Cuprins:

1. Întroducere………………………………………………………………………………………….2

2. R. Moldova - stat European: situare, probleme, perspective………………..3

3. Calea R. Moldova spre UE: declaraţii, politică, angajamente………………..5

4. R. Moldova în cadrul programelor europene (APC, TACIS, Pactul de

Stabilitate pentru Europa de Sud - Est, Planul de Acţiuni RM-UE).......7

5. Încheiere……………………………………………………………….18

6. Bibliografie ……………………………………………………………19

1

Introducere

În Republica Moldova Integrarea Europeană este abordata ca un subiect destul

de actual dar și controversat. Controversele au ca temă de bază posibilitatea

integrării unui stat precum este RM la momentul dat în UE. În prezent Republica

Moldova are ca interes primar procesul de integrare însă acest proces stă încă

suspendat din cauza problemelor cu care se confruntă RM, dar și așa prin anume

tratate poate rîvni la ajutorul financiar al UE pentru soluționare problemelor și

conformarea la standarde.

Odată stabilite nişte priorităţi clare privind dezvoltarea strategică a Moldovei,

realizarea acestora, reieşind din calitatea de stat mic a Republicii Moldova, va fi

posibilă doar ca urmare a propriilor acţiuni diplomatice încadrate într-o politică

externă foarte activă şi coerentă. Republica Moldova este o țară cu tradiție și

cultură europeană. Integrarea Republicii Moldova în Europa nu rămâne un

simplu slogan. Formulă des utilizată în ultimii ani, Uniunea Europeană se

referă la adoptarea normelor de viață, a exigenților, a responsabilitaților lumii

civilizate.

2

1. R. Moldova - stat European: situare, probleme, perspective

Situaţia geopolitică a Republicii Moldova a cunoscut o evoluţie istorica

sofisticată, fiind influienţată și ”dorită” de marile puteri de pe arena mondială încă

din anul 1812, de când Imperiul Rus a ajuns pe Prut, a început bătălia pentru

Basarabia – spaţiul moldovenesc dintre Prut şi Nistru, pe care ocupanţii ruşi l-au

numit „Basarabia”, extinzând asupra întregului teritoriu denumirea veche a sudului

regiunii. Moldova nu s-a resemnat cu pierderea acelei părţi din trupul ţării. Iar din

1859, când Moldova s-a unit cu Valahia, nou-înfiinţatul stat România, în calitate

de succesor al Moldovei, a preluat iniţiativa în revendicarea de la Rusia a moşiei

strămoşeşti a Basarabiei.Ca rezultat al acestor transformări pe teritoriul de astăzi al

Republicii moldova și-a facut apariția o primă generație de cetățeni influiențată de

mediul ocupației rusești care porta o bătălie geopolitică aprigă cu generația de

oameni rezultată în urma evoluție statutului politic al acestui stat și care susțin

ideea de orientare a Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

Războiul pentru Basarabia a început în urmă cu aproape 200 de ani şi s-a purtat de Imperiul Rus atât cu Moldova, Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar şi alte state occidentale, cât şi cu moldo-români dintre Prut şi Nistru, care nu s-au resemnat cu ocupaţia rusească – cu starea de a ajunge deznaţionalizaţi şi rusificaţi, pe care le-au pregătit-o ocupanţii.

3

Ajungînd un stat independent de la data de 27 august 1991 a apărut o un nou conflict de idei și de dorințe care poate fi difinit prin alegerea unei noi orientări spre cooperare cu Uniunea Europeana, sau restabilirea vechilor relații cu Rusia prin prisma Uniunii Vamale. Opțiunea cetățenilor cum ne este cunoscut tuturor în Republica Moldova este exprimată de partidele politice, care sunt împărțite după orientarea geopolitică în două grupuri și anume partide care susțin parcursul european al Republicii Moldova și de altă parte partidele care au la bază ideea aderării la o comunitate de state reprezentată în prim plan de Rusia. Rezultînd din cele precizate anterior, analiști politici dar și specialiști în domeniu au introdus noțiunea de ”partide geopolitice” pentru a aduce o caracteristica generală specifica partidelor politice din Republica Moldova. Dacă ar fi sa obordăm problemele integrării europene facînd aluzie la cazul de mai sus am una din cele mai mari probleme ar fi opțiunea cerățenilor exprimată prin cel mai bun sondaj care sunt rezultatele alegerilor parlamentare recente unde se observa ca raportul dintre popolația ce susține ideea intergrarii UE cu cel al populației susțin orientarea Republicii Moldova spre Uniunea Vamală este aproximativ 50/50. Astfel pornind de la ideea ca parcursul european nu poate fi realizat fără acordul majorității cetățenilor se depistează una din barierele puse procesului de integrare europeană ce are un caracter social. O altă problemă majoră și anume problema democrației și a repectării drepturilor omului mențin încă Parcursul European al moldovei. Corupția și lipsa statului de drep care se află la ele acasă în Rmla fel acționează ca o barieră în mersul integrării europene. Reeșind din spusele de mai sus am putea a clasifica RM ca un stat care nu corespune cerințelor UE în urmă toarele domenii: politic-prin instaurarea unei instabilități politice in RM care are impact direct asupra procesului de implimetare a reformelor,. La drept vorbind problemele sunt mari si multe, iata cîteva:1.Problema de securitate ,conflictul Transnistrean ;2.problema strategica: apartenenta la CSIsi dominarea ruseasca; 3.Problema politica : nu exista vointa politica in sensul europenizarii tarii;4.Problema sociala si cea mai grava este mentalitatea populatie.O bună parte din populația RM sub niște aspecte și preferințe conservative manțin ideaa Uniunii Sovietice și au ca opțiune geopolitică Rusia și uniunea Vamală5.Problema economica legata de saracia crunta fapt ce o face incompatibila pentru  relatie aprofundata cu UE;Din nefericire toate prblemele de mai sus sunt exrem de profunde si cu o rezolvare in timp indelungat. Aceatea ar fi doar o parte din probleme și anume cele mai importante care fiin legate intre ele formează un mecanism de stagnare a

