Preşedintele lllescu neagă posibilitatea Ingerinţei PDSR în mecanismele pielei valutare

i r

J L

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că nici PDSR Şi nici Guvernul nu dispun de prerogative pentru a interveni pe piaţa valutară şi a stabili un curs fix de schimb pentru moneda naţională. “Nici PDSR şi nici Guvernul nu pot să se amestece în sistemul bancar românesc şi deci nici în stabilirea cursului de schimb leu/dolar”, a declarat preşedintele Ion Iliescu. “Banca Naţională nu se subordonează decît Parlamentului”, a adăugat preşedintele. Purtătorul de cuvînt al PDSR, Dumitru Pâslaru, a declarat pentru “Evenimentul Zilei” că membri ai conducerii PDSR se vor întîlni, miercuri, cu reprezentanţi ai băncilor dealer pe piaţa valutară pentru a stabili un curs fix ie schimb de circa 2.680 lei pentru un dolar american. El a adăugat că stabilirea acestui curs fix ar reprezenta un ultim pas în încercarea de disciplinare a sistemului financiar românesc. în luna martie a.c,, BNR a adoptat noi norme bancare comentate negativ de către mass media şi de către unii oficiali bancari. BNR a autorizat doar patru bănci comerciale ca dealer pe piaţa valutară interbancară. Celelalte bănci funcţionează ca broker, fiind nevoite să stabilească cursul de schimb în limita cursurilor practicate de băncile dealer. MEDIAFAX

^ Agenda /2 ţRoza vin tuni or/3 ţ Viaţa politică/4 ^Artă - cultură/5 r + Omul ş i societatea /6 ţPublicitate/7-10 + Omul şi societatea'/ll \sp o rtil2f România vatră eternă/li ^ Economia/l 4 ^ Eveniment/l 5 ♦ Ultima oră/l 6 ■

F I I H?' ' j | ? , ! 1r- ■

;y "rJ

- '} ţr ■ J 1 ’ *1 ? s

ţ

ANUL VII NR. 1635 ISSN 1220-3203

JOI4 APRILIE 1996

16 PAGINI 300 LEI

Vremea se menţine în general instabilă, cerul va fi temporar acoperit şi local poate ploua şi sub formă de averse. Vîntul va sufla de la slab Ia moderat din sector S. Temperatura minimă va avea valori cuprinse între 5 şi 7 grade C, iar maxima zilei va urca pînă în jurul valorii d e ' 13 grade C. (m eteorolog de serviciu: Nicoleta MATEI)

■ B

Trezirea din euforieVALER CHIOREANU

I niţiativa CDR dc a oferi potenţialilor alegători un contract, numit “Contractul cu România” - în cazul alegerilor prezidenţiale şi legislative, şi “Contractul cu... Bucureştiul,

Constanţa, îaşi etc.” în cazul alegerilor locale, a iscat foarte multe discuţii în lumea politică şi în presa românească.. Reprezentînd o noutate - împrumutată de la americani - ideea a sedus, fiind apreciată ca dătătoare de speranţe pentru alegători şi catalizator de energii şi acţiuni de mare popularitate - pentru partidele ce alcătuiesc Convenţia Democratică. S-a creat astfel o stare euforică în plan politic, considerată de autorii contractelor5 de bun augur. Treptat, lucrurile au reintrat în matca obişnuită. Studiind contractul, mulţi alegători au început să-şi pună întrebări, cele mai multe în legătură cu mijloacele financiare necesare respectării angajamentelor astfel asumate. - - '

Dar nu numai pe alegători îi bîntuie astfel de întrebări, ci şi pe politicienii din Convenţie, care se văd nevoiţi să accepte că au supralicitat posibilităţile reale de a respecta ambiţioasele angajamente. Liderii alianţei au început să dea înapoi, facînd declaraţii în care afirmă că programul asumat nu permite, de fapt, rezolvarea tuturor problemelor ţării, ale unui oraş aşa, cît ai bate din palme şi că cele 200 de zile stabilite de CDR nu sînt decît un preambul al aplicării unor soluţii, un interval necesar definitivării cadrului legislativ “pentru demararea acţiunilor propriu-zise”. în noua orientare, contractele sînt deschise, completărilor şi îmbunătăţirilor, aşa cum remarcau recent liderii PNL, care şi-au manifestat dorinţa de a modifica unele prevederi ale programului prezentat de Victor Ciorbea - după cum sublinia “Cronica Română”. Iar Radu Vasile, secretar general al PNŢCD, definea Contractul ca “un inventar de probleme, o trcccrc in revistă” a principalelor puncte nevralgice, nepropunîndu-şi nici ’» pe departe sâ fie un program economico-social cu consecinţe imediate. Majoritatea prevederilor Contractului s-ar referi (în noua viziune) la proiecte legislative şi la planuri guvernamentale şi nu sînt măsuri directe.

Cu alte cuvinte, se renunţă total la acele promisiuni care au constituit fondul programului de guvernare oferit iniţial. Nu e vorba decît de o sumă de promisiuni şi un “inventar” de necesităţi. Dezbrăcat de frumoasele sale haine, “Contractul...” arată golaş, sărăcăcios - adică aşa cum e realitatea românească.

Mai trebuie răspuns la o întrebare. Dacă noua formă a Contractului arată ca un “inventar” de probleme, în cazul că alegerile vor fi cîştigate de CDR, ce se, va întîmpla cu reprezentanţii alianţei după trecerea a 200 de zile de inventai? Emil Constantinescu şi Victor Ciorbea au declarat foarte limpede că dacă nu vor rezolva în 200 de zile principalele probleme ale ţării şi, respectiv, ale Bucureştiului, ei îşi vor da demisia din posturile pe care, eventual, le vor deţine - adică preşedinte al României şi primar general al Capitalei. Şi se mai pune o întrebare. Dacă liderii Convenţiei, trezindu-se din euforia primelor zile de cununie cu “noua Românie”, şi-au dat seama că “angajamentul” celor 200 de zile nu conţine nimic concret în planul realizărilor pronosticate, (am scris - dacă) atunci de ce mai e nevoie de atîta străduinţă pentru a cîştiga alegerile? Oricum, este bine că acei politicieni care au lansat programul amintit şi-au dat seama că sînt necesare corecturi de fond la el, pe care le-ar putea aduce de acum înainte. Bătălia electorală va fi cu atît mai interesantă.

P

IIIII

I

III

I

IIIII

II

I

I

II

I

IIIIII

Minez intervine pentru primirea!României în N.A.T.O.

Prezent, în calitate de invitat, la congresul partidului de guvernămînt din Ungaria, ministrul român al învăţămîntului, Liviu Maior, a putut constata că P.D.S.R. se află politic mai la dreapta decît Partidul Socialist Ungar. "Una din lozincile Congresului a fost ”Nu ne vindem ţara”, iar orientarea partidului esie explicit către muncitorime”, afirmă Maior.

Demnitarul român a avut la Budapesta o întrevedere cu fostul preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Miguel Angel Martinez, pe care îl consideră , un prieten al României.,"Martinez mRa spus că -3 vbrbiţcfu prietenul său, sTecretarul general al N.A.T.O., Solana, cerM u-j ca problema integrării României în Alianţă să nu fie.lăsată la o parte”.

Miguel Angel Martinez spune că păstrează o amintire plăcută Clujului şi Universităţii "Babeş-Bolyai”.

Caius CHIOREAN

La Facultatea de Drept:

Primii absolvenţi jură îmbrăcaţi în robe

Despărţirea de Alma Mater a absolvenţilor Facultăţii de Drept, desfăşurată într-un cadru festiv la Casa de Cultură a Studenţilor, a adus elemente inedite în modul de desfăşurare a l acestor ceremonii. Pentru prima oară studenţii au purtat robe (care, deşi împrumutate de la Facultatea de M edicină, " s în t de fapt caracteristice juriştilor” , după cum declara o studentă) şi au depus un ju răm în t solem n (asem ănător jurăm întului lu i ,

P | f :*4 :? ’ 4

• r>\

/

(V■}

Hypocrate). Selectăm:”jurăm să " ne punem întreaga viaţă şi ştiinţă în slujba binelui şi a dreptăţii, să apărăm legile ţării şi interesele cetăţenilor ei; să nu trădăm încrederea justi ţi ab ilililor noştri şi să fim fideli ideii de libertate”. Iniţiativa introducerii acestor elemente în cadrul festivităţii de absolvire a aparţinut studenţilor anului patru ai facultăţii (un aport deosebit şi-a adus în acest sens

: şeful de an, Vasile Zvara).în cadul ceremoniei au ţinut

discursuri rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ. dr. Andrei Marga, (care a întîrziat datorită "locvacităţii invitaţilor săi italieni” cu care avusese o în tîln ire ), fostu l decan al Facultăţii de Drept, prof. univ. dr. M atei B asarab, actualu l decan, prof. univ. dr. Liviu Pop, "decanul de sufletal studenţilor”, Romulus Ghidro, şi studentul Vasile Zvara. Cheia facultăţii a fost înmînată studenţilor anului trei-

In acordurile im nului "Gaudeamus igitur", cei 156 de viitori jurişti au lăsat în urmă o perioadă de neuitat a vieţii lor.

^ ' " " ‘ idana GLIGORWSUSffwC

■ C M in U L Â UJ i ,

loan Sima îl apără cavalereşte pe Vasile Dumitru

"Dl Vasile Dumitru a fost promovat în Centrala Băncii ”D acia F elix” în luna septem brie 1995, pe următoarele considerente: a fost ataşat băncii, fapt dovedit de rezu lta tele obţinute la Sucursala Braşov a BDF; are o experienţă bancară de peste 25 de ani; este o persoană preocupată de perfecţionarea pro fesională „ - fiind şi

doctorand la Universitatea din laşi. Personal, sînt surprins dc modul insinuant în care se încearcă discreditarea celor propuşi de către Consiliul de Administraţie pentru a forma

. viitoarea echipă de conducere, în frunte că Vasile Dumitru.”

Declaraţia a fost făcută la începutul acestei săptămîni de dl loan Sima, fost preşedinte al Băncii "Dacia Felix”. M.S.

