recuperare in nevralgia cervico-brahiale

8/13/2019 Recuperare in Nevralgia Cervico-brahiale

1/19

RECUPERARE IN NEVRALGIA CERVICO-

BRAHIAL

CUPRINS

Capitolul I Introdu cere

I.1. Motivatia alegerii temei Pag 2

Capitolul II Fund amentarea teoretica si metodic a

II.1.1 Biodinamica coloanei vertebrale Pag 3

II.1.2 Structurile neurale Pag 4

II.1.3 Generalitati despre nevralgia cervico-brahiala Pag 9

Capito lul III

III.1 Terapia fizica si de recuperare Pag 12

III.2 Balneoterapia si termoterapia Pag 13

III.3 Electroterapia Pag 13

Capitolul IV. Organizarea cercetari i

IV.1 Studiul Individual Pag 14

IV.1.1 Material si metoda de lucru Pag 14

IV.1.2 Prezentarea Lotului de studiu Pag 14

IV.1.3 Rezultatele si discutia rezultatelor.Interpretarea datelor dintabele Pag 16

Capito lu l V Conclu zi i Pag 18

Bibl iograf ie Pag 19


2/19

INTRODUCERECapitolul I

I.1.Motiv atia alegeri i temei

Activitatea medicala de recuperare functionala este complexa si se

desfasoara n diverse locuri: ambulatoriul de specialitate, spitale de recuperare,sanatorii balneare si alte tipuri de unitati cum sunt: centrele spa sau health resort.

Dintre toate acestea, ambulatoriul de specialitate este cel mai accesibil marii

majoritati a populatiei.

Mijloacele folosite n activitatea de recuperare functionala sunt:

hidrotermoterapia, masoterapia, electroterapia si kinetoterapia care necesita dotari

specifice. Dintre acestea cele mai accesibile dotari sunt cele pentru electroterapie.

Astfel, n ambulatoriul de specialitate se aplica tratamente pentru o gama

foarte mare de suferinte, pentru un numar relativ mare de pacienti, fiecare pacient

primind cel putin o procedura de electroterapie,gimnastica medicala .

Desi patologia discala este de o mare complexitate si necesita o abordare

terapeutica deosebita cu folosirea tuturor mijloacelor apartinand medicinei fizice, am

constatat ca exista un numar de pacienti care beneficiaza de tratament fizical n

ambulatoriul de specialitate.

Prin realizarea acestei teme am dorit sa evaluez personal beneficiile

terapeutice ale electroterapiei ,kinetoterapiei asupra durerilor cervico-brahiale.


3/19

CAPITOLUL II

I I. Fund amentarea teoret ica si m etodica

II.1.1. Biodinamica coloanei vertebrale

Rolul aparatului musculareste mai complex dect cel evident functional de a mobiliza

coloana; musculatura intrinseca si extrinseca a coloanei vertebrale intervine si n preluarea

unei parti din greutatea corpului, dar si n repartizarea greutatii pe celelalte structuri, mai ales

pe articulatiile interapofizare, conform teoriei "chingii musculare". Aceasta "chinga

musculara" abdomino-spinala contribuie la o repartizare judicioasa a greutatii corpului pe

DIV, pe articulatiile interapofizare prelund si ea o parte din sarcina. Solicitarea dinamica

excesiva n conditiile unei musculaturi deficitare functional va conduce n timp la o uzura

precoce a structurilordiscului si a celor ale articulatiilor interapofizare avnd ca rezultat

aparitia durerilor.

Dinamica vertebrala defectuos executata provoaca uzura precoce si a suprafetelor

articulatiilor interapofizare, a sinovialei si capsulei lor, precum si accidente acute de tipulunei luxatii articulare cu aparitia semnelor clinice ale sindromului fatetal.

Factorii metabolici si nutritionali.

Fenomenele degenerative ale DIV sunt amorsate de tulburarile metabolice ce survin,

n mod firesc, odata cu naintarea n vrsta.

