parte 1 medicinal plants

8/12/2019 parte 1 medicinal plants

1/18

:~EAIURI MEDICINALE~IREMEDII NATURALEpcntru a tratacu 8e fica te teafectiuni mdrunte


2/18

'I' 1111 1\ I' 1l l Ill d l naturaliCliP dHII ( ,\OIl 1(/iI,;ol; del BaldoP oi(( I ld ll11lilll: 1 :d ;I,;l)l1idel Baldo

It xln 1 1 11 : A(h ilil l PlIolini ,ji Marco Pavesi1lllslllqii: I:di~,i()ni d - l Baldo

O,P. 53; c.P. 212, sc ror Ii, nl urcsti, Romaniatel.: 021 319 63 90; 03 J 425 16 19; 0752 48 372;

e-rnail: [email protected] pureti vizita pe

' L l' tI u , WWW.lera.rOCeaiuri medicinale i remedii naturale

Copyright 2013 Literapent ru ve rsi unea in limb a romdna

T oate drepturile rezervateTraducere din l imba i ta li ana: Marina Loghin

Editor: Vidrascu ~i f iiiRedactare ~i adaptare: Ilies Campeanu

Corecrura: Georg iana EnacheTehnoredactare si prepress: Mar in Papa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCeaiuri medicinale ~i remedii naturale / trad.: Ma rina Loghin _Bucuresri: Litera, 2013

ISBN 978-606-8494-17-31. Loghin, Marina (rrad.)

615.322633.88

~ Tipari t la R. A. .Monltorul OficialMONITORUOF I C I A L

~itoterap.ie

e


3/18

i azi foarte valabile

mii sai lor tulburari de zi cu zi: de ce sa luamsau observarea altor animale l-a acur medicamente cand

___ ---t_sa_~L..--aeascae calea fitotera iei entrua alina durerea, a cicatriza rani, a deto-xifia or anismul. Printre im asuri, in-tui ii fulminante i dureri de stomac,medicina s-a bazat milenii intre i

serie de ierburi i de lante comune inbazinul mediteraneean, iar entru fie-

lui XI X, odata cu dezvoltarea chimiei care s-au s ecificat habitatul, erioadai a biochimiei, a ince ut sa se faca or-

itol cuce eliminat din atata in ele ciune arti- lante;

sa fie studiate la minuna iile e care natura tie inca

zanala, ins a primii pai ai farmacolo i- entru fiecare sim tom sunt descriseei s-au bazat pe proprietatili:..Rlantelor cateva re arate care il trateaza. Pen-

roduse in laborator de multe ori nu tida de vanatoare a fost inserat i uncalendar in care lantele sunt ordonate

ilor active ale vreunei lante, doar ca

cantita i industriale. Plantele continua 0 secera mica, a oi sa deschide i ochii

medicamente i, in orice caz, anumite sa ni le daruiasca,


4/18

--

meso otamia

atunci, se numesc re arate alenice ,solu i i In alcool, a a sau 0 et In care seconcentreaza rinci ii active ale lante-

---If---=---:::--------- Jl~o'.r.:JNiun ultimu] rand t rebuie amin-t it Pl iniu eel Batran, naturalist romannascur la Como In 23 d.Hr. i mort In

vinita ilor care vindecau,

79 d.Hr., rii us de 0 eru ie a Vezuviu-Iui, care a scris 0 adevarata enciclo edie,Istoria Naturala, care cu rinde nu rnaiU III de 37 de car i, In care descrie is-

toria medicinei i toa te leacuri le cunos-Cute ana la acea vreme atat d, e on menaturals cat i animala. Probabil Pliniu

atronate de eel Batran a fost rimul care a refuzat

F-ract~cil~.3gice i a confirEIat imf'or- _aromatariorum de Saladin d'Ascoli, unuldintre rimele manuale de farmacie, i,in secolul XIII , eel al lui Matteo Silva-

e c o C e C e intunecete tico, Viridarium. Doar datorita a or-erioada dintre caderea Im eriului tului medicului vene ian Gualtieri s-au

infiinpt primele radini botanice. Ins aadevaratul im uls catre 0 structura maisisternatizata a farmaceuticii se datoreazaordinelor manastire ti care au transferatintre zidurile manastirilor tot ce se cu-

fostului im eriu s-a asistat la 0 involu ie. in adevarate centre de tratament, hos i-Pasrratoare ale cunoa terii antice au ra- talia, unde bolnavi imas manastirile benedictine.

