 36:23–26).9

Ia oti ana‘e teie tauiraa rahi i roto ia tatou, o te na roto ana‘e mai i te faaroo ia Iesu Mesia e na roto hoʻi i ta te Varua ohiparaa i ni‘a ia tatou, e au ïa e, ua riro mai tatou ei taata apî. No reira, e au ïa te reira tauiraa mai te hoê fanauraa apî. E rave rahi tauatini outou tei farii i teie tauiraa. Ua haapae outou i te oraraa hara, i te tahi taime e hara rahi e te ino hoʻi, e na roto i te faaohiparaa i te toto o te Mesia i roto i to outou oraraa, ua mâ outou. Aita outou e hinaaro faahou e ho‘i i roto i ta outou mau peu tahito. E taata apî mau outou. Te reira ïa te auraa o te parau, te tauiraa o te aau.10

4Na te oto e au i te Atua e arata‘i ti‘a’tu

ia tatou i te tatarahapa mau.

Te maha o te tumu parau ta’u e hinaaro nei e haapapû, o te parau ïa ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei e « te oto e au i te Atua ra » no ta tatou mau hara. E ere i te ohipa mataro- ore- hia ia ite i te tane e te vahine i roto i te ao nei o te oto nei no te mau ohipa ino ta ratou e rave nei. I te tahi taime no te mea ïa e, ua faatupu ta ratou mau ohipa i te oto e te ati rahi i ni‘a ia ratou e aore râ, i ni‘a i tei herehia e ratou. I te tahi taime te oto nei ratou no te mea ua haruhia e ua faautuʻahia ratou no ta ratou mau ohipa. Teie mau huru mana‘o i te pae tino nei e ere ïa i te « oto e au i te Atua ra »

… I roto i te mau mahana hopea o te nunaa ati Nephi, ua parau o Moromona no ni‘a i to’na mau taata : « aita hoʻi to ratou mauiui i faatupu i te tatarahapa no te maitai o te Atua ; o te mauiui râ ïa o te feia i anatemahia ra, no te mea aita te Fatu i faati‘a ia oaoa ratou i te parau- ino e a muri noa’tu.

Page 106: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

91

« Aita ratou i haere i mua ia Iesu ma te aau mauiui e te varua taiâ, ua faaino râ ratou i te Atua ma te hinaaro i te pohe ». (Moromona 2:13–14).

I te pae fenua Hitia o te râ, ua ohipa te aposetolo Paulo i rotopu i te mau taata no Korinetia. I te taeraa mai te mau parau faaʻite no ni‘a i te mau fifi rarahi e tupu ra i rotopu i te Feia Mo‘a, mai te ohipa faufau i te pae morare (a hi‘o 1 Korinetia 5:1), ua papa‘i o Paulo i te hoê rata faahapa papû maitai. Ua pahono mai te taata na roto i te hoê varua ti‘a, e mai te mea ra e, ua afaro taua mau fifi ra, no te mea, i roto i te piti o ta’na rata, te papa‘i ra o Paulo ia ratou e : « Te oaoa nei au, e ere râ no te mea i faaotohia outou, no te mea râ i oto outou ma te tatarahapa : i au hoʻi to outou oto i te Atua… 

« O te oto hoʻi e au i te Atua ra e faatupu ïa i te tatarahapa e tae noa’tu i te ora, eita ïa e tatarahapahia : area te oto o teie nei ao, e faatupu ïa i te pohe ». (2 Korinetia 7:9–10).

I roto i teie na irava toopiti, te auraa no te parau, te oto e au i te Atua ra, o te oto ïa e arata‘i ia tatou i te tatarahapa.

Te oto e au i te Atua ra, e horo‘a ïa na te Varua. E ite hohonu ïa e, e faariri ta tatou mau ohipa i to tatou Metua e to tatou Atua. O te ite- papû- raa ïa e, na ta tatou peu i faatupu i te oto e te mauiui i ni‘a i to tatou Faaora, tei ore hoʻi i ite i te hara, Oia te rahi roa a‘e i te mau mea atoa ra. Na ta tatou mau hara i faatahe i To’na toto na roto i te mau poa atoa. Teie mauiui mau i te pae o te feruriraa e i te pae varua, o te mauiui ïa ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei e, « te aau tatarahapa e te varua mărû ». (A hi‘o 3 Nephi 9:20 ; Moroni 6:2 ; PH&PF 20:37 ; 59:8 ; Salamo 34:18 ; 51:17 ; Isaïa 57:15). Teie te huru varua e titau- papû- hia no te tatarahapa mau.11

5E hinaaro rahi to te Metua i te Ao ra e to Iesu Mesia ia ite ia tatou ia taui i to tatou

oraraa, e e tauturu mai Raua ia tatou.

Te tumu parau ta’u e hinaaro nei e paraparau i muri iho, o teie ïa : Aita e taata e hinaaro rahi a‘e mai i te Metua e te Faaora ia ite ia tatou ia taui i to tatou oraraa. Te vai ra i roto i te buka Apokalupo te hoê ani- manihini- raa puai e te hohonu no ô mai i te Faaora ra. Te na ô ra Oia e, « Inaha, te ti’a noa nei au i te uputa, te patoto atu nei : ia faaroo mai te hoê taata i ta’u reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia’na ra ». (Apokalupo 3:20). Haapa‘o maitai e,

Page 107: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

92

aita Oia e parau nei e, « Te ti‘a noa nei au i te uputa e te tiaʻi nei au ia patoto mai outou ». Te ti‘aoro mai nei Oia, te faaʻite mai nei, te ani mai nei ia iriti noa a‘e tatou i to tatou aau e ia vaiiho Ia’na ia tomo mai i roto.

I roto i te a‘oraa rahi a Moroni no ni‘a i te faaroo, te haapiihia ra teie parau tumu ma te maramarama atu â. Ua parau te Fatu ia’na, « E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaʻite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horo‘a noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maitai to’u aroha i te mau taata atoa ». Eiaha e haape‘ape‘a i te mea e erehia ra e tatou e aore râ, i to tatou paru-paru e aore râ, i te mea e rava‘i- ore- hia e tatou. Ua rava‘i Ta’na mau horo‘a e To’na puai no te upooti‘a i ni‘a i te reira mau fifi atoa.

Te faahiti ra â Moroni i te mau parau a te Fatu : « E au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra ; ia faahaehaa hoʻi ratou ia ratou iho i mua ia’u, e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mea paruparu ei mea etaeta no ratou. » (Etera 12:27 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Auê ïa fafauraa no ô mai i te Fatu ra ! E nehenehe te tumu rahi o to tatou mau fifi e tauihia, e faahuru- ê- hia, e hurihia ei paari e ei tumu no te puai. Te faahiti- faahou- hia ra teie parau fafau i roto i te tahi atu huru i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a. Ua parau Isaïa e, « Te horo‘a nei oia i te itoito no te matapouri ; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra ». (Isaïa 40:29). Ua parau atu te Fatu ia Paulo e, « To’u nei maitai atire ïa ta oe : ei te paruparu e taa maitai roa ai to’u puai ». (2 Korinetia 12:9). I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te tai‘o nei tatou e, « O oia o te rurutaina i raro a‘e i to’u nei mana ra e haapuaihia ïa oia, e e faatupu mai ïa i te hotu-raa no te haamaitai e te paari ». (PH&PF 52:17 ; a hi‘o atoa 1 Nephi 17:3 ; 2 Nephi 3:13 ; PH&PF 1:28 ; 133:58–59).12

Te hoê o ta Satane faanahoraa manuïa roa a‘e i ni‘a i te mau taata ta’na i taviri i roto i te hara, o te muhumuhuraa ïa i roto i to ratou tariʻa e, e ere ratou i te mea ti‘amâ no te pure. E parau oia ia outou e, ua inoino roa te Metua i te Ao ra ia outou e no reira, eita roa’tu Oia e faaroo i ta outou pure. E haavare te reira, e te parau nei oia i te reira no te haavare ia tatou. E mana rahi to te hara. Mai te mea e, e hinaaro tatou ia tatara mai ia tatou mai roto mai i te reira, mai roto mai ihoa râ i te hara teimaha, titauhia ïa ia tatou ia farii i te hoê puai rahi a‘e i to tatou iho.

Page 108: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

93

Aita e taata hinaaro rahi a‘e mai to outou Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia outou ia faaatea ê atu i te hara. A haere atu Ia’na ra. A ite i ta outou hara, a fa‘i i to outou haamâ e ta outou hapa, e i muri iho, a taparu Ia’na ia tauturu mai. E mana To’na no te tauturu ia outou ia upooti‘a.13

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e ti‘a ia tatou ia tuu atu i ta tatou mau hara i mua i te Fatu na roto i te tatarahaparaa haehaa e te otoraa. E taparu tatou Ia’na ia horo‘a mai i te mana no te upooti‘a i ni‘a i te reira. E mea papû te mau parau fafau. E haere mai Oia e tauturu ia tatou. E itehia mai ia tatou te mana no te taui i to tatou oraraa.14

6Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi a imi ai tatou

i te rave‘a ia riro mai te Mesia te huru.

Te ono e te hopea o te tumu parau ta’u e hinaaro e parau no ni‘a i te faanahoraa o te tatarahapa maori râ, a imi ai tatou i te rave‘a ia rahi noa’tu to tatou huru Atua, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai, eiaha e haaparuparu i te mana‘o e eiaha e faaea i te ti‘aturi. Te riroraa mai te Mesia te huru, o te hoê ïa ohipa no te oraraa taatoa, e pinepine roa te reira i te riro mai ei hoê tupuraa e te hoê tauiraa mărû, fatata eita e itehia. Te vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a te mau aamu faahiahia no te mau taata tei taui ta’ue noa te oraraa, i roto noa i te hoê taime poto, mai ia : Alama tamaiti, Paulo i ni‘a i te e‘a no Da-maseko, Enosa i te pureraa oia e pô noa’tu, te arii Lamoni. Na teie mau huru hi‘oraa no te mana no te taui i te feia tei mau paari i roto i te hara e horo‘a mai i te ti‘aturiraa e, e nehenehe ta te Taraehara e faaora i te feia aita e ti‘aturiraa faahou.

Tera râ, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai a tau‘aparau ai tatou i ni‘a i teie mau hi‘oraa faahiahia. Noa’tu e, e mau hi‘oraa parau mau e te puai teie, e mea taa ê rii râ te reira i te ture mau. No te Paulo tata‘itahi, no te Enosa tata‘itahi, no te arii Lamoni tata‘itahi, te vai ra e rave rahi hanere e e rave rahi tauatini taata o te faariro i te faa-nahoraa o te tatarahapa ei faanahoraa ite- ore- hia e te mata taata. Te haafatata nei ratou i te Fatu i tera mahana e tera mahana, ma te iteraa ha‘iha‘i roa e, te patu nei ratou i te hoê oraraa e au i te Atua. Te ora nei ratou i te hoê oraraa mû no te maitai, no te taviniraa e no te fafauraa ia ratou iho. E au ratou mai te mau ati Lamana, ta te Fatu i parau e « i bapetizohia i te auahi e te Varua Maitai… aita râ ratou i ite i te reira. » (3 Nephi 9:20 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Page 109: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

94

Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi. Ua riro te ti‘aturi ei tutau no te varua taata. Te hinaaro nei Satane ia faaru‘e tatou i te reira tutau. I reira e ti‘a ai ia’na ia faatupu i te mana‘o paruparu e te faaru‘eraa i te mau mea atoa. Eiaha râ tatou e faaea i te ti‘aturi. E oaoa te Fatu i te mau huru tautooraa atoa, noa’tu te ha‘iha‘i, i te mau mahana atoa, i reira hoʻi tatou e titau ai ia rahi atu to tatou riroraa mai Ia’na te huru. E hi‘o paha tatou e, e e‘a roa roa ta tatou e haere e tae atu ai i te maitai- roa- raa, tera râ, eiaha tatou e faaru‘e i te ti‘aturi.15

Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehe-nehe te taata hepohepo ia faateiteihia. E tahe mai te hau mărû o te faaoreraa hapa i roto i to outou oraraa.

E mea papû te mau parau a te Fatu na roto mai ia Isaïa : « E tena na, e faati‘atia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova : ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea » (Isaïa 1:18).

E i roto i teie tau tuuraa ua paraparau atoa mai te Fatu mai te reira atoa te maramarama, « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra

« ua niuhia te tatarahapa mau i ni‘a i te faaroo i te Fatu ia iesu mesia. aita e rave‘a ê atu. »

Page 110: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

95

mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haa-mana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).16

Maitai e, eita tatou e ora noa i roto i te mahana tei maʻiri. Te taata e ora noa i roto i te manaha tei maʻiri, aita ïa to ratou e ananahi papû. Te vai ra tera huru to tatou ia oto noa no te mau mea i pau-hia tatou, no te mau faaotiraa ta tatou i rave e o ta tatou e mana‘o nei e, e mau faaotiraa tano ore paha. Te vai ra tera huru to tatou ia au ore i te huru o te mau mea e haati nei ia tatou, ma te feruri e, e maitai a‘e te reira mau mea ahiri tatou i rave i te tahi atu mau faaotiraa. E nehenehe ta tatou e apî na roto i te mau iteraa no te mahana i maʻiri. Tera râ, eiaha tatou e haamau‘a i to tatou taime i te haape‘ape‘a- noa- raa te mana‘o no te mau faaotiraa tei ravehia, no te mau hape tei ravehia. E ora na tatou i roto i te taime no teie mahana nei e i roto i te tau no ananahi.17

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, mai te mea e, e imi tatou i te mau rave‘a ia riro tatou ei mau melo no te Ekalesia a te Mesia—oia hoʻi, e mau melo mai te au i Ta’na faaohiparaa i teie parau, e mau melo tei tatarahapa e tei haere mai Ia’na ra—e haamana‘o ïa tatou i teie na parau tumu e ono. A tahi, te evanelia o te faanaho-nahoraa ïa a te Fatu no te oaoa, e ua faataahia te tatarahapa no te horo‘a mai i te oaoa ia tatou. A piti, ua niuhia te tatarahapa mau i ni‘a i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. Aita e rave‘a ê atu. A toru, te tatarahapa mau, o te tauiraa ïa o te aau eiaha râ te taui- noa- raa i te peu. A maha, hoê tuhaa o teie tauiraa rahi o te aau, o te iteraa ïa i te oto e au i te Atua no ta tatou mau hara. O te auraa ïa no te parau e, te aau tatarahapa e te varua mărû. Te pae, ua ravaʻi te mau horo‘a a te Atua no te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau hara e te mau paruparu atoa mai te mea e, e fariu atu tatou Ia’na ra no te ani i te tauturu. I te pae hopea, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, eita te rahiraa o te tatarahapa e riro mai ei mau tauiraa maere e te faahiahia, e tupu hoê hoê noa râ te reira, ma te pautuutu e te tere tamau noa e tae roa’tu i te huru atua.

Mai te mea e, e faaitoito tatou ia tuu i teie mau parau tumu i roto i to tatou oraraa, e ia faaohipa i te reira i te mau mahana atoa, eita ïa tatou e riro noa ei mau melo tei tapa‘ohia i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia. I ni‘a i to tatou ti‘araa melo mau, te titau nei tatou i Ta’na parau fafau : « O to ta’u nei Ekalesia, e o te vai papû noa i roto i ta’u nei ekalesia ra e tae noa’tu i te hopea ra, o oia ïa o ta’u e faatumu i ni‘a i ta’u nei papa, e e ore roa ratou e noaa i te mau uputa o hade ra ». (PH&PF 10:69).

Page 111: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

96

Te pure nei au ia roaa ia tatou paatoa taua parau fafau ra no tatou iho.18

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, no te tatarahapa papû mau,

na mua roa, e ti‘a ia tatou ia ite e « te faanahoraa o te evanelia o te faanahoraa ïa o te oaoa » e «  e ore roa’tu hoʻi te parau ino e horo‘a mai i te oaoa » (tuhaa 1). I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa teie iteraa i roto i te faanahoraa no te tatarahapa ?

• I roto i ta tatou tautooraa no te tatarahapa, no te aha aita e nava‘i te taui noa i te peu ? (A hi‘o i te tuhaa 2). I to outou mana‘o, no te aha i titauhia ai ia tatou ia hi‘o i ni‘a ia Iesu Mesia no te faatupu i te tatarahapa mau ?

• E mea nahea to outou iteraa i te « hoê tauiraa rahi o te aau », mai tei faataahia i roto i te tuhaa 3 ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu ia vetahi ê ia ite i teie tauiraa ?

• E mea nahea te « oto e au i te Atua » i taa ê ai i te huru tatara-hapa ta te tahi mau taata e farii nei a rave ai ratou i te hoê ohipa hape ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea te hoê metua e aore râ, te hoê episekopo e faaohipa i te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 4 no te tauturu i te hoê taata e titau ra ia tatarahapa ?

• A hi‘opo‘a faahou ai outou i te tuhaa 5, eaha te mau haapiiraa tei riro ei mau haapiiraa tamahanahana mau ? No te aha teie mau haapiiraa i riro ai ei mau haapiiraa tamahanahana no outou ?

• No te faaʻite- papû- raa i te mana o te Taraehara o te Faaora, ua parau te peresideni Benson e, « Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi » (tuhaa 6). A hi‘o faahou ai outou i te tuhaa 6, eaha te mau parau mau no ni‘a i te Taraehara ta outou e ite ra o tei horo‘a mai i te ti‘aturiraa i roto ia outou ?

Te mau papa‘iraa mo‘aLuka 15:11–32 ; Mosia 4:10–12 ; 26:30–31 ; Alama 34:17–18 ;

3 Nephi 27:19–20 ; PH&PF 18:10–16 ; 19:15–19

Tauturu haapiiraaTo outou hinaaro matamua o te tautururaa ïa ia vetahi ê ia haapii

i te evanelia, eiaha na roto i te hoê hohoraraa faaahaaha. Te auraa

Page 112: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 5

97

o te reira, o te horo‘araa ïa te rave‘a i te mau piahi ia haapii i te tahi e te tahi ». (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 64).

Te mau nota 1. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign,

Me 1986, 4. 2. I roto i te Sheri L. Dew, Ezra Taft

Benson : A Biography (1987), 184. 3. « The Law of Chastity », New Era,

Tenuare 1988, 6. 4. I roto i te Conference Report, Eperera

1955, 47. 5. « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 4. 6. « A Mighty Change of Heart », Ensign,

Atopa 1989, 2. 7. « A Mighty Change of Heart », 2. 8. « A Mighty Change of Heart », 2, 4.

9. « Born of God », 2, 4. 10. « A Mighty Change of Heart », 4. 11. « A Mighty Change of Heart », 4. 12. « A Mighty Change of Heart », 4–5. 13. « The Law of Chastity », 7. 14. « A Mighty Change of Heart », 5. 15. « A Mighty Change of Heart », 5. 16. « The Law of Chastity », 7. 17. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 387. 18. « A Mighty Change of Heart », 5.

Page 113: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

98

« aore e ohipa hau atu i te faufaa no te taata e aore râ, no te nunaa maori râ te tiʻa-faahou-raa o te Fatu ».

Page 114: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

99

P E N E 6

Iesu Mesia, to tatou Faaora e to tatou Taraehara.

« Te faaʻite nei matou i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia. Te faariro nei matou Ia’na ei

tumu hoê roa no to tatou faaoraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

« Aita vau e haamana‘o ra i te hoê taime aita vau i ti‘aturi ia Iesu Mesia », te na reira ra te peresideni Ezra Taft Benson. « Mai te mea ra e, te parau mau o To’na oraraa, To’na poheraa e To’na ti‘a- faahou- raa, ua riro ïa ei tuhaa no’u i te mau taime atoa. Ua faaamuhia vau i roto i te hoê utuafare na te mau metua haapa‘o maitai tei ti‘aturi papû e tei faaʻite papû i te parau no te Mesia, e o ta’u e oaoa rahi nei ».1

Ua riro teie iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia ei niu no te oraraa o te peresideni Benson. Na te reira i haamau i ta’na mau ohipa tumu, i arata‘i i ta’na mau faaotiraa, e i tauturu ia’na i roto i te mau tama-taraa. Na te reira i horo‘a i te hi‘oraa i ni‘a i te tumu o te tahuti nei e i te ti‘aturiraa i roto i te mau parau fafau e te mau haamaitairaa o te oraraa mure ore.

I roto i to’na tau aposetoloraa ei ite taa ê no Iesu Mesia, e mea pinepine te peresideni Benson i te faaʻiteraa i to’na iteraa papû no ni‘a i te Faaora. Ua faaʻite oia e, « i te tahi taime te uihia mai nei te uiraa e, ‘E keresetiano anei te mau Momoni ?’ » ua faaʻite papû oia e :

« Te faaʻite nei matou i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia. Te faariro nei matou Ia’na ei tumu hoê roa no to tatou faaoraraa. Te faaitoito nei matou i te ora i Ta’na mau haapiiraa, e te tiaʻi nei matou i te taime e ho‘i faahou mai ai Oia i ni‘a i teie nei fenua no te faatere ei Arii no te mau Arii e ei Fatu no te mau Fatu. Ia au i te mau parau a te hoê peropheta no te Buka a Moromona, te parau nei matou e … ‘Aita’tu e i‘oa, aita hoʻi e e‘a, aita hoʻi e rave‘a e faaʻitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e hoʻi i te i‘oa o te Mesia, te Fatu puai hope’ (Mosia 3:17) ».2

Page 115: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

100

E mea pinepine te mau faaʻiteraa parau a te peresideni Benson no ni‘a i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia, taati- pinepine- hia i ni‘a i te Buka a Moromona.3 Te parau ra oia e, « Na roto i te Buka a Moro-mona ua horo‘a mai te Atua ia tatou i teie mahana i te mau faaʻiteraa papû e, o Iesu te Mesia ».4 Ua haapii mai oia e, « te misioni rahi » a te Buka a Moromona o te faaʻite- papû- raa ïa i te taata i teie parau mau.5 Te parau ra oia e, « Ua hau i te afaraa o te mau irava i roto i te Buka a Moromona te faahiti nei ïa i te parau no to tatou Fatu ». « Ua hau i te hanere i‘oa To’na i roto i te Buka a Moromona. E auraa taa ê to te reira mau i‘oa i roto i te faataaraa i To’na natura Atua ».6

Ua faaʻite mai te iteraa papû o te peresideni Benson i to’na iho mana‘o fatata roa Ia’na :

« Te here nei au Ia’na ma to’u varua atoa.« Te faaʻite papû nei au ma te haehaa e, taua Fatu here ra e te

aroha i te anotau a taahi ai Oia na ni‘a i te e‘a repo no Paratetina, hoê â ïa to teie mahana. Te piha‘i iho roa Oia i To’na mau tavini i ni‘a i teie fenua. Te aupuru nei e te here nei Oia ia tatou tata‘itahi i teie mahana. E nehenehe ta outou e ti‘aturi i te reira.

« Te ora nei Oia i teie mahana ei Fatu no tatou, ei Faatere no tatou, ei Faaora no tatou, ei Taraehara no tatou, e ei Atua no tatou.

« Ia haamaitai mai te Atua ia tatou paatoa no te ti‘aturi Ia’na, no te farii Ia’na, no te haamori Ia’na, no te ti‘aturi hope roa Ia’na, e no te pee Ia’na ».7

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

No To’na here hope ore ia tatou, ua faaora Iesu Mesia ia tatou i te pohe tino e te pohe varua.

Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia. Eita ta tatou e nehenehe e feruri i to tatou oraraa e aita ta’na mau haapiiraa. Aita ana‘e oia, ua moʻe ïa tatou i roto i te tahi mau ti‘aturiraa e te tahi mau haamori-raa haavarevare, ua fanauhia tatou i roto i te taiâ e te poiri, i reira te arearea tino e te materia te puairaa. E mea atea roa tatou i te fâ ta’na i tuu mai no tatou, atira noa’tu, eiaha roa’tu tatou e haamoʻe i te reira, eiaha atoa tatou e haamoʻe e, eita ta tatou paʻumaraa rahi i

Page 116: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

101

te maramarama, i te maitai- roa- raa, e manuïa maori râ, na roto ana‘e i ta’na mau haapiiraa, to’na ora, to’na pohe e to’na ti‘a- faahou- raa 8

No te faatupu i te au e i te mauruuru no te mau mea ta [Iesu Mesia] i rave no tatou, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o i teie mau parau mau faufaa :

Ua haere mai Iesu i ni‘a i te fenua nei no te rave i te hinaaro o to tatou Metua.

Ua haere mai Oia ma te ite e, e amo Oia i ni‘a Ia’na i te hopoi‘a o ta tatou paatoa mau hara.

Ua ite Oia e faateiteihia Oia i ni‘a i te satauro.Ua fanauhia Oia ei Faaora e ei Taraehara no te mau taata atoa.Ua ti‘a Ia’na ia faaoti i Ta’na ohipa no te mea o Oia te Tamaiti a

te Atua e tei Ia’na te mana o te Atua.Ua hinaaro mau Oia e rave i Ta’na misioni no te mea ua here

Oia ia tatou.Aore to te hoê noa’tu taata tahuti e mana e aore râ, e ti‘araa no te

faaora i te taatoaraa o te tahi atu mau taata tahuti mai roto mai i to ratou huru pau e te hi‘a, aita atoa e taata e nehenehe e horo‘a ti‘amâ i to’na ora no te faatupu i te ti‘a- faahou- raa rahi no te taatoaraa o te tahi atu mau taata tahuti.

O Iesu Mesia ana‘e tei ti‘a e tei hinaaro ia rave i taua huru ohipa faaora ra o te here.9

Ua haere mai Iesu Mesia… i ni‘a i teie fenua i te hoê tau tei faataa- a‘ena- hia na roto i te hoê fanauraa huiarii tei faaherehere i To’na ti‘araa atua. Tei roto Ia’na te hiro‘a o te taata nei na roto i To’na metua vahine tahuti e te hiro‘a Atua e te mau mana o To’na Metua i te Ao ra.

Na roto i teie huru ti‘araa fatu ai‘a taa ê To’na, ua riro Ia’na te ti‘araa hanahana ra—Te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i te tino nei. Ei Tamaiti na te Atua, ua fatu Oia i te mau mana e te ite aore roa e taata i farii na mua a‘enei e i muri atu. O Emanuera mau Oia, te auraa, « Te Atua i ô tatou nei ». (A hi‘o Isaïa 7:14 ; Mataio 1:23).

Noa’tu e, e Tamaiti Oia na te Atua tei tonohia mai i te fenua nei, ua titau te faanahoraa hanahana a te Metua ia farii Iesu i te mau fifi e te mau ati o te tahuti nei. E no reira, ua roohia Oia i « te mau faahemaraa,… e te poia, e te poihâ, e te rohirohi ». (Mosia 3:7.)

Page 117: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

102

No te riroraa ei Taraehara no te mau tamarii paatoa a to tatou Metua, ua titauhia ia Iesu ia haapa‘o maitai hope roa i te mau ture atoa a te Atua. No te mea ua tuu Oia Ia’na iho i raro a‘e i te hinaaro o te Metua, ua tupu a‘era Oia « mai te aroha i te aroha, e tae noa’tu i te taime oia i farii ai i te îraa » o te mana o te Metua. No reira « ua farii oia i te mana atoa, no roto i te ao ra e i ni‘a i te fenua nei ». (PH&PF 93:13, 17).10

E Atua Iesu—e Tamaiti hoʻi na te Atua—no reira, ua ti‘a Ia’na ia amo i te teimaha e te hopoi‘a o te mau hara a te tahi atu mau taata i ni‘a Ia’na iho. Ua tohu Isaïa no ni‘a i te hinaaro o to tatou Faaora ia rave i te reira i te na ôraa e : « Ua rave mau râ oia i to tatou paru-paru, e ua hopoi ê oia i to tatou oto : … i paruparu râ oia i ta tatou nei hara, i tairihia oia i to tatou nei ino : e te a‘o i hauhia ai to tatou, tei ni‘a ïa ia’na, e no to’na paruparu e ora ai tatou ». (Isaïa 53:4–5.)

Taua ohipa mo‘a ra e te pipiri ore, te raveraa i ni‘a Ia’na iho, na roto i To’na iho hinaaro, i te mau hara a te taatoaraa o te tahi atu mau taata, o te Taraehara ïa. Nahea pai hoê taata e nehenehe ai e

« aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o iesu mesia ».

Page 118: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

103

amo i te mau hara a te mau taata atoa, eita e roaa i te haroʻaroʻaraa taata tahuti ia taa maitai. Teie râ ta’u i ite : ua rave mau Oia i ni‘a Ia’na i te mau hara a te mau taata atoa, e ua na reira Oia no To’na here mure ore ia tatou tata‘itahi. Na ô maira Oia : « No te mea inaha, ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou… na te reira mamae rahi i faatupu i roto ia’u, oia o te Atua, o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau poa’toa, e ua mauiui i te tino e te varua atoa hoi—e ua hinaaro hoʻi ia ore au ia inu i te au‘a maramara e oriorio atu ». (PH&PF 19:16, 18).

Noa’tu te mauiui o taua ohipa ra, ua rave Oia i te au‘a e ua inu. Ua amo Oia i te mamae o te mau taata atoa ia ore hoʻi tatou ia mauiui. Ua faaoroma‘i Oia i te faahaehaaraa e te faainoraa o To’na mau taata hamani ino ma te amuamu ore e aore râ, ma te faaho‘i ore i te ino. Ua faaruru Oia i te taʻiri e te haamâ o te taparahi- ino- raa rahi—te satauro.11

I Getesemane e i Kalavaria, ua faaoti [Iesu] i te taraehara hope ore e te mure ore. O te ohipa rahi a‘e ïa no te here i roto i te tuaai i papa‘ihia. I muri iho, To’na ïa poheraa e te tia- faahou- raa.

Riro mai nei Oia ei Taraehara no tatou no te faaora ia tatou paatoa i te pohe tino, e no te faaora ia tatou i te pohe varua, tatou o te haapa‘o i te mau ture e te mau oro‘a o te evanelia.12

Eita roa’tu paha tatou e ite e e maramarama i te tahuti nei e, e mea nahea Oia i te rave- faaoti- raa i te ohipa Ta’na i rave, tera râ, eiaha roa tatou e ore e maramarama no te aha Oia i rave ai i te mea Ta’na i rave.

Te mau mea atoa Ta’na i rave, ua faaûruhia ïa e To’na here pipiri ore e te hopea ore no tatou.13

2Ua haere mai Iesu Mesia i rapae i te menema, e te

ora nei Oia i teie mahana ei taata ti‘afaahou.

Te mau ohipa rarahi roa a‘e o te tuaai, o te mau ohipa ïa e haa-putapû i te faito rahi a‘e o te taata i roto i te hoê pu‘e tau roa a‘e. Ia au i teie arata‘iraa mana‘o, aore e ohipa hau atu i te faufaa no te taata e aore râ, no te nunaa maori râ te tiʻa- faahou- raa o te Fatu.

Page 119: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

104

E parau papû te tiʻa- faahou- raa o te mau taata atoa tei ora e tei pohe i ni‘a i te fenua nei, e mea papû maitai e, e ti‘a i te hoê taata ia faaineine maitai no taua ohipa ra. Ia riro te hoê tiʻa- faahou- raa hanahana ei titauraa na te mau tane e te mau vahine atoa, no te mea e parau papû te parau no te tiʻa- faahou- raa.

Aita e ohipa hau atu i te rahi maori râ te tiʻa- faahou- raa. E tiʻa faahou te mau taata atoa. « Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te tiʻa faahou i te Mesia ». (1 Korinetia 15:22).

Te faaʻite mai nei te parau i papa‘ihia ra e, i te toru o te mahana i muri a‘e i te faasatauroraahia o Iesu, ua tupu te hoê aueueraa fenua rahi. Ua faataa- ê- hia te ofaʻi i te uputa o te menema ra. Mai rotopu mai i Ta’na mau pĭpĭ faaroo roa a‘e, haere maira e toofanu pu‘e vahine i taua vahi ra e ta ratou raau no‘ano‘a « aita râ te tino o te Fatu ra o Iesu ».

Ua fâ maira te mau melahi e na ô maira, « Eaha outou i imi ai i te ora i te vairaa o te pohe ? Aore Oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a ». (Luka 24:3–6). Aore hoê mea i roto i te tuaai e aifaito i te reira parau faa-ara faahitimahuta ra : « Aore Oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a ».

Ua niuhia teie parau no te tiʻa- faahou- raa o to tatou Fatu i ni‘a i te mau faaʻiteraa a te mau ite papû e rave rahi. Ua fâ mai te Fatu tiʻa faahou i te mau vahine e rave rahi, i na pĭpĭ e piti i ni‘a i te e‘a no Emausa, ia Petero, i te mau aposetolo ; e « muri a‘era hoi », mai ta Paulo i parau, « i itea oia e te mau taea‘e e pae atoa hanere e tiahara … E te hopea ihora, itea atoa ihora ia [Paulo] ». (1 Korinetia 15:6, 8)… 

Ei hoê o te mau ite No’na i te mau mahana hopea nei, te faaʻite papû nei au e, te ora nei Oia i teie mahana. E taata tiʻafaahou Oia. O Oia to tatou Faaora, to tatou Fatu, te Tamaiti mau a te Atua. Te faaʻite papû nei au e, e ho‘i faahou mai â Oia ei Fatu faahanahana-hia, e tei tiʻafaahou. E ere taua mahana ra i te mea atea roa. No te mau taata atoa o te farii Ia’na ei Faaora e ei Fatu, te auraa no To’na tiʻa- faahou- raa, maori râ, aita te ora e hope i te pohe ra, i te mea e, ua fafau mai Oia e : « No te mea e ora vau, e ora atoa hoʻi outou ». (Ioane 14:19).14

Tei Ia’na ana‘e ra te mana no te tiʻa- faahou- raa. E no reira i te ru‘i toru ra i muri mai i To’na ra hunaraa, ua haere maira Oia i rapae i te menema, ua ora e ua faaʻite Ia’na iho i te mau taata e rave rahi … Ei hoê o te mau ite taa ê [No’na] ra tei piihia i teie mahana, te faaʻite papû nei au ia outou e, te ora nei Oia. Te ora nei Oia i roto i

Page 120: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

105

te tino tiʻafaahou. Aita e parau mau e aita e ohipa ta’u i papû aʻe e ta’u e ti‘aturi a‘e, maori râ te parau mau no te tiʻa- faahou- raa papû o to tatou Fatu.15

3Ia itoito tatou i roto i to tatou iteraa papû

no ni‘a ia Iesu Mesia e ti‘a ai.

Te haamaitairaa faufaa rahi roa a‘e e ti‘a i te mau melo atoa o te Ekalesia ia farii maori râ, o te hoê ïa iteraa papû no ni‘a i te hana-hana o Iesu Mesia e ta’na Ekalesia. Te hoê iteraa papû, o te hoê ïa o te mau mea rii e ti‘a ia tatou ia hopoi na muri iho ia tatou i te taime a faaru‘e ai tatou i teie oraraa.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te hoê iteraa na roto i te Varua Maitai no ni‘a i te misioni hanahana a Iesu Mesia.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa i te natura hana-hana no te fanauraa o to tatou Fatu—oia hoʻi, o Oia mau te Tamaiti Fanau Tahi i roto i te tino nei.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, o Oia taua Me-sia ra i fafauhia mai, e a ora ai Oia i rotopu i te taata nei, ua faatupu Oia e rave rahi mau semeio rarahi.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, te mau ture Ta’na i horo‘a mai ei haapiiraa tumu Na’na ra, e parau mau ïa, ei reira, ia haapa‘o i te reira mau ture e mau oro‘a.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua rave Oia i ni‘a iho Ia’na i te mau hara a te mau taata atoa, na roto i To’na iho hinaaro, i roto i te Ô i Getesemane, e ua haamamae te reira Ia’na i te tino e te varua, e ua faatahe mai i te toto na roto i te mau poa atoa. Ua rave Oia i teie mau mea atoa ia ore tatou ia mauiui mai te mea e tatarahapa tatou. (A hi‘o PH&PF 19:16, 18).

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua haere mai Oia i rapae i te menema ma te tino iʻo e te tiʻafaahou. E no te mea hoʻi e, te ora nei Oia, e ora atoa ïa te mau taata atoa.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te iteraa e, ua fâ mai te Atua te Metua e o Iesu Mesia i te peropheta ra ia Iosepha Semita no te haamau i te hoê tau tuuraa apî no Ta’na evanelia, ia ti‘a hoʻi i te faaoraraa ia porohia i te mau nunaa atoa hou a ho‘i mai ai Oia.

Page 121: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

106

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua riro te Ekalesia, Ta’na i faati‘a i roto i te afaraa o te tau e Ta’na i faa-ho‘i faahou mai i te anotau hopea nei, mai ta te Fatu iho i parau ra, i « te ekalesia parau- ti‘a ana‘e e te mea ora i ni‘a i te ao paatoa nei ». (PH&PF 1:30).

E mea faufaa rahi te fariiraa i te hoê iteraa papû mai teie te huru. Te mea faufaa rahi roa’tu râ, o te vai- itoito- raa i roto i to tatou iteraa papû.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te misioni hanahana a Iesu Mesia, te fariiraa ïa i Ta’na evanelia, e te raveraa i Ta’na mau ohipa. O te farii- atoa- raa ïa i te misioni tohuhia a Iosepha Semita e tae noa’tu i te feia tei mono mai ia’na e tei haapa‘o i ta ratou a‘o. Mai ta Iesu i parau ra, « Na roto i to’u iho reo e aore râ, na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoê â ïa ». (PH&PF 1:38).

No ni‘a i te feia o te farii i te mau haamaitairaa o te basileia tire-tiera, na ô atura te Fatu ia Iosepha Semita :

« O ratou ïa o tei farii i te parau faaʻite a Iesu, e ua faaroo i to’na ra i‘oa e ua bapetizohia hoʻi na roto i te huru o to’na tanuraahia, ua tanuhia hoʻi i raro a‘e i te pape i roto i to’na ra i‘oa, e o teie mai te au i te faaueraa ta’na i horo‘a mai ra ». (PH&PF 76:51).

Teie te feia tei itoito i roto i to ratou iteraa papû no ni‘a ia Iesu, mai ta te Fatu i parau ra, o ratou ïa « o tei upooti‘a hoʻi na roto i te faaroo, e ua taatihia’tu hoʻi e te Varua Mo‘a no te fafauraa, o ta te Metua i ninii mai i ni‘a ia ratou atoa o tei parau- ti‘a e tei haapa‘o maitai hoi ». (PH&PF 76:53).16

4Te faaroo ia Iesu Mesia, o te ti‘aturi- hope- roa- raa

ïa Ia’na e te peeraa i Ta’na mau haapiiraa.

Te parau tumu matamua o ta tatou haapa‘oraa faaroo, o te faaroo ïa i te Fatu ia Iesu Mesia. No te aha e mea ti‘a ia tatou ia faatumu i to tatou ti‘aturiraa, ta tatou tiaʻiraa i ni‘a i te hoê noa iho tino ? No te aha e mea faufaa te faaroo Ia’na no te farii i te hau i roto i te feruriraa i roto i teie oraraa e te ti‘aturiraa i roto i te ao a muri a‘e ?

Na ta tatou mau pahonoraa i teie mau uiraa e haapapû mai e, te hi‘o ra anei tatou i te ananahi ma te itoito, te ti‘aturi e te mana‘o maitai, e aore râ, ma te măta‘u, te hepohepo e te mana‘o ti‘aturi ore.

Page 122: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

107

Teie ta’u parau poro‘i e to’u iteraa papû : O Iesu Mesia ana‘e te ti‘a ia horo‘a mai i taua tiaʻiraa ra, taua ti‘aturiraa ra, e taua puai ra ta tatou e titau nei no te upooti‘a i ni‘a i te ao nei e no te ti‘a i ni‘a a‘e i to tatou mau hi‘araa i te tino nei. No te rave i te reira, e titauhia ia tatou ia tuu i to tatou faaroo i ni‘a Ia’na e ia ora ho‘i i Ta’na ra mau ture e Ta’na mau haapiiraa ».… 

Te faaroo i roto Ia’na e ere ïa i te ite- noa- raa e, te ora nei Oia. Ua hau atu ïa i te poro- noa- raa i te ti‘aturiraa.

Te faaroo ia Iesu Mesia o te ti‘aturi- hope- roa- raa ïa Ia’na. Ei Atua, e mana, e ite e e here hopea ore To’na. Aita e fifi to te taata nei e ore e tae‘ahia i To’na ti‘araa ia faatîtîʻaifaro i te reira. Ua pou Oia i raro a‘e i te mau mea atoa ra (a hi‘o PH&PF 122:8), no reira, ua ite Oia e nahea ia tauturu ia tatou ia ti‘a i ni‘a a‘e i to tatou mau tafifi o te mau mahana atoa.

Te faaroo i roto Ia’na, o te ti‘aturiraa ïa e, noa’tu e, aita tatou e maramarama nei i te mau mea atoa, O’na râ, oia ïa. No reira, titau-hia ia tatou ia hi‘o Ia’na « i roto i te mau mana‘o atoa ; eiaha e feaa, eiaha e măta‘u ». (PH&PF 6:36).

« a pee mai ia’u » (mareko 1:17).

Page 123: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

108

Te faaroo i roto Ia’na, o te ti‘aturiraa ïa e, tei roto Ia’na te mau mana atoa i ni‘a i te mau taata atoa e te mau nunaa atoa. Aita e ino eita e mau Ia’na ia tape‘a. Tei roto te mau mea atoa i To’na rima. Ua riro teie fenua ei hau tiʻa No’na. Teie râ, te vaiiho nei Oia i te ino ia ti‘a ia tatou ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino.

Ua riro Ta’na evanelia ei arata‘i papû maitai no te mau fifi atoa o te taata nei e no te mau ma‘i sotiare.

Tera râ, e faufaahia Ta’na evanelia mai te mea e, e faaohipahia te reira i roto i to tatou oraraa. No reira, « A popou na outou i te parau a te Mesia ; inaha hoʻi, e faaʻite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o». (2 Nephi 32:3).

Ia ore tatou e haapa‘o i Ta’na mau haapiiraa, aita ïa tatou e faaʻite nei i te faaroo Ia’na.

A feruri na i te taa- ê- raa o teie nei ao ahiri e, e rave te mau taata atoa mai Ta’na i parau ra : « Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa … E aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho na ». (Mataio 22:37, 39).

No reira, eaha ïa te pahonoraa i te uiraa e « Eaha te ti‘a ia ravehia no ni‘a i te mau fifi e i te mau pe‘ape‘a ta te taata, te mau fenua e te mau nunaa e farerei nei i teie mahana ? » Teie Ta’na haapiiraa ohie roa :

« A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i ha-mani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa hoʻi ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa hoʻi, a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haroʻaroʻa i te mau mea mai ta te Atua e haroʻaroʻa ra… 

« A faaroo outou e, ia tatarahapa outou i ta outou mau hara e ti‘a ai, e ia haapae i te reira, e ia faahaehaa ia outou iho i mua i te Atua ra ; a ani ai ma te aau tae ia faaorehia ta outou e ana ra ; e tena na, te faaroo na outou i taua mau mea ra, e haapa‘o ïa outou ». (Mosia 4:9–10 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).17

5E haamaitai- rahi- hia a‘e tatou e e oaoa rahi a‘e tatou mai te mea e, e tautoo tatou ia riro mai ia Iesu Mesia ra te huru.

Te hoê o te mau tumu o teie oraraa, ia tamatahia ïa tatou ia itehia e, « e haapa‘o anei [tatou] i te mau mea atoa ta te Fatu » to tatou Atua e faaue mai ia tatou. (Aberahama 3:25). Parau poto noa tatou e, ua

Page 124: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

109

titauhia ia tatou ia haapii i te hinaaro o te Fatu e ia rave i te reira. Titauhia ia tatou ia pee i te hi‘oraa o Iesu Mesia e ia riro mai Ia’na te huru.

Te uiraa faufaa rahi o te oraraa nei, o te uiraa ïa i uihia e Paulo : « E te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ? (Te Ohipa 9:6)… 

Te hinaaro nei tatou i te tahi atu â mau tane e mau vahine no te Mesia, o te haamana‘o noa Ia’na, o te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa Ta’na i horo‘a mai ia ratou ra. Te faito rahi a‘e o te manuïaraa, o te iteraa ïa i te fatataraa ta tatou e nehenehe e haere i te mau taime atoa i roto i to’na mau taahiraa.18

Te vai te tahi… tei hinaaro ia pohe no to ratou faaroo, aita râ ratou e hinaaro nei ia ora hope roa no te reira. Ua ora e ua pohe te Mesia no tatou. Na roto i Ta’na Taraehara e na roto i te haereraa na ni‘a i to’na mau taahiraa, e roaa ia tatou te horo‘a rahi a‘e i te mau horo‘a atoa—te ora mure ore, oia te huru oraraa o tei Mure Ore rahi—to tatou Metua i te Ao ra.

Ua ui te Mesia i te uiraa e, « Eaha to [tatou] huru e au ai ? » Ua pahono a‘era Oia i te na oraa e, mai Ia’na ra te huru. (3 Nephi 27:27).

Te [taata] tei haafatata roa i to’na oraraa i to te Mesia, e taata rahi a‘e ïa e te haamaitaihia e te oaoa. E ere teie parau no te mau tao‘a, te mana e te roo no teie nei ao. Hoê noa iho faito mau o te rahi, o te popou, o te oaoa, maori râ, o te huru ïa te fatataraa o te hoê oraraa i to te Fatu, o Iesu Mesia. O Oia te haerea mau, te parau mau hope e te ora auhune.

E riro e, o teie te uiraa e ti‘a ia vai tamau noa e ia ohu noa i roto i to tatou feruriraa, no ni‘a i te mau mana‘o e te mau ohipa atoa o to tatou oraraa, « E te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ? » (Te Ohipa 9:6). E mea na roto ana‘e i te Maramarama o te Mesia e te Varua Maitai te pahonoraa i taua uiraa ra e tae mai. Ua fana‘o ïa te feia e ora i te hoê oraraa e faaîhia ai to ratou tino i na mea e piti ra… 

Ia hi‘ohia te mau mea atoa ta [Iesu Mesia] i rave e Ta’na e rave nei no tatou, te vai ra hoê mea o te ti‘a ia tatou ia faaho‘i Ia’na ra.

Te horo‘a rahi a te Mesia no tatou nei o To’na ïa ora e te tusia. No reira, e ere anei ïa te reira atoa ta tatou horo‘a haʻihaʻi Ia’na—to tatou oraraa e ta tatou mau tusia, eiaha i teie noa nei taime, i roto atoa râ i te tau i muri nei ? 19

Page 125: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

110

[O ratou o te] arata‘ihia e te Mesia, e pau ïa ratou i roto i te Mesia ra … E horomiihia to ratou hinaaro i roto i To’na hinaaro. (A hi‘o Ioane 5:30). I te mau taime atoa, e rave ratou i te mau mea e auhia e te Fatu. (A hi‘o Ioane 8:29). Eita ratou e pohe noa no te Fatu, te mea faufaa roa’tu, ua hinaaro ratou e ora No’na.

A tomo i roto i to ratou fare, e faaʻite mai te mau hoho‘a i ni‘a i to ratou mau papa‘i, te mau buka i ni‘a i te mau pa‘epa‘e, te pehe e faaroohia, ta ratou mau parau e te mau ohipa, e Keresetiano ratou. Te ti‘a nei ratou ei mau ite no te Atua i te mau taime atoa, i roto i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa. (A hi‘o Mosia 18:9). Tei roto te Mesia i to ratou mana‘o, ia hi‘o ana‘e ratou Ia’na i roto i te mau mana‘o atoa. (A hi‘o PH&PF 6:36). Tei roto te Mesia i to ratou aau e te tuu nei ratou i to ratou aroha i ni‘a Ia’na e a muri noa’tu. (A hi‘o Alama 37:36).

Fatata pauroa te hepetoma te rave nei ratou i te oro‘a mo‘a e te faa-ʻite faahou nei ratou i to ratou Metua Mure ore e, te hinaaro nei ratou e rave i ni‘a ia ratou i te i‘oa o Ta’na Tamaiti, e i te haamana‘o tamau noa Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. (A hi‘o Moroni. 4:3).

I roto i te reo o te Buka a Moromona, « te popou nei ratou i te parau a te Mesia » (2 Nephi 32:3), « parau i te Mesia » (2 Nephi 25:26), « oaoa nei tatou i te Mesia » (2 Nephi 25:26), « ua faaorahia tatou i te Mesia » (2 Nephi 25:25), e « te oaoa nei hoʻi i [to ratou ra] Iesu » (a hi‘o 2 Nephi 33:6). Ei haapotoraa, te haamoʻe nei ratou ia ratou i roto i te Fatu e te ite nei ratou i te ora mure ore. (A hi‘o Luka 17:33).20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua haapii mai te peresideni Benson e, noa’tu e, aita tatou e ha-

roʻaroʻa hope roa e e mea nahea to te Faaora faatupuraa i te Taraehara, e nehenehe râ ta tatou e haroʻaroʻa e no te aha Oia i rave ai i te reira (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha ta teie haroʻaroʻaraa e faatupu mai i roto i to outou oraraa ?

• A haapii ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te mea ta te Tiʻa- faahou- raa o te Faaora e faatupu mai. Eaha ta To’na Tiʻa- faahou- raa e faatupu mai i roto i to outou oraraa ?

Page 126: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 6

111

• I to outou mana‘o, no te aha te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia i riro ai ei « haamaitairaa faufaa rahi roa a‘e » ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Eaha te auraa no outou te parau no vai- itoito- raa i roto i to tatou iteraa papû no te Faaora ?

• A feruri i te mau parau a te peresideni Benson no ni‘a i te faaroo ia Iesu Mesia (a hi‘o i te tuhaa 4). E mea nahea teie tatararaa o te faaroo i te Mesia i hau atu ai « i te ite- noa- raa e, te ora nei Oia » ?

• Ua parau te peresideni Benson e, te mau taata tei « arata‘ihia e te Mesia » e hinaaro ratou « e pohe… no te Fatu, te mea fau-faa roa’tu, ua hinaaro ratou e ora No’na. » (tuhaa 5). I to outou mana‘o, eaha te auraa no te parau ra, e ora no te Faaora ?

Te mau papa‘iraa mo‘aIoane 10:17–18 ; 2 Nephi 9:20–24 ; 31:20–21 ; Mosia 16:6–11 ;

3 Nephi 27:20–22 ; Moroni 7:33 ; PH&PF 19:1–3, 16–19 ; 76:22–24 ; Hiroʻa Faaroo 1:3

Tauturu haapiiraa« A ite ai oe i te oaoa o te tae mai na roto i to oe maramaramaraa

i te evanelia, e mea papû e e hinaaro oe i te faaohipa i te mea o ta oe i haapii. A faaitoito i te oraraa ma te au i to oe ite. Ia na reira oe, e puai to oe faaroo, to oe ite, e to oe iteraa papû » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 21).

Te mau nota 1. « The Meaning of Easter », Ensign,

Eperera 1992, 2. 2. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 10. 3. A hi‘o « Come unto Christ », Ensign,

Novema 1987, 83–85 ; « I Testify », Ensign, Novema 1988, 86–87.

4. « I Testify », 86. 5. « Come unto Christ », 83 ; a hi‘o atoa

« Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 2. 6. « Come unto Christ », 83. 7. « Jesus Christ : Our Savior and

Redeemer », Ensign, Tiunu 1990, 6. 8. « Life Is Eternal », Ensign, Atete 1991, 4. 9. « Jesus Christ : Our Savior and

Redeemer », 4. 10. « Jesus Christ : Our Savior and

Redeemer », 2.

11. « Jesus Christ : Our Savior, Our God », Ensign, Eperera 1991, 2, 4.

12. « Keeping Christ in Christmas », Ensign, Titema 1993, 4.

13. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », 4.

14. « The Meaning of Easter », 2, 4. 15. « Jesus Christ : Our Savior, Our God », 4. 16. « Valiant in the Testimony of Jesus »,

Ensign, Fepuare 1987, 2. 17. « Jesus Christ : Our Savior and

Redeemer », 2, 6. 18. « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 5, 6. 19. « Jesus Christ—Gifts and Expectations »,

Ensign, Titema 1988, 2, 4. 20. « Born of God », 4–5.

Page 127: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

112

Ua faataahia te parau poro‘i o te Orama Matamua « no te mau tamarii atoa a to tatou Metua e ora nei i ni‘a i te tino o te fenua nei ».

Page 128: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

113

P E N E 7

Iosepha Semita, hoê mauhaa i roto i te rima o te Fatu

« Ua riro Iosepha Semita, te peropheta no te mau mahana hopea nei, ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu

no te iriti i te hoê tau tuuraa evanelia apî, te hopea e tei rahi a‘e i te mau tau tuuraa evanelia atoa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

A tavini ai Elder Ezra Taft Benson ei misionare rave tamau i Pere-tane i te omuaraa no te mau matahiti 1920, ua farii oia e to’na hoa misionare i te mea ta’na i parau ra « te patoʻiraa u‘ana i te Ekalesia ». I muri a‘e, te faati‘a ra oia :

« Te mau ve‘a papa‘i, te mau buka, e tae noa’tu i te mau hoho‘a pato‘i Momoni, ua itehia ïa te reira i roto ia Peretane taatoa ». No te rahi o te pato‘iraa, ua faaorehia te tahi mau huru raveraa i te ohipa misionare, mai te faatupuraa i te mau putuputuraa i te pae purumu e te opereraa i te mau buka iti. Te parau ra oia e, « Tera râ, i te pae apatoerau o te fenua Peretane i reira hoʻi maua e ohipa ai, te vai ra hoê pŭpŭ taata no te amaa no South Shields, e mau taata haapa‘o maitai e te pûpû ia ratou e te auraro maitai roa, e ua titau mai ratou ia maua to’u hoa ia haere i rotopu ia ratou e ia paraparau i roto i ta ratou pureraa oro‘a. Teie ta ratou i parau mai, ‘E rave rahi te mau taata i to matou vahi aita ratou e ti‘aturi nei i te mau haavare i nene‘ihia. Mai te mea e, e haere mai orua, e faaî matou i te fare pureraa na‘ina‘i’.

« No reira, ua farii maua i teie aniraa e ua haamata maua i te faa-ineine, e ua haamata vau i te tuatapapa i te parau no te taivaraa. Te hoê teie tumu parau au- roa- hia e au, e ua feruri au e, e mea maitai no ratou ; e ua rohi au, e ua tuatapapa, e ua feruri au e, e nehenehe ta’u e paraparau ahuru ma pae minuti i ni‘a i te reira tumu parau.

Page 129: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

114

« Ua haere atu maua i taua fare pureraa ra e ua î roa i te taata. Ua oaoa te mau taata atoa. E i muri a‘e i te mau tuhaa ohipa no te omuaraa ua paraparau to’u hoa, e i muri iho, ua paraparau vau i roto i te hoê huru otiatia ore aita â vau i ite a‘enei i te reira i roto i to’u oraraa. E i to’u parahiraa mai i raro e i te hi‘oraa i ta’u uati, ua paraparau vau e piti ahuru ma pae minuti te maoro, e aita vau i faahiti i te parau no te taivaraa, aita noa a‘e au i feruri i te parau no te taivaraa. Ua paraparau vau no ni‘a ia Iosepha Semita, e ua faaʻite au i te iteraa e, ua riro oia ei peropheta na te Atua e ua ite au i te reira. Ua paraparau vau no ni‘a i te taeraa mai te Buka a Moromona ei ite apî no te Mesia, e ua faaʻite au i to’u iteraa papû. I to’u iteraa i te ohipa tei tupu, aita ta’u e nehenehe e tape‘a i to’u roimata.

« I te faaotiraa te pureraa, e rave rahi Feia Mo‘a tei haere mai i mua e ua faaʻite mai i to ratou mauruuru i te mea e, ua parauhia te tahi mau parau no ni‘a ia Iosepha Semita. Na ô maira ratou e, ‘E rave rahi o to matou mau hoa tei parau mai e, « E nehenehe ta matou e farii i te mau parau atoa no ni‘a i te Ekalesia eiaha râ no ni‘a ia Iosepha Semita’ ». E ua haere mai te tahi o te reira mau hoa e ua parau mai e, ‘Ua ineine matou i teie nei. Ua ineine matou i teie pô. Ua farii matou i te faaʻiteraa e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua’ ».1

Ua tamau noa te peresideni Benson i te imi i te mau rave‘a i roto i to’na oraraa no te faaʻite i to’na iteraa no ni‘a i te piiraa o Iosepha Semita. Ei hi‘oraa, a tavini ai oia ei faaterehau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite, ua titau mai te hoê fare ratio ia’na ia ma‘iti i te hoê irava au- roa- hia e ia tai‘o i te reira i roto i te ratio, e ua ma‘iti oia i te hoê tuhaa o te Aamu o—Iosepha Semita i roto i te Buka Poe Tao‘a Rahi.2

Na ni’a i te mau mea atoa, ua tamau noa oia i te faaʻite i te hoê iteraa papû paari e te puai i mua i to’na mau hoa Feia Mo‘a. Ua parau oia e, « Ua riro o Iosepha Semita ei peropheta no te Atua ora, te hoê o te mau peropheta rahi roa a‘e tei ora i ni‘a i te fenua nei. Ua riro oia ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te iriti i te hoê tau tuuraa evanelia rahi, tei hau i te rahi, e te hopea o te mau tau tuuraa atoa, no te faaineine i te ho‘i- piti- raa mai o te Fatu ».3

Page 130: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

115

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua riro te orama matamua a Iosepha Semita ei ohipa hau roa a‘e i te rahi i roto i teie ao mai te

tau mai o te Tiʻa- faahou- raa o Iesu Mesia.

E taata imi Iosepha Semita i te parau mau i to’na apîraa. No te anoʻinoʻi rahi tei itehia i roto i te mau ekalesia, ua ani oia i te Atua tei hea te ekalesia mau. Ei pahonoraa i taua pure ra, ua faaʻite papû oia e, ua tae mai te hoê pou maramarama. Teie ta’na mau parau :

« I te ma‘iriraa taua maramarama ra i ni‘a iho ia’u, ua ite atu ra vau e piti taata, to raua teatea e te hanahana a ti‘a noa’i raua i ni‘a a‘e ia’u i roto i te reva ra, e ore roa ïa e ti‘a ia faaauhia i te hoê noa’tu mea. Ua parau maira te hoê o raua ia’u, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi, e ma te faahiti i to’u i‘oa, i te na- ô- raa mai e—O Ta’u Tamaiti Here Teie. A Faaroo Ia’na !  » (Iosepha Semita—Aamu 1:17).

Ua ui atura Iosepha i te piti o te taata, oia hoʻi o Iesu Mesia, tei hea te haapa‘oraa mau i rotopu i te mau haapaʻoraa keresetiano. Ua parauhia maira ia’na e, eiaha oia e amui atu i te hoê o te reira mau haapa‘oraa, aore hoê o ratou i tano.4

I te haereraa mai te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei, mai ta raua i na reira i te matahiti 1820 a fâ mai ai raua i te peropheta apî ra, o Iosepha Semita, e ere ïa no te tahi rii noa pupu taata. O te hoê ra parau poro‘i e te hoê heheuraa i faataahia no te mau tamarii atoa a to tatou Metua e ora nei i ni‘a i te tino o te fenua nei. O te ohipa rahi a‘e ïa tei tupu i roto i teie nei ao mai te tau mai o te Tiʻa- faahou- raa o te Fatu. I te tahi taime te feruri nei au e, no te fatata tatou i teie ohipa, aita’tura tatou e taa hope roa i to’na auraa e to’na faufaa e to’na nehenehe.5

Ua riro te orama matamua a te peropheta Iosepha Semita ei papa no te haapiiraa a te Ekalesia.6

Te parau mau papû tei matara mai na roto mai i te iteraa o te pe-ropheta i te matahiti 1820 ra, o te vai- mau- raa ïa te Atua e te parau e, ua tiʻafaahou mau o Iesu Mesia. Ua ite oia ia raua ei na taata taa ê maitai te tahi i te tahi, ei na taata faahanahanahia tei paraparau mai ia’na mai te hoê taata e paraparau i te tahi atu taata.7

Page 131: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

116

Te haamauururu haehaa nei au no te iteraa e, ua ho‘i faahou mai te Atua te Metua e ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, ei na taata faa-hanahanahia, i ni‘a i teie fenua i to tatou nei anotau, i roto i teie tau tuuraa ; no te iteraa e, ua fâ mau raua i te tamaiti peropheta … Ua riro teie ei faaʻiteraa hanahana roa aʻe no te Atua te Metua e no te Tamaiti, e tei vai nei ta tatou papa‘iraa no te reira.8

2Mai te au i te tohuraa i roto i te Faufaa Apî,

ua farii Iosepha Semita i te hoê heheuraa apî e te mau farereiraa e te mau melahi.

Ua matarohia e, tei ni‘a te faaroo o te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te parauraa e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua, e ua parau atoa oia i te taeraa mai o te Buka a Moromona i muri a‘e i te mau farereiraa o te mau melahi ia’na i ropu i te matahiti 1823 e 1827.

I te iteraa te tahi mau taata i teie parau, ua faahapa a‘era ratou ma te parau e, e parau maamaa te parau e, e fâ mai te mau melahi i roto i teie tau.

Te vai nei i roto i te Bibilia te faaʻiteraa papû e, ua arata‘i te Atua i te mau ohipa no Ta’na ekalesia i ni‘a i te fenua nei hau atu i te maha tauatini matahiti na roto i te heheuraa, e, mai te mea e, e titauhia, na roto i te utuuturaa no te ra‘i mai.

I roto i ta’na tatararaa i te huru o te mau mahana hopea no ni‘a i te tae- piti- raa mai o Iesu Mesia, ua tohu o Ioane i roto i te Faufaa Apî e, hou te ho‘iraa mai o te Faaora, e farii te ao nei i te hoê faaara-raa e, te fatata mai nei te hora no te haavâraa a te Atua. E tae mai te reira faaararaa na roto mai i te hoê melahi no te ra‘i mai i te faaʻite-raa i te hoê « evanelia mure ore ». A faaroo mai i ta’na mau parau :

« Hi‘o atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te rêva nei ; ma te evanelia e ti‘a i te vairaa ra ei pororaa’tu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa,

« I te pii- hua- raa te reo e, a măta‘u i te Atua, e faahanahana’tu ia’na ; ua tae hoʻi i te hora faautuaraa na’na ra : e haamori outou ia’na, i tei hamani i te ra‘i, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra ». (Apokalupo 14:6–7).

Page 132: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

117

Mai te mea e, e farii te hoê taata i te faaʻiteraa papû a Ioane te Heheu Parau, e ti‘a ïa ia tiaʻihia te fâraa mai o te hoê ve‘a no te ra‘i mai.

Te faaʻite nei tatou ma te hanahana e, ua fâ mai teie ve‘a melahi i te peropheta Iosepha Semita i te omuaraa o te tenetere ahuru ma iva. Teie faaararaa e, ua fâ mai te hoê melahi no ô mai i te Atua ra i te hoê peropheta i to tatou nei anotau, ua riro ïa ei faaararaa tei tuʻati maite i ni‘a i te mau tohuraa o te Faufaa Apî, e no reira, e ti‘a ia haapopouhia te anaanatae o te feia ma‘imi i te parau mau.9

I te pô no te 21 no setepa 1823, ua fâ maira te hoê melahi i te pe-ropheta Iosepha Semita. O Moroni te i‘oa o te melahi. Oia te hopea o te ho’e ana‘iraa roa o te mau peropheta tahito no na nunaa rahi e piti tei ora… i ni‘a i te fenua Amerika e rave rahi tenetere i ma‘iri.10

ua haere mai moroni ia iosepha semita ra no te faati‘araa i te parau tohu.

Page 133: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

118

3Ua riro te Buka a Moromona ei faaʻiteraa papû

no te piiraa o Iosepha Semita ei peropheta.

Te faaʻiteraa papû roa a‘e no ni‘a i te patururaa i te parau e, e auvaha parau o Iosepha Semita no te Atua Manahope, o te nene‘i-raahia ïa te hoê papa‘iraa mo‘a, te Buka a Moromona.

Te Buka a Moromona o te hoê ïa papaa parau no ni‘a i te mau taata i tahito ra i te fenua Amerika, e te papa‘i atoa ra i te fâraa mai e te utuuturaa a Iesu Mesia i te mau taata no taua fenua ra i muri a‘e i To’na pa’umaraa i te ra‘i i Ierusalema. Te tumu rahi o te reira papaa parau, no te haapapû ïa i te u‘i i muri mai e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua. No reira, ua riro te Buka a Moromona i te tahi faahou ite, apitihia i te Bibilia, no ni‘a i te ti‘araa hanahana o Iesu Mesia.

Ua farii o Iosepha Semita i teie papaa parau tahito na roto mai i te hoê ve‘a no te ra‘i mai, mai ta Ioane i tohu ra. Ua fâ mai teie melahi ia’na e ua faaʻite mai i te vairaa o te mau papaa parau tahito i nana‘ohia i ni‘a i te mau api auri e tei hunahia i roto i te hoê apoo ofa‘i. I te taime i faataahia ra, ua horo‘ahia te mau api i te peropheta apî ra e tae noa’tu i te mauhaa no te huri i te reira. I muri iho, ua nene‘ihia te buka no to te ao nei ei mau papa‘iraa mo‘a.

Ei faati‘a- atoa- raa i te faaʻiteraa a Ioane, tei roto i te reira buka te « evanelia mure ore ». I teie nei te porohia nei te reira na to tatou mau misionare i to te ao nei.

Te ani manihini nei matou ia outou ia tamata i te ti‘araa mau o ta matou faaʻiteraa no ni‘a i te tumu i roaa mai ai te Buka a Moromona. E nehenehe outou e rave i te reira na roto i te tai‘oraa i te reira buka e i te aniraa i to tatou Metua i te Ao ra e parau mau anei teie mau mea. Te fafau atu nei matou e, mai te mea e, e aau tae mau to outou, e farii ïa outou i te haapapûraa no te parau mau na roto i te Varua Maitai. E rave rahi mirioni, tei faaʻite papû ma te ohie e te aau tae mau e, ua ite ratou e, no ô mai te reira i te Atua ra.11

Mai te mea e, e parau mau te Buka a Moromona, o Iesu mau ïa te Mesia, ua riro mau o Iosepha Semita ei peropheta Na’na, e Ekalesia mau Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e te faaterehia nei te reira i teie mahana na te hoê peropheta o te farii nei i te heheuraa.12

Page 134: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

119

4Ua faati‘a faahou te Atua i To’na basileia i ni‘a i te fenua nei na roto i te peropheta Iosepha Semita.

Ua pure te mau faaroo keresetiano na te ao atoa nei i te roaraa e rave rahi tenetere ia tae mai te basileia o te Atua [a hi‘o Mataio 6:10]. Te parau papû nei matou i mua i te mau taata atoa e : tei ô nei taua mahana ra i teie nei ! 13

Na te pure a te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti, i roto i te Uru raau Mo‘a, i iriti i te hoê tau tuuraa evanelia apî.14

Ua faati‘a faahou te Atua i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei ei faati‘araa i te parau tohu.… 

Na te Atua i pii ia Iosepha Semita ia faati‘a faahou i taua basileia ra—Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te faaʻite papû nei au e, ua rave oia i teie ohipa, ua haamau oia i te mau niu e ua horo‘a oia i te Ekalesia i te mau taviri e te mau mana no te rave tamau noa i te ohipa rahi o te mau mahana hopea nei, ta’na i haamata i raro a‘e i te arata‘iraa a te Atua Manahope.15

Ua fâ mai te tahi atu mau tino ia Iosepha Semita, mai ia Ioane Bapetizo e o Petero, Iakobo, e o Ioane, tei faatoro‘a ia’na i te mana no te rave i te ohipa i te i‘oa o te Atua (a hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:68–72 ; PH&PF 27:5–13). Ua faaho‘ihia mai te ekalesia e te basileia o te Atua i teie mau mahana hopea nei, oia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e tae noa’tu i te mau horo‘a atoa, te mau ti‘araa, te mau mana, te mau haapiiraa tumu, te feia faatere, e te mau haamaitairaa o te Ekalesia i tahito ra. (A hi‘o PH&PF 65 ; 115:3–4).16

Ua faauehia i te peropheta Iosepha ia haere i mua ei mauhaa i roto i te rima o te Atua e ia faanahonaho i te Ekalesia, ia faaʻite i to te ao nei i te tahi faahou ite no te ti‘araa hanahana o Iesu Mesia, oia te Buka a Moromona tei iritihia na roto mai i te mau papaa parau mo‘a… 

Teie faaho‘i- faahou- raa mai o te evanelia, te faaho‘i- faahou- raa mai o te maramarama e te parau mau, ua opuahia ïa te reira ei maitai e ei haamaitairaa no te mau tamarii paatoa a te Atua. E no reira, ma te haehaa e te mauruuru, te haere nei ta tatou mau misio-nare i roto i te ao nei no te poro e, ua tupu na te taivaraa o te parau mau, tera râ, na roto i te maitai o te Atua ua vetea faahou te mau ra‘i e ua heheuhia mai te evanelia i te taata nei na roto ia Iosepha Semita, te Peropheta.17

Page 135: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

120

5Ua vai auraro maitai e ua vai parau- ti‘a

Iosepha Semita e tae roa’tu i te poheraa.

A tupu noa ai te Ekalesia i te rahi ua tupu atoa te varua pato‘ito‘i e te hamani ino. I te mau vahi atoa e tanuhia « te huero sinapi » na‘ina‘i ra, ua tupu atoa te mau faataupupuraa i to’na tupuraa.18

Ua ti‘a papû te tamaiti ahuru ma maha matahiti i mua i to te ao nei. Ua ite te Atua i ta’na tamaiti a ma‘itihia ai oia. Ua ite Oia e, e vai auraro maitai e e vai parau- ti‘a oia e tae roa’tu i te pohe.19

Ua faahapa u‘ana te tahi mau taata i te faaʻiteraa papû a [ Iosepha Semita] e ua haamata i te faati‘a i te mau aamu haavare e te hamani- ino- raa ia’na. Aita te peropheta apî, mai te aposetolo Paulo i tahito ra, i huna i to’na iteraa papû, ua tape‘a râ oia i ta’na parau i te na oraa e :

« No te mea, ua ite mau vau i te orama. Ua papû te reira ia’u, e ua papû atoa ia’u e, ua ite te Atua i te reira, e aita e nehenehe ia’u ia huna i te reira. Ua papû ia’u e, na roto i to’u hunaraa i te reira, e faariri au i te Atua e e faahapahia vau e ana ». (Iosepha Semita—Aamu 1:25).20

Ua haere Iosepha Semita te Peropheta i to’na ra pohe na roto i to’na iho hinaaro. Ua titiro oia i to’na iteraa papû i to’na ora—to’na iho toto. I taua mahana ri‘ari‘a ra i Navu, Illinois, a hi‘o ai oia i muri i ni‘a i to’na oire e to’na mau taata ta’na i here, a haere ai oia i te fare tape‘araa no Carthage e i to’na pohe maratiri, na ô a‘era oia : « Teie te vahi au roa a‘e e te mau taata maitai roa a‘e i raro a‘e i te ra‘i ; e mea iti roa to ratou ite i te mau tamataraa e tiaʻi maira ia ratou » [History of the Church, 6:554].

I muri a‘era, ua parau te Peropheta ma te hau e te itoito hoʻi, noa’tu te pe‘ape‘a « Te haere nei au mai te arenio i te vahi tupa‘iraa, te hau nei râ vau mai te hoê po‘ipo‘i o te tau mahanahana. Te vai hau nei to’u mana‘o ma te ore i faaino atu i te Atua e i te taata atoa nei. Mai te mea e, e taparahi pohe ratou ia’u, e pohe ïa vau ma te hara ore, e e pii mai to’u toto mai raro mai i te repo no te tahoo, e e parauhia ïa no’u nei e, ‘ua taparahi- opua- ino- mau- hia oia’ » [History of the Church, 6:555].21

Ua na reira te peropheta Iosepha Semita i te hopea o to’na ora-raa tahuti nei, ma te faatupu i te tuhaa tahuti nei o Ta’na misioni hanahana. Ua faaʻite papû oia e, teie misioni tahuti ta’na, eita ïa e

Page 136: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

121

hope hou to’na oti- roa- raa. Mai te misioni a te Faaora, « e arenio i taparahihia hou te haamauraahia teie nei ao » [a hi‘o Apokalupo 13:8], ua ma‘iti- ê- hia na o Iosepha no ta’na misioni rahi.  22

6Te ti‘a nei Iosepha Semita i teie mahana ei

upoo no teie tau tuuraa evanelia hopea, o tei hau i te rahi i te mau tau tuuraa atoa.

Ua ite au e, te ora noa nei â Iosepha Semita, noa’tu e, ua taparahi- pohe- hia oia no te parau mau, e i roto i to’na ti‘araa ei upoo faatere no teie tau tuuraa—tei hau i te rahi i te mau tau tuuraa evanelia atoa—e ti‘a tamau noa oia e tae noa’tu i te mau tau mure ore e tae mai.23

Te poro‘i a Iosepha Semita—te poro‘i a Te Ekalesia a Iesu Mesia i  te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te poro‘i a te Momo-ni—o te poro‘i faufaa roa a‘e ïa i roto i teie nei ao. E te tamau noa nei â Iosepha Semita te Peropheta, o te ora nei i teie mahana, i te rave i te hoê tuhaa faufaa i roto i te arata‘iraa o te Ekalesia i ô nei i ni‘a i te fenua nei.24

No te farii i te hoê iteraa o te aano o te misioni a te Peropheta i  e fenua nei, e ti‘a ia tatou ia hi‘o i te reira i roto i te maramarama o te tau mure ore. Tei rotopu oia i « tei hau i te maitai e tei marama-rama » mai ta Aberahama i faaʻite mai i muri nei :

« Inaha, ua faaʻite mai te Fatu ia’u, o Aberahama, te mau ite tei faanahonahohia hou te ao nei i hamanihia ai ; e i rotopu ia ratou atoa ra, e rave rahi to reira tei hau i te maitai e tei maramarama ;

« E ua ite atura te Atua i taua mau varua e e mea maitai ratou, e ti‘a ihora oia i rotopu ia ratou, na ô atura : o teie ïa ta’u e faariro ei mau taata faatere na’u ; te ti‘a ra hoʻi oia i rotopu i te mau varua, e ua ite oia e, e mea maitai ratou ; e ua parau maira oia ia’u : E Abe-rahama, o oe te hoê o ratou ; ua ma‘itihia oe hou oe i fanauhia ai ». (Aberahama 3:22–23).