Deshidratarea nseamna pierderea proprietatii de ,,capcana de apa" a nucleului pulpos

micsornd astfel forta de tensionare a inelului fibros, care devine mult mai putin rezistent la

actiunea fortelor de presiune pe verticala si la efectuarea miscarilor de basculare ale

platourilor vertebrale n plan orizontal.

Cele doua componente ale discului: inelul fibros si nucleul pulpos au functii oarecum

diferite, dar care se interconditioneaza n cel mai nalt grad: nucleul pulpos poate fi privit ca

laboratorul biochimic n care iau nastere elemente morfologice ale rezistentei mecanice,


4/19

elastice, iar inelul fibros ar putea fi privit ca o carcasa elastica, de care depinde robustetea

ntregului D.I.V.

Nucleul pulpos este format din:

A. matricea de colagen sau substanta fundamentala- n care sunt plasate celelalte

elemente componente ale nucleului pulpos,

B. celule specifice tesutului conjunctiv: fibrocite

C. fibre de colagen

D. apa si electroliti

II.1.2. Structurile neurale

n cursul dezvoltarii embrionare din structurile primare se vor forma toate organele:

- din notocord, scheletul primar al sirei spinarii, ce va fi nglobat n interiorul

coloanei vertebrale, vor ramne doar fragmente sub forma nucleului pulpos,

- din ectoderm se vor dezvolta: pielea, sistemul nervos si organele senzoriale;

- din mezoderm se vor forma: structurile aparatului locomotor, aparatul

circulator si aparatul uro-genital;

- din endoderm deriva aparatul respirator si digestiv;

- din tubul neural primar, care va suferi o segmentare longitudinala, dispusa

metameric, secvential, n lungul viitoarei coloane vertebrale, se vor dezvolta nervii spinali,

organizati si ei tot metameric, ce se vor distribui tuturor structurilor derivate din cele trei

foite primare.

Protectia structur il ornervoase, medulare si radiculare, fata de agresiuni mecanice

este bine asigurata. n canalul spinal maduva spinarii, conul medular terminal si radacinile

,,cozii de cal" sunt protejate de meningele spinal format din: pia mater, arahnoida si dura

mater.

Nutr itia nervilor este asigurata de o retea vasculara complexa, dar si de LCR care

scalda simultan si maduva spinarii si radacinile rahidiene.


5/19

F iziopatologia durer i lor ver tebrale este dominata de doua tipur i de mecanisme ale

agresiunii asupra structurilor nervoase: actiunea mecanica asupra nervilor si cea

exercitata asupra vaselor sanguine ce asigura nutr i tia nervilor.

Agresiunea mecanica asupra radacinilor nervoase din canalul spinal se poate

manifesta ntr-o modalitate acuta printr-o hernie de disc (cel mai frecvent) sau se produce o

compresiune cronica prin micsorarea dimensiunilor canalului spinal (n esenta o stenozare a

acestuia) din cauze foarte diverse: stenoza idiopatica sau stenoza secundara instalata ca

urmare a altor boli (de ex: hipertrofii ale articulatiilor intervertebrale). Aceasta stenozare

poate afecta canalul medular, canalul foraminal, sau chiar ambele canale.

Separarea efectelor compresiunilor n efecte mecanice asupra nervilor si efectemecanice asupra vaselor este doar un artificiu, deoarece aceste efecte sunt frecvent simultane

sau foarte putin decalate n timp si se interconditioneaza reciproc.

Compresiunea radacinilor rahidiene este urmata de aparitia unor efecte directe si a

unor efecte indirecte.

Efecte directe ale compresiuni radiculare.

Efectele directe ale compresiunilor acute produse de o hernie de disc se pot exercita

asupra radacinilor n lumenul canalului vertebral sau n canalul foraminal. n cele mai multe

cazuri hernia de disc afecteaza o singura radacina, mai rar sunt afectate mai multe radacini

rahidiene. n raport direct cu dimensiunile materialului herniat din disc si n functie de

dimensiunile canalului medular, radacinile rahidiene se pot ,,eschiva", n limite mici, prin

deplasare laterala, fenomen aproape irealizabil n cazul herniilor ce patrund n canalul

foraminal. n cazul compresiunilor minore radacinile sunt doar iritate, situatie n care apare

doar durere n teritoriul dermatomului respectivei radacini.