se baza mult pe milostenia divina i e. fcn te fe me8iciiaf e efectele benefice ale lantelor, cultivate

in rndndst i r i le m e i e a C eAEvul Mediu botanica era inca foarteu in dezvoltata, iar lantele erau cau- at intre zidurile manastirilor i dedicatnumai culturilor de lante medicinale,care, ult erior, erau uscate i asrrate in

I.acare atribuia efectelor benefice ale ier- armarium i mentariorum ( rimele far-macii). Calu arul care se ocu a cu aceste

111 secolele XI lucruri se numea monachus in trmarius;lantele -j----farmaceutice, rintre care Com endium


5/18

~~ ~,~:6 6 ' a~4~~,

~--- J:diCinale, ~ara leacurile ce tre- Asarum eupatorium, ~ul alb, roi~i


6/18

astfel, din ce In ce mai mult i e de- centru manastiresc din acea vreme eralin, un adevarat medic-farrnacist. Im-

medicinale, CI re 1'1 Ara eacun e ce tre- sarum eu eli 1 lb ..UU a , roiruta,buiau administrate bolnavilor, devenind valeriana i albastreaua, Un im ortant

aba ia Montefiascone (lan a Viterbo),ortanta a fost i munca de catalo are unde se af la 0 s ijerie inuta de maici-i de transcriere a tuturor lantelor cul- le benedictine. Printre lantele cele mai

tivate i utilizate. Acestea au fost adu- folosite de calu ari e se numara santalulalb i fOU,piperul, smirna fina, uaia-ate In carti mari numite Hortuli, care

cu rindeau i toate caracteristicile te- colul, sangele de dragon, elinul ne ru,lante. Alaturi de sasafrasul, sc l la , Jatrorrhiza columba.a eutice ale fiecarei

aceste manus crise de consultare cu rin-Jlra6iiatoare s-a realizat i Tacuinum sanitatis

a artei farmaceutice manastire ti. Sis-temul lor de' distilare,

ral, In habitatul sau natural, alaturi de l-au folosit mult In scoanotim urile favorabile recoltarii. Din-

Jabir ibn Hayyan (cca 721-cca 815), occidentala a Evului Mediu In care s-au

Gbi G b reunit toate curentele riin ei medicale acunoscut ca a if sau e er, e care

Bacon l-a numit ma ister mag~isE.tr~ul:.m~1:.i.-.~~~~..~~~~=:::::~.-.::::==::.::::=--r---d di . b a~ refuza accecare a intro us me icamente nOI e az

de senna, cassia, tamarind, stricnina, care sus inea inutilitatea tratarii rru uluicand salvarea nu ine de lumea aman-

alba (turmeric), galangal (Kaem tria a- teasca. Medicii salernitani refuzau boa-al c' la, Incercau sa 0 revina, 0 combateaulay gal),betel , san t , camror I tel.

~coafame5icafa f rn i t nrr- ot In Evul Mediu se Infiin eaza1na dintre cele mai renumite co- uli alimentare. In acest sens a reciaurvedice,Ii de medicina: coala Medicala Salerni- chineze ti i t ibetane - mai ales colile de

tre calu ari i maici, demna de amin- s re metodele farmaceutice moderne detit este Sfanta Hilde ard yon

ere im- De fa t, arabii au fost recursorii chimi-ei, nurnita e at unci alchimie, i au in-

turale, rintre care Ph sica i Causae et ventat distilatele i tincturile cu a' utorulCurae. Printre alambicului i cu discensorium. Cel mailosit cel mai mult sfanta se nurnara ruta , renumit alchimist din acea vreme a fost \ ;\ mai im ortanra instituE.e:.2:m~ed~ic~a~la~~..J~~~~~~~~~~~~r:.....::::,:===-r----


