Planificarea si gestionarea nutreturilor destinate insilozarii

Metode de conservare a furajelorObiectivele conservarii furajelor:

Mentinerea valorii nutritive a materialului conservat;Pierderi minime pe parcursul prepararii si in timpul pastrarii;Realizarea unui produs furajer cu grad ridicat de consumabilitate.

Conservarea furajelor se realizeaza pe doua cai:

Calea uscarii sau drumul uscat conservarea furajului la un continut in substanta uscata (SU) superior sau egal valorii de 85%;Calea umeda pastrarea furajului la umiditatea de 65-70% prin insilozare;

Prepararea furajelor in Europa si America de Nord (Wilkinson, 1998)

RegiuneaFanSilozTotalMilioane toneMilioane toneMilioane toneEuropa de Vest60,1091,60151,70Europa de Est32,3015,4047,70Rusia59,7045,00104,70TOTAL152,10152,00304,10America de NordStatele Unite123,0039,30162,30Canada40,907,4048,30TOTAL163,9046,70210,60

Categorii de furaje insilozateRaportat la continutul de apa, furajele insilozate se grupeaza in :

Siloz (nutretul insilozat propriu-zis) continutul de apa este de 70%, plantele sunt insilozate imediat dupa recoltare;

Semisiloz (furajul insilozat concentrat) plantele sunt lasate pe camp dupa recoltare pentru reducerea continutului de apa pana la 60-70%;

Semifanul (silozul cu umiditate foarte redusa) tehnologia aplicata este asemanatoare cu a semisilozului, continutul de apa este de 50-60%.

Avantajele insilozarii Mentinerea unei cantitati mari de substante nutritive;Pastrarea pe o perioada mai indelungata cu pierderi mici de substante nutritive;Silozul contine cantitati mai mari de vitamine si mai putine seminte de buruieni;Operatiile de recoltare, transport, preparare si utilizare se pot mecaniza;

Insilozarea obliga la folosirea unor tehnologii adecvate de preparare, pastrare si furajare, fapt care elimina posibilele inconveniente (manipulare, transport, etc).

Tipuri de silozuri

Silozuri de suprafata verticale(sub forma de turn, construite din beton, caramida, piatra, tabla, au capacitate de 100 500 t (cele mai raspandite si economice) sau orizontale, cu caracter permanent sau temporar, capacitate foarte mare de 500-1000 t, peretii laterali sunt din materiale durabile);

Silozuri semiingropate pe terenurile cu apa freatica mai spre suprafata, au forma de transee sau de celule, peretii de deasupra solului se confectioneaza din panouri de lemn, placi prefabricate, baloti de paie;

Silozuri ingropate frecvent intalnit la noi, prezente numai pe terenuri cu apa freatica la o adancime mai mare de 3-4 m, capacitate de 50-500 t si dimensiuni variabile, peretii laterali si podeaua se captusesc cu piatra, caramida, sau alte materiale.

Calitatea silozuluiDupa Baldoni si Giardi (2002) rezultatul insilozarii este influentat de :Continutul in apa al materialului supus insilozarii (cea mai importanta conditie);Continutul in zaharuri fermentescibile si proteine;Puterea de tamponare (rezistenta furajului la acidifiere) -depinde de continutul de saruri organice si de continutul proteic.

C.H. Noller (1975) si J.C. Murdoch (1980) asociaza calitatea silozului cu urmatoarele caracteristici:Valoarea nutritiva ridicata a materialului vegetal, recoltat in faza optimaValoarea pH-ului la silozul propriu zis este de 4,2, la semisiloz pH-ul este de 4,5 iar la semifan valoarea pH-ului nu este un indice de calitate;Continut de acid lactic cuprins intre 5 si 9% din substanta uscata la siloz si semisiloz si continut de SU sub 60% in cazul semifanului;Continut minim sau lipsa mucegaiurilor, amoniacului si acidului butiricCuloare verde (nu bruna sau neagra).

Stabilitatea silozurilor

Silozuri stabile si instabile (dupa Baldoni si Giardini, 2002)

Cand furajul are un continut de apa de peste 70% si pH ridicat se inmultesc bacteriile genului Clostridium care oxideaza acidul lactic si aminoacizii rezultand acid butiric, amoniac si amine; Cand furajele sunt bogate in SU apare necesitatea acidifierii; La un continut mai scazut de SU trebuie coborat pH-ul prin adaugarea de aditivi.

Raportul intre glucidele fermentescibile si proteine este: optim (in jur de 1%), acceptabil (in jur de 0,5%) si necorespunzator (de 0,25%)(Baldoni si Giardini, 2002);

Un continut de glucide fermentescibile mai mare de 12% (raportat de SU) este insuficient pentru a obtine un siloz de calitate;

Insilozarea leguminoaselelor (continut de glucide fermentescibile scazut de 8-10%) fara ofilire prealabila si fara adaus de aditivi determina obtinerea unui siloz de calitate inferioara;

Gramineele recoltate la inflorire au un continut in glucide solubile de 28-30% din SU - concentratie corespunzatoare de acid lactic in masa insilozata - furaje care se insilozeaza cu usurinta.

Categorii de furaje insilozate (depozitate)

Pierderi care au loc in timpul depozitarii

Fermentatiile care au loc in timpul insilozarii

Fermentatia lactica (cea mai importanta) generata de bacterii lactice, anaerobe, gram-pozitive, homofermentative (Lactobacillus plantarum , L. curvatum, L. casei, Streptococcus faecalis, Pediococcus acidilactici, P. cerevisiae) si heterofermentative (Lactobacillus brevis, L. buchneri, Leuconostoc cremoris);

Fermentatia butirica generata de bacterii anaerobe, gram-negative din genul Clostridium, zaharolitice sau proteolitice, intalnita cand furajul are un continut de peste 70% apa;

Fermentatia acetica generata de bacterii lactice heterofermentative aerobe - intalnita intr-o proportie redusa, nu poate fi impiedicata;

Fermentatia alcoolica produsa de microorganisme de tipul drojdiilor care se intalnesc in siloz; in limite normale, acest tip de fermentatie nu este daunatoare - imprima silozului aroma si gust placut.