n alte cazuri compresiunea este mai severa si se produce o aplatizare a radacinii

urmata de tensionarea fibrelor nervoase declansnd aparitia durerilor si a paresteziilor

radiculare ntr-un membru inferior. n formele grave se produc ruperi ale unor fibre din

radacina respectiva, mai putine sau mai multe, situatie n care apare pareza sau paralizia

radiculara, de multe ori odata cu disparitia durerii din membrul inferior, mai ales n cazul

herniilor intraforaminale. Este de retinut faptul ca radacinile dorsale sunt mult mai putinrezistente la agresiunea mecanica. Instalarea iritatiei radiculare si a inflamatiei maresc mult


6/19

sensibilitatea acesteia la agresiunea mecanica, deoarece s-a demonstrat, experimental, ca

tractiunile moderate exercitate asupra unei radacini sanatoase nu produc aparitia durerii, dar

o radacina iritata raspunde imediat cu o durere vie chiar la deformari minore.

Simptomatologia radiculopatiei se poate manifesta ca durere si tulburari de conductibilitate

nervoasa motorie sau senzitiva (s-a observat ca n cazurile cu compresiuni asupra mai multor

radacini apar mai frecvent grave tulburari de conducere motorie). Fenomenele iritative si

inflamatorii sunt agravate si de asocierea unui alt proces: iritatia chimica produsa de

substantele eliberate din materialul herniat din disc: enzime, substante rezultate din

catabolism anaerob al DIV, producnd o adevarata ,,radiculita chimica". Tabloul clinic se

complica si mai mult daca materialul discal herniat afecteza si ganglionul spinal de pe

radacina dorsala n canalul foraminal.

Compresiunile cronice din stenoza de canal spinal se exercita circumferential asupra

mai multor radacini, procesul se instaleaza lent, n timp mai ndelungat, cu efecte

fiziopatologice mai mult indirecte dect directe, dar, n evolutia bolii pot surveni accidente

acute avnd caracterele efectelor directe.

Efecte indirecte ale compresiunii radiculare.

Aceste efecte se manifesta asupra microcirculatiei radacinilor rahidiene, cu

consecinte de multe ori mai grave dect efectele directe ale compresiunilor mecanice.

Multa vreme suferintele radiculare au fost interpretate doar ca rezultatul actiunii

mecanice asupra radacinilor rahidiene, ori studiile experimentale au scos n evidenta aparitia

unor tulburari severe de nutritie responsabile de perturbarea functiilor nervoase.

Leziunile nervoase se pot croniciza, mai ales n cazul stenozelor de canal spinal

(cervical sau lombar) cu consecinte fiziopatologice foarte grave:

1- cronicizarea tulburarilor de nutritie a radacinilor rahidiene prin scaderea

fluxului sanguin;

2- marirea permeabilitatii structurilor microvasculare determina aparitia

edemului cu modificarea homeostaziei locale prin interventia unor metaboliti acizi si ionilor

de Ca, reprezentnd noi surse de durere;

3- edemul si fibroza odata instalate la nivelul sacului dural favorizeaza aparitiaunor coalescente ntre foitele acestuia blocndu-se astfel circulatia libera a LCR-ului, proces


7/19

prin care nervii sunt privati de aportul nutritiv suplimentar al LCR-ului, acecentund defectul

de nutritie al nervilor.

4- edemul si fibroza instalate n ganglionul spinal modifica functia acestuia n

transmiterea informatiilor senzitive. Neuronii ganglionului spinal astfel afectati se pot activa

si spontan daca se asociaza si leziuni ale nervilor periferici, situatie n care bolnavul va

descrie aparitia intermitenta a unor dureri fulgurante si senzatii de arsura n membrele

inferioare (asa zisele simptome pseudotabetice).

5- scade cantitatea substantelor necesare asigurarii unui transport axonal

normal determinnd tulburari ale propagarii impulsului nervos si privarea nervilor periferici

de materialul nutritiv si plastic necesar functiei si troficitatii functiei acestora; n consecinta:

apar dureri, parestezii si deficit muscular la nivelul membrelor inferioare.