Mai te reira atoa no Iosepha Semita. Tei reira atoa oia. Ua parahi atoa oia i roto i te apooraa i piha‘i iho i tei hau i te maitai e tei ma-ramarama. Ua ti‘a oia i te hoê ti‘araa hanahana e te faahiahia, no reira, e mea papû maitai e, ua tauturu oia i te faanahonahoraa e i te faatupuraa i te ohipa rahi a te Fatu « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei », te faaoraraa o te mau tamarii paatoa a to tatou Metua [a hi‘o Mose 1:39]. Ua faatupu ta’na misioni i te hoê

Page 137: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

122

ohipa rahi i ni‘a i te mau taata atoa tei haere mai i ni‘a i te fenua nei, i te feia e ora nei i ni‘a i te fenua nei, e i te rahiraa mirioni e fanau mai.

Ua haapapû maitai te peropheta Iosepha Semita i teie ohipa mure ore i te na oraa e : « Te mau taata atoa e piiraa to ratou no te utuutu i te mau taata o te ao nei, ua faatoro‘ahia ïa ratou no taua opuaraa ra i roto i te apooraa rahi i te ra‘i ra na mua roa te hamaniraahia teie ao. Te feruri nei au e, ua faatoroʻahia vau i roto i teie ti‘araa i roto i taua apooraa rahi ra. Te iteraa papû ïa ta’u e hinaaro nei oia hoʻi, e tavini au na te Atua, e No’na teie mau taata » [a hi‘o History of the Church, 6:364]… 

Te ohipa rahi a‘e i roto i teie ao e aore râ, i roto i te ao a muri a‘e, ua taamuhia ïa i ni‘a i te ohipa e te misioni a Iosepha Semita—e taata tei faataahia te parau, e peropheta no te Atua. Taua ohipa ra, o te faaoraraa ïa e te ora mure ore o te taata. No taua opuaraa rahi ra i hamanihia ai teie nei fenua, i piihia ai te mau peropheta o te Atua, i tonohia mai ai te mau ve‘a no te ra‘i mai, e i te tahi mau taime mo‘a e te faufaa, o te Atua iho, te Metua no tatou paatoa, te faahaehaa Ia’na iho no te haere mai i te fenua nei e no te faaʻite mai i Ta’na Tamaiti here.

Aita te peropheta Iosepha Semita i riro noa ei taata « tei hau i te maitai e tei maramarama », ua haapa‘o râ oia, e te tamau noa nei â i te haapa‘o i te mau mea faufaa i ni‘a i te fenua nei e tae roa mai i teie mahana, mai ni‘a mai i te mau ao i ni‘a ra. No te mea i mua i te mata o te Fatu, te Atua o teie nei ao i raro mai i te Metua, o te hoê noa ïa te reira faanahoraa rahi mure ore, e tei roto te peropheta Iosepha i te raveraa i te hoê tuhaa ohipa faufaa rahi, na roto i te autahu‘araa mure ore e te haamanaraa a te Atua.25

Te faaʻite papû nei au e, ua riro o Iosepha Semita ei peropheta na te Atua, hoê o te mau peropheta rahi mau o te mau tau atoa, e taata tei faataahia te parau, e taata paari, e taata itoito, e taata tei î i te varua, e peropheta mai te Atua na te Fatu, tei hau mau i te maitai e te rahi i te mau tau atoa.26

Oia mau, ua riro Iosepha Semita, te peropheta no te mau mahana hopea nei, ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te iriti i te hoê tau tuuraa evanelia apî, te hopea e tei rahi a‘e i te mau tau tuuraa evanelia atoa.27

Page 138: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

123

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• I to outou mana‘o, no te aha te orama matamua a Iosepha Semita

i riro ai ei « ohipa rahi a‘e… mai te tau mai o te tiʻa- faahou- raa o te Fatu » ? (A hi‘o i te tuhaa 1). Eaha ta teie ohipa i faatupu i roto i to outou oraraa ?

• Nahea te reira e tauturu ia outou ia ite e, ua tohu o Ioane te Heheu parau i te fâraa mai o Moroni ia Iosepha Semita ? (A hi‘o i te tuhaa 2).

• Ua parau te peresideni Benson e, ua riro te Buka a Moromona ei « faaʻiteraa papû roa a‘e » e, e peropheta o Iosepha Semita (a hi‘o i te tuhaa 3). E mea nahea to outou tuatapaparaa i te Buka a Moromona i te faatupuraa i te hoê mea i ni‘a i to outou iteraa no ni‘a i te misioni a Iosepha Semita ?

• A feruri maite i te mau parau o te iteraa papû o te peresideni Benson i roto i te tuhaa 4. Eaha te tahi mau haamaitairaa tei noaa ia outou e i to outou utuafare na roto i te Faaho‘i- faahou- raa mai o te evanelia ?

• Eaha ta outou i haapii mai i roto i te tuhaa 5 no ni‘a i te aroraa i te hamani- ino- raa ? Eaha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i te hi‘oraa a Iosepha Semita, o te tauturu ia tatou mai te mea e, e tahitohito mai te taata i to tatou iteraa papû ?

• No te faahitiraa i te parau no te faatoroʻaraa mai mutaa iho mai, ua parau te peresideni Benson, « Ua faatupu ta’na misioni i te hoê ohipa rahi i ni‘a i te mau taata atoa tei haere mai i ni‘a i te fenua nei, i te feia e ora nei i ni‘a i te fenua nei, e i te rahiraa mirioni e fanau mai » (tuhaa 6). Eaha ta te misioni a Iosepha Semita i faa-tupu i ni‘a i te mau taata atoa tei ora i ni‘a i te fenua nei ? Eaha ta te reira i faatupu i ni‘a ia outou iho ?

Te mau papa‘iraa mo‘aIsaïa 29:13–14 ; 2 Nephi 3:3–15 ; 3 Nephi 21:9–11 ; PH&PF 5:9–

10 ; 135 ; Iosepha Semita—Aamu

Tauturu haapiiraa« A ani i te mau piahi ia faaʻite mai e, eaha ta ratou i haapii mai

na roto mai i ta ratou iho tuatapaparaa i te pene. E mea maitai roa ia farerei i te tahi mau piahi i roto i te hepetoma e ia ani ia ratou ia

Page 139: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 7

124

haere mai ma te faaineine ia ratou no te faaʻite mai i te mea ta ratou i haapii mai » (api vii i roto i teie buka).

Te mau nota 1. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 206, 207. 2. A hi‘o Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 292. 3. I roto i te Conference Report, Eperera

1961, 114. 4. « Joseph Smith : Prophet to Our Gen-

eration », Ensign, Novema 1981, 61–62. 5. God, Family, Country : Our Three

Great Loyalties (1974), 57. 6. The Teachings of Ezra Taft Benson,

101. 7. Come unto Christ (1983), 74. 8. I roto i te Conference Report, Eperera

1958, 60. 9. « Joseph Smith : Prophet to Our

Generation », 61. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 46. 11. « Joseph Smith : Prophet to Our

Generation », 61. 12. « The Book of Mormon Is the Word of

God », Ensign, Tenuare 1988, 4.

13. « May the Kingdom of God Go Forth », Ensign, Me 1978, 34.

14. I roto i te Conference Report, Atopa 1956, 108.

15. « A Message to the World », Ensign, Novema 1975, 34.

16. « I Testify », Ensign, Novema 1988, 86. 17. I roto i te Conference Report, Atopa

1949, 27, 28. 18. Come unto Christ, 81. 19. God, Family, Country, 38. 20. « Joseph Smith : Prophet to Our

Generation », 62. 21. God, Family, Country, 37–38. 22. God, Family, Country, 29. 23. « A Message to the World », 34. 24. God, Family, Country, 40–41. 25. God, Family, Country, 30–31. 26. God, Family, Country, 37. 27. God, Family, Country, 39.

Page 140: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

125

P E N E 8

Te mana o te parau

« E mana to te parau a te Atua, mai tei itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, i roto i te mau parau a te mau peropheta ora, e i roto i te heheuraa a te taata iho, no te faaitoito i te Feia Mo‘a e no te faaahu ia ratou i te Varua ia ti‘a hoʻi ia ratou ia pato‘i i te ino, ia tape‘a

papû i te maitai, e ia farii i te oaoa i roto i teie oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

A tavini ai te peresideni Thomas S. Monson ei tauturu piti no te peresideni Ezra Taft Benson i roto i te Peresideniraa Matamua, ua parau oia e : « E mea vitiviti te peresideni Benson i te apo i te mau mea e tae mai i roto i to’na feruriraa. Aita e titauhia ia’na ia feruri maoro i te hoê mea hou a itehia ai ia’na te faaûruraa no te arata‘iraa a te Fatu ia’na i roto i te hoê faaotiraa. Na roto i te tupuraa rahi o te Ekalesia i teie mahana, i te ao atoa nei, e no te rahi o te mau mea e tae mai nei i mua i te aro o te Peresideniraa Matamua, teie aravihi no te hi‘opo‘a i te mau mea atoa, e no te maramarama i te mau mea faufaa, e mea faahiahia ïa no te faatere i te ohipa a te Ekalesia ».1

I te 4 no eperera 1986, i roto i ta’na amuiraa rahi matamua ei peresideni no te Ekalesia, ua faatere te peresideni Benson i te hoê pureraa taa ê na te feia faatere o te autahu‘araa. Ua ite te mau taea‘e i roto i te pureraa i to’na aravihi no « te hi‘opo‘a i te mau mea atoa, e no te maramarama i te mau mea faufaa ». A paraparau ai oia i te amuiraa, ua faahiti oia e rave rahi titauraa ta te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei—mai te faahemaraa, te mau fifi utuafare, e te mau fifi no te haapa‘oraa i te mau faaueraa e te rave- faaoti- raa i te mau ohipa o te Ekalesia—e ua faaʻite oia i te mea ta’na i ite ei rave‘a no te faatîtîʻaifaroraa i teie mau titauraa.

Ua horo‘a te peresideni Benson i te tahi noa tuhaa o ta’na a‘oraa i roto i taua pureraa na te feia faatere o te autahu‘araa ra, no reira, ua

Page 141: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

126

Ua faaʻite pinepine te peresideni Ezra Taft Benson i te iteraa papû no ni‘a i te mana o te parau a te Atua.

p e n e 8

Page 142: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

127

titau oia ia tuuhia te taatoaraa o te a‘oraa i roto i te ve‘a a te Ekalesia no ni‘a i te amuiraa. Tei roto i teie pene te taatoaraa o taua a‘oraa ra. Noa’tu e, ua parau te peresideni Benson i ta’na mau parau no te feia faatere o te autahu‘araa, ua haapii mai râ oia i te mau parau tumu e au no te mau melo paatoa o te Ekalesia.

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

No te aro i te mau titauraa rahi o to tatou nei anotau, titauhia ia tatou ia tape‘a papû i te parau a te Atua.

E to’u mau taea‘e here, auê te faahiahia ia hi‘o atu i teie tino o te feia faatere o te autahu‘araa e ia ite e, e hia rahiraa tauatini Feia Mo‘a ta outou e tavini nei, e ia ite i te rahiraa tusia e te faaroo o ta outou e tiʻa paatoa nei. Aita e tino e putuputu nei i te tahi atu vahi i te ao nei i teie mahana no teie huru opuaraa ti‘a, mai ta teie pŭpŭ e na reira nei, e aita atoa e pŭpŭ ê atu—politita anei, faaroo anei, e aore râ, no te nuu anei—e mau nei i te mana mai ta outou e mau nei i teie pô.

Te ora nei tatou i te hoê tau no te titauraa rahi. Te ora nei tatou i roto i te tau ta te Fatu i parau ra i te na oraa e, « E rave- ê- hia’tu ai te hau no ni‘a mai i te ao nei, ei reira te diabolo e mana’i i ni‘a iho i to’na iho basileia ». (PH&PF 1:35). Te ora nei tatou i roto i te tau ta Ioane te Heheu Parau i ite atea « Riri roa a‘era te teni i taua vahine ra, haere atura e tama‘i atu i te toea o to’na ra huaai, o tei haapa‘o i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaʻite maira ». (Apokalupo 12:17). Te teni, o Satane ïa ; te vahine, o te Ekalesia ïa a Iesu Mesia. Te aro nei Satane i te mau melo o te Ekalesia tei noaa to ratou iteraa papû e o te tamata nei i te haapa‘o i te mau faaueraa. E rave rahi to tatou mau melo e vai haapa‘o maitai nei e te paari, te vai nei râ te tahi pae te tapitapi nei â. Te tahi pae te hi‘a nei. Te tahi pae te faatupu nei ratou i te parau tohu a Ioane, oia hoʻi, i roto i te aroraa ia Satane, e fifi te tahi pae o te Feia Mo‘a. (A hi‘o Apokelupo 13:7).

Ua ite atoa te peropheta Lehi i to tatou nei anotau i roto i ta’na moemoea orama rahi no te raau no te ora. Ua ite atura oia e, e rave rahi taata e haere matapo noa na roto i te mahu poiri, e faahoho‘a-raa hoʻi te reira no te mau faahemaraa a te diabolo. (A hi‘o 1 Nephi 12:17). Ua ite atu oia i te tahi pae ua ma‘iri i roto « i te mau e‘a au ore ra », te tahi atu pae ua pohe i roto i te mau pape ino, e te tahi

Page 143: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

128

pae ua haere atu « i te e‘a êê ra ». (1 Nephi 8:28, 32). Ia tai‘o ana‘e tatou i te mau parau no ni‘a i te parareraa te ino o te raau taero, e aore râ, ia tai‘o ana‘e tatou i te mau parau no te diluvi ino o te ho-ho‘a faufau e te ino i te pae morare, te vai ra anei i rotopu ia tatou e feaa faahou nei te mana‘o e, teie taua mau « e‘a au ore ra e taua mau pape ino ra ta Lehi i faataa mai ?

Te mau taata ta Lehi i ite atu te pohe ra, e ere ratou paatoa no to te ao nei. Ua haere mai te tahi pae i te raau ra e ua amu i te hotu. Oia hoʻi, te tahi mau melo o te Ekalesia i teie mahana tei rotopu ratou i taua mau varua ra ta Lehi i ite atu ua mo‘e ê.

Ua ite atoa te aposetolo Paulo i to tatou nei anotau. Ua faataa mai oia e, i te reira taime, e uʻana te faaino, te haavare, te ino, te here ore, te te‘ote‘o e te imiraa i te mea e oaoa ai. (A hi‘o 2 Timoteo 3:1–7). Ua faaara atoa oia e, « te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare- noa- raa’tu, e te haavareraahia mai ». (2 Timoteo 3:13).

E riro teie mau tohuraa pe‘ape‘a na te mau peropheta i tahito ra ei măta‘uraa e te haaparuparuraa rahi ahiri aita teie mau peropheta i faaʻite atoa mai i te rave‘a. I roto i ta ratou haapiiraa faaûru, e itehia ia tatou te pahonoraa i te ati pae varua o to tatou nei anotau.

I roto i ta’na moemoea, ua ite atu Lehi i te hoê auri i te tororaa na roto i te mahu poiri. Ua ite atu oia e, mai te mea e, e mau maite te taata i taua auri ra, e ora ïa ratou i te mau pape o te ino, e faa-atea ïa ratou i te mau e‘a au ore ra, e faaea ïa ratou i te haere noa i roto i te mau e‘a êê o te arata‘i atu i te haamouraa ra. I muri a‘e ra ua haamaramarama maitai ta’na tamaiti o Nephi i te auraa no te auri. A ani ai Lamana e o Lemuela e, « Eaha te auraa o te auri ? » Pahono atura Nephi e, « O te parau ïa a te Atua ; e [a tapa‘o i teie fafauraa] e te taata atoa e haapa‘o i te parau a te Atua e mau maite i te reira, e ore ïa ratou e pohe, e ore hoʻi te mau faahemaraa e te mau ohi auahi o te enemi ra e haapoiri ia ratou ia arata‘i ia ratou i te pohe. » (1 Nephi 15:23–24 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa). Eita te parau na te Atua e arata‘i noa ia tatou i te hotu au- roa- hia a‘e i te tahi atu mau hotu atoa, i roto râ i te parau na te Atua e na roto i te reira, e roaa ai ia tatou te mana no te patoʻi i te faahemaraa, te mana no te tinai i te ohipa a Satane e to’na mau tauturu.

Ua tuʻati noa te poro‘i a Paulo e ta Lehi. I muri a‘e i to’na faaʻite-raa i te ino ri‘ari‘a o te mau tau a muri a‘e—te tau a muri a‘e no’na,

Page 144: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

129

to tatou nei ïa tau !—na ô atura oia ia Timoteo : « Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra… 

« E mai to tamarii- rii- raa mai â to oe ite i te parau mo‘a i papa‘i-hia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa’tu i te ora. » (2 Timoteo 3:14–15 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

E au mau taea‘e here, e pahonoraa teie no te titauraa rahi o to tatou nei anotau. E mana to te parau a te Atua, mai tei itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, i roto i te mau parau a te mau peropheta ora, e i roto i te heheuraa a te taata iho, no te faaitoito i te Feia Mo‘a e no te faaahu ia ratou i te Varua ia ti‘a hoʻi ia ratou ia pato‘i i te ino, ia tape‘a papû i te maitai, e ia farii i te oaoa i roto i teie oraraa.2

2Ia utuhi ana‘e te mau melo e te mau utuafare ia ratou

i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e ti‘a mai te tahi atu mau tuhaa ohipa a te Ekalesia na roto ia ratou iho.

I teie nei, te parau atu nei matou ia outou, e te mau ti‘a faatere no te autahu‘araa, a hi‘o i te haapiiraa tohuhia a Lehi e a Paulo e te tahi atu mai ia raua. I roto i te reira haapiiraa e itehia ia outou te rave‘a no te faatîtîʻaifaro i te titauraa ta outou e farerei nei no te paruru i ta outou mau nana i te mau « luto tahae » e haati nei ia ratou. (A hi‘o Mataio 7:15 ; Te Ohipa 20:29). Ua ite matou e, te haape‘ape‘a rahi atoa nei outou no te mau melo o ta outou mau paroisa e te mau tĭtĭ, e te horo‘a nei outou i te taime e te ohipa rahi no ratou. E mea rahi ta matou e ani atu nei ia outou tei ma‘itihia no te faatere. Te tuu atu nei matou i te mau hopoi‘a teimaha i ni‘a i to outou tapono. Te anihia nei outou ia faatere i te mau faanahoraa a te Ekalesia, ia uiui e ia a‘o i te mau melo, ia hi‘o e, te faatere- maitai- hia anei te mau ohipa no te faufaa moni a te mau tĭtĭ e te mau paroisa, ia faatere i te mau ohipa totauturu, ia patu i te mau fare, e ia horo‘a i te taime rahi i roto i te tahi atu mau ohipa e rave rahi.

Oia mau, eita e ti‘a ia haamo‘e i te reira mau ohipa e ia vaiiho i te hiti, e ere râ te reira i te mau ohipa faufaa te ti‘a ia outou ia rave no te feia ta outou e tavini nei. I te mau matahiti i ma‘iri a‘enei, e rave rahi taime to matou parauraa’tu ia outou e, te vai ra te mau ohipa o te horo‘a mai i te maitai varua hau atu i te tahi. I te matahiti 1970, ua parau te peresideni Harold B. Lee i te mau ti‘a retioni :

« Ua ite papû matou e, te po‘ia nei to tatou mau melo i te eva-nelia, te evanelia tarapape ore, e to’na atoa ra mau parau mau e

Page 145: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

130

te mau hi‘oraa e rave rahi … Te vai ra te tahi mai te mea ra e, ua mo‘ehia ia ratou e, te mauhaa puai a‘e ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou no te pato‘i i te mau mea ino atoa, o Ta’na iho ïa mau parau, te mau haapiiraa tumu maramarama e te ohie no te faaoraraa o te itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ». (I roto i te apooraa na te mau ti‘a retioni, 1 Atopa 1970, p. 6).

I roto i te hoê parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua i te matahiti 1976, ua parau te peresideni [Spencer W. Kimball] e :

« Ua ite papû vau e, e mea ti‘a ia tatou tata‘itahi, i te hoê a‘e taime o to tatou oraraa, ia ite i te mau papa‘iraa mo‘a no tatou iho—eiaha râ e ite i te reira hoê noa taime, e ite faahou râ e faahou â… 

« Aita te Fatu e haʻuti mai nei ia tatou ia horo‘a ana‘e mai oia i teie mau mea, no te mea ‘ta te taata hoʻi i tuu atu i te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te anihia’tu ia’na ra’. (Luka 12:48). Te fariiraa i teie mau mea, ua riro atoa ïa ei hopoi‘a na ratou. Titauhia ia tatou

e tae mai te mau haamaitairaa rarahi ia « utuhi… te mau melo e te mau utuafare ia ratou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ».

Page 146: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

131

ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a mai te au i te faaueraa a te Fatu (a hi‘o 3 Nephi 23:1–5) ; e e vaiiho tatou i te reira ia faatere i to tatou oraraa ». (Ensign, Setepa 1976, te mau api 4–5).

I te ava‘e eperera 1982, ua paraparau Elder Bruce R. McConkie i te mau ti‘a retioni no ni‘a i te ti‘araa matamua ta te papa‘iraa mo‘a e ti‘a ia rave i roto i ta tatou mau ohipa. Te na ô ra oia e : « No to tatou mana‘o rahi i te mau faanahonahoraa e te mau numera e te mau tereraa ohipa, i te mau faturaa, te mau fenua e te mau tao‘a, e i te faaotiraa i te mau opuaraa o te faaʻite i te maitai rahi o ta tatou ohipa, ‘mo‘ehia’tura ia tatou te mau mea faufaa o te ture’ … Noa’tu te aravihi o te taata i roto i te mau ohipa faatereraa ; noa’tu to ratou aravihi i te parau i to ratou mau mana‘o ; noa’tu to ratou ite rahi i roto i te mau mea o te ao nei—e faa‘erehia ratou i te muhumuhu mărû o te Varua mai te mea e, aita ratou e aufau i te hoo o te tuata-paparaa, te feruri- hohonu- raa, e te pureraa no ni‘a i te mau papa‘i-raa mo‘a ». (I roto i te apooraa na te mau ti‘a retioni, 2 no eperera 1982, te mau api 1–2).

I taua mahana atoa ra, ua paraparau atoa o Elder Boyd K. Packer i te mau peresideni tĭtĭ e i te mau ti‘a retioni. Ua parau oia e : « E mea faufaa roa te mau fare e te tapura haamau‘araa, te mau parau faa‘ite e te mau faanahonahoraa e te mau ture arata‘i. Tera râ, eita te reira ana‘e e horo‘a mai i taua maa varua faufaa ra, e eita atoa e faatupu i te ohipa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou ia rave … Te mau ohipa ti‘a, taua mau mea ra o te horo‘a mai i te maa varua, ua faatumuhia ïa i roto i te papa‘iraa mo‘a ». (I roto i te apooraa e te mau peresideni tĭtĭ e te mau ti‘a retioni, 2 Eperera 1982, pp. 1–2).

Te apiti nei au i to’u reo i to teie mau taea‘e paari e te faaûruhia, e te parau nei au ia outou e, te hoê o te mau mea faufaa roa ta outou e nehenehe e rave ei mau ti‘a faatere no te autahu‘araa, o te utuhiraa ïa ia outou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. A tuapapa i te reira ma te itoito. A popou i te mau parau a te Mesia. A haapii mai i te haapiiraa tumu. A fatu i te mau parau tumu e itehia ra i reira. Te vai ra te tahi rii mau tautooraa ê te riro i te faahotu rahi a‘e i to outou piiraa. Te vai ra te tahi rii mau rave‘a ê te riro i te faatae mai i te faaûruraa rahi a‘e, a tavini ai outou.

Tera râ, mai te mea o te reira ana‘e, noa’tu te faufaa o te reira, eita ïa e nava‘i. Titau- atoa- hia ia outou ia rohi no te faaitoito i te mau melo o te Ekalesia ia tai‘o papû i te mau papa‘iraa mo‘a. Pine-pine tatou i te rohi puai no te tamata i te haamaraa i te faito o te

Page 147: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

132

mau ohipa i roto i ta tatou mau tĭtĭ. E rave itoito tatou i te ohipa no te haamaraa i te faito o te rahiraa taata e tae mai i te mau pureraa oro‘a. E rohi tatou ia roaa te hoê faito numera teitei a‘e no to tatou mau feia apî tamaroa i roto i te misioni. E tautoo tatou no te haa-maitai i te numera o te feia e faaipoipo i roto i te hiero. Ua riro teie mau mea atoa ei mau ohipa faahiahia e te faufaa no te tupuraa o te basileia. Tera râ, mai te mea e, e utuhi tamau noa te mau melo tata‘itahi e te mau utuafare ia ratou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e ti‘a mai teie mau ohipa atoa na roto ia ratou iho. E tupu rahi mai te mau iteraa papû. E puai te taata i te rave i te fafauraa. E haapuaihia te mau utuafare. E tahe mai te heheuraa na te taata hoê.3

3Mai te mea e, e tai‘o tatou i te parau a te Atua, e farii tatou

i te arata‘iraa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, te faaoraraa i te pêpê o te varua, e te puai no te

pato‘i i te mana‘o inoino e no te pato‘i i te faahemaraa.

Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « te Buka a Moromona, o te buka ti‘a roa a‘e ïa i ni‘a i te fenua nei, e o te ofa‘i tihi o ta tatou haapa‘oraa, e e piri roa’tu te hoê taata i te Atua na roto i te tamau- maite- raa i ta’na mau ture, i te tahi noa’tu buka ». (Buka a Moromona, Omuaraa, ua apitihia’tu te papa‘i faaopa). E ere anei o te reira ta tatou e hinaaro nei no te mau melo o ta tatou paroisa e ta tatou tĭtĭ ? Aita anei tatou e hinaaro nei ia haafatata’tu ratou i te Atua ? No reira, a imi i te mau rave‘a atoa no te faaitoito ia ratou ia utuhi ia ratou i roto i teie ite nehenehe no te Mesia, no te mau mahana hopea nei.

A tauturu i te Feia Mo‘a ia ite e, te tuatapaparaa e te imiraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e ere ïa i te hoê hopoi‘a ta te Fatu i tuu mai i ni‘a ia ratou, e haamaitairaa râ e e rave‘a faahiahia. A hi‘o na i te parau ta te Fatu iho i faahiti no ni‘a i te mau maitai no te tuatapaparaa i Ta’na parau. Na ô atura oia i te peropheta arata‘i rahi ra o Iosua :

« Eiaha te buka ture na ia taa ê atu i roto i to vaha, ia haamana‘o maite oe i te reira i te rui e te ao, ia haapa‘o hua oe i tei papa‘i- atoa- hia i roto ra, ei reira e maitai ai to oe haerea, ei reira oe e manuïa roa ai. » (Iosua 1:8 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Aita te Fatu e fafau nei ia Iosua e, e monihia oia e e tui to’na roo, e maitai râ to’na oraraa i roto i te parau- ti‘a e e manuïa roa oia i roto i te mau mea faufaa no te oraraa, oia hoʻi, te tautooraa ia roaa te oaoa mau. (A hi‘o 2 Nephi 2:25).

Page 148: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

133

Te vai ra anei te mau melo i roto i ta outou tĭtĭ tei fifi te oraraa na roto i te hara e aore râ te ati ; tei roto i te oto e aita e ti‘aturiraa faahou ? Ua feruri anei outou i te tahi rave‘a no te haere e faaora i to ratou mau puta, tamărû i to ratou varua pe‘ape‘a ? Te horo‘a mai nei te peropheta Iakoba i te reira ma te fafau mai e : « I haere mai ratou i ni‘a nei i ô nei ia faaroo i te parau haamauruuru a te Atua, oia ïa, te parau e faaora i te aau i putahia ra. » (Iakoba 2:8 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

I teie mahana ua î te ao nei i te mau feruriraa faatianiani o te nehenehe e arata‘i i to tatou melo maitai roa a‘e i roto i te hapa e te pe‘ape‘a. I te tahi taime, no te î roa te mau piahi haapiiraa tua toru i te mau haapiiraa tumu o te ao nei, ua haamata a‘era ratou i te uiui te mana‘o i ni‘a i te mau haapiiraa tumu o te evanelia. Na-hea outou ei ti‘a faatere autahu‘araa i te tauturu i te faaitoitoraa i to outou mau melo ia pato‘i i taua mau huru haapiiraa haavare ra ? Ua horo‘a mai te Faaora i te pahonoraa i roto i Ta’na a‘oraa rahi i ni‘a i te mou‘a no Oliveta a fafau mai ai hoʻi Oia e, « E oia o te mau maite i ta’u ra parau, e ore ïa e vare ». (Iosepha Semita—Mataio 1:37 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te mau fafauraa mai teie te huru no ni‘a i te faufaa o te parau. Te vai ra anei ta outou mau melo o tei hiaai nei i te haapiiraa e te arata‘iraa i roto i to ratou oraraa ? Te parau mai nei te papa‘i Salamo ia tatou e, « E lamepa ta oe parau i to’u nei avae, e tiarama no to’u nei mau e‘a » (Salamo 119:105), e ua fafau mai Nephi e, mai te mea e, e poupou tatou i te parau a te Mesia « e faaʻite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o ». (2 Nephi 32:3).

Te vai ra anei te mau melo i roto i ta outou nana tei roto i te hara hohonu, e titauhia ia iriti mai ia ratou mai reira mai ? No ratou te fafauraa a Helamana : « E ua ite atoa tatou e, o te parau a te Atua, o te mea ora ïa, e te puai hoʻi, e taa ê ai te mau rave‘a paari, e te mau marei, e te mau parau a te diabolo ». (Helamana 3:29).

Te manuïaraa i roto i te parau- ti‘a, te puai no te ape i te mana‘o inoino e no te pato‘i i te faahemaraa, te arata‘iraa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, te faaoraraa i te pêpê o te varua—e mau tuhaa rii noa teie no te fafauraa ta te Fatu i horo‘a mai i te feia e haapa‘o i Ta’na Parau. E fafau anei te Fatu ma te ore e faatupu ? E mea papû roa e, mai te mea e, e parau mai Oia ia tatou e, e tae mai teie mau mea i ni‘a ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i

Page 149: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

134

Ta’na parau, ei reira ïa tatou e farii mau ai i te mau haamaitairaa. E ia ore hoʻi tatou e haapa‘o, e ere ïa tatou i te reira mau haamaitairaa. Noa’tu to tatou haapa‘o i roto i te tahi atu mau mea, te vai ra te tahi mau haamaitairaa o te itehia i roto ana‘e i te mau papa‘iraa mo‘a, na roto ana‘e i te haereraa i roto i te parau a te Fatu e te tape‘a- papû- raa i te reira a haere ai tatou na roto i te mărû poiri e tae atu ai i te raau o te ora.4

4E horo‘a faufaa rahi te parau a te Fatu, e eiaha

roa tatou e rave tapetepete noa i te reira.

E ia ore hoʻi tatou e tau‘a i te mea ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei, e riro ïa tatou i te ere i te mana e te mau haamaitairaa ta tatou e imi ra. I roto i te hoê faaararaa hanahana i te Feia Mo‘a matamua, ua parau te Fatu i teie parau no ni‘a i te Buka a Moromona : « E ua haapoirihia to outou mau feruriraa i te tahi mau taime i ma‘iri a‘enei no te faaroo ore, e no te mea hoʻi ua rave tapetepete noa outou i te mau mea ta outou i farii ra—

« Na te reira aau teitei e te faaroo ore i afai atu ai i te ekalesia atoa i raro a‘e i te faahaparaa.

« E te vai nei teie nei faahaparaa i nia i te mau tamarii no Ziona ra, oia te paatoaraa.

« E e vai noa ratou i raro a‘e i teie nei faahaparaa e tae noa’tu i te taime ratou e tatarahapa ai e e haamana‘o ai te fafau apî ra, oia te Buka a Moromona ». (PH&PF 84:54–57).

E au mau taea‘e e, eiaha na tatou e rave tapetepete i te mau mea rarahi ta tatou i farii mai roto mai i te rima o te Fatu ra ! Ta’na parau o te hoê ia o te mau horo‘a faufaa rahi roa a’e Ta’na i horo‘a mai ia tatou nei. Te faaitoito atu nei au ia outou ia tuu faahou ia outou i roto i te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a. A utuhi ia outou i roto i te reira i te mau mahana atoa ia noaa ia outou te mana o te Varua no te parahi i pihai iho ia outou i roto i to outou mau piiraa. A tai‘o i te reira i roto i to outou utuafare e a haapii i ta outou mau tamarii ia here e ia poihere i te reira. E na roto i te pure e te aparau-raa ia vetahi ê, a imi i te mau rave‘a atoa no te faaitoito i te mau melo o te Ekalesia ia pee i to outou hi‘oraa. Mai te mea e, e na reira outou, e ite outou, mai ia Alama i ite ra e, « e mana rahi to te a‘oraa i te parau a te Atua ia arata‘i i te taata ia rave i te ohipa ti‘a—oia ïa,

Page 150: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

135

ua hau to te reira mana i ni‘a i te aau o te taata i to te o‘e, e to te tahi mau mea atoa te tae ia ratou ra ». (Alama 31:5).

Mai ia Alama, te parau atu nei au ia outou, « E mea maitai ïa ia tamata i te mana o te parau a te Atua » (Alama 31:5).5

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• A feruri na i te parau a te peresideni Benson e, e « pahonoraa

teie no te titauraa rahi o to tatou nei anotau » (tuhaa 1). Nahea teie pahonoraa i te tauturu ia tatou ia pahono i te mau titauraa ta tatou e farerei nei ?

• A hi‘o faahou i te mau mea ta te peresideni Benson i parau e, e riro i te tupu mai, mai te mea e, « e utuhi tamau noa te mau melo tata‘itahi e te mau utuafare ia ratou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a » (tuhaa 2). I to outou mana‘o, no te aha te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e horo‘a mai ai i taua mau huru hopearaa ra ?

• Ua parau te peresideni Benson e, e haamaitairaa te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a, e ere i te hopoi‘a (tuhaa 3). Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a ia outou e to outou utuafare na roto i te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a ? Eaha te a‘oraa ta outou e horo‘a i te hoê taata o te feruri ra e, e hopoi‘a te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a ?

• Eaha te tahi mau fifi no te rave- tapetepete- raa i te parau a te Atua ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Eaha te tahi mau mea e ti‘a ia tatou ia rave no te haapa‘o rahi atu â i te parau na te Atua ?

Te mau papa‘iraa mo‘aTe Ohipa 17:11 ; 2 Timoteo 3:16–17 ; 1 Nephi 19:23–24 ; Alama

32:21–43 ; PH&PF 18:33–36 ; 21:4–6 ; 68:1–4

Tauturu haapiiraa« E rave rahi o te feruri nei e, te taime maitai a‘e no te tuatapapa-

raa, tei te po‘ipo‘i ïa i muri a‘e i te hoê aru‘i faafaaearaa … E mea au a‘e na te tahi atu mau taata ia tuatapapa i roto i te mau hora hau maitai, ia hope te ohipa e te mau haape‘ape‘araa o te ao … Peneia‘e, te mea faufaa a‘e i te hora o te mahana, o te faataaraa ïa i te hoê taime no te tuatapaparaa » (Howard W. Hunter, « Reading the Scriptures », Ensign, Novema 1979, 64).

Page 151: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 8

136

Te mau nota 1. Thomas S. Monson, i roto Sheri L. Dew,

Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 487–88.

2. « The Power of the Word », Ensign, Me 1986, 79–80.

3. « The Power of the Word », 80–81. 4. « The Power of the Word », 81–82. 5. « The Power of the Word », 82.

Page 152: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

137

P E N E 9

Te Buka a Moromona— Ofa‘i fana no ta tatou

haapa‘oraa

« Aita anei e mea hohonu e vai nei i roto i to tatou aau, o te hiaaʻi nei ia haafatata’tu i te Atua ? Mai te mea e, te vai ra, e tauturu ïa te Buka a Moromona ia tatou ia na reira, hau atu i te tahi buka ê atu ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I te 5 no tenuare 1986, ua peresideni te peresideni Ezra Taft Ben-son i te hoê amuiraa tĭtĭ i Annandale, Virginia—ta’na teie amuiraa tĭtĭ matamua ei peresideni no te Ekalesia. Ua « putapû roa » te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o tei tae e faaroo ia’na i te para-parauraa. I roto i ta’na a‘oraa, « ua faaʻite oia i to’na iteraa papû no ni‘a i te mana o te Buka a Moromona no te taui i te oraraa e no te arata‘i i te taata i te Mesia ra ». Ua vauvau oia i te hoê « titauraa puai [ia] tuatapapa i teie buka papa‘iraa mo‘a ».1

E ere teie poro‘i i te mea apî i roto i te tau faatereraa a te peresi-deni Benson. Ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apose-tolo, ua faaitoito pinepine oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tuatapapa i te Buka a Moromona e ia haapa‘o i to te reira mau haapiiraa.2 Tera râ, ei peresideni no te Ekalesia, ua faaûruhia oia ia haapapû maitai atu â i te reira poro‘i. Ua parau oia e : « Ua faaûru te Fatu i To’na tavini ia Lorenzo Snow ia haapapû faahou i te parau tumu no te tuhaa ahuru no te faaora i te Ekalesia i te fifi moni … I teie nei, i to tatou nei anotau, ua heheu mai te Fatu i te titauraa ia turaʻi- faahou- hia te parau no te Buka a Moromona ».3 Ua faaʻite papû mai te peresideni Benson no ni‘a i te Buka a Moromona i te mau vahi atoa ta’na e haere : i roto i te mau apooraa misionare, te mau amuiraa tĭtĭ e retioni, te mau amuiraa rahi, e te apooraa e te mau Hui Mana Faatere Rahi.4

Page 153: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

138

p e n e 9

Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, ua riro te Buka a Moromona ei « ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapa‘oraa ».

Page 154: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

139

I roto i ta’na a‘oraa matamua no te amuiraa rahi i roto i to’na ti‘a-raa ei peresideni no te Ekalesia, ua faaʻite mai te peresideni Benson i te hoê tumu e mea rû teie poro‘i. Ua faaara mai oia e, « Mai te mea e, aita tatou e tai‘o i te Buka a Moromona e e haapa‘o i to te reira mau haapiiraa, ua parau mai te Fatu i roto i te tuhaa 84 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, tei raro a‘e te Ekalesia taatoa i te faahaparaa : ‘E te vai nei teie nei faahaparaa i ni‘a i te mau tamarii no Ziona ra, oia te paatoaraa’ [PH&PF 84:56]. Te parau faahou ra te Fatu e : ‘E e vai noa ratou i raro a‘e i teie nei faahaparaa e tae noa’tu i te taime ratou e tatarahapa ai e e hamana‘o ai te fafau apî ra, oia te Buka a Moromona e te mau faaueraa matamua o ta’u i horo‘a’tu ia ratou ra, eiaha hoʻi ia parau noa, ia rave râ mai te au i ta’u i papa‘i ra’ [PH&PF 84:57] ».5

No roto mai teie mau faahitiraa parau i muri nei i i te mau a‘oraa ta te peresideni Benson i horo‘a i roto i to’na ti‘araa ei peresideni no te Ekalesia, ei faahi‘oraa i ta’na mau faaararaa e mau parau fafau no ni‘a i te Buka a Moromona :

« I teie nei aita tatou i titau- noa- hia ia parau hau atu no ni‘a i te Buka a Moromona, titauhia râ ia rave hau atu â i te reira. No te aha ? Ua pahono te Fatu e : ‘Ia ti‘a ia ratou ia faatupu mai i te hotu e au no te basileia no to ratou ra Metua ; ia ore râ e vai noa ïa te faaanoraa e te faautu‘araa ia haamaniihia’tu i ni‘a i te mau tamarii no Ziona’ [PH&PF 84:58]. Ua ite tatou i te reira faaanoraa e te reira faautu‘araa !

« … Aita te Buka a Moromona i riro, e aita â i riro, ei ohipa tumu i roto i ta tatou iho tuatapaparaa, te haapiiraa a te utuafare, te po-roraa e te ohipa misionare. Ia tatarahapa tatou i te reira e ti‘a’i ».6

« Aita â tatou e faaohipa nei i te Buka a Moromona mai tei titau-hia ia tatou. Eita to tatou mau utuafare e puai mai te mea e, eita tatou e faaohipa i te reira no te arata‘i i ta tatou mau tamarii i te Mesia ra. Eita to tatou mau utuafare e viivii i te mau feruriraa e te mau haapiiraa o te ao nei mai te mea e, ua ite tatou e nahea ia faa-ohipa i teie buka no te faaʻite e no te aro i te mau haavare … Eita to tatou mau misionare e aravihi roa maori râ e [haapii] atu ratou na roto i te reira. Eita te taata faafariu, noa’tu te faito sotiare, te faito morare, te hiro‘a tumu e aore râ, te haapiiraa, eita oia e ora mai i i te ahu o te mahana mai te mea e, eita to’na aa e toro hohonu i roto i te îraa o te evanelia e vai ra i roto i te Buka a Moromona. Eita ta

Page 155: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

140

tatou mau piha haapiiraa e î roa i te varua maori râ e faariro tatou i te reira ei faatureraa ».7

« Te haamaitai nei au ia outou ia rahi to outou haroʻaroʻa i te Buka a Moromona. Te parau fafau nei au ia outou mai teie taime atu e, mai te mea e, e amu tatou i te mau mahana atoa i to’na mau api e ia haapa‘o i ta’na mau ture, e ninii mai te Atua i ni‘a i te tamarii tata‘itahi o ziona e i ni‘a i te Ekalesia i te hoê haamaitairaa aita â i itehia a‘enei—ei reira hoʻi tatou e ti‘aoro ai i te Fatu ia haamata Oia i te iriti i te faahaparaa—te faaanoraa e te faautu‘araa. Te faaʻite nei au i to’u iteraa papû hanahana no teie ».8

« Aita vau i ite hope roa e, no te aha te Atua i faaherehere ai i to’u ora e tae roa mai i teie faito matahiti, tera râ, teie ta’u i ite : No teie hora ua heheu mai Oia ia’u i te titauraa u‘ana ia faahaere tatou i te Buka a Moromona i mua i teie nei ma te maere rahi. E ti‘a roa ia outou ia tauturu i teie hopoi‘a e i teie haamaitairaa Ta’na i tuu i ni‘a i te Ekalesia taatoa, oia hoʻi te mau tamarii atoa no Ziona.

« Aore roa o Mose i tomo i roto i te fenua i parauhia ra. Aore roa o Iosepha Semita i ite i te faaoraraahia o Ziona. Eita paha te tahi pae o tatou e ora maoro no te ite i te mahana e diluvi ai te Buka a Moromona i te fenua nei e i te taime e iriti ai te Fatu i Ta’na faa-haparaa. (A hi‘o PH&PF 84:54–58). Tera râ, mai te mea e, e ti‘a i te Atua, te hinaaro nei au e rave i teie ohipa hanahana e hope noa’tu to’u oraraa ».9

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

O te Buka a Moromona te ofa‘i tape‘a fana o ta tatou haapa‘oraa.

Eaha te faufaa o te Buka a Moromona ? Ua parau Iosepha Semita i te reira « te ofa‘i tape‘a fana o ta tatou haapa‘oraa ». (History of the Church, 4:461.) « A iriti ê atu i te Buka a Moromona e te mau heheuraa », te parau ra oia, « e teihea ïa ta tatou haapa‘oraa ? Aita hoê aʻe ». (History of the Church, 2:52.)10

Te hoê ofa‘i tape‘a fana o te ofa‘i tumu ïa i roto i te hoê âpou. E tape‘a te reira i te mau ofa‘i atoa, e ia itirihia, e marua mai te âpou

… Mai te âpou o te marua mai mai te mea e tatarahia te ofa‘i tape‘a fana, e ti‘a e aore râ e marua te taatoaraa o te Ekalesia na roto i te parau mau o te Buka a Moromona. Ua maramarama maitai

Page 156: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

141

te mau enemi o te Ekalesia i te reira. No reira hoʻi ratou e faaitoito ai i te tamata i te faahapa i te Buka a Moromona, e mai te mea e manuïa te reira i te faahapahia, e na reira atoa ïa te peropheta Iose-pha Semita. E na reira atoa ïa to tatou reo faa‘ite i te mau taviri no te autahu‘araa, e te heheuraa e te Ekalesia tei faaho‘ihia mai. Mai te mea râ e, e parau mau te Buka a Moromona—e ua faaʻite e milioni i teie nei e e iteraa to ratou no ô mai i te Varua ra, e e parau mau ihoa—e ti‘a atura ïa i te taata ia farii i te mau parau no te Faaho‘i- faahou- raa mai e no te mau mea atoa e apee nei i te reira.11

Peneia‘e aita’tu e mea o te faaʻite maramarama atu â i te faufaa rahi o teie buka papa‘iraa mo‘a maori râ te mea ta te Fatu Iho i parau no te reira buka.

Na roto i To’na iho vaha ua faaʻite papû Oia e (1) e parau mau te reira (PH&PF 17:6), tei roto te parau mau e Ta’na mau parau (PH&PF 19:26), (3) ua iritihia te reira na roto i te mana no ni‘a mai (PH&PF 20:8), (4) tei roto te îraa o te evanelia a Iesu Mesia (PH&PF 20:9) ; 42:12), (5) ua horo‘ahia mai te reira na roto i te faaûruraa e ua haapapûhia na roto i te utuuturaa a te mau melahi (PH&PF 20:10), (6) e te haapapû nei te reira e e parau mau te mau papa‘i-raa mo’a (PH&PF 20:11), e (7) te feia atoa o te farii i te reira ma te faaroo, e farii ïa ratou i te ora mure ore (PH&PF 20:14).12

2Te faaʻite papû nei te Buka a Moromona no Iesu Mesia, e te arata‘i nei te reira ia tatou ia haafatata atu â i te Atua.

Te ohipa tumu a te Buka a Moromona, mai tei papa‘ihia i ni‘a i te api upoo parau, maori râ, « ia faaʻite papû atu hoʻi i te ati Iuda e te Etene atoa hoʻi e, o Iesu o te Mesia ïa, te Atua mure ore, o te faaʻite Ia’na iho i te mau fenua atoa ra ».

E ti‘a i te taata imi e te te aau tae mau ia farii i te iteraa papû e, o Iesu te Mesia, ma te feruri maite noa oia na roto i te pure i te mau parau faaûruhia i roto i te Buka a Moromona.13

Te haamana‘o ra anei tatou i te fafau apî, oia hoʻi te Buka a Moro-mona ? Te vai nei i roto i te Bibilia te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî. Te parau faufaa o te iritiraa ïa na roto i te reo Peretane no te hoê parau Heleni e nehenehe atoa e iritihia ei fafauraa.Teie anei ta te Fatu e mana‘o ra a pii ai Oia i te Buka a Moromona ei « fafau apî » ? Oia mau, e faufaa apî aore râ e ite faahou â te reira no Iesu. Teie te

Page 157: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

142

hoê o te mau tumu i tuu ai matou i te mau parau « Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia » i ni‘a i te upoo parau no te Buka a Moromona… 

Te Buka a Moromona, o te ofa‘i tape‘a fana ïa no to tatou iteraa ia Iesu Mesia, tei riro ho‘i ei ofa‘i tihi no te mau mea atoa ta tatou e rave. Te faaʻite nei te reira ma te puai e te papû maitai e, te vai mau nei Oia. E ere mai te Bibilia tei haere na roto i te mau u‘i taata papa‘ipaʻi, taata iriti, e taata faaroo viivii tei faahuru ê i te papa‘iraa, ua tae mai râ te Buka a Moromona mai te taata papa‘i i te taata tai‘o na roto noa i te hoê taahiraa faaûruhia no te iritiraa. No reira, e mea maramarama, e mea tarapape ore e mea puai hope to te reira iteraa no te Fatu. Ua hau atu â râ ta’na ohipa. Te pato‘i nei te rahiraa o te ao keresetiano i teie mahana i te hanahana o te Faaora. Te uiui nei ratou i te semeio no To’na fanauraa, To’na oraraa maitai roa, e te tupuraa mau o To’na Ti‘a- faahou- raa hanahana. Te haapii nei te Buka a Moromona na roto i te mau parau papû e te hape ore i te parau mau no te taatoaraa o taua mau mea ra. Te horo‘a atoa mai nei te reira i te hoê tatararaa hope roa no ni‘a i te haapiira no te Ta-raehara. Oia mau, ua riro mau teie buka faaûruhia e to te ra‘i ei hoê ofa‘i tape‘a fana no te faaʻite- papû- raa i to te ao e, o Iesu te Mesia.14

i roto i te Buka a moromona, e mea « maramarama, e mea tarapape ore e mea puai hope » te faaʻiteraa papû no ni‘a ia iesu mesia.

Page 158: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

143

Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « Ua parau vau i te mau taea‘e e, te Buka a Moromona, o te buka ti‘a roa a‘e ïa i ni‘a i te fenua nei, e o te ofa‘i tihi no ta tatou haapa‘oraa, e e piri roa’tu te hoê taata i te Atua na roto i te tamau- maite- raa i ta’na mau ture ; i te tahi noa’tu buka » [History of the Church, 4:461] … Aita anei e mea hohonu e vai nei i roto i to tatou aau o te hiaai nei ia haafatata’tu i te Atua, ia riro hau atu â mai Ia’na ra te huru i roto i to tatou haerea i te mau mahana atoa, ia ite tamau noa i To’na mana i piha‘i iho ia tatou ? Mai te mea e, te vai ra, e tauturu ïa te Buka a Moromona ia tatou ia na reira, hau atu i te tahi buka ê atu ».

Te faaʻite nei to tatou taea‘e here, te peresideni Marion G. Romney… tei ite no’na iho i te mana e vai ra i roto i teie buka, i te mau haamaitairaa e tae mai i roto i te oraraa o te feia e tai‘o e e tuatapapa i te Buka a Moromona. Ua parau oia e :

« Ua papû ia’u e, mai te mea, i roto i to tatou mau utuafare, e tai‘o te mau metua i te Buka a Moromona ma te pure e te tamau, o ratou iho e ta ratou mau tamarii, e tomo mai ïa te varua o taua buka faahiahia nei i roto i to tatou mau utuafare e i roto i te feia atoa e faaea ra i roto. E rahi atu te varua tura ; e tupu te faaturaraa te tahi i te tahi e te haapa‘oraa i te tahi e te tahi i te rahi. E haere ê atu te varua mârô. E a‘o te mau metua i ta ratou mau tamarii na roto i te here e te paari rahi a‘e. E faaroo e e auraro rahi atu te mau tamarii i te a‘o a to ratou mau metua. E tupu te parau- ti‘a i te rahi. E rahi te faaroo, te ti‘aturi, e te aroha—te hinaaro mau o te Mesia—i roto i to tatou mau utuafare e mau oraraa, ma te hopoi mai i te hau, te oaoa e te popou » (Ensign, Me 1980, api 67).

Teie mau parau fafau—te here e te au- maitai- raa rahi a‘e i roto i te utuafare, te faatura rahi a‘e i rotopu i te metua e te tamarii, te va-rua e te parau- ti‘a rahi a‘e—e ere ïa i te parau faahiti noa, o te mea mau râ ta te peropheta Iosepha Semita e mana‘o ra a parau ai oia e, e tauturu te Buka a Moromona ia tatou ia haafatata roa’tu i te Atua.15

3Te haapii nei te Buka a Moromona i te haapiiraa

tumu mau, te faa‘ite papû nei i te parau hape, e te hohora nei i te mau enemi o te Mesia.

Na te Fatu Iho i parau e, tei roto i te Buka a Moromona te « îraa o te evanelia a Iesu Mesia » (PH&PF 20:9). Aita te reira e parau nei e, tei roto te mau haapiiraa atoa, te mau parau haapiiraa tumu atoa tei

Page 159: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

144

heheuhia mai. Te parau maira râ te reira e, e itehia i roto i te Buka a Moromona i te îraa o taua mau haapiiraa tumu nei titauhia no to tatou faaoraraa. E te haapiihia ra te reira ma te papû e te ohie, ia nehenehe atoa i te mau tamarii rii ia haapii mai i te mau e‘a no te faaoraraa e te faateiteiraa. E mea rahi atu â ta te Buka a Moromona e horo‘a nei no te faaaano i to tatou maramaramaraa i te mau haa-piiraa tumu no te faaoraraa. Ia ore te reira, e ere ïa te rahiraa o te mea e haapiihia ra i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a i te mea papû roa e te mea faufaa roa.16

No ni‘a i te pororaa i te evanelia, tei roto i te Buka a Moromona te tatararaa maramarama a‘e e te papû a‘e e te hope roa. Aita e papaa parau no te faaau i te reira. I roto i tei hea papaa parau e roaa ai ia outou te hoê haroʻaroʻaraa hope roa no ni‘a i te parau o te hi‘araa, te parau o te pohe tino e te pohe varua, te haapiiraa tumu o te Taraehara, te haapiiraa tumu o te parau- ti‘a e te aroha e au i te Taraehara, e te mau parau tumu e te mau oro‘a o te evanelia ? Tei roto i te Buka a Moromona te papa‘iraa maramarama a‘e o teie mau haapiiraa tumu faufaa.17

Te haamau e te haapapû nei… te Buka a Moromona i te Bibilia. Te iriti nei oia i te mau ofa‘i turori, te faaho‘i mai nei oia e rave rahi mau mea maramarama e te faufaa. Te faaʻite papû nei tatou e, mai te mea e faaohipa- apiti- hia te Bibilia e te Buka a Moromona, e faa-ore te reira i te mau haapiiraa hape, e faaore te reira i te mârôraa e e faatupu hoʻi i te hau. (A hi‘o 2 Nephi 3:12).18

E mea ti‘a ia tatou… ia ite roa i te Buka a Moromona hau atu i te tahi buka. Eiaha tatou e titau noa ia ite i te mau aamu haapuai faaroo e vai ra i roto, ia haroʻaroʻa atoa râ tatou i te mau haapiiraa o te reira. Mai te mea e, e rave mau tatou i ta tatou tuhaa ohipa e e haafatata hoʻi ia tatou i te Buka a Moromona na roto i te haapiiraa, e nehenehe ïa ta tatou e faaʻite i te mau hape e e ite i te mau parau mau no te patoʻi e rave rahi mau haapiiraa hape e te feruri- hohonu- raa a te taata nei, i teie mahana.

Ua itehia ia’u i roto i te Ekalesia nei i te hoê taa- ê- raa o te iteraa, te hi‘oraa, te ti‘aturiraa e te varua i rotopu i te feia tei ite e tei here i te Buka a Moromona e te feia aita. E au teie buka mai te hoê titi‘a rahi.19

Te faaʻite nei te Buka a Moromona i te mau enemi o te Mesia. Te faa‘ite papû nei i te mau haapiiraa hape e te faaore nei i te mârôraa. (A hi‘o 2 Nephi 3:12). E faaetaeta te reira i te mau pĭpĭ haehaa a te

Page 160: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

145

Mesia i mua i te mau opuaraa ino, te mau faanahoraa e te mau haa-piiraa a te diabolo, i to tatou nei anotau. Te huru taata taiva i roto i te Buka a Moromona, hoê â ïa huru i to tatou nei anotau. I roto i To’na ite hohonu, ua hamani te Atua i te Buka a Moromona ia ti‘a ia tatou ia hi‘o i te hape e ia ite nahea ia aro i te mau tumu parau hape o te haapiiraa, te poritita, te haapa‘oraa e te mau feruriraa hohonu o te taata no to tatou nei anotau.20

4Ua riro Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau

Fafau ei hono taamu i te Buka a Moromona e te ohipa tamau no te Faaho‘i- faahou- raa.

Te hinaaro nei au e paraparau taa ê atu no ni‘a i te Buka a Moro-mona e Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. Ua nati- hoê- hia teie na buka papa‘iraa mo‘a faahiahia o te mau mahana hopea nei, ei mau heheuraa no ô mai i te Atua o Iseraela ra no teie opuaraa, te haaputuputuraa e te faaineineraa i To’na mau taata no te tae- piti- raa mai o te Fatu.… 

Na ô atura te Fatu i te peropheta Iosepha Semita, « E ite râ teie nei u‘i i ta’u nei parau na roto ia oe » (PH&PF 5:10). Ua riro te Buka a Moromona e Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau ei tuhaa no te tupuraa o taua parau fafau ra. Te hopoi mai nei teie na ohipa rahi o te papa‘iraa mo‘a i te mau haamaitairaa rarahi i teie nei u‘i… 

Te faaʻite nei teie na papa‘iraa mo‘a rahi o te mau mahana hopea nei i te iteraa mana e te nehenehe no ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia. Te haapii mai nei te api tata‘itahi o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e o te Buka a Moromona i te parau no ni‘a i te Fatu—To’na here rahi i Ta’na mau tamarii e To’na tusia taraehara—e te haapii mai nei ia tatou e nahea ia ora ia ti‘a hoʻi ia tatou ia ho‘i faahou Ia’na ra e i to tatou Metua i te Ao ra ra.

Te vai nei i roto i teie na buka papa‘iraa mo‘a faahiahia no te mau mahana hopea nei te ite e te mana no te tauturu ia tatou ia ora i te oraraa maitai a‘e i roto i te hoê anotau ati e te ino rahi. Te feia e imi maite i roto i te mau api o teie mau buka na roto i te pure, e noaa ia ratou te hau, te a‘o, te arata‘iraa, e te mana hau no te haamaitai i to ratou oraraa.21

Ua riro Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau ei hono taamu i te Buka a Moromona e te ohipa tamau no te Faaho‘i- faahou- raa, na roto i te peropheta Iosepha Semita e te feia tei mono mai ia’na.

Page 161: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

146

I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te haapii mai nei tatou i te parau no te ohipa o te hiero, no te mau utuafare mure ore, no te mau hanahana, no te faanahonahoraa o te Ekalesia, e e rave rahi atu â parau mau no ni‘a i te Faaho‘i- faahou- raa mai.… 

Te Buka a Moromona o te « ofa‘i tape‘a fana » ïa no ta tatou haa-pa‘oraa, e Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau o te ofa‘i faa-hope ïa, apitihia mai e te heheuraa tamau o te mau mahana hopea nei. Ua tuu te Fatu i Ta’na titiro mana i ni‘a i te ofa‘i tape‘a fana e te ofa‘i faahope.22

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, o te hoê ïa buka hana-hana no te papa‘iraa mo‘a tei horo‘a- ti‘a- hia mai i to tatou nei u‘i. Tei roto i te reira te hinaaro o te Fatu no tatou i teie mau mahana hopea nei hou te tae- piti- raa mai o te Mesia. Tei roto i te reira e rave rahi parau mau e mau haapiiraa tumu tei ore i heheu- hope- hia i roto i te tahi atu papa‘iraa mo‘a. Mai te Buka a Moromona, e haapuai atoa oia i te feia e tuatapapa maite i to’na mau api na roto i te pure.

Tatou te Feia Mo‘a o te Atua Teitei Roa, te poihere ra anei tatou i te parau Ta’na i faaherehere na tatou ma te hoo rahi ? Te faaohipa anei ra tatou i teie mau buka o te heheuraa no te mau mahana ho-pea nei no te haamaitai i to tatou oraraa e no te aro i te mau mana o te diabolo ? O te tumu ïa i horo‘ahia mai ai te reira. Nahea tatou e ore ai e faahapahia mai te mea e, e rave tapetepete noa tatou i te reira mau mea na roto i te vaiiho- noa- raa ia ratou ia î i te repo i ni‘a i ta tatou mau paepae ?

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, te faaʻite papû nei au ma te hanahana e, tei roto i teie mau buka te mana‘o e te hinaaro o te Fatu no tatou i teie mau mahana tamataraa e te ati hoʻi. Te ti‘a nei ratou i piha‘i iho i te Bibilia no te faaʻite no ni‘a i te Fatu e i Ta’na ohipa. Tei roto i teie mau buka te reo o te Fatu no tatou i teie mau mahana hopea nei. E ti‘a ia tatou ia fariu atu i ni‘a i te reira ma te aau tae mau e ia faaohipa i te reira mai te au i ta te Fatu e hinaaro nei ia faaohipahia.23

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• A tai‘o ai outou i te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a

i te riroraa te Buka a Moromona ei ofa‘i tape‘a fana no ta tatou

Page 162: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

147

haapa‘oraa (a hi‘o tuhaa 1), a feruri i to’na ti‘araa i roto i to outou oraraa. Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faariro i te Buka a Mo-romona ei ohipa rahi a‘e na tatou i roto i ta tatou mau tautooraa ia ora i te evanelia ?

• Ua parau te peresideni Benson e, te faaʻite papû nei te Buka a Moromona no Iesu Mesia, e te arata‘i nei te reira ia tatou ia haa-fatata’tu â i te Atua (a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te tahi mau mea ta outou i apo mai no ni‘a i te Faaora a tuatapapa ai outou i te Buka a Moromona ? E mea nahea to te Buka a Moromona arata‘iraa ia outou e to outou hoʻi utuafare, i piha‘i iho roa’tu â i te Atua ?

• No te aha i titauhia ai ia tatou ia « ite roa i te Buka a Moromona hau atu i te tahi buka » ? E mea nahea to te mau haapiiraa tumu i roto i te Buka a Moromona faaitoitoraa ia outou i mua i te « mau haapiiraa a te diabolo, i to tatou nei anotau » ? (A hi‘o i te tuhaa 3).

• E mea nahea te Buka a Moromona e te Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e rave amui nei i te ohipa no te haapuai ia tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 4).

Te mau papa‘iraa mo‘aIsaïa 29:9–18 ; 1 Nephi 13:35–41 ; 2 Nephi 25:23, 26 ; 29:6–9 ;

PH&PF 1:17–29

Tauturu haapiiraa« I roto i te rahiraa o te mau buka haapiiraa, te vaira te mau ui-

raa no te haamata e no te faatere i te mau aparauraa. E nehenehe outou e faaohipa i teie mau uiraa e e faaineine ia outou iho. A ui i te mau uiraa no te tura‘i i te mau piahi ia feruri maite e no te tau-turu ia feruri maite i te evanelia » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 63).

Te mau nota 1. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A

Biography (1987), 489. 2. Hi‘o, ei hi‘oraa, « The Book of Mormon

Is the Word of God », Ensign, Me 1975, 63–65 ; « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 6–8 ; hi‘o atoa Ezra Taft Benson : A Biography, 491–93.

3. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 78 ; hi‘o atoa Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Lorenzo Snow (2012), 175–79.

4. A hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 495.

5. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign, Me 1986, 5.

6. « Cleansing the Inner Vessel », 5–6. 7. « The Book of Mormon Is the Word of

God », Ensign, Tenuare 1988, 5. 8. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me

1986, 78 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

9. « Flooding the Earth with the Book of Mormon », Ensign, Novema 1988, 6.

10. « A New Witness for Christ », 6.

Page 163: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 9

148

11. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 5, 6.

12. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 4.

13. « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 83.

14. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 4, 5.

15. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 7. Ua tavini te peresi-deni Marion G. Romney ei tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua mai te ava‘e tiurai 1972 e tae atu i te ava‘e novema 1985.

16. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 6.

17. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 56.

18. « A New Witness for Christ », 8. 19. « Jesus Christ—Gifts and Expectations »,

Ensign, Titema 1988, 4. 20. « The Book of Mormon Is the Word of

God », Ensign, Tenuare 1988, 3. 21. « The Gift of Modern Apokalupo »,

Ensign, Novema 1986, 79. 22. « The Book of Mormon and the

Doctrine and Covenants », Ensign, Me 1987, 83.

23. « The Gift of Modern Revelation », 80.

Page 164: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

149

P E N E 1 0

Diluvi i te fenua nei e i to tatou oraraa i te Buka a Moromona

« Te vai ra hoê mana i roto i te [Buka a Moromona] o te haamata i te tahe mai i roto i to outou oraraa i te taime a haamata ai outou

i te tuatapapa maite i te reira buka ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I roto i te amuiraa rahi no eperera 1989, ua tai‘o te peresideni Thomas S. Monson i te hoê parau poro‘i na te peresideni Ezra Taft Benson i te mau tamarii o te Ekalesia. I roto i teie parau poro‘i, ua parau te peresideni Benson e :

« Ua ite au e, te tai‘o nei outou i te Buka a Moromona, i te mea e, ua farii au e rave rahi hanere rata no roto mai ia outou no te faaʻite mai ia’u e, te tai‘o nei outou i teie buka mo‘a. Ua ta‘i au i te oaoa a faaroo ai au i te reira… 

« Auê to’u oaoa i te faarooraa i to outou here i te Buka a Moro-mona. Ua here atoa vau i te reira, e te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia tamau noa outou i te apo mai na roto mai i te Buka a Moro-mona i te mau mahana atoa. E horo‘a taa ê teie no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra na outou. Na roto i te peeraa i te mau haapiiraa a te reira buka, e haapii mai ïa outou ia rave i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra ».1

E ua haapa‘o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, na te ao taatoa, i teie parau aʻo a to ratou peropheta. Te aamu i muri nei, e mau hi‘oraa ïa no te mau haamaitairaa o tei tae mai i ni‘a i te feia tei pahono i te ti‘aororaa a te peresideni Benson ia « diluvi i te fenua nei e i to [ratou] oraraa i te Buka a Moromona ».2

« ‘Te ha‘uti maira paha o’na !’ te mana‘o ïa o Margo Merrill… i to’na faaroo- matamua- raa i te titauraa a te peresideni Ezra Taft Benson ia tai‘o te mau metua i te Buka a Moromona e ta ratou mau

Page 165: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

150

E rave rahi mirioni tei haere mai i te Mesia na roto i te mau parau mau i roto i te buka ta Moroni i horo‘a mai ia Iosepha Semita ra.

p e n e 1 0

Page 166: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

151

tamarii. ‘E ono, e pae e e piti matahiti ana‘e to ta’u mau tamarii. E mau‘a to’u taime e to’u faaoroma‘i’.

« Ua faaoti râ te taea‘e e te tuahine Merril ia tamata i te tai‘o i te Buka a Moromona e ta raua mau tamarii. Ia tae ratou i ni‘a i te aamu no Nephi e ta’na fana fati, ua pohehia o Melissa, e ono matahiti, i te ma‘i hota.

« ‘Ua taparu o Melissa ia’u ia vaiiho ia’na ia haere i te fare haa-piiraa noa’tu to’na ma‘i’, [te na reira ra] o Margo. ‘Ua parau mai oia e, mai te mea e, aita oia e haere i te haapiiraa, eita ïa to’na hoa o Pamela—e melo no te tahi atu ekalesia—e ite i te ohipa i tupu i ni‘a ia Nephi. Ua ta‘i a‘era o Melissa e maʻiri maira i roto i to’u na rima. Ua tamaro a‘era vau i to’na roimata e ua parau atura vau e, e niuniu oia ia Pamela no te faaʻite ia’na i te ohipa i tupu i ni‘a ia Nephi.

« ‘I to’u faarooraa ia Melissa i te faati‘a- maite- raa i te parau no te fatiraa te fana a Nephi, haamana‘o a‘era vau i to’u mau mana‘o matamua no ni‘a i te mau‘araa to’u taime e to’u faaoroma‘i i te tai‘o-raa i te Buka a Moromona e ta’u mau tamarii na‘ina‘i. Auê ïa to’u vahavaharaa i to ratou ti‘araa ia apo i te mau haapiiraa o te Buka a Moromona !’ » 3

Ua feruri hohonu o Howard J. McOmber II i te faaitoitoraa a te peresideni Benson ia diluvi i te fenua nei i te Buka a Moromona. Ua ui maere oia e, « Nahea vau iho nei e riro ai ei tuhaa faufaa no teie diluvi ?

« E i te hoê pô » te na reira ra te taea‘e McOmber, « a feruri noa ai au i taua fifi ra, ua ite a‘era vau e, e nehenehe ta’u e horo‘a i te mau taata atoa i ni‘a i to’u purumu i te rave‘a ia farii i te hoê Buka a Moromona.

« Tera râ, te vai ra hoê fifi—ua mâtau ratou ia’u. Ua ite ratou no ni‘a i ta’u uri tei aoa pinepine—e i te po‘ipo‘i roa. Ua ite ratou e, e ere to’u aua i te vahi fariiraa i te taata. Ua ite ratou i te mau hape-hape ta’u i rave ; e fariu ê paha ratou ia’u.

« Ua faaoti a‘era vau ia faatupu i te faaroo e ia haere i mua. E horo‘a vau i te buka na ratou—noa’tu e, e faaru‘e ratou i te reira, e aore râ, e vaiiho noa ratou i te reira i ni‘a i te paepae e î roa’tu i te repo. Noa’tu râ i te reira, ua faatupu noa vau i te mau mana‘o tapitapi ; fatata roa vau i te feruri e, aita hoê mea e oti ia’u.

« Haamana‘o a‘era vau e, ua ite au i te mau taata i to matou vahi mai ia ratou atoa i ite ia’u. Ua ui mai te tahi mau taata i te mau

Page 167: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

152

uiraa faaarearea i roto i te apooraa oraraa pae tivira (community development) i ma‘iri a‘enei, e te tahi pae, ua ta‘ero roa ïa i roto i te tamaaraa i ma‘iri a‘enei. Mai te mea ra e, te tahi pae o ratou, aore reʻa opuaraa no to ratou oraraa. Te feruri nei au e, eaha ïa to’u huru ahiri e, e ere au i te melo no te Ekalesia, e aore râ, ahiri e, aita roa’tu vau i faaroo i te parau no te Buka a Moromona. E mea papû maitai e, e tauturu atu teie buka i te feia e tamata i te reira.

« No reira ua farerei au i te mau taata atoa i roto i to’u aroa purumu e ua horo‘a ia ratou i te hoê Buka a Moromona e ua haa-mauruuru mai ratou paatoa ia’u ! Ua tere maitai taua ohipa ra, e no reira, ua haere atoa vau i roto i te tahi a‘e aroa purumu, ua faaoti i te opereraa i reira, e ua haere faahou i roto i te tahi atu aroa. I te hopea, ua farerei au 104 fare e ua horo‘a vau e maha ahuru buka.

« Ua riro mai te horo‘araa i te Buka a Moromona i te mau taata mâtauhia ei ohipa ohie.

« Ua horo‘a atoa vau hoê Buka a Moromona na te mau rave ohipa e hitu ahuru ma pae i ta’u vahi ohiparaa. E piti ahuru ma toru ratou tei farii i te mau haapiiraa misionare. E hitu tei bapetizohia, e e maha tamarii na to’u mau hoa ohipa tei tomo mai i roto i te Eka-lesia. Hoê taata ua farii oia e piti haapiiraa misionare, tera râ, aita oia i anaanatae faahou ia tuatapapa i te parau no ni‘a i te Ekalesia. E hitu ava‘e i muri mai, i muri a‘e i to’na tauiraa i te ohipa i roto i te tahi atu taiete, ua niuniu mai oia ia’u no te parau mai e, ua tai‘o oia i te Buka a Moromona, e ua ite oia e, ua farii oia i te hoê Varua hau, mai ta’u i faaʻite na ia’na. E aita i maoro roa, ua faaoti atoa oia i te mau haapiiraa e ua bapetizohia.

« Ua here au i te Buka a Moromona. Te faariro nei au i te reira mai te tareta niuniu a te Fatu, e ua maere au i te ohie ia haamata i te diluvi pae varua i roto i te oraraa o te hoê taata. Mai te mea e, e rave tatou i te ohipa a te Fatu, e tauturu mai oia ia tatou ».4

Ua faaʻite atoa te tahi atu melo i te tauiraa i tupu i roto i to’na iteraa papû na roto i to’na haapa‘oraa i te a‘oraa a te peresideni Benson ia tai‘o i te Buka a Moromona : « I te aniraa mai te peresi-deni Benson ia matou ia tai‘o i te Buka a Moromona, 15 to’u mata-hiti i tera taime. E taata tai‘o papa‘iraa mo‘a a‘ena vau, te rahiraa o te taime i ni‘a ïa i te Faufaa Apî. I muri a‘e râ i te faaitoitoraa a te peresideni Benson, ua haamata vau i te tuatapapa i te Buka a Moromona i te mau mahana atoa. Ua riro te reira ei tauiraa rahi no’u. Ua haapii mai te Faufaa Apî ia’u no ni‘a i te anotau ohiparaa

Page 168: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

153

a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei, e e vai noa to’u mauruuru no te reira. Are’a râ ua hinaaro vau i te hohonuraa o te tae mai na roto i te tuatapaparaa i te Buka a Moromona. Ua tauturu te Bibilia ia’u ia ite i te parau no ni‘a i te ohipa ta Iesu i rave no te taata i roto i te Fenua Mo‘a, areʻa te Buka a Moromona, ua horo‘a mai te reira ia’u i te iteraa hohonu a‘e no ni‘a i te ohipa Ta’na i rave no’u. Na roto i te tuatapaparaa i te Buka a Moromona, ua roaa ia’u te hoê iteraa papû no ni‘a i te Taraehara hope ore o to’u Faaora. E i muri mai, a faaruru ai au i te mau fifi tei faaaueue i to’u faaroo, ua fariu vau i ni‘a i te Buka a Moromona no te farii i te tamahanahana e te puai. I teie nei, aita roa vau e vaiiho i te hoê mahana ia ma‘iri ma te tai‘o ore i te Buka a Moromona ».5

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

Ua papa‘ihia te Buka a Moromona no tatou.

Ua papa‘ihia te Buka a Moromona… no to tatou anotau. Aita te mau ati Nephi i farii i te buka ; aita atoa te mau ati Lamana no mutaa ra. Ua faataahia te reira no tatou. Ua papa‘i o Moromona i te pae hope‘a o te tau o te ati Nephi. I raro a‘e i te faaûruraa a te Atua, tei ite i te mau mea atoa mai te haamataraa mai â, ua haapoto oia i te mau aamu no te mau tenetere e rave rahi, ma te ma‘iti i te mau aamu, te mau a‘oraa e te mau ohipa tei tupu o te tauturu rahi ia tatou.

Ua faaʻite papû te rahiraa o te mau taata papa‘i o te Buka a Moro-mona e, ua papa‘i ratou no te mau u‘i no a muri a‘e … Mai te mea e, ua ite atea mai ratou i to tatou nei tau e ua ma‘iti i te mau mea o te riro ei mau mea hau atu i te faufaa no tatou, e ere anei ïa e, e ti‘a ia tatou i te tuapapa i te Buka a Moromona ? E ti‘a ia tatou ia ui tamau noa ia tatou iho, « No te aha te Fatu i faaûru ai ia Moromona (aore râ ia Moroni aore râ ia Alama) ia tuu i te reira i roto i ta’na papaa parau ? Eaha ïa te haapiiraa ta’u e nehenehe e apo mai o te tauturu ia’u ia ora i teie mahana e i teie tau ? »

E te vai nei te mau hi‘oraa no te pahono i taua uiraa ra. Ei hi‘o-raa, i roto i te Buka a Moromona e ite tatou i te hoê hoho‘a no te faaineineraa no te Tae- piti- raa mai. Ua faatumuhia te hoê tufaa rahi o te buka i ni‘a i nau ahuru matahiti na mua noa‘e i te taeraa mai o te Mesia i Amerika. Na roto i te tuatapapa- maite- raa i taua area taime ra, e nehenehe ia tatou ia ite no te aha te tahi mau taata i

Page 169: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

154

haamouhia ai i roto i te mau haavâraa ri‘ari‘a tei tupu hou To’na taeraa mai e te mea tei faahaere i te tahi atu mau taata ia ti‘a atu i te hiero i te fenua no Bounetifula e tei tuu atu i to ratou rima i roto i te mau puta o To’na mau rima e avae.