7/18

I-~----

Recomand tutu ~. ~ror sa ma conr d d' ~~ ~ e iera, trarani ] su ereaza sa se r ecur a Ia trei me- de laborator. Poate eel mal cunoscut mereu aceeai, de principiu acriv, lega-ta chimic de 0 structura identica a ci-

--------~n~u~i~n~e~c~o~n~t~d~e~e~a~fi~i~n~d~llE~c~~~~~~~~~' sanatos, nu < t : U ~ ~t ,-rezista i e urrna A b 1 . -----=...: e : a oare eCl af i a te, rrn 0 navmdu-se nu 1' antele medicinal . ~rei valoare tera eutica a fost stabilita in

salciilor, re rodus chimic. Alte exem [ese mai oate rrara bine. i A x. D ~ e re rezm ta 0 re-Inca. aca s ~ l'. ~ ~ ursa a Imentar~ Astfel, doza necesara ob inerii vindecariifiind certa, este suficienta administrarea

medicamentului in cantita ile i in mo-__-- Ioc maniei .p' .. fc---~ ~ eroc~i~p_r_o_fan.......:ce::;.:...:.:..._'-~.J:~~~Printre multele rratare ubI' ~ ---: ::: : ::~::J:~~~~-rcare s-a as-

folosirea plantelor in medicina, este 0 dul prescris. Plantele medic ina le nu pu-mo tenire a rrecutului? Cu si uran a nu. teau oferi asemenea certitudini e baza

trar celebrul Re imen Sanitatis Salernita- ~i astazi, anurnite com onente chimiceroduse sinteric,

turare, de momentul recoltarii, de com-

ces ar ial de sinteza, Un exem lu il re- eventual in contact. Rezultatul era incertprezinra cortizonul i unele ~(lrivate ale atat in ce rive te dozele cat i solu i ile. f ant e m e 8 i c i n a f e acestuia, roduse de sernisinteza in care finale. Astazi insa, fitotera ia este do tara--I-~~~---:---A~~- __ : ~ im e : 8 i c i C mo8erna-.....:....:...:.:.:.::....----+-~eu~~~ e stravechi i Iante me-dicinal- i a . .romatlce annce au anumite plante exotice cum sunt agavele cu tehnici moderne i exista pre arate ini ignamele furnizeaza materia or anici care relalia doza-efect estede baza. Farmacolo ia a avut un succes satistacitoare.fost cercetate din nou 1 1n urnrna cuno _ cnorrn datorat chimiei farmacolo icetin elor tiin ifice moderne La A 1. mce utu i descoperirii rela iei dintre activitateafarmacologici i doza de medicament. i deMedicamentul de sinteza este undus standardizat des re care se tie totul: de suflecare doza con ine 0 anume cantitate, iuni cu medicamente, reacpii al r ri

iii,..~---- ....:s~ecolului IX hi . 1- c ~~ erman Sentir-ner izo lea za morfina extr ~ diasa m 0 iu lde mac, iar de atunci au fost re rod usemul te com onente chimice rin sinteza

I


8/18

nealer ene, insa cu elementele naturale

I pfantefeI m e b i c i n a r e

\IIj

____ +-'S::...u:::n:.:.t::...Eericoleeale chiar dad p_otfi evi- lantele sefolosesc entru a rezolva mai

tensiunii ot bea un decoct de leurd_a-.,+--,...colaterale a ar la ersoane cu sensibilita- insa, dad exa ereaza, risca sa le scada

tul atrunjel, in doze mari (eel u in 1____ -t-- '- - .........--- ''------ ''-- ''--_ -'-- '-.~ m_e_d~igestiveori de circulafie. Fire~,_t_e,-,i'-lII'

clan a un avort, insa cine ar reu i sa ma- cei care iau medicamente de scadere a::.: ..:: ..... :.:-r-l-- .

te la componentele plantei. De exemplu,anumite lante sunt nerecomandate in in schimb, de ind de sensibilitatea in-erioada de sarcina, insa e reu ca, In dividuala i ot a area In orice moment,dozele folosite in mod normal, sa a ad fiindca nu se cunosc substan e cu totul

rale mai rave decat 0 durere de burta. este mulr mai dificil decat cu cele chimi-In schimb, interac iunile cu medica-mente sunt mai ericuloase, dar i aici caeste alergic la caune nu trebuie sa Ietrebuie sa facem diferen a. De obicei,