Aceste cunostinte de fiziopatologie ale durerilor vertebrale constituie suportul

precizarii obiectivelor de tratament si a metodologie terapeutice:

protectie radiculara;

combaterea energica si precoce a inflamatiei si a durerii;

combaterea ischemiei structurilor nervoase;

ameliorarea functiei nervilor (medicatie neurotropa sustinuta mai mult timp dectevolutia puseului dureros);

restabilirea posturii si dinamicii coloanei vertebrale ct mai precoce posibil;

insistenta n respectarea normelor de conduita din "scoala spatelui".

Articulatiile interapofizare

La toate nivelurile coloanei vertebrale aceste articulatii pot suferi modificari

anatomopatologice ca si oricare alte articulatii cu implicatii importante n fiziopatologia

coloanei vertebrale: n aparitia durerilor, a tulburarilor de statica si dinamica. Principalele

procese patologice articulare sunt cele de tip degenerativ si cele de tip inflamator.

Procesele reumatismale de tip degenerativ survin frecvent ca un corolar al naintarii

n vrsta, dar se pot instala precoce din cauza unor solicitari excesive prin posturi vertebrale

anormale sau prin solicitari dinamice excesive.


8/19

Degeneresecenta osteocartilaginoasa articulara, chiar n formele cele mai banale de

artroza a interapofizarelor, constituie sursa frecventa a durerilor vertebrale prin iritarea

filetelor nervoase amielinice din capsula articulara si a celor din aparatul ligamentar propriu.

Acest lucru are un rasunet mai larg asupra musculaturii paravertebrale, care prin contractura

musculara reflexa se manifesta ca sursa secundara de durere. Aceste dureri cronice se pot

acutiza ori de cte ori survine o inflamare accidentala a acestora.

Structurile ligamentare

Aparatul ligamentar al coloanei vertebrale este reprezentat de un mare numar de

ligamente. Structura lor elastica permite ndeplinirea functiilor multiple: asigurarea

contentiei formatiunilor anatomice si facilitarea unor functii dinamice ale coloaneivertebrale.

Solicitarile normale statice sau dinamice nu produc durere la nivelul aparatului

ligamentar. Tensionarile excesive ca ntindere sau cele prelungit mentinute produc iritarea

filetelor nervoase si apar dureri (acest fenomen survine si n cazul aparatului ligamentar al

articulatiilor periferice)

Durerile ligamentare apar cel mai frecvent ca urmare a posturilor nefiziologice alecoloanei vertebrale, mai ales la nivelul coloanei lombare, odata cu accentuarea curburii sale

prin posturi hiperlordotice lombare prelungit mentinute. Depistarea sursei ligamentare a

durerilor vertebrale orienteza si conduita terapeutica: corectarea posturii si educatia privind

evitarea suprasolicitarilor dinamice excesive.

Structurile musculare

Musculatura paravertebrala este implicata frecvent n fiziopatologia durerilorvertebrale cervico-lombare, n cadrul unor variate situatii etiopatogenice, mecanismul

principal fiind tensionarea musculara excesiva. Ea poate surveni ca urmare a unei contracturi

musculare reflexe, dupa solicitari dinamice excesive, sau prin modificari severe ale posturii

coloanei vertebrale.

Tonusul muscular crescut poate fi el nsusi sursa de durere, dar prin ischemia

musculara consecutiva declanseaza cercul vicios Travel: durere-contractura-ischemie-

durere-contractura, care odata amorsat poate evolua pe cont propriu cu dureri vertebrale sau


9/19

dureri iradiate de tip miofascial, tablou clinic ce nu poate fi controlat dect prin anularea a

cel putin unei verigi fiziopatologice: durerea, contractura sau ischemia, apelnd la mijloace

fizicale, medicamentoase sau a ambelor.

II.1.3. Definitie . Generalitati despre nevralgia cervico-brahiala

. Nevralgia cervico-brahialaeste definita ca un sindrom dureros al regiunii cervicale si

al umarului survenind n teritoriul de distributie ale radacinilor cervicale C5 - C8.