Te haapii nei tatou na roto mai i te Buka a Moromona nahea te mau pĭpĭ a te Mesia i ora na i te mau tau tama‘i. Na roto mai i te Buka a Moromona te ite nei tatou i te mau ino o te mau faanahoraa huna tei faaʻite- u‘ana- hia i roto i te huru ri‘ari‘a mau. I roto i te Buka a Moromona e ite tatou i te mau haapiiraa no te arairaa i te hamani- ino- raa e te taivaraa. E rave rahi te mea ta tatou e haapii no ni‘a i te huru no te raveraa i te ohipa misionare. E hau atu i roto i te tahi atu mau vahi, te ite nei tatou i roto i te Buka a Moromona i te mau haamataʻuraa o te oraraa materia e te haamauraa i to tatou mau aau i ni‘a i te mau mea no teie nei ao. E nehenehe anei ta te hoê taata e feaa e, ua faataahia teie buka no tatou e i roto i te reira e ite ai tatou i te puai rahi, te tamahanahanaraa rahi e te parururaa rahi ? 6

2Mai te mea e, e tuatapapa tatou i te Buka a

Moromona i te mau mahana atoa, e tae mai te mana o te reira buka i roto i to tatou oraraa.

Eita te Buka a Moromona e haapii noa mai ia tatou i te parau mau, noa’tu e te na reira nei oia. Eita te Buka a Moromona e faaʻite noa mai i te parau no ni‘a i te Mesia, noa’tu e, te na reira atoa nei oia. Tera râ, te vai ra te tahi mea hau atu. Te vai ra hoê mana i roto i te reira buka o te haamata i te tahe mai i roto i to outou oraraa i te taime a haamata ai outou i te tuatapapa maite i te reira buka. E iteahia ia outou te mana rahi a‘e no te patoʻi i te faahemaraa. E itehia ia outou te mana no te ape i te inoino. E itehia ia outou te mana no te haere tamau noa na ni‘a i te e‘a tîtîʻaifaro e te piriha‘o. Ua parauhia te mau papa‘iraa mo‘a ‘te mau parau o te ora’, (PH&PF 84:85), e aita e vahi ê atu i ti‘a maitai ai teie nei parau maori râ i roto i te Buka a Moromona. Ia haamata ana‘e outou i te po‘ia e te poʻiha i taua mau parau ra, e ite rahi atu ïa outou i te ora.7

E nehenehe te taata e haavare i te tahi e te tahi, eita râ te Atua e haavare i te taata. No reira, te faaʻite mai nei te Buka a Moromona i te rave‘a maitai a‘e no te hi‘o i to’na ti‘araa, oia hoʻi, a tai‘o i te reira, e i muri iho, a ani i te Atua e, e parau mau anei te reira [a hi‘o Moroni 10:4]… 

Page 170: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

155

No reira, teie te haapapûraa rahi roa no te feia aau parau- ti‘a—no te ite na roto i te heheuraa o te taata iho no ô mai i te Atua ra e, e parau mau te Buka a Moromona. E rave rahi mirioni taata tei tamata i te reira e ua ite ratou, e e rave rahi atu â mirioni taata e ite mai.

I teie nei, e titau te varua, e tae noa’tu te tino, i te hoê faaamuraa tamau i te maa. Eita e nava‘i to ananahi ra maa no te paturu i te mau hinaaro o teie mahana. No reira, eita atoa ïa e navaʻi te tai‘oraa i tera e tera rii taime i « te buka ti‘a roa a‘e i te mau buka atoa i ni‘a i te fenua nei », mai te au i ta Iosepha Semita i parau. (History of the Church, 4:461.)

Aita te mau parau mau atoa i tuea i te faufaa, aita atoa te taatoa-raa o te mau papa‘iraa mo‘a i tuea i te hoona. Eaha’tu te rave‘a maitai a‘e no te faaamu i te varua maori râ te popou-pinepine-raa mai roto mai i te buka ta te peropheta Iosepha Semita i parau e, « e haafatata atu oia i te hoê taata i te Atua na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau haapiiraa, hau atu i te tahi atu buka » ? (History of the Church, 4:461.)8

« Te vai nei anei te mau faahope‘araa mure ore i ni‘a i ta tatou pahonoraa i teie buka ? Oia ïa, no to tatou anei haamaitairaa e aore râ no to tatou faahaparaa.

E ti‘a i te Feia Mo‘a tata‘itahi, te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Ho-pea Nei, ia faariro i te tai‘oraa i teie buka ei opuaraa no te roaraa o te oraraa. Aita ana‘e, te tuu ra ïa oia i to’na varua i roto i te fifi e te tau‘a ore nei oia i te mea e nehenehe e horo‘a i te hoêraa o te varua e te ite i te taatoaraa o to’na oraraa. Te vai ra te hoê taa- ê- raa i rotopu i te hoê taata faafariu tei patuhia i ni‘a i te papa o te Mesia na roto i te Buka a Moromona e o tei mau maite i taua tapu auri ra, e te hoê taata [tei] ore i na reira.9

Te rahi noa’tu ra te taata tei farii na roto i te Buka a Moromona e, o Iesu te Mesia. I teie nei, te hinaaro nei tatou ia rahi atu â te taata e faaohipa i te Buka a Moromona no te fafau ia ratou i te Mesia ra. Titauhia ia tatou ia haapapû e ia fafau

… E au mau taea‘e e e au mau tuahine here, e tai‘o ana‘e tatou i te Buka a Moromona ma te farii tatou e, o Iesu te Mesia. A tamau noa tatou i te tai‘o faahou i te Buka a Moromona, i reira hoʻi tatou e haere hope atu ai i te Mesia ra, e fafau ai ia tatou Ia’na ra, e faatumu ai i ni‘a Ia’na, e e haapau roa ai i roto Ia’na.

Page 171: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

156

Te farerei nei tatou i te enemi i te mau mahana atoa. E tuea noa te mau tamataraa o teie anotau i te mau tamataraa i mutaa ihora, e e tupu noa i te rahi teie mau tamataraa i te pae varua e i te pae tino. E mea ti‘a ia tatou ia vai piri noa i te Mesia, e mea ti‘a ia tatou, i te mau mahana atoa, ia rave i To’na i‘oa i ni‘a iho ia tatou, ia haama-na‘o noa Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.10

3E mea ti‘a ia tatou diluvi i te fenua nei e i to

tatou oraraa i te Buka a Moromona.

E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia farii i to tatou iho iteraa papû no ni‘a i te Buka a Moromona na roto i te Varua Maitai. I reira hoʻi tatou e faaʻite ai i to tatou iteraa papû e i te Buka a Moromona ia vetahi ê, ia ite atoa hoʻi ratou, na roto i te Varua Maitai, i te parau mau o te reira.11

Te ite ra anei outou i te ohipa e tupu mai na roto i te maraaraa te rahiraa o te Buka a Moromona i roto i te rima o te mau misionare, te mau misionare e rave rahi atu â tei ite nahea ia faaohipa i te reira,

« te ite nei au i te fenua ia diluvihia i te Buka a moromona ».

Page 172: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

157

e o tei fanauhia hoʻi i te Atua ra ? Ia tupu ana’e te reira, e farii atu tatou i te ootiraa rahi o te mau varua ta te Fatu i parau fafau mai.12

Teie to’u iteraa : rahi noa’tu ta tatou haapiiraa mai e te haapii-raa’tu na roto mai i te Buka a Moromona, rahi noa’toa’tu to te Fatu mauruuru ia tatou, e rahi noa’toa’tu to tatou mana no te paraparau. Ia na reira tatou, e rahi atu ïa te taata ta tatou e faafariu mai, i roto i te Ekalesia e i rotopu i te taata ta tatou e poro nei … No reira, teie ta tatou faaueraa, maori râ, e haapii i te mau parau tumu o te evanelia tei roto i te Bibilia e te Buka a Moromona. « E o teie hoʻi ta ratou ra mau haapiiraa, mai te au i tei arata‘ihia ia ratou e te Varua » (PH&PF 42:13).13

O te Buka a Moromona te mauhaa ta te Atua i faataa no te « haa-parare i te [mau] fenua atoa mai te diluvi te huru, no te haaputuputu mai i [Ta’na] i ma‘iti ». (Mose 7:62.) Titauhia ia faariro i teie papa‘iraa mo‘a ei niu no ta tatou pororaa, ta tatou haapiiraa e ta tatou ohipa misionare

… I teie anotau haaparareraa e te opereraa parau na roto i te rave‘a rorouira, e faahapa te Atua ia tatou mai te mea e, eita tatou e tura‘i puai i te Buka a Moromona.

Te vai nei ta tatou Buka a Moromona, te vai nei to tatou mau melo, te vai nei to tatou mau misionare, te vai nei ta tatou mau ra-ve‘a, e te vai nei te hinaaro o te ao. Teie te taime !

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e faito iti ha‘iha‘i roa to tatou ite no ni‘a i te mana o te Buka a Moromona, e i ta’na ohipa hanahana, e i te aano e ti‘a ia faaohipahia te reira.… 

Te ani nei au ia tatou paatoa ia feruri na roto i te pure i te mau taahiraa e ti‘a ia tatou tata‘itahi ia rave no te tuu rahi atu i teie ite apî o te Mesia i roto i to tatou oraraa e i roto i te hoê ao e hinaaro rahi nei i te reira.

Te ite nei au i te mau fare vai araara noa, te mau piha haapiiraa anaanatae e te mau terono i faauraurahia i te mau parau poro‘i o te Buka a Moromona.

Te ite nei au i te mau orometua haapii utuafare e te mau tuahine hahaere, te mau ti‘a faatere paroisa e to te amaa e te mau ti‘a faatere o te tĭtĭ e to te misioni i te a‘oraa i to tatou mau taata mai roto mai i te buka ti‘a roa a‘e i te mau buka atoa i ni‘a i te fenua nei—te Buka a Moromona.

Page 173: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

158

Te ite nei au i te feia aravihi i te hamaniraa i te hoho‘a teata, te ha’utiraa teata, te papa‘iraa i te buka, te papa‘iraa i te mau pehe e te peniraa i te mau parau tumu rarahi e te mau taata rahi no roto i te Buka a Moromona.

Te ite nei au e rave rahi tauatini misionare te haere nei i roto i te misioni ma te tamau aau e rave rahi hanere irava no roto mai i te Buka a Moromona ia ti‘a hoʻi ia ratou ia faaamu i te hinaaro o te hoê ao tei po‘ia i te pae varua.

Te ite nei au i te Ekalesia taatoa i te haafatataraa’tu i te Atua na roto i te haapa‘oraa i te haapiiraa o te Buka a Moromona.

Oia mau, te ite nei au i te fenua ia diluvihia i te Buka a Moro-mona.14

Te haapopou nei au ia outou, e te Feia Mo‘a haapa‘o maitai, outou teie e rohi nei no te diluvi i te fenua nei e i to outou oraraa i te Buka a Moromona. Eiaha tatou e horo‘a rahi noa i te mau Buka a Moromona, e faaitoito atoa râ tatou ia faahaere i roto i to tatou iho oraraa, e na te ao atoa nei hoʻi, i te parau poro‘i nehenehe o te Buka a Moromona.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• I roto i te tuhaa 1, a hi‘o faahou i te a‘oraa a te peresideni Benson

no ni‘a i te huru no te tuatapaparaa i te Buka a Moromona. Na-hea teie a‘oraa i te tauturu ia tatou ia pahono i te mau titauraa ? Eaha te tahi mau tuhaa i roto i te Buka a Moromona o te tuʻati i ni‘a i te mau titauraa ta tatou e faaruru nei ?

• E mea nahea to outou iteraa i te tupuraa te mau parau fafau i tapurahia i roto i te tuhaa 2 ? Eaha te tahi mau mea o ta tatou e nehenehe e rave no te faaʻite i te Buka a Moromona i te taata e hinaaro nei i teie mau fafauraa i roto i to ratou oraraa ?

• I to outou mana‘o, eaha te auraa e « diluvi i te fenua nei e i to [tatou] oraraa i te Buka a Moromona » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 3).

Te mau papa‘iraa mo‘a2 Nephi 27:22 ; Moromona 8:26–41 ; Moroni 1:4 ; 10:3–5 ; a hi‘o

atoa i te omuaraa o te Buka a Moromona

Page 174: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 0

159

Tauturu haapiiraaIa tai‘o ana‘e outou, a « tareni e a tapa‘o i te mau parau e aore

râ, i te mau pereoda, [ia faataa maitai te mau mana‘o e vai ra i roto i tera noa iho faahitiraa] … I te hiti, a tapa‘o i te mau faahororaa o te papa‘iraa mo‘a o te haamaramarama i te mau irava o ta oe e tamau ra » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 26).

Te mau nota 1. « To the Children of the Church »,

Ensign, Me 1989, 81–82. 2. « Beware of Pride », Ensign, Me 1989, 4. 3. LaRene Gaunt, « Does the Book of

Mormon Count ? » Ensign, Tiunu 1991, 20.

4. Howard J. McOmber II, in « Finding Truth in the Book of Mormon », Ensign, Tenuare 1996, 10–11.

5. Aita te iʻoa i faapuharahia, aita teie buka nene‘ihia .

6. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 6–7.

7. « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 7.

8. « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 6–7.

9. « The Book of Mormon Is the Word of God », Ensign, Tenuare 1988, 5.

10. « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 84, 85.

11. « The Book of Mormon and the Doctrine and Covenants », Ensign, Me 1987, 84.

12. « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 4. 13. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 58. 14. « Flooding the Earth with the Book of

Mormon », Ensign, Novema 1988, 4, 5–6.

15. « Beware of Pride », 4.

Page 175: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

160

I teie mahana, te putuputu nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te Fare Amuiraa e na te ao atoa nei no te faaroo i te peropheta ora.

Page 176: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

161

P E N E 1 1

A pee i te peropheta ora

« Te peropheta faufaa roa a‘e, no tatou nei, o te peropheta ïa e ora nei i to tatou nei anotau ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I te hoê pô, 15 noa matahiti to Ezra Taft Benson, tei ni‘a oia i te amuraa maa e te toea o te utuafare, a faaroo ai i to’na metua tane ia tai‘o i te hoê rata no roto mai i te peresideni Joseph F. Smith e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua. Te na ô ra te tahi tuhaa o te rata e : « Te a‘o e te faaitoito puai atu nei matou ia haamauhia te hoê ‘Pô utuafare’ i roto i te Ekalesia taatoa, i reira ho‘i te mau metua tane e te mau metua vahine e haaputuputu ai i ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine i piha‘i iho ia ratou i roto i te utuafare, e e haapii ai ia ratou i te parau a te Fatu … Mai te peu e, e haapa‘o te feia mo‘a i teie a‘o, te parau fafau atu nei matou e, e tae mai te mau haamaitairaa rarahi. E tupu te here i te rahi i roto i te utuafare, e te haapa‘o i te parau a te mau metua. E hotu te faaroo i roto i te aau o te feia apî no Iseraela, e e roaa ia ratou te puai no te aro i te mau hutihutiraa e te mau faahemaraa o te ino e tae mai i ni‘a ia ratou ».1

I muri a‘era, ua faahaamana‘o mai te peresideni Benson e : « I te opaniraa [to’u metua tane i te rata, na ô maira oia e, ‘ua parau te peresideniraa, e o teie te parau a te Fatu ia tatou !’ Mai taua taime maira, ua faatupu tamau noa matou i te pureraa pô utuafare i roto i te fare o to’u apîraa ».2

Ia roaa to te peresideni Benson utuafare, ua tamau â oia e ta’na vahine i te rave i te peu ta’na i haapii mai na roto mai i to’na na metua. Ua parau oia e, « Na roto i teie iteraa [i roto i te fare o to’u na metua] e na roto i te iteraa no ni‘a i te mau pô utuafare i roto i to’u iho fare, te faaʻite papû nei au e, e tupu mai te mau haamaitairaa varua rarahi ».3

Page 177: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

162

I te matahiti 1947 ua faaue mai te Peresideniraa Matamua i te mau melo o te Ekalesia ia faaitoito faahou i te faatupu i te mau pô utuafare. Ua haapapû faahou mai te peresideni Benson, a melo ai oia no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i taua tumu parau ra i roto i te hoê a‘oraa o te amuiraa rahi. Ua faaʻite papû oia e, te utuafare, « o te hoê ïa faanahonahoraa hanahana », 4 e ua faahaamana‘o oia i te Feia Mo‘a i te mau haamaitairaa e roaa mai ia haapa‘o ana‘e ratou i te a‘oraa a te peropheta ia haapuai i to ratou mau utuafare e ia faatupu i te mau pô utuafare. Ua faaʻite papû oia e : « To tatou oaoa i ô nei e a muri a‘e, tei roto ïa i to tatou faaotiraa i teie hopoi‘a rahi. Titauhia ia tatou e te mau taea‘e e te mau tuahine, ia faanaho e ia haapa‘o maitai na roto i te pure, e te ti‘aturi nei au i roto i to’u aau e, e haamaitairaa rahi te roaa ia tatou, e tae mai te oaoa e te mauruuru rahi mai te mea e, e haapa‘o tatou i teie e i te taatoaraa o te tahi atu mau a‘oraa tei horo‘ahia mai ia tatou na te peresideni o te Ekalesia ».5

Na roto i to’na iteraa i te mau haamaitairaa tei roaa mai na roto i te haapa‘oraa i te a‘oraa a te mau tavini ma‘itihia a te Fatu, ua faa-itoito pinepine o Ezra Taft Benson i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia hi‘o noa i to ratou mata i ni‘a i te peropheta ora. Ua faaʻite papû oia ma te taiâ ore i te piiraa hanahana o te peresideni tata‘itahi o te Ekalesia ta’na i tavini i piha‘i iho.6 I te taime te pe-resideni Spencer W. Kimball, tei faatoro‘ahia ei aposetolo hoê â mahana e te peresideni Benson, a horo‘a ai i ta’na a‘oraa matamua ei peresideni no te Ekalesia i mua i te hoê pŭpŭ feia faatere, « ua ti‘a te peresideni Benson i ni‘a, e ma te reo iti ruru, ua faaʻite mai i te mana‘o o te mau taata atoa i reira, na ô a‘era oia : ‘E te peresideni Kimball, i roto i te roaraa o te mau matahiti a faaterehia ai teie mau apooraa, aita â matou i faaroo a‘enei i te hoê a‘oraa mai ta oe i vau-vau a‘enei. Te vai mau nei te hoê peropheta i Iseraela nei’ ».7 E ia tae mai taua piiraa hanahana ra i ni‘a i te peresideni Benson i muri a‘e i te poheraa o te peresideni Kimball, ua farii oia i te reira ma te haehaa e te mana‘o itoito. Na ô a‘era oia e : Ua pure tamau noa maua ta’u vahine, o Flora, ia roa mai te puʻe mahana o te peresi-deni Kimball i ni‘a i te fenua nei, e ia faatupuhia mai te hoê semeio no’na. I teie nei râ, ua faaoti te Fatu, e e rave ïa matou i te maitai a‘e e roaa ia matou, i raro a‘e i Ta’na faatereraa e Ta’na arata‘iraa, no te faahaere i teie ohipa i mua na te ao nei ».8

Page 178: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

163

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

O te Peresideni o te Ekalesia te auvaha parau o te Fatu i ni‘a i te fenua nei.

Haapii i te tape‘a noa i to outou mata i ni‘a i te peropheta. Oia te auvaha parau o te Fatu e te taata hoê roa o te nehenehe e para-parau no te Fatu i teie mahana. E tuu tatou i ta’na a‘oraa faaûruhia i mua roa. Faariro tatou i ta’na mau parau faaûruhia ei niu no te feruri i te a‘o a te mau mana faatere atoa i raro mai. I muri iho, e haapa‘o maite outou i te Varua ei reira outou e ite ai i te parau mau i te mau mea atoa.9

E farii te auvaha parau o te Fatu e te peropheta i ni‘a i te tino o te fenua nei i teie mahana i to’na mana na roto mai i te reni o te mau peropheta e tae roa’tu ia Iosepha Semita ra, tei faatoro‘ahia e Petero, Iakobo e Ioane, tei faatoro‘ahia e te Mesia, tei riro na e o te riro nei i teie mahana ei upoo no te Ekalesia, te Rahu nui o teie fenua, e te Atua i mua hoʻi Ia’na te mau taata atoa e faaʻite ai i ta ratou tiaauraa.10

Aita teie Ekalesia e arata‘ihia nei na roto i te paari o te taata. Ua ite au i te reira. Na te mana e te faaûruraa o te Atua Manahope e arata‘i nei i Ta’na Ekalesia.11

2Te peropheta faufaa roa a‘e no tatou, o te peropheta ora ïa.

Ua ite te Atua i te mau mea atoa, mai te haamataraa e tae roa’tu i te hopea, e aore e taata e riro hape noa ei peresideni no te ekalesia a Iesu Mesia, e aore e taata e vai i reira ma te tupu noa, e aore e taata e piihia ia hoʻi ma te hitimaʻue noa.

Te peropheta faufaa roa a‘e, no tatou nei, o te peropheta ïa e ora nei i to tatou nei anotau. Teie te peropheta tei mau i te mau arata‘iraa no teie mahana e no tatou, no ô mai i te Atua ra. Aita te heheuraa a te Atua ia Adamu i haapii ia Noa nahea ia hamani i te hoê pahi. E titau te u‘i tata‘itahi i te papa‘iraa mo‘a no mutaa iho ra, e tae noa’tu i te papa‘iraa mo‘a apî no roto mai i te peropheta ora. No reira, te tai‘oraa e te feruriraa hohonu faufaa a‘e o te ti‘a ia outou ia rave, o te tai‘oraa ïa e te feruriraa i te mau parau faaûru hopea no roto mai i te auvaha parau o te Fatu. No reira i riro ai ei ohipa faufaa roa ia roaa ia outou ta’na mau parau e ia tai‘o maite i te reira.… 

Page 179: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

164

Oia ïa, te haamauruuru nei tatou i te Atua no te hoê peropheta o te arata‘i noa mai ia tatou i teie nei tau hopea [a hi‘o Te mau hi-mene, n° 10].12

E ara i te feia e tuu mai i te mau peropheta pohe i mua i te mau peropheta ora, no te mea, tei mua te mau peropheta ora i te mau taime atoa.13

Ua ma‘itihia te peresideni tata‘itahi no te taime e no te ohipa e hinaarohia ra e te ao nei e te Ekalesia. Ua riro ratou paatoa « ei mau taata no taua hora ra », mai ta tatou i ite i roto i te peresideni Spencer W. Kimball. A hi‘o na i te semeio no taua faatoro‘araa e te faaineineraa mai mutaa iho mai ra. Noa’tu ua piihia oia e ua horo‘a-hia ia’na te mau taviri e rave rahi matahiti hou te taime a topa mai ai te pereue i ni‘a iho ia’na, ua riro te peresideni, i te mau taime atoa, ei taata i faataahia no te vahi ti‘a no tera tau e tera tau. Ua riro teie semeio ei tapa‘o no te ti‘araa hanahana o te Ekalesia.14

Te ui nei au e, hinaaro anei tatou i te hoê peropheta mau na te Fatu i ni‘a i te fenua nei i teie mahana ? Ua hinaaro anei te taata i te

ei peresideni no te ekalesia, ua paraparau o ezra taft Benson ma te here rahi e te rû.

Page 180: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

165

anotau o Noa i te hoê peropheta no te faaara ia ratou i te pae varua e i te pae tino ? Ahiri hoê taata i patoʻi i te pee ia Noa, e faaorahia anei oia i te diluvi ? Te parau mai nei te Bibilia ia tatou e, ia tae i te mau mahana hopea ta tatou e ora nei, e tuea te ino o te taata i te ino o te taata i te anotau o Noa a tamâ ai te Atua i te fenua na roto i te diluvi [a hi‘o Mataio 24:37–39]. I to outou mana‘o, e hinaaro anei tatou i te hoê peropheta i teie mahana no te faaara e no te faaineine ia tatou no te tamâraa ta te Atua i parau fafau mai e, e tae mai, na roto râ i te auahi i teie taime ? 15

Mai te mea e, e hinaaro tatou ia ite e, mea maitai anei tatou i mua i te aro o te Fatu, e ui tatou ia tatou iho e, e mea maitai anei tatou i mua o To’na raatira tahuti nei—e mea au maitai anei to tatou oraraa i to tei faatahinuhia e te Fatu—te Peropheta ora—te Peresideni o te Ekalesia, e na reira atoa i to te pŭpŭ no te Peresideniraa Matamua.16

3E parau mai te peropheta ora ia tatou i te mea ta tatou e ti‘a ia ite, eiaha te mea ta tatou e hinaaro ia faaroo.

Te hoê faaʻiteraa no te peropheta mau, o te faaʻiteraa ïa oia i te hoê parau poro‘i no ô mai i te Atua ra. Aita oia e tatarahapa no taua poro‘i ra, aita atoa oia e măta‘u i te mau mea o te riro i te faatupu i te vahavaharaa e te hamani- ino- raa.17

I te tahi taime te vai ra te tahi mau taata e feruri nei e, to ratou ite tahuti nei no ni‘a i te tahi mau tumu parau, tei ni‘a a‘e ïa i te ite no te ra‘i mai, ta te Atua e horo‘a mai nei i ta’na ra peropheta no ni‘a i taua tumu parau ra. Te feruri nei ratou e, e ti‘a i te peropheta ia farii i te mana e aore râ, i te haapiiraa mai tei fariihia e ratou hou a farii ai ratou i te hoê mea ta te peropheta e parau mai e o te riro i te patoʻi i to ratou ite tahuti nei. Eaha pai te faito no te ite tahuti nei a Iosepha Semita ? Noa’tu râ, ua horo‘a mai oia i te mau heheuraa no ni‘a i te mau huru tumu parau atoa … Te faaitoito nei tatou i te ite tahuti nei i roto i te mau mea e rave rahi, tera râ, a haamana‘o e, mai te mea e, e tupu te umeumeraa i rotopu i te ite tahuti nei e te mau parau a te peropheta, e ti‘a outou i piha‘i iho i te peropheta, e e haamaitaihia outou e na te tau e faaʻite mai e, ua rave outou i te ohipa ti‘a.

… Aita e titauhia i te peropheta ia parau e, « Teie ta te Fatu i parau » no te horo‘a mai i te papa‘iraa mo‘a ia tatou nei.

Page 181: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

166

I te tahi taime e mârô te tahi pae i te mau parau. E parau ratou e, ua a‘o mai te peropheta ia matou, aita râ matou i titau- roa- hia ia pee i te reira, ahani râ ua parau mai oia, e faaueraa teie. Tera râ, teie ta te Fatu i parau no ni‘a i te peropheta, « E haapa‘o outou i ta’na mau parau e i ta’na mau faaueraa atoa o ta’na e horo‘a’tu ia outou ». (PH&PF 21:4)

… E parau mai te peropheta ia tatou i te mea ta tatou e ti‘a ia ite, eiaha râ te mea ta tatou e hinaaro ia ite.

« Ua faaʻite mai oe ia maua i te mau mea faahapa, e ore hoʻi e ti‘a ia maua ia faaoroma‘i », te na reira ra na taea‘e o Nephi i te amuamu. Pahono atura râ Nephi i te na ôraa e, « E mea faahapa ïa te parau mau, no te mea na te reira e haaputapû ia ratou i to ratou aau ». (1 Nephi 16:1–2).

Teie te parau a te peresideni Harold B. Lee : « E riro outou i te au ore i te mau mea no roto mai i te mana

faatere o te Ekalesia. E patoʻi paha te reira i to outou mau mana‘o poritita. E patoʻi paha te reira i to outou mau mana‘o i te pae sotiare. E faataupupu paha te reira i te tahi pae o to outou oraraa sotiare … To outou parururaa e to matou atoa nei, tei te huru ïa to tatou peeraa e aore râ, to tatou pee- ore- raa … E tape‘a maite tatou i to tatou mata i ni‘a i te peresideni o te Ekalesia ». (Conference Report, Atopa 1970, p. 152–153).

Tera râ, o te peropheta ora teie e riro nei ei au- ore- raa na to te ao nei. « I roto roa’toa i te Ekalesia nei », te na reira ra te peresideni Kimball, « e rave rahi o te faaunauna nei i te menema o te mau pe-ropheta no mutaa iho ra, e o te pehi nei to ratou feruriraa i te ofa‘i i ni‘a i te mau peropheta ora ». (Instructor, 95:257).

No te aha ? No te mea e faaʻite mai te peropheta ora i te mau mea e ti‘a ia tatou ia ite i teie nei, areʻa to te ao nei, e mea au a‘e na ratou ia pohe atu te mau peropheta e aore râ, ia haapa‘o noa ratou i ta ratou mau ohipa.… 

Te huru tatou e pahono atu i te mau parau a te hoê peropheta ora, a parau mai ai oia ia tatou i te mea e ti‘a ia tatou ia ite, e o ta tatou hoʻi e au a‘e eiaha roa’tu ia faaroo, ua riro ïa ei tamataraa no to tatou haapa‘o maitai.… 

E feruri paha te taata ite e, te faaûruhia nei te peropheta i te taime ana‘e ua tuʻati o’na i ni‘a ia ratou, aita ana‘e, te horo‘a noa ra te peropheta i to’na mana‘o—te paraparau ra oia mai te taata. E

Page 182: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

167

feruri paha te feia moni e, aita e titauhia ia ratou ia faaroo i te a‘o a te hoê peropheta iti ha‘iha‘i… 

Eita te peropheta e riro papû ei taata tuiroo i roto i te ao nei aore râ i to te ao nei.

Ia heheu ana‘e mai te peropheta i te parau mau, e faaamahamaha te reira i te taata. E haapa‘o te feia aau parau- ti‘a i ta’na mau parau, areʻa te feia aau parau- ti‘a ore ra, eita ratou e tau‘a i te peropheta e aore râ, e aro ratou ia’na. Ia faaʻite ana‘e te peropheta i te mau hara a to te ao nei, e hinaaro to te ao nei e tapiri i te vaha o te peropheta, e aore râ, e rave noa ratou mai te huru ra e, aita e peropheta, e aita atoa ïa e tatarahapa i ta ratou mau hara. Eita roa’tu te roo e riro ei faati‘araa no te parau mau. E rave rahi peropheta tei taparahi- pohe- hia e aore râ, tei tiavaruhia. A fatata noa ai tatou i te tae- piti- raa mai o te Fatu e ite outou e, ia rahi noa’tu te ino o to te ao nei, e iti roa’toa ïa te roo o te peropheta i mua ia ratou.18

4E haamaitaihia tatou ia pee ana‘e tatou i te peropheta ora.

No te tauturu ia outou ia upooti‘a i te tamataraa rahi e vai nei i mua ia outou, te horo‘a’tu nei au ia outou… i te hoê taviri rahi, e mai te mea e, e faatura outou i te reira, e faatorona te reira ia outou i te hanahana o te Atua, e e faaupooti‘a ia outou noa’tu te ino rahi o Satane

… Te himene nei tatou te Ekalesia i te himene ra, « Mauruuru Matou, E te Atua » [Te mau himene, no. 10]. No reira teie te taviri rahi—a pee i te peropheta…

 O te peropheta ana‘e te taata e parau no te Fatu i roto i te mau mea atoa.

I roto i te tuhaa 132 irava 7 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te parau nei te Fatu no ni‘a i te peropheta—te peresideni—i te na ôraa e :

« Aita’tu maori râ te taata hoê i ni‘a i te ao nei i te taime hoê o tei horo‘ahia’tu teie nei mana e te mau taviri ho‘i no teie nei autahu‘araa ».

E i roto i te tuhaa 21 irava 4–6, te parau nei te Fatu e : « No reira, e to te ekalesia e, e haapa‘o outou i ta’na mau parau

e i ta’na mau faaueraa atoa o ta’na e horo‘a’tu ia outou mai te noaa ia’na ra, i te haereraa mo‘a i mua ia’u nei

Page 183: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

168

« E farii ho‘i outou i ta’na parau mai te mea ra e, no roto i to’u iho nei vaha, ma te faaoroma‘i e te faaroo.

« No te mea na roto i te raveraa i teie nei mau mea e ore roa outou e noaa i te mau uputa o hade ».19

Eita roa te peropheta e arata‘i ê atu i te Ekalesia.Ua parau te peresideni Wilford Woodruff : « Te parau nei au i to

Iseraela, e ore roa te Fatu e faati‘a ia’u aore râ te tahi atu taata ia ti‘a ei peresideni no teie nei Ekalesia no te arata‘i ê atu ia outou. Aita te reira i roto i te faanahonahoraa. E ere te reira te mana‘o o te Atua » [a hi‘o Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (2004), 222].

Ua faati‘a mai te peresideni Marion G. Romney i teie fifi iti tei tupu i ni‘a ia’na :

« Te haamana‘o nei au e rave rahi matahiti a‘enei, e episekopo vau, ua haere mai te peresideni Heber J. Grant e paraparau i roto i ta matou paroisa. I muri a‘e i te pureraa ua faahoro vau ia’na i te fare … A ti‘a ai oia i piha‘i iho ia’u, ua tuu maira oia i to’na rima i ni‘a i to’u tapono e na ô maira : ‘E ta’u tamaiti, e tape‘a tamau noa oe i to oe mata i ni‘a i te Peresideni o te Ekalesia, e mai te mea noa’tu e, e parau mai oia ia oe ia rave i te hoê mea, e e ohipa hape hoʻi, e e rave oe, e haamaitai mai te Fatu ia oe no te reira’. E ma te anapanapa i to’na mata, na ô maira oia e, ‘Eiaha râ oe e haape‘ape‘a. E ore roa te Fatu e vaiiho i to’na auvaha parau ia arata‘i ê atu i te taata’ ». (Conference Report, Atopa 1960, p. 78).20

Te faati‘ahia ra te aamu no Brigham Young, a tere ai oia na roto i te hoê oire, ite atura oia i te hoê taata te hamani ra i te hoê fare, parau atura oia i taua taata ra ia tata‘i piti te me‘ume‘u o to’na mau papa‘i fare. No to’na farii i te peresideni Young ei peropheta, ua taui a‘era oia i ta’na mau faanahoraa e ua tata‘i piti atura i te mau papa‘i fare. Aita i maoro i muri iho, ua tae maira te pape pu‘e na roto i taua oire ra, e e ino rahi ta’na i faatupu, tera râ, ua vai aueue ore noa te mau papa‘i o teie taata. A tamau ai oia i te tapo‘i o to’na fare, ua faaroohia oia i te himeneraa, « Mauruuru matou e te Atua, no ta oe na peropheta ! » 21

Ei melo no te Ekalesia, te vai nei te tahi mau aroa tei titauhia ia tatou ia haere na roto mai te mea e, e hinaaro tatou ia tapae i te fare ma te maitai. E horo‘ahia ia tatou te tahi fana‘oraa ia ma‘iti i rotopu i te mau a‘oraa tapitapi a te tahi mau taata. No reira i titauhia ai ia

Page 184: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

169

tatou ia haapii—e oi‘oi noa’tu to tatou haapiiraa, maitai noa’tu—ia tapeʻa i to tatou mata i ni‘a i te peropheta, te Peresideni o te Ekalesia.22

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, « Haapii i te tape‘a noa i to

outou mata i ni‘a i te peropheta » (tuhaa 1). Eaha te auraa o teie parau no outou ?

• I to outou mana‘o, no te aha o te Peresideni o te Ekalesia i teie taime te peropheta faufaa roa a‘e no tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te a‘oraa ta tatou i farii aita i maoro a‘enei mai roto mai i te peropheta ora ?

• Ia hi‘ohi‘o faahou ana‘e outou i te tuhaa 3, a feruri i te hoê taime a pee ai outou i te a‘o a te peropheta noa’tu e, aita outou i ma-ramarama hope roa i te reira. Eaha ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai i te reira mau iteraa ?

• A feruri na i te « taviri rahi » ta te peresideni Benson i faaʻite mai i roto i te tuhaa 4. Eaha te tahi mau haamaitairaa ta outou i farii a haapa‘o maitai ai outou i teie taviri rahi ?

Te mau papa‘iraa mo‘a2 Paraleipomeno 20:20 ; Amosa 3:7 ; Ephesia 2:19–20 ; 4:11–15 ;

PH&PF 1:14–16, 37–38 ; 107:91–92 ; Te mau Hiro‘a Faaroo 1:6

Tauturu haapiiraa« Eiaha e taiâ i te rave i te taime [maniania ore]. E mea pinepine te

mau taata i te rave i te taime no te feruri hou a pahono ai i te mau uiraa e aore râ a faaite ai i to ratou mau mana‘o. E nehenehe outou e rave i te hoê taime faaearaa i muri a‘e i ta outou uiraa, i muri a‘e i te faati‘araahia te hoê aamu pae varua e aore râ i te taime e fifi ai te hoê taata i te faaite i to’na iho mau mana‘o » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 67).

Te mau nota 1. Joseph F. Smith, Anthon H. Lund, and

Charles W. Penrose, « Home Evening », Improvement Era, Tiunu 1915, 733–34.

2. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 528.

3. The Teachings of Ezra Taft Benson, 528. 4. I roto i te Conference Report, Atopa

1947, 23. 5. I roto i te Conference Report, Atopa

1947, 27.

Page 185: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 1

170

6. A hi‘o, ei hioraa, Conference Report, Atopa 1968, 17 ; Conference Report, Eperera 1970, 127 ; Ensign, Tenuare 1973, 57 ; Ensign, Novema 1980, 34 ; Ensign, Me 1984, 8.

7. W. Grant Bangerter, « A Special Moment in Church History », Ensign, Novema 1977, 27.

8. Faahitihia i roto i te Don L. Searle, « President Ezra Taft Benson Ordained Thirteenth President of the Church », Ensign, Titema 1985, 5.

9. The Teachings of Ezra Taft Benson, 134. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 132. 11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 132. 12. « Jesus Christ—Gifts and Expectations »,

New Era, Me 1975, 16–17. 13. « Ahuru ma maha ture faufaa no te

pee i te peropheta », Tambuli, Tiunu 1981, 3.

14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 142.

15. « Listen to a Prophet’s Voice », Ensign, Tenuare 1973, 59.

16. « Ahuru ma maha ture faufaa no te pee i te peropheta », 8.

17. « Joseph Smith : Prophet to Our Gen-eration », Ensign, Novema 1981, 61.

18. « Ahuru ma maha ture faufaa no te pee i te peropheta », 3–4, 6 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

19. « Ahuru ma maha ture faufaa no te pee i te peropheta », 1–2 ; iritihia te reta faa-opa i roto i te buka.

20. « Ahuru ma maha ture faufaa no te pee i te peropheta», 3 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

21. « Civic Standards for the Faithful Saints », Ensign, Tiurai 1972, 61 ; hi‘o atoa Sidney Alvarus Hanks and Ephraim K. Hanks, Scouting for the Mormons on the Great Frontier [1948], 78–80.

22. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 122.

Page 186: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

171

P E N E 1 2

A imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave

« Ia vai matara noa to tatou aau i te mau muhumuhu a te Varua Maitai i roto i te

mau tuhaa atoa o to tatou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ia a‘o ana‘e te peresideni Ezra Taft Benson i te tahi atu mau Hui Mana Faatere Rahi no ni‘a i te taviniraa i roto i te Ekalesia, pinepine oia i te parau e, « Haamana‘o, e te mau taea‘e, i roto i teie ohipa, o te Varua te mea faufaa ».1 E a utuutu amui ai oia e teie mau taea‘e, ua haapii oia ia ratou na roto i te hi‘oraa, ma te faaʻite e, « tei piha‘i iho roa te Fatu i To’na mau tavini, i te atearaa noa o te hoê muhu-muhu ».Ua faati‘a o  2 Elder Robert D. Hales, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i te hoê taime a apee ai oia i te peresideni Benson no te haere i te hoê amuiraa tĭtĭ i reira hoʻi e piihia ai te hoê peresideni tĭtĭ apî :

« I muri iho i te pureraa, te uiuiraa, te tuatapaparaa e te pure- faahou- raa, ua ui maira o Elder Benson e, ua ite anei au e, o vai te riro ei peresideni apî. Ua parau atura vau e, aita â vau i farii atura i taua faaûruraa ra. Ua hi‘o maoro maira oia ia’u e ua pahono maira e, aita â atoa oia i farii atura. Tera râ, ua faaûruhia maua ia ani e toru na taea‘e ti‘amâ o te autahu‘araa ia paraparau i roto i te tuhaa pureraa o te amuiraa i te mahana maa ahiahi. Tau taime i muri a‘e i te haamataraa te toru o te taata i te paraparau, ua muhumuhu maira te Varua ia’u e, o’na te ti‘a ia riro ei peresideni tĭtĭ apî. Ua hi‘o atura vau i ni‘a i te peresideni Benson e ua ite atura vau i te roimata i te taheraa i ni‘a i to’na mata. Ua horo‘ahia mai te heheuraa ia maua toopiti—tera râ e mea na roto ana‘e i te imi- tamau- noa- raa i te hinaaro o te Metua i te Ao ra a haere ai maua i mua, na roto i te faaroo ».3

Page 187: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

172

« Nahea e noaa ai ia tatou te Varua ? ‘Na roto i te pure faaroo’, te na reira ra te Fatu ».

p e n e 1 2

Page 188: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

173

I te omuaraa o te hoê amuiraa na te mau peresideni misioni apî, ua faaʻite mai te peresideni Benson i teie a‘oraa i muri nei :

« E rave rahi taime to’u parauraa i to’u mau taea‘e e, ua riro te Varua ei mea faufaa hoê roa i roto i teie ohipa. Na roto i te Varua e na roto i te faarahiraa i to outou piiraa, e nehenehe ta outou e faa-tupu i te mau semeio no te Fatu i roto i te misioni. Ia ore te Varua, e ore roa outou e manuïa noa’tu ta outou tareni e to outou aravihi.

« E farii outou i te haapiiraa maitai roa i roto i na mahana e toru i muri nei. E operehia te mau buka arata‘i, e tuatapapahia te mau hopoi‘a e te mau arata‘iraa, e hi‘opo‘ahia te mau ture, e e riro teie mau mea atoa ei tautururaa rahi no outou. Tera râ, te tauturu rahi a‘e ta outou e farii ei peresideni misioni, e ere ïa no roto mai i te mau buka arata‘i e aore râ, i te mau buka haapiiraa. Ta outou tau-turu rahi a‘e, no roto mai ïa i te Fatu Iho mai te mea e, e taparu outou e ani hua outou Ia’na na roto i te pure haehaa. Mai te mea e, e tuturi tamau noa outou, ma te ani Ia’na i te tauturu no te ra‘i no te faatere i ta outou misioni, e ite outou i te Varua, e farii outou i ta outou pahonoraa mai ni‘a mai, e ruperupe ta outou misioni i te pae varua no to outou ti‘aturi Ia’na ».4

Ua horo‘a te peresideni Benson i teie a‘oraa i te mau melo paatoa o te Ekalesia, e tae noa’tu i te mau tamarii rii.5 Ua parau oia e : « I roto i teie ohipa, te Varua te mea faufaa—noa’tu te vahi ta tatou e tavini. Ua ite au e, titauhia ia’u ia ti‘aturi i te Varua. E titau tatou ia noaa taua Varua ra ia tatou, e ia riro ei mau melo haapa‘o maitai no te Ekalesia, ei mau tamarii e ei mau metua itoito, ei mau taea‘e ha-haere utuafare maitai, ei mau orometua haapii faatupu i te mana‘o hau, ei mau ti‘a faatere faaûru no te tĭtĭ e no te paroisa.6

Noa’tu te haapiiraa itoito a te peresideni Benson i teie parau mau i mua i te taata ati a‘e te ao nei, ta’na tautooraa matamua no te haapa‘o i te reira, tei te vahi mo‘emo‘e ïa e te hau. Ua haamata te reira i te fare, ma te apiti atu i ta’na vahine o Flora. I te hoê taime ua haere mai o Julia Dalley te afa- tuahine o Flora, e farerei i te utuafare Benson, e i muri a‘e, ua papa‘i oia i te hoê rata ia Flora, ma te faaʻite i te tahi mau mana‘o no ni‘a i te utuafare Benson. « Eaha’tu te hoê mea i ni‘a i te fenua nei e nehenehe e riro ei mea faahiahia a‘e ? » te na reira ra oia. « Ua faahiahia vau i te ha‘iha‘i o te huru o to outou oraraa, te vahi faahiahia roa’tu râ, ua maere au i te mea e, te vai ra te Varua o te Fatu i roto i to outou fare ».7

Page 189: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

174

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

A rohi puai tatou no te farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.

Te hoê rave‘a papû no te faaʻiteraa e, tei ni‘a anei tatou i te e‘a afaro e te piriha‘o maori râ, e farii tatou i te Varua o te Fatu i roto i to tatou oraraa.

Mai te mea e roaa te Varua Maitai ia tatou, e horo‘a mai te reira i te tahi mau hotu.

Ua parau te aposetolo Paulo e « Areʻa ta te Varua e faatupu ra, o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoroma‘i, te mărû, te maitai, te faaroo, te mamahu, [e] te hitahita ore ». (Galatia 5:22–23).

Te ohipa faufaa roa a‘e i roto i to tatou oraraa, o te Varua ïa. Ua ite tamau noa vau i te reira. Ia vai matara noa to tatou aau i te mau muhumuhu a te Varua Maitai i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa … E tae pinepine mai teie mau faaûruraa i te taime aita tatou i roto i te umeumeraa no te mau farereiraa, e i te taime aita tatou i roto i te mau haape‘ape‘araa o te oraraa i tera mahana e tera mahana.8

I te pae varua—te faatuearaa i ni‘a i te Varua o te Fatu—o ta tatou titauraa rahi roa a‘e ïa. A rohi puai tatou no te farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. Mai te mea e, e farii tatou i te Varua, e tavini ïa tatou ma te here, e here ïa tatou i te Fatu, e e here ïa tatou i te feia ta tatou e apiti atu i roto i te taviniraa, e i te feia ta tatou e tavini.

E rave rahi matahiti i muri a‘e i te pohe maratiri o Iosepha Semita, ua fâ mai oia i te peresideni Brigham Young. A faaroo mai i ta’na parau poro‘i :

« A parau i te taata ia faahaehaa e ia haapa‘o maitai, e a tape‘a maite i te varua o te Fatu e na’na e arata‘i ia ratou ma te ti‘a. A ara e, eiaha e fariu ê atu i te reo ha‘iha‘i ; e haapii oia ia outou i te mea e rave e i te vahi e haere ; e faatupu mai oia i te mau hotu no te basileia. A parau atu i te mau taea‘e ia vai matara noa to ratou aau i te parau mau, e ia haere ana‘e mai te Varua Maitai ia ratou ra, ua ineine ïa to ratou mau aau no te farii i te reira.… 

E ohipa pae varua teie ohipa o te tau hopea nei. E titauhia te varua no te haroʻaroʻa i te reira, no te here i te reira, e no te ite

Page 190: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

175

hohonu i te reira. E no reira, a imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. A tape‘a tamau maite i te reira i roto ia outou. Tera ta tatou titauraa.9

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino mau. Te faaatihia nei tatou i te reo afaʻifaʻi parau e, te ino ra e maitai ïa, e te maitai ra e ino ïa. Ua ahune te mau haapiiraa hape e haape‘ape‘a nei ia tatou. Fatata pauroa te mau mea, te mea viivii ore anei, te mea maitai, te mea mâ, te mea faateitei e te mea faaitoito hoʻi, te faati‘ahia ra i te hoê faito mai tei ore i itehia na mua a‘e.

Hoê tumu no to tatou vairaa i ni‘a i teie fenua maori râ, no te haroʻaroʻaraa ïa i te parau mau e te hape. No roto mai teie haroʻa-roʻaraa i te Varua Maitai, e ere na roto noa i to tatou maramarama.

Mai te mea e, e imi tatou i te parau mau ma te tuutuu ore e ma te aau parau- ti‘a, ei reira teie parau fafau nehenehe roa e tupu ai : « E horo‘a’tu te Atua ia outou i te ite na roto i to’na Varua Mo‘a, oia ïa, na roto i te horo‘a- parau- ore- hia na te Varua Maitai ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:26).10

2Mai te mea e, e aau haehaa e te mărû to tatou, e faaûru

mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o.

A pure i te Metua i te Ao ra no te haamaitai mai ia tatou i To’na Varua i te mau taime atoa. Pinepine tatou i te parau i te Varua te Varua Maitai … E tauturu te Varua Maitai ia tatou ia ma‘iti i te maitai. E paruru te Varua Maitai ia outou i te ino. E muhumuhu mai Oia ia outou na roto i te hoê reo iti ha‘iha‘i ia rave i te maitai. Ia rave ana‘e outou i te maitai, e tae mai te mana‘o maitai i roto ia outou, o te Varua Maitai ïa tera e paraparau ra ia outou. E hoa faahiahia mau te Varua Maitai. Tei reira Oia i te mau taime atoano te tauturu ia outou.11

A feruri maite i te mau mea aita outou e maramarama ra. Mai ta te Fatu i faaue ia Olive Kaudere ra : « Ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e ti‘a ai ; ei reira oe e ani mai ai ia’u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma ; no te reira oe e mana‘o ai e ua ti‘a ihoa ». (PH&PF 9:8, ua apitihia’tu papa‘i faaopa).

Ua haru a‘enei to outou mata i ni‘a i taua pereota hopea ra ? « No te reira oe e mana‘o ai e ua ti‘a ihoa ».

Page 191: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

176

Pinepine roa tatou i te faaroo i te mau parau a te Fatu na roto i te hoê mana‘o. Mai te mea e, e aau haehaa e te mărû to tatou, e faaûru mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o. No reira te mau faaûruraa a te varua e faatupu ai i te tahi taime i te oaoa rahi i roto ia tatou, i te tahi taime, e tahe roa te roimata. E rave rahi taime ua hau roa to’u mau mana‘o pihaa e ua mărû roa to’u mau mana‘o i te haaputapûraa mai te Varua.

E tamărû roa te Varua Maitai i to tatou mau mana‘o. E rahi atu to tatou aroha e te here i te tahi e te tahi. E rahi atu te hau i roto i to tatou mau autaatiraa. E rahi atu to tatou faito ia here i te tahi e te tahi. E hinaaro te taata ia tapiri mai i piha‘i iho ia tatou no te mea te itehia ra te faaûruraa a te Varua i roto i to tatou huru. E rahi atu te huru Atua i roto i to tatou huru taata. E no reira, e rahi atu to tatou aau farii i te faaûruraa a te Varua Maitai e na roto i te reira, e ti‘a ia tatou ia haroʻaroʻa maramarama atu â i te mau mea o te varua.12

3E noaa ia tatou te Varua na roto i te pure

aau tae e te haapaeraa maa.

Nahea e noaa ai ia tatou te Varua ? « Na roto i te pure faaroo », te na reira ra te Fatu [PH&PF 42:14]. No reira, e pure tatou ma te aau tae e te mana‘o papû. E pure tatou no te faarahi i te faaroo e e pure tatou ia apee mai te Varua i ta tatou haapiiraa. E ti‘a roa ia ani tatou i te Fatu ia faaore mai i te hapa.

E ti‘a i ta tatou mau pure ia pûpûhia mai te au i te varua e te hinaaro mau i itehia i roto i te mau pure a Enosa i roto i te Buka a Moromona. Ua ite te rahiraa o te taata i taua aamu faaûru nei, no reira, eita vau e faatiʻa faahou atu i te reira. Ua hinaaro noa râ vau e faafariu i to outou mana‘o i ni‘a i teie mau parau. Ua faaʻite papû Enosa e : « E faaʻite atu vau ia outou i te tôraa ta’u i tô, hou i roaa’i ia’u te matararaa i ta’u ra mau hara ». Ua haamaramarama mai oia i taua tôraa ra e te Atua. A hi‘o maitai na i te puai o te mana‘o i roto i ta’na taparuraa :

« Ua hiaai ihora ta’u aau ».« Topa turi ihora vau i mua i te aro o Tei Hamani ia’u ra ».« Ua piihua’tura vau ia’na ma te pure u‘ana, i te aniraa’tu i te

maitai no ta’u ihora varua. »« E te pii noa’tura vau ia’na e hope a‘era te ao ».

Page 192: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

177

I muri iho ua faaʻite papû o Enosa, « Ua tae maira te hoê reo ia’u ra, i te na ôraa mai e, e Enosa, ua faaorehia ta oe mau hara, e e haamaitaihia oe … Ua horoi- ê- hia ta’u ra mau hara ». Ia ani atu oia i te Fatu e, e mea nahea te reira i te raveraahia, pahono mai nei te Fatu ia’na e : « No to faaroo i te Mesia… ua ora oe i to faaroo. » (Enosa 1:2, 4–8 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Ua faaorahia Enosa i te mauiui pae varua. Na roto i ta’na mau taparuraa puai i te Atua, ua farii oia i te mea ta te taata haapa‘o maitai i roto i te mau tau tuuraa atoa e nehenehe e farii, o ta ratou hoʻi e farii mau nei, e o te ti‘a roa’toa ia ratou ia farii, mai te mea ua hinaaro ratou ia hi‘o i te Atua e ia faaîhia ratou i To’na ra Varua.13

Mai te mea e, ua hinaaro outou ia farii i te varua o to outou toro‘a e o to outou piiraa… a tamata ia haapae i te maa no te hoê pu‘e tau. Aita vau e parau nei e, e haapae noa hoê tamaaraa, e tata‘i piti atu ai i te amu i te tamaaraa i muri iho. Te parau nei au e, e haa-pae mau i te maa, e e pure i roto i taua area taime ra. Na te reira e horo‘a mai i te varua mau no to outou toro‘a e to outou piiraa, e ia faati‘a hoʻi i te Varua ia ohipa na roto ia outou, hau atu i te hoê noa’tu mea ta’u i ite.14

4Te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana

atoa, ma te feruri maite i ni‘a i te tahi mau tuhaa o te mau papa‘iraa, na te reira e ani manihini i te Varua.

A tuatapapa itoito outou iho i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. Na te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa e ani manihini i te Varua.15

A rave i te taime no te feruri hohonu. Na te feruri- hohonu- raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a—Iakobo 1:5—i arata‘i i te hoê tamaiti apî i roto i te hoê uru raau no te paraparau i to’na Metua i te Ao ra. Na te reira i iriti i te mau ra‘i i roto i teie tau tuuraa.

Na te feruri- hohonu- raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a i roto i te buka a Ioane i roto i te Faufaa Apî, i horo‘a mai i te heheu-raa rahi no ni‘a i na hanahana e toru [a hi‘o Ioane 5:29 ; PH&PF 76].

Na te feruri- hohonu- raa i ni‘a i te tahi atu tuhaa o te papa‘iraa mo‘a i roto i te episetole a Petero i iriti i te mau ra‘i i te peresideni Joseph F. Smith, e ua ite a‘era oia i te ao varua. Ua riro te heheuraa tei parauhia, te Orama no te faaoraraa o te feia pohe, ei tuhaa i teie

Page 193: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

178

nei no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau [a hi‘o 1 Petero 3:18–20 ; 4:6 ; PH&PF 138].

A feruri maite i te auraa o te hopoi‘a ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou. Ua a‘o mai te Fatu e, « Ia vai noa hoʻi te hanahanaraa e te hanohanoraa o te mure ore i ni‘a i to outou na mau feruriraa ». (PH&PF 43:34). Eita outou e nehenehe e na reira mai te mea e, te taupupu ra to outou feruriraa i te mau mea o te ao nei.

A taiʻo e a tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a I roto i te utuafare e tuatapapahia ai te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te arata‘iraa e te hi‘oraa o te metua tane e te metua vahine. Titauhia ia haroʻaroʻa i te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te mana o te Varua Maitai, inaha, ua horo‘a mai te Fatu i teie fafauraa i To’na mau taata haapa‘o maitai e te faaroo : « Ia noaa hoʻi ia outou te ite i te mau parau aro e te mau mea hau hoʻi ». (PH&PF 42:61).

« na te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa e ani manihini i te varua ».

Page 194: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

179

Na teie faahitiraa parau a te peresideni Spencer W. Kimball e faaʻite mai e, nahea tatou i te faatupu i te varua hau atu i roto i to tatou oraraa :

« Ua ite au e, mai te mea e, e tau‘a ore rii au i roto i to‘u mau au-raa e te Atua, e ia feruri ana‘e au e, aita te Atua e faaroo maira ia‘u, e aita e paraparau mai ia‘u, mai te huru e, tei te atea ê roa vau, mea atea roa. Mai te mea e, e utuhi au ia‘u i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e iti mai te atearaa, e e ho‘i faahou mai te varua. Ua ite au e, ua rahi faahou atu â to‘u here i te mau taata tei titauhia ia‘u ia here ma to‘u aau ato‘a, to‘u mana‘o ato‘a, e to‘u puai ato‘a, e na roto i te hereraa ia ratou, ua ite au e, e ohie a‘e ia haapa‘o i ta ratou a‘oraa »… 

E a‘oraa rahi teie o ta’u i ite na roto ia’u iho e, e parau mau te reira.

Rahi noa’tu to outou mâtauraa i te mau papa‘iraa mo‘a, fa-tata noa’toa’tu outou i te mana‘o e i te hinaaro o te Fatu e fatata noa’toa’tu to outou autaatiraa, te tane e te vahine e te mau tamarii. E ite outou e, na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e vai noa te mau parau mau o te mure ore i roto i to outou feruriraa.16

Eita te enemi e hinaaro ia tupu te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i roto i to outou mau utuafare, e no reira, e faatupu oia i te mau fifi, mai te mea e nehenehe ta’na. E rave tamau noa râ tatou.17

Eita tatou e ite i te Atua e ia Iesu ma te ore e tuatapapa no ni‘a ia raua e ma te ore e haapa‘o i to raua hinaaro. Na teie faanahoraa e arata‘i ia tatou ia farii i te tahi atu mau ite e heheuhia mai, e mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira, e arata‘i ïa te reira ia tatou i te tahi atu mau parau mau. Mai te mea e, e pee tatou i teie raveraa, e farii ïa tatou i te tahi atu maramarama e te oaoa, e i te pae hopea, e arata‘i atu te reira ia tatou i mua i te aro o te Atua, i reira hoʻi tatou e farii ai i te îraa i piha‘i iho Ia’na.18

5E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e

haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua.

Ua haapiihia mai tatou e, eita te Varua e parahi i roto i te sekene viivii [hi‘o Helamana 4:24]. No reira, hoê o ta tatou ohipa matamua roa a‘e, o te haapapûraa ïa e, ua afaro maitai to tatou iho oraraa.19

Page 195: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

180

Te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i te haapa‘o. Te haapii nei outou i teie nei ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa a te Fatu. Mai te mea e, e na reira outou, e farii outou i to’na Varua i roto ia outou. E mana‘o maitai outou ia outou iho. Eita outou e nehenehe e rave i te hape e ia farii i te mana‘o maitai. Aita roa ïa ! 20

Te parau fafau i te tahuti nei no te haapa‘oraa [i te Ture no te Parau Paari] maori râ : « e maitai te roaa i to ratou pito e e puohia to ratou mau ivi ;… e horo hoʻi [ratou] e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu ». (PH&PF 89:18, 20).

Tera râ, ua feruri tamau noa vau e, te haamaitairaa rahi a‘e no te haapa‘oraa i te Parau Paari e i te taatoaraa o te tahi atu mau faaue-raa, o te haamaitairaa pae varua ïa.

A faaroo mai i teie parau fafau pae varua : « E te feia mo‘a atoa o te haamana‘o i te haapa‘o e i te rave i teie mau parau nei, ma te taahiraa i roto i te haapa‘o maitai i te mau faaueraa… e itea hoʻi ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ». (PH&PF 89:18, 19 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Ua feruri te tahi pae e, no te haapa‘oraa noa i te Parau Paari teie parau fafau. Tera râ, e ite outou e, titauhia ia tatou ia taahi ma te haapa‘o maitai i te mau faaueraa atoa. Ei reira tatou e farii ai i te mau parau fafau pae varua e te taa ê. Te auraa ra, titauhia ia tatou ia haapa‘o i te ture o te tuhaa ahuru, ia haamo‘a i te Mahana Sabati, ia faaea mâ noa e te viivii ore i te pae morare e ia haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa taatoa.

Mai te mea e, e rave tatou i teie mau mea atoa, teie te fafauraa : « e itea hoʻi ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ». (PH&PF 89:19).

O vai te metua tane e te metua vahine eita e hinaaro i te faaûru-raa a te Fatu no te faaamu i ta raua mau tamarii ? Te faaʻite papû nei au e, e nehenehe atoa outou e farii i teie mau haamaitairaa. E mea papû maitai e, eita te mau metua e hinaaro, na roto i te haapa‘o ore, e opani i ta ratou mau tamarii ia farii i te mau haamaitairaa a te Fatu. E ti‘a i te mau metua tane e te mau metua vahine atoa i Iseraela ia imi i te rave‘a ia farii ratou i teie parau fafau.

Te oraraa i te mau faaueraa a te Atua, o te hoê ïa titauraa no te ti‘amâraa, no te tomoraa i roto i te Fare o te Fatu. I reira te paari e « te mau tao‘a rahi no te ite » e horo‘ahia ai tei au no to tatou oaoa i roto i teie oraraa e te popou e a muri noa’tu… 

Page 196: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

181

Aita vau e ti‘aturi e, e nehenehe te hoê melo o te Ekalesia e farii i te hoê iteraa papû ora, e te puai no ni‘a i te evanelia ma te ore oia e haapa‘o i te mau faaueraa. Te hoê iteraa papû, o te fariiraa ïa i te faaûruraa ia ite e, e parau mau te ohipa, e ere te hoê mea ta tatou e farii hoê noa iho taime. E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua. E na taua Varua nei e horo‘a i te faaûruraa i te taata. Te faaʻite papû nei au ma te haehaa i te parau mau o teie parau fafau.21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, pinepine te mau faaûruraa a

te Varua Maitai i te tae mai « i te taime aita tatou i roto i te umeu-meraa no te mau farereiraa, e i te taime aita tatou i roto i te mau haape‘ape‘araa o te oraraa i tera mahana e tera mahana » (tuhaa 1). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia vai- ite- noa i te Varua noa’tu e, tei roto tatou i te mau umeumeraa ?

• Ua haapii mai te peresideni Benson e, « Mai te mea e, e aau hae-haa e te mărû to tatou, e faaûru mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o » (tuhaa 2). Eaha ta outou i apo mai no ni‘a i te iteraa i te reira mau huru faaûruraa ?

• I roto i te tuhaa 3, te faaitoito mai nei te peresideni Benson ia tatou ia pee i te hi‘oraa a Enosa, mai tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona. Eaha te tahi mau haapiiraa no ni‘a i te imiraa i te Varua o ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai ia Enosa ?

• No outou, eaha te taa- ê- raa i rotopu i te tai‘oraa i te mau papa‘i-raa mo‘a e te « feruri- hohonu- raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘i-raa mo‘a » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). I to outou mana‘o, no te aha te tuatapapa- itoito- raa i te mau papa‘iraa, i te mau mahana atoa, e tauturu ai ia tatou ia vai matara noa i te mau faaûruraa a te Varua ?

• Ua parau te peresideni Benson e, « E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua » (tuhaa 5). I to outou mana‘o, no te aha to tatou ti‘araa ia farii i te faaûruraa tei te huru ïa o ta tatou mau tautooraa ia haapa‘o i te mau faaueraa ?

Page 197: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 2

182

Te mau papa‘iraa mo‘a1 Nephi 10:17–19 ; 2 Nephi 4:15–16 ; Mosia 2:36–37 ; PH&PF

8:2–3 ; 45:56–57 ; 76:5–10 ; 121:45–46

Tauturu haapiiraa« A [tuatapapa] ai oe, a ‘apo i te mau mana‘o o te o mai i roto i to

oe feruriraa e i to oe iteraa o te tae mai i roto i to oe aau » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20). A feruri ia papa‘i i te mau mana‘o e tupu mai i roto ia outou, noa’tu e, aita te reira e tuʻati ra i te mau parau ta outou e tai‘o ra. E riro e, o te reira mau ïa te mau mea ta te Fatu e hinaaro ra e heheu mai ia outou.

Te mau nota 1. Faahitihia e Thomas S. Monson, « A

Provident Plan—A Precious Promise », Ensign, Me 1986, 63.

2. « Seek the Spirit of the Lord », Ensign, Eperera 1988, 5

3. Robert D. Hales, « Personal Revela-tion : The Teachings and Examples of the Prophets », Ensign, Novema 2007, 87–88.

4. « My Challenges to Mission Presidents », haapiipiiraa na te mau peresideni mi-sioni apî, 25 no tiunu 1986.

5. A hi‘o « To the Children of the Church », Ensign, Me 1989, 82.

6. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 77.

7. Julia Dalley, i roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1988), 128.

8. « Seek the Spirit of the Lord », 2. 9. « Seek the Spirit of the Lord », 5 ; ua

itehia mai te faahitiraa parau a Brigham Young i roto i te Manuscript History of Brigham Young, 23 no fepuare 1947, buka 2., nene‘iraa Elden Jay Watson (1968, 1971), 2:529.

10. Come unto Christ (1983), 22. 11. « To the Children of the Church », 82. 12. « Seek the Spirit of the Lord », 4. 13. Come unto Christ, 92–93. 14. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 331–32. 15. « My Challenges to Mission Presidents »,

haapiipiiraa na te mau peresideni mi-sioni apî, 25 no tiunu 1986 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

16. « Seek the Spirit of the Lord », 2, 4 ; e itehia te faahitiraa parau a Spencer W. Kimball i roto i te Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball (2006), 80.

17. « A Sacred Responsibility », 78. 18. « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 5. 19. Come unto Christ, 92. 20. « Preparing Yourselves for Missionary

Service », Ensign, Me 1985, 36. 21. « A Principle with a Promise », Ensign,

Me 1983, 54.

Page 198: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

183

P E N E 1 3

Te mau haamaitairaa faito ore o te fare o te Fatu

« I roto i te mau hiero e noaa ai ia tatou te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore.

Ua riro mau te mau hiero ei uputa no te ra‘i ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

« Te mauruuru nei au i te Fatu i te mea e, te vai noa nei to’u mau haamana‘oraa no te hiero—e tae roa’tu i to’u tamariiriiraa », « Te haamana‘o maitai roa nei au, i to’u tamariiriiraa, a haere mai ai au na roto mai i te faaapu, e fatata mai ai i te fare faaapu tahito i Whitney, Idaho. Ua faaroo vau i to’u metua vahine i te himeneraa ‘Ai- je fais du bien dans ce monde aujourd'hui [Ua rave anei au i te maitai i teie mahana] ?’ (Hymns, no. 58).

« E nehenehe noa â ta’u e ite ia’na i roto i to’u mata varua i te tipaparaa i ni‘a i te iri auri ahu e te mau ve‘a i ni‘a i te tahua, a auri noa ai i te mau taamu roroa o te ahu uouo, e te topata hou i ni‘a i to’na rae. I to’u aniraa’tu ia’na e, eaha ta’na e rave ra, na ô mai nei oia e, ‘E ahu hiero teie, e ta’u tamaiti. E haere au e to oe papa i te hiero.… ’

« I muri iho, ua vaiiho atura oia i te auri ahu tahito i ni‘a i te vai-raa, huti mai nei i te hoê parahiraa i piha‘i iho i to’u, e ua paraparau maira ia’u i te parau no te ohipa hiero—te faufaa ia ti‘a ia haere i te hiero e ia amui atu i roto i te mau oro‘a mo‘a e ravehia i reira. Ua faaʻite atoa mai oia i to’na ti‘aturi rahi e, ia tae i te hoê mahana e ti‘a atoa i ta’na mau tamarii, mau mootua e mau hina ia fana‘o atoa i teie mau haamaitairaa faito ore.

« Ua riro teie mau haamana‘oraa nehenehe no ni‘a i te varua o te ohipa hiero ei haamaitairaa i roto i to matou fare faaapu … Ua ho‘i faahou mai teie mau haamana‘oraa i te taime a faaipoipo ai au i ta maua mau tamarii e te mau mootua tata‘itahi, te mau mootua e te

Page 199: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

184

p e n e 1 3

Hiero no Los Angeles California

Page 200: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

185

mau hina a to’u metua vahine, i raro a‘e i te faaûruraa a te Varua i roto i te fare o te Fatu.

« Ua riro teie mau haamana‘oraa ei mau haamana‘oraa faufaa rahi no’u ».1

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,1

E tapa‘o te mau hiero no te mau mea atoa ta tatou e poihere nei.

O te hiero te vahi fatata roa’tu i te ra‘i i ni‘a i te fenua tahuti nei.2

E riro [te] hiero ei maramarama no te mau taata atoa i roto i te reira vahi—e tapa‘o no te mau mea atoa ta tatou e poihere nei.3

Ua riro te hiero ei faahaamana‘oraa tamau e, ua hinaaro te Atua ia vai mure ore te utuafare.4

[Ua riro te hiero] ei tapa‘o ite- tamau- hia e, aita te Atua i vaiiho i te taata ia haere noa na roto i te pouri. E vahi no te heheuraa. Noa’tu e, te ora nei tatou i roto i te hoê ao hi‘a—hoê ao ino—ua faataahia e ua haamo‘ahia te tahi mau vahi mo‘a ia ti‘a hoʻi i te mau tane e te mau vahine ti‘amâ ia haapii i te faanahonahoraa o te ra‘i e ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua.5

[Ua riro te hiero ei] faaʻiteraa e, e nehenehe te puai o te Atua e tape‘a i te mau puai o te diabolo i rotopu ia tatou. E rave rahi me-tua, i roto e i rapae au i te Ekalesia, te mana‘ona‘o nei i te parau no te parururaa i mua i te maniiraa o te ino te nehenehe e horomii i te mau parau tumu keresetiano. Ua tuʻati maitai to’u mana‘o i te hoê faahitiraa parau a te peresideni Harold B. Lee i te anotau no te Tama‘i Rahi II o te Ao nei. Te na ô ra oia e : « Te paraparau nei tatou i te parau no te parururaa i teie mahana, areʻa, aita tatou e manuïa ra ia maramarama e… ua faati‘a tatou i te hiero i reira hoʻi e itehia ai ia tatou taua mau tapa‘o nei e faatupu mai i te puai e faaora mai i teie nunaa i te haamouraa ».6

I roto i te hoê aru‘i faaoaoaraa i roto i te hotera Hilton no Beverly Hills i Los Angeles, [California,] ua faaue mai te peresideni o te mau Hau Amui no Marite [i roto i to’u ti‘araa faaterehau no te ohipa faaapu] ia farii i te peresideni no te hoê o to tatou mau repupirita apî, te peresideni no e va’u ahuru ma va’u mirioni taata e parahi-rahi nei i ni‘a i na 3 000 motu, tauatini maire i te roa, hoê nunaa tei

Page 201: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

186

ti‘a mai, te tahi noa tau matahiti te maoro. A parahi ai matou i roto i taua tamaaraa ra i tera pô, tei paepaehia te pae rahi na te taiete hamaniraa hoho‘a teata, e e rave rahi mau feia haʻuti teata tuiroo tei tae atoa mai, ua ti‘a ia’u ia hi‘o i rapae na roto i te hoê hi‘o haama-ramarama nehenehe roa. I raro i te purumu rahi, i te vahi pateitei, ua ti‘a ia’u ia ite i te maramarama mărû o te mori ati a‘e i ta tatou hiero hanahana no Los Angeles, e ua oaoa vau ia faaʻite atu i te reira i ta’u mau manihini e to’u mau hoa i ni‘a i ta matou amuraa maa e i te tahi atu mau amuraa maa. Ua feruri au, a parahi ai matou i reira, « E rave rahi o te mau mea e tupu nei i teie pô, e hu‘a miti noa ïa te reira no te oraraa. Te mau mea râ e vai maoro noa, te mau mea e vai mau nei, te mau mea faufaa, o te mau mea ïa e faaʻitehia ra i roto i te hiero o te Atua ».7

A faariro na i [te hiero] ei faahaamana‘oraa tamau e, e mea mure ore te oraraa, e te mau fafauraa ta tatou i rave i te tahuti nei, e nehe-nehe ïa e riro mai e mea mure ore.8

2Titauhia ia tatou ia farii i te mau oro‘a hiero e te mau fafauraa, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia tomo i

roto i te îraa o te autahu‘araa e ia faaineine no te ho‘i faahou â i mua i te aro o te Atua.

I to te Metua i te Ao ra tuuraa mai ia Adamu e o Eva i ni‘a i teie fenua, ua rave oia i te reira ma te opua e haapii ia raua e nahea ia ho‘i faahou i mua i To’na aro. Ua fafau mai to tatou Metua i te hoê Faaora no te faaora ia raua i to raua hi‘araa. Ua horo‘a’tu Oia ia raua i te faanahonahoraa o te faaoraraa e ua parau ia raua ia haapii i ta raua mau tamarii i te faaroo ia Iesu Mesia e i te tatarahapa. I muri a‘era, ua faaue te Atua ia Adamu e to’na huaai ia bapetizohia, ia farii i te Varua Maitai, e ia tomo i roto i te faanahoraa a te Tamaiti a te Atua.

Te tomoraa i roto i te faanahoraa a te Tamaiti a te Atua, ua aifaito ïa i te tomoraa i roto i te îraa o te Autahu‘araa a Melehizedeka i teie mahana, te fariihia nei i roto ana‘e i te fare o te Fatu.

Ua haapa‘o Adamu e o Eva i teie mau titauraa, no reira na ô maira te Atua ia raua, « E tei roto oe i te haapa‘oraa o to’na ra huru, aore to’na e mau mahana haamataraa, e aore hoʻi e mau matahiti hopea ra, mai a muri e a muri noa’tu ». (Mose 6:67).

Page 202: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

187

E toru matahiti na mua a‘e i to Adamu poheraa, ua tupu te hoê ohipa rahi. Ua arata‘i oia i ta’na tamaiti o Seta, Ta’na mootua tamaiti o Enosa, e i te tahi atu mau tahu‘a rahi no roto i to’na huaai, e te tahi atu o to’na huaai parau- ti‘a, i roto i te hoê peho tei parauhia o Adamu- onidi- Ahamana. I reira i horo‘a’tu ai Adamu i ta’na haa-maitairaa hopea i ni‘a i teie mau huaai parau- ti‘a.

I muri iho ua fâ mai te Fatu ia ratou [a hi‘o PH&PF 107:53–56]… E mea nahea to Adamu arata‘iraa mai i to’na huaai i mua i te aro

o te Fatu ?Te pahonoraa : Ua tomo Adamu e to’na huaai i roto i te faa-

nahoraa o te autahu‘araa a te Atua. I teie mahana e parau tatou e, ua haere ratou i roto i te fare o te Fatu e ua farii i to ratou mau haamaitairaa.