Criza fondurilor mutuale

Ordinul 8 şi instrucţiunea 6 a CNVWI au venit peste noapte

Cele două acte ale CNVM privitoare la calculul activelor unui fond deschis de investiţii, care aii intrat în vigoare din

.29 martie a.c., soldate cu . panică în rîndul investitorilor în fonduri, au sosit doar cu cîteva ore înaintea termenului de punere în aplicare. La SPOR (administratorul fondu­

lui ARDAF) faxul cu ordinul şi instrucţiunea au sosit în ziua. de 28 m artie, ora 18,25. Administratorii afirmă că din această cauză a fost-imposi­bilă recalcularea şi anunţarea "peste noapte” a valorii unita­re a activului net pentru data de 29 martie, aşa cum cereau măsurile impuse de CNVM.

Astenie de primăvară?E din nou panică în lumea

financiară a omului de rînd. “Unde ţi-ai depus banii?" - este întrebarea zilei. Toţi ne îngrămădim la cozi, să ne scoatem banii de la fondurile mutuale. Odată ajunşi acasă, cu ei în mînă, apare problema: Ce să fac cu ei? Primul gînd este să-i schimb în dolari. Dar unde? Casele de schimb s-au cam închis, băncile nu prea au, iar de bişniţari mi-a fost întotdeauna frică. Să-i depun la bancă. M i-am p ierdu t încrederea în ele. Pînă la urmă ajung la vorba unui prieten: “O sâ ajungă CEC-ul locul cel mai sigur pentru bani". Parcă am ajuns de unde am plecat.

Dar cum s-a ajuns aici. în p rim ul rînd G uvernul, se comportă ca un student la medicină în practică la staţia de salvare. Aplică doar terapii intensive şi doar cînd se ivesc crizele. Cînd s-au-amplificat neregulile de la casele de schimb valutar, a dat o regle­mentare prin care interzice ţinerea în casă a mai mult de 2.000$ şi o b lig a tiv ita tea

• schim bului surplusului de valută lâ bancă, la cursul oficial (niult mai mic decît cel real). Rezultatul: casele de schimb s-au închis devenind

nerentabile iar în locurile lor încep să apară prozaicele • buticuri. Cînd Cuponiada nu a dat rezultatele aşteptate, a în cep u t adm in istrarea de v itam ine p u b lic ita re , la depunători. Rezultatul - o c re ş te re a depunerii cupoanelor dar o mult mai mare pierdere de credibilitate în Marea Privatizare. Cînd s-au consta ta t nereguli bancare, a dat o reglementare care anu la d rep tu l de a cum păra valu tă în nume propriu, unor bănci. Rezultatul un blocaj pe piaţa in ter­bancară şi o ridicare din sp rîncene a FMI (“ iar probleme în România"). Cînd oamenii cumpărau acţiuni la fonduri m utuale şi nu depuneau cuponul, a dat iarăşi o reglem entare ,-prin care obliga aceste fonduri, să-şi calculeze după o altă metodă va loarea .acţiunilor. Rezultatul, scăderea valorilor unor fondu ri, p ierderea încrederii în celelalte şi cozi -■ mari la . răscum părarea certificatelor.

Ce face p iaţa paralelă? Bişniţarii sînt sceptici, deşi în reg istrează o creştere a activităţii. “Dolarul a scăzut un pic acum, cînd a scăzut

Şerban DRONCA

ADEVĂRULde Ciul AGENDA joi, 4 aprilie 1996

• Azi.' Calendarul ortodox'. Cuv.Iosif, scriitorul de cîntări; Cuv.Zosima; Calendarul greco-, catolic: Ss.Teodul şi Agatop, m.(s IV); Gheorghe din Maleon şi Iosif

Imnograful, cuv. (+ 886); Calen­darul romano-caioUc: Joia Sfîntă.• Mîine: Calendarul ortodox: Sf.

Mc.Teodul, Agatopod, Serapion şi Teodora; Calendarul greco-catolic: Ss.Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papiu şi însoţitorii, m. (sub Decius 249-251); Calendkrul romano-cato- lic: Vinerea Sfinţi Pătimirea şi moar­tea Domnului.- (Post şi abstinenţă)

i PREFECIURA.CONSIUUL JUDEIEAN:119-64-16

» PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 !» PRIMÂRIA TURDA; 3 1 -31-60• PRIMĂRIACÎMHATURZn: 36-8001 » PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4S • •• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 ;» POLITIACLUJ-NAPOCA955şi

43-27-27 -• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA

1349-76• POUTIA DEJ: 21-21-21» POLrjIAUIRDA-31-21-21 » POLIŢIA ClMPlA1URZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 .• PCW11ACÎIERLA 24-14-14 » POMPIERII: 081» APĂRAREA CIWĂCUJJ-NAPOCA:

11-24-71 - • . . : i SALVAREA: 961 -• SALVAREA CFR: 19-85-91 » INTERNATIONAL: 971» INIERURBAN:991• INFORMAŢII: 931 . .» DERANJAMENTE: 92 i• ORAEXACTÂ:958 ,• RE(3A AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-87-48' '• REGIA AUTONOMĂDE APĂ CANAL

DISPECERAT; 19-63-02• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI

PUBUC DISPECERAT: 1544-78• S.C. "SALPREST S A DISPECERAT:

19-55-22, . . .• COMENZI SreOALEPENIRU

TRAN3K)RT.RE2DUURI: 11-10-12 in tl32 :

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INIERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 i

• REGISmULAUTOROMÂN: 19-21-00.

( l ' l ’W S l i O R ' l & R

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelcrate, rapide şi intcrdty•BAIA MARE.SATU MARE(prin De)):15,OS : V . ,'BISTRIŢA.' 15,43 'BRAŞOV (prin Dej): 1,49 BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01;

4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 'BUDAPESTA 0,28; 16,14;GALAŢI (prin PIoieşti-Buzău): 9,33 IAŞI: 0,00,12,58; 21,14 ;

•ORADEA 2,45; 16,43; 21,00 iSATU MARE: 4,0» ' , ' 'SIBIU: 15,30'SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 TIMIŞOARA(prinAlbaIulia):5,19;

17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) : 15,16 , ,

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR INFORMAŢII: 43-20-01 (intem)

19-24-75. (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Din 1 aprilie 1996 Plecări din Cluj-Napoca -

8,20 şi 18^50 / Plecări din Bucureşti -

6,50 şi 17,20 d e l u n i p î n ă v in e r i .

S îm b ă tă iPlecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35Preţ bilet: români

străini-.54.700 lei ■ 55 dolari.

TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

* Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi GÎmbătâ la ora 11,00.-• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen Miskolc, cu plecare diiz Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 1 h "

IN FO R M A ŢII Autogara I: 14-24-2<T Autogara II: 13-44-88

Programul policlinicii fără plată “Familia Sfîntă”

i - 5 aprilie 1996Medicină generală: dr. 1. Boilă 1,2,

4,5 (10-12), dr. G; Rifan3 (12-14), dr. M. Suciu3 (10-12),dr.L'Fât4(15-17), dr.C.Ioviţă 2 (12-14), dr. C. Popa 4 (12-14), dr. S. Loga 2 (15-16). dr.A.Waldraf2 (16-17); Interne: dr. F. Gherman 1 (15,30-17) şi 3 (10-12), dr.A.Iancu 3 (11-13), dr.Gh,Uza 1 (12- 14), dr.Cs.Szakacs .3 (14-16); Pediatrie: dr. R.Mitea 2 (13-14), dr. M. Fritea2 (15-17), dr.D.Liipea 3 (13- 14), dr.M.Bayradar 5 j(15-17), dr.A.Tempcleanu 1 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 3, 5 (15-17), dr.I.Alb2(12-14), dr.C.Zotfa 1 (14-16); Ginecologie: dr.C.Fodor 2, 4 (10-12); Chirurgie: dr.C.Cosma2,4 (10-12), dr.I:Gherman 1(15,30-17,30); Ortopedie: dr.Z.Popa 1 (12-14); Alergologie: dr.I.Itu 1 (12-14); Ecograf : dr.M.Călin 5 (10-12); Dermatologie: dr. H. Radu 4(12-14); O.R.L.: dr.C-linRădulescu 1 (12-14), dr.I.Mihali 5 (12-13); Psihologie: psiholog L.Boilă 2 (15-17); Consultaţii la Clinica de psihiatrie: dr.Liana Fodoreanu 4 (12,00).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon nr. 16-78-22 sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. D12, ap. 12.

UNIPLUS Radio Joi, 4 aprilie . 6,00-10,00 Un alt început (Paula

Pop şi Felix Moldovan). 10,00-14,00 Show-biz Express (Ştiri Uniplus la orele 11,00, 12,00 şi 13,00) (Rona). 14,00-14,30 BBC.; 16,30- 18,00 Pulsul adolescenţei (Tania şi Felix Moldovan). 18,00-19,00 BBC. 19,00-21,00 Uniplus la Raport (Adrian Pomană si Horatiu Nicoară). 21,00-21,30 B B C .'21,30-23,00 Greatest Hits (Horaţiu Nicoară). 23,00-6,00 Music by Night (George Vereş). 1

A 6,00-9,00 Cu'noaptea-n cap (ştiri,^ ’ * sport, meteo, utilitare, muzică) (Cozmin

Guşă). 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară. 11,00-13,00 Music Box (Călin Stăncscu). 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujcne) (Georgeta Todoruţ). 14,00-16,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştcan). 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu). 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Mircea Tătar). 19,45-20,00 Povestea de scară (rubrica pentru copii). 20,00-22,30 Emisiunea în limba maghiară. 22,30-23,30 Soul of Sonic (Dj. T2’s). 23,30-6,00 Muzica şi Muzichiţa (Marius Braşoveanu)..... , , .' Joi, 4 aprilie

/ j \ 6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 10,50- £ J , y 11,00 Plus..Adrian Suciu. 11,00-13,00 Muzică, ştiri,

publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România 1 Actualităţi. 13,20-15,50 Caleidoscop CD (muzică,

actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,50-16,00 Plus.t.

16,00-17,30 Muzică, ştiri, publicitate. 17,30-18,00 Spuma zilei. Laura Runtanu. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-21,30 Top 40 USA.r. 21,30-21,35 Buletin dc ştiri. 21,35-23,00 Ring 20 - Talk Show pe teme de tineret - Crăiţa Bălan. 23,00-6,00 Muzică,, ştiri, publicitate.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blafca" (strada

Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

■ B ib lio tec a ' ju deţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Măre nr.l), ORAR: luni- joi: 9-19,45; Vineri: 9-17,45; sîmbătă şi dum inică - închis..FILIA LE (Zorilor, M ănăştur, j M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: lun(, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - îndiis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceamr nr.”7), ORAR: luni-vineri: ;8-19,45; sţmbătă: 9- .13,45; duminica - închis'.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 r 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14; - 18.45; duminică: închis •

■ Biblioteca ’ Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-lj6 ; vineri - 10-16, sîmbăiă-duminică ':- închis.,

■ Biblioteca Americani (strada Universităţii 7 -9). Orar: luni - vineri12 - 16 ’ / I '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "licitai" (strada ' Clinicilor 18).Orâr: zilnic 10 - 18;sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ B iblioteca C lubului S tudenţesc C re ştin (strada

-Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: .10-16; sîmbătă şi duminică închis. '

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Herm ann Oberth” (str.

•Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:- orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U niversităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul N aţional de A rtă’iaţa Unirii 30). Orari zilnic 10 -

17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă,

Secţia "Donaţii" (strada I;C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis -‘ ■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

- ■ M uzeul E tn o g ra fic al T ran silv an ie i v (str.Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ G aleriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9

17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Programul Radio Cluj

Joi, 4 aprilie 6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astăzi Anca Băltan). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Historia, Magistra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea. 10,30 Radiocircuit - emisiune multiplex . a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music Shop - selecţia Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: moderator Florin Zaharescu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul • ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Vasile Luca şi Elena Nicolae. 18,00 Radio Fax, la microfon Dclia Bob. 19,00 Radiojurnal. 19,30 Emisiunea partidelor parlamentare. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la ccrere, prezintă Corina Ionuţ. 21,50 Buletin de ştiri.

Joi, 4 aprilie 1996 ■ Programul 1:7.00TVM. Telema-

tinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Nomazii vîntului -documentar, 10,55 Ritmuri muzicale; 11,05 Serial: Iubiri amăgi­toare (r) (2 episoade); 12,40 Desene animate: Grădina ascunsă; 13,101001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi. Est Meridian;, 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,40 Premiile fundaţiei ”Ethos”; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivitef’Jargonuf; 16,35 La orizont economia de piaţă; 17,25 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici; 17,50 [Viaţa partidelor parlamentare; 18,15 Handbal feminin;19.15 Serial: Tînărul Indiana Jones; 20,05 Actualităţi; 20,50 Serial: Nord şi Sud; 2J,45 153.014 km - emisiune rutieră; 22,00 Studioul economic;22.40 Interpreţi ai .muzicii populare;23.00 Simpozion. Revistă de lit şi arte; 23,45 Actualităţi; 0,05 Film serial.

Programul 2:7,00 La prima oră; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri;10.40 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11,35 Desene animate: Dragonii gemeni; 12,00 Curcubeu (mag.); 13,00 Feriţi-vă de măgăruşi; 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; 14,55 Magia filmului-documentar, 15,45 Ritmuri muzicale; 15,55 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea; 17,00 Ceaiul de la ora 5. Invitat: Sergiu Nicolaescu; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Cultura în lume: Pe urmele lui Mircea Eliade în ‘Lăcaşul liniştirii” din India lui Tagore; 20,30Enigma; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Filmoteca de aur: Mitu Dumitrescu; 22,00 Film: Zmeul (Fr.); 23,30 Stadion. Caleidoscop sportiv intem şi internaţional; 0,15 Skip Rock ’95. Recitalul formaţiei “Kreator” din Germania (p.l). >

TVR CLUJ-NAPOCA (15,00- 15,40): Jurnal - actualităţi. Emisiunea în limbai maghiară. ,

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa;9.00 Serial: Capcana timpului (t); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Film: Regăsirea (r);12.15 Fotbal Bundesliga Top Gol;

12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Serial;. Lege şi ordine (r); 14,30 Rătăciţi în tranziţie (r); 15,00 Gillette - lumea sportului; 15,30 Serial: BeverlyHills (r); 16,30 Serial: Paradise Beach ; 17,00 Serial: M.A.S.H. (r); 17,30 Serial: Capcana timpului; 18,15 Sportmagazin; 18,30 Sport la minut - ştiri sportive; 19,00 Serial: Oameni în toată firea; 19,25 Ştirile Pro Tv; 19,55, Doar o; vorbă să-ţi mai spun; 20,00 Film: Autor! Autor!; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22;00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 . Serial: Cracker; 23,30 Am întîlnit şi români! fericiţi; 0,05 Sport la minut- ştiri sportive; 0,30 Serial:Robocop; 1,30 Sport

CBN: 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Caleidoscop (film documentar): ”Autrecut5 ani’ - ep.4 (partea I); 18,30 Desene animate; 19,00 Talk Show; 20;00 Film serial:

'-"Vietnam’: ep.4; 21,00 Ora locală . (ştiri);! 21,30 Caleidoscop^ (film ; documentar): ”Au trecut 5 ani” - ep.4 (partea a Il-a); 21,50 D’ale studentului; 22,30 Documentar artistic:

L ”Amazbnul” (partea a Il-a); 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Avanpremieră. Muzică; 1,00 închiderea programului.

■ Vineri, 5 aprilie 1996 ~ Program ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20- Serial: SanţaBarbara(r); 10,50 Desene animate: Grădina ascunsă; 11,20 înregistrări ’95; 11,50 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 1001 audiţii - Opera Mundi; 13,30 TVR Iaşi; 14,15 TVR Cluj-Napoca; 15,00 Lege şi fărădelege; 15,20 - Agenda consumatorului; 15,50 Actualităţi; 16,00 Ieşirea din cerc - emisiune religioasă; 16,30 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria - magazin militar; 18,25 Viaţa partidelor parlamentare; 18,55 Serial: Giulia; 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric; 21,30Film:Olieabăbinefăcută;23,20 . Actualităţi;23,35 Box - CE - semifinale

Om^gistrare); 1,05 Film:A doua zi

o ^ ram ul2;J ;0 0 LaPrimaoră;9.20 Muzica pentru toţi. Debutul De scenele bucureştene; 10,05 Mozat,11.30 Desene animate: Dratonir ■ gemeni; 12,00 Ferestre spre lnme‘12.30 TVR Cluj-Napoca; 13,00ŢVU Timişoara. Reporter ’96; 13 30 Documentar: Magia filmului. 1400 Cafeneaua literară; 15,20 Convieţuiri'116.20 Serial;; Dedublarea;17,05 Bursa invenţiilor; 17,45 Oameni care au fost..; 18,15 Serial: Iubiri amăgitoare;119.00 Concertul Orchestrei Naţionale ■Radio; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Hyperion. Revistă literară în imagini. Literatura de succes; 22,45 Din viata romilor, 23,15 Serial: Santa Barbară; 0,05 Bucuriile muzicii.; TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2 (12,30 - 13,00): Picătura de acid: municipiul Cluj-Napoca în toiul primăverii. Top Transilvania; Din culise: dramaturgia românească şi problemeleei. IV. 1:(14,15-15,00)- Jumal: actualităţi.^Student Magazin:

” Taxe şisintaxe’ . ”Aşteaptă-mă, dor, că viu!”: documentar despi'e starea muzicii populare în Munţii Apuseni. Reporter în anchetă la S.C.”Mobila Arieşul'-Turda.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa;9.00 Serial: Capcana timpului1 (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Film: Autor! Autor! (r); 12,25 Fotbal Rezumat II Calcio;13.00 Serial: Oameni în toată firea ( r ) ;13.30 Serial: Cracker(r); 14,30 A m întîlnit şi români fericiţi (rj; 15 ,00 Rugby Super 12; 16,30 Serial: Serial Beach; 17,00 Serial: M.A.S.H, ( r ) ;17.30 Serial: Capcana timpului; ÎS,1 5 Serial: Robocop (r); 19,00 Serial: Oameni în ţoată firea; 19,25 Ştirile P ro Tv; 19,55:Doar o vorbă să-ţi m a i spun...; 20,00 Seriale:Dosarele X v21,00Filrri: Dezvăluiri ucigaşe; 2 3 ,0 0 Serial: Aventuri în Casa Morţii; 0 ,0 5 Sport la niinut - ştiri sportive; 0 ,3 0 Serial: Erotica; 1,00 Film: D o m n ii preferă blondele;2,30 Fotbal. Rezumat II Calcio; 3,00 Baschet NBA; 5 ,3 0 Film: Dezvăluiri ucigaşe (r).

televiziunilor prin cablu

sx. TV CABLU sxLJoi, 4 aprilie 19961

8,00 Luminile Parisului - ŢV5; 8,30 Trimis special - TV5; 10,20Cine-i şeful aici? - PR07; 10,50 Bill Cosby show - PR07; 11,20 Regele Arlhur - . PR07; 13,00 O agentă inimoasă- PR07; 14,00 Căminul inostru zgomotos - PR07; 14,30 Familia Walton - PR07;-15,30 Dragoste la prima vedere - ITAl; 10,00 Maddie şi David - RT4; 17,00 Un chip, două femei - RT4; 18,00 Ţiganca;- RT4; 19,00 Renzo şiLucia - RT4; 20,00 Forţa iubirii - RT4; 21,00 Mr. Coopa - ITAl; 21,30 Poveste - ITAl; 23,30 Mister Destiny-RAI UNO. '■■■ _

dragul lui Nancy - film; 23,22 Max Reinhardd - Mediator între vis şi realitate - documentar DW.

Joi,4 aprilie 1996 '8,00 Seriale - RT4; 14,00 Desene ■

animate - ITAl; 14,45 Seriale - RT4 şi C5; 17,00 Desene animate - PR07; 18,25 Toţi sub un acoperiş - PR07; 18,55 Gine-i şeful aici ? - PR07; 19,30 Bill Cosbyshow-PR07;20,OOTaff- magazin-PR07;21,00 Dosarele “X” - ' PR07; 22,00 Renegade - PR07; 23,15 Postul de poliţie - RTL; 0,15 Noul mod de viaţă-RTL •

'P O R T A LUraBI EXPORT - IMPORT S.R.L.

Joi,4 aprilie 1996 .PORTAL17,45 Buletin informativ; 8,00

Joi, 4 aprilie 1996 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Alergînd - film; 18,30 Vînătoarea morţii - documentar; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,25 Poliţişti corupţi - film; 21,55 De

F A R J W A C 1 1

Farmacii cu serviciu perma­nent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 175105,

Garda de noapte: Farmacia nr.2 "Perla", Str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

S .C . Dental R 0 V A - S 0 C 0 L0 V

Calea M oţilor 106. ap.5 T ratamente

stomatologice complexe:> terap ie>p ro te tic ă (ceramică) - .> chirurgie (rezecţii, împlânte)

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

«îmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

F I l i lV I J E2 9 m a r . - 4 a p r .