9/18

itecortare mai mull lill .iup 'I.. j ~ilantele medicinale In

___ -t-===---=-:::====-=-=:.::....::::::..:::--t:.::::...:::==---..J::.::e:::;n::..::t;:.:ru=--:fi:.:.::1Cat.'S I i j d ,I ' po_t-,- __ +-_

ne, elemente raQioactive, metale greledintre care arsenic, cadmiu, lumb i

adi ot fi cancerigene. Res ec-ta i erioada de recoltare care diferaIn funqie de partea din pland ~aredori i sa 0 folositi. De obicei, lantele

mercur. Evita i zonele industriale i anuale se recolteaza cand sunt com-let dezvoltare, e cand cele bienale

se recolteaza In al doilea an de via-

____ txi'--=-cu=....:a::;t:.::a:.::t.-:.m=a=i.-:.m::.:.:u=l:.::t.-:.d:::a::;c=a=-:::s.=u:::;n::..::t.-:.l=:::t:.::e:::;n:::s_:.:ln:::a:.:i::::n::t:::e...:d::::e::...:;in=m=ugurire,ama, e dndflor l~~ culegJ~_~ob~~ite sa~ inaintede a Intlori corn let. Fructele se cule

Printre cele mai per iculoa-se substan e toxice care se

ot dezvolta in lantele u in inainte,recoltate sunt mi- semin ele cand fructul este matur, iar

cotoxinele care frunzele trebuie ad un a te inainte saa ara florile. Exce ie face matra u-

i sto- na (Atro a belladonna) ale carei f run-neco- ze trebuie adunate dupa ce lanta a

inflorit. Trebuie inut cont ca lante-le erene au un con inut crescand de

nele se dezvolta e masura ce

imbatrine te. De exemplu, a rborele solului condi~neaza circula ia aeru-de camfor roduce un princi iu activ lui i implicit 0 mai mare sau 0 maiQ2tim du a al atruzecilea an de via- mica dis onibilitate de a a i de oxi-

en. Astfel, salvia cre te mai bineterenuri nisi oase, iar radacina de va-

prezen a luminii , de clima i de tem- leriana e mai utin activa daca lantaperatura care influen eaza la rindullor ere te e teren neaerat.viteza reaqiilo enzimatice. ~i altitudi- < i \ Flori Clnd are loc inflorirea. P..::a::::r--+-_._Ilea i latitudinea condi ioneaza com- tea Inflorid trebuie culeasa i cu d-pozi ia chimica a teva frunze. Plantele a romatice - cumurn ar B cea a acizilor grai ve etali. sunt salvia, menta, ore ana i cimbrul,

bo ate in uleiuri esen iale - trebuierecoltate cand flori le sunt boboci, ule-

sunt lantele din care se extra uleiu- iuri le Bind concentrate in ace tia ca sarile de palmier i de u ?L4.em


10/18

...----+--~

tonsef\ are--------~- .Ideoarece sunt cele care apar rimele,deci cele mai deter iorate. Alterarea sa(f . Stoloni In aceea i erioada cu frun- lante medicinale se datoreaza maizele.o(J, Bulbi Du a inflorire, cand incesa se ofileasca artea aeriana. rovoaca schimbarea culoriia(f . Radacina i rizomi Se recolteaza cozita ii lor. Lichidele se vorcand lanta este In laten~~eneral mai bine In stide Inchise la culoare,toamna, entru cele anuale, i la ince-

tru a evira ac iunea luminii i contactula(f. Tuberculi In momentul de inflo- cu aerul. Alte efecte nedorite se date-me. reaza hidrolizei, eva orarii, muce ai-a( f. Scoar Ii Primavara entru conifere rii i racernizarii. Nu In ultimul rand

tm ceilal i copaci, dad sunt adulriJLp~~e. ?:r~ ba_


11/18

lichidele solvent . Pentru a Ie marun iatare In straturi ce nu a oi vor trebui lasate Inca 0 sa tamana r: = ; : : : :~IMARlJNTITEtngrame)folo siji 0 piulila (mojar), preferabil destic la, detrebuie sa de a easca 2-3 cm. E nevoie entrusa le intoarcern In fiecare zi ca sa nu lantefermenteze. Frunzele, florile i radaci- Tim ul de uscare de inde de canti- n trebuie evitate pentru ca se curara i u, la fel cele de metal fiindca multe (exprimatetre substantele active din plante se 1 mana cu varf

t combina chimic cu acest material. j 1 pumn sau 0 ma1 l ingu r a de supaca dorifl2.~teri folosi dnia de a:_______ 11ingur i ra de dessau un mixer electric, fiind atenti 1 1 lingurira de cafe