Te faanahoraa o te autahu‘araa i faahitihia i roto i te mau papa‘i-raa mo‘a e parau- atoa- hia i te tahi taime te faanahoraa patereareha no te mea, mea na ni‘a mai i te metua tane haere mai i ni‘a i te tamaiti. Tera râ, ua tatara- atoa- hia teie faanahoraa i roto i te heheu-raa no teie anotau mai te hoê faanahoraa faatereraa utuafare i reira hoʻi te hoê tane e te vahine e tomo ai i roto i te hoê fafauraa e te Atua—mai ta Adamu e o Eva i na reira—ia taatihia e a muri noa’tu, no te farii i te huaai, e no te haapa‘o i te hinaaro e i te ohipa a te Atua i roto i to ratou oraraa tahuti nei.

Mai te mea e haapa‘o na taata faaipoipo i ta raua mau fafauraa, e farii raua i te haamaitairaa o te tuhaa teitei a‘e o te basileia tiretiera. I teie mahana, hoê noa rave‘a no te tomo i roto i teie mau fafauraa maori râ, na roto i te haereraa i roto i te fare o te Fatu.

Ua haapa‘o Adamu i teie faanahoraa e ua arata‘i i to’na huaai i mua i te aro o te Atua… 

Hoê noa rave‘a no te tomo i roto i teie faanahoraa o te autahu‘a-raa maori râ, na roto i te haapa‘oraa tatou i te mau faaueraa atoa a te Atua e te titauraa i te mau haamaitairaa o te mau metua mai ia Aberahama i na reira ra [a hi‘o Aberahama 1:1–3] na roto i te haere-raa i te fare o to tatou Metua. Aita e vahi ê atu e fariihia te reira !

… A haere i te hiero—te fare o to tatou Metua—no te farii i te mau haamaitairaa o to outou mau metua ia ti‘a hoʻi ia outou ia farii i te mau haamaitairaa teitei a‘e o te autahu‘araa. « No te mea ia ore hoʻi teie, e ore roa e ti‘a i te hoê taata ia ite i te mata o te Atua, oia o te Metua, e ora’i ». (PH&PF 84:22).

Page 203: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

188

E fare nahonaho te fare o to tatou Metua. E haere tatou i To’na fare no te tomo i roto i te reira faanahoraa o te autahu‘araa, e na te reira hoʻi e horo‘a mai ia tatou i te mau mea atoa na te Metua ra, mai te mea e, e mea haapa‘o maitai tatou.9

3Na roto i te mau oro‘a hiero e te mau fafauraa, e

nehenehe ta tatou e farii i te parururaa e i te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore.

E mea mure ore te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu. E faufaa rahi roa to te reira mau haamaitairaa no tatou no te mea, i roto i te mau hiero e noaa ai ia tatou te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore. Ua riro mau te mau hiero ei mau uputa no te ra‘i.10

Te hinaaro o te Fatu maori râ, ia farii te mau tane e te mau va-hine paari atoa i roto i te Ekalesia i te mau oro‘a o te hiero. To’na auraa maori râ, e titauhia ia ratou ia rave i to ratou oro‘a hiero e ia taatihia te mau taata faaipoipo e a muri noa’tu. Na teie mau oro‘a e horo‘a mai i te parururaa e te haamaitairaa no to ratou faaipoiporaa. E haamaitai- atoa- hia ta ratou mau tamarii no te fanauraahia mai i roto i te fafauraa. No to ratou fanauraahia i roto i te fafauraa, e farii ïa te reira mau tamarii i te haamaitairaa o te ti‘araa matahiapo, e na te reira e haapapû i to ratou ti‘araa fetii mure ore, noa’tu te ohipa e tupu i ni‘a i te mau metua, mai te mea e vai ti‘amâ noa te mau tamarii no taua mau haamaitairaa ra.11

I to outou hi‘oraa, e ere anei e mea faahiahia i te mea e, i teie mahana ua purara haere te Feia Mo‘a na te ao atoa nei, e, i roto i teie purararaa, te hamanihia nei te mau hiero no ratou ? Na roto i te mau oro‘a ta ratou e farii i roto i te mau vahi mo‘a, e ahuhia ratou i te mauhaa o te parau- ti‘a e e ahuhia i te mana o te Atua ma te puai rahi.12

Te vai ra te hoê puai i taatihia i ni‘a i te mau oro‘a o te ra‘i—oia te puai o te haamoriraa i te Atua—o te nehenehe e o te riro i te pato‘i i te puai o te enemi mai te mea e, e mea ti‘amâ tatou no te farii i taua mau haamaitairaa ra. E paruruhia to [tatou] oire, e paruruhia to tatou mau utuafare, e tiaʻihia ta tatou mau tamarii mai te mea e, e haapa‘o tatou i te evanelia, e haere tatou i te hiero, e e ora tatou i piha‘i iho i te Fatu … E haamaitai te Atua ia tatou, te Feia Mo‘a, ia

Page 204: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

189

ora ei mea ti‘amâ i te mau fafauraa e te mau oro‘a e ravehia i roto i teie vahi mo‘a.13

Ua horo‘a mai te hoê Metua i te Ao ra paari i te oro‘a hiero no te tauturu ia tatou ia riro mai te Mesia te huru.14

Eita e ti‘a ia tatou ia parahi i piha‘i iho i te mau tino tiretiera maori râ, e mea viivii ore e e mea mo‘a tatou. I roto ana‘e i teie mau vahi mo‘a e ravehia ai te mau ture e te mau oro‘a o te arata‘i mai i te tane e te vahine i rapae i te ao nei e ia haamo‘ahia. Ua horo‘ahia mai te reira na roto i te heheuraa e e haroʻaroʻahia te reira na roto i te heheuraa. O te reira te tumu i parau ai te hoê o te mau taea‘e no ni’a i te hiero e, te « haapiiraa tuatoru a te Fatu ».15

Aore roa hoê melo o te Ekalesia e nehenehe e maitai roa e aita teie mau oro‘a no te hiero. E ohipa na tatou ia tauturu i te feia aita i noaa ia ratou teie mau haamaitairaa, ia farii ratou i te reira.16

4E haamaitairaa na tatou te iritiraa i te mau uputa o te faaoraraa i to tatou mau tupuna.

Ua hamanihia e ua haamo‘ahia te mau hiero ia ti‘a hoʻi i te mau metua, na roto i te autahu‘araa, ia taatihia i ta ratou mau tamarii e ia taatihia te mau tamarii i to ratou mau metua. E ravehia teie mau oro‘a taatiraa no te feia ora e te feia pohe. Mai te mea e, aita tatou e taatihia i to tatou mau tupuna e i to tatou huaai, ua faufaa ore ïa te opuaraa o teie fenua no tatou, oia hoʻi,te faateiteiraa o te taata.17

Eita e nava‘i no te hoê tane e te vahine ia taatihia i roto i te hiero no te haapapû i to raua faateiteiraa—mai te mea e mea haapa‘o maitai raua—titau- atoa- hia ia raua ia taamuhia e a muri noa’tu i ni‘a i to raua mau tupuna e ia hi‘o e, ua ravehia anei te ohipa no te reira mau tupuna. I parau mai hoʻi te aposetolo Paulo e, « e ore e noaa te maitai rahi roa ia ratou ra ia ore tatou nei—e ore atoa tatou e maitai roa ia ore to tatou feia i pohe ra » (PH&PF 128:15). No reira, e ti‘a i to tatou mau melo ia haroʻaroʻa e, e hopoi‘a na ratou tata‘itahi ia hi‘o e, ua taamuhia anei ratou i ni‘a i to ratou mau tupuna—e aore râ, mai tei faaʻitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, to tatou « mau metua ». Teie te auraa o te tuhaa 2, irava 2, i roto i te Te Parau Haa-piiraa e te Mau Parau Fafau a parau ai Moroni e, na Elia « e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua ».18

Page 205: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

190

Ia feruri ana‘e au i te tuatapaparaa tupuna, e ite au i te taata—te taata ta’u e here nei, o te tiaʻi nei i to tatou utuafare, to ratou huaai, ia tauturu ia ratou ia farii i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera.19

E haamaitairaa na tatou te iritiraa i te mau uputa o te faaoraraa i te mau varua tei tape‘ahia i roto i te pouri i roto i te ao varua, ia ti‘a ia ratou ia farii i te maramarama o te evanelia e ia haavâhia ratou mai ia tatou atoa nei. Oia mau, « te mau ohipa ta’u e rave nei »—te horo‘araa i te mau oro‘a faaora o te evanelia ia vetahi ê—« e rave atoa outou » [a hi‘o Ioane 14:12]. E hia rahiraa tauatini o to tatou mau metua e tiaʻi noa nei â i teie mau oro‘a taatiraa ?

Ua ti‘a roa ia ui e, « Ua rave anei au i te mau mea atoa e ti‘a ia’u ia rave i teie pae’tu o te paruru ? E riro anei au ei faaora no ratou—to’u iho mau tupuna ? »

Ia ore ratou, eita e ti‘a ia tatou ia maitai roa ! Te faateiteiraa, e ohipa utuafare ïa.20

E mea rairai roa te paruru. Te ora nei tatou i roto i te tau mure ore. Ua riro te mau mea atoa mai te hoê mahana i te Atua. Te feruri nei au e, no te Fatu, aita ïa e paruru. Hoê noa iho ïa faanahonaho-raa rahi. Ua papû ia’u e, e oaoa to te ra‘i ia farerei ana‘e tatou [i roto i te hiero]. Te oaoa nei to tatou mau tupuna, e te ti‘aturi nei au e te pure nei au e, e rave tatou i teie mau rave‘a i horo‘ahia mai ia tatou i teie nei no te haere tamau noa i te hiero.21

Outou o tei rave i to outou tuatapaparaa, tei ite i te faufaa o te ohipa e ua farii i te oaoa rahi e roaa na roto i te taamu- amui- raa i te mau utuafare, e te iteraa i to outou faturaa ai‘a hanahana, e ti‘a ïa ia outou ia faaʻite i te reira oaoa ia vetahi ê. A tauturu ia ratou ia ite i te oaoa e te faaotiraa ta outou e ite nei i roto i te ohipa. Titauhia ia tatou ia haapii rahi atu i to tatou mau melo i teie ohipa. Ua ite outou paatoa e, e ohipa rahi te ti‘a ia ravehia, e e rave rahi, e rave rahi melo o te nehenehe e rave i te ohipa e o te oaoa i te raveraa i te ohipa ahiri te tahi pae o tatou—outou pauroa—e faaama i te tahi anapa iti uira i roto ia ratou na roto i to ratou oaoa, to ratou hi‘oraa, e te faaroo.22

Page 206: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

191

5E ti‘a i te mau tamarii e i te feia apî ia haapii no ni‘a i te

mau haamaitairaa e tiaʻi nei ia ratou i roto i te hiero.

E vahi mo‘a te hiero, e e mea mo‘a te mau oro‘a i roto i te hiero. No to’na huru mo‘a, e otiʻatiʻa rii tatou i te tahi taime ia parau i te hoê mea no ni‘a i te hiero i ta tatou mau tamarii e te mau mootua.

No te reira tumu, e rave rahi taata o tei ore e faatupu i te hina-aro mau ia haere i te hiero, e aore râ, ia haere ana‘e ratou i reira, e haere ratou ma te ite iti no te faaineine ia ratou no te mau titauraa e te mau fafauraa ta ratou e rave.

Te ti‘aturi nei au e, mai te mea e, te vai ra te haroʻaroʻa e aore râ, te ite au, e riro te reira ei tautururaa rahi no te faaineine i to tatou mau feia apî no te hiero. Te ti‘aturi nei au e, na teie haroʻaroʻa e faatupu i roto ia ratou i te hinaaro ia imi i to ratou mau haamaitai-raa autahu‘araa mai ia Aberahama i imi i to’na [a hi‘o Aberahama 1:1–4].23

« e haamaitai te atua ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua i te mau haamaitairaa rahi

e tiaʻi maira ia ratou na roto i te haereraa i te hiero ».

Page 207: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

192

Ia ui mai ta outou mau tamarii e, no te aha tatou e faaipoipo ai i roto i te hiero, e ti‘a ia outou ia haapii ia ratou e, te mau hiero ana‘e te vahi i ni‘a i te fenua nei i reira te tahi mau oro‘a e ravehia ai. E ti‘a atoa ia outou ia faaʻite i ta outou mau tamarii i to outou mau mana‘o i te taime a tuturi amui ai outou i mua i te fata mo‘a, e a rave ai outou i ni‘a ia outou iho i te mau fafauraa o tei faati‘a ia ratou ia taatihia i ni‘a ia outou e a muri noa’tu.24

E mea tano roa ia faatoro te mau metua vahine e te mau metua tane i ni‘a i te hiero e ia parau i ta ratou mau tamarii e, « tera te vahi i faaipoipohia ai maua no te tau a muri atu ». Ia na reira hoʻi outou, i reira te feruriraa o te faaipoiporaa hiero e niniihia ai i roto i te varua e te aau o ta outou mau tamarii i to ratou apîraa ra.25

E ti‘a ia tatou ia faaʻite i to tatou mau utuafare i to tatou here i to tatou mau tupuna e to tatou mauruuru i te mea e, ua ti‘a ia tatou ia tauturu ia ratou ia farii i te mau oro‘a faaoraraa, mai ta to’u na metua i na reira i ni‘a ia’u. Mai te mea e, e na reira tatou, e tupu i te rahi te mauruuru e te here i roto i to tatou mau utuafare.26

Te ti‘aturi nei au e, te vai ra te hinaaro e te aravihi i roto i te feia apî no te rave i te ohipa imiraa tuatapaparaa tupuna, hau atu râ, ua riro ratou ei mau rave‘a maitai no te horo‘a i te ora i te taatoaraa o teie faanahoraa.27

E haamaitai te Atua ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua i te mau haamaitairaa rahi e tiaʻi maira ia ratou na roto i te haereraa i te hiero.28

6Ia rahi te haereraa i te hiero, e rahi

atoa te heheuraa o te taata iho.

Ua faariro vau ei peu na’u, ia rave ana‘e au i te hoê faaipoiporaa, e parau vau i na taata faaipoipo apî ia ho‘i oi‘oi mai raua i te hiero e ia haere faahou i roto i te hiero ei tane e ei vahine faaipoipo. Eita e ti‘a ia raua ia maramarama hope roa i te auraa o te oro‘a mo‘a e aore râ, te mau taatiraa i roto hoê noa tere i roto i te hiero, tera râ, mai te mea e, e haere tamau noa raua i te hiero, ei reira te nehe-nehe, te auraa e te faufaa o te mau mea atoa e vai papû ai i roto ia raua. I muri a‘e ua farii au i te rata no roto mai i te tahi o teie mau taata faaipoipo apî ma te faaʻite mai i to ratou mauruuru no te mea ua haapapûhia i taua parau ra. A haere tamau noa ai ratou i te

Page 208: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

193

hiero, ua tupu i te rahi to ratou here te tahi e te tahi, e ua haapuai-hia to ratou faaipoiporaa.29

I roto i to tatou mau tere i te hiero, e roaa ia tatou te iteraa i te auraa o te tere mure ore o te taata. E ite tatou i te mau tapa‘o nehe-nehe e te faahiahia o te mau ohipa faufaa roa a‘e—no mutaa iho ra, no teie mahana, e no a muri a‘e—te faahoho‘araa o te misioni a te taata i mua i te Atua. E faahaamana‘ohia ia tatou ta tatou mau hopoi‘a na roto i te raveraa i te mau fafauraa hanahana no ni‘a i te haapa‘o, te haamo‘araa, te tusia e te tavini- itoito- raa i to tatou Metua i te Ao ra.30

Te fafau atu nei au ia outou e, mai te mea e, e haere rahi outou i te hiero o to outou Atua, e farii outou i te mau heheuraa rahi atu no te haamaitai i to outou oraraa na roto i to outou haamaitairaa i te feia tei pohe.31

I roto i te hau o teie mau hiero nehenehe, i te tahi taime e itehia ia tatou te mau tatararaa no te tahi mau fifi rarahi o te oraraa. I raro a‘e i te faaûruraa a te Varua, i te tahi taime, e tae mai te iteraa mâ ia tatou, i reira. Ua riro te mau hiero ei vahi no te heheuraa o te taata iho. I te mau taime ia teimaha roa te fifi e aore râ, te ati i ni‘a ia’u, e haere au i te fare o te Fatu ma te pure i roto i to’u aau no te ani i te mau pahonoraa. Ua tae te reira mau pahonoraa ma te maramarama e te papû maitai.32

Te ho‘i pinepine ra anei tatou i te hiero no te farii i te mau haa-maitairaa o te taata iho o te tae mai na roto i te haamori- tamau- raa ? Te pahonohia nei te mau pure, te tupu nei te mau heheuraa, te tupu nei te haapiiraa a te Varua i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.33

E faariro tatou i te hiero ei fare mo‘a i te atea ê i to tatou fare mure ore.34

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, te hoê hiero, e tapa‘o ïa « no te

mau mea atoa ta tatou e poihere nei », e ua faaʻite mai oia i te tahi mau parau mau ta te hiero e faahoho‘a nei (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te mau hiero no outou ?

• I roto i te tuhaa 2, nahea te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e au ai i te mau

Page 209: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

194

melo atoa o te utuafare ? Ia hi‘o faahou outou i teie tuhaa, a feruri maite i to outou haamaitairaa e ta outou hopoi‘a ia tauturu i te mau melo o te utuafare ia faaineine no te ho‘i faahou i mua i te aro o te Atua.

• Ia tai‘o outou i te tuhaa 3, a feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa ta tatou e farii na roto i te mau oro‘a hiero. Mai te aha te huru to outou haamaitai-raahia na roto i te mau oro‘a hiero ? Mai te mea e, aita â outou i farii atura i te mau oro‘a hiero, a feruri maite eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faaineine ia outou no te farii i te reira.

• Ua parau te peresideni Benson e, « Ia feruri ana‘e au i te tua-tapaparaa tupuna, e ite au i te taata—te taata ta’u e here nei » ( tuhaa 4). Nahea teie parau i te arata‘i ia outou i roto i te raveraa i te aamu utuafare ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu rahi atu â o to tatou mau tupuna ia farii i te mau haamaitairaa o te evanelia ?

• Eaha te tahi mau mea e nehenehe ta tatou e rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia faaineine no te mau oro‘a hiero e no te mau fafauraa ? Nahea e ti‘a ai i te feia apî ia horo‘a « i te ora i te taatoaraa o te faanahoraa » no te aamu utuafare ? (A hi‘o i te tuhaa 5).

• Ua faaitoito mai te peresideni Benson ia tatou ia faariro « i te hiero ei fare mo‘a i te atea ê i to tatou fare mure ore » (tuhaa 6). Eaha te auraa o teie parau no outou ? A feruri i te mau haamaitai-raa ta outou i farii a ho‘i faahou ai outou i te hiero.

Te mau papa‘iraa mo‘aIsaïa 2:1–3 ; PH&PF 97:15–16 ; 109:8–23 ; 124:39–41 ; 138:32–34

Tauturu haapiiraa« Pinepine, e i roto i te hoê haapiiraa e rave rahi mauihaa o te ti‘a

ia outou ia haapii i roto i te taime i faataahia. No te reira huru, e ti‘a ia outou ia ma‘iti i te mauihaa e tano no te feia ta outou e haapii ra » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 101).

Te mau nota 1. « What I Hope You Will Teach Your

Children about the Temple », Ensign, Atete 1985, 8.

2. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 260.

3. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.

4. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 6.

5. The Teachings of Ezra Taft Benson, 252. 6. The Teachings of Ezra Taft Benson,

256 ; e itehia te faahitiraa parau a

Page 210: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 3

195

Harold B. Lee i roto i te Conference Report, Eperera 1942, 87.

7. God, Family, Country : Our Three Great Loyalties (1974), 85.

8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256. 9. « What I Hope You Will Teach Your

Children about the Temple », 8–10. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 255. 11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 259. 12. The Teachings of Ezra Taft Benson,

255–56. 13. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256. 14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 250. 15. The Teachings of Ezra Taft Benson,

252 ; a hi‘o atoa ElRay L. Christiansen, i roto i te Conference Report, Eperera 1968, 134.

16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 252. 17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 248. 18. The Teachings of Ezra Taft Benson,

248–49. 19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 164. 20. Come unto Christ (1983), 126.

21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 253. 22. The Teachings of Ezra Taft Benson, 162. 23. « What I Hope You Will Teach Your

Children about the Temple », 8. 24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 258. 25. « What I Hope You Will Teach Your

Children about the Temple », 6, 8. 26. Come unto Christ through Temple

Ordinances and Covenants (buka iti, 1987), 2.

27. The Teachings of Ezra Taft Benson, 163. 28. « What I Hope You Will Teach Your

Children about the Temple », 10. 29. God, Family, Country, 183. 30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 251. 31. « The Book of Mormon and the

Doctrine and Covenants », Ensign, Me 1987, 85.

32. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 8.

33. « Come unto Christ, and Be Perfected in Him », Ensign, Me 1988, 85.

34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.

Page 211: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

196

Ua faaʻite tamau noa te peresideni e te tuahine Benson i te auraro maitai e te parau-ti‘a, te tahi i te tahi.

Page 212: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

197

P E N E 1 4

Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare

« Te utuafare te hoê o te mau pare rahi a‘e a te Atua no te aro i te mau ino o to tatou nei anotau. A tauturu i to outou utuafare ia vai

puai noa e ia haafatata atu e ia ti‘amâ i te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Mai te omuaraa o to raua faaipoiporaa, ua faariro Ezra e o Flora Benson i to raua fare e te utuafare ei ohipa faufaa rahi matamua na raua. I te apîraa ta raua mau tamarii, ua haamata raua i te faaʻite papû e, ua hinaaro raua i to raua utuafare « eiaha ia vai te parahiraa taata ore i ni‘a iho » i roto i te oraraa a muri atu.1 Ua haapapû atoa te peresideni Benson i teie parau poro‘i i roto i ta’na taviniraa ei ti‘a faatere no te Ekalesia. Ua parau oia e :

« Ua opua te Atua ia riro te utuafare ei mea mure ore. Ma to’u aau atoa, te faaʻite papû nei au i te parau- ti‘a o taua parau ra. Ia haamaitai mai Oia ia tatou no te haapaari i to tatou mau nohoraa e i te oraraa o te melo tata‘itahi o te utuafare ia ti‘a hoʻi ia tatou i te taime mau ra ia faaho‘i i te parau faaʻite i to tatou Metua i te Ao ra i roto i To’na nohoraa tiretiera e, tei ô nei tatou paatoa te metua tane, te metua vahine, te tuahine, te taea‘e, te mau taata atoa tei herehia. Ua î te mau parahiraa atoa. Ua ho‘i paatoa mai tatou i te fare ».2

No te peresideni e te tuahine Benson, te ohipa no te haapaariraa i to raua utuafare, ua haamata ïa na roto i te aupururaa i to raua faaipoiporaa. Tei roto ia raua te here, te pûpûraa ia raua iho, te vai auraro maitai e te vai parau- ti‘a. Noa’tu e, aita raua e tatama‘i, e mea pinepine raua i te aparau ma te parau afaro.3 Ua faaʻite raua i te ti‘a-turi hope te tahi i te tahi, o ta raua i feruri e, o te hoê ïa o te mau puai

Page 213: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

198

rahi o to raua faaipoiporaa. « Aita, aita roa’tu to’u e mana‘o tapitapi no ni‘a i te parau- ti‘a o Flora », te parau ïa a te peresideni Benson.4

Ua paturu e ua faaitoito te peresideni e te tuahine Benson te tahi i te tahi. « Ua rahi a‘e te ite o Flora no ni‘a ia’u e to’u puai i te tahi atu taata i roto i to’u oraraa. Ua riro to’na faaroo e to’na patururaa ei haamaitairaa rahi », te na reira ra te peresideni Benson.5 E mea pinepine te tuahine Benson i te tamarô i to’na roimata e i te tamărû ia’na i te mau taime e tupu mai te mana‘o paruparu i roto ia’na i mua i ta’na mau hopoi‘a.6 Ua imi oia i te tauturu a te Fatu no te paturu ia’na, e ua apiti oia i te mau tamarii ia na reira atoa. « E rave rahi te pure e te haapaeraa maa no papa », te na reira ra te tamahine Barbara.7

Ua haapii te peresideni e te tuahine Benson i ta raua mau tamarii i te faufaa o te mau autaatiraa utuafare mure ore ma te patuhia i ni‘a i te niu paari o to raua faaipoiporaa. « Ua tuu mai to matou na metua i te mau mana‘o hohonu no te auraro maitai e te here i rotopu ia matou, te mau tamarii », te parau ïa a te tamaiti ra o Mark. « Aita vau e mana‘o nei e, e tupu noa mai taua huru auraa ra i roto i te hoê utuafare, e faaitoitohia râ te reira e e tura‘ihia na te metua vahine e te metua tane mana‘ona‘o e te here ».8

Te faito o te peu ta te utuafare Benson i titau, e tae noa’tu i te ti‘araa matamua ta ratou i faataa no te utuafare, ua faatumuhia ïa i roto i te evanelia. Ua rohi raua no te faatupu i te hoê nohoraa tei reira te here te vairaa i mua roa, tei reira te tamarii i te haapiiraa e te tupuraa i te rahi, e tei reira ratou te arearearaa. Ua hinaaro te utua-fare Benson ia riro to ratou nohoraa ei vahi mo‘a i roto i te ao nei. « Aita matou e parau nei e, aita matou i farerei i te fifi », te parau ïa a te tamaiti ra o Reed. « Aita matou i hoê noa i te mau taime atoa. Aita matou i rave i ta matou ohipa i te mau taime atoa. Ua tamatamata matou i te faaoroma‘iraa o mama e tae roa’tu i te hopea i te tahi taime. Tera râ, i roto i teie mau mea atoa, ua itehia te huru tahoêraa utuafare, ta matou i tamata noa na i te haaputuputu ».9 Ua haapapû mai te tuahine Benson e : « Aita e taata maitai hope roa. I roto i to matou utuafare aita matou e titau ia faarahi i te hapehape o te tahi e te tahi, e faaitoito râ i te tahi e te tahi ia haamaitai atu â ».10

E mea apî noa â te mau tamarii Benson i te taime a piihia ai to ratou metua tane ia tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e ua haape‘ape‘a oia no to’na mau taime ratereraa, o te riro hoʻi i te haavaravara i to’na taime i piha‘i iho ia ratou. Ua papa‘i

Page 214: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

199

oia i roto i to’na buka aamu : « No te rahi o te ratereraa no te ohipa a te Ekalesia, e faaatea rahi atu te reira ia’u i to’u utuafare … Te ti‘aturi papû nei au e, e haapa‘o maite au i to’u utuafare, e tape‘a maite au ia ratou i piha‘i iho i te Ekalesia, ma te faaoti i ta’u mau hopoi‘a i roto i to’u ti‘araa ei hui mana faatere rahi. Ua ite au e, eita te reira e riro i te ohipa ohie ».11

No to’na ite e, e ere i te mea ohie, na te reira i faaûru i te peresi-deni Benson ia faaitoito ia vai noa oia i piha‘i iho i to’na utuafare. Te parau ra oia e, « te tahi o te mau mana‘o e te mau iteraa nehenehe roa e te oaoa rahi o te varua i roto i [to’u] oraraa, tei roto ïa i te mau taamuraa utuafare e te nohoraa ».12

I te matahiti 1957, ei faaterehau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite, ua haere te peresideni Benson i te hoê tere maha hepetoma na te ao atoa nei no te faatupu i te mau rave‘a tapihooraa. Ua apee atoa’tu te tuahine Benson e na tamahine o Beverly e o Bonnie ia’na. Ua tere ratou i roto 12 fenua, e ua farerei i reira i te mau ti‘a faatere no te hau e ua mata‘ita‘i i te mau vahi faufaa i te pae hiro‘a tumu, te mau nohoraa no te mau taata i faa-ru‘e i to ratou mau fenua, e i te mau vahi faaapuraa. Ua feruri te peresideni Benson e, ua manuïa maitai te tere i te mea e, ua maraa te mau rave‘a tapihooraa e ua maitai atoa te parau no te Ekalesia. I to ratou ho‘iraa mai, te tiaʻi noa ra te tamahine ra o Beth i te tauraa manureva. I to’na iteraa’tu i to’na na metua, ua haamata oia i te horo atu ia raua ra ma te ta‘i. Ua faatoro maira to’na metua tane i te rima e ua haru ia’na no te apa ia’na. Ua na ô oia e, « I te mau mea maere atoa o te ao nei [ta matou i ite], ua riro taua taime ra ei taime maitai roa a‘e o te tere ».13

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e a muri noa’tu

Te faariro nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te utuafare ei faanahoraa faufaa roa a‘e no te tau e no te tau a muri atu. Te haapii nei te Ekalesia e, e ti‘a i te mau mea atoa ia faatumuhia i roto e ati a‘e te utuafare. Te haapapû nei te Ekalesia e, te parururaa i te oraraa utuafare no te tau e no te tau a muri atu, o te ohipa matamua ïa i mua i te tahi atu mau huru mea atoa.14

Page 215: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

200

Aita hoê ohipa ê atu e nehenehe e mono maitai i te utuafare. Hoê â maoro to’na niu e to te ao nei. Na te Atua i faataa i ta’na ohipa.15

Aore e fenua e ti‘a i ni‘a a‘e i to’na mau utuafare. E ore roa teie Ekalesia e ti‘a i ni‘a a‘e i to’na mau utuafare. Aita tatou te taata e hau atu i te maitai i to tatou nohoraa e to tatou mau utuafare … Te utuafare maitai, o te niu papa ïa, te tihi rahi o te marama taata. E ti‘a ia paruruhia te reira. E ti‘a ia haapuaihia te reira.16

Te ui mai nei te tahi mau taata ia’u i roto i to’u ti‘araa taata faatere no te Ekalesia, no te aha tatou e haafaufaa rahi ai i te nohoraa e te utuafare, inaha hoʻi, te vai ra te mau fifi rahi atu ati a‘e ia tatou ? Teie te pahonoraa, oia mau, taua mau fifi rahi atu, e anapanaparaa noa ïa o te mau fifi o te taata e o te utuafare.17

Ua faataa- atea- hia te faaipoiporaa e te utuafare na te Atua. Ia au i to’na auraa mure ore, te faaoraraa, e ohipa utuafare ïa. Ua horo‘a te Atua i te mau metua i te hopoi‘a ia tiaau i te faaamuraa i to ratou utuafare. O te hoê ïa hopoi‘a mo‘a roa.18

2I roto i te mau faaipoiporaa oaoa, e here e e tavini

te tane e te vahine i te Atua e i te tahi e te tahi.

Te faaipoiporaa, te nohoraa e te utuafare, e ere ïa i te hoê faa-nahoraa sotiare noa. No te ra‘i mai te reira, e ere i ta te taata. Ua faataa atea te Atua i te faaipoiporaa mai te omuaraa mai â. I roto i te parau no taua faaipoiporaa matamua ra i papa‘ihia i roto i te Genese, ua horo‘a te Fatu e maha parau faufaa roa : a tahi, e ere i te mea maitai ia parahi noa te tane oia ana‘e ra ; a piti, ua hamanihia te vahine ei tauturu au no te tane ; a toru, e riro raua ei hoê ; e te maha, e faaru‘e hoʻi te taata i te metua tane e te metua vahine a ati atu ai i ta’na vahine. (A hi‘o Genese 2:18, 24).

I muri a‘era, no te haapapû faahou i te faahitiraa parau tei mua mai, na ô maira te Fatu e : « E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu » (Mataio 19:6). Ua parau atoa mai oia e, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapa‘o hoʻi ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22).19

Te parau mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e : « Haamata ihora Adamu i te faaapu i te fenua… mai ta te Fatu i faaue ia’na ra. E ua rave atoa o Eva, ta’na vahine, i te ohipa i piha‘i iho ia’na ra … E haamata ihora raua ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua … E ua

Page 216: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

201

ti‘aoro atura Adamu raua o Eva, ta’na vahine, i te i‘oa o te Fatu … E ua haamaitai Adamu e Eva i te i‘oa o te Atua, e ua faaʻite raua i te mau mea atoa i ta raua mau tamarii tamaroa e ta raua mau tamarii tamahine … E aore a‘era Adamu e Eva, ta’na vahine, i faaea i te ti‘aoro atu i te Atua ». (Mose 5:1–2, 4, 12, 16).

Na roto i teie papa‘iraa faaûruhia, te ite nei tatou e, ua horo‘a mai Adamu e Eva ia tatou i te hoê hi‘oraa ti‘a mau no te hoê fafauraa o te faaipoiporaa. Ua rave amui raua i te ohipa ; ua fanau amui raua i te tamarii ; ua pure amui raua ; e ua haapii raua i ta raua mau tamarii i te evanelia—rave amui. Teie te hoho‘a ta te Atua e hinaaro nei i te mau tane e te mau vahine parau- ti‘a atoa ia pee.20

Ia faarirohia te faaipoiporaa ei fafauraa mo‘a i mua i te Atua. E hopoi‘a ta te taata faaipoipohia eiaha i te tahi e te tahi noa, i te Atua atoa râ. Ua fafau mai Oia i te mau haamaitairaa i te feia e faatura i taua fafauraa ra.

E mea faufaa rahi te haapa‘o i te mau parau tapu o te faaipo-iporaa no te here, te ti‘aturi e te hau. Faahapa etaeta te Fatu i te faaturi… 

Ia riro te mau- maite- raa e te haavîraa ia’na iho ei na ture arata‘i i roto i te autaatiraa o te faaipoiporaa. E haapii te feia faaipoipo ia haavî i to ratou arero e to ratou mau hiaai.

Na te pure i roto i te utuafare e te pure i piha‘i iho i te tahi e tahi e haapuai i te taamuraa o na taata faaipoipo. E amui mărû noa te mau mana‘o, te mau hinaaro e te mau feruriraa i roto hoê noa iho mana‘o e tae roa’tu i te taime e hoê ta orua opuaraa e ta orua titauraa.

A ti‘aturi i te Fatu, te mau haapiiraa a te mau peropheta e te mau papa‘iraa mo‘a no te arata‘i e no te tauturu, i te mau taime ihoa râ e tupu mai te umeumeraa e te fifi.

E tae mai te tupuraa pae varua na roto i te faatîtîʻaifaro- amui- raa i te mau fifi—eiaha râ na roto i te horo- ê- raa i te reira. Ua riro te haafaufaaraa rahi roa ino o te taata hoê i teie mahana ei tumu no te auraa ia’na iho e no te faataa- ê- raa. Te riroraa na taata e piti « ei hoê » o te reira noa â ïa te ture a te Fatu. (A hi‘o Genese 2:24).

Te parau omo‘e no te hoê faaipoiporaa oaoa, o te taviniraa ïa i te Atua e i te tahi e te tahi. Te fâ o te faaipoiporaa, o te tahoêraa ïa e te hoêraa, e tae noa’tu te tupu- rahi- raa o te taata iho. Te vahi

Page 217: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

202

huru ê, oia hoʻi, rahi noa’tu to tatou taviniraa i te tahi e te tahi, rahi noa’toa’tu to tatou tupuraa i te pae varua e te mana‘o pihaa.21

E mea nehenehe roa’tu e te tano maitai hoʻi te a‘o a te aposetolo Paulo. Ua na ô ohie mai oia, « E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia » (Ephesia 5:25).

I roto i te heheuraa no te mau mahana hopea nei, ua parau faahou mai te Fatu no ni‘a i teie titauraa. Na ô maira Oia, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapa‘o hoʻi ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22). I to’u iteraa, hoê noa iho ohipa ê atu i roto i te mau papa‘iraa atoa i faauehia mai ia tatou ia here ma to tatou aau atoa, oia hoʻi, o te Atua Iho. A feruri na i te auraa o te reira !

E nehenehe teie huru here e faaʻitehia i ta outou vahine na roto i te mau rave‘a rau. A tahi e te mea faufaa roa a‘e, aore roa hoê mea ê atu e na ni‘a a‘e i ta outou vahine maori râ te Atua Iho—e ere te

« te here ta tatou e ite i ô nei… o te mea mau ïa e taamu i te mau utuafare no te tau e no te tau a muri atu ».

Page 218: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

203

ohipa, e ere te faaoaoaraa, e ere te mau mea au- roa- hia. O ta outou vahine to outou tauturu faufaa rahi e te mure ore—to outou apiti.

Eaha te auraa o te parau e here i te hoê taata ma to outou aau atoa ? Te auraa ra, e here ma to outou mau mana‘o pihaa atoa e ma to outou haapa‘o atoa. Oia mau, mai te mea e, e here outou i ta outou vahine ma to outou aau atoa, eita outou e nehenehe e haafaufaa ore ia’na, e faaino ia’na, e imi i te hape no’na, e aore râ, e hamani ino ia’na na roto i te parau, te tau‘a ore, e aore râ, te tahi mau raveraa.

Eaha te auraa no te parau ra « e ati atu ia’na » ? Te auraa ra, e faaea noa i piha‘i iho ia’na, e auraro maitai e e haapa‘o maitai ia’na, e paraparau ia’na, e e faaʻite i to outou here ia’na.22

Te tane e te vahine faaipoipo tei here te tahi e te tahi, e ite ïa raua e, e tuea te parau no te here e no te auraro maitai. Na teie here e horo‘a mai i te hoê huru maitai no te tupuraa o te mana‘o pihaa o te mau tamarii. Ia riro te oraraa utuafare ei taime no te oaoa e te poupou o ta te mau tamarii e nehenehe e hi‘o faahou atu i muri ma te oaoa i te mau haamana‘oraa e te mau taatiraa.23

3E faahotu te mau utuafare puai i te here, te faatura

e te patururaa i te melo tata‘itahi o te utuafare.

A haapuai ana‘e tatou i te utuafare. E nehenehe te mau pure utuafare e o te taata iho, i te po‘ipo‘i e i te pô, e ani manihini i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a i to tatou utuafare. E riro te taime tamaaraa ei taime maitai roa no te hi‘o faahou i te mau ohipa o te reira mahana, eiaha râ no te faaamu noa i te tino, no te faaamu atoa râ i te varua, ma te horo‘a i te melo o te utuafare, te taata to’na taime, ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, te Buka a Moromona ihoa râ. E riro te taime pô ei taime faahiahia roa no te metua tane ohipa ia haere i te hiti ro‘i o ta’na mau tamarii tata‘itahi, no te paraparau ia ratou, no te pahono i ta ratou mau uiraa, e no te parau ia ratou e ua here- roa- hia ratou.24

O te utuafare te hoê o te mau pare rahi roa a‘e a te Atua i mua i te mau ino o to tatou anotau. A tauturu i to outou utuafare ia vai paari noa e ia vai fatata e ia vai ti‘amâ no te mau haamaitairaa a to outou Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e na reira outou, e farii outou i te faaroo e i te puai o te haamaitai i to outou oraraa e a muri noa’tu.25

Page 219: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

204

Hoê ohipa faufaa roa ta te Fatu e titau nei ia tatou tata‘itahi maori râ, te faatupuraa i te hoê utuafare i reira hoʻi e vai ai te hoê faaûru-raa oaoa e te ti‘a no te maitai. I roto i te mau matahiti i muri nei, te moni rahi o te tauihaa fare e aore râ, te rahiraa piha hopuraa pape, eita ïa e tau‘a- rahi- faahou- hia, te mea faufaa roa râ, o te iteraa ïa ta tatou mau tamarii e, ua herehia e ua farii- maitai- hia anei ratou i roto i te utuafare. E mea faufaa roa ia ite e, te vai ra anei te oaoa e te reo ataata, e aore râ, te tama‘i e te reo faaino.26

I roto i te mau utuafare manuïa te vai ra te here e te faatura i te melo tata‘itahi o te utuafare. E ite te mau melo o te utuafare e, ua herehia e ua mauruuruhia ratou. E ite te mau tamarii e, ua here to ratou na metua ia ratou. Na roto i te reira, e tupu te hau e te papû i roto ia ratou.

E faatupu te mau utuafare puai i te aparauraa maitai. E paraparau ratou i to ratou mau fifi, e hamani amui ratou i te mau faanahoraa, e rave amui ratou no te tauturu i te mau opuaraa. E faatupuhia e e faaohipahia te pô utuafare e te apooraa utuafare ei raveʻa maitai no te reira.

I roto i te mau utuafare puai, e vai fatata noa te metua tane e te metua vahine i piha‘i iho i ta raua mau tamarii. E paraparau ratou. No te tahi mau metua tane, e rave roa ratou mai te hoê uiuiraa te huru e te tamarii tata‘itahi, no te tahi pae, e paraparauraa ohie noa ïa, e te vai ra, te hi‘o nei i te rave‘a no te rave tamau i te tahi taime, o ratou ana‘e te tamarii tata‘itahi.

E fifi e e titauraa to te mau utuafare atoa. Tera râ, e tamata te mau utuafare manuïa i te haa amui no te imi i te mau rave‘a, eiaha râ te faainoraa e te mârôraa. E pure ratou no te tahi e te tahi, e aparau ratou e e horo‘a i te faaitoitoraa. I te tahi taime e haapae amui teie mau utuafare i te maa no te paturu i te hoê o te mau melo o te utuafare.

E paturu te mau utuafare puai ia ratou, te tahi i te tahi.27

4Ua riro te utuafare ei vahi maitai no te mau tamarii no te haapii i te mau parau tumu e i te mau ture o te evanelia.

O te utuafare te vahi maitai roa a‘e no te haapii i te mau faufaa mure ore i te mau melo o te utuafare. I te vahi e mea paari te oraraa utuafare e ua niuhia hoʻi i ni‘a iho i te mau parau tumu e te mau ture o te evanelia a Iesu Mesia… eita te mau fifi e tupu ohie noa mai.28

Page 220: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

205

Ua itehia i te mau metua manuïa e, e ere i te mea ohie ia faaamu i te mau tamarii i roto i te hoê ao tei î i te ino. No reira, e rave ratou i te mau rave‘a papû no te horo‘a i te faaûruraa maitai roa a‘e. E haapiihia te mau ture no te pae morare. E horo‘ahia e e tai‘ohia te mau buka maitai. E hi‘opo‘ahia te mata‘ita‘iraa afata teata. E horo‘a-hia te mau pehe maitai e te faateitei. Te vahi faufaa roa’tu, e tai‘ohia e e tau‘aparauhia te mau papa‘iraa mo‘a ei rave‘a no te tauturu i te tupuraa pae varua.

I roto i te mau utuafare manuïa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te haapii nei te mau metua i ta ratou mau tamarii ia ite i te parau no te faaroo i te Atua, te tatarahapa, te bapetizoraa, e te horo‘a o te Varua Maitai. (Hi‘o PH&PF 68:25).

Ua riro te pure utuafare ei peu matarohia i roto i teie mau utua-fare. Ua riro te pure ei rave‘a no te faaʻite i te mauruuru no te mau haamaitairaa, e no te faaʻite ma te haehaa i to tatou taupiriraa i te Atua Manahope no te puai, te ora e te patururaa.

E parau paari e te ti‘a hoʻi te parau e, te mau utuafare e tuturi amui, e ti‘a papû ïa i mua i te Fatu ! 29

E hinaaro te mau tamarii ia ite e, o vai ratou ia au i te auraa mure ore o to ratou hiro‘a. E hinaaro ratou ia ite e, e Metua mure ore i te Ao ra to ratou, o ta ratou hoʻi e nehenehe e turu‘i i ni‘a iho, o ta ratou e nehenehe e pure atu, e o ta ratou e nehenehe e faarii mai i te arata‘iraa. Titauhia ia ratou ia ite e, no hea mai ratou, ia ite hoʻi ratou i te auraa e te tumu o to ratou oraraa.

E ti‘a ia haapiihia te mau tamarii ia pure, ia turu’i i ni‘a i te Fatu no te arata‘iraa, e ia faaʻite i te tapa‘o mauruuru no to ratou mau haa-maitairaa. Te haamana‘o nei au i to’u tuturiraa i te hiti ro‘i o ta’u mau tamarii na‘ina‘i, e te tautururaa ia ratou i roto i ta ratou mau pure.

E ti‘a ia haapii i te mau tamarii ia faataa i te maitai e te ino. E nehenehe ta ratou e e ti‘a hoʻi ia ratou ia haapii i te mau faaueraa a te Atua. E ti‘a ia haapii ia ratou e, e mea ino te eiâ, te haavare, e aore râ, te nounou i ta vetahi ê.

E ti‘a ia haapii i te mau tamarii ia rave i te ohipa i roto i te utua-fare. E haapii ratou i reira, e na te ohipa parau- ti‘a e faahotu i te ti‘amâ e te faatura ia’na iho. E ti‘a ia ratou ia haapii i te oaoa o te ohipa, te oaoa o te rave- maitai- raa i te hoê ohipa.

Ia riro te taime faaoaoaraa o te mau tamarii ei taime maitai na roto i te raveraa i te mau ohipa mâ e te faufaa.30

Page 221: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

206

No te haapuai e no te paruru i te utuafare, te haamau nei te faa-nahoraa pô utuafare a te Ekalesia, oia hoʻi, hoê pô i te hepetoma tata‘itahi tei faataahia na te mau metua tane e te mau metua vahine no te haaputuputu i ta raua mau tamaiti e ta raua mau tamahine i piha‘i iho ia raua i roto i te utuafare.31

E haapiihia te mau parau tumu o te evanelia na roto i te mau pô utuafare maitai, i reira hoʻi te feia apî e faaitoitohia ai ia ore ratou ia măta‘u i to ratou ananahi. E ravehia te reira haapiiraa na roto i te faaroo, te iteraa papû e te mana‘o anaanatae.32

Te faanahonahoraa i to outou utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa a te Atua. Na te reira e hopoi mai i te au maite e te here … O te pureraa utuafare ïa i te mau mahana atoa. O te haapii-raa ïa i to outou utuafare ia maramarama i te evanelia a Iesu Mesia. O te haapa‘oraa ïa te melo tata‘itahi o te utuafare i te mau faaueraa a te Atua. O te… riroraa ïa ei mea ti‘amâ no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero, te fariiraa te mau melo paatoa o te utuafare i te mau oro‘a o te faateiteiraa, e te taatiraahia to outou utuafare e a muri noa’tu. O te faati‘amâraa ïa i te mau tarahu rarahi, e te aufauraa te mau melo o te utuafare i te tuhaa ahuru ti‘a e te mau ô.33

5Ua heheu mai te Atua e, e nehenehe i te utuafare ia vai noa i ô mai i te menema.

Te here ta tatou e ite i ô nei, e ere ïa i te hoê ata pee noa, o te mea mau ïa e taamu i te mau utuafare no te tau e no te tau a muri atu ».34

Na roto ia Iosepha Semita to te Atua o te ra‘i ra heheuraa mai i te parau mau e, e nehenehe i te utuafare ia vai noa i ô mai i te me-nema—to tatou auraa, te mau taamuraa e te here i te tahi e te tahi, e nehenehe ïa e vai e a muri noa’tu.35

Aore e faatusiaraa hau roa i te rahi no te farii i te mau haamaitai-raa o te hoê faaipoiporaa mure ore. No te rahiraa o tatou, e mea ohie roa ia haere i te hiero, peneia‘e, no te ohie o te reira, aita atura tatou e tau’a rahi nei i te reira haamaitairaa. Mai te au i te tahi atu mau ohipa no te haapa‘o- maitai- raa i roto i te oraraa evanelia, te faaipoiporaa ia au i te raveraa a te Fatu, o te hinaaroraa ïa e haa-pae ia outou i te mau peu ti‘a ore—te mau mea o te ao nei—e te hinaaro tuutuu ore ia haapa‘o i te hinaaro o to tatou Metua. Na roto i teie ohipa faaroo, te faaʻite nei ïa tatou i to tatou here i te Atua e

Page 222: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

207

to tatou faatura i te huaai e fanau mai. No te mea, ua riro to tatou utuafare ei pû rahi roa a‘e no te oaoa i roto i teie nei oraraa, o te reira atoa paha ïa te riro atu i roto i te ao mure ore.36

Te fare e te utuafare. Auê te nehenehe o te mau haamana‘oraa e tupu nei i roto i to tatou ouma na roto noa i te faarooraa i teie mau ta‘o iti marû ! Te hinaaro nei au na roto i te pure, e ma to’u aau atoa, ia ite outou i te oaoa e te mauruuru faito ore no te hanahana o te ti‘araa metua. Eita outou e farii i te hoê o te mau oaoaraa rahi o teie nei oraraa e o te oraraa a muri a‘e, mai te mea e, e haapae outou, ma to outou iho hinaaro, i te mau hopoi‘a o te ti‘araa metua e te paturaa i te hoê utuafare. Mai tei heheuhia mai na roto i te pe-ropheta Iosepha Semita, te parau hanahana no te fare e no te auraa utuafare, o te reira ïa te vairaa mau e te matamua roa no to tatou oaoa i ô nei e a muri atu.37

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua haapii mai te peresideni Benson e, « Ia au i to’na auraa mure

ore, te faaoraraa, e ohipa utuafare ïa » (tuhaa 1). Eaha te auraa o teie parau no outou ? Eaha ta te mau melo o te utuafare e nehe-nehe e rave no te faaoraraa te tahi e te tahi ?

• A tuatapapa ai outou i te a‘oraa a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 2, a feruri na e mea nahea te reira mau mea taatoa i te tuʻati i ni‘a i te mea ta’na i parau e, « te parau omo‘e no te hoê faaipoiporaa oaoa ». I to outou mana‘oraa no te aha teie « parau omo‘e » e faatupu mai ai i te oaoa ?

• I roto i te tuhaa 3, a feruri i te mau mea ta te peresideni Benson i parau no ni‘a i te mau raveraa a te mau utuafare manuïa. Nahea teie mau raveraa i te haapuai i te mau utuafare ? A feruri maite i te ohipa ta outou e nehenehe e rave no te haapa‘o i teie parau aʻo.

• I to outou mana‘o, no te aha te utuafare i riro ai ei « vahi maitai roa a‘e no te haapii i te mau faufaa mure ore » ? (A hi‘o i te tuhaa 4, a haamana‘o i te a‘oraa taa ê a te peresideni Benson no ni‘a i te ohipa haapiiraa i roto i te utuafare). Afea to outou iteraa i te mau melo o te utuafare i te tautururaa i te tahi e te tahi ia haapii i te mau parau tumu o te evanelia ?

Page 223: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

208

• Ua faaʻite papû te peresideni Benson e, e nehenehe te utuafare « ia vai noa i ô mai i te menema » (tuhaa 5). Eaha to outou mau mana‘o e te mau feruriraa a feruri ai outou i teie parau mau ? Eaha te tahi mau « haamana‘oraa nehenehe » e tae mai ia faahiti- ana‘e- hia te parau no te fare e te utuafare ?

Te mau papa‘iraa mo‘aSalamo 127:3–5 ; 1 Korinetia 11:11 ; 3 Nephi 18:21 ; PH&PF

49:15 ; 132:18–19 ; hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 2010, 129

Tauturu haapiiraa« E manuïa roa’tu â ta oe tai‘oraa i te evanelia ia haapiihia oe e te

Varua Maitai. A haamata i ta oe tai‘oraa evanelia na roto i te pure ia tauturuhia oe e te Varua Maitai » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20).

Te mau nota 1. I roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 363. 2. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 493. 3. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography,

126. 4. I roto Derin Head Rodriguez, « Flora

Amussen Benson : Handmaiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », Ensign, Mati 1987, 20.

5. I roto « Flora Amussen Benson : Hand-maiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », 14.

6. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 179.

7. Barbara Benson Walker, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 179.

8. Mark Amussen Benson, i roto « Flora Amussen Benson : Handmaiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », 20.

9. Reed Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 140.

10. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

11. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 178.

12. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 126.

13. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 327.

14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 489. 15. I roto i te Conference Report, Eperera

1949, 198. 16. I roto i te Conference Report, Atopa

1953, 122. 17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 521. 18. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », Ensign, Novema 1982, 59.

19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 534. 20. The Teachings of Ezra Taft Benson, 534. 21. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », 59, 60. 22. Sermons and Writings of President

Ezra Taft Benson (2003), 209–10. 23. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », 59. 24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 491. 25. « To the ‘Youth of the Noble

Birthright,’ » Ensign, Me 1986, 43. 26. « Great Things Required of Their

Fathers », Ensign, Me 1981, 34. 27. « Counsel to the Saints », Ensign, Me

1984, 6. 28. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », 59. 29. « Counsel to the Saints », 6–7. 30. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », 60.

Page 224: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 4

209

31. The Teachings of Ezra Taft Benson, 528. 32. « May the Kingdom of God Go Forth »,

Ensign, Me 1978, 33. 33. « Great Things Required of Their

Fathers », 36. 34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 492.

35. The Teachings of Ezra Taft Benson, 490. 36. « This Is a Day of Sacrifice », Ensign, Me

1979, 33–34. 37. The Teachings of Ezra Taft Benson,

491–92.

Page 225: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

210

Ezra Taft Benson e ta’na na tamaiti o Reed e o Mark

Page 226: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

211

P E N E 1 5

Te mau piiraa mo‘a o te mau metua tane e te

mau metua vahine

« E mata na tatou i te haapa‘o maitai i teie titauraa rahi no te ti‘araa metua, teie titauraa mo‘a ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Na roto i te parau e te hi‘oraa, i te fare e ati a‘e te ao nei, i roto i te Ekalesia e i mua i te taata, ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson i te faufaa o te riroraa ei mau metua maitai. « A faaamu i ta outou mau tamarii i te here e i te mau a‘oraa a te Fatu », te na reira ra oia.1 « Ua horo‘a te Atua i te mau metua i te hopoi‘a ia tiaau i te faaamuraa i to ratou utuafare. O te hoê ïa hopoi‘a mo‘a roa ».2

Ua rave apiti maitai te peresideni Benson e ta’na vahine o Flora i te ohipa no te rave faaoti i ta raua mau hopoi‘a mo‘a ei metua. Ua « rave raua i te ohipa faaamuraa i to raua utuafare ma te itoito e te oaoa ».3 Pinepine raua i te aparaparau no ni‘a i ta raua mau tamarii e te tahi atu mau ohipa. « Ua ite au e, e vahine ite i te mau mea pae varua to piha‘i iho ia’u », te parau ïa a te peresideni Benson.4

Ua rave amui raua i te ohipa no te faatupu i te hoê utuafare i reira ta raua mau tamarii e tupu ai i te paari e e haapii ai—e i reira hoʻi ta raua mau tamarii e hinaaro ai e parahi. « E mea au a‘e na’u i te fare i te tahi atu vahi », te parau ïa a ta raua tamaiti o Mark. « Ua riro ïa ei haapuraa i mua i te vero. Ua riro o Mama ei paruru, e tei reira o papa e to’na puai ».5

Ua rave te peresideni e te tuahine Benson i ta raua mau hopoi‘a metua na roto i te pure. Ua parau o Mark e : « E faaroo to mama tei hau atu i to te tahi atu vahine ta’u i ite … Aita roa vau i ite a‘enei i te pure rahi mai teie i roto i to’u oraraa. Oi‘oi roa oia i te tuu i to’na turi i raro no te pure no te mau tamarii, no te hoê anei hi‘opo‘araa

Page 227: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

212

e aore râ, hoê aroraa i ni‘a i te mau tahua o te fare haapiiraa, aita e fifi i te reira. E faaroo ohie to’na e to papa ».6

Pinepine te peresideni Benson i te faaru‘e mai i te fare no ta’na ohipa e no te mau hopoi‘a o te Ekalesia, no reira, na Flora ana‘e iho ïa e haapa‘o i te rahiraa o te hopoi‘a no te faaamuraa e te haapiiraa i ta raua na tamarii e ono. E mea au roa na’na to’na ti‘araa metua vahine e ta’na mau hopoiʻa. « Ua riro te utuafare ei pû no to tatou mau taamuraa tahuti nei », ta’na ïa parau.7 Ua haamana‘o o Mark e, « E here rahi to mama i te utuafare. E ua here oia ia matou—eiaha no te mea e ohipa na’na, no te mea râ e, o te reira to’na oraraa ».8 No te faaʻite i to’na mau mana‘o no ni‘a i te faufaa o te riroraa ei metua vahine, ua papa‘i o Flora : « Mai te mea e hinaaro outou ia ite i te hanahana, eiaha e hi‘o i ni‘a i te terono, a hi‘o râ i ni‘a i te roʻi pêpe. Te vai ra hoê puai rahi i roto i te hoê metua vahine. Na’na e atuatu i te mafatu, te oraraa, e e hamani i te huru o te taata ».9

I te mau taime aita te peresideni Benson i te fare, ua imi tamau noa oia i te mau rave‘a no te haapa‘o e no te haapuai i to’na utua-fare. Ua tape‘a tamau oia i te paraparauraa e o ratou na roto i te niuniu e te mau rata. Ia tae mai oia i te fare, e horo‘a oia i te taime e ti‘a ia’na ia horo‘a. Pinepine oia i te faati‘a i te aamu o « te hoê metua tane ohipa roa o tei faaʻite mai e, no te aha oia i haʻuti ai i te popo e rave rahi hora e ta’na tamaiti, i te na ôraa e, ‘E mea au a‘e na’u te mauiui tua i teie nei, i te mauiui upoo a muri a‘e’ ».10

Ua horo‘a atoa oia i te taime rahi i piha‘i iho i te mau tamarii ta-ta‘itahi. Te haamana‘o nei o Mark i to to’na metua tane afaʻiraa ia’na i Roto Miti, Utaha, no te hi‘o i te hoê taote taa ê : « E mea arearea roa ia haere na muri iho ia papa, o’na ana‘e e o vau ! Ua paraparau maua no ni‘a i te mau mea atoa ta’u i hinaaro e paraparau. Noa’tu to’u tamariiraa, ua ite au e, ua here o papa ia’u, no te mea, tei piha‘i iho oia ia’u no te tauturu ia’u ia maitai a‘e ».11

Mai te mea e, e nehenehe, e afa‘i atoa te peresideni Benson i ta’na mau tamarii na muri iho ia’na i roto i to’na mau tere. I te ava‘e mati 1948 ua rave oia i ta’na tamahine o Bonnie, e hitu matahiti i taua taime ra, no te haere i te hoê apooraa no te ohipa faaapu i Nebraska. « Ua maere roa te mau ve‘a i te iteraa i te măta‘u ore o teie tamahine iti, e te raveraa taa ê a te hoê metua tane i te afa‘iraa i te hoê tamarii rii i roto i te hoê tere atea no te parahi i roto i te hoê putuputuraa faufaa rahi, e no reira, ua pia ratou i te hoho‘a o Bonnie i ni‘a i te api matamua o te [ve‘a] i te po‘ipo‘i a‘e. Tera râ,

Page 228: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

213

no Elder Benson e ere te reira i te ohipa taa ê. E mea pinepine oia i te rave i te mau tamarii na muri iho ia’na no te haere e orihaere, ei rave‘a no te haapaari i te mau autaatiraa maitai e no te haapii atoa ia ratou ».12

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

E mea mure ore te ti‘araa metua tane.

E te mau metua tane, e piiraa mure ore to outou o te ore roa hoʻi i iriti- ê- hia ia outou. Te mau piiraa i roto i te Ekalesia, noa’tu to ratou faufaa, ia au i to ratou huru, e mau piiraa ïa no te hoê noa pu‘e tau. Areʻa te piiraa o te metua tane, e piiraa mure ore ïa, e hou atu to’na faufaa i roto i te mau tau. E piiraa ïa no te tau e no te tau a muri atu.13

To tatou hoho‘a, e aore râ, to tatou hi‘oraa no te ti‘araa metua tane, o to tatou ïa Metua i te Ao ra. Nahea Oia ia rave i te ohipa e Ta’na mau tamarii ? No te ite i te reira, oia ïa, e ti‘a i [te mau metua tane] ia ite i te hoê mea no ni‘a i te evanelia, te faanahoraa rahi a te Fatu.14

No te hoê tane, aita e piiraa teitei atu i te ti‘araa patereareha parau- ti‘a, tei faaipoipohia i roto i te fare o te Fatu, no te faatereraa i ni‘a i Ta’na mau tamarii. Na Elohima iho i titau mai ia tatou ia paraparau Ia’na « Ei to tatou Metua i te Ao ra » (Mataio 6:9 ; 3 Nephi 13:9).15

2Titauhia i te mau metua tane ia horo‘a i te

faatereraa pae varua i roto i to ratou utuafare.

E ti‘a i te metua tane ia poʻia e ia poiʻha i te imi i te rave‘a no te haamaitai i to’na utuafare, ia haere i te Fatu ra, ia feruri hohonu i te mau parau a te Fatu, e ia ora i piha‘i iho i te Varua no te ite i te varua e i te hinaaro o te Fatu e i te ohipa e ti‘a ia’na ia rave no te arata‘i i to’na utuafare.16

[E te mau metua tane,] e hopoi‘a mo‘a ta outou i te horo‘araa i te faatereraa pae varua i roto i to outou utuafare.

I roto i te hoê buka iti i nene‘ihia tau matahiti ma‘iri a‘enei na te Apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti, teie ta matou i parau : « Te ti‘araa

Page 229: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

214

metua tane, e ti‘araa faatere ïa, te huru faatereraa faufaa roa a‘e. Mai te reira noa i te mau taime atoa i ma‘iri ra ; mai te reira noa’toa a muri a‘e. E te metua tane, na roto i te tauturu e te a‘o e te faaitoito a to outou hoa mure ore, na outou e peresideni i roto i te utuafare » (Father, Consider Your Ways [buka iti, 1973], 4–5)… 

Ma te here i roto i to’u aau no te mau metua tane i Iseraela, te hinaaro nei au e horo‘a’tu 10 rave‘a taa ê e ti‘a i te mau metua tane ia horo‘a i te faatereraa varua i ta ratou mau tamarii :

1. A horo‘a i te mau haamaitairaa metua i ta outou mau tamarii. A bapetizo e a haamau i ta outou mau tamarii. A faatoro‘a i ta outou mau tamaiti i roto i te autahu‘araa. E riro te reira ei mau tapa‘o faa-ʻite pae varua i roto i te oraraa o ta outou mau tamarii.

2. A faatere outou iho i te mau pure utuafare, te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, e te mau pô utuafare i te mau hepetoma atoa. E riro to outou iho haapa‘oraa i te reira mau mea ei faaʻiteraa i ta outou mau tama-rii i te faufaa mau o teie mau ohipa.

3. Mai te mea e, e nehenehe, a haere amui ei utuafare i te mau pureraa a te Ekalesia. E mea faufaa te haamoriraa a te utuafare i raro a‘e i ta outou arata‘iraa no te ora maitai pae varua o ta outou mau tamarii.

4. A haere e orihaere e ta outou mau tamarii i te mau mahana o te papa e te tamahine e te papa e te tamaiti… 

5. A haamau i te mau peu tumu no te tau faafaaearaa e te mau ratereraa e te mau haere- ori- haere- raa a te utuafare. E ore teie mau haamana‘oraa e mo‘ehia e ta outou mau tamarii.

6. A faatupu tamau noa i te mau farereiraa tata‘ihoê e ta outou mau tamarii. A vaiiho ia ratou ia paraparau mai i te mau mea ta ratou e hinaaro. A haapii ia ratou i te mau parau tumu o te evane-lia. A haapii ia ratou i te mau mea faufaa mau. A parau ia ratou e, ua here outou ia ratou. Ia horo‘a outou i to outou taime i ta outou mau tamarii, na te reira e faaʻite ia ratou e, tei hea te mau ohipa matamua a Papa.

7. A haapii i ta outou mau tamarii ia rave i te ohipa, e a faaʻite ia ratou i te faufaa no te raveraa i te ohipa no te hoê opuaraa maitai.… 

8. A faaitoito i te pehe maitai e te rima î e te ihi parau i roto i to outou utuafare. Te utuafare tei roto te varua no te haamaitairaa e no te nehenehe, e haamaitai ïa te reira i te oraraa o ta outou mau tamarii e a muri noa’tu.

Page 230: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

215

9. Mai te mea e, aita e fifi i te atearaa, a haere tamau i te hiero e ta outou vahine. Ei reira ta outou mau tamarii e maramarama maitai a‘e ai i te faufaa o te faaipoiporaa hiero e te mau euheraa o te hiero e te hoêraa mure ore o te utuafare.

10. A faaʻite i ta outou mau tamarii i to outou oaoa e te mauruuru i roto i te taviniraa i te Ekalesia. E nehenehe te reira e riro ei ma‘i pee no ratou, ei reira hoʻi ratou e hinaaro atoa ai e tavini i roto i te Ekalesia e e here hoʻi i te basileia.

E te mau tane e te mau metua tane no Iseraela, e ohipa rahi ta outou e nehenehe e rave no te faaoraraa e te faateiteiraa o to outou utuafare ! E mau hopoi‘a faufaa rahi roa ta outou.17

Te faaroo nei matou i te tahi taime i te mau aamu no te tahi mau tane, i roto atoa i te Ekalesia, o te feruri nei e, te ti‘a ra ratou i te upoo o te utuafare, e faaʻiteraa te reira e, e ohipa teitei a‘e ta ratou, mana‘o atura ïa ratou e, e nehenehe ta ratou e faatere faahepo i to ratou utuafare.

Ua faataa mai te aposetolo Paulo e, « O te tane hoʻi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia » (Ephesia 5:23 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa). Tera te hi‘oraa ta tatou e pee i roto i ta tatou ohipa faatereraa i roto i te utuafare. Eita tatou e ite i te

« a faatupu tamau noa i te mau farereiraa tata‘ihoê e ta outou mau tamarii ».

Page 231: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

216

Faaora ia arata‘i i te Ekalesia ma te rima etaeta e aore râ, te rima ino. Eita tatou e ite i te Faaora ia faatere i Ta’na Ekalesia ma te faatura ore e aore râ, te tau‘a ore. Eita tatou e ite i te Faaora ia faaohipa i te puai e aore râ, i te faahepo no te faatupu i Ta’na mau opuaraa. Eita tatou e ite i te Faaora i te hoê noa’tu vahi ia rave i te hoê mea taa ê maori râ, te haamaitairaa, te faateiteiraa, te tamahanahanaraa, e te faateiteiraa i te Ekalesia. E te mau taea‘e, te parau atu nei au ia outou ma te faatura, Oia te hoho‘a ta tatou e pee a rave ai tatou i te faatereraa varua i roto i to tatou utuafare.18

Ei patereareha i roto i to outou utuafare, e hopoi‘a rahi ta outou no te faatereraa i roto i te ohiparaa e ta outou mau tamarii. A tau-turu i te faatupuraa i te hoê utuafare i reira hoʻi te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi.… 

E ti‘a i to outou utuafare ia riro ei ra‘i, ei hau e ei oaoaraa no to outou utuafare. Eiaha roa’tu te hoê tamarii ia măta‘u i to’na iho metua tane—te hoê ihoa râ metua tane tei mau i te autahu‘araa. Te hoê ohipa a te metua tane o te faariroraa ïa i to’na utuafare ei vahi no te oaoa e te popou … Te puai rahi o te mau metua parau- ti‘a i roto i te haamauraa i te hoê huru hi‘oraa, te faatîtîʻaifaroraa e te haapiipiiraa, te faaamuraa e te hereraa, e mea faufaa rahi ïa no te oraraa maitai pae varua o ta [ratou] mau tamarii.19

3Na te Atua i faataa i te ohipa a te metua vahine.

O [Te mau metua vahine] te mafatu e te varua no te utuafare, e aore râ, e ti‘a ia ratou ia riro. Aita e parau e vai nei i roto i te mau papa‘iraa o te ao nei e aore râ, te mau papa‘iraa mo‘a, tei hau atu i te mo‘a i te parau ra metua vahine. Aita e ohipa hau atu i te hana-hana i te ohipa a te hoê metua vahine maitai e te măta‘u i te Atua.

I roto i te utuafare mure ore, ua haamau te Atua e, na te mau metua tane e peresideni i roto i te utuafare. Na te mau metua tane e horo‘a, e here, e haapii e e arata‘i. Na te Atua atoa i faataa i te ohipa a te metua vahine. Na te metua vahine e tô, e fanau, e faaamu, e here e e haapiipii. Te na reira nei te mau heheuraa.20

Te ite nei matou e, eita e nehenehe i te tahi mau vahine e fanau i te tamarii, e e ere i te hape no ratou. No teie mau tuahine maitai roa, ua fafau mai te mau peropheta atoa a te Atua e, e haamaitaihia ratou i te mau tamarii i roto i te mau ao a muri atu, e eita hoʻi ratou e ere i te huaai.

Page 232: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

217

Na roto i te faaroo mâ, te mau pure taparu, te haapaeraa maa e te mau haamaitairaa taa ê, e rave rahi o teie mau tuahine nehenehe roa, e to ratou mau hoa hanahana i piha‘i iho ia ratou, ua farii i te mau semeio i roto i to ratou oraraa e ua haamaitaihia i te tamarii. Ua faaoti te tahi pae na roto i te pure ia faaamu i te tamarii. Te faatae atu nei matou i te tapa‘o aroha i teie mau taata faaipoipohia no te mau tusia e te here ta outou i horo‘a i taua mau tamarii ra ta outou i faaoti e topa i to outou i‘oa.21

Ia haamaitai mai te Atua i to tatou mau metua vahine faahiahia. Te pure nei matou no outou. Te paturu nei matou ia outou. Te faatura nei matou ia outou i te mea e, na outou e amo, e faaamu, e faaineine, e haapii e e here e a muri noa’tu. Te parau fafau atu nei au ia outou i te mau haamaitairaa o te ra‘i e « i te mau mea atoa na te Metua ra » (a hi‘o PH&PF 84:38) mai te mea e, e faarahi outou i to outou piiraa hanahana a‘e i te mau piiraa atoa—e metua vahine i Ziona.22

4E ti‘a i te mau metua vahine ia here, ia haapii e ia horo‘a

i te taime maitai i piha‘i iho i ta ratou mau tamarii.

Te mau metua vahine i Ziona, e mea faufaa rahi ta outou ohipa tei horo‘ahia mai e te Atua no to outou iho faateiteiraa e no te faa-oraraa e te faateiteiraa o to outou utuafare. E hinaaro te hoê tamarii i te hoê metua vahine hau atu i te mau mea atoa ta te moni e nehe-nehe e hoo mai. Te raveraa i te taime i piha‘iho i ta outou mau ta-marii o te hoê ïa o te mau horo‘a rahi roa a‘e o te mau horo‘a atoa.23

Ma te here i roto i to’u aau no te mau metua vahine atoa i Ziona, te hinaaro nei au i teie nei ia horo‘a’tu 10 rave‘a taa ê e nehenehe ai i to tatou mau metua vahine ia horo‘a i te taime maitai i piha‘i iho i ta ratou mau tamarii.

[A tahi] mai te mea e, e nehenehe, a imi i te rave‘a ia ti‘a outou i te maaraa purumu i te taime a haere mai ai e aore râ, a haere ê atu ai ta outou mau tamarii—i te taime a reva ai e a ho‘i mai ai na te haapiiraa, a haere ai ratou e a ho‘i mai ai na to ratou orihaereraa, i te taime a arata‘i mai ai ratou i te mau hoa i te utuafare. A ti‘a i te maaraa purumu noa’tu e, e 6 e aore râ, e 16 matahiti to ta outou mau tamarii… 

A piti, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te faariro ia outou ei hoa mau no ta outou mau tamarii. A faaroo i ta outou mau

Page 233: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

218

tamarii, a faaroo mau. A paraparau ia ratou, a ataata e a parau i te parau hoʻata e o ratou, a himene e o ratou, a ha’uti e o ratou, a ta‘i e o ratou, a apa ia ratou, a haapopou ia ratou ma te aau tae. Oia ïa, a faataa tamau i te hoê taime no te tamarii tata‘itahi. A faariro ia outou ei hoa mau no ta outou mau tamarii.

A toru, a rave i te taime no te tai‘o i te buka i ta outou mau tama-rii Mai to ratou aruaruraa, a tai‘o i te buka i ta outou mau tamaiti e mau tamahine … E tanu outou i te hoê here i te buka maitai e i te here mau i te mau papa‘iraa mo‘a mai te mea e, e tai‘o tamau outou i te buka i ta outou mau tamarii.

A maha, a rave i te taime no te pure i piha‘i iho i ta outou mau tamarii. E faaterehia te mau pureraa utuafare i te po‘ipo‘i e te pô i raro a‘e i te arata‘iraa a te metua tane. A tauturu i ta outou mau tamarii ia ite i to outou faaroo na roto i te ti‘aororaa outou i te mau haamaitairaa o te ra‘i i ni‘a ia ratou … A ani i ta outou mau tamarii ia amui mai i roto i te mau pure utuafare e ia rave atoa i ta ratou iho, e a faaʻite i to outou oaoa i ta ratou mau parau nehenehe i to ratou Metua i te Ao ra.

Te pae, a rave i te taime no te faatupu i te pô utuafare maitai roa i te mau hepetoma atoa. A ani i ta outou mau tamarii ia faaô papû i

« a rave i te taime no te tai‘o i te buka i ta outou mau tamarii ».

Page 234: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

219

roto i te reira. A haapii ia ratou i te mau parau tumu afaro. A faariro te reira ei hoê o te mau peu tumu no te utuafare… 

A ono, a rave i te taime no te amui pinepine i te taime tamaaraa. E ohipa fifi roa teie ia haamata te mau tamarii i te paari e ua rahi ta ratou ohipa. Tera râ, te tupu nei te mau aparauraa oaoa, te faaʻite-raa i te mau faanahoraa e te mau ohiparaa no te hoê mahana, e te mau taime haapiiraa taa ê, i te taime tamaaraa i te mea e, na te mau metua e te mau tamarii e faaineinei i te reira.

Te hitu, a rave i te taime i te mau mahana atoa no te tai‘o amui te utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a … Te tai‘o- amui- raa te utuafare i te Buka a Moromona, na te reira e horo‘a mai i te huru varua rahi a‘e i roto i te utuafare, e e horo‘a hoʻi te reira i te mau metua e i te mau tamarii i te puai no te patoʻi i te faahemaraa, e ia farii i te Varua Maitai ei hoa tamau no ratou. Te fafau atu nei au ia outou e, e taui te Buka a Moromona i te oraraa o to outou utuafare.

Te va’u, a rave i te taime no te rave i te ohipa ei utuafare. A faa-riro i te mau orihaereraa utuafare, te mau faaoaoaraa e te mau faa-hanahanaraa i te mahana fanauraa e te mau ratereraa, ei mau taime taa ê e ei haaputuraa i te haamana‘oraa. Mai te mea e, e nehenehe, a haere te utuafare i te mau ohiparaa a te hoê melo o te utuafare, mai te haʻutiraa a te fare haapiiraa, te taoraraa popo i roto i te ete, te hoê a‘oraa, te hoê himeneraa. A haere amui i te mau pureraa a te Ekalesia, e a parahi amui ei utuafare mai te mea e, e nehenehe. Te mau metua vahine e tauturu i te mau utuafare ia pure e ia haʻuti amui, e tauturu ïa ratou ia vai amui noa ratou e e haamaitai ratou i te oraraa o te mau tamarii e a muri noa’tu.