4

procesului de Integrare Europeană. O scurtă schmă ar putea fi redată în felul următor: Sesisînd nivelul foarete scăzut de trai în RM, UE oferă susținere financiară prin sume considerabile de bani Republicii Moldova cu scopul de a îmbunnătăți nivelul de trai și de a aduce nivelul de trai al oamenilor la cel european, banii însă nu ajung sa fie utilizați în acest scop datorită corupției și furturilor, care nu pot fi abolite de Partidele Politice dar din contra ei sunt cei care le promovează.

2. Calea R. Moldova spre UE: declaraţii, politică, angajamente

Mecanizmele și modalitățile de Integrare Europeană au fost concepute

pentru a putea aduce statul RM la un nivel de dezvoltare satisfăcător pentru a putea

susține cu brio procesul de Integrare Europeană. Conform acestor mecanisme

principalele responsabilități și angajamente îi revin RM. În acest sens, actualul

program guvernamental prevede adoptarea unui Program Naţional de

Implementare a PA(plan de acțiuni) RM – UE, care va prevedea măsurile necesare,

instituţiile responsabile şi termenele de realizare ale obiectivelor PA. Paralel RM

va beneficia de sisținea UE în procesul de implimentare a PA și anume susținere

financiară și tehnica estimata la 42 milioane Euro alocate RM de către Comisia

Europeană prin Programul TACIS.

Pentru a asigura o monitorizare a implimentării PA cît mai efectivă sau constituic cîteva nivele de monitorizare fiecare avînd unele angajamente și responsabili. Monitorizare și implimentarea PA la nivel național se va efectua de către

ministerele coordonatoare trimestrial şi semestrial– Ministerul Justiţiei, Ministerul

Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor,

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Ministerul Afacerilor Externe şi

Integrării Europene asigură monitorizarea generală la nivel de Guvern şi stabilirea

colaborării cu partenerii externi, în primul rând cu instituţiile UE. Aspectele

5

prioritare ale procesului de integrare europeană, problemele şi modalităţile de

soluţionare ale acestora sunt discutate în cadrul reuniunilor Comisiei Naţionale

pentru Integrare Europeană. Primul raport intern de evaluare semestrială a

implementării

Planului de Acţiuni RM-UE a fost adoptat la şedinţa Comisiei Naţionale

pentru Integrare Europeană din 7 septembrie şi transmis ulterior Comisiei

Europene. Acesta a fost elaborat

în baza rapoartelor ministerelor şi autorităţilor administrative centrale şi relatează

despre principalele măsuri luate în vederea implementării PA. În acelaşi timp, atît

la implementarea PA, cît şi la monitorizarea acestuia se vor implica activ

organizaţiile societăţii civile.

La nivelul UE, Comisia Europeană va fi responsabilă de ela-borarea

rapoartelor de evaluare. În acest sens, Comisia va solicita informaţie din partea

autorităţilor RM şi va consulta alte instituţii internaţionale ca Consiliul Europei,

OSCE, organele relevante ale ONU, Instituţiile Financiare Intenţionale etc. Va fi

consultat şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate

Comună (PESC) în probleme ce ţin de dialogul şi cooperarea politică şi

colaborarea în cadrul PESC. Primul raport de evaluare va fi realizat după doi ani de

implementare a PA, în 2006, iar cel de-al doilea – în 2007. Propunerile referitoare

la dezvoltarea de mai departe a relaţiilor contractuale dintre UE şi RM vor fi făcute

în baza acestor rapoarte. Comisia a propus ca, în funcţie de succesul implementării

PA,

Propunerile referitoare la dezvoltarea de mai departe a relaţiilor contractuale

dintre UE şi RM vor fi făcute în baza acestor rapoarte. Comisia a propus ca, în

funcţie de succesul implementării PA, Moldovei să îi fie oferit un cadru nou şi mai

larg de cooperare cu UE, posibil în forma unui Acord de Vecinătate Europeană.

Însă o decizie finală cu privire la forma relaţiilor bilaterale dintre UE şi RM va fi

luată ulterior.

Un cadru important de relații îl reprezintă relațiile economice dintre UE-RM.

Un pas marcant pentru RM în acest domeniu îl constituie faptul că a obţinut

statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Iniţiativei Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru Europa de Est şi Caucazul de

Sud în materie de Investiţii, Competitivitate şi Dezvoltare a Sectorului Privat.