1) buffered formic acid 2) potassium sorbate

Concepte privind: Silozuri de iarba, trifoi si lucernaPlanmbuntirea prin fermentaie, cresterea concentratiei de energie, creterea performanei animalelor + Increase of aerobic stabilitySituatieCoeficientul de fermentare al furajului (dificil/foarte dificil)Coeficient de fermentare < 35Vreme reaContinut scazut de materie uscata si zaharPoluare mareCapacitate mare de tamponare (Continut ridicat de proteine)Coeficient scazut spre moderat de fermentare al furajuluiCoeficient de fermentare > 35Vreme bunaMaterie organica suficienta si continut de zahar in nutretul insiloPoluare scazutaCoeficient scazut spre moderat de fermentare al furajuluiCoeficient de fermentare > 35Insuficient nutret in siloz(< 2 m/saptamana)RecomandareBIO-SIL+ molassesBIO-SIL + Amasil*NA1)only BIO-SILBIO-SIL + Sila-fresh2)Rata de aplicare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ ca. 30 kg melasa per t material pentru insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 1 4 litre Amasil*NA1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare

+ 400 g Sila-fresh per t material for ensilageAplicareseparataseparata-separataCost (/t material pentru insilozat)0,68 0,871,60 5,000,52 0,772,10 2,29

Concepte privind: porumb siloz, CCM, stiuleti de porumb (masa), porumb umed, silozuri cu planta intreagaPlanAdaugarea de fermentanti, cresterea concentratiei de energie, cresterea performantei animale+ Creste stabilitatea aerobioticaSituatiePentru toate tipurile de silozuriindiferent de continutul de materie uscataContinut nutritiv insuficient in silozuri< 2,0 m/saptamana vara< 1,5 m/saptamana iarnaIncalzirea stratului superior (tratament de suprafata)Recomandareonly BIO-SILBIO-SIL + ureaBIO-SIL + Sila-freshBIO-SIL + ureaBIO-SIL + Sila-freshRata de aplicare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 3 4 kg uree pe t material pentru insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 400 g Sila fesh in 1 litru apa la t material pentru insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 600 800 g uree pe m2 strat superior1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 120 g Sila-fresh in 2 litri apa pe m2Aplicare-separateseparateseparateseparateCosts (/t material pentru insilozare)0,52 0,770,54 0,792,10 2,290,40 0,60 /m20,52 /m2

Cereale umede (wheat, barley, triticale, rye)Conservarea prin insilozare+ Creste stabilitatea aerobioticagrounded or crimpedUmiditate> 25 %Umiditate14 25 %Umiditate

> 25 %doarBIO-SILBIO-SIL + apaBIO-SIL + Sila-fresh1 g BIO-SIL per t material de insilozare1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 1 110 litri apa per t material pentru1 g BIO-SIL per t material pentru insilozare+ 400 g Sila-fresh in 1 litri apa per t material pentru insilozare--separate0,52 0,770,53 0,852,10 2,29

Concept pentru:Plan:Situatie:Recomandare: Rata de aplicare: Aplicare:Costs (/t material pe insilozare)

Pierderi la insilozare prin fermentarea homo si heteromermentativa a acidului lactic

8,0

6,0

4,0

2,0

0

homofermentative heterofermentativePierderi la insilozare (%)

Diagramm3

3

7

Tabelle1

homofermentativheterofermentativ

37

Tabelle1

0

0

Tabelle2

Tabelle3

Valoarea nutritiva a silozurilor de porumb datorita fermentarii homo si heterofermentative a acidului lactic

6,9

6,7

6,5

6,3 6,1

MJ NEL

homofermentative heterofermentative

Diagramm4

Tabelle1

homofermentativheterofermentativ

6.96.7

Tabelle1

0

0

Tabelle2

Tabelle3

Diagramm6

6.9

6.7

Tabelle1

homofermentativheterofermentativ

6.96.7

Tabelle1

0

0

Tabelle2

Tabelle3

Continutul in acid lactic si acid propionic datorat fermentarii homo si heterofermentative a acidului lactic4,0

3,0

2,0

1,0

0

homofermentative heterofermentativea + p (% DM)

Diagramm3

3

7

Tabelle1

homofermentativheterofermentativ

37

Tabelle1

0

0

Tabelle2

Tabelle3

Influenta continutului de acid acetic la insilozarea ierbii

(Eisner, Sdekum & Kirchhof, 2006) Acetic acid, g/kg DMInsilozare DM, kg

Scaderea ph-ului datorita fermentarii homo si heterofermentative a acidului lacticzileValoarea ph-uluiheterofermentative (cauzate in special de silozurile netratate)homofermentative (cauzate de culturile speciale)Formare suplimentara de amine biogene si enterotoxine

Diagramm4

6.56.5

6.26.38

4.045.58

3.845.1

3.84.3

3.84.2

3.84.2

3.84.2

3.84.2

3.84.2

Homo

hetero

Tabelle1

1050120

Homo23.54.5

hetero345

Tabelle1

00

00

00

Homo

hetero

Tabelle2

00.64235.79912151821

Homo6.56.24.043.843.83.83.83.83.83.8

hetero6.56.426.15.854.44.24.24.24.2

Tabelle2

Homo

hetero

Tabelle3

Dozarea pe brazda

Thank you for your attention