Te iva, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te haapii i ta outou mau tamarii. A rave i te mau taime haapiiraa i te taime tamaa-raa, i te vahi au maitai, e aore râ, i roto i te mau taime parahirahi- amui- raa taa ê, i te pae avae o te ro‘i i te hopea o te mahana, e aore râ, i roto i te hoê haereraa amui i te po‘ipo‘i roa… 

Te here e te mana‘ona‘oraa i roto i te pure o te hoê metua vahine no ta’na mau tamarii, o te mau rave‘a faufaa roa a‘e ïa no te haapii-raa i to oe utuafare. Haapii i te mau tamarii i te mau parau tumu o te evanelia. A haapii ia ratou e, e faufaa to te riroraa ei taata maitai. A haapii ia ratou e, aore e hau to roto i te hara. A haapii ia ratou i te here i te evanelia a Iesu Mesia e i te iteraa papû no te hanahana o te reira.

Page 235: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

220

A haapii i ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine i te hae-haa, e a haapii ia ratou i te auraro i te tane e i te vahine. A haapii i ta outou mau tamarii i te viivii ore, i te mau ture ti‘a o te arapaeraa, i te faaipoiporaa hiero, i te ohipa misionare, e i te faufaa o te fariiraa e te faarahiraa i te mau piiraa o te Ekalesia.

A haapii ia ratou ia here i te ohipa e i te faufaa o te hoê haapiiraa maitai.

A haapii ia ratou i te faufaa o te faaoaoaraa maitai, mai te mau hoho‘a teata tano, te mau videos, te pehe, te buka e te mau ve‘a. A paraparau i te mau ino o te hoho‘a faufau e te raau taero, e a haapii ia ratou i te faufaa o te oraraa i te oraraa mâ.

Oia mau e te mau metua vahine, a haapii i ta outou mau tamarii i te evanelia i roto i to outou iho utuafare, i roto i ta outou iho putu-puturaa pae auahi. Teie te haapiiraa maitai roa a‘e e ti‘a i ta outou mau tamarii ia farii… 

Te ahuru e te hopea, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te here mau i ta outou mau tamarii rii. Te here faito ore o te hoê metua vahine ua fatata ïa i te here o te Mesia.

E titau atoa ta outou mau tamarii apî i taua here ra e taua haapa-‘oraa ra. Mai te mea ra e, e mea ohie a‘e no te mau metua vahine e no te mau metua tane e rave rahi, ia faaʻite i to ratou here i ta ratou mau tamarii, i te taime te vai apî noa ra â ratou, e e mea huru fifi a‘e i te taime e mea paari a‘e ratou. A faaitoito i te rave i te reira na roto i te pure. Aita e titauhia te taa- ê- raa i roto i te u‘i. E te taviri, o te here ïa. E hinaaro to tatou feia apî i te here e te haapa‘o, eiaha te faanavenaveraa. E hinaaro ratou i te maitai e i te haroʻaroʻa, eiaha te tau‘a ore o te metua vahine e te metua tane. Te hinaaro nei ratou i te taime o te mau metua. E nehenehe te haapiiraa mărû a te hoê metua vahine e to’na here e to’na ti‘aturi i te hoê tamaiti e aore râ, i te hoê tamahine na’na, e faaora ia’na i te hoê ao ino.24

Ua ite anei outou i te hoê tumu ua here roa nei te mau metua va-hine parau- ti‘a i ta ratou mau tamarii ? No te mea te faatusia rahi nei ratou no te reira mau tamarii. Te mea ua here tatou, o te mea ïa e faa-tusia’tu tatou e te mea e faatusia’tu tatou, o te mea ïa ua here tatou.25

Page 236: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

221

5E ti‘a i te mau metua ia haa amui i te ohipa i roto i te tahoê e te here i te faaamuraa i ta ratou mau tamarii.

E ti‘a i te tane e te vahine, ei na taata hamani toopiti, ma te hiaai e na roto i te pure, ia ani ia tae mai te mau tamarii i roto i to raua utuafare … E ao to te tane e te vahine e utuafare tamarii to raua. Te mau oaoa e te mau haamaitairaa rahi a‘e i roto i te oraraa, tei ni‘a ïa i te utuafare, te ti‘araa metua e te faatusiaraa. E faufaahia te tusia no te farii i taua mau varua nehenehe ra ia tomo mai i roto i te utuafare.26

Ia faaoti ana‘e te mau metua i ta ratou hopoi‘a i horo‘ahia mai e to te ra‘i, i roto i te auhoa te here e te tahoê, e tupu mai te oaoa rahi.27

E tauturu mai te Atua ia tatou ia paturu te tahi i te tahi. A haamata i te reira i roto i te utuafare na roto i te patururaa i to tatou utuafare. Ia vai te varua haapa‘o maitai, te hoê, te here e te auraro te tahi i te tahi. E mata na te mau tane i te auraro maitai i ta ratou vahine, te parau- ti‘a i mua ia ratou, te here ia ratou, te tamata i te haamâmâ i ta ratou mau hopoi‘a, e te amoraa i te hopoi‘a o te aupururaa, te faaineineraa, e te faaamuraa i te mau tamarii. E ti‘a anei i te mau metua vahine e i te mau vahine ia faaʻite i te hoê varua tauturu i ta ratou mau tane, ia faaitoito e ia paturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa no te autahu‘araa, e ia vai auraro maitai noa e te parau- ti‘a i te mau piiraa e tae mai i ni‘a iho ia ratou na roto mai i te autahu‘araa a te Atua.28

E mata na tatou i te haapa‘o maitai i teie titauraa rahi o te ti‘araa metua, teie titauraa mo‘a, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia patu i to tatou utua-fare ma te paari i ni‘a iho i te mau parau tumu mure ore, ia ore hoʻi tatou e tatarahapa. E mata na tatou eiaha roa’tu tatou ia fariu ê atu i te ti‘aturiraa rahi tei tuuhia mai i ni‘a iho ia tatou. E mata na tatou i te haamana‘o noa e, teie mau varua tei tomo mai i roto i to tatou utuafare, e mau varua ma‘itihia ïa.29

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, « To tatou hoho‘a, e aore râ, to

tatou hi‘oraa no te ti‘araa metua tane, o to tatou ïa Metua i te Ao

Page 237: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

222

ra » (tuhaa 1). Nahea te mau metua tane tahuti nei e nehenehe ai e pee i te hoho‘a ta te Metua i te Ao ra i haamau ?

• A feruri i te tapura a te peresideni Benson no na « 10 rave‘a taa ê e ti‘a i te mau metua tane ia horo‘a i te faatereraa varua i ta ratou mau tamarii » (tuhaa 2). I to outou mana‘oraa, nahea teie mau arata‘iraa i te faaûru i te mau tamarii ?

• Ua parau te peresideni Benson e, « Aita e ohipa hau atu i te hanahana i te ohipa a te hoê metua vahine maitai e te măta‘u i te Atua » (tuhaa 3). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no ni‘a i te ti‘araa metua vahine hanahana ? Na roto i te tauiraa te peu o te ao no ni‘a i te ti‘araa metua vahine, eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te turu i te mau hopoi‘a hanahana e te mo‘a a te mau metua vahine ?

• Eaha te tahi mau fana‘oraa e noaa mai, ia faataa te mau metua e te mau tamarii i te tahi taime e amui ai ratou ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 4).

• Eaha te tahi mau haamaitairaa e roaa i te utuafare mai te mea e, ua hoê te mau metua i roto i ta ratou mau hopoi‘a ? (A hi‘o i te tuhaa 5). Eaha te ti‘a i te mau metua tane e te mau metua vahine ia rave ia rahi atu â hoʻi to raua hoêraa ? Nahea e nehenehe ai te mau metua otahi ia farii i te puai i titauhia ia ratou no te rave faaoti i teie mau hopoi‘a ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMaseli 22:6 ; Ephesia 6:4 ; Mosia 4:14–15 ; Alama 56:45–48 ;

3 Nephi 22:13 ; hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 2010, 129

Tauturu haapiiraa« faaineine ai outou ia outou iho i te pae Varua ma te faʻi i te Fatu

i roto i ta outou haapiiraa, e riro outou ei mauihaa i roto i To’na rima.. E na te Varua Maitai e faahanahana i ta outou mau parau ma te puai. » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 41).

Te mau nota 1. « Fundamentals of Enduring Family

Relationships », Ensign, Novema 1982, 60 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

2. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 59.

3. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 204.

4. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 141.

5. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

Page 238: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 5

223

6. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 139.

7. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 134.

8. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

9. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 130.

10. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 134.

11. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 138.

12. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 165.

13. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson (2003), 205.

14. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 503.

15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 496. 16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 511. 17. Sermons and Writings of President

Ezra Taft Benson, 208, 212–13.

18. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 209.

19. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 211.

20. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 215.

21. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 216.

22. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 222.

23. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 217.

24. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 218–21.

25. « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 6.

26. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 216.

27. « Counsel to the Saints », Ensign, Me 1984, 6.

28. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 155.

29. I roto i te Conference Report, Atopa 1953, 123.

Page 239: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

224

« E mana‘o taa ê to’u no te feia ruhiruhia … I to’u mana‘o, ua maramarama vau ia ratou, no te mea o vau atoa te hoê mai ia ratou ».

Page 240: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

225

P E N E 1 6

Te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia

« Ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no

te tavini hope atoa hoʻi. E ia haamaitai mai te Atua i te feia e utuutu ra i to outou mau hinaaro— o to outou utuafare, to outou mau hoa e to outou mau hoa melo o te Ekalesia e te feia faatere ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

E 86 matahiti to Ezra Taft Benson a riro ai oia ei Peresideni o te Ekalesia. Ua taa ia’na i te mau oaoaraa e te mau tamataraa e tae mai i te mau matahiti hopea o te oraraa. Hoê oaoaraa no’na, o te vai- noa- raa ta’na vahine, Flora, i pihaʻi iho ia’na. Ua faahanahana raua i te 60raa o to raua mahana faaipoiporaa i to’na matahiti matamua ei Peresideni. E mea au na raua ia faaea noa raua e ia haere i te hiero, fatata pauroa te mau poʻipoʻi mahana pae. I te oroʻa no te 87raa o toʻna mahana fanauraa, ua ani te tahi taata i te peresideni Benson eaha te tumu no to’na oraraa maoro e te oaoa. « Na mua a‘e oia i te pahono, parau mai nei te tuahine Benson i teie parau haʻuti, e parau tano râ, ‘E vahine maitai pai ta’na’ ».1

I roto i to raua matahiti paari, ua au roa te peresideni e te tuahine Benson ia parahi e ta raua mau tamarii e ta raua mau mootua, e ua tamau noa to raua utuafare i te haapii na roto i to raua hi‘oraa. « Ua ora te hoê mootua tamahine i piha‘i iho i to’na na metua tu-puna i na avaʻe ahuru ma vaʻu matamua ei peresideni, e na roto i ta raua aniraa, ua tere atoa oia na muri iho ia raua no te tauturu ia raua e no te haapa‘o i to raua mau hinaaro. E ua ite mata roa oia i to’na na metua tupuna i te fare—ta raua mau arapaeraa i te fare amuraa « ice- cream » ; to raua parahi- noa- raa i roto i te parahiraa marû, te rima i roto i te rima, a faahaamanaʻo noa ai i to raua oraraa,

Page 241: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

226

a himene ai e a ataata ai ; ta raua mau hahaereraa utuafare au e te mau haapii utuafare e te tahi atoa tei pii mai ».2

Ua taa maitai i te mau mootua te haamaitairaa ia ite i te faaûru-raa o na metua tupuna paari e te here. « Ua faatae te hoê mootua tamahine i to’na tapa‘o haamauruuru i te peresideni Benson i muri mai i to’na tautururaa ia’na e ta’na tane i roto i te hoê faaotiraa fifi rahi. ‘Ua ani maua ia oe eaha to oe mana‘o e ua parau mai oe, « A pure. Papû ia’u e, e rave orua i te faaotiraa tano ». Na te reira faaroo to oe ia maua i horo‘a ia maua i te ti‘aturiraa hau atu’ ».3

I roto i te amuiraa rahi tei tupu i muri noa mai i te 90raa o to’na oro‘a fanauraa, ua faaineine te peresideni Benson i te hoê aʻoraa « i te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia e i to ratou mau utuafare e i te feia e utuutu nei i to ratou mau hinaaro ». I roto i te omuaraa, ua faa‘ite oia i te tanoraa o teie tumu parau i ni‘a ia’na iho : « E mana‘o taa ê to’u no te feia ruhiruhia—no teie pŭpŭ tane e pŭpŭ vahine faahiahia. I to’u mana‘o, ua maramarama vau ia ratou, no te mea o vau atoa te hoê mai ia ratou ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua ite te Fatu i te feia ruhiruhia e ua here Oia ia ratou e ua tuu Oia i ni‘a ia ratou e rave

rahi o Ta’na mau hopoi‘a rahi roa a‘e.

Ua ite e ua here te Fatu i te feia ruhiruhia i rotopu i To’na mau taata. Mai te tau mai â te reira, e tei ni‘a ia ratou To’na tuuraa e rave rahi o Ta’na mau hopoi‘a rahi roa a‘e. Na roto i te mau tau tuuraa e rave rahi, ua arata‘i Oia i To’na mau taata na roto i te mau pero-pheta tei roto i te matahiti paari. Ua hinaaro Oia i te paari e te ite o te mau matahiti, te faatereraa faaûru o ratou tei faa‘ite i to ratou haapa‘o maitai i Ta’na evanelia na roto i te mau matahiti e rave rahi.

Ua haamaitai te Fatu ia Sara, i roto i to’na matahiti paari, no te fanau i te tamarii na Aberahama. Peneiaʻe te haapiiraa rahi roa a‘e a te arii Beniamina, ua horo‘ahia mai i to’na tau ruhiruhia e piri atu i te pohe. Ua riro mau oia ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu i te mea e, ua manuïa oia i te arata‘i e i te faatupu i te hau i rotopu i to’na mau taata.

Page 242: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

227

E rave rahi faahou mau tane e mau vahine, na roto i te mau tau, tei rave i te tahi mau mea rarahi a haere noa ai ratou i mua ma te tavini i te Fatu e Ta’na mau tamarii, e noa’tu â to ratou ruhiruhia.

I roto i to tatou tau tuuraa, i rotopu i [teie] mau peropheta tei piihia e te Fatu, e rave rahi tei piihia i roto i to ratou faito matahiti hitu ahuru e aore râ vaʻu ahuru, e aore râ paari atu â. Auê ïa to te Fatu ite e to te Fatu here i Ta’na mau tamarii tei horo‘a rahi hoʻi i roto i to ratou mau matahiti ohiparaa !

Ua here matou ia outou te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia. Outou te tuhaa tupu rahi roa a‘e i roto i te huiraatiraa o teie nei ao, e i roto atoa i te Ekalesia.

To matou hiaai maori râ, ia riro to outou mau matahiti auro ei mau matahiti faahiahia e te utu‘a maitai. Te pure nei matou ia roaa ia outou te oaoa i roto i te hoê oraraa maitai e tei î i te mau haama-naʻoraa au e te mau tia‘iraa rahi atu â i roto i te taraehara a te Mesia. Te tiʻaturi nei matou e, e farii outou i te hau ta te Fatu i parau fafau i te feia tei tamau noa i te tutava no te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e no te pee i To’na hi‘oraa. Te ti‘aturi nei matou e, oia hoʻi, ia î to outou mau mahana i te ohipa e rave, e tae noa’tu te mau rave‘a no te tavini i te taata tei ore i fana‘o mai ia outou na. E ere anei, te paari a‘e te mea maitai a‘e, no te mea hoʻi e tamau noa teie taoʻa rahi ta outou no te paari e te ite i te aano atu â e i te rahi atu â, a toro ai outou i te rima i te tahi atu taata.5

2E nehenehe ta tatou e apo rahi mai i roto i te ruhiruhiaraa.

Teie e ono vahi e nehenehe ta tatou e apo rahi mai i roto i te ruhiruhiaraa :

1. A ohipa i roto i te hiero e a haere pinepine. Tatou te taata paari, e ti‘a ia tatou ia faa‘ohipa i to tatou itoito eiaha noa no te haamaitai ia ratou tei na mua’tu, no te haapapû atoa râ e, ia au i te faito e noaa mai, e farii to tatou huaai i te mau oro‘a no te faateiteiraa i roto i te hiero. A ohipa e to outou utuafare ; a paraparau e a pure no ratou tei ore â i hinaaro ia faaineine ia ratou.

Te pii nei matou i te taata atoa e nehenehe e haere i te hiero, ia haere pinepine e ia farii i te mau piiraa ia tavini i roto i te hiero, ia ti‘a i to outou ea, to outou puai e te atea o to outou nohoraa i te hiero. Te ti‘aturi nei matou ia outou no te tauturu mai i roto i te taviniraa hiero. No te maraaraa te numera o te mau hiero, titauhia

Page 243: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

228

e rave rahi atu â mau melo no te faaineine ia ratou no teie tavini-raa au. Ua mauruuru maua te tuahine Benson i te mea e, ua ti‘a ia maua, fatata pauroa te hepetoma, ia haere amui i te hiero. Auê ïa haamaitairaa te reira i roto i to maua nei oraraa !

2. A haaputu e a papa‘i i te mau aamu utuafare. Te pii nei matou ia outou, ia faaitoito i te haere e haaputu e e papa‘i i to outou iho aamu e te aamu o te utuafare. E rave rahi hoʻi hi‘oraa, tei roto noa te aamu ia outou iho, te haamana‘oraa no te feia herehia, te mau tai‘o mahana e te mau ohipa i tupu. I te tahi mau taime, o outou te aamu utuafare. Aore reʻa rave‘a no to outou tufaa aiʻa ia faahereherehia maori râ na roto i te haaputuraa e te papa‘iraa i to outou aamu.

3. A faaô i roto i te taviniraa misionare. Titauhia ia maraa te nu-mera o te mau misionare paari i roto i te taviniraa misionare. Ia ti‘a i to ratou ea e ta ratou faufaa, te pii nei matou i na taata faaipoipo hanere e hanere ia faaafaro i to ratou oraraa e ta ratou ohipa, e ia haere e tavini i te hoê misioni. Hinaaro- roa- hia nei outou i roto i te aua misioni ! E taviniraa misionare ta outou e nehenehe e rave eita e roaa i te mau misionare taure‘are‘a.

Ua mauruuru roa vau i te mea e, ua tavini e piti o to’u na tuahine ivi ei hoa misionare i Peretane. Ono ahuru ma vaʻu matahiti to te tahi e hitu ahuru ma toru to te tahi, i to raua piiraahia, e ua faahia-hia raua i te mau ohipa ta raua i ite.

Auê ïa hi‘oraa e auê atoa ïa haamaitairaa no te huaai o te hoê utuafare ia tavini ana‘e te mau metua tupuna i te hoê misioni. No te rahiraa o te mau misionare paari tei haere, ua haapuaihia ratou e ua anaanataehia ratou na roto i te taviniraa misionare. Na roto i teie rave‘a mo‘a no te taviniraa, e rave rahi tei haamoʻahia e o te ite nei i te popou no te arataʻiraa mai ia vetahi ê, ia ite ratou i te îraa o te evanelia a Iesu Mesia… 

4. A horo‘a i te reni faatereraa na roto i te paturaa i te tahoêraa utuafare. Te faaitoito nei matou i te mau melo paari atoa, mai te mea e nehenehe, ia pii i to ratou utuafare ia haaputu amui. Faa-naho ia ratou ei mau tino taamu au, te tahi i te tahi. Horo‘a i te reni faatereraa no te mau putuputuraa utuafare. Faatupu i te mau putuputuraa fetii i reira te auhoaraa e te faufaa tupuna e itehia ai e e haapiihia ai. Te tahi o ta’u mau haamanaʻoraa au roa aʻe, o ta matou ïa mau putuputuraa fetii e ta matou mau putuputuraa utuafare. Poihere i te mau peu utuafare maitai o te taamu ia outou paatoa e a muri noa’tu. Na roto i te raveraa i te reira, e nehenehe ta outou

Page 244: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

229

e faatupu i te tahi tuhaa o te raʻi i ni‘a i te fenua nei i rotopu i te mau utuafare atoa. E i te hopearaa, e ere anei te mure ore i te hoê faanuuraa no te oraraa parau- ti‘a ei utuafare.

5. A farii e a rave faaoti i te mau piiraa o te Ekalesia. Te ti‘aturi nei matou e, e farii te mau melo paari atoa, mai te mea e nehenehe, i te mau piiraa i roto i te Ekalesia ma te rave faaoti i te reira ma te tura. Ua mauruuru roa vau iho nei no te mau taea‘e i roto i te hitu- ahuru- raa e te ono- ahuru- raa o to ratou matahiti o te tavini nei ei episekopo e ei peresideni amaa. E mea hinaaro roa hoʻi matou i ta outou parau aʻo e ta outou faaûruraa, outou tei haere na te eʻa o te oraraa ! Ua hinaaro roa matou ia faaroo i to outou mau manuïaraa e i te huru outou i faateitei ia outou i nia aʻe i te aau mauiui, te mau mauiui e aore râ te inoino, e ua haapuaihia outou na roto i te faarururaa i te reira.

E mau rave‘a rahi ta outou no te tavini i roto i te rahiraa o te mau faanahoraa o te Ekalesia. E taime to outou e e niu pautuutu maitai to outou i roto i te evanelia no te horoʻa i te hoê ohipa maitai. Na roto i te raveʻa rau, te faaoti nei outou i te taviniraa haapa‘o maitai i roto i te Ekalesia. Te haamauruuru nei matou ia outou no te mau

« ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no te tavini hope atoa hoʻi ».

Page 245: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

230

mea atoa ta outou i rave e te pure nei matou ia haapuai mai te Fatu ia outou no te rave rahi atu â.

6. A faanaho i to outou ananahi, i te pae moni. A ratere ai outou i teie oraraa e tae atu i te tau faatuhaaraa e te mau ahuru matahiti i muri mai, te ani manihini nei matou ia outou, to tatou mau melo paari atoa, ia faanaho maite i te mau matahiti i muri iho i te ohipa rave tamau. Eiaha e faarahi faufaa ore noa i te mau tarahu. Te parau atoa nei matou e, e ara i te tuurimaraa i te tahi parau aufauraa, noa’tu no te tahi melo o te utuafare, o te faatupu noa’tu i te tahi fifi i niʻa i te moni faatuhaaraa.

E ara maitai atoa i roto i to outou mau matahiti paari i te mau faatianianiraa « pyramidal », te mau parau hooraa fare e aore râ te tomoraa i roto i te tahi mau opuaraa moni papû ore. E hi‘o maitai outou eiaha te opuaraa ohipa o te oraraa taatoa ia mau i te hoê noa e aore râ te tahi rii noa faaotiraa hapehape i te pae o te moni. E faanaho oioi i to outou ananahi i te pae moni, e a pee i te reira.

7. A horo‘a i te taviniraa mai ta te Mesia te huru. E faateitei te taviniraa mai ta te Mesia te huru. I teie nei ua ite outou i te reira, te pii nei matou i te mau melo paari atoa o te nehenehe e maoʻa i ta ratou mauhaa ooti i roto i te taviniraa ia vetahi ê. E nehenehe i te reira ia riro ei ohipa haamo‘a. Ua parau fafau te Fatu e, ratou te haamoʻe i to ratou parau i roto i te taviniraa ia vetahi ê, e ite mau ratou ia ratou iho. Ua parau te peropheta Iosepha Semita ia tatou e, e ti‘a ia tatou ia « faahope i to tatou mau oraraa » no te faatupu i te opuaraa a te Fatu (PH&PF 123:13).

E pee mai te hau e te popou e te mau haamaitairaa ia ratou o te tavini ia vetahi. Oia mau, te faaitoito nei matou i te taviniraa mai ta te Mesia te huru, i te taatoaraa, e hope atu â ïa te au no te feia ruhiruhia e no to ratou oraraa.

8. A faaetaeta noa i te tino, ia maitai te ea e ia itoito noa. Ua oaoa roa matou no te mau tautooraa o ratou e rave rahi tei roto i te ruhiruhiaraa, o te faaitoito nei ia vai maitai noa i te pae no te ea i roto i to ratou mau matahiti paari… 

E mea au roa ino na matou ia hi‘o i to tatou feia ruhiruhia, to ratou puai e to ratou itoito! Na roto i te vai- itoito- noa- raa, e tere maitai te feruriraa e te tino.6

Page 246: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

231

3E riro te taviniraa ia vetahi ê i te rapaau ia ratou tei moʻe te tahi taata herehia e aore râ tei riʻariʻa i te vai- otahi- noa- raa.

Ia outou tei moʻe te hoa faaipoipo, te faatae atu nei matou i to matou here. I te tahi taime, e tae mai te mana‘o haafaufaa ore e te mana‘o otahi, e mana‘o teimaha hoʻi te reira ia tupu noa mai. Ia hi‘o- maitai- hia, aita e faufaa teie manaʻo. Hau atu i na mana‘o tau-turu e vaʻu i ni‘a nei, teie te tahi hi‘oraa no te mau ohiparaa e tano no te tauturu i te tahi taata.

Te vai ra te taata otahi, te faaitoito nei i te nira i te tahi ahu taoto no ta ratou mau mootua tata‘itahi, e mootua e faaipoipo ra e aore râ e aiu tei fanau- apî- hia i roto i utuafare. Te vai ra te tahi, te papa‘i nei i te mau rata oro‘a fanauraa e aore râ te haere nei i te mau ohiparaa i te haapiiraa e aore râ te mau tuʻaro o ta ratou mau mootua. Te vai ra, te hamani nei i te tahi buka hoho‘a no ta ratou mau mootua tata‘itahi ei tao‘a no te oro‘a fanauraa… 

Te ite nei matou e rave rahi atu â vahine ivi te horo‘a nei i to ratou taime… i te fare maʻi e aore râ no te tahi atu ohipa taviniraa i roto i te huiraatira. Ua rahi hoʻi ratou te ite nei i te mana‘o au i roto i te taviniraa mai teie te huru.

Te taviri no te upootiʻa i te vai- otahi- raa e te mana‘o haafaufaa ore, e taata tino maitai anaʻe, o te haereraa ïa i rapae ia’na iho ma te tauturu atu ia vetahi ê i roto i te nava‘i ore mau. Te fafau atu nei matou i te feia e horo‘a nei i teie huru taviniraa, ia au i te tahi faito, e faaorahia outou i te mauiui no te moʻeraa o tei herehia e aore râ i te riʻariʻa no te vai- otahi- noa- raa. Te rave‘a no te tamarû i to outou mana‘o no ni‘a i to outou iho oraraa, o te haamaitairaa ïa i to te tahi atu oraraa.7

4I roto i te maʻi e te mauiui, e nehenehe ta tatou e vai

puai noa, i roto i to tatou huru e to tatou varua.

I te feia maʻi e te feia e roohia nei i te mauiui e te mau tafifiraa o teie oraraa, te faatae atu nei matou i to matou here taa ê e to matou mana‘ona‘oraa taa ê ia outou. Te fariu nei to matou aau e ta matou mau pure i niʻa ia outou. Haamana‘o na i ta te metua Lehi i parau i roto i te haamaitairaa i ta’na tamaiti o Iakoba, tei mamae atoa i te rima o to’na na tuaana, o Lamana e o Lemuela. Ua parau oia, « Ua

Page 247: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

232

ite oe i te rahi o te Atua ; e e faariro oia i to oe mau ati ei maitai no oe » (2 Nephi 2:2). E e na reira atoa oia no outou.

Te pure nei matou ia tamau noa outou i te tutava, ia vai puai noa to outou huru e to outou varua. Ua ite matou e, e ere i te mea ohie i te mau taime atoa. Te pure nei matou no te feia e rave nei i te mau ohipa no outou, te mau ohipa te ore e maraa faahou ia outou, ia rave ratou i te reira ma te here, te marû e te varua aupuru.

Maitai e, e tamau noa outou i te haamahuti i te mau mana‘o maitai e te mau manaʻo au i te aau e te feruriraa, ma te tiavaru i tera e haamauiui e e haamou nei ia outou. Te ti‘aturi nei matou e, te pûpû nei outou i te mau pure i te mau mahana atoa, e i te hora atoa ia titauhia ana‘e te reira. Mai ta te Buka a Moromona e haapii ra, « Ia parahi outou ma te haamaitai ia’na i te mau mahana atoa ra, no te aroha e te mau maitai e rave rahi ta [te Atua] e horo‘a mai ia outou na » (Alama 34:38).

E ite atu outou e, e faateitei te tai‘oraa tamau, i te mau mahana atoa, i te Buka a Moromona i to outou varua, e e haafatata te reira ia outou i to outou Faaora ma te tauturu ia outou ia riro ei piahi no te evanelia te nehenehe e faa‘ite i te mau parau mau rahi ia vetahi ê. 8

5E mea faufaa rahi roa ia horo‘a te mau utuafare i to

ratou mau metua ruhiruhia e metua tupuna ruhiruhia i te here, te aupuru e te faatura e ti‘a no ratou.

I teie nei, e paraparau rii au i te tahi minuti i te mau utuafare o te feia ruhiruhia. Te faahiti noa nei tatou i te hoê irava i roto i te Salamo : « Eiaha e taiva ia’u i te ruhiruhiaraa ; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia’u » (Salamo 71:9).

Te faaitoito nei matou i te mau utuafare ia horo‘a ratou i to ratou mau metua ruhiruhia e metua tupuna ruhiruhia i te here, te aupuru e te faatura e ti‘a no ratou. E haamana‘o tatou i te faaueraa o te papa‘iraa mo‘a, oia hoʻi, e ti‘a ia tatou ia aupuru i te feia o to tatou fare, o te riro tatou i te « rahi’tu… to’na ino i to te taata mau ore ra » (1 Timoteo 5:8). Ua mauruuru roa hoʻi au no to’u utuafare iti e no te here e te aupuru ta ratou e horo‘a nei i to ratou na metua na roto i te mau matahiti e rave rahi.

E haamana‘o e, to tatou mau metua e te mau metua tupuna, na tatou ïa te hopoi‘a, e na tatou e aupuru ia ratou, e aupuru i te maitai roa a‘e e roaa ia tatou. Ua ere ana‘e te feia ruhiruhia i te utuafare no

Page 248: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

233

te aupuru ia ratou, na te feia faatere o te autahu‘araa e o te Sotaiete Tauturu e imi i te rave‘a atoa no te pahono i to ratou mau hinaaro na roto i taua huru here nei. Teie te tahi mau mana‘o tauturu ta matou e horo‘a nei i te mau utuafare o te feia ruhiruhia.

Mai te tau roa mai a nanaʻo ai te Fatu i na ture ahuru i ni‘a i te mau papa ofaʻi, te tavevo nei Ta’na mau parau i Sinai na roto i te mau tenetere ia « faatura i to metua tane, e to metua vahine » (Exodo 20:12).

Faahanahana e faatura i to tatou mau metua, te auraa ra, e haa-pa‘o hope roa tatou ia ratou. E here tatou e e au tatou ia ratou e e mana‘ona‘o tatou i to ratou oaoaraa e to ratou maitai. E hamani maitai tatou ia ratou ma te faatura rahi. E imi tatou ia maramarama mai i to ratou mana‘o. E papû roa e, te haapa‘oraa i te mau hiaai e te mau hinaaro parau- ti‘a o na metua, e tuhaa atoa ïa te reira no te faaturaraa ia ratou.

E hau atu, ia faahanahana e ia faatura tatou i to tatou mau metua e ti‘a’i, ua horo‘a mai hoʻi ratou i te ora ia tatou. E na ni‘a’tu i te reira, ua faatusia tamau noa ratou, aita e nehenehe e tai‘o i te mau tusia, to ratou aupururaa e faaamuraa ia tatou mai te aruaruraa e mai te tamariiraa mai â, ma te horo‘a ia tatou i te mau mea titauhia no te oraraa, e ma te utuutu ia tatou i roto i te maʻi o te tino, te aehuehu o te manava, e paari noa’tu ai tatou. Ia hi‘o- maitai- hia, ua faafanaʻo ratou ia tatou i te rave‘a no te farii i te hoê ite, e, ia au i te hoê faito, ua haapii mai ratou ia tatou. Te rahiraa o te mau mea ta tatou i ite e e rave nei, ua haapii mai ïa tatou mai roto mai i to ratou hi‘oraa. Ia vai noa to tatou mauruuru ia ratou e ia faa‘ite atu hoʻi i te reira.

E haapii atoa na tatou ia faaore i te hape a to tatou na metua, tei hapehape paha a atuatu ai raua ia tatou, ma te rave noa râ i te huru maitai roa a‘e ta raua i ite. Ia faaore noa’tu tatou i ta ratou mau hapehape mai ta tatou e hinaaro nei ia faaorehia ta tatou mau hapehape e ta tatou mau tamarii.

E noa’tu ua ruhiruhia to tatou metua, e ti‘a noa ia tatou ia faatura ia raua ma te vaiiho i to raua ti‘amâraa ia ma‘iti e te rave‘a no raua ia faaoti no to raua oraraa e tae roa i te taime aita e roaa faahou ia raua. Eiaha na tatou e haru i ta raua mau ma‘itiraa mai te peu ua ti‘a ia raua ia ma‘iti. Te vai ra te tahi mau metua te nehenehe e ora e e haapaʻo ia ratou ia ratou iho noa’tu to ratou matahiti paari, e e

Page 249: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

234

mea au a‘e na ratou ia na reira. Mai te mea e nehenehe ta ratou, a vaiiho noa.

Mai te mea eita e noaa faahou ia ratou ia ora ratou anaʻe iho, ei reira te utuafare, te Ekalesia e te mau tauturu a te hau e titauhia ai no te tauturu ia ratou. Ia ore ana‘e e nehenehe faahou ta te feia ruhiruhia e haapaʻo ia ratou iho, noa’tu te tauturu rii tei horoʻahia, ei reira e ti‘a ai i te aupururaa ia faaterehia i roto i te fare o te hoê melo utuafare, mai te mea e, e nehenehe. Peneiaʻe e titau- atoa- hia te tauturu a te Ekalesia e te tauturu a te hau i tera taime.

E mea faufaa rahi roa te ohipa a te taata aupuru. Titau- roa- hia te feia turu e te feia tauturu no tera mau taata. Te rahiraa taime, na te tahi hoa faaipoipo, e ruhiruhia atoa hoʻi, e aore râ na te tahi tamahine paari rii e ta’na mau tamarii e aupuru atoa’tu, na ratou e haapaʻo i tera metua ruhiruhia.9

« e nehenehe ta te mau metua tupuna ia riro ei faaûruraa rahi no ta ratou mau mootua ».

Page 250: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

235

6Ratou tei haamaitaihia i teie huru fatataraa e te

mau metua tupuna e aore râ e te tahi taata paari, e auhoaraa e e amuiraa tao‘a rahi ïa ta ratou.

E mea maitai atoa e, te faaô nei outou i te feia ruhiruhia i roto i te mau ohiparaa utuafare, mai te mea e nehenehe. Auê ïa haapo-pouraa no matou ia ite i te mau mootua oaoa e te au i piha‘i iho i te hoê metua tupuna here. E mea au roa hoʻi na te mau tamarii teie mau ohipa. E mea au roa na ratou ia haere mai te mau metua tupuna e farerei ia ratou no te tahi tamaaraa, no te tahi pureraa pô utuafare e e aore râ no te tahi mau ohipa taa ê. E taime te reira no te haapii i te tahi mau rave‘a no te faahanahana, no te here, no te faatura e no te aupuru ia ratou i roto i ta ratou mau matahiti hopea.

E nehenehe ta te mau metua tupuna ia riro ei faaûruraa rahi no ta ratou mau mootua. E ere hoʻi to ratou mau mahana i te mea apiapi roa i te ohipa rahi mai to te mau metua, e no reira, e ti‘a ia matara mai te mau buka no te tahi tai‘oraa, e ti‘a ia faati‘ahia te tahi mau aamu e e ti‘a ia haapiihia no ni‘a i te faa‘ohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia. Ei reira te mau tamarii e farii ai i te hoê hi‘oraa atea no te oraraa, e apî rahi mai hoʻi ratou i te reira, eiaha noa râ te reira, e farii atoa mai hoʻi ratou i te paruru, te hau e te puai. Nehenehe e hapono noa i te tahi rata, [te tahi haruharuraa] e te tahi hoho‘a, ia vai atea ihoa râ te mau nohoraa i te tahi e te tahi, e eita e nehenehe e farerei i te tahi e te tahi. Ratou tei haamaitaihia i teie huru fatataraa i te mau metua tupuna e aore râ i te tahi taata paari, e auhoaraa e e amuiraa tao‘a rahi te reira no ratou. Aita anaʻe e nehenehe ta ratou e haere i te tahi haafetiʻaraa, te tahi faaipoipo-raa, te tahi tere hiero… e te tahi atu mau ohipa taa ê na muri iho i te mau melo o te utuafare.

Te oaoa nei maua i te hi‘oraa i ta maua mau tamarii e mootua ia paari e ia manuïa i te tahi mau ohipa taa ê, no te mea tei reira maua no te amui i roto i to ratou popou e no te oaoa i ta ratou mau upootiʻaraa. E oaoaraa te haamaitai nei i to maua nei oraraa a tutava e a manuïa ai ta maua mau tamarii i roto i to ratou oraraa. I roto i te 3 Ioane 1:4 te tai‘o nei tatou, « Aita’tu o’u oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapa‘o ra tau mau tamarii i te parau mau ». E na roto i teie huru iteraa e nehenehe ai e roaa i te here e te itoito apî no te tamau â i te faaruru i ta tatou iho mau tafifiraa.10

Page 251: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

236

7E mea ti‘a i te feia faatere o te Ekalesia ia imi na

roto i te pure i te Varua no te tauturu i te mau melo ia pahono i te mau hinaaro o te feia ruhiruhia.

Te aʻo… nei matou i te feia faatere o teie mau feia ruhiruhia ia faaroo maite i te Varua o to tatou Metua i te Ao ra no te tuatapapa e no te pahono i te mau hinaaro i te pae varua, i te pae tino, i te pae manava e i te pae faufaa o teie nau feia ruhiruhia. Te ti‘aturi nei matou e, e faa‘ohipa outou i to outou na tauturu, te feia faatere pŭpŭ autahu‘araa e Sotaiete Tauturu, te mau haapii utuafare e te mau tuahine hahaere i roto i teie hopoi‘a rahi, ia rave faaoti tatou i teie mau hopoi‘a ma te ape ore e te taiâ ore.

Te tiʻaturi nei matou e, e tamau noa te feia faatere o te autahu‘a-raa e o te Sotaiete Tauturu ia horo‘a i te feia ruhiruhia i te tahi mau piiraa, ia faa‘ohipa ratou i ta ratou mau puna no te ite paari e no te parau aʻo. Te ti‘aturi nei matou e, i te mau vahi e ti‘a te reira, ia riro ratou ei haapii utuafare e ei tuahine hahaere. Ratou atoa tei mau i roto i to ratou roʻi e i to ratou fare, te vai ra e nehenehe e tauturu mai i roto i teie ohipa haapa‘o e te aupuru na roto i te tahi taniuniuraa, te tahi nota papa‘i e aore râ te tahi tuhaa ohipa taa ê.

Ua rahi roa te ohipa ta te hoê ti‘a no te autahu‘araa e nehenehe e rave no te turu e no te faaitoito i te taata hoê e te taata faaipoipo no te faaineineraa ia tavini i te hoê misioni. Te haamaitai- rahi- hia nei te iritiraa parau no te hiero [i teie nei te faahororaa parau no te aamu utuafare] na reira atoa te faanahoraa no te ohipa totauturu, e ratou tei roto i to ratou matahiti paari e o te farii nei i te rave‘a no te tavini i reira.

Te tiʻaturi nei matou e, ua faataahia te mau haapii utuafare e te mau tuahine hahaere maitai no teie mau feia ruhiruhia otahi e tei faaipoipohia. E tamahanahanaraa rahi e e hau rahi atoa hoʻi te nehenehe e tae mai i te feia tei ite e, te vai ra te tahi taata ta ratou e nehenehe e fariu atu ia tupu noa’tu te tahi rûraa e aore râ te tahi hinaaro. E mea faufaa rahi roa ia itehia mai te huru mana‘ona‘o-raa, te rave‘a paari e te haavare ore i roto i teie tuatapaparaa e teie pahonoraa i teie mau hinaaro.

Te tiʻaturi nei matou e, e faaô mai outou i te feia ruhiruhia tino itoito i roto i te mau ohipa taviniraa aroha. E faaô atoa ia ratou i roto i te mau ohiparaa sotiare a te tĭtĭ e a te paroisa, te melo otahi ihoa râ e ratou te vai ra te hoê hoa faaipoipo tino paruparu. Pinepine roa

Page 252: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

237

hoʻi ratou i te moʻehia. I te taime ihoa râ ia pohe te hoa faaipoipo, e nehenehe ia aupuruhia ma te here. E taime iti au te reira no te rahiraa o te taata.

E tae mai ihoa te mahana, e titau- roa- hia te tahi rii faaoraraa au maitai mai roto mai i te mau melo o te utuafare, na ratou e horo‘a mai i te aupururaa tamau, i te pae tino e i te pae manava, i te feia e hinaaro taa ê to ratou. E mea faufaa roa ia tauturu i te utuafare ia tape‘a i to’na ti‘araa ei utuafare ma te haamama atoa i te tahi mau taime i te mau hopoi‘a teimaha e vai ra, no te hoê maʻi maoro anei e aore râ no te hoê maʻi rave‘a ore. Pauroa te taata e titau nei i te here, te tautururaa e te faaoraraa i roto i te mau hopoi‘a teimaha roa o te maʻi papû e te mau fifi.

Te fauraʻo, te reira te fifi rahi no te feia ruhiruhia. E nehenehe ta tatou e tauturu atu na roto i te horo‘araa ia ratou i te hoê rave‘a no te haere i te mau pureraa i te mahana sabati, no te hahaere i te tahi taata herehia, no te haere i te fare toa e no te haere i te taote e aore râ i te fare maʻi.

Faahou â, e ti‘a roa ia tatou ia imi na roto i te pure i te faaûruraa e te arata‘iraa no te aupuru i te feia ruhiruhia. Ua rau roa te taa- ê- raa o te taata e o to ratou mau hinaaro atoa.11

8E nehenehe to tatou mau matahiti hopea e riro

ei mau matahiti maitai roa aʻe no tatou.

Ia haamaitai te Atua i te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia. Ua here au ia outou ma to’u aau atoa. O vau atoa mai ia outou.

Ua rahi hoʻi te mau mea ta outou e ti‘a ia ora. Ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no te tavini hope atoa hoʻi. E ia haamaitai mai te Atua i te feia e utuutu ra i to outou mau hinaaro—o to outou utuafare, to outou mau hoa e to outou mau hoa melo o te Ekalesia e te feia faatere.

Te vaiiho nei au i to’u iteraa papû no te oaoa o te oraraa—no te mau haapopouraa ia ora hope i te evanelia e no te haereraa na roto i te auahi a te taata tamâ e na roto i teie ohipa haamoʻaraa e tupu ra. Mai ta te aposetolo Paulo i parau tano, « Ua ite hoʻi tatou e, te faatupu nei te mau mea’toa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua » (Roma 8:28).

Page 253: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

238

Te vaiiho nei au i ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou. Te ora nei te Faaora. Teie Ta’na Ekalesia. E parau mau teie ohipa, e mai ta te Fatu, te Faaora iho, i parau, « E hi‘o mai ia’u, e tamau â e tae noa’tu i te hopea, e e roaa ia outou te ora, o te tamau â hoʻi e tae noa’tu i te hopea ra, o ta’u ïa e horo‘a’tu i te ora mure ore » (3 Nephi 15:9).12

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Nahea outou i te aporaa i te hoê maitai mai roto mai i te « paari

e te ite » o te feia paari a‘e ia outou ? (A hi‘o i te tuhaa 1).• I roto i te tuhaa 2, te tapura ra te peresideni Benson e vaʻu mea

ta te feia ruhiruhia e nehenehe e rave no te « apo rahi mai i roto i [to ratou] ruhiruhiaraa ». A feruri i te mana‘o tata‘itahi. Nahea teie mau mana‘o e nehenehe ai e haafaufaa i to tatou oraraa noa’tu to tatou matahiti ?

• I to outou mana‘o, no te aha ua riro te taviniraa i « te taviri no te upootiʻa i te vai- otahi- raa e te mana‘o haafaufaa ore » ? (A hi‘o i te tuhaa 3). I nafea outou i te iteraa e, e parau mau te reira ?

• E feruri i te parau aʻo a te peresideni Benson no tatou, no ni‘a i te taime a faaruru ai tatou i te maʻi e te mauiui (a hi‘o i te tuhaa 4). Nahea teie parau aʻo e nehenehe e tauturu ia tatou ia « vai puai noa, i roto i to tatou huru e to tatou varua » ?

• A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Benson i roto i te tu-haa 5. Nahea ta te mau tamarii e te mau mootua e nehenehe ai e faahanahana i to ratou mau metua e metua tupuna ruhiruhia ?

• I nafea outou i te iteraa i te feia apî e te feia ruhiruhia i te haa-popouraa i to ratou amuiraa ? (A hi‘o i te tuhaa 6). Eaha te ti‘a ia tatou ia rave i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia, no te aupuru i te reira huru taamuraa ?

• Eaha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai i te feia faatere o te Ekale-sia e te mau melo o te paroisa e aore râ, o te amaa, ia tauturu no te pahono i te mau hinaaro o te feia ruhiruhia ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 7).

Page 254: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 6

239

• Eaha te auraa no outou ia ite i « te mau haapopouraa ia ora hope i te evanelia » ? (A hi‘o i te tuhaa 8). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te taata tei haapa‘o maitai e tae noa’tu i te hopea ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMaseli 20:29; Isaïa 46:3–4; Luka 2:36–38; Ephesia 6:1–3; Tito

2:1–5; Iakobo 1:27; PH&PF 121:7–8

Tauturu no te tuatapaparaa« Te faaohiparaa i ni‘a i te mea o ta oe i haapii, e hopoi mai te

reira i te faahauraa no te maramarama e ti‘a i te vairaa (a hi‘o Ioane 7:17) » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 21). E feruri outou i roto ia outou iho nahea i te faa‘ohiparaa i te mau haapiiraa o te evanelia i te fare, i te ohipa e i roto i ta outou mau hopoi‘a i roto i te Ekalesia.

Te mau nota 1. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 502. 2. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 504. 3. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson:

A Biography, 504–5. 4. I roto Conference Report, Atopa 1989,

3; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4. 5. I roto Conference Report, Atopa 1989,

3; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4. 6. I roto Conference Report, Atopa 1989,

3–5; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4–6.

7. I roto Conference Report, Atopa 1989, 5; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6.

8. I roto Conference Report, Atopa 1989, 5–6; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6.

9. I roto Conference Report, Atopa 1989, 6–7; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6–7.

10. I roto Conference Report, Atopa 1989, 7; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 7.

11. I roto Conference Report, Atopa 1989, 7–8; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 7–8.

12. I roto Conference Report, Atopa 1989, 8; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 8.

Page 255: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

240

E hopoi mai te haapa‘oraa i te ture no te viivii-ore i te hoê « oaoa e te popou huru… faahiahia ».

Page 256: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

241

P E N E 1 7

Haapa‘o i te ture no te viivii- ore

« Teie te arata‘iraa morare o te raʻi, no te tane e te vahine, oia hoʻi, te viivii- ore i to’na faito hope na mua aʻe i te faaipoiporaa, e te hereraa ia raua, i to’na faito hope, i muri mai i te faaipoiporaa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

No to’na ratere- rahi- raa na te ara ei ti‘a faaroo e ei ti‘a poritita, ua ara maitai te peresideni Ezra Taft Benson i te morohiraa tamau o te morare na te ao atoa nei, te ture no te viivii- ore ihoa râ. Ua ti‘a uʻana mai oia no te pato‘i i te reira morohiraa, ma te haapii e, « te ture no te viivii- ore, e auraa mure ore to te reira parau tumu ».1 Ua parau oia e, « i roto i te Ekalesia e te basileia o te Atua, eita roa te viivii- ore e marau, noa’tu â te mea ta te ao e rave e te mea ta’na e parau ».2 Ua haapii mai oia i muri iho : « E mea ti‘a ia tatou ia ti‘a i roto i teie ao morare ore e te viivii… eiaha râ ia riro mai te reira. E tiʻa ia tatou ia topa i roto i te moe i te pô, ma te titau ore ia faaoto i te tahi himene faanâ i to tatou mana‘o haavâ ».3

No te faahoho‘a i te faufaa rahi ia vai mâ i te mau umeraa viivii o teie nei ao, ua faa‘ite mai te peresideni Benson i teie aamu :

« Te haamana‘o ra vau i te aamu o te hoê tamahine, tei arapae i te hoê tamaroa, e te opua ra raua ia haere i te hoê vahi e ere i te roo maitai, ma te haapa‘o ore i te aʻo paari a to’na na metua. Teie ta’na uiraa, ‘Eaha pai te hape no te haere- noa- raa i roto no te hi‘o noa eaha te ohipa i reira ?’ Ua huru vaiiho rii atura to’na na metua ma te tuu râ i te mana‘o, ia oomo oia i to’na ahu iti uouo no tera ra pô. Na mua a tae mai ai te taure‘are‘a ua parau to’na metua, ‘E ohipa anei ta oe e nehenehe e rave no’u na mua i te haere, e haere na oe i roto i te fare tutu e hopoi mai na oe i te tahi tapu puaa rapaau ?’

« Ua au ore teie tamahine i teie aniraa e ua parau oia, ‘E to’u ahu nehenehe roa a‘e ? Eita e ore faahou tera hauʻa puaa’. Parau atura

Page 257: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

242

to’na metua vahine e, ‘Ua tano oe, eita ihoa e nehenehe e tomo i roto i te fare tutu ma te ore e mau mai i te tahi umeraa i reira. Ua mana‘o ihoa maua e, ua navaʻi to oe maramarama no te ore e haere i roto i te hoê vahi e ia mahuti mai oe, ua ino rii mai to oe nehe-nehe e to oe mâraa i te taime a tomo ai oe’. Na roto i te reira parau aʻo paari, ua rave teie tamahine i te faaotiraa tano no te tape‘a ia’na ei mea poraʻo ore e ei mea mâ i te mau umeraa a te ao ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Na te Atua i haamau i te faatureraa no te viivii- ore no Ta’na mau tamarii.

I roto i teie tau tuuraa, ua parau faahou mai te Fatu i te faaueraa tei horo‘ahia i Sinai ra i To’na parauraa e, « Eiaha… e faaturi… eiaha atoa e rave i te hoê mea mai te reira te huru » (PH&PF 59:6, reta tei faahuru- ê- hia). Mai te haamataraa mai â o te mau tau, ua haamau te Fatu i te hoê faatureraa papû e te hape ore no ni‘a i te vai- mâ- raa i te viivii- ore. Mai te tau e te tau mai â te reira, mai te reira i teie nei e mai te reira noa’tu. Taua faatureraa ra, o te ture ïa no te viivii- ore. Hoê â faanahoraa no te taatoaraa—no te tane e te vahine, te mea paari e te mea apî, te mea moni e te mea veve.5

Aita e piti faito faatureraa a te Ekalesia i te pae morare. Teie te arata‘iraa morare o te raʻi, no te tane e te vahine, oia hoʻi, te viivii- ore i to’na faito hope na mua aʻe i te faaipoiporaa, e te hereraa ia raua, i to’na faito hope, i muri mai i te faaipoiporaa.6

I roto i te Buka a Moromona, te parau nei te peropheta Iakoba ia tatou e, e mea oaoa na te Fatu te viivii- ore o Ta’na mau tamarii (hi‘o Iakoba 2:28). Te faaroo nei anei outou i te reira, to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine ? Eita te Fatu e au noa ia vai viivii- ore tatou ; e oaoa roa Oia i te viivii- ore. Ua haapii Moromona i taua mea nei i ta’na tamaiti o Moroni, ma te papa‘i e, o te viivii- ore e te peu mâ « tei hau ê e tei hinaarohia hoʻi i te mau mea atoa » (Moroni 9:9).7

Te hiaai natura a te tane e a te vahine ia hoê raua, no ô mai ïa i te Atua. Tera râ, ua taʻotiʻahia te reira apitiraa e ta’na mau ture. Ia riro te reira mau mea i te faaherehere- maitai- hia no te faaipoiporaa ; e ia rave- ana‘e- hia te reira i roto i te taatiraa no te faaipoiporaa, e mea ti‘a ïa e e mea au i mua i te Atua ; e te faaoti nei hoʻi te reira i te faaueraa ia faarahi e ia faaî i te fenua. Areʻa râ, ia ravehia taua

Page 258: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

243

mau mea nei i rapae au i te mau taamuraa o te faaipoiporaa, e anatemaraa ïa te reira.8

A haere i te fata no te faaipoiporaa, ma te poraʻo ore e te mâ. A faaherehere no te faaipoiporaa i te reira amuiraa au e te tapiri, o ta te Atua i te raʻi i opua ia riro ei tuhaa no te faaipoiporaa eiaha râ no rapae au i te fafauraa o te faaipoiporaa. Aita vau e tauʻa nei i te mea ta teie nei ao e parau nei, teie râ te mau faatureraa a te basileia o te Atua.9

2Te hara e aere nei i roto i teie uʻi, o te taiʻata ïa.

Te hara e aere nei i roto i teie uʻi, o te taiʻata ïa. Ua parau te pe-ropheta Iosepha e, e riro mai te reira ei puna no te mau faahemaraa rahi atu â, te mau taʻiriraa rahi atu â e te mau fifi rahi atu â, e e rahi atu â te reira fifi no te mau peresibutero no Iseraela i te tahi atu taata.10

Mai te huru te taiʻata i te hoê ôphi « viper » te taʻiri nei eiaha na roto noa i te ao, na roto atoa râ i te Ekalesia. Ia ore tatou e ara i te reira, te farii ohie nei ïa tatou i te hoê mea haamataʻu e aore râ mai te huru ra te patia ra tatou i te upoo i roto i te one. Ia au i te anaʻiraa o te mau hara rahi, te taparahiraa taata noa e te tuhiraa i te Varua Maitai tei na mua noa mai i te herehereraa ti‘a ore, o ta tatou e parau nei te poreneia aita anaʻe te taata i faaipoipo, e aore râ, te hara rahi atu â no te faaturi, e taata faaipoipo ana‘e. Ua ite au e, aita te mau ture o te fenua e faariro nei i te peu faufau ei ohipa teimaha mai te Atua, aita atoa e faautuʻaraa teimaha mai ta te Atua, atira noa’tu, eita te reira e taui i te viivii o te reira. I mua i te mata o te Atua, hoê anaʻe faatureraa morare no te tane e te vahine. I mua i te mata o te Atua, eita roa’tu te viivii- ore e marau… 

Aita e hara e haamoʻe rahi nei e e haamoʻe rahi a‘e i te Varua o te Fatu, tei rotopu i to tatou mau taata i teie nei, maori râ te taiʻataraa. Te faaturorirori nei te reira i to tatou mau taata, ma te faataupupu i to ratou tupuraa, ma te haapoiri i to ratou mau mana pae varua e ma te faatopa ia ratou i raro a‘e i te tahi atu mau hara. 11

E fifi rahi e vai ra no te paturaa i te mau apitiraa i ni‘a i te ohipa o te tino na mua a‘e i te faaipoiporaa … e riro te mau hopea mauiui no taua huru apitiraa ti‘a ore i te vai noa i roto i te faaipoiporaa, e e tae mai te inoino, te aau mauiui e te paruparu i ni‘a i te tino o te utuafare.12

Page 259: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

244

Te mâraa i te pae morare, e parau tumu mure ore ïa. Eita te Va-rua o te Atua e « vai i roto i te hiero viivii ra » [hi‘o Helamana 4:24]. Te mâraa, o te ora ïa ; te mâ- ore- raa, o te pohe ïa. Eita e nehenehe e ofati i te mau ture mo‘a a te Atua ma te ore e farii i te utuʻa. Ua maʻiri te mau nunaa rahi i to ratou riroraa ei nunaa viivii i te pae morare, no te mea i muri iho i te mau hara no te taiʻata, ua vai noa mai te mau tino pêpê e te au ore, e eita faahou ta ratou e nehenehe e faaruru i te mau tamataraa o to ratou anotau. 13

Te peu faufau, o te ino rahi aʻe ïa i te mau ino atoa, areʻa te mâraa i te pae morare, e pare teitei roa a‘e ïa te reira no te hoê fare manuïa. Eita te fare oaoa e te fare manuïa e nehenehe e patuhia i ni‘a i te taiʻata.14

Te vai ra te taata e faati‘a i to ratou taiʻata ma te parau e, te mau opaniraa no te reira e mau opaniraa pae faaroo noa, e aita to te reira faufaa no te mea aita e Atua e vai mau nei. Te reira, ia ite outou, o te hoê noa ïa faatumuraa hape i ni‘a i te mana‘o, tei opua-hia no te paruru i to te tino hiaai, te hinaaro faufau e te orohea. E vai tamau noa ta te Atua ture. No te taatoaraa, o te ti‘aturi i te Atua e aore râ aita. Pauroa tei raro a‘e i to te reira mau faautuʻaraa, noa’tu â te faatumuraa a te tahi i ni‘a i te tahi atu mana‘o e aore râ te haapa‘o- ore- raa i te reira.

I muri iho i te taiʻata… e faahaparaa aau ihoa te tae mai. Eita ta te hoê taata e nehenehe e farii i te mau peu faufau ma te ore e mauiui i to te reira mau faahopearaa ino. Eita ta’na e nehenehe e rave i te ino ma te mana‘o hau i te aau—eita roa’tu. I te taime ihoa a ofati ai te hoê taata i te ture a te Atua, e aufau oia i te utuʻa, te mauiui i te aau, te oto, te faahaparaa aau, te faatura- ore- raa ia’na iho e e iriti mai oia ia’na iho mai te tuʻatiraa i te Varua o te Atua.15

3No te vai mâ noa i te pae morare, titauhia ia faaineine tatou no te patoʻi i te faahemaraa.

Te rahiraa o te mau taata e topa nei i roto i te hara faufau, no te tamataraa hape ïa ia haamaha i te mau hiaai tumu o te tino. Pauroa tatou te hinaaro nei ia herehia mai tatou e ia haafaufaahia mai. Pau-roa tatou te imi nei i te popou e te oaoa i roto i te oraraa. E no to’na iteraa i te reira, pinepine roa Satane i te paru i te taata i te taiʻata ma te haʻuti i ni‘a i to ratou mau hinaaro tumu. E tuu mai oia i te parau fafau no te mana‘o au, te oaoa e te maha.

Page 260: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

245

Areʻa râ, e haavareraa noa te reira. Mai ta te taata papaʻi Maseli i parau : « O tei moiheuo ra, e maamaa rahi ïa ; O tei na reira ra, ua taparahi ïa ia’na iho » (Maseli 6:32). Ua haapii atoa Samuela te ati Lamana i taua mea nei a parau ai oia, « I titau na outou i te maitai na roto i te raveraa i te ohipa ino, o te mea au ore ïa i te huru no taua parau- ti‘a nei » (Helamana 13:38). Ua parau ohie mai Alama : « E ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10).16

Te vai ra te hoê parau tahito tei na ô mai e : E mea maitai a‘e te faaineineraa e te arairaa i te tâtâîraa e te tatarahaparaa. Ua tano roa hoʻi te reira no te ture o te viivii- ore. Te reni paruru matamua no te tape‘a ia vai mâ noa tatou i te pae morare, o te faaineineraa ïa ia tatou ia patoʻi i te faahemaraa e ia arai i te toparaa tatou i roto i te hara.17

te mau mana‘o mâA haavî i to outou mau mana‘o. Aore e taata e topa taʻue noa i

roto i te taiʻata. Te mau huero matamua o te taiʻata, tei roto ïa i te feruriraa te ueueraahia. Ia vaiiho ana‘e tatou i to tatou feruriraa ia vai mau noa i ni‘a i te mau mea faufau e te tano ore, ua oti ïa te taahiraa matamua i ni‘a i te eʻa no te taiʻata. Te parau taa ê nei au ia outou ia ara i te ino no te hoho‘a faufau. Te faaroo tamau noa nei tatou i te feia tei topa i roto i te hara rahi e, pinepine roa te taahiraa matamua o to ratou haerea e tae atu ai i te ofatiraa ture, ua haamata ïa na niʻa i te mau materia hoho‘a faufau. Ua haapii te Faaora e, ia hi‘o te hoê tane i te hoê vahine no te nounou ia’na, oia hoʻi, ia vaiiho oia i to’na mau mana‘o ia overe haere, ua faaturi a‘ena oia i roto i to’na aau (hi‘o Mataio 5:28 ; PH&PF 63:16).18

Te feia e mana‘o i te manaʻo mâ, aita ratou e rave i te mau ohipa haʻiriiri. E ere ta outou hopoi‘a te haapa‘o- noa- raa i ta outou mau ohipa i mua i te Atua, o te haavîraa atoa râ i to outou mau mana‘o. No reira, a ora i te oraraa eita outou e uteute i te haamâ ia pia- noa- hia’tu to outou mau mana‘o e ta outou mau ohipa i ni‘a i te hoê paruai i te fare pure. E parau mau ihoa tera parau tahito e, e ueue oe i te mana‘o e ooti mai i te ohipa, e ueue oe i te ohipa e ooti mai i te peu, e ueue oe i te peu e ooti mai i te huru e na to oe huru e faaoti i to oe ananahi mure ore. « O to’na ra mana‘o i roto i to’na aau, o oia iho ïa ». (Hi‘o Maseli 23:7).19

A feruri maite na i te mau parau a te peropheta Alama i ta’na tamaiti haapa‘o ore, o Korianotona, « Ia faarue ê atu i ta oe mau

Page 261: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

246

hara, e eiaha oe ia haere faahou â i ta te hinaaro o to mata ». (Alama 39:9).

« Te hinaaro o to mata ». I to tatou nei anotau, eaha te auraa o taua parau nei ?

O te mau hoho‘a mata‘ita‘i, te mau faanahoraa i ni‘a i te afata teata e te mau haruharuraa video, te mea faatupu i te mana‘o e te faufau.

Te mau veʻa e te mau buka faufau e te mau hoho‘a faufau.Teie ta matou parau aʻo ia outou… eiaha e haaviivii i to outou

feruriraa i teie mau ohipa ino, no te mea e taui roa te feruriraa tei raterehia e teie haʻiriiri.20

Ia vai mâ noa. Ia vai paieti noa i roto i to outou mau mana‘o e ta outou mau ohipa. A tai‘o i te mau buka maitai. Eiaha e vaiiho i to outou feruriraa i roto i te hoho‘a faufau … Ia au i te mau parau a te Fatu, « Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua. E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa ». (PH&PF 121:45–46).21

te mau pure no te titau i te puaiA pure noa ia tae mai te mana no te patoʻi i te faahemaraa. E

tae mai ihoa te faahemaraa ia tatou paatoa nei. Ua rau to te reira hoho‘a e to te reira faa‘iteraa, atira noa’tu, ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te taviri no te patoʻi i te reira. Ua na ô Oia i te peropheta Iosepha Semita : « A pure noa i te mau taime atoa, ia upootia oe ; oia ïa, ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satani, e ia ora’tu oe i te rima o te mau tavini o Satani o te faataa i ta’na ra ohipa » (PH&PF 10:5). E ti‘a roa paha ia riro te reira ei pure no te mau mahana atoa na tatou, ia ani i te Fatu i te puai tamau no te pato‘i i te faahemaraa, te mau faahemaraa ihoa râ e au i te ture no te viivii- ore.22

Aore e faahemaraa e tuuhia i mua ia outou eita ta outou e nehe-nehe e haapae atu. Eiaha e faatiʻa ia outou ia vai i roto i te hoê tiʻa-raa e topa ohie atu outou. A faaroo i te mau muhumuhu a te Varua. Mai te mea tei roto outou i te tahi mau mea, e aita’tura ta outou e nehenehe e pure no te ani i te mau haamaitairaa a te Fatu, tei roto ïa outou i te tahi ohipa huru hape.23

Page 262: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

247

te aperaa i te mau vahi tano oreI te tahi mau taime, te haere faahinaaro nei te tahi mau tane e

vahine faaipoipo ma te haʻuti haere e te tahi atu taata no te tahi apeni. Te parauhia nei teie mau farereiraa, e ere i te mea ino, areʻa, e mea faanahonahohia, e aore râ, e maa taime iti huru rahi roa ino tei faataahia no te reira. I roto i te reira, te faatumu nei te taata i ni‘a i to ratou mana‘o ma te parau e, e faa‘iteraa noa te reira no te auhoaraa. Tera râ, teie mea tei mana‘ohia ra e, e ere i te mea ino ; te haʻutiraa e aore râ te arearea- noa- raa e te tahi taata no te tahi apeni, e nehenehe i te reira e arata‘i i te tahi fifi teimaha atu â, e faaturi roa’tu.

Teie te hoê uiraa e tano i te ui ia tatou iho : E au anei to’u hoa faaipoipo ahiri ua ite oia te rave nei au i teie ohipa ? 24

Mai te mea ua faaipoipohia outou, eiaha e faaea e te tahi taata no te tahi apeni, orua toopiti noa, mai te peu noa’tu e nehenehe ta outou. E rave rahi ati i te pae morare e haamata i te taime a faaea ai te hoê tane e te hoê vahine, raua ana‘e i te ohipa, e aore râ i te fare pureraa, e aore râ i roto i te hoê pereoo. I te omuaraa, aita paha e opuaraa e aore râ e mana‘o ia hara. E horo‘a râ teie huru ohipa i te repo maitai no te faatupu i te faahemaraa. E haere noa ai tera ohipa e, oioi roa te ati i te tupu mai. E mea ohie a‘e ia ape i te reira huru ohipa i te omuaraa ihoa, ia ore te faahemaraa ia fana‘o i te rave‘a no te faaamu ia’na.25

peu mâIa vai te peu mâ. Ua riro te peu mâ i te pae no te ahu e te parau

e te raveraa ei hoê tapa‘o mau no te oraraa hau i te maitai e ei hoê tapa‘o papû no te Feia Mo‘a paieti … E horo ê atu i te ohipa haahaa e te faufau e te mea faahinaaro.26

te mau ohiparaa maitai no te ea e te mau ohiparaa auA upooti‘a i te ino na roto i te maitai. E nehenehe ta outou e

upooti‘a i te mau faatianianiraa ino e rave rahi na roto i te ohipa faaʻetaʻetaraa tino e te mau ohiparaa maitai i te pae no te ea. E mea maitai a‘e te taata ea maitai, aita te tino e te varua i raro a‘e i te umeraa a te ava e te avaava, no te ta‘ihitumu i te ino.27

Outou te mau taata otahi e arapae nei, e faanaho maite outou i te mau ohiparaa au e te mea hoona, eiaha outou ia vai noa ma te ohipa ore, a faa‘ite noa ai orua ia orua i te hinaaro o te tino … Teie

Page 263: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

248

te parau tumu no te faaîraa i te oraraa i te mau ohiparaa au ia ore te mea au ore ia tupu i te rahi.28

A faaî faarahi i to outou oraraa i teie mau puna au no te mana. Eita e navaʻi noa te tamataraa i te patoʻiraa i te ino e aore râ te faa-oreraa i te hara mai roto mai i to tatou oraraa. E faaî atoa tatou i to tatou oraraa i te parau- ti‘a. E ti‘a roa ia tatou ia faaô ia tatou i roto i te mau ohiparaa o te faatae mai i te mana pae varua.

Te parau nei au no te mau ohiparaa mai te utuhiraa ia tatou iho i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E mana te manii mai i roto i to tatou oraraa ia tai‘o tatou e ia tuatapapa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e aita e rave‘a ê atu no te reira. Te pure i te mau mahana atoa, hoê faahou â ïa puna no te mana rahi. E nehenehe i te haapaeraa maa, te haapaeraa i te maa no te tahi puai taa ê anei e aore râ te tahi mau haamaitairaa taa ê, e haapuai ia tatou i niʻa atu i to tatou puai taata. Te taviniraa keresetiano, te haereraa i te pureraa, te taviniraa i roto i te basileia—pauroa te reira e nehenehe e tuu faahou mai i te puai e te mana i roto i to tatou fare vairaa.

E ti‘a roa ia tatou ia rave rahi atu â i te tatara- noa- raa i te mau faaûruraa ino mai roto mai i to tatou oraraa. E ti‘a roa ia tatou ia

« Outou te mau taata otahi e arapae nei, e faanaho maite outou i te mau ohiparaa au e te mea hoona ».

Page 264: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

249

mono i te reira e te mau ohiparaa parau- ti‘a e faaî ia tatou i te puai e te mana‘o papû ia ora mai tei titauhia mai.29

4Na roto i te tatarahaparaa ti‘a, e nehenehe i te taata tei tafifi i te hara faufau ia riro ei mea mâ faahou â.

Te vai ra paha te tahi taata, ua taere roa te aʻoraa ia faaineine e ia arai i teie ohipa. Ua oti roa paha outou i te tafifiraa i teie hara tei-maha. Mai te peu teie to outou vairaa, aita e rave‘a ê atu â i teie nei maori râ te tâtâ‘îraa i to outou oraraa e te tatarahaparaa i ta outou mau hara. No outou, e parau atu vau i teie na mana‘o faufaa rahi e pae ta outou e nehenehe e rave no te hoʻi mai i te mâraa i te pae morare. E maʻue ê atu i teie nei â taime mai roto mai i te mau vahi atoa tei roto outou e o te ume nei ia outou ia hara e aore râ o te riro i te ume ia outou ia hara. E tiaoro i te Fatu i te mana no te upooti‘a. E vaiiho i to outou feia faatere no te autahu‘araa ia tauturu ia outou no te faaafaroraa i te hape e no te hoʻi mai i roto i te auhoaraa papû o te Fatu. A inu i te pape pihaa a te Atua e a faaî faarahi i to outou oraraa i teie mau puna au no te mana. E haamana‘o e, na roto i te tatarahaparaa ti‘a, e riro faahou mai outou ei taata mâ.

Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehe-nehe te taata hepohepo ia faateiteihia. E manii mai te hau marû no te faaoreraa hara i roto i to outou oraraa. I roto i teie tau tuuraa, ua papû te parau a te Fatu a na ô ai oia e, « Inaha, o oia o tei tatara-hapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamanaʻo faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).30

5E ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau

tamarii ia ora i te ture no te viivii- ore.

E ti‘a i te mau metua ia horo‘a i ta ratou mau tamarii i te tahi mau arata‘iraa taa ê no ni‘a i te viivii- ore i to ratou apîraa ihoa, no to ratou parururaa pae tino e pae morare.31

Mai te mea, e mea here na metua ia raua, e mea faatura raua ia raua, e mai te mea i roto i to raua apitiraa moʻa, e mea turu hope raua ia raua e aita e feaaraa no ni‘a i to te tahi here, e riro teie mau mea faufaa tumu i te taʻitaʻihia i roto i te mau utuafare no ananahi. Areʻa mai te mea e, te vai ra te manianiaraa, te mârôraa e te au

Page 265: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

250

ore i roto i te utuafare, na reira atoa te tamatamataraa i te rave i te tahi ohipa faahinaaroraa i te tahi atu taata na rapae, ei reira te mau utuafare no ananahi e haaparuparuhia ai… 

E ti‘a i to tatou mau utuafare ia riro ei pare puai na roto i te haaparahiraa i te parau- ti‘a e na roto i te hopoiraa i reira te hau, te tahoêraa e te pipiri ore te mahuti mai na roto i te mâraa o te taata, te feaa- ore- raa i to te tahi here e te rave‘a ohie no te fafau- hope- raa ia’na i te utuafare. E ti‘a roa i te mau metua ia farii i te faaipoiporaa ei faanahoraa hanahana, e ia faatura ratou i te ti‘araa metua. E ti‘a i te mau tamarii ia faaûruhia na roto i te parau e te hi‘oraa, no te faaineineraa no te faaipoiporaa, no te arairaa i te peu faufau mai te arairaa i te hoê maʻi faufau, e no te raveraa i te tahi atoa mau hiroʻa tumu no te oraraa keresetiano.32

6Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te ture

no te viivii- ore, ia oaoa tatou.

Aita to to tatou Metua i te Ao ra hinaaro ê atu maori râ ia oaoa tatou. Te parau nei Oia ia tatou i taua mau mea nei e oaoa ai tatou. E te hoê o te mau parau tumu papû roa a‘e tei horo‘ahia mai e te

ua aʻo te peresideni ezra taft Benson i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te ture no te viivii- ore.

Page 266: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

251

Atua no te tauturu ia tatou ia noaa taua oaoa ra, o te ture no te viivii- ore ïa. Te pure nei au ma to’u aau atoa ia feruri maite outou i te mau faahopearaa oaoa no te haapa‘oraa i teie ture, na reira atoa te mau faahopearaa ati rahi no te ofatiraa i te reira.33

Te hoê tumu no te peu mâ—e tei roto atoa to tatou iho viivii- ore, te mau mana‘o e te mau raveraa mâ, e te haavare ore—oia hoʻi ïa, ia roaa ia tatou te Varua e te mana o te Atua i roto i to tatou oraraa e ti‘a’i, no te raveraa i te ohipa a te Atua. Aita ana‘e tera mana e tera faaûruraa, aita ïa tatou i maitai a‘e i te tahi atu taata no te tahi atu faanahoraa. Te anaana nei te reira peu mâ e e riro te reira i te faaûru ia vetahi ê ia haere i ni‘a i te hoê oraraa maitai a‘e e ia faatupu i roto i te mau melo ore te hiaai ia tuatapapa i to tatou faaroo.34

A haapa‘o i te mau ture mo‘a a te Atua. A haamana‘o, aita e ofatiraa aita e faautuʻaraa. Mai te mea ua hinaaro outou ia oaoa e ia manuïa i roto i ta outou apitiraa, ta outou arapaeraa e te paturaa o to outou utuafare i ni‘a i te fenua nei, a faatuʻati i to outou oraraa i ni‘a i te mau ture mure ore o te raʻi. Aita e raveʻa ê atu.35

Aita e oaoaraa maoro i roto i te taiʻata. Aita e popou e itehia i roto i te ofatiraa i te ture no te viivii- ore. Areʻa i te tahi pae, te vai ra ïa. E taime au iti paha e vai ra. E mai te huru ra e, e mea faahiahia te mau mea atoa i tera taime. Teie râ, e oioi roa teie auraa i te avaava mai. E parahi mai te mana‘o faahapa e te haamâ. E riʻariʻa tatou ia itehia mai ta tatou mau hara. E nee tatou no te tapuni, e no te haa-vare. E haamata te here i te pohepohe. E haamata te mana‘o mara-mara, te pohehae, te riri e tae noa’tu te tairoiro i te rahi mai. Pauroa te reira, e mau faahopearaa natura no te hara e no te ofatiraa ture.