Această organizație a fost lansată în cadrul Conferinţei Economice Ministeriale la

6

1 aprilie 2009, în Paris, pe o perioadă de 3 ani. Aderarea la această structura ar

putea însemna noi perspective pentru mediul de afaceri moldovenesc și pentru

societate în contextul în care OCDE are abiective destul de prielnice și benefice la

ora actuală economiei RM și anume:

-creşterea investiţiilor,

-competitivităţii şi dezvoltării sectorului privat prin suportul OCDE în elaborarea şi

implementarea politicilor de îmbunătăţire a climatului de afaceri;

-utilizarea celor mai bune practici şi experienţe ale OCDE în politicile de creştere a

investiţiilor şi competitivităţii;

-acordarea suportului statelor şi arealului de discuţii pentru identificarea propriilor

politici şi reforme de dezvoltare;

-susţinerea guvernelor statelor participante în elaborarea politicilor de suport a

mediului de afaceri autohton şi atragere a investiţiilor străine.

Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru anii 2015–2016 a insărcinat Republica moldova cun un șir de angajamente ce ar avea menirea de a conforma RM în primul rînd din punct de vedere legislativ cerințelor UE. Aceste angajamente au fost puse spre realizare întru-un Plan de realizare aprobat prin Hotărîrea Nr. 146 din  09.07.2015 al Parlamentului RM, această hotărîre are are la bază o anexă cu planul de acțiuni termenii li responsabilii de verificare și reglementare a acțiunilor.Acesta anexă include 137 de proiecte de legi menite să reglementeze activitățile persoanelor fizice dar și juridice conformîndule cu Standardele Europene

3. R. Moldova în cadrul programelor europene (APC, TACIS, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud - Est, Planul de Acţiuni RM-UE).

Specificul relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană constă în

moștenirea unui cadru juridic de relații de către Republica Moldova din timpul

cînd avea statutul de RSSM, acest cadru juridic a existat între Comunitatea

Europeană și URSS sub formă de un Tratat de Comerț și Cooperare care clasa

URSS pe primele poziții ca prioritate în relațiie de comerț și cooperare cu

Comunitatea Europeană.

Din 1991 Moldova beneficia de programului Comunităţilor Europene de

Asistenţă Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente (TACIS). Implicarea

Moldovei în programul TACIS a fost un prim semnal al politicii diferenţiate pe

7

care Comunitatea Europeană urma să o poarte vizavi de statele baltice şi RM, care

aderase de curînd la Comunitatea Statelor Independente (CSI). Autorităţile de la

Chişinău încep să atragă tot mai multă atenţie UE abia după semnarea unui Acord

de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre UE şi RM în 1994, astfel se începe

orientarea tot mai clar spre opţiunea europeană a RM. Astfel, în 1995 Parlamentul

de la Chişinău a adoptat o declaraţie de politică externă în care califică semnarea

APC drept un prim pas spre integrarea europeană a RM. În paralel, aderarea la UE

este declarată obiectivul strategic al Moldovei în Concepţia Politicii Externe pentru

1998 – 2002 adoptată de noul guvern. În prezent, cadrul juridic al relaţiilor

Moldovei cu UE are la temelie Acordul de parteneriat şi cooperare (APC) semnat

de la 28 noiembrie 1994 şi intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă de 10

ani. APC s-a dovedit a fi în practică o formă juridică fără substanţa şi motivaţia

necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. În urma extinderii sale consecutive

în Europa Centrală şi de Est, UE s-a apropiat nemijlocit de spaţiul ex-sovietic al

Europei de Est, iar interesul ei pentru stabilitatea, prosperitatea şi securitatea

statelor din această regiune a crescut semnificativ. Ca rezultat, în mai 2004, UE a

elaborat Politica Europeană de Vecinătate (PEV) pentru statele vecine din Europa

de Est şi bazinul Mării Mediteraneene, având ca scop crearea unui cerc de state

prietene, prospere şi stabile în jurul său. PEV nu a schimbat cadrul juridic al

relaţiilor Moldovei cu UE. APC a rămas acordul de bază al parteneriatului moldo-

comunitar, dar a fost echipat cu un document politic în forma unui Plan de acţiuni

UE–Moldova (PAUEM), destinat accelerării reformelor politice, economice şi

sociale în ţara noastră, în schimbul aprofundării relaţiilor sale cu UE. În cele ce

urmează, vom analiza implicaţiile pe care APC şi PEV le-au avut asupra ţării

noastre [1, p. 24]. APC s-a înscris, fără îndoială, în eforturile Moldovei de a

consolida fragila sa independenţa. Analizat din această perspectivă, putem spune

că acest acord a consacrat ţara noastră în calitate de partener al UE. De asemenea,

prin APC Moldova a reuşit să imprime pondere statutului său de actor al vieţii

internaţionale şi credibilitate imaginii sale de stat adept al valorilor democratice.