. Topografia durerii este elementul esential la care se adauga paresteziile predominant

distale. Mai rar acuzele bolnavului constau din simple senzatii parestezice distale pe unul

sau mai multe dermatoame.

Plexul brahial, care enerveaza membrele superioare, este format din ultimele patru radacini

cervicale; pe traiectul pe care acestea parasesc canalul rahidian si n special la nivelul

orificiilor de conjugare, una sau mai multe radacini pot fi iritate, ca urmare a proceselor (mai

pe ntelesul tuturor -excrescente osoase) de la nivelul coloanei cervicale: discartroza C5-C6

sau C6-C7 si osteofitoza.

Ca urmare a iritatiei mecanice, radacinile amintite se congestioneaza si se edematiaza: att

iritatia directa, ct si inflamatia supraadaugata, determina dureri si parestezii n interiorulinervat de radacina afectata.innd seama ca n producereadurerii o contributie importanta

o are inflamatia radiculara, principalul mijloc de tratament l constituie medicamentele

antiinflamatorii, fie steroidiene (prednison, 20-40 mg/zi, timp de 2-3 saptamni), fie

nesteroidiene (diclofenac sau indometacin cte 3-4 drajeuri, respectiv capsule/zi).

Fizioterapia este extrem de utila: se aplica diatermie, infrarosii si masaj, ca si ionizari cu

calciu sau novocaina.Curele balneare sunt indicate n formele prelungite de nevralgie

cervico-brahiala.Tratamentul chirurgical este necesar numai extrem de rar.

ETIOLOGIE

Etiologic, se deosebesc doua tipuri:

. NCB comuna, prin artroza cervicala si

. NCB simptomatica, care poate fi de cauza rahidiana sau intrarahidiana.


10/19

Cauzele rahidiene sunt reprezentate de:

. leziuni tumorale ale rahisului (metastaze osoase, hemopatii maligne, tumori osoase

primitive, granuloame eozinofile),

. morb Pott cervical,

. traumatisme cervicale.

. spodilite cu germeni banali,

. hernia de disc cervicala.

CAUZELE INTRARAHIDIENE

. tumori meningoradiculare (neurinoame, meningeoame, epidurite metastatice)

. Meningoradiculite

. procese inflamatorii meningeale cronice (arahnoidita, meningita cervicala)

. epidurite acute si cronice

ANATOMIE PATOLOGIC

n etiologia iritatiei radiculare se ntlnesc mai frecvent:

1. Cervicartroza

2. Hernia de disc

Caracteristic pentru evolutia procesului degenerativ artrozic este nucleul

uncodiscoosteofitic,care prin dezvoltarea posterioara si postero-laterala poate intercepta

traiectul radicular. n acest caz nevralgia apare dupa 40 de ani, sexul feminin fiind cel mai

afectat.

Hernia de disc cervicala, apare mult mai rar si recunoaste drept cauze favorizante mobilitatea

mare a segmentului, importanta curburii fiziologice, fortele de tractiune si presiune ce se

exercita la acest nivel, precum si relativa fixitate a radacinilor cervicale.


11/19

Hernia de disc cervicala apare rar n urma solicitarilor axiale, aparatul discoligamentar foarte

rezistent suportnd ncarcari de patru ori mai mari dect structura osoasa. 0 serie de factori

cum sunt degenerarea precoce a discului si asocierea anomaliilor congenitale se

supraadauga, favoriznd aparitia herniei. Un loc important n determinismul herniei de disc

l ocupa traumatismul craniovertebral, direct sau indirect, si efortul. Hernia de disc cervicala

este mai frecvent postero-laterala, n vecinatatea orificiului intervertebral.

ANAMNEZA PACIENTULUI

Anamneza este importanta pentru a identifica momentul cnd a aparut durerea, cauzele

declansatoare si cele de ameliorare, alte semne subiective. Tot din anamneza putem afla

antecedentele patologice ale bolnavului, uneori folositoare pentru stabilirea diagnosticului.