REPUBLICA - Dragostea unui p reşedinte am erican - SUA - premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19)* VICTORIA - Minţi periculoase - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Jumanji - SUA (11; 13; 15; 17; 19). Duminică, 31 martie: B ra v eh a rt - Inim ă neînfricată - SUA (10; 13; 16; 19)* MĂRĂŞTI - sala A - Robin Hood - Bărbaţi In izmene - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Suspecţi de serviciu - SUA (13,30^15,30;

17,30) * FAVORIT - Nouă luni - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Ace Ventura- Un nebun în Africa - SUA - premieră; TINERETULUI - Inimă neînfricată - SUA.

DEJ: ARTA - T.Force - SUA- premieră; Jurassic Park - SUA; R ăzbo iu l iu b ir i i - India - premieră; Pasăre de noapte - Italia - premieră.

CÎM PIA TURZII: MUNCI­TORESC. - P u nctu l z ero - România - SUA - premieră; Pisica neagră - Hong Kong - premieră.

GIIERLA: PACEA - Avinash- India - premieră; Asasini - SUA- premieră; Richie Rich - SUA

Cartoon; network; 9,45 B u le tin informativi; 10,00 A l - Divertisment matinal - serial; 11,20 Regele Arlhur - PR07; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Al - Reportaje - serial - muzică; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 S how - Casa Castagna - C5; 17,00 C artoon Network; 18,30 Al - Observator- Ştiri;19.30 Buletin informativ; 19,45 Ă l - Documentar - serial - muzică; 2 0 ,4 5 Buletin informativ; 21,00 City Slidcers -VOX; 23,05 Al-Film. =

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 A l -

Film; 11,30 A l - Muzică; 1 1 ,5 0 Buletin informativ; 12,00 Al - F i lm ;13.30 Al - Reportaje; 13,50 B u letin informativ; 14,00 Program T ele7abc- documentare, desene animate, p o s t meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,35 B u le t in , informativ; 21,50 Mister Destiny - R A I UNO; 23,20 Imperiul soarelui - IT A 1.

r POLICLINICA % INTERSERVISAN

s(r. Pascalj nr.5, cart. Gheunjheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEU RO ­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAF1E- ALERGOLOGIE • D E R ­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L •

OFTALMOLOGIE • GINECOLOGIE* ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie’ < Bacteriologic Imtinologie . Parazitologie Determinare1 Rh < Teste d c are in a - Antigen HBS • E lia Test - Examinări cilologice pentru depistarea cancerului de col uterin • Investigaţii penfra sterililatea feminina şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 M edic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

. Ia teL 41.41.63: J

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L IN E

Sufletulnostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z iln ic în t re o r e le 2 0 - 2 4 .

( 3) joi, 4 aprilie 1996 ROZA V/MTURILOR A D E W U 1U Ld e C lu j

II

*

f iIIIIII

(Interviu acordat de Alexandăr Lilov, directorul Centrului de Cercetări Strategice

din Bulgaria, cotidianului “Duma")

întrebare: Din întîlnirile pe care le-aţi avut în ultimul timp cu o serie de politicieni din ţările balcanice, aveţi im presia că ideea unei politici regionale comune a p o p o a r e l o r — b a l c a n i c e g ă s fe ş t e în ţelegere şi sprijin? -

R ă s p u n s :Da, în mod categoric. Balcanii' sînt obosiţi şi epuizaţi de istoria lor, de

'fa im a lor de “ butoi de pulbere” , de confruntările “bilaterale” sau “trilaterale” dintre state balcanice, de tensiunea şi nesiguranţa îndelungată din această regiune. Pe de altă parte, experienţa deeurgînd din colaborarea multilaterală în Balcani după conferinţa de la H elsinki a fost foarte încurajatoare; şi a o ferit avantaje tuturor. S-a vădit că- buna vecinătate, pacea şi colaborarea sînt un lucru bun.

In prezent, după încheierea războiului din B osnia- Herţegovina, ideea unei noi politici balcanice de pace, securitate şi colaborare a devenit şi mai actuală. Toţi dorim progres şi înţelegere pentru că dacă ne vom uni forţele, vom realiza mult mai repede acest obiectiv, iar cuvîntul nostru va avea o greutate mult mai măre în afara reg iun ii. In teresu l regional comun nu este în contradicţie cu cel naţional, dimpotrivă acesta constituie un element necesar al politicii naţionale balcanice actuale.

Nu trebuie să ne luăm o ; dorinţă drept realitate, dar impresia mea este că Balcanii se află în pragul unui al doilea val de largă colaborare regională.

Cum aţi formula direcţiile principale ale unei noi politici balcanice în regiune bazată pe înţelegerea intereselor comune balcanice?

R: Primul lucru pe care doresc

“ POLITICA BALCANICA ÎSI CAOTĂ ARHITECTI”

să-l subliniez este că o colaborare balcanică nu va duce la o izolare a Balcanilor, la o opunere a lor faţă de Europa, ci, dimpotrivă, îi va apropia de Europa.'

C onsider că d irecţiile principale ale unei noi politici balcanice sînt următoarele:

- parteneriat în yederea sporirii încrederii şi securităţii; - inten­sificarea şi găsirea de forme noi ale colaborării economice în dom eniile transportu rilo r, comercial, financiar şi ecologic;- p ro iecte de in frastructură comune - regionale, transre- gionale: magistrale de drumuri şi de căi ferate, conducte de gaze şi petrol, telecomunicaţii şi altele;- proiecte ecologice în comun;- proiecte de colaborare în sfera învăţămîntului, ştiinţei şi culturii;- crearea, în mod treptat, a unor structuri regionale Comune de tip scandinav sau de alt tip european în dom eniile econom ic, comercial, ştiinţific şi, de ce nu, şi în domeniul parlamentar sa u ; în alte domenii. > \

Aş dori să subliniez că noua politică balcanică îşi caută în prezent nu numai partenerii, ci şi arhitecţii. Sper că vor fi create un nou climat politic balcanic şi un nou tip de om politic balcanic, care să fie pătrunse de spiritul p a rteneria tu lu i şi nu al conflictelor.

I: Consideraţi că iniţiativa lui Jan Videnov privind întîlnirea

miniştrilor dc externe din Balcani, ce va avea loc, va da rezultate concrete pentru Bulgaria?; - i

R.: Fireşte, întîlnirea nu va dăuna nici uneia din ţările

balcanice. Se ” doreşte ca

aceasta să fie începutul unei mai

. m a r i — — . im plicări a ' B ulgariei în colaborarea regională şi ai unei politici balcanice. Personal, doresc ca guvernul socialist să fie cel care să impulsioneze relaţiile bilaterale ale Bulgariei cu toate ţările balcanice, care să fie o prezenţă activă în cadrul colaborării m ultilaterale general-balcanice.

î: Ideea unui policentrism în Balcani se va dezvolta în timp, dar în ultimele luni se ob se rv ă o in flu en ţă p red o m in an tă a SUA în B alcan i. 'Cum com enta ţi această ten d in ţă d in tr-o perspectivă pe termen scurt.

R:-Văzută în perspectivă, lumea va deveni policentrică. ■ C ontururile p rinc ipale lo r centre sînt deja evidente: SUA şi Canada, Europa unită, Rusia şi CSI, Comunitatea ţărilor din zona Pacific cu gigan ţi cum sîn t C hina, Japonia, India şi noii “tigri”, Centura islamică şi altele.

Concret, la întrebarea dv. aş răspunde astfel: Stabilitatea în Balcani depinde atît de evolu ţia pozitivă a rapo rtu rilo r ţă rilo r din regiune, c ît şi de un bun echilibru al forţelor străine în această regiune. încălcarea celor două echilibre a fo s t1 în to tdeauna p lă tită de popoarele balcanice cu un preţ ridicat.

IIIIIIlI

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIII

IIII

IIIIIII

I

I I

I I I I I I I I I I I I

UNIUNEA EUROPEANĂ A ÎNCEPUT PREGĂTIRILE PENTRU A PASI ÎN SECOLUL AL XXI-LFA

Uniunea Europeană (UE) a început pregătirile în perspectiva secolului al XXI-lea, dar deşi negociatorii au început revizuirea tratatelor comunitare, problemele imediate ale Europei nu se vor rezolva de la sine şi nici nu vor deveni mai puţin grave.

Lideri europeni au dat semnalul de începere a convorbirilor oficiale asupra tratatelor europene cu prilejul unei reuniuni speciale de deschidere a C onferinţei Interguvernamentale, desfăşurată în oraşul italian Torino la 29 martie. Ei au promis că vor strînge re la ţiile U niunii cu cetăţenii săi, că îi vor spori ascendentul în afacerile externe şi că o vor pregăti în vederea cooptării de noi membri din Europa de est şi din regiunea mediteraneană. Căutînd să-şi orienteze negociatorii, liderii au anunţat agenda reun iun ii, concepută în aşa fel îneît să nu omită preocupările nici unui stat

^«înembru. Şomajul, terorismul,- imigraţia, criminalitatea, mediul înconjurător, dem ocraţia, deschiderea, descentralizarea, drepturile omului, lupta împotriva corupţiei, apărarea şi competiţia, toate aceste teme au fost menţionate.

Lista a oglindit d iferite le

propuneri ale celor 15 state m embre ale U niunii şi d ificu ltă ţile cu care se vor confrunta negociatorii acum că au trecut la acţiune.

Rusia şi Bosnia vor pune la încercare capacitatea blocului de a soluţiona probleme de politică externă cu mult timp înainte ca CIG să-şi definitiveze planurile privind sporirea rolului UE în probleme de politică externă, iar cetăţenii UE se confruntă în mod

(Reuter)acut cu problem a gravă a insecurităţii economice.

In Rusia, mizînd în mod făţiş pe preşedintele Boris Elţîn, liderii UE aşteap tă cu în frigurare a lege rile p rez iden ţia le . Un preşedinte rus conservator ar redefin i p rac tic instantaneu priorităţile UE şi ar pune sub sem nul în trebării p lanurile Uniunii de a se extinde spre Est. Uniunea se confruntă deja cu dificultăţi legate de cooptarea statelor baltice din cauza istoriei şi dominaţiei politice a Rusiei în regiune.

In Bosnia, UE trebuie să decidă ce rol va juca în eventualitatea în care Statele Unite îşi vor retrage trupele în luna decembrie,

Occidentalii sînt îngrijoraţi de fragilitatea Federaţiei croata’

musulmane din BosniaFederaţia croato-

musulmană se confruntă cu o situaţie deosebit de, dificilă , dar em isarii occidentali încă mai speră că prin : presiuni diplomatice, recompense economice şi în absenţa unei alternative o vor putea salva.