Acceptând să semneze primul acord de cooperare cu Moldova, UE a acordat

tânărului stat moldovean o notă pozitivă pentru eforturile în domeniul

democratizării. De fapt, APC a fost mai mult decât un simplu acord ce a stabilit

regulile ce au guvernat evoluţia relaţiilor moldo-comunitare în ultimii zece ani. El

a reprezentat, mai întâi de toate, un angajament încheiat între Moldova şi UE în

8

numele afirmării valorilor democratice. Astfel, prin intermediul APC, UE s-a

angajat să susţină eforturile Republicii Moldova orientate spre consolidarea

democraţiei sale şi finalizarea tranziţiei spre economia de piaţă. La rândul său,

Moldova s-a angajat să respecte valorile democratice, principiile dreptului

internaţional, ale drepturilor omului şi ale economiei de piaţă, toate fiind declarate

elemente esenţiale ale APC. Totodată, APC a imprimat o dimensiune politică

cooperării noastre cu UE, reuşind, astfel, să transcende obiectivele pur economice

ale Acordului de cooperare economico-comercială semnat de UE cu URSS şi

moştenit apoi de Moldova. Pentru a da substanţă cooperării în domeniul politic,

părţile au convenit să promoveze un dialog politic menit să consolideze apropierea

dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, să sprijine schimbările politice şi

economice din Moldova, să contribuie la o mai mare convergenţă a poziţiilor în

probleme internaţionale de interes reciproc, să încurajeze cooperarea lor în

probleme cu privire la respectarea principiilor democratice şi consolidarea

stabilităţii şi securităţii în Europa. APC nu a satisfăcut, însă, aşteptările clasei

politice de la Chişinău, chiar dacă atât structura, cât şi conţinutul său au fost

inspirate din acordurile europene de asociere semnate în anii 90 de UE cu statele

din Europa Centrală şi de Est. Analiza comparativă a ambelor acorduri ne

demonstrează că APC a preluat majoritatea din obiectivele generale prezente în

Acordul european, a fost fundamentat pe respectarea şi promovarea aceloraşi

principii democratice, cuprinde aceleaşi domenii de colaborare şi dezvoltă acelaşi

model de instituţionalizare a dialogului politic etc. Mai mult decât atât, obiectivele

APC se înscriu perfect în tiparul criteriilor de aderare la UE enunţate de Consiliul

European de la Copenhaga din iunie 1993. În pofida acestor elemente comune,

APC nu a oferit Moldovei o perspectivă clară de integrare europeană, aşa cum a

fost în cazul acordurilor europene, ci a iniţiat dezvoltarea unui parteneriat pe

orizontală între ţara noastră şi UE. Altfel spus, obiectivul final al APC a fost cu

totul altul decât cel prezent în acordurile europene. Acestea din urmă nu s-au

limitat doar la crearea unui nivel comparabil de dezvoltare în domeniile politic,

juridic, economic, financiar, cultural de natură să favorizeze apropierea graduală a

statelor semnatare de o mai largă arie de cooperare în Europa, aşa cum se afirmă în

APC, dar au urmărit pregătirea ţărilor asociate/candidate din Europa Centrală şi de

Est pentru aderarea lor finală la UE [34]. În perioada următoare intrării în vigoare a

APC are loc o activizare vădită a diplomaţiei moldoveneşti pe vectorul european,

9

în special în vederea aderării RM la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-

Est, eforturi încheiate cu succes în 2001, cînd Moldova aderă la această iniţiativă.

Participarea la Pact este văzută de autorităţile moldovene drept o posibilitate de a

include Moldova în Procesul de Stabilizare şi Asociere al UE pentru Balcanii de

vest, o „scurtătură” pentru procesul de aderare a RM la UE. De la sfîrşitul anului

2002, autorităţile moldovene purced la crearea cadrului instituţional intern pentru

realizarea obiectivului de integrare europeană a RM: Comisia Naţională pentru

Integrarea Europeană, Comisia parlamentară pentru integrare europeană (CPIE),

Departamentul de Integrare Europeană din cadrul MAE. În septembrie 2003, cînd

Moldova fusese deja invitată să participe la Politica Europeană de Vecinătate,

CNIE elaborează şi transmite Comisiei Europene o Concepţie de integrare a RM în

UE. În urma a patru runde de negocieri asupra Planului individual de Acţiuni UE –

RM desfăşurate pe parcursul anului 2004, acesta este aprobat de către Comisia

Europeană la 9 decembrie 2004 şi semnat de către părţi la 22 februarie 2005 [49].

La 24 martie 2005, în prima şedinţă a Parlamentului ales în scrutinul din 6 martie

2005, acesta a adoptat unanim Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru

realizarea obiectivelor integrării europene. “Noi pornim de la faptul că dezvoltarea

de mai departe a Republicii Moldova nu poate fi asigurată decît prin promovarea

consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană, spre

soluţionarea paşnică şi democratică a problemei transnistrene, spre funcţionarea

eficientă a instituţiilor democratice şi garantarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Realizarea acestor sarcini este posibilă în condiţiile unei cooperări responsabile a

puterii şi opoziţiei, ale stabilităţii vieţii politice interne, ale unor garanţii

democratice pentru dezvoltarea liberă a mijloacelor de informare în masă şi ale

unei asigurări riguroase a independenţei Republicii Moldova în relaţiile ei

reciproce cu statele vecine,” se menţionează în declaraţia adoptată [7, p. 19].