1. CRITERII PENTRU SUSINEREA DIAGNOSTICULUI

a) CRITERII CLINICE

b) CRITERII RADIOLOGICE:

- examenul radiologic este principala explorare care da informatii asupra modificarilor

uncodiscale si de la nivelul gaurilor de conjugare..

- studiul radiocinetic al coloanei cervicale care ofera posibilitatea aprecierii elasticitatii

discale, jocul articulatiilor discovertebrale si interapofizare, marcnd si zonele de redoare.

- mielografia, tomodensitometria si examenul RMN aduc relatii suplimentare n ceea ce

priveste etiologia si importanta leziunilor rahidiene si radiculomedulare.

- explorarea periferica a sistemului neuromuscular completeaza informatia conturnd mai

bine nivelul si gradul suferintei neurologice si contribuie la definirea atitudinii terapeutice,conservatoare sau chirurgicale.

c) CRITERII DE LABORATOR

Uzual trebuie sa se cerceteze: VSH, glicemia, formula sanguina.

Cnd etiologia este mecanica sau artrozica parametrii biologici nu sunt modificati.

2. DIAGNOSTIC DIFERENIAL


12/19

Diagnosticul diferential trebuie sa aiba n vedere alte sindroame algice cu topografie

asemanatoare.

3. EVOLUIA BOLII

Recuperarea este dificila la persoanele vrstnice, la cei cu boli cronice severe (cardiace,

respiratorii) sau cu afectiuni neurologice.

Exista riscul ca recuperarea sa nu se faca integral, bolnavul putnd sa ramna cu diverse

parestezii ale membrului superior (amorteli, furnicaturi, hipoestezie).

CLINICA HERNIEI DE DISC CERVICALE

Aspectul clinic depinde de:

. sediul herniei de disc cervicale

. amploarea fenomenelor compresive.

Simptomul dominant -nevralgia cervico-brahiala (N.C.B.)

. durere cervicala

. radiculalgie a membrului superior.

CAPITOLUL III

III.1. TERAPIA FIZICAL SI DE RECUPERARE

Tratamentul profilactic trebuie sa aiba n vedere prevenirea cauzelor locale saugenerale care pot sa traduca suferinta trunchiurilor nervoase.

Tratamentul curativ

Tratamentul se realizeaza folosind mijloace ortopedice, medicamentoase si fiziokinetice.

a) MEDICAIE ANTIALGIC SI ANTIINFLAMATORIE

b) TRATAMENT ORTOPEDICc) TRATAMENT CHIRURGICAL


13/19

III.2. Balneoterapia si termoterapia au indicatie n etapele cronice.

Reeducarea mobilitatii coloanei cervicale este o etapa importanta si

obligatorie a tratamentului conservator. Ea ncepe imediat dupa ameliorarea

fenomenelor acute cu miscari pasive n altemanta cu tractiuni si tehnici de

masaj. Se trece apoi la efectuarea mobilizarilor active.

Programul continua cu exercitii care au n atentie unitatea functionala a

segmentului cervical cu celelalte segmente rahidiene si cu membrul superior.

Tonifierea musculaturii paravertebrale si a umarului, reeducarea pro-

prioceptiva contribuie la refacerea stabilitatii rahisului.

Bolnavul este instruit ca si la domiciliu sa efectueze programe reeducationale

si de gimnastica medicala care sa promoveze supletea coloanei, tonifierea

musculara si crearea unui comportament adecvat fata de solicitarile din

mediu.

Acupunctura se adreseaza tulburarilor functionale :

-contracturi musculare

-dureri

-tulburari neurologice

Acupunctura se practica cu ace sterile de unica folosinta atat in zona locala cat si la distanta(se folosesc in jur de 10 ace)

Tehnici de kinetoterapie

- Kinetoterapie individuala

- Kinetoterapie colectiva: la sala CFM si la bazin ca continua kinetoterapie specifica.

III.3. ELECTROTERAPIA ANALGETIC

Metode analgetice " conventi onale' ' din domeniu l fr ecventelor joase.

Curentii diadinamici

Stimularea nervoasa electrica transcutana

Electropunctura.


14/19

Rezultalete acestor metode sunt reprezentate si centralizate prin tabele ale evolutiei

tratamentelor de specialitate prin metodele balneokinetoterapeutice folosite de cercetator.