'a sa nu macinati planta pulbere. 1 varf de cupr saucbuie radmiraca 0 canti tate nece- (Cat iei cu rrei de 5 , pentru maximum 0 sapcamana; r mare, aratator i rni.iodata mai mult, pentru ca planta ~ ~. . ..

tatea de a a care trebuie elirninata:eneral, se recornanda 15-20 de 45-50 g

25-30 g10g5g3g

1 priza 2-3 gge te - dege tulj loc iu)

nacu iuta. Stratul de lante p~u~s~l~a~u~s~c~at~_~~~~~~~~~r~~~~~~~nu va trebui sa de aeasca 1-2 cm~_Bacele se ot intinde e un carton cu entru flori. Veri ti cand sunt uscate erra

corect i aindu-le: daca mater ialul este tnsca sulele uscate frecandu-le In maini, e rnaini urme de ume- J r

care este terminat. Un sistem bun de III

lanta intr-un borcanel care se inchide '( ive. Pentru a cantari lantele medi-(I inale tarami ate ute i folosi u~ cantarrmetic: daca, du a cateva zile, nu sel.rrmaceutic sau unul entru scrisori;IlinSurarea lichidelor se oate face cu Cea mai veche metoda de administrareI'prubete mic i de sticla.

de urnezeala inseamna ca se oate trece

tizana, rocedeu ce extraactiva din [anta,

W r ep ar ate b e U3 internnainte de a fi folosita, lanta uscata Tizana oate fi:t rebuie marun ita (niciodaca ulbere)

Multc sunt preparatele care sepot obrine infuzie (puneri plantele In apa clo-d II plante; aici Ie vom cotica i lasa i-Ie In infuzie tim de

or de realizat. 5-10 minute);


12/18

Daca e nevoie sa consumaIi tizana deCL.:.'--_-'--_

20 de minute); o astra i-o bai de ezut (cufunda i-va Intr-o cada Intr-un reci

cu a a fierbinte cu lante); rece. cata Daca

roase com rese imbibare In decoct deplante).

Tizana re rezinta eel mai bun mod deadministrare a rinci iilor active din dulce, adau at sub forma de radacinalante deoarece a a este eel mai bun marun ita, de sue sau de extract este

bun sa atenueze gusturile rea ama-re sau rea intense; entru a atenua

ot folosi miciaroasa ataca lantele).Nu uitati di plantele aromatice i flo-_ cantitaji de menta, anason, cimbru,----+=- --rile nu trebuie fierte (I i ierd propri- salvie, rozrnarin, scortisoara.. cui oa-eta ile curative); eel mai bine este sa re, batoane de vanilie, coaia de citrice ~~~~~~~~~~~~~==~~~==~~~==~le utiliza i sub forma de infuzie sau roas ara sau uscata.de macerat; In schimb, entru ra- Insa, daca adau a i una dintre acestedacini i scoarja prefera i decoctul. lante, trebuie sa le combina i ro n-Nu re arari niciodara tizana In vase et~ile In tizana dumneavoastra..----j---.--smal uite sau din metal simplu. Este In funqie de scopullor, tizanele trebu-recomandat sa fie consumata calda, ie consumate la ore dif erite:

ati i cu mult inainte de u-a 0 consuma rative, laxative, diuretice;

~ ~ ~

huum~tate~Aiminetii .L a du- - . S ; u m procedati Fierb~i~2..~ana da inpa-amiezii cele antise tice, antireu- do cot; nu mai mult, dici s-ar ierdematice, antitusive i cardiotonice; in aburi re ioasele uleiuri volatile.