Oportunitatea şi urgenţa realizării acestui deziderat este cu atît mai mare în

contextul regional favorabil existent la momentul actual: România a devenit

membru al UE în 2007, iar autorităţile ucrainene alese în urma revoluţiei „oranj”

din 2004 şi-au exprimat clar dorinţa de a adera la UE şi de a continua reformele

politice şi economice necesare pentru realizarea acestui deziderat În aceste condiţii,

APC – acord semnat în 1994, care pune accentul pe relaţiile economice şi

comerciale dintre UE şi RM şi care, important, nu recunoaşte aspiraţiile europene

ale RM – este un acord care în mare parte nu corespunde actualei conjuncturi

10

politice interne şi regionale. În februarie 2005 acesta nu a fost înlocuit, ci

suplimentat prin Planul individual de Acţiuni UE – RM, care acoperă golurile din

APC reieşind din realităţile respective şi acordă mai multă substanţă şi urgenţă

prevederilor din APC.

Punerea în aplicare a Planului de Acţiuni UE-Republica Moldova (PAUEM) la

iniţiativa UE privind vecinătatea sa a fost un pas esențial pentru a oferi Republicii

Moldova speranță spre un parcurs european . Deşi Politica Europeană de

Vecinătate nu oferă o perspectivă de aderare la UE, autorităţile moldovene au luat

această iniţiativă drept o cale suplimentară de cooperare cu UE şi drept „un pod

către o etapă nouă – asocierea şi integrarea în UE“. Comisia Europeană a lansat pe

9 decembrie 2004 Planul de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM), pe lîngă alte şase

documente similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordania, Israel, Maroc,

Tunisia şi Ucraina. La 22 februarie 2005, în cadrul reuniunii a VII-ea a Consiliului

de Cooperare UE-

Moldova de la Bruxelles, documentul a fost semnat de Jean Asselborn, viceprim-

ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Imigrării al Luxemburgului din partea

Consiliului UE şi de Vasile Tarlev, prim-ministru al Moldovei.

Deşi negocierile asupra Planului de Acţiuni UE-Moldova s-au sfîrşit în iunie

2004, datorită intenţiei UE să încheie documente similare cu un grup de state în

acelaşi timp, Planul pentru Moldova a fost semnat, aşadar, cu aproape un an mai

tîrziu decît se promisese iniţial. Aceasta contrazice evident principiul diferenţierii

anunţat de UE spre a fi utilizat în cadrul PEV. O altă problemă pe care procesul de

negociere a PAUEM a scos-o în evidenţă a fost lipsa reciprocă de cunoştinţe a UE

faţă de evoluţiile politicilor din Moldova şi a ultimei faţă de politicile şi

standardele UE. De exemplu, PAUEM a formulat sarcini care, chiar înainte de

finalizarea negocierilor pe marginea conţinutului acestuia în iunie 2004, erau deja

realizate de Moldova .Pe parcursul negocierilor UE a trebuit să mizeze în mare

măsură pe informaţiile furnizate de Guvernul moldovean, în timp ce ultimul a

trebuit să aştepte feedbackul UE în ce priveşte standardele şi cerinţele sale. Aceasta

ar putea fi o altă explicaţie a temporizării procesului de negocieri. Abordarea

documentului se bazează pe parteneriat, responsabilitate împărţită şi pe

diferenţiere, şi ţine să contribuie la dezvoltarea viitoare a relaţiilor bilaterale dintre

UE şi Moldova. Prin încheierea PAUEM, prevăzut pentru implementare în trei ani

de zile, UE a invitat Moldova să intre în relaţii politice, de securitate, economice şi

11

culturale mai intense, în cooperare transfrontalieră mai strînsă şi să-şi împartă

responsabilitatea în prevenirea şi soluţionarea conflictelor. Planul de Acţiuni

recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei, dar specifică, de asemenea, că pentru

viitorul apropriat APC rămîne o bază validă pentru cooperarea UE- Moldova. În

acest fel, PAUEM nu substituie APC-ul existent, dar îl suplimentează.

De aici, Planul de Acţiuni nu este un document juridic, precum APC, ci unul

politic. PAUEM stabileşte un set comprehensiv de priorităţi în domeniile cuprinse

de APC. Şapte priorităţi din cele zece vizează dimensiunea politică a procesului de

cooperare dintre UE şi Moldova. Planul de Acţiuni UE-Moldova conţine 46 de

pagini, formulează 80 de obiective şi 294 de acţiuni/ măsuri de urmat în şapte

domenii principale: dialogul politic şi reformele; cooperarea pentru soluţionarea

conflictului transnistrean; reforma şi dezvoltarea social-economică; comerţul, piaţa

şi reforma regulatorie; cooperarea în domeniul justiţiei; transport, energie,

telecomunicaţii, mediu şi cercetări, dezvoltare şi inovaţii; şi contactele interumane.

Majoritatea acestor obiective şi acţiuni/măsuri cade pe responsabilitatea Moldovei,

14 se referă explicit la UE, iar 40 vizează în egală măsură UE şi Moldova. De

aceea, unii observatori consideră că, în pofida retoricii utilizate, PAUEM „nu este

un document bilateral“, deoarece există puţine obligaţii pentru UE. Într-adevăr,

PAUEM, de altfel ca şi celelalte documente similare încheiate în cadrul PEV

reflectă mai curînd interesul UE, denotă un volum asimetric de sarcini şi

caracteristici definitorii raporturilor „centru-periferie“. Excepţie constituie Planul

de Acţiuni încheiat cu Israel, care este mai puţin o listă de lucruri pe care să le facă

Israel şi mai mult o listă de lucruri pe care acest stat trebuie să le facă împreună cu