A lianţa croato-musulmană s-ar putea destrăm a din - cauza acuzaţiilor şi disputelor asupra detaliilor privind organizarea Federaţiei după încheierea, în noiembrie anul trecut, a conflictului bosniac ce a durat trei ani şi jum ătate. în pofida încrederii O cciden tu lu i,.- eforturile vizînd instaurarea unui clim at norm al în interiorul Federaţiei - dotată cu armată, sistem; vamal şi guvern proprii - încep să se năruie punînd în pericol r Acordul de la Dayton în ansamblu care a reinstaurat' pacea Într-o Bosnie devastată.

“Lipsa de coordonare în acţiunea celor două părţi (m usulm ană şi croată) subminează atît spiritul, cît şi litera Acordului-de la Dayton”, a declarat maiorul Simon Haselock, purtătorul • de cuvînt al NATO.

' Întrucît musulmanii şi croaţii nu doresc să permită refugiaţilor să se întoarcă în

oraşele lor şi nici civililor să se deplaseze liber, emisarii occidentali consideră că sîrbii bosniaci nu au n ici un stimulent care să-i determine să accepte prevederile de bază ale Acordului de pace de la Dayton. D iplom aţii acuză existenţa unui puternic sentiment naţionalist în rîndul

iTrn\

croaţilor, a obstrucţiei din - partea m usulm anilor din Partidul Acţiunii Democratice (SDA), la putere în Bosnia, şi a resentimentelor de pe urma confruntărilo rsîngeroase' din 1993 'dintre musulmani şi croaţi.

D isputele sînt a tît de insurmontabile îneît i-a dus la disperare pe m ediatorii occidentali. G eneralul american George Joulwan, com andantul m ilita r al NATO, a confirmat recent că frag ilitatea Federaţiei provoacă îngrijorare Alianţei, care adesfăşurat în Bosnia 60.000 de soldaţi pentru a pune în aplicare prevederile

■ tratatului de pace. “Federaţia se confruntă. cu o . situaţie gravă” , a declara t un reprezentant occidental, adăugind că ex istă încă speranţe că ea ar putea fi salvată. “ Ea a -fo s t dintotdeauna o căsătorie de

convenienţă. Părţile nu pot ajunge Ia un acord în nici : o privinţă, dar nici nu doresc să divorţeze aşa că scorul este la egalitate”.

G uvernul m usulm an bosniac va fi confruntat cu o blocadă în cazul în care se prăbuşeşte Federaţia, aceeaşi soartă urmînd să' o împărtăşească şi zonele cu populaţie majoritară croată din Bosnia centrală înconjurate de musulmani.

Dar diplomaţii se tem că fără un progres real Federaţia se va. dezmembra, cu toate că ea este utilă ambelor părţi, lăsînd cale liberă reluării războiului dintremusulmani şi croaţi peste nouă luni, cînd misiunea NATO în Bosnia se va încheia. . - -

C ercurile po litice şi militare occidentale nu- exclud posib ilita tea adoptării unor măsuri mai drastice pentru a se preveni destrăm area F ederaţiei. Eforturi diplomatice mai susţinute, presiuni mai ferme asupra oamenilor politici de. la Saraievo* şi Zagreb sau

. chiar o nouă • rundă de convorbiri de pace în stilul celor de la Dayton sînt cîteva opţiuni aflate în discuţie în acest sens.

IDEEA EXTINDERII NATO SPRE ŢĂRILE DIN EST

FĂRĂ 0 INTEGRARE MILITARĂ REVINE ÎN ACTUALITATE, LA INITIATIVA RUSIEI

conform planului. M in istru l irlandez de externe Dick Spring, a cărui ţară va ocupa preşedinţia prin ro taţie a UE în ultim a jumătate a acestui an, a apreciat

- săptăm înă trecu tă că fosta Iugoslavie nu a parcurs încă nici a zecea parte a drumului spre normalizarea situaţiei. Dar a avertizat că ţările UE care au trupe dislocate în regiune nu sînt dispuse să le menţină acolo la in fin it. “De ce să răm înă europenii dacă americanii se retrag?” a întrebat el.

La Torino, liderii mi s-au putut decide dacă să rezerve problemei şomajului un capitol separat în tratat. Un număr de ţări, inclusiv Germania şi Marea Britanie, s- au opus acestei idei de teamă că va obliga Uniunea la o politică şi la nişte cheltuieli la care nu doresc să se înhame. Agenda a lăsa t această problem ă în suspensie. Nu s-au înregistrat progrese nici în direcţia planului preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Santer, de a utiliza banii econom isiţi de la bugetu l comunitar pentru agricultură pentru a finanţa proiectele privind reţelele de drumuri şi căi ferate, care se aşteaptă să creeze noi locuri de muncă.

La iniţiativa Rusiei, ideea extinderii NATO la Europa de est fără o integrare militară a noilor ţări aderente devine din nou actuală, dar are puţine şanse de reuşită din cauza unor rezerve din partea occidentalilor.

R usia nu va accepta apropierea structurilor militare ale NATO de frontierele sale” , dar toate celelalte aspecte pot fi discutate”, a declarat la 28 martie ministrul rus de externe Evgheni Prim akov referito r la o eventuală aderare “după model francez” a fostelor ţări comuniste la NATO.

Franţa şi Spania fac parte din structura politică a NATO, dar nu şi din structura militară integrată a Alianţei, pe care Parisul a părăsit-o în 1996 şi la care Madridul nu a aparţinut niciodată.

Teoretic, propunerea rusă - ce seamănă cu lansarea unui nou balon de încercare pentru găsirea unui compromis asupra extinderii NATO - este în concordanţă cu concluziile unui studiu intern realizat de alianţă în 1995 privind “de ce” şi “cum" trebuie să se extindă NATO. Studiul respectiv nu prevede nici un fel de obligaţie. “Toţi noii membri ar trebui să participe în mod corespunzător la structura de comandă a “A lianţei” , se

lim itează să recom ande docum entul, fără să se pronunţe asupra necesităţii de a crea sau nu pe teritoriul viitorilor aderenţi baze ale NATO.

în rea lita te , - SUA şi com andanţii m ilita ri americani ai structurii militare integrate se opun cu înverşunare ideii ca viitorii

(AFP)membri să nu facă parte din acest cadru . “G aranţia securităţii acordată de NATO trebuie să fie rea lă iar infrastructurile m ilitare şi sistemele de comunicaţie din ţările din Est să perm ită eventual primirea pe teritoriul lor a unor trupe de întărire”, a subliniat un diplomat.

“Intrarea în NATO se va face pe o bază de egalitate” cu m em brii ac tua li, a supralicitat recent secretarul de sta t am erican W arren Christopher, respingînd orice idee cu privire la o aderare parţială.

în aceste condiţii, poziţia minoritară a Franţei şi Spaniei în cadrul Alianţei poate servi cu greu drep t argum ent M oscovei. Pe de o parte, neparticiparea Madridului la structura militară integrată este foarte relativă ca urmare

a num eroaselor acorduri încheiate cu NATO. în plus, funcţia de secretar general al NATO este de ţinu tă de spaniolul Javier Solana, care în această calitate nu poate decît să sublinieze importanţa structurii militare integrate, chiar dacă ţara sa nu face parte din ea. “în calitate de secretar general doresc şă văd toate ţările angajate cît mai m ult posib il în cadrul A lianţei” , cu participarea F ranţei şi a Spaniei la structura militară integrată, a declarat recent Javier Solana.

Pe de altă parte, a invoca poziţia deosebită pe care o ocupă în NATO Franţa, prima care a sugerat în 1994-1995 ex tinderea A lianţei fără integrare militară, pare mai degrabă “contraproductivă” acum după apropierea militară a Parisulu i de NATO, a subliniat un expert. Dacă

.SUA ar accepta să cedeze europenilor puţin din puterea lor în cadrul Alianţei, politică pragm atică prom ovată de Franţa ar trebiiPsă ducă la o revenire a P arisu lu i în structura militară integrată, apreciază diplomaţii europenL

Potrivit lui Javier Solana, o asemenea perspectivă “poate că nu va mai fi exclusă cînd NATO îşi va încheia procesul de adaptare” .

ADEVARULde Cluj VIATA POLITICĂ joi, 4 aprilie 1996

Multe se fac în zilele noastre după ureche: politica, sportul şi, tot

m ai d es , p u b lic is tic a . Aceasta din urmă din cauza inflaţiei de "ziarişti”, post- d ecem b riş ti. O u ltim ă d ovadă , în a c e s t sens , a r t ic o lu l ”T o rn a , to rn a f ra tre ” sem nat de Sorin Râşnoveanu în ediţia din 13 m artie a.c. a cotidianului "M esag eru l t r a n s i lv a n ” . Articolul se vrea o pledoarie în favoarea re s p e c tă r i i adevărului privind rolul şi contribuţia Bisericii greco- catolice la făurirea unităţii naţional statale, combătîndu- se, astfel, seria de' articole p u b lic a te de "R o m â n ia liberă”. Cu sinceră părere de rău trebuie spus că articole de acest gen nu fac nici un se rv ic iu ace s te i b is e r ic i m artir . D im p o tr iv ă , încurajarea lo r - în săilări neputincioase, discutabile ca ■ a c u ra te ţe , o s t ile to cm ai adevărului pe care susţin că-1 apără - ni se pare o in iţ ia t iv ă n e p ro d u c tiv ă . Importanţa acestei biserici în istoria poporului rom ân este un adevăr ce 'nu are nevoie de "avocaţi” de ocazie ca Sorin Râşnoveanu şi interlo­cutorul său din Huedin.

R efe rin d u -n e d o a r la afirmaţiile din text, trebuie să arătăm seria de imprecizii şi inexactităţi pe care cei doi au pretenţia că reprezintă o "lecţie de istoric” . Astfel, cei doi, ziarist şi interlocutor,

- susţin că sintagma "rom ânii sînt un popor ortodox” ar dezn a ţio n a liz a "c îtcv a milioane .dc rom âni” . Care milioane? Doar este un lucru bine cunoscut că la ultimul recensăm înt abia rezultau sub un sfert de milion de

a d ep ţi a i a c e s tu i cu lt. Nicidecum, aşadar, milioane, cum se pretinde.