I te tahi râ pae, ia haapa‘o tatou i te ture no te viivii- ore e ia vai mâ noa tatou i te pae morare, e ite tatou i te mau haamaitairaa no te here rahi e te hau rahi, te ti‘aturiraa rahi a‘e e te faatura i to tatou hoa faaipoipo, te fafauraa hohonu a‘e i te tahi e te tahi, e na roto i te reira, te hoê oaoa e te popou huru rahi e te faahiahia.36

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson e, ua riro te faatureraa a te Fatu

no ni‘a i te vai- mâ- raa i te viivii- ore ei mea « papû e te hape ore »

Page 267: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

252

(tuhaa 1). Eaha te taa- ê- raa i rotopu i teie faatureraa e te mau poroʻi o teie nei ao ?

• Eaha te tahi o te mau faahopearaa no te ofatiraa i te ture no te viivii- ore ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2).

• Eaha te mau mea taa ê ta tatou e nehenehe e rave no te paruru ia tatou e to tatou utuafare i mua i te faahemaraa o te peu faufau ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 3).

• A hi‘o faahou â i te parau aʻo a te peresideni Benson no te feia i roto i « teie hara teimaha » (tuhaa 4). Eaha to outou mana‘o e eaha te mea i to outou aau ia feruri ana‘e outou i te parau fafau a te Fatu, ia farii i te taata tatarahapa tei « hoʻi mai i roto i auhoaraa papû » ?

• I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa no te mau metua ia « horo‘a i ta ratou mau tamarii i te tahi mau arata‘iraa taa ê no ni‘a i te viivii- ore i to ratou apîraa ihoa » ? Nahea te haapa‘o- maitai- noa- raa o na metua, te tahi i te tahi, e faaûru ai i te mana‘o o ta ratou mau tamarii no ni‘a i te faaipoiporaa e te ture no te viivii- ore ? (A hi‘o i te tuhaa 5).

• Eaha te tahi o « te mau faahopearaa oaoa » no te haapaʻoraa i te ture no te viivii- ore ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 6).

Te mau papa‘iraa mo‘aGenese 39:7–21; 1 Korinetia 6:18–20; Galatia 5:16; Alama 38:12;

39:3–5; 3 Nephi 12:27–30; PH&PF 42:22–25

Tauturu haapiiraa« A faaitoito i te feia o ta outou e haapii ra ia haere ineine mai i

te piha haapiiraa e ia amui mai. Ia faaitoito ratou iho i te haapiiraa i te evanelia, te tauturu ra ïa ratou i te hoê varua haapiiraa i roto i te haapiiraa » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 82).

Te mau nota 1. « The Law of Chastity », New Era,

Tenuare 1988, 4. 2. « To ‘the Rising Generation’ », New Era,

Tiunu 1986, 6. 3. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 285. 4. The Teachings of Ezra Taft Benson,

282–83. 5. « The Law of Chastity », 4. 6. « To ‘the Rising Generation’ », 5–6.

7. « The Law of Chastity », 4. 8. I roto Conference Report, Atopa

1964, 59. 9. The Teachings of Ezra Taft Benson, 281. 10. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign,

Me 1986, 4 ; na Iosepha Semita i parau i te reira, e na Brigham Young i faahiti faahou mai, « Instructions to Missiona-ries », Deseret News, 13 no tiunu 1860, 113.

Page 268: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 7

253

11. I roto Conference Report, Oct. 1964, 59. 12. « Your Charge : To Increase in Wisdom

and Favor with God and Man », New Era, Setepa 1979, 43.

13. I roto Conference Report, Atopa 1959, 113.

14. I roto Conference Report, Eperera 1949, 196.

15. This Nation Shall Endure (1977), 97. 16. « The Law of Chastity », 4–5. 17. « The Law of Chastity », 6. 18. « The Law of Chastity », 6. 19. I roto Conference Report, Atopa

1964, 60. 20. « To the ‘Youth of the Noble

Birthright’ », Ensign, Me 1986, 45; hi‘o atoa « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1986, 81.

21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 285. 22. « The Law of Chastity », 6.

23. I roto Conference Report, Atopa 1964, 60.

24. « The Law of Chastity », 6. 25. « The Law of Chastity », 6. 26. « To the Young Women of the

Church », Ensign, Novema 1986, 83. 27. I roto Conference Report, Atopa

1964, 60. 28. « The Law of Chastity », 6. 29. « The Law of Chastity », 7. 30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 284. 31. I roto Conference Report, Atopa

1964, 59. 32. I roto Conference Report, Eperera

1949, 197, 198. 33. « The Law of Chastity », 7. 34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 278. 35. « Your Charge : To Increase in Wisdom

and Favor with God and Man », 43. 36. « The Law of Chastity », 5.

Page 269: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

254

te Faaora, tei « marû… e te haehaa o te aau » (mataio 11:29), o Oia to tatou hi‘oraa rahi no te haehaa.

Page 270: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

255

P E N E 1 8

E ara i te te‘ote‘o

« E hara parare te te‘ote‘o, e ino rahi hoʻi te reira. Te raau no te te‘ote‘o, o te haehaa ïa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I roto i ta’na amuiraa rahi matamua ei Peresideni o te Ekalesia, ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson no ni‘a i te taa- ê- raa i rotopu i te te‘ote‘o e te haehaa :

« Eita te te‘ote‘o e hi‘o i ni‘a i te Atua e eita oia e haapa‘o i te mea tano. E taaoao oia i te hiʻo i te taata, e e mârô oia o vai te mea tano… 

« Teie te huru o te te‘ote‘o, ‘Eaha ta’u e hinaaro i roto i te ora-raa ? » e ere râ ‘Eaha ta te Atua e faarave ia’u e to’u oraraa ?’ O te hinaaro ïa o te taata iho, eiaha râ te hinaaro o te Atua. O te taiâraa te reira i te taata, rahi atu â i te taiâraa i te Atua.

« E pahono te haehaa i te hinaaro o te Atua—i te taiâraa i Ta’na mau faaotiraa e i te hinaaro o te feia e faaati ra ia tatou. No te taata teʻoteʻo, e taʻi puai te haapoporaa o te ao i to ratou tariʻa ; no te taata haehaa, e tamahanahana te haapopouraa o te raʻi i to ratou aau ».1

E mau haapiiraa mâtau- maitai- hia te reira no te mau taea‘e tei tavini i piha‘i iho i te peresideni Benson i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua ite ratou e, ei peresideni no ta ratou pŭpŭ autahu‘araa, aita oia i haapeʻapeʻa a‘enei i ta’na iho hi‘oraa—ta’na noa te peeraa i te hinaaro o te Atua. Ua parau te peresideni Boyd K. Packer, tei riro atoa i muri iho ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, no ni‘a i te huru te peresideni Benson e faatere i te tauʻaraa parau i roto i te mau apooraa o te pŭpŭ : « E nehenehe ta oe e patoʻi i te mana‘o o te peresideni Benson, ma te ore e haapeʻapeʻa i te faariroraa oia i te reira ei patoʻiraa ia’na. E mau tauʻaraa parau rahi ta matou no ni‘a i te mau tumu parau ma te ore e haapeʻapeʻa eaha râ to’na mau manaʻo ».2 Ua parau Elder

Page 271: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

256

Russell M. Nelson, tei tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e piti matahiti i raro a‘e i te faatereraa a te peresideni Benson : « I roto i te mau matuturaa atoa, noa’tu e, e ere te reira i to’na manaʻo, ua faito noa te peresideni Benson i te hoê ohipa ia au i te hoê iho faito—Eaha te mea maitai roa a‘e no te basileia ? E mai te mea e, e ere te reira te huru opiraa ta’na e rave, atira noa’tu. To’na noa hinaaro, te mea maitai roa a‘e no te basileia ».3

Ei ti‘a no te faatereraa hau, hoê â huru haapaʻo to te peresideni Benson no te raveraa i te mea maitai roa a‘e no te basileia o te Atua. I to’na taviniraa ei faatere hau no te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite, ua rahi te mau « haapoporaa o te ao » 4 ta’na i farii na reira atoa te tahi faahaparaa teimaha e te rahi roa ino. Aita oia i vaiiho i te reira ia taʻi puai i roto i to’na tariʻa. Aita, ua vai noa oia i ni‘a i te hoê parau haamanaʻoraa ta’na i farii pinepine mai ta’na va-hine, o Flora : « Eiaha e haapa‘o i te mana‘o o te ao no ni‘a ia oe mai te peu ua tano oe i mua i te Fatu ».5 No to’na au i te « haapoporaa [marû] o te raʻi »,6 ua imi noa oia ia pahono i te hinaaro o te Atua.

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua faaara mai te Fatu ia tatou ia ara i te te‘ote‘o.

Te parau nei Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, ua riro te Buka a Moromona ei « papaa parau no te hoê nunaa taata i hiʻa ra ». (PH&PF 20:9). No te aha ratou i hiʻa ai ? Teie te hoê poroʻi rahi mau i roto i te Buka a Moromona. Te horo‘a mai nei Moromona i te pahonoraa i roto i ta’na mau parau opaniraa o te buka, teie ta’na mau parau : « Inaha te te‘ote‘o no teie nei nunaa, oia hoʻi te ati Nephi, ua faatupu ïa i to ratou pohe ». (Moroni 8:27). I muri iho, o te haamoʻe tatou i teie poroʻi rahi i roto i te Buka a Moromona mai roto mai i teie nunaa tei hiʻa, ua faaara te Fatu ia tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, « A [ara] na i te te‘ote‘o, oi riro atu outou mai te ati Nephi i tahito ra ». (PH&PF 38:39).

Te imi papû nei au i te tauturu o to outou faaroo e ta outou mau pure a tutava ai au i te haamaramarama’tu i teie poroʻi i roto i te Buka a Moromona—te hara no te te‘ote‘o. Ua faateimaha rahi teie poroʻi i ni‘a i to’u varua e mea maoro i teie nei. Ua ite au e, ua hinaaro te Fatu ia hohorahia’tu teie poroʻi i teie nei.

Page 272: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

257

I roto i te apooraa hou i te tahuti nei, no te te‘ote‘o i hiʻa ai Luci-fero, « te tamaiti o te poʻipoʻi ». (2 Nephi 24:12–15; hi‘o atoa PH&PF 76:25–27; Mose 4:3). I te hopea o teie nei ao, ia tamâ te Atua i te fenua nei i te auahi, e ama roa ïa te taata teʻoteʻo mai te aihere ra, e tei marû ra, e riro ia ratou te fenua. (Hi‘o 3 Nephi 12:5; 25:1; PH&PF 29:9; Iosepha Semita—Aamu 1:37; Malaki 4:1).

E toru taime i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau ua faa‘ohipa te Fatu i te parau « a ara i te te‘ote‘o’, mai te faaararaa i te piti o te peresibutero o te Ekalesia, o Oliver Cowdery, e ia Emma Smith atoa, te vahine a te peropheta. (PH&PF 23:1; hi‘o atoa 25:14; 38:39).7

2Te tumu mau no te te‘ote‘o, o te au ore

ïa i te Atua e to tatou taata tupu.

E mea taa ore te taata i teie hara no te te‘ote‘o, e e rave rahi taata te hara nei no to ratou taa ore. (Hi‘o Mosia 3:11; 3 Nephi 6:18). I roto i te mau papa‘iraa mo‘a, aita e teʻoteʻo ti‘a—e hara noa to’na vairaa. E no reira, noa’tu â te faa‘ohiparaa a to te ao i teie parau, e ti‘a ia tatou ia maramarama nahea te Atua e faa‘ohipa nei i teie parau, ia maramarama tatou i te paraparau o te papa‘iraa mo‘a e ia faufaahia te reira no tatou. (Hi‘o 2 Nehi 4:15; Mosia 1:3–7; Alama 5:61).

E rave rahi o tatou te mana‘o nei i te te‘ote‘o mai te manaʻoraa ia’na iho, te faatietieraa, te faaʻoruraa, te ahaaharaa e aore râ te vahavaharaa i te taata. Pauroa te reira, e mau tuhaa anaʻe ïa no te hara, te aau mau râ, te puna mau, e ere â ïa.

Te tumu mau no te te‘ote‘o, o te au ore ïa—te au ore i te Atua e te au ore i to tatou taata tupu. Te au ore, oia hoʻi, « te tairoiroraa, te enemiraa, e aore râ te patoʻiraa ». Tera mau te mana ta Satane e faa‘ohipa nei no te faaoti i to’na hinaaro ia faatere i ni‘a ia tatou.

Te natura o te teʻoteʻo, o te tataʻuraa ïa. Te imi ra tatou i te re i mua i te hinaaro o te Atua. Ia faa‘ite anaʻe tatou i to tatou te‘ote‘o i te Atua ra, teie ïa te varua e hiti mai, « ia ravehia to’u hinaaro eiaha to oe ». Mai ta Paulo i parau, « te imi nei hoʻi [ratou] i ta ratou ihora, aore i ta Iesu Mesia ra ». (Philipi 2:21).

Ia tataʻu to tatou hinaaro i te hinaaro o te Atua, i reira to tatou mau hiaai, to tatou mau hinaaro e to tatou mau orohea e uʻana roa ai. (Hi‘o Alama 38:12; 3 Nephi 12:30).

Page 273: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

258

Eita te taata teʻoteʻo e farii i te mana faatere o te Atua no te horo‘a mai i te arata‘iraa i to’na oraraa. (Hi‘o Helamana 12:6). E imi ratou ia re to ratou hi‘oraa i te parau mau i ni‘a i te ite rahi o te Atua, to ratou aravihi i ni‘a i te mana o te autahu‘araa a te Atua, to ratou manuïaraa i ni‘a i Ta’na mau ohipa rahi.

Ua rau te tapa‘o no to tatou au ore i te Atua, oia hoʻi ïa te orure- hau- raa, te aau etaeta, te aʻi etaeta, te tatarahapa- ore- raa, te faa-ahaaha, te maheaitu- ohie- raa e te imiraa i te tapa‘o. E tia‘i te taata teʻoteʻo ia tuʻati te Atua i to ratou mana‘o. Aita i roto i to ratou feru-riraa te tauiraa i to ratou mana‘o no te tuʻati i te mana‘o o te Atua.

Te tahi atoa tufaa rahi no teie hara aere no te te‘ote‘o, o te au- ore- raa ïa i to tatou taata tupu. Pauroa te mahana, e tae mai te hinaaro ia faateitei ia tatou i ni‘a’tu i te tahi mau taata ma te faahaahaa ia ratou. (Hi‘o Helamana 6:17; PH&PF 58:41).

E faariro te taata teʻoteʻo i te mau taata atoa ei enemi no’na ma te imi i te re i ni‘a i to ratou maramarama, to ratou mana‘o, ta ratou mau ohipa, ta ratou moni, ta ratou mau taleni e te tahi atu faito e au i teie nei ao. Ia au i te mau parau a C. S. Lewis : « Eita te te‘ote‘o e au i te farii i te hoê mea, ia hau atu râ ta’na i ta te tahi atu taata … Te faaauraa ia’na i ni‘a i te tahi atu taata, o te taata teʻoteʻo ïa : te au ia riro i ni‘a’tu i te tahi mau puʻeraa. Ia ore te parau no te tata‘uraa, ua ore atoa ïa te te‘ote‘o ». (Mere Christianity, New York: Macmillan, 1952, pp. 109–10).

I roto i te apooraa hou i teie nei ao, ua tuu Lucifero i to’na mana‘o ma te faatataʻu i to’na mana‘o i te faanahoraa a te Metua mai tei tuuhia mai e Iesu Mesia. (Hi‘o Mose 4:1–3). To’na hinaaro, ia faahanahanahia oia i ni‘a’tu i te tahi mau puʻeraa. (Hi‘o 2 Nephi 24:13). Ei haapotoraa, to’na hiaai teʻoteʻo, o te faaʻereraa ïa i te to-roʻa arii o te Atua. (Hi‘o PH&PF 29:36; 76:28).

Ua puʻe noa i roto i te papa‘iraa mo‘a te mau faa‘iteraa no te mau faahopearaa teimaha o te hara no te te‘ote‘o i ni‘a i te taata hoê anei, te mau pupu, te mau oire e te mau nunaa. « O te te‘ote‘o to te pohe ra na mua ». (Maseli 16:18). Ua haamou te reira i te nunaa ati Nephi e te oire no Sodoma. (Hi‘o Moroni 8:27; Ezekiela 16:49–50).8

Page 274: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

259

3E riʻariʻa rahi a‘e to te taata teʻoteʻo i te

faaotiraa a te taata i ta te Atua.

No te te‘ote‘o te Mesia i faasataurohia ai. Ua riri roa te mau Phari-sea i te mea e, ua parau Iesu e, o Oia te Tamaiti a te Atua ; e parau haamataʻu hoʻi te reira i to ratou tiʻaraa, e no reira, ua opua huna ratou i To’na pohe. (Hi‘o Ioane 11:53).

Ua riro Saula ei enemi no Davida no te te‘ote‘o. Ua pohehae oia no te mea ua faaʻoto te mau vahine no Iseraela i te himene e, « Ua pohe ta Saula e ua tauasini, ua ahuru râ te tauasini i ta Davida ». (1 Samuela 18:6–8).

E riʻariʻa rahi a‘e to te taata teʻoteʻo i te faaotiraa a te taata i ta te Atua. (Hi‘o PH&PF 3:6–7; 30:1–2; 60:2). « Eaha ta te taata e mana‘o mai ia’u » te feruriraa teimaha a‘e i teie, « Eaha ta te Atua e mana‘o mai ia’u ? »

Fatata roa te arii Noa i te tuu i te peropheta Abinadi, no te piiraa-hia to’na te‘ote‘o e ta’na mau tahu‘a parau- ti‘a ore, ua pohe Abinadi

no te te‘ote‘o o te arii noa, ua pohe abinadi e o’na atoa iho.

Page 275: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

260

i te auahi. (Hi‘o Mosia 17:11–12). Ua oto Heroda no te aniraa a ta’na vahine ia tapu i te upoo o Ioane Bapetizo. No to’na râ hiaai te‘ote‘o ia hi‘o- maitai- hia mai oia e « te mau manihini na’na », ua faaue atura oia ia haapohehia Ioane. (Mataio 14:9; hi‘o atoa Mareko 6:26).

Te taiâraa i ta te taata faaotiraa, e faa‘iteraa te reira no te tataʻuraa no te mana‘o farii o te taata. E mea au na te taata teʻoteʻo « ta te taata haamaitai i ta te Atua ra haamaitai ». (Ioane 12:42–43). Tei roto i te tumu mau o te mau mea ta tatou e rave nei te faa‘iteraa o te hara. Ua parau Iesu aore Oia « i faaea i te rave i te mea » e mauruuru ai te Atua. (Ioane 8:29). E ere anei e mea maitai a‘e ahani te faaitoitoraa mau no ta tatou mau ohipa, o te mauruururaa ïa te Atua ia tatou, eiaha râ te tamataraa i te faateitei ia tatou i ni‘a’tu i to tatou taea‘e ma te faahemoraa i te tahi ?

No te tahi mau taata te‘ote‘o, e ere roa te mana‘ona‘oraa i te na-vaʻiraa te moni no to ratou mau hinaaro, o te moni i ni‘a’tu râ i to te tahi. O ni‘a’tu ratou i te tahi atu mau taata, te utuʻa ïa ta ratou e imi nei. Teie ïa te au ore o te te‘ote‘o.

Ia raʻehia ana‘e to tatou aau i te te‘ote‘o, aita faahou tatou i te taata ti‘amâ i roto i teie nei ao e te tuu nei tatou i to tatou ti‘amâraa i raro a‘e i te haatîtîraa o te faaotiraa taata. E mea puai a‘e te reo tuô o te ao i te mau muhumuhu o te Varua Maitai. E taataahi te feruri-raa taata i te mau heheuraa a te Atua, e e faaruʻe te rima o te taata teʻoteʻo i te auri. (Hi‘o 1 Nephi 8:19–28; 11:25; 15:23–24).9

4Ua rau te mau rave‘a faa‘iteraa a te te‘ote‘o.

Te te‘ote‘o, e hara teie tei ite- ohie- hia i ni‘a i te tahi atu taata, eiaha râ i ni‘a ia tatou iho. Te rahiraa o tatou, e hi‘o tatou i te te‘o-te‘o ei hara na te feia no ni‘a, mai te taata moni e te taata ite rahi, o ratou tera e hi‘o mai nei i raro i te toeʻa o tatou. (Hi‘o 2 Nephi 9:42). Atira ïa, te vai ra râ te hoê maʻi mâtau- roa- hia i rotopu ia tatou—o te te‘ote‘o o ratou no raro e hi‘o ra i ni‘a. Ua rau hoʻi te mau faa‘iteraa o te reira, mai te moemoeraa i to te tahi hapehape, te ohumuraa, te amuamuraa, te mutamutaraa, te oraraa i ni‘a’tu i ta tatou moni, te faahinaaroraa, te nounou, te parau- ore- raa i te mauruuru e te arueraa e riro i te faateitei i te tahi atu taata e te oreraa e faaore i te hapa e tae noa’tu i te pohehae.

Te haapa‘o- ore- raa, o te hoê noa ïa aroraa te‘ote‘o, ia roaa mai te mana o te taata no’na te mana faatere i ni‘a ia tatou. E metua anei,

Page 276: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

261

e ti‘a faatere anei, e orometua anei e i te hopea, o te Atua roa. E mea hae na te taata teʻoteʻo ia na ni‘a mai te tahi taata ia’na. I to’na manaʻoraa, te faahaahaa ra te reira i to’na tiʻaraa.

Te peu pipiri te hoho‘a mâtau maitai no te te‘ote‘o. « Nahea te mau mea atoa e au ai ia’u », o te tumu rahi ïa no te mau ohipa atoa—te faatietieraa ia’na iho, te aroharaa ia’na iho, te manuïaraa i te tino nei, te oaoaraa ia’na iho e te imiraa ia’na iho.

Te faahopearaa o te te‘ote‘o, o te mau peu huna ïa ia roaa mai te mana, te apî e te hinuhinu o teie nei ao. (Hi‘o Helamana 7:5; Etera 8:9, 16, 22–23; Mose 5:31). Na teie hotu no te hara teʻoteʻo, oia hoʻi te peu huna, i haamarua i te nunaa o te ati Iareda e te ati Nephi, e ua riro te reira e e riro noa’tu â te reira ei tumu no te maruaraa o te mau nunaa e rave rahi. (Hi‘o Etera 8:18–25).

Te tahi atoa hoho‘a no te teʻoteʻo, o te mârôraa ïa. Te maniania-raa, te taputoraa, te faatereraa parau- ti‘a ore, te taa- ore- raa i rotopu i te mau uʻi, te faataaraa te tane e te vahine, te hamani- ino- raa i te hoa faaipoipo, te orure hau e te tiarepuraa, pauroa teie mau mea, tei roto i teie hoho‘a no te te‘ote‘o.

Na te mârôraa i roto i te utuafare e tiahi i te Varua o te Fatu i te atea ê. Te arata‘i atoa nei te reira e rave rahi o te mau melo utuafare i te atea ê. Te mârôraa, tei te faito ïa o te hoê parau taora e haere roa’tu i te mau tamaʻi rahi na te ao. Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « tei te teʻoteʻo ana‘e ra e tupu ai te tamaʻi ». (Maseli 13:10; hi‘o atoa Maseli 28:25).

Te haapapû nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e inoino ohie te taata teʻoteʻo e eita e marû haere noa. (Hi‘o 1 Nephi 16:1–3). Eita ratou e faaore i te hape o vetahi ê, ia vai noa tera tarahu ia ratou e ia faati‘a te reira i to ratou mau mana‘o inoino.

Eita te taata teʻoteʻo e farii ohie noa i te parau aʻo e aore râ te faatiti‘aifaroraa. (Hi‘o Maseli 15:10; Amosa 5:10). E parau paruru noa ta ratou no te faati‘araa e no te faaitiraa i te parau no to ratou mau paruparu e ta ratou mau hapehape. (Hi‘o Mataio 3:9; Ioane 6:30–59).

E turuʻi atu te taata teʻoteʻo i ni‘a i to teie nei ao no te parau ia’na e faufaa anei to’na e aore râ aita. To ratou haafaufaaraa ia ratou iho, tei te huru ïa te taahiraa i tuuhia ratou i ni‘a i te eʻa paʻumaraa no te manuïaraa pae tino nei. E tae mai to ratou haafaufaaraa ia ratou iho mai te peu ua navaʻi te rahiraa o te taata i raro mai ia ratou, i te

Page 277: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

262

pae anei no te manuïaraa, te mau taleni e aore râ te nehenehe. E mea haʻiriiri te te‘ote‘o. E parau te reira, « Mai te peu e manuïa oe, eita ïa vau e manuïa ».

Mai te peu e here to tatou i te Atua, e rave ïa tatou i To’na hina-aro e e riʻariʻa tatou i Ta’na faaotiraa, rahi atu â i ta te taata, ei reira to tatou haafaufaaraa ia tatou iho e tae mai.10

5E tapeʻapeʻa e aore râ e tapeʻa roa te

teʻoteʻo i to tatou haereraa i mua.

E hara faaanatema te te‘ote‘o, ia au i te auraa mau o teie taʻo. E tapeʻapeʻa e aore râ e tapeʻa roa te reira i to tatou haereraa i mua. (Hi‘o Alama 12:10–11). E ere te taata teʻoteʻo i te mea ohie ia haapii atu. (Hi‘o 1 Nephi 15:3, 7–11). Eita ratou e taui i to ratou mana‘o no te farii i te parau mau, e ahani e na reira ratou, o ratou ïa tei hape.

E ohipa ino to te te‘ote‘o i ni‘a i to tatou mau autaatiraa atoa—to tatou taamuraa i te Atua e Ta’na mau tavini, i rotopu i te tane e te vahine, te metua e te tamarii, te paoti e te rave ohipa, te orometua

e faatae te haehaa i te hoêraa e te puai i roto i te mau faaipoiporaa e te mau utuafare.

Page 278: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

263

e te piahi, e te mau taata atoa. Na te faito o to tatou teʻoteʻo e faaoti nahea tatou e faariro nei i to tatou Atua e to tatou mau taea‘e e mau tuahine. Ua hinaaro te Mesia ia faateitei ia tatou i te vahi tei reira Oia. Teie anei ta tatou e hiaai ra no vetahi ê ?

E haamorohi te teʻoteʻo i to tatou mana‘o ei tamarii na te Atua e ei taata tupu. E faataa ê te reira ia tatou ma te apapa ia tatou ia au i te hoê « faito i roto i te anaʻiraa », ia au i ta tatou « moni » e ta tatou mau « faanaʻoraa i te haapiiraa ». (3 Nephi 6:12). Eita e roaa te hoê-raa i te taata teʻoteʻo, e mai te mea eita tatou e hoê, eita atoa ïa tatou na te Fatu. (Hi‘o Mosia 18:21; PH&PF 38:27; 105:2–4; Mose 7:18).

A feruri na i te mea ta tatou i pau no te teʻoteʻo i tahito ra, e te mea atoa ta tatou e pau nei, i teie nei, i roto anei i to tatou oraraa, to tatou utuafare e te Ekalesia.

A feruri na i te tatarahaparaa e tupu mai, te mau oraraa apî, te mau faaipoiporaa aupuru e te mau utuafare puai, ahani eita te te-‘ote‘o e tape‘a ia tatou, ia faʻi tatou i ta tatou mau hara e ia faaruʻe hoʻi i te reira. (Hi‘o PH&PF 58:43).

A feruri na i te nahoʻa rahi melo paruparu o te Ekalesia, ua inoino ratou, e teie te te‘ote‘o e tape‘a nei ia ratou ia ore ratou ia faaore i to te tahi hapa e aore râ ia hoʻi roa mai i te airaamaa a te Fatu.

A feruri na i na feia apî tamaroa e na taata faaipoipo, e ahuru tauasini, te nehenehe e reva no te misioni ; o te te‘ote‘o râ tera e tape‘a nei ia ratou, eiaha ratou ia horo‘a i to ratou aau i te Atua. (Hi‘o Alama 10:6; Helamana 3:34–35).

A feruri na i te maraaraa o te ohipa hiero ahani te taime i tuuhia i roto i teie taviniraa paieti e rahi atu â i te mau hororaa rahi a te te‘ote‘o o te haapau nei i to tatou taime.11

6Te raau no te te‘ote‘o, o te haehaa ïa.

Pauroa tatou ua roohia i te te‘ote‘o i te hoê taime e aore râ i te tahi atu taime, i te hoê faito e aore râ i te tahi atu faito. I teie nei, e nehenehe ta outou e ite e, no te aha te fare i roto i te orama a Lehi tei faahoho‘a i te te‘ote‘o o te ao, i rahi roa e i aano roa ai ; e ua rahi roa te feia i tomo i roto. (Hi‘o 1 Nephi 8:26, 33; 11:35–36).

E hara parare te te‘ote‘o, e ino rahi hoʻi te reira. Oia mau, e hara parare te te‘ote‘o, e ino rahi hoʻi te reira.

Page 279: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

264

Te raau no te te‘ote‘o, o te haehaa ïa—te marû, te auraroraa. (Hi‘o Alama 7:23). O te aau oto e te varua haehaa. (Hi‘o 3 Nephi 9:20; 12:19; PH&PF 20:37; 59:8; Salamo 34:18; Isaïa 57:15; 66:2). Mai ta Rudyard Kipling i faahiti tano roa :

E faaea ihoa te haruru e te tuôraa ;E reva te mau raatira e te hui arii.E vai noa ta oe tusia tahito ra,Te aau haehaa e te oto.E te Fatu o te mau nuu, a parahi â i o matou nei,O te aramoina ia matou, o te aramoina ia matou… 

E taata haehaa to te Atua. E ma‘iti tatou ia faahaehaa e aore râ e faahepohia tatou ia faahaehaa. Ua parau Alama, « E ao hoʻi to ratou, o te faahaehaa noa ia ratou iho, aore i tuu- uʻana- hia i raro ». (Alama 32:16).

Ia ma‘iti ana‘e tatou ia faahaehaa.E nehenehe ta tatou ia ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te

upootiʻaraa i te au ore i to tatou mau taea‘e e tuahine, ma te faariro ia ratou mai ia tatou nei, e ma te faateitei ia ratou i ni‘a e i ni‘a atu â ia tatou nei. (Hi‘o PH&PF 38:24; 81:5; 84:106).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te fariiraa i te parau aʻo e te utuʻa. (Hi‘o Iakoba 4:10; Helamana 15:3; PH&PF 63:55; 101:4–5; 108:1; 124:61, 84; 136:31; Maseli 9:8).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te faaoreraa i te hape a ratou tei haamauiui ia tatou. (Hi‘o 3 Nephi 13:11, 14; PH&PF 64:10).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te horo‘araa i te taviniraa pipiri ore. (Hi‘o Mosia 2:16–17).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te revaraa i te misioni e te pororaa i te parau e nehenehe e faahaehaa ia vetahi ê. (Hi‘o Alama 4:19; 31:5; 48:20).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te haere- pinepine- raa i te hiero.

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te faʻiraa e te faaruʻeraa i ta tatou mau hara, ia fanauhia tatou i te Atua. (Hi‘o PH&PF 58:43; Mosia 27:25–26; Alama 5:7–14, 49).

E nehenehe ta tatou e ma‘iti ia faahaehaa ia tatou na roto i te hereraa i te Atua, te auraroraa i to tatou hinaaro i To’na, e te tuuraa

Page 280: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

265

Ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa. (Hi‘o 3 Nephi 11:11; 13:33; Moroni 10:32).

Ia ma‘iti ana‘e tatou ia faahaehaa. E nehenehe ta tatou ia na reira. Ua ite au e, e nehenehe ta tatou.

E au mau taea‘e e mau tuahine, a faaineine ia tatou no te faaora ia Ziona. O te hara no te te‘ote‘o te hara mau tei tapeʻa i te faati‘araa ia Ziona i te tau o te peropheta Iosepha Semita. Na te reira atoa hara no te te‘ote‘o i faaore i te haamo‘araa i rotopu i te ati Nephi. (Hi‘o 4 Nephi 1:24–25).

O te te‘ote‘o te ofa‘i rahi faaturorirori ia Ziona. Te parau faahou nei au : O te te‘ote‘o te ofa‘i rahi faaturorirori ia Ziona.

E mea ti‘a ia tatou ia tamâ i te roto o te vairaa na roto i te upoo-tiʻaraa i te te‘ote‘o. (Hi‘o Alama 6:2–4; Mataio 23:25–26).

E mea ti‘a ia tatou ia auraro i te « parau a te Varua Maitai », ia faaru‘e i te mau peu te‘ote‘o a te « taata tino nei », e ia riro « ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu », e ia riro ho‘i mai « te tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa ». (Mosia 3:19; hi‘o atoa Alama 13:28).

Ia na reira tatou i te haereraa i mua no te faaoti i to tatou ananahi hanahana, o ta’u ïa pure.12

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua faa‘ite maitai te peresideni Benson e, ua faatopa te te‘ote‘o

i te haamouraa i ni‘a i te ati Nephi (hi‘o i te tuhaa 1). I to outou mana‘o, no te aha e mana haamou to te te‘ote‘o ?

• Nahea te taata i « te imi … i te re i mua i te hinaaro o te Atua » ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te tahi mau haamaitairaa e tae mai ia tatou ia pee ana‘e tatou i te hinaaro o te Atua ?

• I to outou manaʻo, no te aha i te tahi mau taime e ui tatou e, « Eaha ta te taata e mana‘o mai ia’u ? » eiaha râ « Eaha ta te Atua e mana‘o mai ia’u ? » (A hi‘o i te tuhaa 3). Eaha te tauiraa e tupu i roto i to tatou oraraa mai te mea e, to tatou hiaai rahi roa a‘e, o te mauruururaa mai te Atua ia tatou ?

Page 281: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 8

266

• A hi‘o faahou i te mau faa‘iteraa no te te‘ote‘o tei tapurahia i te tuhaa 4. Nahea tatou i te haapae i teie mau faa‘iteraa no te te‘o-te‘o i roto i to tatou oraraa ?

• Ua parau te peresideni Benson, « E ohipa ino to te te‘ote‘o i ni‘a i to tatou mau autaatiraa atoa »—i te Atua e ia vetahi ê (tuhaa 5). No te aha e parau mau te reira ? Nahea to tatou mau autaatiraa e maitai ai ia faahaehaa anaʻe tatou ?

• I roto i te tuhaa 6, ua tapura te peresideni Benson i te mau rave‘a no tatou ia ma‘iti i te haehaa. I to outou mana‘o, no te aha e mea maitai a‘e ia ma‘iti i te haehaa i te faaheporaa ia faahaehaa ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMataio 23:12; Luka 18:9–14; Iakobo 4:6; Alama 5:27–28; PH&PF

112:10; 121:34–40

Tauturu no te tuatapaparaaNo te faatuʻati i te mau parau a te peropheta i ni‘a ia tatou, a

feruri nahea ta’na mau haapiiraa e tano ai no outou (hi‘o Te haa-piiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 179) A feruri ia ani ia outou iho nahea te reira mau haapiiraa e nehenehe ai e tauturu ia outou i roto i ta outou mau mana‘ona‘oraa, mau uiraa e mau tamataraa o te oraraa.

Te mau nota 1. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign,

Me 1986, 6–7. 2. Boyd K. Packer, i roto Sheri L. Dew,

Ezra Taft Benson: A Biography (1987), 429–30.

3. Russell M. Nelson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 430.

4. « Cleansing the Inner Vessel », 7. 5. Flora Amussen Benson, i roto Ezra

Taft Benson : A Biography, 293.

6. « Cleansing the Inner Vessel », 7. 7. « Beware of Pride », Ensign, Me 1989, 4. 8. « Beware of Pride », 4–5. 9. « Beware of Pride », 5. 10. « Beware of Pride », 5–6. 11. « Beware of Pride », 6. 12. « Beware of Pride », 6–7; parau no te hi-

mene « God of Our Fathers, Known of Old » na Rudyard Kipling i roto Hymns, n° 80.

Page 282: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

267

P E N E 1 9

Te faatereraa

« Mai te mea ananahi e piihia outou i ni‘a i te faatereraa o te Ekalesia, [o to outou] fenua e o to outou iho utuafare, e ti‘a ia outou ia vai aueue ore i roto i te faaroo, aueue ore i mua i te ino ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua haamata Ezra Taft Benson i te riroraa ei ti‘a faatere i to’na apî-raa. I te fatataraa te 13 o to’na matahiti, ua piihia to’na metua tane ia tavini i te hoê misioni. No te mea o oia te matahiapo o te utuafare, na Ezra i amo i te hopoi‘a no te faatereraa i te ohipa o te faaapu i te revaraa to’na metua tane. E rave rahi matahiti i muri mai, te tavini ra oia i roto i te misioni no Peretane, ua tavini oia ei peresideni amaa e ei peresideni no te amuiraa no Newcastle (mai te huru te reira i te hoê mataeinaa i teie mahana). I muri iho, ua tavini oia i roto e toru peresideniraa tĭtĭ—te hoê taime ei tauturu, te tahi ei peresideni tĭtĭ, no te hoê tau poto noa, e te tahi faahou ei peresideni tĭtĭ, no te hoê tau maoro a‘e. I roto i ta’na toroʻa ohipa, e rave rahi ti‘araa faatereraa ta’na i amo i roto i te ohipa faaapu. No te mea ua riro mai oia ei ti‘a faatere aravihi roa i roto i te ohipa faaapu, ua ani roa te Peresideni Dwight D. Eisenhower ia’na ia tavini i ni‘a i te ti‘araa teitei roa a‘e o te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite. Vaʻu matahiti te maoro to’na ohiparaa e te peresideni Eisenhower ei faa-tere hau no te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite.

Na mua oia a riro mai ai ei Peresideni no te Ekalesia, ua tavini te peresideni Benson 12 matahiti ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. E mea faatura rahi te mau melo o te pŭpŭ ia’na ei ti‘a faatere. Pinepine Elder Bruce R. McConkie « i te parau i te mau melo o to’na utuafare e, aita roa oia i ite a‘enei i te hoê faatereraa i roto i te Ekalesia mai ta te peresideni Benson ».1

A faatere ai oia i te Tino Ahuru Ma Piti, ua faaitoito noa te pere-sideni Benson i te mau melo o te pŭpŭ ia faa‘ite hua mai i to ratou

Page 283: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

268

p e n e 1 9

te peresideni ezra taft Benson e to’na na taturuu i roto i te peresideniraa matamua : te peresideni Gordon B. Hinckley (i te pae aui)

e te peresideni thomas s. monson (i te pae atau)

Page 284: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

269

mana‘o, e noa’tu e, e mana‘o ê to’na. I te riroraa Elder Russell M. Nelson ei melo apî no te pŭpŭ, ua mana‘o oia e, peneiaʻe eiaha e parau i to’na mana‘o. « Aita râ [te peresideni Benson] i vaiiho noa », ua parau oia. « E mai te mea e vai mu noa vau no ni‘a i te hoê mea, na’na e faamahuti mai i to’u mana‘o i rapae ».2

Noa’tu â e mea titau te peresideni Benson i te mana‘o o te ta-atoaraa, aita râ oia i vaiiho i te tauʻaraa parau ia hahi ê. Ua parau te peresideni Howard W. Hunter, ua « ite oia nahea i te faatupu i te tauʻaraa parau matara e te afaro i rotopu i [te mau] Taea‘e e [ua] ti‘a ia’na ia faatere e ia arata‘i haere i te reira no te tapae i te hoê faaotiraa amui e te hoêraa o te taatoaraa ».3 Ia « mana‘o oia e, ua navaʻi te tauʻaraa parau, pinepine oia i te parau, ‘Te mana‘o nei au ua navaʻi ta tatou vaereraa. E haaputu ana‘e i teie nei’, no te ite mai i te rave‘a ».4

E mea manaʻonaʻo te peresideni Benson i te taata ta’na e arata‘i, e mea haapii oia na roto i te hi‘oraa. « Aita e taata ê atu ta’u i mâtau e teie huru faaturaraa rahi i to’na mau hoa ohipa e teie mana‘ona‘o-raa rahi i to ratou maitai », te parau ïa a te peresideni Gordon B. Hinckley. « Eita roa oia e ani i te tahi mau puʻeraa i te hoê mea eita o’na iho e hinaaro ia rave, aita, e faa‘ite râ oia i te hi‘oraa tano no te taviniraa ia pee mai te tahi mau puʻeraa ».5 E mea aravihi atoa te peresideni Benson no te opereraa i te ohipa i te tahi atu taata, no te haapiiraa e no te paturaa ia ratou na roto i te reira faanahoraa.

I roto i te amuiraa rahi i paturuhia ai te peresideni Benson ei Peresideni no te Ekalesia, ua faa‘ite te peresideni Gordon B. Hin-ckley i to’na mana‘o papû e, ua ma‘iti te Fatu e ua faaineinehia te peresideni Benson no te arata‘i mai i te Ekalesia.

« Te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû e, na te Fatu i ma‘iti ia Ezra Taft Benson no te riro mai ei melo no te Apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti fatata a maha ahuru ma toru matahiti i teie nei. Na te Fatu i roto i taua mau matahiti ra i hi‘opo‘a e i faatiti‘aifaro ia’na, i haapii e i faaineine ia’na… 

« Ei taata mâtau ia’na e o te ti‘a nei i to’na aoao, te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû e, e taata faaroo oia, ua papû te faatereraa, ua hohonu te here no te Fatu e no Ta’na ohipa, ua î oia i te here no te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua i te mau vahi atoa. E taata tei itehia to’na aravihi ».6

Page 285: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

270

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Te feia faatere aravihi, e vai aueue ore oia i roto i te faaroo e e faa‘ite oia i te hi‘oraa maitai.

Ua tupu te mana o te Mesia no te faatereraa mai roto mai i te ta-mataraa o To’na hi‘oraa. Ta’na piiraa rahi, oia hoʻi, « Mai pee mai ! » … To’na [manuïaraa i roto te apîraa] i te haavare ore o te mau taata e te pûpûraa ia ratou iho i te mau parau tumu no te parau- ti‘a, tei te huru ïa i te riroraa te here ei rave‘a faaitoito rahi. Ua tauturu Oia ia tatou ia ite e, e nehenehe i te hiro‘a hanahana i roto ia tatou tata‘i-tahi, teie hiro‘a te tiaoro nei ia mahiti i rapae, e nehenehe i te reira ia riro ei mea hanahana, ei mea oraora e ei mea papû. Te tamau noa nei to’na hi‘oraa ia riro ei ti‘aturiraa rahi roa a‘e e ei puai rahi roa a‘e no te taata nei.7

Mai te mea ananahi e piihia outou i ni‘a i te faatereraa o te Eka-lesia, [o to outou] fenua e o to outou iho utuafare, e ti‘a ia outou ia vai aueue ore i roto i te faaroo, aueue ore i mua i te ino, e mai ta Paulo i parau, « A ahu na i te haana tama‘i atoa a te Atua ra, ia ti‘a ia outou ia pato‘i atu i te mau rave‘a paari a te diabolo ra. E ere hoʻi i te taata ana‘e ra ta tatou e to nei, o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, et e mau varua iino i te reva nei ». (Ephesia 6:11–12).8

Titauhia no ta tatou feia apî ia faaitihia mai te mau faahaparaa e ia faarahihia mai te mau hi‘oraa maitai. O outou te mau hi‘oraa maitai ta ratou e hi‘o’tu ei hoho‘a no to ratou oraraa, ta ratou e nehenehe e pee e e faahoho‘a’tu. Titau ratou i te faaûruraa e nehe-nehe e mahuti mai na roto mai ia outou a faatuea ai outou i to outou oraraa i ni‘a i te mau haapiiraa o te evanelia.9

2E pahono te taata i te faatereraa aravihi.

HaehaaHoê o te mau tapa‘o no te faatereraa maitai, o te varua haehaa

ïa, i teie nei e a muri noa’tu.10

te puai pae varuaE faatiani te puai pae varua i te mana‘o au, te mau fâ au, te mau

peu au, te mau huru au e te mau tautooraa au. Teie te mau tuhaa

Page 286: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

271

hiro‘a e faaitoito i te paari, te maitai i te pae tino e i te pae feruriraa, e te fariiraa e te pahonoraa ma te anaanatae ia vetahi ê.11

I te taata maitai noa e roaa ai te aravihi no te faateitei e no te faaitoito i te tahi e te tahi, ia rahi atu â te taviniraa, ia rahi atu â te manuïaraa, ia rahi atu â te puai.12

Titau- roa- hia te faaûruraa no te faatereraa tiʻa … E ti‘a ia tatou ia farii i te varua no te faaûruraa, no te haapii anei (PH&PF 50:13–14) e aore râ no te faatere i te mau ohipa o te basileia (PH&PF 46:2).13

Aita to te Varua e mono au.14

iteE tamata tamau te ti‘a faatere maitai ia ite noa oia i te mau parau

haamaramarama. E taata oia te ohipa ia au i te parau tumu eiaha râ i te apî e vai ra. E tamata oia i te haapii mai roto mai i te mau ohipa atoa ua ite te taata, e faito atu ai i ni‘a i te mau parau tumu o te paari hanahana tei heheuhia mai.15

Te hoê rave‘a maitai roa a‘e na te feia faatere no te maramarama i te mau parau tumu tano, o te imiraa ïa i te ite papû e te marama-ramaraa no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e te buka arata‘i tano. Te rahiraa o te mau ohipa e tupu nei, ua tupu a‘ena paha na mua a‘e, peneiaʻe paha e rave rahi roa taime, e ua oti a‘ena paha te mau ture e te faatereraa i te faaotihia no te pahono i te fifi. E no reira, e mana‘o paari te hi‘oraa e te haamâtauraa i te mau arata‘iraa e te mau ture a te Ekalesia tei papa‘i- a‘ena- hia ia hiti noa mai te mau uiraa.16

Te aʻohia nei te feia faatere ia tuatapapa i te mau haapiiraa tumu o te Ekalesia, ia nehenehe ta ratou ia faa‘ite tano i ta tatou mau haapiiraa tumu ia vetahi ê. Ma te faa‘ohipa i te faahitiraa parau a te aposetolo Paulo, te tia‘i nei matou ia riro outou ei « rave ohipa aita e haamaraa » (2 Timoteo 2:15).17

Haavare oreE titau te ti‘a faatere maitai i te haavare ore. E horo‘a atoa oia i

to’na haavare ore. E turu oia i te feia ta’na i horo‘a i te ohipa. E tano te haavare ore no te mau ohipa hau atu â i te piiraa e te hopoi‘a. E mea haavare ore te hoê taata ia tae ana‘e mai te arueraa i te feia e apiti nei ia’na i roto i te taviniraa. E haapeuraa na’na ta ratou mau manuïaraa. Eita oia e patoʻi haere noa i te parau, e paraparau maoti oia na mua i te taata na’na teie faaotiraa. Eita oia e faahaamâ i te

Page 287: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

272

hoê apiti ohipa i mua i te tahi atu taata. E mea parau afaro oia e te matara te mana‘o.18

HoêraaTe vai ra te hoê « tahoêraa i titauhia e te ture o te basileia tire-

tiera ; E e ore roa e ti‘a ia faati‘ahia mai Ziona maori râ no te ture o te basileia tiretiera ». (PH&PF 105:4–5). I roto i te mau parau tumu e te huru tei titauhia, te vai nei te tahoêraa i te feruriraa e te aau. « Te parau atu nei au ia outou, ia tahoê ; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere hoʻi outou no’u nei (PH&PF 38:27; Ioane 17:20–23) Aita e vahi ê atu i reira teie titauraa i te mea faufaa tumu roa a‘e maori râ, i rotopu i te taata Ta’na i pii ia peresideni i roto i To’na basileia.19

te here e te faa‘iteraa i te ti‘aturiraaE mea faufaa te here i te taata i roto i te faatereraa aravihi. Te

here ra anei outou i te feia ta outou e ohipa ra i piha‘i iho ? Ua taa anei ia outou te faufaa o te mau varua, e mea rahi i te mata o te Atua (hi‘o PH&PF 18:10) ? E faaroo anei to outou i roto i te feia apî ? Te faahanahana ra anei outou i ta ratou mau peu maitai, ma te arue ia ratou i ta ratou mau manuïaraa ? E aore râ, e mea huru faahapa anei outou ia ratou i ta ratou mau hapehape ? 20

« e mea faufaa te here i te taata i roto i te faatereraa aravihi ».

Page 288: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

273

E i te tahi taime atoa, te mea fifi atu â i te faahaparaa, o te vai- mu- raa o to tatou feia faatere no ni‘a i te ohipa tei faauehia ia tatou ia rave. Te tahi rii noa parau e aore râ te tahi rii nota, ma te aau tae e te parau taa ê, e riro te reira ei faaitoitoraa rahi. 21

Ua ite matou e… e mea hoona a‘e no te hoê ti‘a faatere te taime hoê e hoê e te tahi melo, i te taime te tuuhia nei i roto i te mau apooraa e te mau hopoi‘a faatereraa. Ua riro te paraparauraa i te taata, hoê e hoê, i te taviri no te faafariuraa i te melo paruparu.22

Hau atu râ, i roto i te Ekalesia, e mea hoona a‘e te hoê aniraa i te hoê faaheporaa—maitai atoa a‘e te mana‘o i te aau. E haamana‘o ia parau atu no te aha. A hiʻopoʻa no te ite e, eaha te huru te ohipa i te tereraa. Faa‘ite i to outou mauruuru ia haapa‘o maitai anaʻe te taata i te mau arata‘iraa. E faa‘ite atu i to outou tiʻaturiraa, ma te haavare ore. Ia patore ana‘e te tahi ohipa, e mea maitai ia hi‘o i muri no te ite mai i te mea i moʻe—e eiaha e taiâ ia parau atu e, ua hape ihoa. E haamana‘o e, to tatou mau taata, na ratou iho e haere mai e na ratou iho e hinaaro. E ua here atoa ratou i te Fatu e i Ta’na ohipa. A here ia ratou. A au ia ratou. Mai te mea e tae mai te hinaaro ia faahapa i te hoê hoa ohipa, eiaha. E tamata na i te tahi opuaraa apî ma te tahi rima faaitoito i ni‘a i te tapono. E aau maitai to te mau tamarii e rave rahi a to tatou Metua na te ao atoa nei. Ua here Oia ia ratou. E mea ti‘a atoa ia tatou ia na reira.23

Aita te taata e au ia faahepohia ana‘e ratou no te rave i te hoê ohipa, noa’tu e, no to ratou maitai. E pahono râ te taata i te faate-reraa aravihi.24

3E faa‘ohipa te feia faatere paari i te tonoraa taata.

te hi‘oraa o te Faaora i roto i te tonoraa taata.Ua haamauhia te niu o teie nei ao na roto i te haamanaraa o tei

tonohia. E rave rahi taime to Iesu faahaamanaʻoraa i te taata e, Ta’na misioni i ni‘a i te fenua nei, e mea na roto ïa i te haamanaraa o tei tonohia. Te Faaho‘i- faahou- raa mai o Ta’na Ekalesia, ua haamata mau ïa na roto i te haamanaraa o tei tonohia.

I to’na paraparauraa i te mau ati Iuda i roto i te sunago, ua parau Iesu ia ratou e, ua tonohia mai Oia e To’na Metua : « I pou mai nei hoʻi au mai te raʻi mai e haapa‘o i to tei tono mai ia’u nei hinaaro, eiaha to’u iho hinaaro » (Ioane 6:38).25

Page 289: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

274

Te horo‘a nei Iesu ia tatou i te hi‘oraa hope no te faatereraa maitai na roto i te tonoraa tiʻa … E rave rahi o Ta’na mau misionare tonohia tei ratere ma te farii moni ore e te pute ore. Ua mamae rahi te taata no to ratou pororaa i Ta’na mau arata‘iraa. Ua pohe te tahi pae i te pohe riʻariʻa mau i roto i Ta’na ohipa. Ua haere noa râ ta’na mau pĭpĭ tonohia i roto i teie nei ao, mai te liona ra i te mata’u ore ia au i Ta’na tonoraa. Ua faaoti ratou i te mau mea aita â ratou i moemoea a‘enei. Aore ti‘a faatere tei faaitoito i te taata e te vahine mai Ta’na i rave.26

Te patu nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te feia faatere na roto i te faaôraa mai i te taata tei tonohia na roto i te haamanaraa. I to [Iesu] parahiraa i ni‘a i te fenua nei, ua pii oia e ahuru ma piti aposetolo no te tauturu ia’na i roto i te faatereraa i te Ekalesia. Ua pii atoa Oia i te hitu ahuru. Ua opere Oia i te ohipa i te tahi atu taata. Mai te huru ra e, eiaha te feia mata‘ita‘i i roto i ta’na ekalesia. E tiʻa i te mau taata atoa ia faaôhia mai no te tauturu i te paturaa i te basileia. E a patu noa ai ratou i te basileia, ua patu atoa ïa ratou ia ratou iho.

E fâ na Iesu te faateiteiraa i te taata hoê… E fâ na Iesu te faariroraa i te taata atoa ei arii, te paturaa ia’na no

te faatereraa mure ore. I tera ra pô rahi no te tamaaraa hopea, ua

i te roaraa o ta’na taviniraa tahuti, ua horo‘a iesu mesia i na aposetolo hoê ahuru ma piti na’na i te haamanaraa.

Page 290: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

275

parau Oia i na tino ahuru ma hoê… « Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te faaroo mai ia’u ra e rave atoa oia i teie nei mau ohipa ta’u e rave nei, e e rahi atu â ta’na e rave i teie, no te mea te haere nei au i ta’u Metua ra ». (Ioane 14:12). Na roto i te ohipa to-noraa, ua hinaaro Iesu ia faateitei i te taata, eiaha râ ia faaore. E na roto i te Ekalesia taatoa, i teie nei, te tupu nei te mau tane e te mau vahine i te rahi na roto i te mau ti‘araa tei tonohia ratou ia amo.27

tono i roto i ta tatou mau faanahoraaTe faatereraa maitai, te auraa ra, e tonoraa haamana ïa. Te tono-

raa ia outou no te tahi tuhaa ohipa, e tauturu te reira ia outou e i ta outou faanahoraa. Te hoê faatereraa manuïa, o te aravihi ïa no te faananearaa ia outou iho na roto i te tahi atu mau taata.28

E titau te tonoraa paari i te faaineineraa na roto i te pure, mai te reira atoa no te hoê haapiiraa e te hoê pororaa manuïa maitai. Te haapapû nei te Fatu i te reira na roto i teie mau parau : « E e ho-ro‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo ; e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoʻi outou e haapii atu » (PH&PF 42:14). E e parau tatou e, e ore hoʻi outou e tono ma te ore e farii i te Varua.29

Eita te hoê taata faatere paari i roto i te Ekalesia, i teie mahana, e tamata i te rave i te ohipa o’na ana‘e, e mai te huru atura ïa aita e taata ê atu e ti‘a ia rave i te ohipa. E ia tono atu oia i te hoê taata, e riro oia i te faatae i te tahi mana‘o taiâ ore i te taata ta’na i tono atu, e tei muri oia ia’na no te turu atu. 30

Ia oti te hopoi‘a i te horo‘ahia, eita te ti‘a faatere e haamoʻe i teie taata ta’na i faaue e na reira atoa ta’na faaueraa ohipa. E pee maite oia i teie ohipa, eiaha râ no te « hi‘opo‘a huʻahuʻa’tu ». E horo‘a oia i te tahi haamauruururaa taa ê mai te mea ua ti‘a te reira. E horo‘a oia i te tahi faaitoitoraa e te tauturu mai te mea e titauhia. Ia mana‘o oia e, aita te ohipa e ravehia ra e titauhia te tahi tauiraa, e ohipa oia ma te itoito e te aueue ore, e ma te marû atoa râ. Ia oti te hoê ti‘araa i te rave- hope- hia, e faa‘ite oia i to’na faahiahia e to’na mauruuru. 31

Aore roa e ti‘a faatere paari e ti‘aturi e, mai roto ana‘e ia’na te mau mana‘o maitai atoa. E ani oia i te mau mana‘o tauturu no roto mai ia ratou ta’na e faatere nei. E vaiiho oia ia ratou ia manaʻo e, e mea faufaa ratou i roto i te faaotiraa. E vaiiho Oia ia ratou ia ite e, te rave ra ratou i ta ratou mau faaotiraa, eiaha ta’na noa.32

Page 291: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

276

4E mau mauihaa te feia faatere o te Ekalesia i roto i te rima o te Atua, e e ti‘a ia ratou ia imi i te Varua i roto

i te arata‘iraa e te paturaa i te tahi atu mau taata.

I roto i te Ekalesia i teie anotau, te faito ta te hoê ti‘a faatere e noaa mai, tei te huru ïa te mea ta’na e tia‘i mau nei. Titauhia ia feruri rahi oia. E mea ti‘a ia’na ia haapapû i te mau taata ta’na e horo‘a nei i te faaueraa ohipa e, i roto i te taviniraa i te Fatu e mana rahi atu â to ratou i te tahi atu huru hopoi‘a mâtauhia. Aita e manuïa- ore- raa i roto i te ohipa a te Fatu ia rave ana‘e [tatou] i te maitai roa a‘e e noaa ia [tatou]. E mauihaa noa tatou ; na te Fatu teie ohipa. Na’na teie Ekalesia, Na’na teie faanahoraa evanelia. Na’na teie mau tamarii ta tatou e ohipa nei i piha‘i iho. Eita Oia e vaiiho ia tatou ia manuïa ore, mai te mea e rave tatou i ta tatou tuhaa. E faaaravihi atu â Oia ia tatou i roto i to tatou iho mau tareni e to tatou mau aravihi. Papû ia’u te reira.33

E haamana‘o tatou e… te Ekalesia… e ere te ohipa na te ao. Te manuïaraa o te reira, e faitohia i ni‘a i te mau varua tei faaorahia, eiaha râ te apî e te pau. E mea titau ihoa ïa, ia aravihi tatou e ia faahotu, tera râ, titau- atoa- hia ia tutonu noa tatou i ni‘a i te mau opuaraa mure ore. E haapa‘o maitai eiaha ia faahepo i te mau rave‘a e te mau faahitiraa parau o te ao i ni‘a i te mau toro‘a ohipa mo‘a a te autahu‘araa. A haamana‘o e, te mau rave‘a haamatara fifi tei feruri- maite- hia, noa’tu to te reira tauturu rahi, eita e ravaʻi te reira ana‘e iho i roto i te ohipa o te basileia. Te ohipa a te Atua, e mea ti‘a roa ia ravehia na roto i te faaroo, te pure e te Varua, « e mai te mea i te tahi rave‘a ê atu ra e ere ïa i ta te Atua » (PH&PF 50:18).34

Te fâ rahi a te Ekalesia, o te paturaa ïa i te mau tane e te mau va-hine o te riro atu mai te Atua i roto i to ratou huru e to ratou hiro‘a e ta ratou mau fâ.35

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua haapii te peresideni Benson e, e ti‘a i te feia faatere ia faa‘ite

i te hi‘oraa parau- ti‘a (a hi‘o i te tuhaa 1). No te aha te hiʻoraa i riro ai ei faaûruraa puai roa ? Nahea te mau hi‘oraa parau- ti‘a o te feia faatere i te faaûru ia outou ?

Page 292: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

277

• A tuatapapa i te huru o te feia faatere maitai tei vauvauhia i roto i te tuhaa 2. I to outou manaʻo, no te aha e mea « pahono te taata i [teie huru] faatereraa » ? A feruri i te mau mea ta outou e nehe-nehe e rave no te faatupu i teie huru o te feia faatere.

• Ua haapii te peresideni Benson e, e ti‘a i te feia faatere o te Eka-lesia ia pee i te hi‘oraa o te Faaora ei taata tono taata (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te tonoraa i te taata no te hoê ohipa e tauturu ai i te patu i te basileia o te Atua ? Eaha te mau mea ta outou i apî no roto mai i te mau hopoi‘a tei faauehia ia outou ia rave ?

• Eaha te tauiraa e tupu i ni‘a i ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia, mai te peu e haamana‘o tatou e, « na te Fatu teie ohipa » e « Na’na teie mau tamarii ta tatou e ohipa nei i piha‘i iho » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Eaha ta outou i ite a ohipa ai outou ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu no te tautururaa i te tahi atu mau taata ?

Te mau papa‘iraa mo‘aExodo 18:13–26; Mataio 5:13–16; Luka 22:31–32; Alama 17:1–11;

PH&PF 38:23–27

Tauturu haapiiraa« E putapû te mau taata ia haafaahiahiahia ta ratou mau horo‘araa.

E nehenehe outou e horo‘a i te mau haamauruururaa taa ê i te mau pahonoraa a te taata tata‘itahi, e, mai te mea e nehenehe, a horo‘a i te mau hi‘oraa ei tuhaa no te mau aparauraa o te piha haapiiraa. » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 36).

Te mau nota 1. I roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 429. 2. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

430. 3. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

430. 4. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

429. 5. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

474–75. 6. Gordon B. Hinckley, « Come and

Partake », Ensign, Me 1986, 47. 7. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 345. 8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372. 9. The Teachings of Ezra Taft Benson,

375–76. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371. 12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 455. 13. God, Family, Country : Our Three

Great Loyalties (1974), 126. 14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375. 15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 377. 16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375. 17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375. 18. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371. 19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372. 20. The Teachings of Ezra Taft Benson, 370. 21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371. 22. The Teachings of Ezra Taft Benson, 147. 23. The Teachings of Ezra Taft Benson,

376–77. 24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 345.

Page 293: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 1 9

278

25. The Teachings of Ezra Taft Benson, 378. 26. The Teachings of Ezra Taft Benson, 378. 27. God, Family, Country, 135–36. 28. The Teachings of Ezra Taft Benson, 379. 29. The Teachings of Ezra Taft Benson,

379–80. 30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 379.

31. God, Family, Country, 140. 32. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371. 33. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372. 34. The Teachings of Ezra Taft Benson,

372–73. 35. The Teachings of Ezra Taft Benson, 373.

Page 294: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

279

P E N E 2 0

« Faaamu i ta‘u mau mamoe »

« E ti‘a ia tatou paatoa ia haapii ia riro ei tia‘i mamoe mau. E ti‘a ia tatou ia faa‘ite ia vetahi ê i te hoê â

huru here mai ta te Tia‘i Mamoe Maitai i rave no tatou paatoa. E mea faufaa rahi te varua tata‘itahi Ia’na ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua faati‘a te peresideni Ezra Taft Benson i te hoê ohipa i tupu a tavini ai oia ei tauturu i roto i te hoê peresideniraa tĭtĭ :

« I te hoê apooraa peresideniraa tĭtĭ i Boise, Idaho, e rave rahi matahiti i ma‘iri, te tamata ra matou i te ma‘iti i te hoê peresideni no te pŭpŭ peresibutero paruparu roa e te naʻinaʻi roa a‘e i roto i te tĭtĭ. Ua afaʻi mai ta matou papa‘i parau i te hoê tapura no te mau peresibutero i roto i te reira pŭpŭ autahu‘araa, e i ni‘a i teie tapura te vai ra te i‘oa o te hoê taata ta’u i mâtau e rave rahi matahiti. No roto mai oia i te hoê utuafare puai o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, aita râ oia i rave rahi roa i te ohipa i roto i te Ekalesia.

« Ia pii te episekopo i te taata no te tahi ohipa i te fare pure, e pahono mai ihoa ona, e mai te mea e hinaaro te mau peresibutero ia ha‘uti i te ha‘uti « softball », tei reira atoa oia i te tahi mau taime no te ha‘utiraa ia ratou. Te vai ra to’na aravihi no te faatereraa ; e peresideni oia no te tahi pŭpŭ taata tauturu e e mea maitai roa ta’na ohipa i reira.

« Ua parau vau i te peresideni tĭtĭ e, ‘E faati‘a anei oe ia’u ia haere e farerei i teie taea‘e no te tuu i te opuaraa ia’na ia faatuea i to’na oraraa i ni‘a i te mau faatureraa o te Ekalesia e ia amo oia i te faa-tereraa o teie pŭpŭ autahu‘araa ? Ua ite au e, eita ta’u e nehenehe e haapapû roa i teie ohipa, e aravihi râ to’na’.

« Ua parau mai te peresideni tĭtĭ, ‘A haere e na te Fatu e haamaitai ia oe’

Page 295: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

280

« Teie te taime no te faa‘ohipa i te haapiiraa a te Faaora no ni‘a i te tia‘i mamoe maitai ».

p e n e 2 0

Page 296: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

281

“… e ua haere au i to’na fare. Eita e mo’ehia ia’u to’na hoho‘a mata a iriti ai oia i te opani e teie te hoê melo no to’na peresideniraa tĭtĭ i mua ia’na. Ua taupupu rii to’na mana‘o i te faatomoraa o’na ia’u i roto i te fare ; te faaineine ra ta’na vahine i te maa, e ua mâʻi mai te hauʻa o te taofe mai roto mai i te vahi tunuraa maa. Ua ani au ia’na ia apiti atoa mai ta’na vahine ia maua, e a parahi ai matou, ua faa‘ite atura vau ia’na no te aha vau i haere mai ai. ‘Eita vau e ani ia oe ia pahono mai i teie mahana,’ ta’u ïa parau ia’na. ‘To’u noa hinaaro maori râ, ia fafau mai orua ia’u e, e feruri orua i te reira, e pure orua, e feruri orua i to te reira auraa no to orua utuafare, e i muri iho, e hoʻi mai au i teie hepetoma i muri nei. E mai te peu e faaoti orua eiaha ia farii, e tamau noa matou i te here ia orua’, ta’u ïa i parau faahou atu.

« Te sabati no muri iho, i to’na ihoa iritiraa mai i te opani, ua ite au i te hoê tauiraa. Ua oaoa oia i te iteraa ia’u, e oioi roa oia i te titauraa ia’u ia tomo i roto e ua pii i ta’na vahine ia haere mai. Ua parau oia, ‘e te taea‘e Benson, ua rave maua mai ta oe i parau. Ua feruri maua no ni‘a i te reira e ua pure maua, e ua faaoti maua e farii i te reira piiraa. Mai te mea e ti‘aturiraa to outou te mau taea‘e, ia’u, o to’u ïa hinaaro ia faatuea i to’u oraraa i ni‘a i te mau faatureraa a te Ekalesia, e ahani pai au i na reira a‘ena’.

« Ua parau atoa oia e, ‘aita faahou vau i inu i te taofe mai te mahana a tae mai ai oe i ô nei, e eita roa’tu vau e inu faahou i te reira’.

« Ua faataahia oia ei peresideni no te pŭpŭ peresibutero, e ua haamata te mau taea‘e i te tae rahi mai—e ua na reira noa. Ua haere oia, ua tauahi i te mau peresibutero paruparu, e ua faahoʻi mai ia ratou. Te tahi rii avaʻe i muri iho, ua taui au i te tĭtĭ.

« E ua tere atu te mau matahiti, e i te hoê mahana i Temple Square i te oire no Roto Miti, te haere mai nei te hoê taata e farerei ia’u, toro mai nei to’na rima, e parau mai nei, ‘Te taea‘e Benson, aita paha oe e haamana‘o ra ia’u, e ere ?’

« ‘Oia, te haamana‘o ra vau’, ta’u ïa parau, ‘aita râ vau e haama-na‘o ra i to oe i‘oa’.

« Parau mai nei oia, ‘Te haamana‘o ra oe ua haere mai oe i te fare o te hoê peresibutero haapa‘o ore i Boise a hitu matahiti i teie nei ?’ Ei reira, ua hoʻi pauroa mai. Ua parau mai ra oia, ‘E te taea‘e Benson, eita e navaʻi to’u oraraa taatoa no te haamauruuru ia oe i to oe haereraa mai i to’u fare i tera ra avatea sabati. E episekopo

Page 297: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

282

vau i teie nei. I mana‘o noa na vau e, e mea oaoa vau, aita râ vau i ite eaha te oaoa mau’ ».1

No teie ohipa tei faaûru ia’na, ua faaitoito te peresideni Benson i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia toro i te rima i te mau melo o te Ekalesia e ora ra « i te hiti o te Ekalesia e i te hiti o te faa-ûruraa o te evanelia ».2 I te amuiraa rahi no eperera 1984, ua parau oia : « Ua mauruuru roa matou i te faaitoitoraa o to tatou mau taea‘e e te mau tuahine e rave rahi. Te faaitoito nei matou i te feia faatere o te autahu‘araa e o te mau pŭpŭ tauturu ia tamau â i teie tautooraa rahi ».3 I taua hepetoma atoa ra, ua paraparau oia i te hoê pŭpŭ feia faatere o te autahu‘araa no ni‘a i te hinaaro ia faahoa i te mau taea‘e i roto i te Ekalesia tei ore â i faatoroʻahia ei peresibutero :

« Te fariu nei to’u aau i teie mau tane, te mau upoo utuafare … Aita vau e ti‘aturi nei e opuaraa rahi atu â ta tatou i roto i te Ekale-sia i teie mahana i te faaitoitoraa i teie mau taea‘e e te faahoʻiraa ia ratou i te vahi e nehenehe ai ta ratou e afaʻi i to ratou utuafare i te fare o te Fatu, ma te itiri no ratou i te mau haamaitairaa faufaa roa a‘e tei faa‘itehia i te mau tane e te mau vahine i roto i teie nei ao e i roto i te ao e haere mai nei.

« E te mau taea‘e, ta matou tiʻaturiraa e ta matou pure maori râ, ia hiʻo outou i teie tautooraa no te faaitoitoraa eiaha ei ohipa no te tahi noa taime. Te tiʻaturi nei matou e, i te taime e tapa‘opa‘ohia ai teie tuhaa o te aamu o te Ekalesia, e parauhia e, ua riro taua taime ra ei taime ua faaho’i faahou mai te Ekalesia a te Atua e rave rahi mau varua overe e tei moʻe ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ei feia pee i te Fatu, te tahi tuhaa o ta tatou misioni, o te tororaa ïa i te rima i to tatou mau taea‘e e

tuahine tei faataa ê ia ratou i te Ekalesia.

Te opuaraa a te ekalesia a te Fatu, o te faananea’tu â ïa i te haere-raa i mua o te tamaiti e te tamahine tata‘itahi a te Atua ia noaa mai i te hopea te mau haamaitairaa o te ora mure ore… 

Te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i ta tatou misioni ia haamaitai i te Feia mo‘a, te ohipa ihoa râ no te faaitoitoraa i te mau taata tei faataa ê ia ratou i te taatoaraa o te mau ohiparaa a te Eka-lesia. No teie mau melo, ratou te riro nei ei taea‘e e ei tuahine no

Page 298: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

283

tatou, i teie nei iho taime, te ora nei ratou i te atea ê i te Ekalesia e i te faaûruraa a te evanelia.

I rotopu i teie pŭpŭ melo paruparu, ratou te ore e tae mai nei, e rave rahi paha, e mea tauʻa ore i te parau e e mea haapa‘o ore. E te vai atoa ra ratou tei moʻe- roa- hia i te tahi taime no te mea aita i itehia to ratou vairaa. Vetahi o ratou e feia faafariu- apî- hia, e mai te huru ra e, aita ratou i farii i te aupururaa e te mau haapiiraa e faariro ia ratou ei « hoê atoa râ oire e te feia mo‘a ». (Hi‘o Ephesia 2:19). E rave rahi o ratou e feia paari otahi.

Tatou te mau melo o te Ekalesia e te feia pee i te Fatu, e faatoro e e faaapî tatou i to tatou here e ta tatou aniraa mai roto mai i te aau, e hoʻi mai. « A ho‘i mai. A hoʻi mai e amu i te airaamaa a te Fatu, e ia tamata faahou â outou i te mau hotu monamona e te au no te faahoaraa e te Feia Mo‘a ». (Ensign, Mati 1986, p. 88).

E ohipa rahi tei mua ia tatou … Ia faa‘ohipa tatou i te faaroo rahi e ti‘a’i, te itoito e te fafauraa ia tatou atoa, no te toro i te rima i teie mau taea‘e e tuahine. Ia rave tatou i te reira e ti‘a’i. Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia rave i te reira. E e na reira tatou ! 5

2I roto i ta tatou mau imiraa no te aupuru i te feia

tei faaatea ê ia ratou, e ti‘a ia tatou ia faa‘ohipa i te haapiiraa a te Faaora no ni‘a i te tiai mamoe maitai.

Teie te taime no te faa‘ohiparaa i te haapiiraa a te Faaora no ni‘a i te tia‘i mamoe maitai, i roto i teie ohipa rahi i mua ia tatou, no te tiiraa i te mamoe moʻe e te arenio turituri.

« Eaha to outou mana‘o ? Ia hanere te mamoe a te hoê taata, ia haere ê râ te hoê, e ore anei oia e vaiiho i te iva ahuru e iva tiʻahapa ra i nia i te moua, a haere a maimi ai i tei haere ê ra ?

« E itea’tura ia’na, oia mau ta’u e parau atu ia outou na, e rahi ïa to’na oaoa i te reira, i te iva ahuru e iva tiʻahapa tei ore i haere ê ra ». (Mataio 18:12–13).

I te tau o Iesu, e mea mâtau roa te tia‘i mamoe Palesetina i ta’na mau mamoe. E mea ite te mau mamoe i to’na reo e e mea ti‘aturi ratou ia’na. Eita ratou e pee i te tahi atu taata ê. E no reira, ia tuôhia ratou, e haere mai te mau mamoe ia’na. (Hi‘o Ioane 10:1–5, 14).

I te pô, e arata‘i te mau tia‘i mamoe i ta ratou mau mamoe i te hoê aua e aore râ i te hoê fare mamoe. E mau papa‘i teitei tei haati

Page 299: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

284

i te fare mamoe, e e tara raau tei tuuhia i ni‘a i te mau papaʻi ia ore te mau animara oviri e te taata eiâ ia paʻuma mai na ni‘a. I te tahi râ mau taime, ia pohe poʻia te animara oviri, e ouʻa mai oia na ni‘a i te mau papaʻi i roto i te nana mamoe, riʻariʻa haere atura ïa ratou e mataʻu haere atura ïa.

Na teie huru ohipa e faataa i te tia‘i mamoe mau—tei here i ta’na mau mamoe—i te taata tei tarahuhia, e o te ohipa noa no ta’na moni. E hinaaro te tia‘i mamoe mau ia horo‘a i to’na ora no te mamoe. E haere oia i rotopu i te mau mamoe no te aro atu ia maitai mai ratou. I te tahi pae, e hi‘o te taata tei tarahuhia i to’na iho maitai na mua i te maitai o te mau mamoe, e no reira, e horo ê oia i mua i te fifi.