CAPITOLUL IV

IV. Organizarea cercetarii

IV.1. STUDIUL I NDIVI DUAL

IV.1.1. Material si metoda de lucru

Pentru realizarea temei am alcatuit un lot de 14 pacienti care efectuau tratament

fizioterapie de specialitate pentru suferinte dureroase lombare.

Criterii de includeren lotul de studiu:

pacienti cu durere cervico-brahiala;

pacienti cu istoric semnificativ pentru suferinta cervicala degenerativa de tip discal;

pacienti cu prescriptie medicala pentru aplicatia curentilor dejoasa si medie

frecventa;

absenta medicatiei antiinflamatorii sau/si antialgica;

IV.1.2. Prezentarea lotului de studiu

n lotul de studiu au fost inclusi 14 pacienti cu vrsta cuprinsa ntre 21 si 75 de ani,

cu media de vrsta 46,57 ani. Dintre acestia 8 au fost barbati si 6 au fost femei, 7 prezentau

diagnostic de hernie de disc lombara, 4 sufereau de spondiloza lombara, 1 pacient avea

spondilita ankilopoetica si 2 pacienti aveau sindroame miofasciale. n tabelul 1 este

prezentata componenta lotului de studiu .


15/19

Tabel 1 lotul de studiu

nume varsta sex Tipul patologiei

MD 52 M Hernie de disc cervicala

CG 40 M Hernie de disc lcervicala

CV 64 M Spondiloza cervicala

EI 46 M Hernie de disc cervicala

CC 57 F Hernie de disc cervicala

CD 58 M Spondilita ankilopoetica

RV 21 M Hernie de disc cervicala

VP 25 M Cervicoartroza

CM 49 F Hernie de disc cervicala

CL 47 F Spondiloza cervicala

GS 47 M Hernie de disc cervicala

LM 49 F Spondiloza cervicala

BG 22 F Cervicoartroza

PA 75 F Spondiloza cervicala

Distributia pacientilor pe grupe de vrsta este prezentata n tabelul 2

Tabel 2 distributia pacientilor pe grupe de vrsta

gr varsta nr. pacienti

sub 30 ani 3

31 - 40 ani 1

41 - 50 ani 5

51 - 60 ani 3

peste 60 ani 2


16/19

Distributia patologiei n lotul de studiu este prezentata n tabelul 3.

Tabel 3 distributia patologiei

tip patologie nr pacientihernie discala cervicala 7

spondiloza cervicala 4

spondilita 1

cervicoartroza 2

I V.1.3. Rezul tate si discutia rezul tatelor .I nterpretarea datelor din tabele.

n tabelul 4 este prezentat sinoptic lotul studiat si valorile pe care pacientii le-au datevolutiei durerii pe scala analoga vizuala (vas) n 4 momente ale tratamentului: la nceputultratamentului (vas1), dupa patru zile de tratament (vas4), dupa 8 zile de tratament (vas8) si lasfrsitul tratamentului de specialitate (vas10). Astfel, media scorului vas la internare a fost7,36 cu limite ntre 10 (durere insuportabila) si 3, iar la externare media a fost 1,43 cu limiteintre 0 (absenta durerii) si 3.

Tabel 4 evolutia scorului vas pe durata tratamentuli

nume varsta sex diagnostic vas1 vas4 vas8 vas10

MD 52 M hc 8 5 3 1CG 40 M hc 8 7 4 1

CV 64 M spond 3 3 3 3

EI 46 M hc 7 6 4 3

CC 57 F hc 10 6 4 2

CD 58 M sa 7 3 2 0

RV 21 M hc 7 6 3 2

VP 25 M cer. 7 2 2 0CM 49 F hc 7 4 3 1

CL 47 F spond 7 6 4 3

GS 47 M hc 8 6 3 1

LM 49 F spond 6 5 3 0

BG 22 F cer. 8 4 2 1

PA 75 F spond 10 6 4 2

media 46.57 7.36 4.93 3.14 1.43


17/19

Analiza evolutiei scorului vasam realizat-on functie de vrstapacientilor, de sex,

tipul patologiei si tipul aplicatiei terapeutice.