O altă aberaţie o constituie şi următoarele aprecieri: ” ... ortodoxismul în România este un accident al istoriei. A apărut sub presiune". Le-am,~G cu adevărat recunoscători celor doi savanţi de Huedin dacă ne-ar preciza ce fel de accident au în vedere. C ît p riveşte "presiunea”, oare nu tocmai greco-catolicismul a fost impus

Nici în acest articol nu se scapă ocazia de a se acuza " ie ra rh i ile b ise rice ş ti ortodoxe”, care, în colucrare "cu conducerea comunistă de a tu n c i” , a r f i "d e s f iin ţa t ca to lic ism u l” în R om ânia,

v Chiar şi în acest caz adevărul - este parţial: s-a interzis, nu de ' către ortodocşi, b ineînţeles, g reco '-c a to lic ism u l, nu catolicismul în ansamblul lui.

"Rom ânii sînt creştin i din sec. III-IV , deci creştin ism

c re ş tin ism u lu i u n iv e rsa l. U tiliza rea lim b ii la tin e în b is e r ic i e ra im p u să de realitatea că aceasta era limba folosită în administraţie. Abia atunci cînd acest teritoriu, ca u rm are a m u ta ţi ilo r geo-' p o litic e , in tră sub influenţa slavă, clerul va fi obligat să renunţe la latină în favoarea slavonei. Dar acest lucru nu s-a întîmplat numai la noi.

Şirul aberaţiilor continuă, însă. "N oi, catolicii am dat

Tot ei mai scriu: "Scriitoarea b iz a n tin ă , p r in ţe s a A na T om nena a s triga t: "T o rn a , to rn a fr a tr e ” ( în to a rc e - te , întoarce-te frate) ceea ce este deosebit de actual astăzi. Ia r această întoarcere nu se poate face decît către familia latină şi c ă tr e b is e r ic a g reco - c a to lic â !" . A vem a ic i m ai m u lte a sp ec te : p rin ţe sa se numea Ana Comnena şi era o rto d o x ă .^C u v in te le , p rim a a te s ta re a lim b ii ro m ân e ,

I S T O R IA D U P Apoporului român sub presiune (şi chiar şi şantaj) de către im periu l habsburg ic? D acă lucrurile ar sta altfel, de ce nu s-a trecut la catolicism înainte de 1700, ştiut fiind că Biserica ortodoxă din Transilvania, în starea în care se afla, nu s-ar fi putut opune? Iar dacă nu ar fi, într-adcvăr, vorba de presiunea habsburgică, de ce trecerea la c a to lic ism s-a lim ita t la T ra n s ilv a n ia (a f la tă sub s tă p în ire a re sp e c tiv u lu i im periu) şi nu s-a extins în M oldova şi M untenia? Oare românii din aceste principate ,' tot latini ca şi fraţii lor ardeleni, n-ar fi fost capabili să observe şi să -ş i d o rească ace leaş i "b in e fa c e ri” de pe urm a convertirii lo r la uniatism ? "...proporţia fiind de 55 Ia sută” în cazu l trece rii la greco- catolicism. Nu ştim ce izvoare documentare s-au folosit. Dar din nou s-a silu it adevărul; Doar se cunoaşte că nici în v rem u rile de g lo rie - sub o b lăd u irea m u sch e te lo r generalului Bukow - uniaţii nu au deţinut un asemenea procent d in to ta lu l ro m â n ilo r d in Ardeal.

rom an d a to r ită fap tu lu i că ortodoxia a apăru t în 1054", consideră aceiaşi. Atîta doar că creştinism ul nu a apărut la Roma, ci în Răsărit. Pînă la m area sch ism ă te r i to r i i le româneşti se aflau, într-un fel sau altul, în sfera de influenţă politico-militară a Imperiului Roman de Răsărit, unde se afla şi cen tru l lum ii relig ioase. Roma, ca putere religioasă, este. re z u lta tu l unor în ce rcă ri p o litice de a salva partea a p u s e a n ă 'a im p e riu lu i cu ajutorul acestei puteri deosebite pe care o reprezenta Biserica. Adăugind aici şi informaţia, g en e ra l a ccep ta tă , că administraţia romană s-a retras din Dacia în jurul anului 271 d. Chr. (adică în secolul alIII- le a ) , ne este greu să pricepem cum creştin ism ul ' românesc a fost roman la acea dată (în înţelesul: subordonat Romei). El nu putea fi "roman” pentru că nu fiisese generalizat. în imperiu şi nu fiisese acceptat ,ca religie a Romei.

Roma însăşi, la data cînd ro m an ii. îm b ră ţişaucreştinismul, nu deţinea un loc im p o rtan t în cad ru l

primele şcoli în limba română” este una d in tre e le. Ce ne facem cu P rim a şcoală rom ânească d in Ş cheii Braşovului, apărută pe lîngă o b is e r ic ă o rto d o x ă , d a ta tă înainte de'sfîrşitul secolului al XV-lea de unii cercetători. Iar umanismul apare după 200 de ani. Asta ca să nu vorbim de şco lile u lte rio are pe lîngă m ă n ă s tir ile o rto d o x e din Muntenia şi Moldova. C ît îi priveşte pe Asachi şi Avram Iancu, considerarea lor catolici este o jignire a memoriei lor.

Finalul articolului duce la- apogeu inexactitatea şi reaua Credinţă a celor doi istorici de circumstanţă. Căci ei susţin nişte inexactităţi care sînt mai mult decît dubioase: "Vîrfurile o rtodoxe au d e sf iin ţa t şi dezo rg an iza t m işcările rom âneşti a le lu i H orea şi Avram Ian cu " . D in păcate pentru cei doi, adevăru l e tocmai pe dos. Cei care l-au condamnat la moarte pe primul şi au înfrînt revoluţia condusă de Avram Iancu au fost tocmai catolicii (austrieci şi unguri). Deci, fraţii întru credinţă ai celor doi avocaţi improvizaţi.

. potrivit unor autori, au fost rostite de nişte soldaţi romani, nicidecum de prinţesa căruia i le atribuie ei. Datarea lor este m ult m ai anterioară acestei prinţese de stirpe imperială. Pe lîn g ă s i lu ire a a d e v ă ru lu i, co m p le ta tă de s is te m a tic e imprecizii ortografice, articolul m ai p ă c ă tu ie ş te ' p r in ten d en ţio z ita te . Cum a ltfe l poate fi înţeleasă încercarea de a da celor trei cuvinte latine sensul din text. Cum ne-a rupt o rto d o x ia - de la t in i ta te ? Dimpotrivă, ataşamentul nostru de această credinţă a reuşit să ne salveze fiin ţa naţională. Cine se îndoieşte să încerce să afle ce-a însemnat uniaţia şi ep isco p ia de H a jd u d o ro g p e n tru d e z a n ţio n a liz a re a rom ânilor din Austro-Ungaria şi Ungaria. Ca să ne combată, îi rugăm pe cei doi să ne arate c îte p a ro h ii şi c red in c io ş i greco-catolici români mai sînt în ţara respectivă, în cîte .din bisericile de acest rit se mai p red ică în ■ p re z e n t în româneşte. Sau ce au întreprins ierarhii greco-cato lici, după1990, pentru a recupera pentru b is e r ic a , . g reco ^ca to lică

romanească acele parohii i care, pînă î n 1940 auaparţinu t de diecezele de Oradea şi Lugoj.

în atari condiţii, oare nu '< ar fi m ult mai nimerit ca I "în toarcerea" să se producă I către B iserica ortodoxă - g a ra n t, p r in veacuri, al păstrării fiinţei naţionale? I

Cum spuneam , Biserica I g re c o -c a to l ic ă are o i contribuţie excepţională în ! is to ria acestu i popor. Nu i su p e r io a ră , în s ă , celei ! o rto d o x e . N ic i ch iar în i p lanul je r tfe lo r date de-a lungul vrem ii şi în timpurile mai apropiate. Pledăm şi noi pentru necesitatea scrierii unei sinteze istorice, care să stabilească, pe bază de fapte, cu rigoare şi obiectivitate ştiinţifică, meritele fiecăreia d in ce le două strane alb B isericii neam ului (fără a o m ite m e i g re şe lile sau faptele nedemne care n-au fost specifice doar unora).

în acest fel, cu siguranţă, lec ţia de is to rie care l-a entuziasmat atît de mult pe n a iv u l z ia r is t de la "M esagerul transilvan” (în fo n d un ş ir n e s f îrş it d e { im precizii tendenţioase şi grosolane, care nu au nici în c lin n ic i în m în ecă cu adevărul pe care pretind că-1 apără) nu ar mai avea nici un rost. în acelaşi tim p,

-a r c o n fe r i re a lism . ş i temperanţă, ar mai diminua pretenţiile celor ce pledează p e n tru " r e s ti tu t io in integram” cauză a stării de tensiune şi conflict în viaţa re lig io a să , d a r şi a n e a ju n g e rii la un aco rd justificat.

Anton C O ZM A

M e ş t e r ii! e îrp a c iProclam aţia-petiţie a

tinerilor revoluţionari de la Pesta din 1848, cuprinzînd 12 puncte cu p riv ire Ia ”Ce doreşte naţiunea ungurească”, cum era şi dc aşteptat, a fost invocată în ultimul timp de diferite persoane aparţinînd diferitelor partide şi orientări politice din Ungaria şi din "ţările succesoare”. Unii s-au fo lo sit de ea cu scopul legitimării propriilor idei şi acţiuni politice. D in şirul evocato rilo r nu putea să lipsească p reşed in te le de onoare a l UDMR. Ar fi o naivitate Să credem că este vorba dc împărtăşirea unor sentimente înalte şi înălţătoare in sp ira te d in p ilda premergătorilor. Cirpăccala sa ”Ce doreşte com unita tea naţională ungurcască din R om ânia” rep rezin tă "recom punerea” celor ” 12 puncte” şi aplicarea lor la situaţia prccum şi la epoca noastră. ”Contcmporanizarea” : s-a realizat din sursele proprii a le m eşteru lu i. C a orice patron care îşi respectă firma (măcar cl, dacă alţii nu) s-a îngrijit din timp să aibă din ce recondiţiona lucruri chiar şi m ai p re ten ţioase . Nu contează dacă clc sc vînd la so ld u ri. A rc şi m ateria le importate dc la. partenerii săi cu carc în tre ţin e legături intense, îndeosebi cu. ocazia d e se lo r sale d ep lasă ri de

"afaceri”. Considerînd că ar incinta "comunitatea naţională ungurească”, m eşterul a mai adăugat nişte petice găsite în sacul I u i c a "autodeterminare naţională internă”, "autonomie

în proclam aţia cu pricina, reajustată de el pînă ce a în­tors-o pe dos, el a amintit de nişte deţinuţi politici care trebuie eliberaţi. în mod "creator” a transformat nişte infractori de

personală şi colectivă”, "drepturi colective”, "restabilirea unităţii naţiunii ungureşti”, "ungurimea, ca naţiune co nstitu tivă şi creatoare a s ta tu lu i” . D eşi cirpăccala este de un primitivism banal (sau din aceasta cauză tocmai) meşterul pclicar a dorit să adauge la "opera” sa note particulare de croială, un fason ”ă la Tokes”. Orgoliul firmei!

drept comun, de la Zetea şi Tîrgu-Mureş, în deţinuţi politici, ccrînd eliberarea lor.