Ua faa‘ohipa Iesu i teie faahoho‘araa ohie no To’na anotau no te faa‘ite e, o Oia te Tia‘i Mamoe Maitai, te Tia‘i Mamoe Mau. No To’na here i To’na mau taea‘e e tuahine, ua tuu Oia, ma te hinaaro mau e te aau tae, i To’na ora no ratou. (Hi‘o Ioane 10:11–18).

E i te hopearaa, ua horo‘a mau te Tia‘i Mamoe Maitai i To’na ora no te mau mamoe—no outou e no’u nei, no tatou paatoa.

ia aupuru ana‘e tatou i te faahoaraa i roto i ta tatou paroisa e ta tatou amaa, te tauturu nei ïa tatou i te tahi e te tahi

ia faaea i roto i te nana o te tia‘i mamoe maitai.

Page 300: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

285

Te faahoho‘araa no te tia‘i mamoe maitai, te vai atoa ra to’na au-raa i roto i te Ekalesia i teie tau. Titauhia te mau mamoe ia arata‘ihia e na tia‘i mamoe ara maitai. E rave rahi roa te overe noa ra. Te vai ra ua faahemahia e ua faaatea rii no te tahi rii noa faaarearearaa. Te vai ra ua moʻe roa ino.

Ua taa maitai ia tatou e, mai mutaa ra, e riro te tahi mau mamoe i te faaorure hau mai, mai te huru ra « te nana oviri hoʻi… te horo ê atu i te tia‘i [mamoe] ». (Mosia 8:21). Teie râ, te rahiraa o to tatou mau fifi, no roto mai ïa i te maʻiriraa te tia‘i mamoe i te hereraa e te haapa‘o- maitai- raa ia ratou, e e tiʻa ia faaineinehia e rave rahi atu â mau tia‘i mamoe.

Na roto i te aupururaa a te tia‘i mamoe, ta tatou mau melo apî, ratou tei fanau- apî- hia i roto i te evanelia, e faaamuhia ai i te faa-hoaraa papû, a tupu noa ai ratou i roto i te ite o te evanelia e a haamata ai ratou i te ora i te tahi mau faatureraa apî. Na te reira noa huru aupururaa e tauturu mai e e haapapû mai e, eita ratou e hoʻi i te mau peu tahito.

Na roto i te aupururaa a te tia‘i mamoe here, eita atura ïa ta tatou feia apî, ta tatou mau arenio, e umehia ia overe haere noa. E ia na reira noa’tu ratou, e riro te raau a te tia‘i mamoe—te rima here e te aau maitai—i te tauturu ia tii mai ia ratou.

Na roto i te aupururaa a te tia‘i mamoe, e rave rahi o ratou tei na rapae i te nana te hoʻi faahou mai. E rave rahi o ratou tei faaipoipo i rapae i te Ekalesia e o tei pee i to te ao huru oraraa, e rave rahi o ratou e pahono mai i te aniraa ia hoʻi mai i roto i te nana.6

3No te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tei haere ê, titauhia te mana‘ona‘oraa mau e te mana‘ona‘oraa

o te aau o te mau tia‘i mamoe mau e te here.

Aita e rave‘a apî i teie fifi tahito no te mamoe tei haere i te tahi atu vahi ê no te maa. Te faaueraa a Iesu ia Petero, Ta’na i haapapû maitai na roto i te faahiti- faahou- raa e toru taime, te reira te rave‘a papû : « Faaamu i ta’u mau arenio. Faaamu i ta’u mau mamoe. Faa-amu i ta’u mau mamoe ». (Hi‘o Ioane 21:15–17).

Mai tei faahitihia i roto i te faaueraa rahi o te Buka a Moromona, no ratou tei bapetizohia i roto i te ekalesia a te Mesia, ia « haamanaʻo-hia e ia faaamuhia ratou i te parau maitai a te Atua ra ». (Moroni 6:4).

Page 301: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

286

No reira, e itehia te pahonoraa i roto i te tia‘iraa e te faaamuraa i te nana na roto i te pure—te auraa ra, te haapa‘oraa i te hoê e te hoê. Ia vai te manaʻonaʻoraa mau e te manaʻonaʻoraa o te aau a te tia‘i mamoe e ti‘a’i, te tia‘i mamoe mau e te here, eiaha râ te mana‘o-na‘oraa papaʻu ta te taata tarahuhia e faa‘ite atu.

A paraparau ai tatou i te parau no te tia‘i mamoe mau, ia haa-mana‘o tatou e, ua horo‘a te Fatu i teie hopoi‘a i te feia e mau nei i te autahu‘araa. Noa’tu râ, e piiraa atoa ta te mau tuahine ei « tia‘i mamoe » i roto i ta ratou taviniraa aroha e te taviniraa here ta ratou e horo‘a nei i te tahi e te tahi, e ia vetahi ê atoa. E no reira, e ti‘a ia tatou paatoa ia haapii ia riro ei tia‘i mamoe mau. E ti‘a ia tatou ia faa‘ite ia vetahi ê i te hoê â huru here mai ta te Tia‘i Mamoe Maitai i rave na tatou paatoa. E mea faufaa rahi te varua tata‘itahi No’na. Te tuô nei Ta’na aniraa i te mau melo atoa—te mau tamaiti e te mau tamahine atoa na te Atua.

« Inaha, te hapono maira oia i te parau i te mau taata atoa, te faatorohia ra te rima o te aroha i te mau taata atoa, e te na ô maira hoʻi oia e, a tatarahapa, e e farii au ia outou… 

« A haere mai outou ia’u nei e rave outou i to te raau ora ra… « A haere mai outou ia’u nei, a faatupu i te ohipa a te parau- ti‘a ».

(Alama 5:33–35).Aita e taata i faaerehia i Ta’na aniraa. E farii- popou- hia te mau

taata atoa o te farii i Ta’na aniraa aroha ia rave i Ta’na evanelia. Te mau mamoe—tei nevaneva, tei tauʻa ore, tei peʻapeʻa—ia itehia mai ratou e ia herehia ratou ia itoito faahou mai ratou e ti‘a’i. E faa‘ohipahia te mau raveʻa atoa a te autahu‘araa e a te mau pŭpŭ tauturu no tauturu i teie tautooraa.

Eita teie ohipa rahi e oti tae noa’tu i te taime e faa‘ohipa te feia faatere o te tĭtĭ, o te paroisa, o te autahu‘araa e o te mau pŭpŭ tau-turu, e tae noa’tu i te mau melo haapa‘o maitai i te mau vahi atoa, i to ratou hinaaro e to ratou faaroo no te hopoi faahou mai i te feia paruparu i roto i te Ekalesia, ia itoito faahou â ratou.

Te tutava papû ra outou i te rave faaoti i teie fâ maitai, te faaitoito atu nei matou ia outou ia faaapî faahou i te haafaufaaraa i te haa-piiraa utuafare maitai e te hahaereraa maitai a te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu. E mau faanahoraa faaûruhia te haapiiraa utuafare e te hahaereraa a te mau tuahine. Ua opuahia te reira no te toro i te rima i te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia i te mau avaʻe atoa, te

Page 302: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

287

melo itoito anei e aore râ te melo paruparu. E mata na i te haapapû faahou â i te faufaa o te haapiiraa utuafare e te hahaereraa a te mau tuahine.7

4A tamau noa ai tatou i te tavini i to tatou mau

taea‘e e to tatou mau tuahine, e nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia farii i te mau haamaitairaa

atoa e te mau oro‘a atoa o te evanelia.

Ia riro ta tatou mau pure i teie mahana mai ta Alama i te puai e te mana‘ona‘oraa, i to’na imiraa ia faahoʻi mai i te mau ati Zorama tei faaatea ê ia ratou i te Fatu :

« E te Fatu, ia haamanuïa mai oe ia matou, ia arata‘i faahou mai matou ia ratou ia oe na i roto i te Mesia.

« Inaha, e te Fatu, e mea faufaa rahi to ratou varua, e mau taea‘e no matou hoʻi ia ratou e rave rahi, no reira e horo‘a mai na matou, e te Fatu, i te mana e te paari ia ti‘a ia matou i te arata‘i faahou mai ia ratou, o to matou mau taea‘e, ia oe na ». (Alama 31:34–35; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).…

Eita e taui te mau parau tumu no te faaitoitoraa i te mau varua. O teie ïa :

1. Ia itehia mai tei moʻe e tei paruparu e ti‘a’i, e ia farereihia ratou.2. Ia faa‘itehia te mana‘ona‘oraa e te here e ti‘a’i. Ia ite mai ratou

i to tatou here ia ratou e ti‘a’i.3. Ia haapiihia ratou i te evanelia e ti‘a’i. Ia putapû ratou i te mana

o te Varua Maitai na roto i te mau orometua haapii e ti‘a’i.4. Ia faaôhia ratou i roto i ta tatou mau faahoaraa e ti‘a’i.5. Ia horo‘ahia ia ratou te tahi hopoi‘a ti‘a i roto i te Ekalesia e ti‘a’i.Teie te mau parau a te Buka a Moromona, « e tamau â hoʻi outou

i te [tavini] » ia ratou. (3 Nephi 18:32).E mana‘ona‘oraa taa ê to matou no te feia faafariu apî, ia faaôhia

ratou i roto i te faahoa- hope- raa i roto i te Ekalesia. Ia fariihia ratou ma te rima matara noa e ti‘a’i.

E tahoê na tatou i roto i ta tatou mau tautooraa no te faahoʻi- roa- raa mai i te feia paruparu i roto i te ohiparaa a te Ekalesia. E na roto i te reira, e tuʻati maitai ai tatou e e amui ai tatou no te rave- faaoti- raa i te misioni a te Ekalesia—no te hopoi- hope- raa i te evanelia,

Page 303: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

288

e to te reira mau haamaitairaa atoa e te mau oro‘a atoa, i roto i te oraraa o te mau melo atoa o te Ekalesia. E mea faufaa na te Ekalesia « te mau melo atoa ra » (PH&PF 84:110), e e mea faufaa na te mau melo atoa te evanelia, te Ekalesia e ta’na mau oro‘a atoa.

E imi na tatou paatoa i te mau haamaitairaa a te Fatu no te haa-puai ia tatou e no te horo‘a ia tatou i te mana e te faaûruraa titauhia na tatou no te ohipa amui i roto i teie ohipa rahi no te here.8

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Eaha te mana‘o e tae mai ia feruri outou i te mau melo utuafare

e aore râ te mau hoa e « ora nei… i te atea- ê i te Ekalesia e i te faaûruraa a te evanelia » ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te toro’tu i te rima ia ratou ? (A hi‘o i te tuhaa 1).

• Feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te taa- ê- raa i rotopu i te taata tei tarahuhia e te tia‘i mamoe (a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te riro mai ei mau tia‘i mamoe maitai a‘e ?

• Ua faahaamanaʻo te peresideni Benson ia tatou e, titauhia « te mana‘ona‘oraa mau e te mana‘ona‘oraa o te aau o te mau tia‘i mamoe mau e te here » (tuhaa 3). Nahea e nehenehe ai ta tatou e faatupu i te mana‘ona‘oraa o te aau no vetahi ê ? A feruri maite ai outou i teie uiraa, a feruri atoa i ta outou taviniraa ei haapii utuafare e ei tuahine hahaere.

• I to outou mana‘o, eaha te auraa no te parau « e tamau â hoʻi outou i te [tavini] » ? (3 Nephi 18:32). Feruri i na parau tumu e pae ta te peresideni Benson i faa‘ite no te tauturu ia outou ia tavini i teie mau taata te titauhia ia hoê mai i roto i te Ekalesia (a hi‘o i te tuhaa 4). Nahea teie na parau tumu tata‘itahi e nehenehe ai e tauturu i te hoê taata ia farii i te mau haamaitairaa o te evanelia ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMataio 9:10–12; Luka 15; 22:32; 1 Petero 5:2–4; Moroni 6:4;

PH&PF 18:10–16; 84:106

Tauturu no te tuatapaparaa« E ere hoê â huru te tai‘oraa, te tuatapaparaa e te feruri- maite-

raa. Te tai‘o nei tatou i te mau parau e te roaa mai nei paha te tahi

Page 304: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 0

289

mau mana‘o ia tatou. E tuatapapa tatou e e itehia ia tatou te tahi mau faahororaa e te mau tuatiatiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a. Tera râ, ia feruri maite ana‘e tatou, te ani ra ïa tatou i te heheuraa a te Varua. No‘u nei, te feruri- maite- raa, o te feruriraa ïa e te pureraa ta‘u e rave i muri a‘e i te tai‘oraa e te tuatapapa- maite- raa i te mau papa‘iraa mo‘a » (Henry B. Eyring, « A tavini na roto i te Varua », Ensign e aore râ Liahona, Novema 2010, 60).

Te mau nota 1. « Feed My Sheep », Ensign, Setepa

1987, 4–5. 2. « Feed My Sheep », 3. 3. « Counsel to the Saints », Ensign,

Me 1984, 8.

4. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 234.

5. « Feed My Sheep », 3. 6. « Feed My Sheep », 3–4. 7. « Feed My Sheep », 4. 8. « Feed My Sheep », 4, 5.

Page 305: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

290

Elder Ezra Taft Benson, i te pae atau, i piha‘i iho i te peresideni Max Zimmer, te ti‘a peresideni o te misioni no Helevetia, te hi‘opo‘a ra i te mau materia totauturu i Geneva i te fenua Helevetia, matahiti 1946

Page 306: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

291

P E N E 2 1

Te mau parau tumu no te maitai pae tino e pae varua

« Te mau mea atoa e au no te maitai o te utuafare taata, i te pae anei no te faarava‘iraa faufaa, te

pae sotiare e te pae varua, o te mana‘ona‘oraa ïa a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no teie nei e a muri noa’tu ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I te matahiti 1936, te tafifi ra te mau taata na te ao atoa nei i te pae faufaa, no te Topatari rahi, ua hohora te Peresideniraa Matamua i te faanahoraa apî no te totauturu. Ua piihia teie faanahoraa te faanahoraa paruru a te Ekalesia, e ua faati‘ahia te reira, e ere no te opereraa i te tauturu i te feia navaʻi ore, « no te tauturu râ i te taata ia tauturu ia’na iho ».1 I te faati‘araahia teie faanahoraa e te Pereside-niraa Matamua e te tahi atu feia faatere, ua haapii atu ratou i te mau parau tumu matamua roa no te ohipa itoito, no te faarava‘iraa ia‘na iho e no te taviniraa. Ua faaitoito ratou i te mau melo o te Ekalesia ia aufau i te tuhaa ahuru e te mau ô haapaeraa maa, ia faatupu e ia haaputu i te maa, ia haapae i te mau tarahu faufaa ore e ia faahere-here i te moni no te mau mea e hinaarohia ananahi.

I tera ra taime, te tavini ra te peresideni Benson ei tauturu i roto i te peresideniraa tĭtĭ i Boise, Idaho. E toroʻa haapa‘o faufaa atoa ta’na, e taata aravihi no te ohipa tapihooraa e e ti‘a hoʻi no te ohipa faaapu no te fenua no Idaho. Ua farii oia i te tonoraa a to’na peresideni tĭtĭ ia haere i te hoê apooraa i reira te faanahoraa paruru a te Ekalesia e hohorahia mai. Ua parau oia i te tahi taime i muri iho : « Ua ana-anatae roa to’u aau atoa i te mau mea ta’u i faaroo i tera mahana. Ua hoʻi mai au i te tĭtĭ no Boise e ua faa‘ite atu vau i to’u na taea‘e e, e mea maitai roa teie faanahoraa tei hohorahia mai, i te pae no te haapa‘oraa faufaa anei, i te pae sotiare e i te pae varua, e ua faa‘ite

Page 307: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

292

atu vau i to’u ti‘aturiraa e, e riro te feia o te Ekalesia i te pahono ana-anatae mai i te reira ei mea maitai e te hinaaro atoa hoʻi ».2

Piti noa avaʻe i muri iho i to te peresideni Benson vauvauraa i teie faanahoraa i ta’na tĭtĭ, « e rave rahi opuaraa totauturu tei haa-mata : ua tanu te tahi paroisa e rave rahi ta faaapu, ua ueue te tahi e ahuru ma pae ta peti, e ua tapunu te tahi atu Sotaiete Tauturu i te maa e ua hamani i te ahu taoto e te ahu. [Te tahi atoa paroisa] tei patu roa i te hoê fare tapunu maa ».3

Ua ite mata te peresideni Benson i te faaûruraa a te faanahoraa no te ohipa totauturu 10 matahiti i muri mai. Ei melo i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua tonohia oia i Europa no te peresideni i te Ekalesia i reira i muri mai i te Tamaʻi Rahi II o te ao. I ni‘a i te reira mau fenua tei vavahihia e te tamaʻi, ua arata‘i oia i te tautooraa a te Ekalesia no te horo‘araa i te mau maitai e tauturu i te taata no te faaravaʻiraa ia’na iho. Te faati‘a nei oia i te mea i tupu i te tae- matamua- raa mai te pahi e te mau tauihaa totauturu i Berlin, i Heremani :

« Ua haere maua te peresideni no te misioni, te peresideni Richard Ranglack. Ua haere maua i teie fare vairaa tauihaa tahito, apeehia e te faʻehau, tei roto teie mau tauihaa totauru, e tao‘a rahi hoʻi. I roto i te fare vairaa, i roto roa, ua ite matou i te mau afata tei apapahia, fatata teitei roa mai te tapoʻi fare.

« ‘E afata maa ana‘e te reira ?’ Te parau ïa a Richard. ‘Parau mau anei e mau afata maa te reira ?’

« ‘Oia mau, e to’u taea‘e’, ua pahono vau, ‘e maa, e ahu e te ahu taoto—e maitai e, te vai atoa ra te tahi raau no te rapaauraa’.

« Haapou mai nei maua Richard hoê o te mau afata. Iriti atura maua i te reira. Ua î roa te reira i te maa mâtau- roa- hia—e pipi marô. I te iteraa teie taea‘e iti i te reira, ua patia haere o’na i to’na rima i roto, tapeʻapeʻa noa ai i te reira, ua oti roa ino oia, taʻi a‘era mai te hoê tamarii te huru no to’na mauruuru rahi.

« Ua iriti maua i te tahi faahou â afata, ua î roa te reira i te titona tei haaperehuhia, aita e ohipa i anoʻihia a aita i iritihia, te maa mau ta te Fatu i hamani mai ta’na i opua. Ua tuu oia i te tahi tuhaa i to’na vaha. Maʻiri atura te tahi taime, hi‘o mai nei oia ma te roimata i ni‘a i te mata—to’u atoa hoʻi—e ua parau mai oia ma te taueue noa te upoo, ‘E te taea‘e Benson, nahea ta’u e nehenehe e ti‘aturi e, na te tahi taata tei ore a‘enei i ite ia matou tei rave i te reira no matou’.

Page 308: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

293

« Tera te faanahoraa a te Fatu ! Te mau ô horo‘a no roto mai i te here taea‘e e te faatusiaraa mana‘o tae e te tautururaa i te tahi atu mau taata ia tauturu ia ratou iho. Na te reira e haapapû i te tura e te faaturaraa ia’na iho ».4

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua hinaaro roa te Fatu ia haamaitai i To’na mau taata i te pae tino e i te pae varua.

Te feruri nei au e, e au mau taea‘e e au mau tuahine e, no ni‘a i te parau o te ohipa pae tino, ua parau te Fatu :

« … no te pae varua te mau mea atoa ia’u nei, aore au i horo‘a’tu ia outou te hoê ture tahuti noa nei… » [PH&PF 29:34.]

Te fâ o te reira, e fâ pae varua ïa. Te ora nei râ tatou i roto i te hoê ao materia, e ao tahuti, e ao pae tino… 

Toopiti tino to te taata, te tino tahuti e te tino varua, e i roto i te mau heheuraa matamua i to’na mau taata, ua haamana‘o te Fatu, e rave rahi taime, ia horo‘a’tu i te arata‘iraa e te faaueraa e au i te tahuti nei. Ua faaue Oia i te Feia Mo‘a e te feia faatere o te Ekale-sia ia hoo mai i te fenua e te tahi atoa fare ; ia patu mai i te mau hiero ; ia faati‘a atoa i te hoê fare neneʻi buka, e te hoê fare toa e te hoê fare no te tapaeraa o te « mau taata eê e haere mai » [hi‘o PH&PF 124:22–23] I roto i te heheuraa hanahana tei topahia te i‘oa te Parau Paari, aita oia i faa‘ite noa te maa maitai e te maa maitai ore no te taata, ua vauvau atoa oia i te hoê fanahoraa no te faaamuraa animara, te reira hoʻi ta te mau aivanaa i iteite mai, hau i te hanere matahiti i muri iho, na roto i te tuatapaparaa a te taata [hi‘o PH&PF 89]. Te mau huru mea atoa e tuʻati i te maitai o te taata, ua riro noa te reira e e riro noa’tu â ei mana‘ona‘oraa na te Ekalesia. Ua tamau noa to tatou mau taata i te aʻohia no ni‘a i te tereraa o te mau ohipa i te pae tino…

E mea faufaa roa ia vai titiaifaro noa to tatou feruriraa, te mau taea‘e e te mau tuahine. Ia vai noa râ i roto i to tatou feruriraa e, te reira mau mea materia atoa, e rave‘a noa ïa no te tapae i te hoê fâ, e fâ pae varua, noa’tu e, ua hinaaro roa te Fatu ia haamaitai i To’na taata i te tahuti nei. Ua na reira Oia i te parau i roto i te mau heheuraa e rave rahi. Ua faa‘ite maitai Oia, i tera e tera taime, e ti‘a ia tatou ia pure no ta tatou mau maa hotu, no ta tatou mau animara,

Page 309: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

294

no to tatou mau taata, no to tatou mau fare e ia tiaoro tatou i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a i ta tatou mau ohipa. E ua parau fafau mai oia e, e haere mai oia ma te ineine e te hinaaro ia haamaitai ia tatou… 

Eita te Fatu e rave na tatou i te mea e nehenehe e e ti‘a hoʻi ia ta-tou ia rave no tatou iho. O ta’na râ fâ, o te haapa‘oraa ïa i te maitai o to’na Feia Mo‘a. Te mau mea atoa e au i te maitai o te utuafare taata, i te pae anei no te faaravairaa faufaa, te pae sotiare e te pae varua, o te mana‘ona‘oraa ïa a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i teie nei e a muri noa’tu.5

Ia faatere tatou i te hoê tuhaa o te faanahoraa no te ohipa totau-turu, e ti‘a ia vai noa i mua i to tatou mata te tumu matamua te reira i faati‘ahia ai. Teie te fâ, « e haamau, i te maitai a‘e e noaa mai, te hoê faanahoraa e faaore i te anatemaraa o te faatau, e haamou i te ino o te ohipa ore, e i reira te ti‘amâraa, te raveraa i te ohipa, te faa-herehereraa i te moni e te faaturaraa ia’na iho e faati‘a- faahou- hia ai i rotopu i to tatou mau taata. Te titauraa a te Ekalesia, o te tauturu-raa ïa i te taata ia tauturu ia’na iho. E mea ti‘a ia faariro- faahou- hia te ohipa ei ture arata‘i i te oraraa o to tatou mau melo o te Ekalesia ».6

Tei roto te puai o te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Eka-lesia i te mau utuafare atoa, ratou te pee i te faatereraa faaûru a te feia faatere ia ora ratou ia ratou iho na roto i te faaineineraa tano. Te tia‘i nei te Atua ia faaineine to’na Feia Mo‘a ia ratou iho, « ia ti‘a i te ekalesia [mai ta te Fatu i parau] ia vai ti‘amâ noa i ni‘a a‘e i te mau mea taa ê atu atoa i hamanihia i raro a‘e i te ao tiretiera ra ». (PH&PF 78:14).7

Ua riro te parabole i roto i te papa‘iraa mo‘a no ni‘a i na paretenia maamaa e pae e na paretenia paari e pae [hi‘o Mataio 25:1–13] ei faahaamanaʻoraa e, e nehenehe i te hoê taata e tia’i maoro roa hou a tamata ai i te tautoo no te maitai pae varua e te pae tino o to’na fare. Ua ineine anei tatou ? 8

2Na roto i te hoê ohipa itoito e te mana‘o papû e te pipiri ore, e roaa ia tatou te mau mea titauhia no

te oraraa e e tupu tatou ia au i te hiro‘a Atua.

Te hoê o te mau parau tumu matamua tei heheuhia i te metua ra ia Adamu, a tiavaruhia ai oia i rapae i te ô i Edene, o teie ïa : « E amu oe i ta oe maa ma te hou i ni‘a i to rae, e hoʻi noa’tu oe i raro

Page 310: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

295

i te repo » (Genese 3:19). Te mea materia atoa e noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa, no roto mai ïa i ta tatou ohipa e te aroha o te Atua. Na roto noa i te ohipa e noaa ai te mau mea e titauhia no te oraraa.9

Ua faauehia te taata e te Atua ia ora ma te hou i ni‘a i to’na iho rae, eiaha râ i to te tahi.10

Ta tatou evanelia, e evanelia ïa no te ohipa—ma te mana‘o papû e te pipiri ore, e o te ravehia nei na roto i te varua no te aroha mau o te Mesia. E mea na reira ana‘e tatou e tupu atu ai i roto i te hiro‘a Atua. E mea na reira ana‘e tatou e riro ai ei mauihaa ti‘amâ i roto i te rima o te Fatu no te haamaitai ia vetahi ê, na roto i tera mana e arata‘i atu i te tauiraa o te oraraa o te tane e te vahine i te faito maitai a‘e.

E ti‘a ia tatou ia vai haehaa e ia mauruuru no teie opuaraa, teie tufaa aiʻa, teie rave‘a no te taviniraa e na reira atoa to te reira mau utu‘a maitai rahi. Auê te fana‘o rahi o te feie pee i te faanahoraa a te Fatu no te faatupu i to’na mana e no te faa‘ohipa i te reira no te haamaitai ia vetahi ê. Tera mau ta te Mesia i rave. Tera mau ta tatou fanaʻoraa.11

Te feia e farii i te totauturu, e ti‘a ia ratou ia ohipa ia au i to ra-tou aravihi ia noaa mai te tahi maitai e aore râ te tautururaa a te ô haapaeraa maa. Ia ore te ohipa ti‘a e horoʻahia, ia ore te taata e faa-itoitohia ia rave i te ohipa, e tupu mai te parau no te moni tauturu a te Ekalesia ei moni faaaravî, e ei reira te tumu no te faati‘araahia te ohipa totauturu e fifi ai. E ture te reira i te raʻi, e o ta tatou hoʻi i ore e apo hope roa i ni‘a i te fenua nei, oia hoʻi eita e nehenehe e tauturu tamau noa i te taata na roto i te raveraa i te mea ta ratou e nehenehe e rave, e ta ratou hoʻi e ti‘a ia rave no ratou iho.12

E ti‘a ia tatou ia ani i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a i te mau mea atoa ta tatou e rave nei, ma te ore roa tatou e rave i te hoê noa’tu mea eita Ta’na mau haamaitairaa e tano ia anihia. Eita e ti‘a ia tatou ia titau i te Fatu ia rave i te hoê mea no tatou, o ta tatou e nehenehe e rave no tatou iho. Te ti‘aturi nei au i roto i te faaroo e te ohipa, e e haamaitai rahi a‘e te Fatu i te hoê taata tei ohipa no te mea ta’na i pure, i te taata tei pure noa.13

Na te ohipa itoito e te mana‘o papû e faatae mai i te ea maitai, te manuïaraa au, te hoê feruriraa mâ e te taoto faaanaanaea. I riro noa na te ohipa ei haamaitairaa na te taata. Ia vai to outou faatura

Page 311: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

296

au no te ohipa, i te upoo anei, i te aau e aore râ i te rima. Ia oaoa noa’tu outou ma te au i te haaraa ti‘a … Eita roa’tu outou e ti‘aturi noa e aore râ e moemoea noa e, ua tae outou i te raʻi. Titau- roa- hia ia aufau outou i te hoo, na roto i te haaraa, te faatusiaraa e te oraraa ti‘amâ.14

3Ia faahotu e ia haaputu tatou i te maa, ei reira noa tatou e ooti ai i te apî ma te faaineine atoa i to tatou ananahi.

Ua faaea a‘enei outou no te feruri e, eaha te tupu mai i ni‘a i te huiraatira e aore râ, te nunaa, mai te mea e, e mau noa’tu te ohipa utaraa e aore râ, mai te mea e, e tupu noa’tu te tama’i, e aore râ, te topatari ? Nahea te maa e noaa ai na outou e na te taata tupu ? Eaha te maoro te fare toa i raro noa mai—e aore râ te fare toa rahi—e pahono ai i te hinaaro o te huiraatira ?

I te tahi rii noa tau poto i muri mai i te Tamaʻi Rahi II o te ao, ua piihia vau na te Peresideniraa Matamua ia haere i Europa no te faanaho faahou i ta tatou mau misioni e ia haamau vau i te hoê faanahoraa no te opereraa maa e te opereraa ahu i te Feia Mo‘a. E mea papû noa â te hoho‘a i roto i to’u feruriraa no te mau taata

e nehenehe te mau utuafare atoa e amui i roto i te tautooraa ia faatupu i te maa.

Page 312: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

297

tei paʻuma i ni‘a i te mau pereoo auahi, i te mau poʻipoʻi atoa e te mau huru tauihaa atoa i roto i te rima, no te haere i te otiʻa fenua e tapihoo i ta ratou mau taoʻa i te maa. I te mau po, e taata- roa- hia te tapeʻaraa pereoo auahi, ua î te rima i te maa tanu e te maa hotu, na reira atoa te maniania puaa e te maniania moa. Aitâ outou i faaroo a‘enei i te arepurepu mai teie te huru. Oia mau, ua ineine teie mau taata no te tapihoo i te mau huru mea atoa no taua tao’a ra o te tauturu i te ora—te maa.

Te vai nei te hoê rave‘a no te faarava‘iraa ia‘na iho i te pae faufaa, fatata roa te reira i te moʻe- roa- hia, o te faatupuraa ïa i te maa i te fare. Ua mâtau roa tatou i te haere i te fare toa no te hoo mai i te mea ta tatou e hinaaro. Na roto i te faatupuraa i ta tatou iho maa, te faaiti nei ïa tatou, e e mea huru rahi, i te teimaha o te paʻumaraa moni hoo. Hau atu râ, te haapii nei tatou i te faatupu i ta tatou iho maa ma te faaô atoa mai i te utuafare taatoa i roto i te hoê opuaraa au… 

Tei to’u mana‘o ia outou, ia rave outou i te mea ta te tahi atu mau taata i rave. E tahoê i te tahi pŭpŭ taata, ei reira e imi i te parau faati‘a no te faaapu i te hoê tapu fenua, e aore râ e tarahu i te reira no te faaapu. Ua rave te tahi pŭpŭ peresibutero i te reira, e pauroa ratou i te ootiraa i te mau maitai no te auhuneraa i te maa tupu e te maa hotu na reira atoa te mau haamaitairaa no te rave- tahoê- raa i te ohipa e te ohiparaa ei utuafare. E rave rahi utuafare tei huri roa i te repo o te aua fare no te faaapu.

Te faaitoito nei matou ia outou ia ohipa atu â no te faaravaʻiraa ia outou iho, ei reira, mai ta te Fatu i parau, « noa’tu i te mau ati o te topa’tu i ni‘a ia outou na, ia ti‘a i te ekalesia ia vai ti‘amâ noa i ni‘a a‘e i te mau mea taa ê atu atoa i hamanihia i raro a‘e i te ao tiretiera ra (PH&PF 78:14). Ua hinaaro te Fatu i to tatou ti‘amâraa, e ia faa-ravaʻi tatou ia tatou iho no te mea e mau mahana ati rahi tei mua ia tatou. Ua faaara e ua faaara atea mai Oia ia tatou no ni‘a i te reira.

Ua riro te faatupuraa i te maa i te hoê noa tuhaa i roto i te aʻo pinepine ia haaputu i te maa… ia faati‘ahia ana‘e te reira e te ture. Aita te Ekalesia i parau ia outou eaha te maa e haaputu. Ua vaiiho-hia te reira faaotiraa i te melo tata‘itahi… 

… Peneiaʻe te heheuraa no te faatupuraa e no te haaputuraa i te maa, mai te huru te faufaa o te reira i te taʻumaraa i roto i te pahi i te tau ra o Noa, no to tatou maitai pae tino nei… 

Page 313: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

298

E faanaho i te haaputuraa maa mai ta outou e haaputu nei i te moni. E faaherehere i te tahi vahi iti ia topa mai te moni avaʻe. E tapunu e aore râ tamohina i te mau maa hotu e te mau maa tupu o te faaapu e te mau hotu o te tumu raau. E haapii nahea i te faa-herehere i te maa, e taraʻi anei e aore râ e haapaari anei i roto i te faato’eto’e. A faariro i te haaputuraa ei tuhaa no ta outou tabula haa-mau‘araa. A haaputu i te mau huero e a faaravaʻi i te mau tauihaa no te rave i te ohipa. Mai te peu te faaherehere ra outou i te moni no te opuaraa ia hoo mai i te tahi faahou pereoo e aore râ afata teata e aore râ te tahi atu tauihaa no te oraraa fana‘o e te faaanaanataeraa, titauhia paha ia taui outou i ta outou mau opuaraa matamua roa. Te aʻo atu nei matou ia outou ia rave i te reira na roto i te pure e ia na reira outou i teie nei…

Pinepine roa ino tatou i te faaea noa i roto i to tatou oraraa iti ohie ma te faatumu i ni‘a i te mana‘o e, eita te mau mauiui no te tamaʻi, no te topatari, no te oʻe e no te aueueraa fenua e tae mai i ô tatou nei. Ratou te ti‘aturi i te reira, aore ratou i mâtau i te mau heheuraa o te Fatu, e aore râ aita ratou e ti‘aturi nei i te reira. Ratou te mana‘o ohie noa nei e, eita te reira mau ati e tupu, e e haapaehia te reira no te parau- ti‘a o te Feia Mo‘a, ua hape roa ïa ratou, e e tatarahapa mau ratou i te tapeʻaraa i teie mana‘o maamaa.

Ua faaara e ua faaara atea roa mai te Fatu ia tatou no te hoê mahana ati rahi ma te aʻo ia tatou, na roto i Ta’na mau tavini, i te huru no te faaineineraa ia tatou no te reira mau tau fifi. Ua haapa‘o anei tatou i Ta’na parau aʻo ?

A faaroo, e au mau taea‘e e e au mau tuahine, i teie parau aʻo e e haamaitaihia outou—oia mau, te nunaa tei haamaitai- rahi- roa- hia i ni‘a i te fenua nei. E nunaa maitai outou. Ua ite au i te reira. Tera râ, titauhia ia tatou paatoa ia rahi atu â te maitai i to tatou maitai i teie nei. E tuu anaʻe ia tatou i te hoê faito e tiʻa ai ia tatou ia faata-maa ia tatou iho e i te tahi atoa hoʻi mau taata na roto i te mau mea faaineinehia e te utuafare e te haaputuraa maa.

Ia haamaitai mai te Atua ia tatou e ia vai ineine tatou no te mau mahana e haere mai nei, e peneiaʻe o te riro te reira ei mea fifi roa a‘e.15

Page 314: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

299

4E tae mai te hau e te oaoa i roto i to tatou aau mai te mea e, e faaherehere tatou i te hoê tuhaa o te moni

apî e e haapae tatou i te mau tarahu faufaa ore.

Te aʻo nei au ia outou ma te tura ia ora i te mau parau tumu rahi no te ohipa, no te faaherehereraa i te moni e te faarava‘iraa ia‘na iho e ia haapii i ta outou mau tamarii na roto i te hi‘oraa maitai … E ora ia au i ta outou moni apî. E faaherehere i te tahi tuhaa o ta outou moni apî i te hiti. E haapae i te tarahu faufaa ore. Ia vai te feruriraa paari e eiaha e ru noa i te faarahiraa. A haapii i te faanahonaho maitai i te mea ta outou e fana‘o ra hou a feruri ai i te faarahi.16

Te vahi fifi râ, ua faaitoitohia te feruriraa o te tahi mau taata e, ia farerei anaʻe tatou i te mau taime fifi, ia hape tatou i te feruriraa e ua hue rahi roa i ta tatou faufaa, e ua ora tatou i ni‘a’tu i to tatou faito, e titau tatou i te Ekalesia e aore râ i te hau no te haamatara i to tatou fifi. Tei moʻehia râ i te tahi pae o to tatou mau melo, o te hoê parau tumu ïa e vai ra i roto i te faanahoraa totauturu a te Ekalesia, oia hoʻi, « Eita te Feia Mo‘a mau i te Mau Mahana Hopea Nei, mai te mea e, te itoito noa ra te tino, e huri ê atu i ta ratou iho hopoi‘a no te amoraa ia ratou iho »… 

e riro te oraraa i ni‘a’tu i ta tatou faufaa moni i te hamani i te hoê « ao oto ».

Page 315: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

300

Hau atu i te mau anotau na mua a‘e, titauhia ia haapii tatou e ia faa‘ohipa hoʻi i te mau parau tumu no te faarava‘iraa ia‘na iho i te pae faufaa. Aita tatou i ite afea te fifi, mai te maʻi e aore râ te ohipa ore, e tae mai ai i roto i to tatou oraraa. Ua ite tatou e, ua faaue te Fatu i te mau ati i ni‘a i te fenua no te mau mahana e haere mai nei, e ua faaarahia e ua faaara- atea- hia tatou ia faaineine. E no reira, ua faaitoito tamau noa te mau taea‘e i te « hoʻiraa i te niu » o te faa-nahoraa no te maitai pae tino e te pae varua.17

Ua hinaaro te Fatu i to’na Feia Mo‘a ia ora mai ratou mai te tîtîraa e ia vai ti‘amâ ratou i roto i te mau mahana fifi e haere mai nei. E ere râ te ti‘amâraa o te hoê taata i te hoê parau papû roa ia vai oia i raro a‘e i te tîtîraa a te moni.18

I roto i te buka no te mau Arii, te tai‘o nei tatou i te parau no te hoê vahine tei haere mai ma te taʻi ia Elisaia ra, te peropheta. Ua pohe ta’na tane faaipoipo, e e tarahu ta’na eita e roaa ia’na ia aufau. E te faaineine ra te taata i horo‘a i te moni i te rave i ta’na na tamaiti e piti no te hoo ia raua ei tîtî.

E na roto i te hoê semeio, ua rave Elisaia i te hoê ohipa ia fana‘o oia i te tahi mohina hinu maitai. E ua parau atura oia ia’na : « A haere, a hoo i te hinu, e ia hoo na taua tarahu ra, e te toea ra, na oe ïa e na to tamarii [ia ora outou] ». (Hi‘o 2 Te mau Arii 4:1–7).

« Ia hoo na taua tarahu ra… [ia ora outou] » Auê ïa hotu rahi tei topa mai na roto i teie mau parau ! Auê ïa parau paari no tatou i teie mahana !… 

E rave rahi taata te ore e ti‘aturi nei e, e tae faahou mai te topa-tariraa. E ua vai to ratou mana‘o i roto i te tamauraa te ohipa e te toparaa te moni i te hopea avaʻe, e aufau ratou ma te mana‘o i ta ratou moni no ananahi ma te ore e feruri i te mea e rave ahiri e ere noa’tu ratou i ta ratou ohipa, e aore râ e ore noa’tu ta ratou moni apî no te tahi atu tumu. Te parau noa nei râ te mau feia mana rahi roa a‘e, aita â to tatou aravihi i navaʻi roa no te faatere i ta tatou tereraa faufaa ma te ore e ape i te tahi toparaa o te faito faufaa. I teie nei e aore râ arauaʻe, e tupu mai teie mau toparaa faito faufaa.

Teie te tahi tumu no te maraaraa te tarahu e teitei roa’tu, e rahi roa’tu te haapeʻapeʻaraa. Te hitiraa teie no te hiaai materia, e e mea taa ê te reira i te fafauraa ia’na i te mau faufaa pae varua. Ua rahi roa te utuafare, ia noaa mai « te faaʻoruraa tano », e rave ratou i te parau faaau no te hoê fare rahi a‘e e te moni a‘e i tei titauhia, i te mau vahi feia moni … E na roto i te paʻumaraa te faito oraraa, e

Page 316: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

301

maraa atoa mai teie faahemaraa na roto i te mau tao‘a apî atoa e tae mai i ni‘a i te matete. E te faatano nei te mau rave‘a marû, e rave‘a faanaho- maitai- hia, a te faatianianiraa apî i ni‘a i te mau vahi paruparu e te ohie o te mau hoani. Ei faaotiraa, te rahi noa’tu ra te mana‘o e, e mea titauhia teie mau mea materia i teie nei, te hape mau, e eiaha e tia‘i, e eiaha e haaputu i te moni e eiaha e faatusia.

E te mea ino roa a‘e, te tuhaa rahi roa ino o te mau utuafare e ta-rahu ta ratou, aita rii a‘e e moni tei faahereherehia ia topatari noa’tu ratou. E ere te fifi rahi nei e taʻiri mai ia ratou mai te mea e mau taʻue noa ta ratou moni apî e aore râ ia iti mai te reira ! Ua mâtau tatou paatoa i te tahi mau utuafare tei tarahu rahi a‘e i te noaa ia ratou ia aufau. E ao oto e vai ra i muri mai i te reira.19

I teie nei râ, aita vau e parau nei e, e mea ino te mau tarahu atoa. Aita roa’tu. Ua riro te tarahu au ei tuhaa no te tupuraa. Ua riro te tarahu no te hooraa i te fare ei tauturu rahi mau no te hoê utuafare, e titau ia ratou ia tarahu no te hoo i te fare.20

No te hi‘oraa atea, e mea ohie a‘e ia ora ia au i ta tatou moni e ia haapae i te tarahuraa i ni‘a i ta tatou moni no ananahi, maoti râ no te tahi ïa ohipa ru—eiaha râ no te oraraa fanaʻo, eiaha roa’tu. E ere i te mea au, no tatou iho e no to tatou huiraatira, te oraraa haamauʻa noa, e ia tae mai te mahana a ore ai ta tatou moni avaʻe, ei reira atura ïa tatou e fariu ai i ni‘a i te mau pû a te hau e aore râ i ni‘a i te Ekalesia no te tauturu moni.

Te parau aʻo atu nei au ia outou, eiaha e taamu ia outou i te mau aufauraa ma te moni faananea, e tino moni rahi roa hoʻi te reira i te rahiraa o te taime. A haaputu i te moni i teie nei, e arauaʻe e hoo ai, e riro hoʻi outou i te nuu rahi â i mua. Ua ora atura ïa outou i te aufauraa i te moni faananaea e te tahi atoa mau aufauraa, e e riro te moni ta outou e faaherehere ei rave‘a no te hoo mâmâ mai arauaʻe

… A pato‘i i te faahemaraa ia hoo i te nohoraa rahi roa ino e te mea aano a‘e i te tano ia outou.

Auê hoʻi te maitai no outou, outou ihoa râ te mau utuafare apî tei haamata noa nei, ahani e hoo na mua outou i te hoê fare naʻinaʻi o ta outou e nehenehe e aufau oioi atu… 

Eiaha e vaiiho paruru ore noa ia outou e to outou utuafare ia tae noa mai te mau vero pae moni. A haapae i te unaʻuna rahi, no te tahi a‘e taime, no te haaputu i te moni. Auê ïa mana‘o paari te

Page 317: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

302

haaputuraa no te haapiiraa o ta outou mau tamarii ananahi, e no to outou iho ruhiruhiaraa… 

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e riro te hau e te oaoa i te tae mai i to tatou aau mai te mea e ora tatou ia au i ta tatou faufaa moni. Ua horo‘a te Atua ia tatou i te paari e te faaroo no te haapa‘o i te mau aʻo faaûru a te autahu‘araa ia aufau hope i te tarahu, ia ora ia au i ta tatou faufaa moni e ia aufau i te mea titauhia—no te haapoto noa, « ia hoo na taua tarahu ra… [ia ora outou] » 21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• I roto i te tuhaa 1, ua tatara te peresideni Benson i te mau parau

tumu rahi no te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia. Nahea teie mau parau tumu i te tauturu i to tatou maitai pae tino ? Nahea te reira i te tauturu i to tatou maitai pae varua ?

• Eaha te tahi mau maitai no « te ohipa itoito e te mana‘o papû » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te tahi mau mea ta outou e au nei i roto i te ohipa ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia au i te ohipa ?

• Eaha te tahi o te mau haamaitairaa e tae mai ia pee tatou i te parau aʻo a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 3 ? A feruri i te mau mea ta outou e rave atu, ia au i to outou huru oraraa i teie nei, no te pee i teie parau aʻo.

• I to outou mana‘o, no te aha e arata‘i te faa‘ohiparaa paari o te moni i « te hau e te oaoa » ? I te tahi pae, eaha te ohipa e nehe-nehe e tupu ia ore tatou ia « ora ia au i ta [tatou] moni apî » ? (A hi‘o i te tuhaa 4).

Te mau papa‘iraa mo‘aIakoba 2:17–19; Alama 34:19–29; PH&PF 19:35; 42:42; 75:28–29;

104:78; Mose 5:1

Tauturu haapiiraa« No te tauturu i te mau piahi ia faaineine no te pahono i te

mau uiraa, hou a tai‘ohia ai e aore râ, a vauvauhia ai te hoê mea, e nehenehe ta outou e faa‘ite ia ratou e, e titau oe i ta ratou mau pahonoraa … Mai teie te huru, e ti‘a ia outou ia parau e, ‘A faaroo maitai mai a tai‘o ai au i teie nei irava ia nehenehe outou ia uiui

Page 318: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 1

303

eaha râ te mea e tano ia‘u no te reira’ » (Te Haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 69)

Te mau nota 1. Heber J. Grant, i roto i te Conference

Report, Atopa 1936, 3. 2. « Church Welfare—Economically

Socially Spiritually Sound », i roto Welfare Agricultural Meeting, 7 no atopa 1972, 5.

3. Sheri Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 119.

4. « Ministering to Needs through the Lord’s Storehouse System », Ensign, Me 1977, 84.

5. I roto Conference Report, Oct. 1945, 160, 163, 164.

6. « Ministering to Needs through the Lord’s Storehouse System », 83 ; faahitiraa na Heber J. Grant, i roto Conference Report, Atopa 1936, 3.

7. « Prepare Ye », Ensign, Tenuare 1974, 81. 8. I roto Conference Report, Eperera

1967, 61. 9. « Prepare for the Days of Tribulation »,

Ensign, Novema 1980, 32. 10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 481.

11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 484. 12. « Ministering to Needs through the

Lord’s Storehouse System », 83. 13. The Teachings of Ezra Taft Benson, 485. 14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 481. 15. « Prepare for the Days of Tribulation »,

32–33, 34. 16. « The Ten Commandments : America

at the Crossroads », New Era, Tiurai 1978, 39.

17. « Prepare for the Days of Tribulation », 32 ; faahitiraa no roto mai i te buka Welfare Plan Handbook (1952), 2, mai faahitihia e Marion G. Romney, i roto « Church Welfare—Some Fundamen-tals », Ensign, Tenuare 1974, 91.

18. « Prepare Ye », 69. 19. « Pay Thy Debt, and Live », Ensign,

Tiunu 1987, 3–4. 20. I roto Conference Report, Eperera

1957, 54. 21. « Pay Thy Debt, and Live », 4, 5.

Page 319: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

304

« Ua hinaaro mau tatou ia horo‘a i to tatou taime e ta tatou mau rave‘a ta’na i haamaitai mai ia tatou no te faati‘a i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei ».

Page 320: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

305

P E N E 2 2

Te afa̒ iraa te evanelia i to te ao

« E mea oaoa na tatou te fafauraa ia tatou iho ei apiti na te Metua i te Ao ra i roto i te ohipa rahi no te

faaoraraa e te faateiteiraa i ta’na mau tamarii ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

No te peresideni Ezra Taft Benson, ua riro te ohipa misionare ei peu tumu no to’na utuafare. Ua parau mai oia e « Ahuru ma hoê tamarii i roto i te utuafare o to’u metua tane »,. « Pauroa matou, na ahuru ma hoê, tei haere i te misioni. Ua haere atoa ta’u vahine i ta’na misioni, e ua fana‘o oia i te tavini e to’na metua vahine ivi no na avaʻe hopea e ono [o ta’na misioni]. I te haereraa to’u iho metua tane i ta’na misioni, o vau te tamaiti matahiapo, te haamana‘o nei au i te mau rata ta’na i papa‘i mai i roto i ta’na misioni i te mau tuhaa ropu o te fenua marite. Ua tae mai i roto i teie fare te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi, o ta’u hoʻi e mauruuru nei ma te haehaa ».1

Ua tavini te peresideni Benson ei misionare rave tamau i roto i te misioni Peretane mai te matahiti 1921 e tae atu i te 1923, e ua tamau noa teie « varua no te ohipa misionare » i roto ia’na i muri roa mai i tera ra tau o taua na matahiti e piti e te afa ra. Ei hi‘oraa, ei faatere hau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite mai te matahiti 1953 e tae atu i te matahiti 1961, ua ohipa oia i pihaʻi iho i te mau taata e rave rahi no te tahi atu mau haapaʻoraa. I roto i te amuiraa rahi no eperera 1961, ua parau oia i te Feia Mo‘a : « E 9 000 tiʻahapa i‘oa teie ia’u nei, ta’u i paraparau tino atu a ti‘a ai au i ni‘a i tera ti‘araa na te hau. E mea maitai e, e tae ia’u i te horo‘a’tu i te tahi mau tareta poro‘i i te mau misionare. Ua hinaaro vau ia faaroo mai ratou pauroa i te evanelia. To’u hinaaro, oia hoʻi, ia oaoa te mau tamarii atoa a te Metua i te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te fariiraa e te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia ».2

Page 321: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

306

Ua tamau noa te anaanatae o te peresideni Benson no te ohipa misionare e rave rahi matahiti i muri iho, e ua hinaaro roa oia i te mau melo atoa o te Ekalesia ia apo atoa i te reira anaanatae. Ua paraparau afaro oia i te feia apî tamaroa no ni‘a i te faaineineraa ia ratou no te taviniraa ei misionare rave tamau. « E faaineine i teie nei », ta’na ïa parau. « E faaineine ia outou i te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae sotiare e i te pae varua ».3 Ua aʻo oia i te mau metua ia arata‘i i ta ratou mau tamaiti i roto i teie faaineineraa. Ua aʻo atoa oia i te mau tuahine apî e te mau melo paari o te Ekalesia ia feruri maite ia haere e tavini ei misionare rave tamau. E ua aʻo oia i te mau melo atoa o te Ekalesia ia faa‘ite i te evanelia i to ratou mau taata tupu.

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson no ni‘a i te hoê taime ua faaûru te here o te peresideni Benson no te ohipa misionare i te hoê taure‘are‘a e tano no te misioni : « I te hoê mahana pae, ua haere raua te tuahine Benson i te hiero mai tei mâtauhia e raua, i te hiero no Jordan River. I reira, ua haafatata te peresideni Benson i te hoê taure‘are‘a tamaroa tei oaoa te aau i te iteraa ia’na e ua faaara atura ia’na e, ua piihia oia ia faaoti i te hoê misioni rave tamau. Ua tape‘a te peresideni Benson i te rima o teie misionare tei pii- apî- hia, e ma te mata ataata, ua parau atura, ‘Afa‘i ia’u na muri iho ia oe ! Afa‘i ia’u na muri iho ia oe !’ Ua parau roa teie misionare e, e nehenehe e parau e, ua afa’i ihoa oia i te peresideni Benson na muri iho ia’na i roto i ta’na misioni, na teie farereiraa i faaʻite mai i te here o te peresideni Benson, to’na fafauraa i te ohipa misionare e to’na hiaai ia itehia oia i roto i te ohipa a te Fatu ».4

O te here no te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao te tumu no te itoito o te peresideni Benson no te faa‘iteraa i te evanelia : « Titauhia te evanelia no te mau tamarii a to tatou Metua … Ua ite au e, ua here te Fatu ia ratou, e ei tavini haehaa na’na, e here i roto i to’u aau no te mau milioni taata e aere nei na te ao atoa nei ».5 A feruri ai oia i ni‘a i te mana o te here o te Faaora, ua faa‘ite papû oia e, « E rahi atu â ta tatou mau haamaitairaa ia faa‘ite atu tatou i to’na here i to tatou taata tupu ».6

No to’na raveraa i te ohipa misionare i roto i to’na oraraa taatoa, e to’na faaitoitoraa i to’na mau hoa Feia Mo‘a ia na reira atoa, ua ti‘a roa i te peresideni Benson i te parau e : « Ua tamata vau i te oaoa o te ohipa misionare. Aita e ohipa i roto i teie nei ao e nehenehe e hopoi mai i te popou e te oaoa rahi a‘e ». 7

Page 322: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

307

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ua pohe poʻia to teie nei ao i te faaroo mau, e tei ia tatou nei te reira.

I muri mai i te fâraa hanahana o te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ia Iosepha Semita ra, mai te huru ra e, teie te hopoi‘a rahi matamua tei tuuhia i ni‘a i te Ekalesia tei faaho‘i- faahou- hia mai, oia hoʻi te afaʻiraa i te evanelia i to te ao—i te mau tamarii atoa o to tatou Metua.

Ua riro mau ihoa te reira ei ohipa faahitimaʻue hau atu i te fau-faa—e ohipa faahitimaʻue no te tusia, no te popou, no te tamatama-taraa, no te itoito e hau atu râ, no te here taata. Aita e vahi ê atu i ni‘a i te tino o te fenua nei e ite ai outou i te hoê ohipa faahitimaʻue mai te reira te huru. E oia mau, ua tahe te toto, te hou e te roimata no te amoraa i teie ohipa o te here. E no te aha tatou i rave ai te reira ? No te mea ua faaue te Atua o te raʻi i te reira ; no te mea ua here oia i ta’na mau tamarii e to’na ïa hinaaro, ia roaa te rave‘a i te mau milioni taata e aere nei i ni‘a i te fenua nei, ia faaroo, e na roto i to ratou iho hinaaro, ia farii e ia ora i te mau parau tumu hana-hana e te mea faaora e te mea faateitei, te mau parau tumu hoʻi o te evanelia a Iesu Mesia.8

Ua papû ia’u e, titauhia te evanelia a Iesu Mesia no to te ao, e aita e mea ê atu te titauhia no ratou, e ua hinaaro atoa te mau ta-ata o teie nei ao i te mea ta te evanelia e horo‘a nei, aita râ ratou i ite maitai atura. Ua hinaaro ratou i te tutau ta te evanelia e horo‘a nei, o te horo‘a nei ia ratou i te pahonoraa i to ratou mau fifi ; o te hopoi atoa nei i te mana‘o paruru e te mana‘o hau i roto ia ratou. O te evanelia ana‘e te pahonoraa no te mau fifi o te ao, to’u mau taea‘e e tuahine.9

Na te evanelia ana‘e e faaora i te ao mai te mau ati haamou ta’na iho e tuu i ni‘a ia’na. Na te evanelia ana‘e e faatahoê i te mau taata i roto i te hau noa’tu te nunaa e noa’tu te fenua. Na te evanelia ana‘e e hopoi mai i te popou, te oaoa e te faaoraraa i te utuafare taata nei.10

Ua pohe poʻia to teie nei ao i te faaroo mau, e tei ia tatou nei te reira.11

Teie te poroʻi hanahana ta tatou e hinaaro ia faa‘ite atu i to te ao, oia hoʻi, na roto i te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti Iesu Mesia, ua

Page 323: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

308

faaho‘i- faahou- hia mai te basileia o te Atua. Te reira te poroʻi rahi roa a‘e i muri mai i te ti‘a- faahou- raa o Iesu Mesia.12

Te farii nei tatou ma te haehaa e ma te mauruuru i teie hopoi‘a rahi matamua tei tuuhia i ni‘a i te Ekalesia. E mea oaoa na tatou te fafauraa ia tatou iho ei apiti na te Metua i te Ao ra i roto i te ohipa rahi no te faaoraraa e te faateiteiraa i ta’na mau tamarii. Ua hinaaro mau tatou ia horo‘a i to tatou taime e ta tatou mau rave‘a ta’na i haa-maitai mai ia tatou no te faati‘a i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Ua ite tatou e, te reira ta tatou hopoi‘a matamua e ta tatou rave‘a rahi. Teie te varua tei itehia i roto i te ohipa misionare a te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau tau atoa. Ua riro na te reira ei tapa‘o rahi no te iritiraa o te tau tuuraa evanelia no te îraa o te mau tau—to tatou ïa tau. I te mau vahi atoa e itehia mai te Feia Mo‘a haapa‘o maitai no te Mau Mahana Hopea Nei, te vai atoa nei te varua no te faatusiaraa pipiri ore i te ohipa rahi roa a‘e i ni‘a i te fenua nei.13

E misioni rahi ta tatou. Ia faaineine tatou e ti‘a’i, te feia apî e te feia paari. E ti‘a ia tatou ia riro mai te hopue i rotopu i te mau nunaa, ma te vai taamu noa i te mau parau tumu no te parau- ti‘a.14

2Tatou pauroa te nehenehe e riro ei misionare, noa’tu te huru o to tatou oraraa e aore râ to tatou ti‘araa.

Ei melo no te Ekalesia a te Fatu, e ti‘a ia tatou ia rave papû i te ohipa misionare. Mai te peu te haa ra outou, e ua here outou i teie ohipa, e tauturuhia outou ia faaora i te varua o te mau tamarii a te taata nei.15

Aita te faa‘iteraa i te evanelia i riro ei hopoi‘a anaʻe na te auta-hu‘araa, e ti‘a atoa râ ia tatou paatoa ia titau i te reira ma te popou rahi e te ieie. Te fâ mau i roto i te faa‘iteraa i te evanelia, o te arataʻi-raa ïa i te mau varua i te Mesia ra, te haapiiraa e te bapetizoraa i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra, ia popou atu tatou e ratou (hi‘o PH&PF 18:15) i roto i te basileia o to tatou Metua.16

Tei ia tatou paatoa nei teie hopoi‘a rahi. Aita e aperaa. Eiaha na te tane e te vahine e mana‘o e, no te vahi e ora nei tatou, e aore râ no to tatou ti‘araa i roto i te sotaiete, e aore râ no ta tatou ohipa e to tatou faito, e ere ïa na tatou teie hopoi‘a.17

Page 324: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

309

te feia apî tamaroa e te feia apî tamahineTe tiʻaturi nei matou e, ua faanaho te taure‘are‘a tamaroa atoa ia

riro mai ei veʻa na te Fatu.18

Nahea outou i te faatupu i roto i te mau tamaroa te hiaai rahi ia tavini ? Eiaha outou e tia‘i… no te tauturu ia ratou ia rave i te faa-otiraa ia tavini i te hoê misioni. E tauturu outou ia ratou ia rave i te faaotiraa ia haere i te ivaraa ihoa o to ratou matahiti, e aore râ i te ahururaa e aore râ ite ahuru- ma- hoê- raa ! O te fare te vahi ueueraa huero no te faaineineraa i te feia apî tamaroa. E ia faaineinehia te taure‘are‘a tamaroa atoa i to’na fare no te taviniraa.

Teie te huru o te faaineineraa i te apîraa, oia hoʻi, e haapii i te hoê tamaroa apî nahea i te pure, e tai‘o ia’na i te mau aamu i roto i te Buka a Moromona e te tahi atoa mau papa‘iraa mo‘a, e faatupu i te mau pureraa pô utuafare ma te horo‘a ia’na i te hoê tuhaa o te haapiiraa [na’na e haapii], e haapii ia’na i te mau parau tumu no te peu mâ i te pae morare, e haamata i te haaputu i te moni no ta’na misioni, e haapii ia’na i te ohipa e e horo‘a ia’na i te rave‘a no te tavini ia vetahi ê.19

Ua hinaaro matou i te feia apî tamaroa e tomo nei i roto i te aua misioni, te nehenehe e tomo « ma te horo haere », te vai nei to ratou faaroo e, na roto i to ratou parau- ti‘a e to ratou oraraa mâ, e riro ta ratou misioni i te hoê mea rahi e te faahotu.20

Ua hinaaro te Fatu i te feia apî atoa ia tavini i te hoê misioni rave tamau … E aita’tu e ohipa faufaa a‘e i te reira. E nehenehe te haapii-raa e tia‘i. E nehenehe e faataimehia te haapiiraa teitei. E nehenehe e faataimehia te toroʻa ohipa. Oia mau, e ti‘a atoa ia faataimehia te faaipoiporaa hiero e tae roa i te taime ua tavini te taure‘are‘a tamaroa i te hoê misioni rave tamau, te hoê misioni hanahana i mua te Fatu.

… No te feia apî tamahine… e horo‘a- atoa- hia ia ratou te rave‘a no te tavini i te hoê misioni rave tamau. Ua mauruuru roa vau no to’u hoa mure ore tei tavini i te hoê misioni i Hawaii na mua maua a faaipoipo ai i roto i te hiero no Roto Miti, e ua oaoa vau no te mea e toru ta’u mootua tamahine tei tavini i te hoê misioni rave tamau. Te tahi o ta tatou mau misionare maitai roa a‘e, e mau tuahine ïa.21

te mau misionare matahiti paariTitauhia ia maraa te numera o te mau misionare matahiti paari i

roto i te ohipa misionare.22

Page 325: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

310

E rave rahi feia faaipoipo paari te nehenehe e tavini i te hoê mi-sioni. E na roto i te reira, e ite ratou e, e haamaitai atoa te misioni i ta ratou mau tamarii, mau mootua e mau hina, e aita e rave‘a ê no teie mau huru haamaitairaa. E riro te reira i te faa‘ite i te hi‘oraa rahi no to ratou huaai.23

E rave rahi taata faaipoipo te nehenehe e parau mai e, ua riro ta raua tau taviniraa misionare ei tau oaoa roa a‘e maoti to raua pûpû-raa hope ia raua i roto i te hoê fâ—te ohipa misionare.24

te mau melo misionareE ti‘a ia tatou ia turaʻi i te parau no te ohipa amui a te misionare

e te melo, ia uʻana atu â te reira. Ua itehia mai e, o teie te huru ohipa misionare faahotu roa a‘e. O te ohipa amui a te misionare e te melo te hoê o te mau taviri rahi roa a‘e no te tupuraa te melo iho. Te mana‘o papû nei au e, e riro te ohipa amui a te misionare e te melo, i te haamaraaraa i te maitai pae varua o te mau paroisa atoa e faa‘ohipa nei i te reira.25

« te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia riro ei misionare ».

Page 326: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

311

Eaha te taime hopea outou i te ani- manihini- raa i te hoê hoa ia haere mai i te pureraa oro‘a e aore râ i te hoê amuiraa tĭtĭ, ia haere mai i to outou fare no te hoê pô utuafare ? Eaha te taime hopea outou i te paraparauraa no ni‘a i te evanelia ? E mau ohipa faahiahia roa teie.26

E paturu te Fatu i te mau melo i roto i ta ratou hopoi‘a misionare mai te mea e navaʻi to ratou faaroo no te tamata noa a‘e.27

Taime teie ia hi‘o to tatou mata i ni‘a, ia ite atu tatou i te aano o teie ohipa hanahana. Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia rave i te reira. Aita e navaʻi te riro- noa- raa ei melo i roto i te Ekalesia e te haereraa i te pureraa oro‘a, te aufauraa i ta tatou tuhaa ahuru, te tururaa i te faa-nahoraa no te ohipa totauturu. E mea maitai te reira mau mea atoa—aita râ i navaʻi. Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia riro ei misionare, ia ora i te evanelia—e, i te taatoaraa, e ia tauturu ia patu i To’na basileia.28

3Te Buka a Moromona te rave‘a rahi e faa‘ohipa

i roto i ta tatou ohipa misionare.

Te Buka a Moromona, na te melo ïa e te melo ore. Apitihia i te Varua o te Fatu, ua riro te Buka a Moromona i te mauihaa rahi roa a‘e ta te Atua i horo‘a mai no te faafariu i to te ao. Mai te peu te haere ra tatou no te ooti i te mau varua, e ti‘a ia faa‘ohipahia te mauihaa ta te Atua i faataa no te reira ohipa—te Buka a Moromona.

E na te tai‘oraa i te Buka a Moromona e faaitoito rahi roa a‘e ia tatou ia haere i te misioni. Titauhia e rave rahi atu â mau misionare. Titau- atoa- hia râ te mau misionare ineine a‘e mai roto mai i te mau paroisa e te mau amaa e te mau fare, i reira ratou e haamâtau ai e e here ai i te Buka a Moromona. Titauhia te mau misionare e iteraa papû ura to ratou no ni‘a i to te reira hanahana, e o te nehenehe, na roto i te Varua, e tuu i te opuaraa i mua i ta ratou mau taata imi ia tai‘o e ia feruri maite no ni‘a i to te reira mau api, ma te ite hope e, e faa‘ite mai te Fatu i te parau mau no te reira ia ratou na roto i te mana o te Varua Maitai. Titauhia te mau misionare e tuʻati i ta tatou poroʻi.29

Te Buka a Moromona te rave‘a rahi e faa‘ohipa i roto i ta tatou ohipa misionare. Te faa‘ite nei te reira, e peropheta mau Iosepha Semita. Tei roto te mau parau a te Mesia, e te misioni rahi a te Buka a Moromona, o te arataʻiraa ïa i te taata i te Mesia ra. Te tahi atu mau mea, no muri mai ïa. Te uiraa auro a te Buka a Moromona, oia hoʻi, « Ua hinaaro anei outou ia haapii rahi a‘e no ni‘a i te Mesia ? » O te Buka a Moromona te mauihaa rahi no te imi i te taata auro e

Page 327: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

312

haapii atu. Aita to roto te mau mea e « haamauruuru i to te ao nei », e no reira, eita te taata o to ao nei e haapa‘o i te reira. E titiʻa rahi te reira. (Hi‘o 1 Nephi 6:5).

Te vai ra te hoê taa- ê- raa i rotopu i te hoê taata faafariu tei pa-tuhia i ni‘a i te papa o te Mesia na roto i te Buka a Moromona e o tei mau maite i taua tapu auri ra, e te hoê taata tei ore i na reira.30

Eiaha roa tatou e haamoʻe e, na te Fatu Iho i horo‘a mai i te Buka a Moromona ei ite matamua No’na. O te Buka a Moromona noa ta ta-tou mauihaa misionare mana rahi roa a‘e. E faa‘ohipa ana‘e i te reira.31

4No te manuïa i roto i te ohipa misionare, e mea

ti‘a ia tatou ia farii i te Varua, ia titau i te haehaa, te here i te taata e ia ohipa ma te itoito.

E ui paha te tahi mau misionare e, « Nahea vau i te manuïa ? Nahea te hoê taata e aravihi ai i roto i te ohipa misionare ? » Teie e maha taviri tei manuïa maitai no te ohipa misionare, na te misionare anei e aore râ na te melo.

A tahi, e tutava ia farii i te Varua.No te manuïa, e mea ti‘a ia parahi mai te Varua o te Fatu. Ua

haapiihia mai tatou e, eita te Varua e parahi i roto i te sekene viivii. No reira, hoê o ta tatou ohipa matamua roa a‘e, o te haapapûraa ïa e, ua afaro maitai to tatou iho oraraa. Ua parau te Fatu, « Ia mâ roa outou o te hopoi i te mau farii a te Fatu ra ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 38:42).

Ua horo‘a mai te Faaora i Ta’na ture no te haapiiraa i Ta’na eva-nelia : « E horo‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo ; e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoʻi outou e haapii atu ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:14).32

Mai te mea e poroʻi ta’u i faahiti noa na i to’u mau taea‘e no te Tino Ahuru Ma Piti, o teie ïa, o te Varua te mea faufaa. O te Varua te mea faufaa. Aita vau i ite e, eaha te pinepineraa to’u parauraa i te reira, aita râ vau i fiu ia parau i te reira—o te Varua te mea faufaa a‘e.33

A piti, titau i te haehaa.Ua parau te Fatu e, aita e taata e nehenehe e tauturu i roto i teie

ohipa maori râ tei haehaa e tei î i te here. (Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 12:8). E ere râ te haehaa i te paruparu. E ere i te mamahu ; e ere i te riʻariʻa. E nehenehe [ta tatou ia vai] haehaa

Page 328: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

313

ma te riʻariʻa ore. E nehenehe [ta tatou ia vai] haehaa ma te itoito. Ua riro te haehaa mai te faʻiraa e, tei raro a‘e tatou i te hoê mana teitei a‘e, te hinaaro tamau i te tauturu a te Fatu i roto i Ta’na ohipa.34

Eita ta tatou e nehenehe e rave i teie ohipa o tatou ana‘e iho. Na’na teie ohipa. Na’na teie evanelia. E mea titauhia ia tatou ia farii i To’na tauturu. A tiaoro no te reira, a ora no te reira, a manii i to outou varua i te Fatu ra no te farii i te reira.35

A toru, e here i te taata.E mea titauhia ia tatou ia faatupu i te here i te taata. E mea ti-

tauhia ia tatou ia haafatata’tu i te mau taata ma te aroha mau o te evanelia, ma te hiaai ia faateitei ia ratou, ia patu ia ratou, ia faafariu ia ratou i te faito teitei a‘e, i te oraraa au a‘e, e i te hopea, i te faatei-teiraa i roto i te basileia tiretiera o te Atua. Te turuʻi nei tatou i ni‘a i te mau tuhaa hiro‘a au o teie mau taata ta tatou e apiti nei, ma te here ia ratou ei tamarii na te Atua, o ta te Fatu hoʻi e here atoa nei… 

Eita e roaa i to tatou aravihi e tae noa’tu i te taime e haapii mai ai tatou ia au i te mau tamarii atoa a to tatou Metua—e tae noa’tu i te taime e haapii ai tatou ia here ia ratou. E ite ihoa te taata ia faa‘ite-hia’tu te here ia ratou ra. E rave rahi te hiaai noa ra i te reira. Ia farii ana‘e tatou i te manaʻo o to ratou aau, e fariu mai ratou ia tatou ma te mana‘o maitai. Ua roaa ïa to tatou hoa i reira.36

E… titauraa rahi ta tatou ia here i to tatou taata tupu. O te piti te reira o te mau faaueraa rahi roa a‘e. E rave rahi o to tatou mau taata tupu, e ere i te melo no te Ekalesia. E mea titauhia ia tatou ia riro ei mau taata tupu maitai. E mea titauhia ia tatou ia here i te mau tamarii atoa a to tatou Metua, e ia apiti atu ia ratou.

Aita e pure rahi atu â ta’u maori râ ia faaîhia outou i te here no te Atua e no to outou taata tupu ! 37

A maha, a ohipa ma te itoito.Mai te peu e hinaaro tatou ia parahi noa mai te Varua, e mea

titauhia ia tatou ia ohipa. Aita e ohipa au roa a‘e e aore râ mana‘o au roa a‘e i te iteraa e, i muri mai i te hoê mahana rahi i te ohipa, ua rave tatou i te maitai roa a‘e tei noaa ia tatou.

Te hoê o te mau parau huna rahi roa a‘e o te ohipa misionare, maori râ te ohipa. Mai te mea e ohipa te hoê misionare, e roaa ia’na te Varua ; mai te mea e roaa ia’na te Varua, e haapii atu oia na roto i te Varua ; mai te mea e haapii oia na roto i te Varua, e haaputapû oia i te aau o te taata, e e oaoa oia … Te ohipa, te

Page 329: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

314

ohipa, te ohipa—aita to te reira e mono au, i roto ihoa râ i te ohipa misionare.38

Ua ite au e, te ora nei te Atua. Na’na teie ohipa. Ua paraparau faahou mai Oia mai ni‘a mai i te raʻi na roto i te hoê poroʻi i to te ao taatoa ; e ere no te hoê noa pŭpŭ iti Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no to tatou râ mau taea‘e e mau tuahine atoa, i roto e i rapae au i te Ekalesia. Ia horo‘a mai te Atua ia outou i te puai no te afaʻi i ta’na poroʻi i to te ao, ia ora i te evanelia, ia tape‘a noa i te mau ture tumu o te Ekalesia, ia faati‘ahia mai na tatou te mau haamaitairaa tei fafauhia.39

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• No te aha e mea titauhia te evanelia na to te ao « e aita e mea ê

atu te titauhia no ratou » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te tahi o te mau parau mau tei faaho‘i- faahou- hia mai ta outou e tiʻaturi nei e, « ua pohe poʻia to teie nei ao i te reira » ?

• A tuatapapa ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te parau aʻo e tano no outou e no to outou utufaare. Eaha te mau rave‘a na tatou, noa’tu â te huru o to tatou oraraa, no te faa‘ite i te evanelia ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaineine ia tatou no te taviniraa ei misio-nare rave tamau ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia vetahi ê ia faaineine no te taviniraa ei misionare rave tamau ?

• Ua parau te peresideni Benson e, ua riro te Buka a Moromona i te « mauihaa rahi roa a‘e ta te Atua i horo‘a mai no te faafariu i to te ao » (tuhaa 3). Eaha te taime i ite ai outou i te hoê taata i te faafariuraahia na roto i te tuatapaparaa i te Buka a Moromona ? Eaha ta tatou mau rave‘a no te haamaitai atu â i ta tatou mau tautooraa no te opere i te Buka a Moromona ?

• Ua faa‘ite mai te peresideni Benson « e maha taviri tei manuïa maitai no te ohipa misionare » (tuhaa 4). I to outou mana‘o, no te aha na teie mau taviri e haamanuïa ia tatou i roto i te ohipa misionare ? O vai te mau taata ta outou i ite i te peeraa i teie mau parau tumu ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMareko 16:15; 1 Timoteo 4:12; Alama 17:2–3; 26:1–16; PH&PF 4;

12:7–9; 15:4–6; 88:81; 123:12–17

Page 330: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 2

315

Tauturu no te tuatapaparaa« A faa‘ite i te mea o ta outou i haapii na. A rave ai outou i te

reira, e maramarama mai to outou mau feruriraa e e rahi atu to outou puai no te tape‘araa mai » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 17).

Te mau nota 1. « Our Responsibility to Share the

Gospel », Ensign, Me 1985, 8. 2. I roto Conference Report, Eperera

1961, 112–13. 3. « Preparing Yourselves for Missionary

Service », Ensign, Me 1985, 37. 4. Thomas S. Monson, « God Be with You

Till We Meet Again », Ensign, Novema 1990, 87.

5. I roto Conference Report, Eperera 1970, 129.

6. « Life Is Eternal », Ensign, Tiunu 1971, 34.

7. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 213.

8. I roto Conference Report, Eperera 1970, 128.

9. I roto Conference Report, Eperera 1961, 113.

10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 188. 11. I roto Conference Report, Eperera

1955, 49. 12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 110. 13. God, Family, Country : Our Three

Great Loyalties (1974), 49–50. 14. I roto Conference Report, Atopa

1950, 147. 15. « Of the Most Worth », New Era, Tiunu

1989, 4. 16. « Of the Most Worth », 6. 17. « Our Responsibility to Share the

Gospel », 8. 18. The Teachings of Ezra Taft Benson, 189. 19. « Our Responsibility to Share the

Gospel », 7.