UE.Necătînd la acestea,în cazul mai multor măsuri, obiective este dificil de a

observa cine se face responsabil de realizarea lor. Uneori, chiar dacă acest lucru

este clar, se observă lipsa unui mecanism de înregistrare a progreselor în unele

domenii, fiind dificil de demonstrat că unele sarcini au fost sau nu îndeplinite. De

asemenea, deşi este clar că PAUEM trebuie implementat într-o perioadă de trei ani,

nu există cerinţe exacte cantitative sau referitoare la timpul în care anumite

obiective şi acţiuni trebuie îndeplinite. Toate acestea conduc la ideea că PAUEM

este departe de a fi un document foarte bine elaborat. Un motiv în acest sens este

faptul că Documentul de Strategie al PEV şi Raportul de Ţară – Moldova au fost

publicate atunci cînd Planul pentru Moldova era la etapa finală de elaborare. Planul

12

prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre

UE şi RM:

a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piaţa

internă a UE şi la politicile şi programele UE;

b. Intensificarea cooperării politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog

politic;

c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini soluţionarea conflictului transnistrean;

d. Convergenţa legislativă, deschiderea economică, reducerea barierelor

comerciale; e. Asistenţă financiară sporită pentru realizarea acţiunilor propuse in

PA;

f. Posibilitatea participării RM la programe culturale, educaţionale, ştiinţifice,

ecologice ale UE etc.;

g. Sprijin pentru armonizarea legislaţiei RM la acquis-ul comunitar h. Stabilirea

unui dialog in domeniul vizelor şi posibilitatea acordării RM a unor facilităţi cu

privire la vize etc. Observăm că PA ajustează cadrul de relaţii dintre RM şi UE la

cerinţele şi conjunctura internă şi externă actuală a acestor relaţii şi anume:

• Introduce mai multă claritate şi precizie în ceea ce priveşte domeniile de

cooperare bilaterală şi stabileşte nişte acţiuni prioritare în acest sens;

• Încearcă să echilibreze aspectul preponderent economic al relaţiilor UE-RM

prevăzut în APC printr-o serie de prevederi cu privire la cooperarea politică şi de

securitate, inclusiv prevede posibilitatea alinierii RM la poziţiile de politică externă

luate de UE;

• Ia seama de programele şi strategiile naţionale în vigoare ale RM ca SCERS,

Planul Naţional de Acţiune în domeniul Drepturilor Omului, Strategia Naţională de

Prevenire şi Combatere a Corupţiei etc.;

• Acordă o atenţie deosebită eforturilor de soluţionare a conflictului transnistrean

şi prevede participarea UE la acestea, recunoscind indirect că problema

transnistreană este un obstacol-cheie pentru dezvoltarea RM;

• Ia act de aspiraţiile europene ale RM, dar în acelaşi timp conţine un puternic

element de condiţionalitate: parteneriatul dintre UE şi RM urmează a fi construit în

baza valorilor comune, perspectiva de integrare europeană fiind pusă în relaţie

directă cu mersul şi succesul reformelor interne. Planul de Acţiuni UE-Republica

Moldova cuprinde un set bine definit de domenii prioritare prevăzute nu doar de

Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Republica Moldova. În cadrul acestor

13

obiective prioritare, care de altfel au acelaşi grad de importanţă, în conformitate cu

Planul de Acţiuni RM-UE, “o atenţie deosebită va fi acordată” priorităţilor

menţionate mai jos. Uniunea Europeană şi Moldova s-au angajat să acorde atenţie

deosebită tuturor priorităţilor Planului de Acţiuni, iar pînă în luna martie 2006, să

acorde o atenţie specială îndeosebi priorităţilor din acest document [40]. Comitetul

de Cooperare UE-Moldova, preconizat pentru luna noiembrie 2005, şi Consiliul de

Cooperare UE-Moldova prevăzut pentru luna martie 2006, conform documentului

8 au constituit ocazii importante pentru a revizui implementarea acestor priorităţi şi

a priorităţilor mai generale din cadrul Planului de Acţiuni RM-UE. Planul de

Acţiuni UE-Republica Moldova cuprinde un set bine definit de domenii prioritare

prevăzute de Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Republica Moldova, precum

şi o serie de domenii care nu erau menţionate în APC. În cadrul acestor obiective

prioritare, care de altfel au acelaşi grad de importanţă, în conformitate cu Planul de

Acţiuni RM-UE, “o atenţie deosebită va fi acordată” priorităţilor menţionate mai

jos.

Uniunea Europeană şi Moldova s-au angajat să acorde atenţie deosebită tuturor

priorităţilor Planului de Acţiuni, iar pină în luna martie 2006, să acorde o atenţie

specială îndeosebi priorităţilor din acest document. Comitetul de Cooperare UE-

Moldova, preconizat pentru luna noiembrie 2005, şi Consiliul de Cooperare UE-

Moldova prevăzut pentru luna martie 2006, conform documentului au constituit

ocazii importante pentru a revizui implementarea acestor priorităţi şi a priorităţilor

mai generale din cadrul Planului de Acţiuni RM-UE. Priorităţile menţionate in

Planul de Acţiuni al PEV cărora trebuie acordată o „atenţie deosebită”. Conflictul

transnistrean Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni:

„Eforturi susţinute vizînd soluţionarea conflictului transnistrean”. Concluziile

GAERC din 14 iunie 2004: „Consiliul reafirmă angajamentul continuu al UE de a

susţine soluţionarea conflictului, utilizind instrumentele puse la dispoziţie, şi într-o

cooperare strînsă cu OSCE. Uniunea declară disponibilitatea sa de a considera căi

privind consolidarea în continuare a implicării sale, şi aşteaptă ca mediatorii şi

părţile la acest conflict să faciliteze aceasta.” În acest context:

- Republica Moldova încurajează implicarea cît mai activă a Uniunii Europene în

reglementarea conflictului transnistrean şi facilitează realizarea iniţiativelor

acesteia vizînd identificarea în termeni optimi a unei soluţii paşnice durabile.