tnainte de mese (cu 20 de minute Pune i ierburile intr-un ceainic cu ca-inainte) cele tonice i antiacide;

dupa mese cele digestive i s edative; Lasa i in infuzie cel mult 10 minute, scara, inainte de culcare, cele sedati-

v laxative_i cele recomandate pen- sumate imediat; in mod exc~Iional set ru circulalrJi'5;e.:... ~ ....xp.::o~t...ta::::s~t::.:ra:::...:i::::n.::tr=---2:o~ca=r:..:a=a-=a~l=a,--oc..r_o_s-j-_

ider nu mai multInfllz~ie~ ---=d=-:e=--=2-=4-=d:.:e:-o=.:r:..:e~. 1 _

re arare se folose te en-IIII IO:JteJ:.~~~~:.n:~~~~~~_.....:~~~D:.:e:::c::::o:.:c::t~ __j----III III . volatile, in arome delicate i in Se folose te in cazlll radacinilor, alIII nripii active care se nSl ~sc in con- scoar ei, al ramurelelor i al anllmitorIIIiI ('II apa i cu caldura. soiuri de fructe (bace). Pune i lante-Illill'/,i:1 se ~~~~~~~~=--:~~~le:::...:m::::::::ed::::i:.::c:::in:::al=e-=l=a-=fi.:.:le::r..:.t..:.in~a:L:a:..:r:..:e,--c_e_1II uul, antitatea standard ar trebui1III1 ', 1 1 1 i I ~ I I I fiecare zi i ar t rebui sa fie enra entru trei doze.I 11 1 1 11 t rci doze. Cantitate: 30 de lanra medicinalaI ~1I/1;ltlll: 0 g de lanra medicinala uscara sau 60 g de ie rburi proas ete in I ill H:tll7 g de ierburi proaspe te in 750 ml de apa, fierte ana cantitatea de

1 1 1 1 1 lid d . apa. lichid se reduce la ci rca 500 .I II , /11/ /1 ': ; .ainic cu ca ac, strecura- Doza standard: 0 can a de ceai sau un1 1 1 1 1 1 , II';I~('~ UCceai. -=- =:::::...t:.::.::: -t _


13/18

Ustensile: Oala, strecuratoare de nai- 'tincturiSuntuscate sau roas ete (tincturi-mama),

be i nu mai mult de 20 de minute alcool etilic ce ine loc de conservant.ana se reduce cu 0 treime volumul

ta intrea a. Votca este un rodus ide-La fel ca infuzia, decoctul trebuieconsumat cald sau caldu ,niciodara cand romul mascheazafierbinte ori rece. Decocturile se ot al anumitor lante.

lanta uscata sau

na com rese de tifon sau de bumbac de amestec cu 25% alcool i a a.Doze standard: Tincturile se consumade trei ori e z i care 5 ml 0 data, diluatein a a, in miere sau in sue de fructe.Ustensile: Carafa mare cu ca ac care se

selina, teasc mic de vin, stide de culoa-re inchisa, cu do uri inchise ermetic.Cum procedafi: Puneti plantele intr-o

.arafa, astrand-o intr-un loc dcoros

Ijlllorul.J~resei de vin. ReziduurilepOI f i un~~gik~mant excelent.I':xi,~rai tincturi e baza de vin,PI'III ru re ararea carora se fo-III I'~I . ca solvent vin alb sauIII11I1'Ucon inut ridicat de al-I 1 11 1 1 . I e obicei tincturile e baza

210315420525630735

8

790685

58475370265160

i aromate;Ustensile: Oale, lin uri de lemn, sticlede culoare lnchisa

I I'lit p~ rra circa 2 ani. arnie.Cum rocedati: Indlzi i 500 ml de

. i r o uri infuzie standard sau de decoct intr-o1 1 11 1 lolosite ca leacuri placute la gustIII 1 11 1 1 1 0 P ii, adau and in infuzie sauIII iiilort pana la 70% zahar. lilli/IIi: 00 ml de infuzie sau decoct,II I t I I',II\' IIIicre sau de zahar nerafinat.

/ '1 1 I 10 rn] de trei ori e z i.


14/18

.-.----+-----

parte 1 medicinal plants

Documents