20. « To the ‘Youth of the Noble Birthright’ », Ensign, Me 1986, 45.

21. « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1986, 83.

22. « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1989, 5.

23. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 78.

24. « Our Responsibility to Share the Gospel », 8.

25. The Teachings of Ezra Taft Benson, 208–9.

26. The Teachings of Ezra Taft Benson, 210. 27. « Of the Most Worth », 4–6. 28. The Teachings of Ezra Taft Benson, 211. 29. « Of the Most Worth », 6. 30. The Teachings of Ezra Taft Benson,

203–4. 31. The Teachings of Ezra Taft Benson, 204. 32. Come unto Christ (1983), 91–92. 33. Haapiipiiraa na te mau peresideni mi-

sioni apî, 3 no eperera 1985. 34. Come unto Christ, 94. 35. « Principles for Performing Miracles

in Missionary Work », haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 21 no tiunu 1988.

36. Come unto Christ, 96. 37. « Our Responsibility to Share the

Gospel », 8. 38. Come unto Christ, 96, 97. 39. I roto Conference Report, Atopa

1943, 21.

Page 331: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

316

Te hoê fa o te tĭtĭ, « o te tahoêraa ïa e te haamaitai-roa-raa i te mau melo… na roto i te faataeraa ia ratou te mau faanahoraa a

te Ekalesia, te mau oro‘a e te mau haapiiraa o te evanelia ».

Page 332: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

317

P E N E 2 3

« Haamau etaeta i to mau tĭtĭ »

« E hohoʻa te mau tĭtĭ e te mau mataeinaa o Ziona no te mau vahi moʻa ta te Fatu i faahiti i reira To’na Feia Moʻa e haaputuputu ai i te mau mahana hopea nei ei haapûraa no te vero ra ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I te 13 no tenuare 1935, ua paturu te mau melo no te tĭtĭ no Boise Idaho ia Ezra Taft Benson, 35 matahiti, ei tauturu matamua i roto i ta ratou peresideniraa tĭtĭ. I raro a‘e i te faatereraa a te peresideni Scott S. Brown, ua farii te peresideni Benson e rave rahi rave‘a no te tavini, no te arata‘i e no te haapii. Ei hi‘oraa, ua riro oia ei mauihaa no te faahoʻi mai i te hoê taea‘e ua mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka i roto i te Ekalesia,1 e ua tauturu atoa oia i roto i te arataʻiraa i te mau tautooraa no te faatere i te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia.2

I te matahiti 1938, ua tupu maitai te tĭtĭ e ua hau i te 8 000 melo, e no reira ua faaue te Peresideniraa Matamua ia vahihia te reira ei toru tĭtĭ. Ua parau te peresideni Benson e, ua « hitimahuta » oia, i te 27 no novema 1938, i te piiraahia oia ia peresideni i ni‘a i te hoê o na tĭtĭ. Ua parau ta’na vahine, o Flora, i ta raua mau tamarii e, ua riro te reira ei haamaitairaa no to ratou metua tane, te fariiraa i teie piiraa. 3

Ua riro te taviniraa a te peresideni Benson, ei peresideni tĭtĭ, ei haamaitairaa no te tĭtĭ taatoa. Ua tamau noa oia i te haapii i te mau parau tumu no te ohipa totauturu, e ua haapa‘o taa ê oia i te feia apî. I te haamataraa o te hoê tuhaa pureraa no te amuiraa tĭtĭ, ua ite oia i te hoê pŭpŭ feia apî tamaroa te horo marû ra i rapae au i te fare pure. « Ua haere marû noa ratou e tae roa’tu i te uputa no muri mai, e to ratou mata tei ni‘a i te vahi tomoraa no mua, no te haa-papû e, aita to ratou hororaa e hiʻohia ra. I tera iho taime, te matara mai nei oia mai roto mai to’na piha toro‘a, ua hi‘o i teie ohipa, e faa-aano aʻera i to’na na rima, e haru mai nei teie mau tamaiti. ‘Ua oaoa

Page 333: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

318

roa vau i te iteraa ia outou’, ta’na ïa parau. ‘E haere amui ana‘e tatou i te amuiraa’. Ua arata‘i oia ia ratou i ni‘a i te parahiraa matamua, e i muri iho, ua pii mai ia ratou ia faa‘ite mai i to ratou iteraa papû ».  4

Aita i piti avaʻe to te peresideni Benson taviniraa ei peresideni tĭtĭ, teie faahou mai nei te tahi faahitimahutaraa. Ua horo‘ahia mai ia’na te toroʻa papa‘i parau rahi no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives, e titauhia ia’na ia haere roa i Washington, D.C no te ohipa. Ua pato‘i na mua oia i te ohipa, e ua paraparau râ Flora ia’na e na reira atoa te Peresideniraa Matamua, e farii atura oia i te reira.5 I te haamau-ruururaahia oia ei peresideni tĭtĭ i te 26 no mati 1939, ua papa‘i oia e, ua riro te reira « ei mahana pe‘ape‘a roa a‘e ta’na i ite … I roto i ta’u mau parau [i te mau melo o te tĭtĭ] ua haamaitai- rahi- hia vau e te Fatu, ua tafifi rahi râ vau e to’u mau mana‘o. Aita e pŭpŭ taata maitai a‘e i roto i te ao [e] ua here au ia ratou pauroa ».6

Ua taui te utuafare Benson i te faaearaa i Bethesda, Maryland, tapiri mai ia Washington, D.C. Hoê noa matahiti i muri iho, ua tere te peresideni Rudger Clawson, te peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e Elder Albert E. Bowen, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo atoa, na te reira vahi no te faanaho i te hoê tĭtĭ apî. Ua farerei te peresideni Clawson ia Ezra Taft Benson ma te parau e, « E te taea‘e Benson, ua hinaaro te Fatu ia riro mai oe ei peresideni no teie tĭtĭ. Eaha to oe mana‘o i te reira ? » Faahou â, ua hitimahuta te peresideni Benson. Ua parau oia, « Aita vau i mâtau i teie mau taata. Aita i matahiti to’u oraraa i ô nei ».7 Noa’tu râ, ua farii oia ma te haehaa i teie piiraa e ua peresideni oia i ni‘a e 2 000 tiʻahapa melo i roto i teie tĭtĭ area aano. Ua parau Flora no ni‘a i ta’na taviniraa ei peresideni tĭtĭ : « Ua au roa oia i te reira. E ere te ti‘araa te mea faufaa na’na, o te popou râ no te tautururaa i te rahiraa taata atoa ia ite mai i te parau mau o te evanelia ».8

I muri iho, ei aposetolo, ua tere te peresideni Benson e farerei i te mau tĭtĭ na te ao taatoa. Ua parau oia : « I parau na vau, i te tahi mau taime, i ta’u vahine ia hoʻi mai au mai te mau tere i roto i te mau tĭtĭ e, aita vau i ite papû eaha râ te huru o te raʻi, tera râ, aita ta’u aniraa rahi a‘e no ô maori râ te au e te popou ia apiti i te huru taata e te huru vahine ta’u e farerei nei i rotopu i te feia faatere o te mau tĭtĭ e te mau paroisa e te mau misioni i ni‘a i te fenua nei. E parau mau ihoa, ua haamaitai- rahi- hia tatou ».9

Page 334: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

319

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Ei melo no te Ekalesia, te haaputuputu nei tatou i roto i te mau tĭtĭ no Ziona.

I te tahi mau taime, e ani te mau melo ore, « Eaha te tĭtĭ ? » Na reira atoa te mau melo, te ui atoa nei ratou e, « Eaha te auraa no te tĭtĭ ? Eaha te auraa no tatou te mau melo ? »

No te mau melo ore, e piri rii te hoê tĭtĭ i te hoê epikoporaa i roto i te tahi atu mau ekalesia. E tuhaa fenua aano te tĭtĭ, tei roto te reira te tahi mau paroisa (te mau amuiraa naʻinaʻi) e ua peresidenihia te reira e te hoê peresideniraa.

No te mau melo, ua riro te taʻo tĭtĭ ei taipe. A feruri na i roto i to outou feruriraa i te hoê tiʻahapa rahi, tei hutihia te mau taura i ni‘a i te mau tĭtĭ tei patiʻa- papû- hia i roto i te repo. Ua faaau te mau peropheta ia Ziona i te mau mahana hopea nei mai te hoê tiʻahapa rahi e tapoʻi nei i te fenua taatoa [hi‘o Isaia 54:2; 3 Nephi 22:2]. E mea faaetaetahia teie tiʻahapa e te tahi taura o tei taamuhia i ni‘a i te mau tĭtĭ. E teie mau tĭtĭ, e mau faanahoraa rau ïa i tera e tera vahi na te ao atoa nei. I teie taime, te haaputuputuhia nei Iseraela i roto i te reira mau tĭtĭ no Ziona e rave rahi.10

E maha a‘e fâ no te tĭtĭ :1. I roto i te tĭtĭ tata‘itahi, e toru tahuʻa rahi te peresideni i ni‘a i

te reira, tauturuhia e ahuru ma piti taea‘e tei parauhia te apooraa rahi, e no reira, ua riro te reira ei ekalesia naʻinaʻi no te Feia Mo‘a i te hoê vahi taa ê o te fenua. Te fâ, o te tahoêraa ïa e te haamaitai- roa- raa i te mau melo e ora nei i roto i te reira mau otiʻa, na roto i te faataeraa ia ratou i te mau faanahoraa a te Ekalesia, te mau oro‘a e te mau haapiiraa o te evanelia.

2. E ti‘a i te mau melo o te mau tĭtĭ ia riro ei hi‘oraa e aore râ ei faito tano no te parau- ti‘a.

3. E ti‘a i te mau tĭtĭ ia riro ei parururaa. E na reira te mau melo ia tahoê ana‘e ratou i raro a‘e i te mau ti‘a faatere o te autahu‘araa, i to ratou iho fenua, ma te fafau ia ratou i ta ratou hopoi‘a e ma te haapa‘o i ta ratou mau fafauraa. E riro te reira mau fafauraa, mai te mea e, e haapa‘ohia, ei paruru i mua i te hape, te ino e te ati.

Te patu nei tatou i te mau hiero i te mau vahi ana‘e tei reira te mau tĭtĭ. Te faaineine nei te mau haamaitairaa e te mau oro‘a o te

Page 335: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

320

hiero i te taata no te faateiteiraa. Parau mau, aita e nehenehe e faati‘a i te hoê hiero no te tĭtĭ tata‘itahi, atira noa’tu, te ite nei tatou i te tahi tupuraa faahiahia, oia mau, e semeio, i roto i te paturaa i te mau hiero i tera vahi e tera vahi o teie nei ao. Na te reira noa faanahoraa e faafana‘o i te mau melo o te Ekalesia ia farii i te mau haamaitairaa hope a te Fatu.

4. E haapûraa te mau tĭtĭ no te vero e maniihia i ni‘a i te fenua nei.11

2Ua faanahohia te mau tĭtĭ no te tauturu i te mau metua ia haapii i te evanelia e ia arata‘i i ta ratou

mau tamarii i te mau oro‘a no te faaoraraa.

I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te tai‘o nei tatou :« E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e

aore râ i roto i te hoe o to’na ra mau tĭtĭ i haamauhia ra, o te ore ho‘i e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa no te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te vau o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua » E e riro teie ei ture no to Ziona ra, e aore râ i roto i to’na mau tĭtĭ o tei haamauhia. » (68:25–26; papa‘iraa faahipa tei tuuhia).

I ô nei outou e ite ai i te mau fâ rahi o te mau tĭtĭ. Ua faanahohia te reira no te tauturu i te mau metua « e tamarii ta [ratou] i Ziona » no te haapii ia ratou i te evanelia a Iesu Mesia e no te faatere i te mau oro‘a no te faaoraraa. Ua faatiʻahia te mau tĭtĭ no te haamaitai- roa- raa i te Feia Mo‘a, e te reira haamaitairaa, e haamata ïa i roto i te fare na roto i te haapiiraa aravihi i te evanelia.12

3A faa‘ite ai te mau melo o te tĭtĭ i te hi‘oraa a te

Fatu no te huru moʻa, e riro mai te tĭtĭ mai te hoê taipe nehenehe i mua i te mata o te ao taatoa.

Ua parau te Fatu : « No te mea ia tupu noa Ziona i te unaunaraa e i te moʻaraa e ti‘a’i ; ia faarahihia to’na ra mau otiʻa e ti‘a’i ; ia faaetaeta-hia to’na ra mau tĭtĭ e ti‘a’i ; oia, oia mau ta’u e parau atu nei ia outou na, ia ti‘a mai Ziona i ni‘a e ia oomo hoʻi i to’na ra mau ahu nehenehe roa e ti‘a’i ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 82:14).

I ô nei te faa‘ite nei te Fatu i te tahi faahou fâ rahi o te tĭtĭ : ia riro mai te hoê taipe nehenehe i mua i te mata o te ao taatoa. Te parau

Page 336: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

321

e, « oomo hoʻi i to’na ra mau ahu nehenehe roa », te parau nei ïa no te moʻaraa o roto e ti‘a ia raʻehia e te mau melo atoa o te parau nei ia ratou ei Feia Mo‘a. O teie hoʻi Ziona, « tei ma te aau ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau* 97:21).

E haapuaihia te mau tĭtĭ e e faaaanohia te mau otiʻa o Ziona ia faa‘ite atu te mau melo i te hi‘oraa o te huru moʻa ta te Fatu e tia‘i nei i To’na mau taata ma‘iti ia faa‘ite atu.13

4Ua riro te mau tĭtĭ tata‘itahi ei parururaa e ei vahi haapûraa i mua i te mau enemi,

te mea itehia e te mea ite- ore- hia.

Atira ïa, teie faahou â te hoê heheuraa no ô mai i te Fatu ra, te horo‘a mai nei i teie tatararaa no te fâ o te mau tĭtĭ : « Oia mau te parau atu nei au ia outou paatoa : A ti‘a mai na i ni‘a e ia anaana mai na, ia riro to outou maramarama ei hi‘oraa no te mau nunaa ; e ia riro te putuputuraa i ni‘a iho i te fenua no Ziona, e i ni‘a iho i to’na mau tĭtĭ, ei parururaa, e ei vahi haapûraa no te vero, e i te riri ia niniihia’tu te reira ma te anoi ore i ni‘a i te ao paatoa nei ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 115:5–6).

I roto i teie heheuraa, te vai nei te hoê faaue ia anaana roa to tatou maramarama ei hi‘oraa no te mau nunaa. Teie hi‘oraa, e ture faito ïa i ni‘a i te reira te taata e hi‘o ai no te faaoti i te parau no to’na tanoraa e aore râ te maitai- roa- raa. Ia riro te Feia Mo‘a ei hi‘oraa no te huru moʻa i mua i te mata o teie nei ao. O te reira te unaunaraa o Ziona.

Ei reira, ua heheu mai te Fatu ia riro te mau tĭtĭ no Ziona ei « pa-rururaa, e ei vahi haapûraa no te vero, e i te riri ia niniihia’tu te reira ma te ano‘i ore i ni‘a i te ao paatoa nei ». Ua riro te mau tĭtĭ ei paru-ruraa no te Feia Mo‘a i mua i te mau enemi, te mea itehia e te mea ite- ore- hia. Te parururaa, o te faatereraa ïa e tae mai na roto i te mau reni o te autahu‘araa o te haapuai nei i te iteraa papû e o te faaitoito nei i te autautururaa utuafare e te parau- ti‘a o te taata tata‘itahi.

I roto i Ta’na opuaraa no Ta’na mau heheuraa i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, ua faaara te Fatu : « Te oioi mai nei te taeraa mai o te reira mahana ; aita â i tae i te hora, ua fatata mai râ te reira, e rave- ê- hia’tu ai te hau no ni‘a mai i te ao nei, ei reira te diabolo e mana’i i ni‘a iho i to’na iho basileia » [Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:35].

Page 337: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

322

I teie mahana… te ite nei tatou i te tupuraa o teie tohuraa, i reira Satane, na roto i te riri uʻana rahi, e faa‘ite ai i to’na mana i ni‘a i « to’na iho basileia »—te fenua nei. Aita to’na puai i rahi a‘enei mai te reira, e o ratou ana‘e tei rave i te Varua Moʻa ei arata‘i no ra-tou—e tei pee i te parau aʻo a te feia faatere o te autahu‘araa—ratou ana‘e te faahereherehia i te haamouraa o to’na puai ino rahi.

Te parau atoa nei te Fatu i roto i te reira heheuraa omua e, e mana Oia i ni‘a i To’na mau Feia Mo‘a, « e e faatere arii oia i rotopu ia ratou » [Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:36]. Te na reira nei Oia a ohipa ai Oia na roto i Ta’na mau tavini ma‘itihia e te mau feia mana a te tĭtĭ e a te paroisa.14

A tupu noa ai te Ekalesia, e mea faufaa roa ia patu tatou ma te pautuutu maitai, e ia hi‘o tatou e, i roto i te mau tĭtĭ e opuahia ra te vai ra te mau anoʻi matamua titauhia no te haamanuïaraa, e i roto i te mau tĭtĭ e vai ra, te vai nei te ohipa tuutuu ore no te tae’tu i te ti‘araa hope o te hoê tĭtĭ i roto i te manuïaraa pae varua. Ia riro teie mau tĭtĭ ei mau vahi haaputuputuraa no Ziona i teie anotau ; e ti-tauhia ia riro te mau tĭtĭ ei mau vahi moʻa no te varua e ia faaravaʻi te mau tĭtĭ ia ratou iho, i te mau rave‘a atoa. 15

ia amui tatou i te Feia mo‘a, e ite tatou e, e nehenehe i te hoê tĭtĭ ia riro « ei parururaa, e ei vahi haapûraa no te vero » (pH&pF 115:6).

Page 338: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

323

E hohoʻa te mau tĭtĭ e te mau mataeinaa o Ziona no te mau vahi moʻa ta te Fatu i faahiti, i reira To’na Feia Moʻa e haaputu ai i te mau mahana hopea nei ei haapûraa no te vero ra. Outou e ta outou mau tamarii, e haaputu outou i ô nei no te haamori, no te faatupu i te mau oro‘a mo‘a, no te paraparau i te taata, no te haapii, no te rave i te tahi ohipa i roto i te himene, te ori, te teata ora, te tuʻaro e na reira e noaa ai te haamaitairaa ia tatou iho e ia vetahi ê. Te hi‘o- pinepine- hia nei ta tatou mau fare pure e ta tatou mau muaraa e te tira i ni‘a roa e toro nei i te raʻi mai te tapa‘o no to tatou oraraa, te huru te reira e ti‘a ia paʻuma e tae atu i te Atua ra.16

Ua ite te peropheta no te Buka a Moromona, o Nephi, i te mahana e purara ai te Feia Mo‘a i roto i te mau tĭtĭ na te ao atoa nei. Ua ite oia i te anotau e faatoro ai te Fatu i Ta’na parururaa i ni‘a ia ratou i te taime e haafifi ai te mau vero o te haamou i to ratou ora. Ua tohu Nephi : « E ua hiʻo hoʻi au, o Nephi, i te mana o te Arenio a te Atua i te pouraa mai i ni‘a iho i te feia mo‘a o te ekalesia a te Arenio ra, e i ni‘a iho hoʻi i te feia i ma‘itihia e te Fatu ra, o tei purara i te mau fenua o te ao atoa nei ; o te parau- ti‘a e te mana o te Atua i te hanahana rahi ra, o ta ratou ïa mauhaa ». (Buka a Moromona, 1 Nephi 14:14).

Na roto i te heheuraa, ua ite tatou e, e tupu mai te mau ohipa ataata, te mau ati e te mau hamani- ino- raa i te mau mahana hopea nei, na roto râ i te parau- ti‘a te Feia Mo‘a e faahereherehia ai. E mea papû te parau fafau a te Fatu i roto i te Buka a Moromona : « E faaora… oia i te feia parau- ti‘a i to’na ra mana ». (1 Nephi 22:17).17

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ia oti te taiʻraa i te tuhaa 1, nahea outou i te pahono i te hoê taata

o te ani mai e, no te aha te mau melo o te Ekalesia i faanahohia ai ei tĭtĭ ?

• Ua faahaamanaʻo mai te peresideni Benson e, te tauturu nei te mau tĭtĭ i te mau metua ia haapii i te evanelia i ta ratou mau ta-marii ma te horo‘a i te mau oro‘a o te autahu‘araa no ratou (hi‘o i te tuhaa 2). Nahea to outou tĭtĭ i te haapuairaa i ta outou mau tautooraa i te fare?

Page 339: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 3

324

• I nafea outou i te iteraa i te mau melo o te hoê tĭtĭ i te amuiraa no te faa‘ite i te hoê hi‘oraa maitai « i mua i te mata o te ao ta-atoa »? (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea outou i te fana‘oraa i teie mau ohiparaa ?

• Nahea te hoê tĭtĭ e nehenehe ai e horo‘a i te parururaa « i mua i te mau enemi, te mea itehia e te mea ite- ore- hia » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Eaha ta tatou mau rave‘a no te amui atu i roto i te ohipa a to tatou tĭtĭ ? Eaha te tahi o te mau haamaitairaa e noaa mai ia tatou mai te peu e na reira tatou ?

Te mau papa‘iraa mo‘aIsaïa 25:3–5; Mataio 5:14–16; Moroni 10:31–33; PH&PF 101:17–21;

133:7–9

Tauturu haapiiraa« Te hoê orometua maramarama eita oia e feruri e, ‘Eaha ta’u e

rave i roto i te piha haapiiraa i teie mahana ?’ E ui râ oia e, ‘Eaha ta ta‘u mau piahi e rave i roto i te piha i teie mahana ? : e ere, ‘Eaha ta‘u e haapii atu i teie mahana ?’ e parau râ e, ‘Nahea vau e tauturu ai i ta‘u mau piahi ia ite i te mea faufaa no ratou ia apo?’” ( Virginia H. Pearce, « The Ordinary Classroom—a Powerful Place for Steady and Continued Growth », Ensign, Novema 1996, 12 ; faahitiraa no roto mai Teaching the Gospel : A Handbook for CES Teachers and Leaders [1994], 13).

Te mau nota 1. Hi‘o i te pene 20 i roto i teie buka. 2. Hi‘o i te pene 21 i roto i teie buka. 3. Hi‘o Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson :

A Biography (1987), 122; Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 104.

4. Sheri L. Dew, ia au i te faati‘araa a Don Schlurf, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 122.

5. Hi‘o i te pene 1 i roto i teie buka. 6. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

144. 7. I roto Ezra Taft Benson : A Biography,

156–57.

8. Flora Amussen Benson, faahitiraa mai roto mai Ezra Taft Benson : A Biography, 159.

9. I roto Conference Report, Atopa 1948, 98.

10. Come unto Christ (1983), 101. 11. Come unto Christ, 104–5. 12. Come unto Christ, 101–2. 13. Come unto Christ, 102. 14. Come unto Christ, 103–4. 15. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 151. 16. The Teachings of Ezra Taft Benson,

151–52. 17. Come unto Christ, 104.

Page 340: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

325

P E N E 2 4

Te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia

« Te faito tano roa a‘e no to tatou rahi mau, e au ïa te reira i to tatou huru Mesia ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Pinepine te peresideni Ezra Taft Benson i te faahiti i te aʻo a te Faaora i na pĭpĭ ati Nephi hoê ahuru e ma piti : « Eaha to outou huru e au ai ? Amene, e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ïa » (3 Nephi 27:27).1 Teie parau tumu—te titauraa ia riro roa mai te Mesia te huru—e tumu parau tamau ïa te reira i roto i te taviniraa a te peresideni Benson, i te tau ihoa râ a tavini ai oia ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e ei Peresideni o te Ekalesia i muri iho.

No te mea ua pûpû oia i to’na ora no te tavini i te Fatu, ua parau te peresideni Benson ma te mana e te mana‘o papû a parau ai oia i to’na iteraa papû i muri nei :

« Te faa‘ite papû nei au ia outou e, aita e opuaraa rahi a‘e, e opuaraa anaanatae a‘e e e opuaraa hanahana a‘e no te varua i te tamataraa ia haapii mai no niʻa i te Mesia e ia haere na niʻa i To’na haerea. Ua taahi to tatou hi‘oraa, o Iesu Mesia, i teie fenua ei « Hi‘o-raa Maitai Hope’. O Oia to tatou paruru i mua i te Metua. Na’na i rave i te tusia taraehara rahi ia roaa mai ia tatou te îraa o te popou e ia faateiteihia tatou ia au i To’na aroha e to tatou tatarahaparaa e to tatou parau- ti‘a. Ua rave Oia i te mau mea atoa na roto i te maitai- roa- raa e te faaue nei Oia ia riro tatou mai Ia’na e mai To’na Metua ra i te maitai- roa- raa. (Hi‘o 3 Nephi 12:48).

« ‘Eaha ta Iesu e rave ? e aore râ ‘Eaha Ta’na e ani mai ia’u ia rave ?’ o te mau uiraa faufaa roa ïa te reira i roto i te oraraa o te hoê taata. Ua riro te haereraa na niʻa i To’na haerea ei manuïaraa rahi

Page 341: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

326

« Ua parau atura Iesu… O vau te e‘a, te parau mau, e te ora: aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia‘u » (Ioane 14:6).

p e n e 2 4

Page 342: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

327

roa a‘e i roto i teie oraraa. Te tane e aore râ te vahine manuïa maitai roa a‘e, o tera ïa tei ora i te oraraa fatata roa a‘e i to te Fatu ».2

A aʻo ai te peresideni Benson i te Feia Mo‘a ia pee i te hi‘oraa maitai roa o te Faaora, ua faahaamanaʻo oia ia ratou e, e nehenehe ia ratou ia na reira na roto ana‘e i te tautururaa a te Faaora. Ua parau oia e :

« Ua ite au e, te ora nei te Fatu. Ua ite au e, ua here Oia ia tatou. Ua ite au e, aita e taata e manuïa maori râ Ia’na, e ia apiti te hoê taata Ia’na, eita oia e manuïa ore.

« Ua ite au e, e rahi atu â ta te Atua e nehenehe e faatupu i roto i to tatou oraraa i ta tatou iho e nehenehe.

« Ia roaa mai to tatou itoito pae morare mai teie taime atu no te tutava rahi a‘e, i te mahana tata‘itahi, no te feruriraa i te Mesia, no te haapiiraa mai Ia’na ra, no te haereraa i te vahi i haerehia e a’na, e no te raveraa i To’na hinaaro ia tatou ». 3

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson1

Na te hi‘oraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia e horo‘a mai nei i te hi‘oraa rahi no te mau taata atoa.

A piti tauasini matahiti i teie nei, ua taahi te hoê taata maitai roa i ni‘a i te fenua nei : o Iesu te Mesia. E tamaiti Oia na te hoê metua i te raʻi e na te hoê metua vahine tahuti. O Oia te Atua o teie nei ao, i raro a‘e i te Metua. Ua haapii Oia i te parau mau i te taata, ia ora ratou i te tîtîraa. Na To’na hi‘oraa e Ta’na mau haapiiraa i horo‘a mai i te hi‘oraa rahi, te eʻa papû hoê roa, no te mau taata atoa.4

Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia. Eita ta tatou e nehenehe e feruri i to tatou oraraa aita ta’na mau haapiiraa. Aita ana‘e oia, ua moʻe ïa tatou i roto i te tahi mau ti‘aturiraa e te tahi mau haamori-raa haavarevare, ua fanauhia tatou i roto i te taiâ e te poiri, i reira te arearea tino e te materia te puairaa. E mea atea roa tatou i te fâ ta’na i tuu mai no tatou, atira noa’tu, eiaha roa’tu tatou e haamoʻe i te reira ; eiaha atoa tatou e haamoʻe e, eita ta tatou paʻumaraa rahi i te maramarama, i te maitai- roa- raa, e manuïa maori râ, na roto ana‘e i ta’na mau haapiiraa, to’na ora, to’na pohe e to’na ti‘a- faahou- raa

Page 343: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

328

… Titauhia ia tatou ia haapii e ia haapii faahou â e, na roto ana‘e i te fariiraa e te oraraa i te evanelia no te here mai, tei haapiihia e te Orometua, e na roto ana‘e i te raveraa i to’na hinaaro, te mau taamu o te poiri e te feaa e taamu nei ia tatou e mutu ai. Titauhia ia tatou ia haapii i teie parau mau ohie e te hanahana, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia farii i te oaoa mărû o te Varua i teie nei e a muri noa’tu. Titauhia ia tatou ia haamoʻe ia tatou iho i roto i te raveraa i to’na hinaaro. Titau- roa- hia ia tatou ia tuu ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa.5

I roto i te pene 14 no Ioane, te parau nei Iesu i to’na aroha i ta’na mau pĭpĭ i muri mai i te tamaaraa hopea. Te parau nei oia ia ratou e, te haere nei oia no te faaineine i te hoê vahi no ratou i roto i te fare o to’na Metua ; ia riro te vahi tei reira oia, ei vahi atoa no ratou. Parau a‘era Toma ia’na :

« E te Fatu, aita matou i ite i tena’na vahi ta oe e haere na ?« Na ô atura Iesu ia’na, o vau te e‘a, te parau mau, e te ora: aore

roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia‘u ». (Ioane 14:5–6). Tei mua ia tatou te puromu. Ua papû maitai te mau tapa‘o.6

2Te haere nei tatou i te Mesia ra ia fariu ana‘e tatou i ni‘a Ia’na i roto i to tatou mau mana‘o atoa e ia pee ana‘e tatou i To’na huru hiroʻa.

Mai ta te Buka a Moromona e parau nei, titauhia ia « faaroo… i te Mesia ma te huna ore ia’na ». (2 Nephi 25:28). Titauhia ia tatou ia ti‘aturi i roto i te Mesia eiaha râ i roto i te rima tahuti nei. (Hi‘o 2 Nephi 4:34). Titauhia ia tatou ia « haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na ». (Moroni 10:32). Titauhia ia tatou ia haere mai « ma te aau marû e te varua haehaa » (3 Nephi 12:19), ma te poʻia e ma te pô’iha i te parau- ti‘a ra (hi‘o 3 Nephi 12:6). Titauhia ia tatou ia haere mai « ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia » (2 Nephi 31:20), a farii ai tatou i te reira na roto i Ta’na mau papa‘iraa mo‘a e Ta’na i faatahinu e To’na Varua Mo‘a.

Ei haapotoraa, titauhia ia tatou ia « [onoono] atu i te hi‘oraa o te Tamaiti a te Atua ora » (2 Nephi 31:16).7

Ua parau te Fatu, « A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ». (PH&PF 6:36). Te hi‘oraa i te Fatu i to tatou mau mana‘o atoa na, o te reira ana‘e ïa te raveʻa e au ai to tatou huru ei tane e ei vahine.

Page 344: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

329

Ua ui te Fatu i teie uiraa i Ta’na mau pĭpĭ, « Eaha to outou huru e au ai ? » Pahono a‘era Oia i Ta’na iho uiraa i te na ôraa e, « Mai to‘u nei ïa ». (3 Nephi 27:27). No te riro mai Ia’na ra te huru, titau- roa- hia ia vai Oia i roto i to tatou feruriraa—tamau noa i roto i to tatou mau mana‘o. I te mau taime atoa e rave ai tatou i te oro‘a, te fafau nei tatou ia « haamana‘o noa ia’na ». (Moroni 4:3; 5:2; PH&PF 20:77, 79).

Mai te peu e, na te mau mana‘o e faataa i to tatou huru, e o te riroraa mai te Mesia te huru ta tatou fâ, titau- roa- hia ïa ia tatou ia feruri i te mau mana‘o mai to te Mesia ra te huru. E faahiti faahou atu vau : Mai te peu e, na te mau mana‘o e faataa i to tatou huru, e o te riroraa mai te Mesia te huru ta tatou fâ, titau- roa- hia ïa ia tatou ia feruri i te mau mana‘o mai to te Mesia.

… Ei niʻa i te Fatu to tatou manaʻo e vai ti‘a’i. E ti‘a ia feruri tatou i te Mesia.8

A vaiiho i to tatou oraraa, to tatou utuafare, e te faito o ta tatou ohipa, ia faaʻite atu i to tatou huru Mesia. E no reira, e ora na outou ia parau mai te tahi mau puʻeraa e, « e keresetiano mau oia ! »

Oia mau, te ti‘aturi nei tatou ia Iesu Mesia, hau atu râ—te hi‘o nei tatou Ia’na, te ti‘aturi nei tatou Ia’na e te tutava nei tatou ia pee i To’na huru hiro‘a.9

O te Mesia to tatou hi‘oraa maitai roa a‘e. O Oia to tatou hi‘oraa maitai. … Te faito tano roa a‘e no to tatou rahi mau, e au ïa te reira i to tatou huru Mesia.10

Ia riro mai te Faaora ra te huru—auê ïa opuaraa rahi no te taata tata‘itahi ! E melo Oia no te Atuaraa. O Oia to tatou Faaora e ta tatou Taraehara. I maitai noa na Oia i roto i te mau tuhaa atoa o To’na oraraa. Aita e hapehape e aita e ohipa manuïa ore i roto Ia’na. E nehenehe anei ta tatou… ia riro roa mai Ia’na ra te huru ? Teie te pahonoraa, e. E ere noa e nehenehe ta tatou, tera râ, na tatou te reira faaueraa, te reira hopoi‘a. Eita Oia e horo‘a mai i teie faaueraa mai te peu eita Oia e titau ia tatou ia rave i te reira [a hi‘o Mataio 5:48; 3 Nephi 12:48].

Ua parau te aposetolo Petero no te huru faanahoraa e riro ai te hoê taata ei taata apo i « te huru Atua » (2 Petero 1:4) E mea faufaa te reira, i te mea e, ia apo papû tatou i te huru Atua, e riro mai ïa tatou mai Ia’na ra te huru. E hi‘o maite na tatou i ta Petero e haapii mai nei no ni‘a i teie faanahoraa. Teie ta’na i parau :

Page 345: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

330

« E ia tupu te reira, e faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [peu mâ] ; te [peu mâ] hoʻi, e te ite ;

« Te ite hoʻi, e te hitahita ore ; te hitahita ore hoʻi, e te faaoroma‘i ; te faaoroma‘i hoʻi e te paieti ;

« Te paieti hoʻi, e te [marû] taea‘e ; e te [marû] taea‘e hoʻi, e te aroha i te taata’toa » (2 Petero 1:5–7).

Te mau peu mâ ta Petero i faahiti, e tuhaa atoa ïa te reira no te huru Atua, e aore râ te huru o te Faaora. Teie te mau peu mâ e ti‘a ia tatou ia pee atu, no te riro rahi atu â mai Ia’na ra te huru. E para-parau na tatou no ni‘a i te tahi o teie mau huru.

Te tapa‘o matamua roa, i ni‘a i te reira tatou e tuu ai i te tahi atu mau huru peu, te faaroo. O te faaroo te păpă, i reira te huru Atua e patuhia ai…

E te parau faahou nei Petero e, e ti‘a ia tatou ia puoi i te peu mâ i ni‘a i to tatou faaroo. … Te huru peu mâ, te auraa ra, te vai ra ïa te mau mana‘o viivii- ore e te mau ohipa mâ [i roto i tera taata] Aita e hinaaro faufau i roto i to’na aau, no te mea hoʻi e au te reira i te

te aposetolo petero i piha‘i iho ia iesu mesia tei ti‘afaahou mai, e haapiiraa na tatou no te pee i te huru hi‘oraa o te Faaora.

Page 346: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

331

« faaruʻe[raa] i te faaroo » e te faaoreraa i te Varua (PH&PF 42:23)—e aita e mea faufaa roa a‘e i roto i teie ohipa maori râ te Varua…

E au te peu mâ i te moʻaraa, e tuhaa hoʻi no te hiroʻa Atua. Ti-tauhia [ia tatou] ia imi itoito i te mea no te peu mâ e no te here eiaha râ te mea faahaahaa’tu e aore râ te mea haʻiriiri. E faaunauna te taiata ore i to tatou mau mana‘o (hi‘o PH&PF 121:45). Nahea te hoê taata e nehenehe ai e faanavenave ia’na i roto i te mau ino no te hoho‘a faufau, te paieti ore e aore râ te peu haʻiriiri ma te faariro ia’na ei taata peu mâ ?

Te taahiraa no muri iho, o ta Petero e faataa mai nei i roto i te faanahoraa o te tupuraa, o te puoiraa ïa i te ite i to tatou faaroo e te peu mâ. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, « e ore roa’tu e ti‘a ia faaorahia mai te taata i roto i te ite ore » (PH&PF 131:6). I te tahi atu vahi ua faaue te Atua e, « A imi na outou no roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari ; a imi hoʻi i te ite, oia ïa na roto hoʻi i te haapii e na roto atoa i te faaroo » (PH&PF 88:118) … E mea faufaa te mau tuatapaparaa o te parau mau atoa, areʻa râ, e mea faufaa a‘e ia haapii mai te hoê taata i te mau parau mau no ni‘a i te faaoraraa. Teie te uiraa a te Fatu, « Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia’na te tao‘a’toa o teie nei ao, ia ere oia i to’na ora ? » (Mataio 16:26) o te nehenehe e faa‘ohipa i roto i te imiraa i te ite e te imiraa i te mau maitai o teie nei ao. E riro atoa te Fatu i te ui e, « Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia haapii oia i te mau mea’toa o teie nei ao, ma te ore oia e haapii i te mea e ora ai oia ? » …

Na roto i te apitiraa i to tatou ite pae varua e to tatou ite pae tino nei, e tutonu atu tatou i ni‘a i te mau mea faufaa roa a‘e o teie oraraa… 

Te tahi atoa tuhaa hiro‘a ta Petero e faataa mai nei ei tuhaa no te huru Atua, o te hitahita ore ïa. [Teie te taata hitahita ore], o te haavî ia’na, i to’na manava e i ta’na mau parau. E rave oia i te mau mea i to’na faito tano e eita oia e topa i roto i te faaʻuʻanaraa. Hoê parau no te reira, e mea haavî oia ia’na iho. E mea haavî oia i to’na manava, e e ere na te manava e haavî mai…

I to tatou hitahita ore e puoi tatou i te faaoroma‘i … Te faaoro-ma‘i, o te tahi ïa huru no te haavîraa ia’na iho. O te aravihi ïa no te faataime rii i te hinaaro au e no te tavaha i te mau orohea. I roto i to’na auraa e te feia herehia, eita te hoê taata faaoroma‘i e faa‘ite i to’na hitahita e tatarahapa atu ai i muri iho. Te faaoroma‘i, o te

Page 347: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

332

faaea- hau- noa- raa ïa i roto i te taime ru. E mea farii te taata faaoro-ma‘i i te mau hapehape a te tahi.

E mea tia‘i atoa te taata faaoroma‘i i te Fatu. I te tahi mau taime, te tai‘o nei tatou e te faaroo nei i te parau o te taata e imi ra i te haamaitairaa no ô mai i te Fatu, ei reira e tupu mai to’na faaoroma‘i ore ia ore te reira e tae vave mai. Te hoê tuhaa o te huru Atua, ia navaʻi ïa te ti‘aturiraa i te Fatu no te « faaea noa na ma te hau e a ite mai e o [oia] te Atua » (PH&PF 101:16).

Te [taata] faaoroma‘i, e farii ïa oia i te mau hapehape e te mau manuïa- ore- raa o te feia ta’na i here. No to’na here ia ratou, eita oia e imi i te hape e aore râ e faahiti ino atu i to’na i‘oa e aore râ e faahapa’tu.

Te tahi atoa tuhaa hiro‘a ta Petero i faahiti, o te marû ïa… Te taata e marû to’na, e mea au ïa i te taata e te hamani maitai atoa. E mea feruri oia i te mana‘o o te tahi atu taata e e mea au to’na huru. E natura tauturu to’na. E faaore te marû i te mau paruparu e te mau hapehape o te tahi atu taata. E itehia teie marû e te taatoaraa—te taata paari e te mea apî, te mau animara, te taata ti‘araa haehaa e te mea teitei.

Teie te mau tuhaa hiro‘a o te natura Atua. Te ite nei anei outou nahea i te riro mai te Mesia ra te huru, a faarahi noa ai tatou i te peu mâ, te marû, te faaoroma‘i e a haavî rahi ai tatou i to tatou manava ?

Ua faahiti te aposetolo Paulo i te mau parau papû no te faaho-ho‘a i te mea e tiʻa i te hoê melo no te Ekalesia ia faataa ê ia’na i to te ao. Ua aʻo oia ia tatou ia « mau… i ta te Mesia ra » (Galatia 3:27), ia « haapae… i te taata tahito » e ia « faa taata apî hoʻi » (Ephesia 4:22, 24).

Te peu hopea e te korona hoʻi o te huru Atua, o te aroha ïa, e aore râ te hinaaro mau i te Mesia (hi‘o Moroni 7:47). Mai te peu e imi papû tatou ia riro mai to tatou Faaora, to tatou Fatu te huru, e riro ïa te haapiiraa ia here mai Ta’na i here ei fa rahi hope no tatou. Te parau nei Moromona no te aroha, o « tei hau i te mau mea atoa ra » (Moroni 7:46).

Te atutu nei te parau no te here i roto i te ao, e e rave rahi te imi nei i te reira. E mea taa ê râ te hinaaro mau i te Mesia i te huru here ta to te ao e mana‘o nei. Eita roa te aroha e haapa‘o i to’na hinaaro au e te pipiri. E haapa‘o te hinaaro mau i te Mesia i to vetahi ê tu-puraa mure ore e popou… 

Page 348: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

333

Ua parau te Faaora e, te ora mure ore, o te iteraa ïa i te Atua mau ra e Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia (hi‘o Ioane 17:3). E mai te peu noa’tu e parau mau te reira, e no’u teie iteraa papû roa e, e parau mau te reira, e ti‘a atura ïa ia tatou ia ui nahea tatou e ite atu i te Atua. E riro atura ïa te faanahoraa no te puoiraa i te hoê tuhaa no te hiro‘a Atua i ni‘a i te tahi, mai ta Petero i faa‘ite mai, ei taviri ia noaa mai te ite e arata‘i ia tatou i te ora mure ore. A hi‘o maitai na i te parau fafau a Petero, i muri noa mai i teie huru faanahoraa nei :

« E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faa‘ite e, aore outou e toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra » (2 Petero 1:8; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa)

… Te pure nei au ia rahi mai teie mau maitai e teie mau tuhaa no te hiro‘a o te Faaora i roto ia tatou, ia ti‘a’tu tatou i mua i te Haa-vâraa e ia ani mai Oia ia tatou tata‘itahi, « Eaha to outou huru e au ai ? » e hi‘o atu to tatou mata, ma te mauruuru e te popou e ma te parau e, « Mai ia oe na ».11

3E tamahanahana te Faaora ia tatou e e faateitei Oia ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa no te

faaea i ni‘a i te eʻa Ta’na i faatarava no tatou.

E i te faito tatou e faaatea’tu ia tatou mai teie eʻa tei faataravahia na tatou e te Taata ra no Galilea, i tera faito tatou e manuïa ore ai i roto i ta tatou iho mau aroraa …Eita râ tatou e vai rave‘a ore noa. Ua parau tamau Oia i ta’na mau pĭpĭ, e ia tatou paatoa hoʻi, « Eiaha e horuhoru to outou aau… 

« O ta outou i ani ma to’u ra i‘oa, na’u ïa e rave ».« Eita vau e vaiiho otare noa ia outou… « E hau ta’u e vai iho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no

outou… » (Ioane 14:1, 14, 18, 27).12

E hi‘o faahou na tatou i te Buka a Moromona… no te haapii i te tahi mau parau tumu no te haereraa i te Mesia ra, no te fafauraa ia tatou Ia’na ra, no te faatumuraa i ni‘a Ia’na e no te pauraa Ia’na. E tape‘a mai tatou i te tahi rii noa mau tuhaa no ni‘a i te reira.

A tahi, titauhia ia tatou ia ite e, te ani manihini nei te Mesia ia tatou ia haere Ia’na ra. « Inaha, te hapono maira oia i te parau i te mau taata atoa, te faatorohia ra te rima o te aroha i te mau taata

Page 349: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

334

atoa… Oia ïa, e te na ô maira oia e : « A haere mai outou ia’u nei e rave outou i to te raau ora ra » (Alama 5:33–34)

E haere mai, te ti‘a nei hoʻi oia « ma te rima faatoro- noa- hia e ite mai ia outou ra e » (Moromona 6:17).

E haere mai, no te mea hoʻi « na’na… e faaherehere mai ia outou i to outou mau ati, e na’na hoʻi e tauturu mai ia outou » (Iakoba 3:1).

« E haere mai ia’na, a pûpû mai ai i to outou aau atoa ei ô na’na » (Omoni 1:26).

I te opaniraa Moroni i ta’na mau papaa parau no ni‘a i te mau ati Iareda, ua papa‘i oia, « E te parau atu nei au ia outou, ia titau outou i teie nei Iesu, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i papa‘i ra » (Etera 12:41).

I roto i ta’na mau parau opaniraa i te fatataraa te haamouraa o te mau ati Nephi, ua parau Moroni e, « Oia mau, e haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na… e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa, ei reira e navai ai to’na aroha » (Moroni 10:32).

Ratou te fafau ia ratou i te Mesia ra, e « ti‘a [atu ratou] ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra » e « tae noa’tu i te poheraa » (Mosia 18:9). E « tamau [ratou] i te i‘oa », o te Mesia ma te « papa‘i- mau- hia » i roto i to ratou aau (Mosia 5:12). E rave ratou i ni‘a iho ia ratou i « te i‘oa o te Mesia… ma te opuaraa papû e, e tavini ia’na e tae noa’tu i te hopea ra » (Moroni 6:3).

Ia ora ana‘e tatou i te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia, e « [paraparau tatou] i te Mesia, [e oaoa tatou] i te Mesia, [e aʻo tatou] i te parau a te Mesia » (2 Nephi 25:26). E « noaa [ia tatou] te parau mauruuru a te Atua ra, ia faaîhia i to’na ra aroha » (Iakoba 3:2). I te taime atoa ua oto te varua o Nephi i ta’na iho mau hape, ua parau oia e, « Ua ite au ia’na ta’u i ti‘aturi ra. O ta’u Atua tei tauturu mai ia’u ra » (2 Nephi 4:19–20).

Te haamana‘o nei tatou i te parau a‘o a Alama : « E te mau mea atoa ta oe e rave ra, ia ravehia no te Fatu ra, e te mau vahi atoa e haere, ia haerehia no te Fatu ra : e ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra ; e ia tuuhia te aroha o to aau i ni‘a i te Fatu ra e a muri noa’tu. E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra » (Alama 37:36–37).

Page 350: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

335

« A haamana‘o, a haamana‘o », te parau ïa a Helamana, « e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te papa ra o to tatou Ora, o te Mesia… e ia hapono mai te diabolo i to’na ra matai uʻana… e ere [te reira] i te mana i ni‘a iho ia [outou] e putôhia’i [outou] i raro i te abuso » (Helamana 5:12).

Ua parau Nephi no ni‘a i te Fatu, « ua faaî oia ia’u i to’na ra aroha, e ia paruparu to’u nei tino » (2 Nephi 4:21). Ratou tei pau i te Mesia ra, « ua faaorahia [ïa] i te Mesia ra » (2 Nephi 25:25). E ia « ore ratou ia roohia i te hoê ati, maori râ o tei horomiihia i roto i te oaoa i te Mesia ra » (Alama 31:38). Ua « faahereherehia [ratou] e te rima o Iesu » (Moromona 5:11). Ua parau o Nephi, « Te oaoa nei au i to’u ra Iesu, no te mea ua faaora oia i to’u varua » (2 Nephi 33:6). Ua parau Lehi, « ua ati- noa- hia vau e te rima o to’na ra aroha » (2 Nephi 1:15)

… [Ua papa‘i] taua taata iti rahi ra o Moromona i te hoê rata i ta’na tamaiti here, o Moroni, e teie ta’na mau parau :

« E ta’u tamaiti, e haapa‘o maitai i ta te Mesia ra ; e ia ore oe ia oto i ta’u i papa‘i ra, e tae atu oe i raro i te pohe, ia faateitei râ te Mesia ia oe i ni‘a, e ia vai noa te manaʻonaʻoraa i to’na mamae, e te poheraa, e ta’na faa‘iteraa mai i to’na tino i to tatou mau tupuna ra, e to’na aroha, e te faaoroma‘i roa ra, e te tia‘iraa i to’na hanahana e te ora mure ore, ia vai noa te reira i roto i to oe aau e a muri noa’tu.

« Ei ia oe te aroha o te Atua Metua tei te raʻi teitei to’na ra terono, e o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o te parahi i te rima atau o to’na ra mana, e ia auraro te mau mea atoa ia’na, ei ia oe te reira i te vairaa e a muri noa’tu » (Moroni 9:25–26).

O ta’u nei pure no tatou paatoa, ia pee atoa tatou i teie parau aʻo e te faaûru : « E haapa‘o maitai i ta te Mesia ra ». Ei reira Oia e faateitei ai ia tatou e e vai tamau noa To’na aroha ia tatou nei e a muri noa’tu.13

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa• Ua parau te peresideni Benson, « Aita e faaûruraa ê atu tei faa-

tupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia » (tuhaa 1). Eaha te ohipa ta te oraraa o te Faaora i faatupu i ni‘a i te fenua nei ? Nahea To’na oraraa i te faaûruraa ia outou ?

Page 351: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

p e n e 2 4

336

• Nahea to tatou oraraa e taui ai ia « feruri tatou i te Mesia » ? Na-hea to tatou mau mana‘o i te tuʻati i niʻa iho i to tatou mau tuhaa hiroʻa ? A tuatapapa ai outou i te tuhaa 2, a feruri eaha ta outou e nehenehe e rave no te faatupu hope atu â i te mau tuhaa hiro‘a a te Mesia tei faahitihia na.

• Nahea te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 3 e nehenehe ai e ho-ro‘a mai ia tatou i te ti‘aturiraa, a tutava noa ai tatou ia riro mai te Faaora ra te huru ? Nahea te Faaora i te tautururaa ia outou i roto i ta outou mau tautooraa no te pee Ia’na ?

Te mau papa‘iraa mo‘aMareko 8:34; Philipi 4:13; 1 Ioane 3:23–24; 2 Nephi 25:23, 26;

Mosia 3:19; Alama 7:11–13; Moroni 7:48

Tauturu no te tuatapaparaa« A faanaho i te mau ohipa haapiiraa o te patu i to oe faaroo i

roto i te Faaora » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 24) Ei hi‘oraa, ia tuatapapa outou i te haapiiraa e ui outou i te mau uiraa mai teie i muri nei : « Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e faarahi i to’u haroʻaroʻa i ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia ? Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e tauturu ia’u ia riro mai te Faaora te huru ? »

Te mau nota 1. Hi‘o, ei hi‘oraa, « Strengthen Thy

Stakes », Ensign, Tenuare 1991, 5; « Think on Christ », Ensign, Mati 1989, 4; « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 4.

2. « Think on Christ », Ensign, Eperera 1984, 13.

3. « Think on Christ », Ensign, Eperera 1984, 13.

4. I roto Conference Report, Eperera 1967,58.

5. « Life Is Eternal », Ensign, Tiunu 1971,34.

6. I roto Conference Report, Eperera 1966, 128.

7. « Joy in Christ », Ensign, Mati 1986, 5. 8. « Think on Christ », Ensign, Eperera

1984, 11, 13. 9. The Teachings of Ezra Taft Benson

(1988), 328. 10. « A Sacred Responsibility », Ensign,

Me1986, 78. 11. I roto Conference Report, Atopa 1986,

59, 60–62, 63; e aore râ Ensign, No-vema 1986, 45, 46–47, 48.

12. « Life Is Eternal », 34. 13. « Come unto Christ », Ensign, Novema

1987, 84–85.

Page 352: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

337

Tapura o te mau hoho‘a

Tapo‘i : Hoho‘a i muri © Artbeats.Tapoʻi : Hohoʻa no Ezra Taft Benson

© Busath.comApi 40 : Faataaraa na Te Mesia e te

haapa‘o ture tao‘a rahi, na Heinrich Hofmann. Ho- mai- hia e C. Harrison Conroy Co., Inc.

Api 43 : Hi‘oraa tahito/parau fafau apî, na Jeff Ward

Api 64 : Te Mesia hou i te tahuti nei, na Robert T. Barrett

Api 89 : Te imi ra Alama i te tatara-hapa, na Robert T. Barrett

Api 93 : Hoho‘a no roto mai i te Ua Ti‘a faahou Oia, na Del Parson

Api 98 : Tuhaa iti no roto mai i Te Mesia e o Maria i te menema, na Joseph Brickey

Api 102 : « E hau ta’u e vaiiho ia outou nei » (Ioane 14:27), na Walter Rane

Api 107 : To te Mesia Piiraa ia Petero e Anederea, na Harry Anderson.

Api 112 : Te orama matamua a Iosepha Semita, na Greg K. Olsen

Api 117 : Te fariiraa Iosepha Semita i te mau papaa parau, na Kenneth Riley

Api 138 : Te taea‘e Iosepha, na David Lindsley

Api 142 : Te Faaite Papû nei te Bibilia e te Buka a Moromona no te Mesia, na Greg K. Olsen

Api 150 : Te horo‘a ra Moroni i te mau papaa parau auro ia Iosepha i ni‘a i te Aivi no Cumora, na Lewis A. Ramsey

Api 254 : Tuhaa iti no roto mai i te Hoho‘a o te Mesia, na Heinrich Hofmann. Ho- mai- hia e C. Harrison Conroy Co., Inc.

Api 259 : Abinadi i mua i te arii Noa, na Arnold Friberg

Api 274 : Teie na Tino Ahuru Ma Piti ta Iesu i tono atu, na Walter Rane

Api 280 : Aita faahou i mo̒ e, na Greg K. Olsen

Api 326 : Te faaora ma̒ i, na Greg K. Olsen

Api 330 : A tia‘i i Tau mau mamoe, na Kamille Corry

Page 353: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra
Page 354: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

339

Faahororaa

A

Aamu utuafare, 189–90Aroha, 41–43Autahu‘araa

mana no te, e taati i te mau utua-fare na roto i te mau oro‘a o te hiero, 189

te îraa o te, tei roto anaʻe i te hiero, 170–71

B

Benson, Ezra Taftarapaeraa e o Flora Amussen,

8–9, 10–13faaeaea i piha‘i iho i to’na utua-

fare noa’tu ta’na mau hopoi‘a i roto i te ekalesia e i te ohipa, 212

faaipoipo ia Flora Smith Amu-ssen, 12–13, 197, 198, 211, 225

faa‘ite papû no Iesu Mesia, 27–32, 33, 99, 100, 325–27

faa‘ite papû no Iosepha Semita, 113–14

faa‘ite papû no te Buka a Mo-romona, 32–34, 137, 139–40, 149–53

faa‘ite papû no te piiraa pero-pheta a Spencer W. Kimball, 163

faaitoito i te hoê taure‘are‘a tama-roa ia faaineine no te misioni, 306

faatupu i te pure i roto i te mau apooraa a te faatereraa hau, 51–53

fanauraa o, 2

farii i te faaûruraa no te pii i te hoê peresideni tĭtĭ, 171

farii i te tauturu mai roto mai i te mau tiʻa no te faatereraa hau ei pahonoraa i te hoê pure, 59–61

haapii mai ia pure na roto mai i to’na metua tane, 51

haapii mai i ni‘a i te hiero na roto mai i to’na metua vahine, 183

haapiiraa o, 12, 14haapuai i te feia apî tamaroa i

roto i ta ratou ohipa no te Eka-lesia, 6–7, 317

haehaa o, 255, 256haere i roto i te hoê fare pure a

te Ekalesia Bapetizo i Moscow, Rusia, 28–30

haere i te hoê tere ohipa e te utuafare, 198–99, 212

here fenua o, 22–27hi‘oraa no, e te mau hoa i te faa-

tereraa hau, 39, 51–52horo‘a i te hoê piiraa i te hoê

taea‘e paruparu no te tavini ei taata faatere, 279–80

huru faatereraa a, 31–32, 125, 255, 267, 269, 279–82

misioni rave tamau a, 9–11, 113–14, 305

na metua o, 4–6, 42, 65, 99piihia ei peresideni no te Pŭpŭ

no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, 31–32

piihia ia poro i te tatarahapa, 85piihia i roto i te Pŭpŭ no te Tino

Ahuru Ma Piti Aposetolo, 16–18

poheraa o, 1, 35

Page 355: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

340

taviniraa a, ei faatere hau no te ohipa faaapu a te mau Hau Amui no Marite, 23–26, 51–52, 267

taviniraa a, i muri iho i te Tamaʻi Rahi II i Europa, 18–22, 59–61, 75–77, 292, 296–97

taviniraa i roto i te Ekalesia, i to’na vahi, 6–7, 13–15, 267, 279–82, 291–92, 317, 318

te here o, no Iesu Mesia, 100te here o, no te Atua te Metua, 41te mau pure a, faataahia mai e

Gordon B. Hinckley, 52–53te ohipa misionare ei peu tumu

no te utuafare o, 305te paraparau ra i te mau melo

o te Ekalesia no te mau faito matahiti atoa, 35

te toroʻa ohipa a, 13–15, 39, 267, 318

te vai- tamarii- raa o, 2–4, 65topatoparaa te ea o, 35ua riro ei Peresideni no te Ekale-

sia, 32–33, 163, 269utuafare o, 15–16, 197, 198–99,

211, 212vauvau i te faanahoraa no te

ohipa totauturu a te Ekalesia i to’na tĭtĭ, 291–93

Benson, Flora Smith Amussen (te vahine)

arapaeraa e o Ezra Taft Benson, 8–9, 10–13

faaipoipo ia Ezra Taft Benson, 13, 197, 198, 211, 225

misioni rave tamau a, 10–12poheraa o, 35

Benson, George Taft Jr. (metua tane)

arata‘i i to’na utuafare ia pee i te peropheta, 161

faaroo o, 99

haapii ia Ezra ia pure, 51misioni rave tamau a, 4–5, 54,

305Benson, Sarah Dunkley (metua

vahine)faa‘ite i to’na faaroo i te piiraahia

ta’na tane no te hoê misioni, 4–5

faaroo o, 99haapii i ta’na tamaiti Ezra no ni‘a

i te hiero, 183Buka a Moromona

e faatae ia tatou i piha‘i iho i te Atua, 143

e te Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, 145–46

faaararaa no ni‘a i te haapa‘o- ore- raa i te, 137, 139–40

faaîraa i to tatou oraraa i te, 156–58

faaite papû no Iesu Mesia, 141–43

haapii i te haapiiraa tumu mau, 143–45

ia riro ei pû no ta tatou tuatapa-paraa e ta tatou haapiiraa, 139

Iosepha Semita e te, 118ofaʻi fana no te faaroo a te Feia

Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, 137–46

ohipa misionare na roto i te, 139, 149–52, 156–58, 311

papa‘ihia no te mau mahana hopea nei, 153–54

tai‘o i te, e te mau tamarii apî, 149–51

te mana o te, 32–33, 154–56te mau haamaitairaa no te tai‘o-

raa i te, ei utuafare, 143tuatapaparaa i te, i te mau

mahanaa atoa, 154–56Hi‘o atoa Parau a te Atua; Tua-

tapapa i te papa‘iraa mo‘a

Page 356: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

341

E

Europa, te misioni a Ezra Taft Benson i, 18–22, 59–61, 75–77, 292, 297

F

Faafariuraa. Hi‘o Tauiraa o te aauFaahemaraa

ape i te, 247haapaari i mua i te, 244–49

Faahoaraa i roto i te Ekalesia, 28, 279–88

Faaho‘i- faahou- raa mai, 108–09Faaipoiporaa

aupuru i te, 197, 198fafauraa, 200–03oaoa i roto i te, 200–03o Ezra e o Flora Benson, 197,

198, 225Hiʻo atoa Fare, Nohoraa; Metua

(te mau); UtuafareFaanahoraa no te oaoa, haroʻaroʻa-

raa i te, e arata‘i i te tatarahapa, 86–87

faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia

e rave‘a no te faatupu i te ohipa, 296

ohipa maitai a te, i muri iho i te–Tamaʻi Rahi II i Europa, 18–22, 59–61, 292

te vauvau nei Ezra Taft Benson i te, i roto i to’na tĭtĭ, 291–92

tumu matamua roa no te, 294Faaoreraa hapa

no te mau ofatiraa ture i te pae morare, 249

parau fafau no te, 95Faaotiraa (te mau)

e faaoti i to tatou ananahi mure ore, 69–70

titauhia te tautooraa o te pure, 70–71

Faarava‘iraa ia’na iho, 291–302Faaroo

e arata‘i i te mana‘o anaanatae e te hau, 78–81

e na mua mai i te tatarahaparaa, 87

itehia i roto i te feia faaapu no Idaho, 77

itehia i roto i te Feia Mo‘a i muri mai i te–Tamaʻi Rahi II i Eu-ropa, 75–77

tei roto atoa te peeraa ia Iesu Mesia, 106–08

Faatereraae te paturaa ia vetahi ê, 276hi‘oraa o Ezra Taft Benson i roto

i te, 31–32, 125, 255, 267, 269, 279–82

peeraa i te hi‘oraa o te Faaora i roto i te, 269, 273–75

te faufaa o te hi‘oraa maitai i roto i te, 270

te huru o te, tano, 270–73tonoraa, horoʻaraa i te hoê tuhaa

ohipa na vetahi ê i roto i te, 273–75

Fafauraa (te mau), 188–89Fare, Nohoraa

ei vahi mo‘a i roto i te ao nei, 198te mau iteraa au roa a‘e o te ora-

raa i roto i te, 198–99Hi‘o atoa Faaipoiporaa; Metua (te

mau); UtuafareFaufaa moni, 299–302Feia ruhiruhia

aʻo a te feia faatere o te Ekalesia no ni‘a i te, 236–37

aupuru i te, 231–37e vai puai noa ia roohia i te maʻi,

231

Page 357: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

342

faaô mai i te, i roto i te mau ohi-paraa a te utuafare, 233–34

ite i te au hope i roto i te oraraa, 227–30, 237–38

puai o te, 226te here o te Fatu no te, 226–27te mau auraa e te, 233–35te mau hopoi‘a a te, 226–27

H

Haapa‘oei tamataraa rahi o te oraraa, 41,

48te mau haamaitairaa na roto i te,

46–48, 86–87, 179–81Haaputuraa maa, 296–98Haehaa

hi‘oraa o Ezra Taft Benson no te, 255, 256

i roto i te faatereraa, 270i roto i te ohipa misionare, 312te‘ote‘o i mua i te, 255, 256,

264–65Hi‘o atoa Te‘ote‘o

Heheuraana roto i te haereraa i te hiero,

192–93na roto i te peropheta ora, 163na roto i te Varua Maitai, 175–76

Herei roto i te faatereraa, 272–73i roto i te ohipa misionare, 306,

313i te Atua, 39–48i te vahi nohoraa, i te fare, 197,

198–99no te « mamoe moʻe », 279–88

Here fenua, Here aiʻa, 22–27Hiero

ei taipe, 185–86fariiraa i te heheuraa i roto i te,

192–93

fariiraa i te mau oro‘a no te, 170–71

haapii i te mau tamarii no ni‘a i te, 191–93

îraa o te autahu‘araa tei roto ana‘e i te, 170–71

parururaa e te arata‘iraa i roto i te, 171–72

taviniraa i te hui tupuna i roto i te, 189–90

te mau fafauraa tei ravehia i roto i te, 170–71

ua haapii mai Ezra Taft Benson no ni‘a i te, na roto mai i to’na metua vahine, 167

Hi‘oraa, arata‘iraa na roto i te, 270Hoêraa

e faa‘ite te feia faatere manuïa i te, 271

i roto i te faaipoiporaa, 200–03i roto i te mau utuafare, 55–56,

203–04i roto i te ti‘araa metua, 221titauhia te haehaa no te, 262–63

Hoho‘a faufau, 244–46

I

Iesu Mesiaei Faaora, 99–110, 327–28Ekalesia a, 95e tamahanahana ia tatou e e faa-

teitei ia tatou, 333–35e taui ia tatou ia ti‘a ia tatou ia

taui i te ao, 85–86faaroo i roto ia, 87, 106–08Faasatauroraa o, 102–03here o, no tatou, 41–43, 101hi‘o ia, i roto i to tatou mau

mana‘o atoa, 328imiraa ia riro mai, 93–96, 108–10i roto i te Buka a Moromona,

141–43misioni a, 100–03

Page 358: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

343

peeraa i te hi‘oraa o, 106–10, 269, 273–75, 283–85, 325–35

Taraehara a, 100–03te here o Ezra Taft Benson no, 100te mau huru o, te mau tuhaa

hiro‘a o, 329–33Ti‘a- faahou- raa o, 103–05ua fâ ia Iosepha Semita, 115–16ua hinaaro roa ia tauturu ia tatou

ia taui i to tatou oraraa, 91–93vai itoito i roto i te iteraa papû

no, 105–06Ino

e ere roa i te oaoa, 69–70, 87, 244o te ao nei, 127–29

Iosepha Semita. Hi‘o Semita, Iosepha

M

Mana‘o (te mau), mâ, 244–46Mana‘o anaanatae, 78Melo paruparu i roto i te Ekalesia,

toro i te rima i te mau, 279–88Mesia. Hi‘o Iesu MesiaMetua (te mau)

e ti‘a ia haapii i te mau tamarii no ni‘a i te hiero, 191–93

e ti‘a ia haapii i te mau tamarii no ni‘a i te viivii ore, 249–50

faatura i te mau, 232–34hopoi‘a a te mau, 213–20tahoêraa i rotopu i na, 221Hiʻo atoa Faaipoiporaa; Fare,

Nohoraa; Metua Tane (te mau); Metua vahine (te mau); Utuafare

Metua i te Ao raaita roa e faahepo ia tatou ia ora i

te evanelia, 68e pahono i te mau pure, 58–61haamaitai i ta tatou paraparauraa

i te, 56–58

here no te, 39–48here o, no tatou, 47hinaaro ia tatou ia vai oaoa noa,

81–82pee i te hinaaro o te, 81–82tei piha‘i iho noa, 51te mau faaueraa a te, 41–48,

86–87te mau haamaitairaa no te fariu-

raa te oraraa i te, 46–47ti‘aturiraa i roto i te, 106–08ua fâ ia Iosepha Semita, 115–16ua hinaaro roa ia tauturu ia tatou

ia taui i to tatou oraraa, 91–93Metua ruau (te mau)

Ezra e o Flora Benson ei, 225, 226

te mau auraa e te, 231–35Hi‘o atoa Utuafare

Metua Tane (te mau)parau aʻo i te mau, no te horo‘a-

raa i te faatereraa pae varua, 213–16

piiraa mure ore a te mau, 213Hi‘o atoa Metua (te mau); Metua

vahine (te mau)Metua vahine (te mau)

hopoi‘a a te mau, mai tei faaue-hia e te Atua, 216

parau aʻo no te, taime faaeaearaa e te mau tamarii, 216–20

Hiʻo atoa Metua (te mau); Metua Tane (te mau)

O

Oaoae arata‘i te oraraa huru Mesia i te,

108–10e faahopearaa no te faaroo i te

Atua, 79–80e titau i te tautooraa, 79–81faanahoraa no te, o te faanahoraa

ïa no te evanelia, 86–87

Page 359: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

344

noa’tu te mau tamataraa, 75–77ua hinaaro te Metua i te Ao ra ia

tatou ia ite i te, 81–82Ofatiraa ture pae morare

faaoreraa hara no te, 249patoʻi i te faahemaraa no te,

244–49te mau ati o te, 220–21

Ohipae arata‘i i te manuïaraa, 65i roto i te mau tautooraa misio-

nare, 313te faufaa o te, 294–95

Ohipa misionareanaanatae rahi o Ezra Taft

Benson no te, 305, 306faaineine i te feia apî no te,

308–09faa‘ohipa i te Buka a Moromona

i roto i te, 139, 149–52, 156–58, 311

faaûruraa a te Varua Maitai i roto i te, 312

haehaa e, 312here i roto i te, 306, 313i te ao taatoa nei, 307–08i te mau taime atoa o te oraraa,

308–11manuïaraa i roto i te, 312–14ohipa i roto, 313peu tumu no te, i roto i te utua-

fare o Ezra Taft Benson, 305popou o te, 306te feia apî tamahine e te, 309–10te feia apî tamaroa e te, 308–09te feia ruhiruhia e te, 227–29,

309–10Ohipa Totauturu, te mau parau

tumu no te maitai pae tino e pae varua, 291–302

Orama Matamua, 115–16Oto, huru atua, e arata‘i i te tatara-

hapa, 82–83

P

Parau a te Atuae arata‘i te tuatapaparaa itoito i

te, i te haapa‘o maitai, 129–32e haapuai ia tatou i mua i te

mau tamataraa o teie mahana, 127–29

eiaha e rave na roto i te haʻuti, 134–35

tei roto te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau pero-pheta ora e te heheuraa a te taata iho, 129

te mau haamaitairaa no te tuata-paparaa i te, 132–34

Hiʻo atoa Buka a Moromona; Tuatapapa i te papa‘iraa mo‘a

paruparu (te mau), haavî i te, 91–93Peresideni o te Ekalesia

e ore e arata‘i ê i te Ekalesia, 153e parau ia tatou i te mea e titau-

hia ia tatou ia faaroo, 151–52farii i te heheuraa no te Ekalesia,

163–64te mau haamaitairaa no te peeraa

i te, 161–62, 167–69te peropheta faufaa roa a‘e no

tatou, 163–64Peropheta. Hi‘o Peresideni o te

EkalesiaPeu mâ, 247Pure

haamaitai i ta tatou mau tautoo-raa i roto i te, 56–58

hoho‘a no te, tei haapiihia e Iesu, 53–55

i roto i te mau utuafare, 55–56noa’tu te mana‘o ti‘amâ ore, 93no te farii i te Varua Maitai, 176–77no te patoʻi i te faahemaraa,

246–47o te utuafare Benson, no Ezra

Taft Benson, 52–53

Page 360: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

345

te, tamau noa, 53–55, 78te mau pahonoraa i te mau,

58–61Pureraa pô utuafare, 161–62, 206Pure utuafare, 55–56

S

Satanete mau haavareraa a, 78, 93te tairoiro o, ia tatou, 43

Semita, Iosephaei upoo no te tau tuuraa hopea,

110–12e te Buka a Moromona, 107–08haapa‘o maitai o, 109–10ma‘iti- atea- raa o, 110–11Orama Matamua a, 115–16pure o, tei faaûru e rave rahi

milioni taata, 64te basileia a te Atua tei faati‘a-

faahou- hia i ni‘a i te fenua nei na roto ia, 108–09

te mau fâraa a te mau melahi ia, 105–06

te mau heheuraa a, 105–06te pohe maratiri o, 109–10

T

Tama‘i i te Ao ra, 66–67Tamarii (te mau)

haapiiraa i te, no ni‘a i te mau hiero, 191–93

haapiiraa i te, no ni‘a i te viivii ore, 249–50

Tamataraa (te mau), 75–78, 79–80, 127–29

Tarahu, 299–302Tatarahapa

e pee i te faaroo i te Mesia, 87e te tauiraa o te aau, 85–86,

80–82e te tia‘iraa, 93–96no te hara pae morare, 249

te oto huru atua e arataʻi i te, 82–83

ua hau atu i te faahuru- ê- raa i te huru raveraa, 87

Tau i maʻiri, eiaha e ora i roto i te, 94–95

Tauiraa o te aaue taui mai roto atu, 85–86e te tatarahapa, 85–86, 88–91e tupu rahi mai, 94–96

Taviniraai roto i te Ekalesia, 276i roto i te faaipoiporaa, 200–03i te feia ruhiruhia, 213–14

Taviniraa i te mau melo paruparu o te Ekalesia, 279–88

Te ananahi, ora no, 94–95Te Atua te Metua. Hi‘o Metua i te

Ao raTe‘ote‘o

au ore i te Atua e ia vetahi ê, 232–33

e faaiti i te nuuraa i mua, 262–63i mua te haehaa, 255, 256,

264–65mataʻu i te haavâraa a te taata

eiaha râ i ta te Atua, 233–35raau no te, te haehaa ïa, 264–65te faaara nei te Fatu i te, 256–57te mau faahopearaa no te,

233–37te mau faaiteraa no te, 235–36Hiʻo atoa Haehaa

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, 145–46

Tia‘iraa, Ti‘aturiraa, 93–96Ti‘amâraa

faaohipa te, e arata‘i te mau hopearaa i teie nei e i roto i te mure ore, 68–73

hoê parau tumu mure ore, 66–67

Page 361: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

F a a H O r O r a a

346

Ti‘araa meloraa, te auraa no te, 86–87, 95

Tĭtĭ no Ziona (te mau)faatereraa a Ezra Taft Benson i

roto i te mau, 14, 267, 279–82, 291–92, 287, 289

te mau tumu o te mau, 290–94Tonoraa, horoʻaraa i te hoê tuhaa

ohipa na vetahi e, 273–75Topatariraa rahi, 291–92Tuatapapa i te papa‘iraa mo‘a

e arata‘i i te ohiparaa rahi atu â i roto i te Ekalesia, 129–32

e titau i te Varua, 177–79te faufaa o te, 134–35te mau haamaitairaa no te,

127–33Hiʻo atoa Buka a Moromona;

Parau a te Atua

U

Utuafarefaufaa no te, i teie tau e i te mure

ore, 199–200haapii i te evanelia na roto i te,

205–06haapuai i te, 200–03, 211, 212mure ore, 189, 197, 206–7pure i roto i te, 55–56te mau auraa e te feia ruhiruhia i

roto i te, 231–35

Hi‘o atoa Faaipoiporaa; Fare, No-horaa; Metua (te mau); Metua ruau (te mau); Metua Tane (te mau); Metua vahine (te mau)

V

Varua. Hi‘o Varua MaitaiVarua Maitai

arata‘iraa a te, e mea faufaa rahi i roto i te ohipa a te Fatu, 171–73

e paraparau mai na roto i te mau mana‘o o te aau, 175–76

e vai noa i roto ia tatou a haapa‘o ai tatou i te mau ture a te Atua, 179–81

farii i te, na roto i te pure e te haapaeraa maa, 176–77

farii i te, na roto i te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a, 177–79

hoaraa o te, 174–75ohipa misionare e te, 312

Viivii oree horo‘a mai i te popou, 250–51eita roa’tu e morohi, 241faatureraa no te, e faaueraa na te

Atua, 242haapii i te mau tamarii no ni‘a i

te, 249–50pato‘i i te mau faahemaraa no te

ofati i te ture no te, 244–49ture no te, 241–51

Page 362: Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia – Ezra

Te Mau H

aapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Ezra Taft B

enson