14

- Republica Moldova trebuie să se implice împreună cu Reprezentantul Special al

UE în toate aspectele conflictului transnistrean şi să informeze deplin UE despre

activităţile şi iniţiativele realizate în acest sens (pe parcursul perioadei).

2. Democraţia şi supremaţia legii Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea

din Planul de Acţiuni: „continuarea consolidării stabilităţii şi eficienţei instituţiilor

ce garantează democraţia şi supremaţia legii;

9 asigurarea derulării democratice a alegerilor parlamentare (martie 2005) în

Moldova în conformitate cu standardele europene”. Concluziile Consiliului

GAERC din 14 iunie 2004 : „UE doreşte ca Moldova să se transforme într-o ţară

puternică şi stabilă cu legături apropiate cu Uniunea în baza valorilor comune de

democraţie, supremaţia legii, drepturile omului inclusiv libertatea mass-mediei,

precum şi în baza intereselor comune, precum este stabilit în Politica Europeană de

Vecinătatea (PEV)”.

3. Libertatea mass mediei Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din

Planul de Acţiuni: „asigurarea respectării drepturilor mass mediei şi libertăţii

expresiei”

4. Reforma administrativă şi reforma judiciară Politica Europeană de Vecinătate –

Prioritatea din Planul de Acţiuni: “continuarea consolidării capacităţii

administrative şi judiciare” .

5. Cooperarea cu Instituţiile Financiare Internaţionale, stabilitatea macroeconomică

şi reducerea sărăciei Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de

Acţiuni: “reluarea cooperării cu Instituţiile Financiare Internaţionale,

implementarea acţiunilor privind dezvoltarea economică, consolidarea creşterii

economice asigurate de dezvoltarea sectorului privat şi durabilitatea fiscală”. 6.

Imbunătăţirea climatului investiţional Politica Europeană de Vecinătate –

Prioritatea din Planul de Acţiuni: ameliorarea climatului investiţional prin reforme

structurale adecvate în vederea asigurării condiţiilor nediscriminatorii, transparente

şi previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu corupţia [29, p. 128]; S-a înţeles

că măsurile incluse la sub punctul 2 (consolidarea democraţiei şi statului de drept)

şi 4 (Reforma administrativă şi reforma judecătorească) va ajuta la atingerea

acestor obiective. Adiţional urmau a fi intreprinşi următorii paşi :

- UE să acorde Moldovei Chestionarul Cărţii Europene;

- UE să faciliteze întregul proces de implicare a Moldovei în cadrul Cartei; să

invite Moldova la şedinţele Europene anuale şi la şedinţele regionale semestriale,

15

să asiste şi să participe la organizarea întîlnirilor bilaterale în Moldova pentru

consultări cu finanţatorii cheie;

- UE va începe procesul de pregătire a raportului şi va integra sarcinile şi bunele

practice ale Moldovei în raportul European anual;

- UE va acorda suport pentru crearea Centrelor Europene de Informare şi

Corespondenţă;

- Moldova efectua screeningul complet al legislaţiei naţionale în vederea

identificării barierelor investiţionale cu scopul de a le exclude treptat;

- Moldova trebuia să facă paşi decisivi în reducerea reglementărilor excesive, în

particular în vederea consolidării transparenţei şi previzibilităţii, şi de a reduce pe

viitor povara licenţierii şi regimurilor de inspectare.

- Moldova iniţiază un dialog cu investitorii străini privind reglementările şi

politicile industriale şi antreprenorial;

- Consolidarea cadrului regulatoriu prudenţial pentru pieţele financiare şi

supraveghere în vederea ajustării la cel existent în UE;

- Realizarea unui studiu de către Moldova privind pirateria şi contrafacerea,

asigurarea dialogului cu deţinătorii de drepturi;

- Sporirea resurselor alocate pentru consolidarea, în particular pentru autorităţile

vamale şi pentru sistemul judiciar în vederea întreprinderii acţiunilor contra

produselor contrafăcute/piratate în sectoarele cheie specifice;

- Crearea Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei, asigurindu-i suficiente

mijloace bugetare pentru îndeplinirea mandatului ce-i revine]

7. Managementul frontierei moldo-ucrainene (inclusiv pe sectorul Transnistrian)

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni progresul spre

un sistem eficient şi cuprinzător de management al frontierei pe toate sectoarele

hotarului Moldovei inclusiv sectorul transnistrean,” concluziile GAERC din 14

iunie 2004: „Consiliul reafirmă importanţa problemelor extraordinare de

management al frontierei la hotarul moldo-ucrainean, în particular pe sectorul

transnistrean, adresate părţilor implicate. Consiliul solicită Moldova şi Ucraina să-

şi consolideze cooperarea în acest domeniu. Uniunea Europeană este disponibilă să

acorde asistenţa in acest proces.”