Particularizarea "fasonului” nu putea să se dispenseze de un clement preferat al meşterului: PUNR. Dc accastă dată nu este vorba de Gheorghe Funar ci de prefectul judeţului Bihor, Ionel Ungur, care, după el, trebuie îndepărtat. Nu am vrea să

reiterăm spusele lui Tokes, dar nu putem să nu observăm că adevărul, de fapt, se află î n 'c e l e redactate de el. Speculînd actualele disensiuni dintre PDSR şi PUNR, el .spera să scape de prefect.-în viziunile sale autonomiste, acea parte de ţară ocupă un loc deosebit, în vecinătatea patrie i mame. D eclararea p re fec tu lu i "persona non grata”, ,ne arată că de acum încep înd , fără avizul lui Tokes, m en ţinerea , sau concedierea reprezentantului guvernu lu i nu m ai sîn t posibile. în orice caz aşa crede el.

Recroirea şi aducerea la n ivelul m odei actuale nu puteau să nu încorporeze peticul la care ţine în mod deosebit. Să-l ascultăm : "L iberta tea noastră este periclitată şi limitată de colo­nizarea masivă a ţinuturilor şi localită ţilor cu m ajoritate ungurească cu forţe de ordine şi armate româneşti, cu scopul m od ificării com poziţie i na ţionale a popu la ţie i, a in tim idării ungurim ii, Pretindem încetarea acestei practici colonizatoare, ca să se restab ilească pacea şi concordia în ţinu tu rile respective”. Cu această adăugire, cîrpeala este gata. Peticarul se u ită la ea cu nedisimulată satisfacţie.

G. FARKAS

Litiu solicită suplimentarea bugetului de apărare

COMUNICATîn problema industriei de apărare şi a salariaţilor

din întreprinderile respective, poziţia. domnului deputat Petru Liţiu, PL ’93, este următoarea: i

- Ministerul Apărării Naţionale a estimat necesarul de armament, muniţie şi tehnică de luptă din producţia internă;

- pentru achiziţionarea acestor produse este nevoie de o suplimentare a bugetului pentru apărare, solicitare făcută de către domn ul deputat atît în Comisia de Apărare, cît şi de plen ul Camerei Deputaţilor;

- restructurarea industriei de apărare a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dar nu este operantă din lipsa banilor;

- această restructurare este necesară datorită supradimensionării acestui sector al industriei şi decalajului tehnologic faţă de alţi producători;

- soluţia acordării în continuare a 75 % din salariu personalului din sectorul industriei de apărare nu rezolvă problema decît pe termen scurt;

- este necesar ca industria, redimensionată, să fiesu sţin u tăprin com enzi din partea M inisterului j Apărării Naţionale; ,

- o măsură,mult mai eficientă decît soluţia salariilor diminuate este cea a transferului sumei J respective în bugetul Ministerului Apărării \ Naţionale, la capitolul înzestrare şi revenirea banilor în sectorul industriei de apărare subforma plăţilor pentru produsele comandate; -

- a doua soluţie este cea a redimensionării industriei de apărare şi reconversiaforţei de muncă.

Biroul de Presă al PL'93

(jT) joi, 4 aprilie 1996 AR7Â-CULTURĂADEVĂRULde Olm I

Cărţile clujenilor

Ion Pop; ediţia Victor Valeriu Martinescuîn acest an Se sărbătoare a

avangardei româneşti (acum o sută de ani se năştea la Momeşti marele părinte al avangardei Trislan Tzara, care, acum 80 de ani, în 1916, pornea insurecţia de Zraich), cunoscutul specialist în avangardismul românesc, profesorul clujean Ion Pop, adaugă o filă nouă la istoria acestei mişcări, oferindu- ne la Editura 'Cogito de la Oradea o ediţie restitutivă, consacrată unuia dintre cei mai misterioşi avangardişti, 'poetul Victor Valeriu M artinescu (acela care îşi scrie numele doar cu iniţiale mici). Născut în 1910 la Craiova şi mort în 1994 la Bucureşti, poetul s-a remarcat încă de la debut prin gesturile sale fanteziste şi frondeure, scoţînd mai multe reviste efemere (Pubis, 1924, sau Şiş, 1935, în care semnează cu pseudonimul Dellombra) şi debutînd în volum cu o carte aproape clandestină, Cele dintn ştiri despre Victor Valeriu Martinescu (1933), în care ”Eu îmi trăiesc specia şi victor valeriu martinescu îşi consumă existenţa de sine”, gest repetat în 1934 cu volumul 7 ţîţe pcrgamutc, tipărit doar în 7 exemplare, şi cu un altul, Astăzi v.v.m. la 33 de ani (1944) într-un tiraj ca şi inexistent, fără, difuzare şi, deci, fără ecou critic, şi, cu un roman insolit, Cocktail (1933), amestec ciudat de vervă fantezistă şi divagaţii

eseistice. Un ultim volum publicat este România mea (1945), îndemn

. de ieşire din plictiseală şi scepticism şi asumarea unui destin sub semnul Dragostei şi Spiritului, întrebîndu- se îndurerat dacă ”Mai există oare vreun Suflet/care nu vrea să

^depăşească în sfirşit epoca de piatră?”, într-un, moment în care cizma sovietică se simţea de aproape: ”tot programul tău de cîntece e la puşcărie/ o ceaţă de gheaţă şi beznă învăluie toate milioanele de inime/ cerul şi-a pus mască şi e tîlhar la drumul mare,/ şi ”bunul Dumnezeu” a devenit şi el un asasin ordinar...” Aluzia la momentul tragic traversat de ţară se face şi în cîntul următor, cînd" ţara e văzută asaltată de "neamuri fără Tradiţie, (de)neamurile nesfinţite”. Acestor ticluri deja

tipărite, Ion Pop le adaugă unul nou, Meşteşugul de a scrie, în care include o parte din creaţia sa rămasă în periodice, deoarece W M ”e un teribil poem al tuturor anotimpurilor cu un temperament care nu se poate rezuma şi ilustra şi cu o vocaţie imparisilabică, E o istorie a Spiritului si Evanghelia Marelui Suflet*. Paginile volumului debordează de fantezie, livresc şi dispreţ al tuturor regulilor pro-zodice, într-o ordine avangardistă personală, care-1 singularizează şi întăreşte convingerea că ne aflăm în faţa unui ’ avangardist de unul singur”, aşa cum inspirat l-a numit Ştefan Baciu.

M ircea POPA

Editura orădeană "COGITO" la Cluj-NapocaAstăzi, la orele 14, Editura

COGITO din Oradeq propune publicului clujean o întîlnire de cunoaştere şi lansare de carte. Vor fi lansate ultimele apariţii ale Editurii din co lec ţia PENUMBRE, colecţiecoordonată de criticul Ion Simuţ şi anume: Poemele lui Edgar Poe în traducerea lui Emil Gulian şi sub_ îng rijirea lui LIVIU COTRĂU; V ictor V aleriu Martinescu, Ştiri despre Victor Valeriu M artinescu, antologie şi prefaţă de Ion Pop; Ady Endre,

Sânge şi aur, în româneşte deGeorge A.Petre, ediţie şi prefaţă de , Nac ANTONESCU, precum şi volum ul de critică1 al lui MIRGEA POPA, Convergenţe europene, care va fi prezentat de prof. univ. :dr. VASILE FANACHE. Din partea Editurii COGITO vor fi prezenţi, poetul ION ŢEPELEA, directorul editurii, şi redactorul şef al revistei FAMILIA, poetul IOAN MOI.DOVAN.

Se vor acorda şi autografe.

Un an de îu înfiinţam

j

ASOCIAŢIA MARAMUREŞENILOR DIN CLUJ-NAPOCA

• Concepută în scopul cultivării memoriei înaintaşilor de pe meleagurile voievodale şi pentru susţinerea tineretului aflat la studii în acest centru universitar, Asociaţia maramureşenilor a . împlinit un an de existenţă, cu un bilanţ demn de un promiţător început.

Orientată potrivit liniilor statutare, activitatea asociaţiei, susţinută de un larg cerc de membri, s-a axat pe un program de promovare a tradiţiilor maramureşene (tezaur ce-şi are originea în spiritualitatea dacilor liberi), a valorilor morale şi istorice avînd această obîrşie, începînd cu luminoasele figuri ale voievozilor Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă, întemeietori ai Moldovei (sec.XIV), cardinalul Ştefan Vancea (sec. XHI).

Pe ordinea de zi a reuniunilor au fost înscrise comemorări ale unor personalităţi de vîrf, celebre prin iniţiativele şi realizările lor, a căror viaţă a fost închinată nu numai succesiunii unor generaţii de pe Iza, Tisa şi Vişeu, ci şi binelui întregii ţări. între aceştia se numără: profesorul Gheorghe Bilaşcu - fondator al învăţămîntului superior stomatologic din România"

-la Universitatea de Medicină din Cluj. (în urma dezvoltări acestui domeniu, în centrul nostru universitar a luat naştere' Facultatea de Stomatologie, de prestanţă mondială, al cărei prestigiu ar fi în consonanţă cu marele precursor al cărui nume s-ar cuveni să-l poarte). Seria conferinţelor a continuat cu evocarea lui Ilie Lazăr, om politic pătruns de un patriotism nestăvilit, cel care cu compania pe care o comanda în primul război mondial, a arborat drapelul tricolor pe primăria din Cernăuţi, protejînd capitala Bucovinei pînă la instalarea autorităţilor româneşti. Ulterior, a înfruntat cu .demnitate vitregiile vremurilor totalitariste... Au fost organizate medalioane în amintirea părintelui protopop V. Bran din

Dragomireşti - povăţuitor talentat şi scriitor popular pentru mintea şi inima ţăranilor, a căror emancipare o dorea cu ardoare; a matematicianului de renume continental, prof. dr. I. Marusciac, precum şi în onoarea compozitorului Haiy Maiorovici, a cărui operă este apreciată pretutindeni în lume.