Tabel 5 evolutia scorului vas pe grupe de vrsta

gr varsta vas1 vas4 vas8 vas10

sub 30 ani 7.33 4.00 2.33 1.00

31 - 40 ani 8.00 7.00 4.00 1.00

41 - 50 ani 7.00 5.40 3.40 1.60

51 - 60 ani 8.33 4.67 3.00 1.00

peste 60 ani 6.50 4.50 3.50 2.50

Evolutia durerii pe durata tratamentului fizioterapic analizata prin scorul vas

prezinta unele variatiin functie de sexul pacientilorsintetizate in tabelul 6

Analiznd datele din tabel se observa un scor vas mai mare la subgrupul femeilor (8)

comparativ cu sublotul barbatilor (6,88). Diferenta se micsoreaza la sfrsitul curei.

Tabel 6 media scorului vas n functie de sexul pacientilor

media de varsta vas1 vas4 vas8 vas10

barbati 44.13 6.88 4.75 3.00 1.38

femei 49.83 8.00 5.17 3.33 1.50

Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vrsta 51 - 60 .

Intensitatea cea mai mica a scorului vas la internare a fost notata la grupa de vrsta

peste 70 de ani: 6,50.Avnd n vedere polipatologia si vrsta pacientilor evolutia maimodesta a scorului este justificata.


18/19

Capitolul V

V. Concluzii

Pe durata desfasurarii studiului nici un pacient nu a prezentat agravarea simptomatologiei,reactii adverse neplacute la aplicatia terapeutica deci nu a fost exclus din lotul studiat. Am

cules datele, le-am sintetizat si analizat n functie de:

varsta pacientilor,

sexul pacientilor,

tipul patologiei;

modul de lucru cu frecventele de interferenta;

tipul interferentei;

Si astfel, am putut sa conturez urmatoarele concluzii :

. Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vrsta 51 - 60 ani. Pacientii din grupa

de vrsta 31 - 40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas.La grupa de vrsta

peste 70 de ani s-a inregistrat o scadere semnificativa. Rezultatele au fost mai bune la

sublotul femei unde scaderea intensitatii durerii a fost de 81.25% comparativ cu barbatiiunde scaderea a fost de 79.94%.

Deci,poate fi tratata cu succes patologia cron ica degenerati va a coloanei vertebrale

cervicale , dur erea putnd f i ameli orata considerabil n absenta medicatiei anti algice.

Aplicatia terapeutica judicios recomandata si corect efectuata este o optiune

terapeuti ca valoroasa pentr u aceia din tre pacienti pentr u care terapia medicamentoasa

prezin ta contraindicatii.


19/19

Bibliogarfie

IONEL A . BRATU, Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice,

Editura Sport-Turism(1977).

BRATU I. , Indicatii tehnico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea

deficientelor morfo-functionale, Editura I.C.F. 1964.

TRAIAN TOMESCU, Balneofizioterapie, Editura Medicala 1962.

RDULESCU ALEX, Ortopedia chirurgicala, vol. II, Bucuresti Editura muzicala

1966

GELU ONOSE, Recuperare, medicina fizica si balneocliatologie, vol. I editura

medicala 2009.

A.V CIUREA, GH.CHIRII, G. ONESE, Recuperare, medicina Fizica si

Balneoclimatologie la adulti si vrstnici - Geriatrie ntrebari si raspunsuri, Editura

Medicala Romneasca 2008.

JANKELEVITCH VLADIMIR, Fizio-kinetoterapia si recuperarea medicala n

afectiunile aparatului locomotor, Editura Medicala 2008.

TUDOR SBENGHE, Kinetologie Profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura

Medicala, bucresti 1987.

CEZAR TH.NICULESCU, VOICULESCU BOGDAN, CRISTIAN NI, RADU

CRMACIU, CARMEN SLVSTRU, COTALIN CIORNE, Anatomia si fiziologia

omului compendiu, Editura Corint Bucuresti 2001.

recuperare in nevralgia cervico-brahiale

Documents