8. Promovarea comerţului reciproc, inclusiv Preferinţele Comerciale Autonome

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „acţionarea în

16

vederea oferirii de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome prin asigurarea

controlului efectiv al originii mărfurilor din Moldova ”

9. Lupta împotriva crimei organizate Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea

din Planul de Acţiuni: „intensificarea luptei împotriva crimei organizate, inclusiv

traficul de fiinţe umane ”

10. Managementul eficient al fluxului migraţiei Politica Europeană de Vecinătate –

Prioritatea din Planul de Acţiuni: « asigurarea eficienţei managementului fluxurilor

migraţional, inclusiv iniţierea procesului vizind incheierea unui Acord de

11 - Stabilirea măsurilor de apropiere treptată la principiile UE privind piaţa

internă de electricitate şi de gaze. Transport - Semnarea unui acord orizontal UE-

Moldova în domeniul aviaţiei civile;

- Devenirea membrului cu drepturi depline ale Autorităţii Aeronautice Unite

(JAA)

- Adoptarea şi implementarea Planului de Acţiuni în domeniul Securităţii Rutiere

(inclusiv transportarea bunurilor periculoase şi bunăstarea drumurilor) pentru

îmbunătăţirea securităţii rutiere. Mediul înconjurător

- Pregătirea de către Moldova a unui inventar a situaţiei curente în domeniul

planificării chestiunilor ce ţin de mediul înconjurător şi coordonarea dintre

participanţii relevanţi

- Participarea Moldovei la întrunirile Grupului de Lucru Dunărea – Marea Negară

privind implementarea concepţiei transfrontaliere de management al apelor şi în

Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală în cadrul Iniţiativei UE privind

managementul apelor.

- Moldova va raporta la subiectul implementării Protocolului de la Kyoto

- Moldova va pregăti primul proiect al Planului de Acţiuni privind convergenţa cu

legislaţia UE în domeniul mediului. Societatea informaţională - Realizarea unor

progrese semnificative spre stabilirea unui cadru în domeniul comunicaţiilor

electronice în conformitate cu noul cadru regulatoriu al UE. Facilitarea regimului

de vize - UE şi Moldova vor depune eforturi pentru iniţierea negocierilor privind

facilitarea regimului de vize.

- Iniţierea procesului vizînd încheierea Acordului de readmisie între UE şi

Moldova. Aproximarea legislaţiei

17

- Moldova va iniţia procesul de aproximare a legislaţiei naţionale la acquis-ul

comunitar în corespundere cu priorităţile de implementare a Planului de Acţiuni

UE – Moldova;

- UE va întreprinde măsuri decisive pentru ca Moldova să beneficieze de

Programul TAIEX şi Twinning şi va defini priorităţile de asistenţă; Sănătate

Publică.

- Efectuarea schimbului de informaţii şi experienţă tehnică în vederea facilitării

participării în Reţeaua Uniunii Europene destinată Prevenirii şi Controlului bolilor

Infecţioase;

- Participarea în reţelele de supraveghere, în special cele de colectare a datelor şi

informaţiilor privind SIDA, infecţiile sexual transmisibile, hepatita C şi B; Cultura

Încheiere

Începînd de la problema socială și anume de mentaliatatea cetățenilor RM aș dori să fac o remarcă in care să precizez că da, Integrarea europeană este un proces destul de complex însă totul depinde de cetățenii RM de felul cum vor evolua pe parcursul relațiilor de parteneriat și cooperare cu UE și pînă la momentul cînd ei, societatea vor trebui să decidă într-un final dacă vor sau nu această Integrare economică, politică și socială. Și aș veni cu un îndemn spre cetăcețenii care la moment sunt deja conștienți de necesitatea Integrării Europene ca e de datoria lor sa demonstreze și se lupte pentru opțiunea și ideea lor. În general noi cetățenii Rebublicii Moldova ar trebui sa fim constienți de oportunitățile care ni le-ar oferi această structură politică, economică și culturală prin extinderea ei în Balcani și anume garanția stabilității si prosperității în toată zona Europei de Sud-Est. Dacă ar fi să privim situația în RM la momentual actual putem constata ca este una alarmantă cu restanțe și stagnări în toate domeniile de aici și nevoia de a integra această țară întro structură economică și politică puternică dar și barată pe principii democrate pe respectarea drepturilor omului și a legislației așa cum este Uniunea Europeană

18

Bibliografie

Siteuri web:

http://lex.justice.md/

http://infoeuropa.md/

http://europa.eu/

http://www.gov.md/public/files/2013/ianuarie_2014/ACORD_RM-UE_1.pdf

http://www.gov.md/public/files/2013/ianuarie_2014/Anexe_laAA_RM-UE.pdf

Literatura de specialitate:

Fuerea Augustin. Manualul Uniunii Europene. Ediţia a II-a. Buc. 2004

Barbăroşie A. Republica Moldova şi integrarea europeană, Chişinău, 2001

Planul de Acţiune Uniunea Europeană-Republica Moldova(GHID).Chişinău, 2006

Railean V. Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.

19