în această cunună se vor înscrie încă multe nume de rezonanţă în ştiinţa şi cultura românească, profesori universitari ce au făcut şcoală în jurul lor, artişti cu operă recunoscută peste hotare, laureaţi de premii internaţionale, diplomaţi în luptă cu presiunile istoriei etc.

Seara maramureşană nu se putea desprinde de imaginea plaiurilor natale însorite şi de cărările copilăriei celor prezenţi, de mîndria apartenenţei lor la o viţă de oameni harnici şi gospodari, de doinesc şi astăzi în poienile de la poale de Ţibleş şi Pietros. /

Bineveniţi în sînul asociaţiei, studenţii şi elevii maramureşeni se bucură de o încadrare statutară corespunzătoare, fiind sprijiniţi în pregătire prin consultaţii şi documentaţie pe discipline, oferite de un corp de specialişti, precum şi de noul. comitet (preşedinte - prof. dr. I. Horea, secretar -1. V. Gabor).

Reuniunile au loc în fiecare primă marţi din lună, la ora 18,00, în sala dţ festivităţi a Liceului “Gh. Şincai”, la care sînt invitaţi toţi cei legaţi de această comunitate, la fel ca şi prietenii lor, indiferent de etnie sau loc de provenienţă. împreună vom îmbogăţi proiectele noastre şi vom simţi căldura apropierii, împreună vom străbate desişul Făgetului, sub ale cărui crengi umbroase susură nn izvor care va aminti de-a pururi de un spirit înnoitor şi un suflet nobil: fîntîna lui Bilaşcu.

Conf. dr. George PETRESCU Preşedinte fondator al A .M .C .N .

ACADEMIA DE MUZICAConcertul formaţiei ARS NOVA

Concertul de muzică contemporană de marţi, 2 aprilie (aflat sub egida SIMC şi a Ministerului Culturii), a oferit prestigioasei formaţii clujene “Ars Nova” posib ilitatea p rezentării’ în public a programului pe_ care, peste o săptămînă, urmează să îl interpreteze la Copenhaga. De altfel, pentru anul 1996, Copenhaga a fost aleasă “Capitala culturală a Europei”, oraşul danez fiind marcat de intersectarea a numeroase festivaluri de muzică clasică, contemporană, jazz sau folclor. în acest context, invitarea unei form aţii c lu jene ,; reprezentative pentru creaţia rom ânească ' contemporană, nu poate decît să ne bucure, (de altfel, şi “Cvartetul Transilvan”, recent întors dintr-un turneu de succes In Statele Unite, este de asemenea invitat în cadrul acestei uriaşe desfăşurări de forţe muzicale europene, găzduită de capitala Danemarcei. •

Revenind la concertul de marţi seara din Sala Studio a Academiei de Muzică, el a debutat cu “Invenţiunile” pentru patru instrum ente ale compozitorului clujean Adrian Pop, structuri formale în lanţ, gîndite într-un crescendo în plan expresiv şi al tehnicilor de scriitură. -

“Monologul” germanului Friederich Schenker, lungă melopee ce zămisleşte din cînd în cînd frînturi motivice, a scos din nou în evidenţă excelenta tehnică a acestui artist deosebit care este oboistul Aurel Marc.

Recent sărbătoritul Ansamblu de percuţie, a fost reprezentat prin Grigore Pop, Nicolae Coman şi Lâszlo Attila în lucrarea compozitorului ex-clujean, actualmente stabilit la Berlin, Gabriel Iranyi.

“Triplum” este o succesiune de poliritm ii şi polimetrii orizontale şi verticale, alternînd cu momente cvasi aleatorice. '

Compozitorul danez Ib Norholm, ■ cu al său “Preludium”, se situează pe poziţiile unei muzici naiv-picturale, destul de modestă ca scriitură.

Un nou moment de solo l-a constituit piesa “Tiranden” a unui alt' fost clujean* actualmente profesor la Miinchen, compozitorul Dieter Acker. De astă dată, protagonist a fost un alt remarcabil muzician, clarinetistul loan Goilă, ce a ştiut să confere lucrării (concepută într-un iimbaj modal, cu o ritmică liberă), o atmosferă interiorizată.

Prezentată în primă audiţie absolută în varianta oboi şi ansamblu, “Remembering Bartok” de Cornel ŢăranU apare inedită în cadrul creaţiei compozitorului clujean. Unicitatea sa nu constă în limbajul muzical cu care se operează (dezvoltare . în baza unei . celule trisonice B-E-LA, muzicalizare a prenumelui compozitorului maghiar omagiat), ci în apelul la sonoritâţHe sorginte populară românească, lă “zicerea” instrumentului solist (Aurel Marc), secondat de sonorităţii tip “taraf de lăutari”.

Ultima piesă inclusă în program, “Sequentîa” de Ştefan N iculescu , lucrare în prim ă audiţie românească, utilizează o tehnică de scriitură - * • complexă, “clădită” în spaţiu prin planuri sonore suprapuse, cărora li se alătură individualizări melodico-timbrale; o compoziţie foarte “colorată”, din care nu lipsesc, ev iden t, d ispersările heterofonic.e, aceste “obsesii de creaţie”; ale compozitorului.

Cristina M onica BOTA

La Teatrul de Stat din Turda

0 nouă premierăA patra prem ieră din

actuala stagiune teatrală şi a 341-a d in ex is ten ţa instituţiei reprezintă prima premieră cu un spectacol PIRANDELLO, care se va desfăşura mîine 5 aprilie, orele 19.

în distribuţie: Radu Botar, Ileana Portase, Tina Moga Oltean, .Valentin Mălăescu, Stelîan Roşian, M elania Aştilean, Narcisa Pintea, Radu Ţicudean, Antoaneta Pop, Cornel Miron,- Ginuc Crişan, Liana Bothăzan.

Regia a rtis tică şi scenografia sînt semnate de MARIUS OLTEAN, iar costum ele poartă g iru l studen tu lu i CALIN SOPRONI.

Clujenii doritori să vadă acest spectacol deosebit au prilejul să se deplaseze la Turda cu autobuzul instituţiei, care va pleca de la Teatrul Naţional la ora 18 şi se vor înapoia la Cluj cu acelaşi m ijloc de transport.

Expoziţie dc fotograficC e n tr u l C u l tu r a l fr a n c o / in v i tă p u b lic u l c lu je a n la

deschiderea expoziţiei de fotografii cu opera lui Hrancu^i, mii ne, 5 apr i l ie , ore le 13, Ia M u /cu l de \ r l ă , c \ p o / i t i e o r g a n iz a tă sub e g id a ( en tru lu i G c o r g e s P om p id o u de Serviciile C ulturalc ale Ambasadei Franţei in România , dc Delegaţia Cencralâ a Alianţei l 'rance/e in Uomânia <j> de M u/eul Naţional de Artă din Craiova.

A cordul a două inst i tu ţ i i de renuinc prcci iin Centrul r .c o r s e s Pompidou ţ i M u /cu l dc Ariă d in Philadelphia , deţinătoare a celor mai importante co lc i l i i l l iancuşi a făcut posibil acest pro iect a m b iţ io i . dc o im portan tă istorică excepţională, de a iernii întreaga operă a lui H rănite i la

Acest sculptor, in afara oricărui ci ircnt. eliberîndu-se dc practicile m arilor maeştri ai epocii sale, a inventat singur un limbaj propriu dc o noutate absolută, care a servit drept icrcrii iţâ majoră generaţi i lor de sculptori ţi pictori.

1 x p o / i | ia \ a fi deschisă piuă in 2(1 aprilie.

F B flw a 1 ORICE MINTE DEVINE O VIATA!Această afirmaţie este valabilă,

dacă puteţi crede în film ul “Dangerous m inds” (M inţi periculoase), care rulează acum la cinematograful “Victoria”. Este

- o peliculă despre puterea omului de a deveni OM, deci de a avea o educaţie greu de dobîndit: cea a alegerii BINELUI de RÂU. Şi aici intervine un angrenaj foarte complicat, ce duce la simplitate.

Scenariul lui Ronald Bass este inspirat dintr-o carte scrisă, la rîndul ei, după o poveste

^ adevărată. Citind cartea autoarei ^ Lou Anne Johnson, My Posse

Don‘t Do Homework, producă­torii Don Simpson şi Jerry Bruckheimeier s-au hotărît să facăi un film despre tinerii liceeni şi problemele lor. Mai precis despre eroismul unei femei în faţa “cecităţii” sociale a unortineri, care n-au decît şansa de a se rata.

- Ceşi foarte dotaţi, elevii (deja m aturi ca sentim ente şi comportament) sînt incomozi pentru societate. Pentru că nu sînt albi, ci provin din cartierele blestemate, unde drogul, alcoolul, cu ţitu l, p is to lu l ţin locul cuvîntului. '

O mare actriţă, MICHELLE . PFFEIFER, ju c ln d ro lu l profesoarei Lou Anne Johnson reuşeşte nu să- stăpînească, o clasă de oameni, ce se simt rataţi, hăituiţi, scoşi înafara societăţii, ci să-i facă să înţeleagă că viaţa merită să fie trăită, şi nu oricum. Cum o face?. Prin intermediul POEZIEI! Nimănui nu o să-i vină să creadă că versurile lui DYLAN THOMAS, poet m are, dar sinucigaş şi BOB DYLAN, un cîntăreţ psihedelic pot face din nişte “batjocoritori’ un corp de luptători pentru viaţă. Rolul lui

Michelle este ameţitor, dar cu ea regizorul nu cred că a avut prea mult de lucru. Regizorul John N. Smith a trebuit să fie atent la selecţia elevilor (foarte grea) şi la filmările care au mers prin filtrul maestrului de imagine ( de altfel foarte profesionist): Pierre L etrate. M uzica v ine să completeze, fin şi discret, o atmosferă foarte tensionată dar extrem de umană. Ea este semnată de un cuplu cu nume: Wendy Mşlvoin şi Lisa Coleman.

Cei ce o însoţesc în acest film, foarte educativ şi puternic, în morala sa, pe M ichelle sînt: George Dzundza, Courtney B, Vance, Robin Bartlett, Bruklin Harris. Am putea să-i enumerăm pe toţi, dar avem o datorie faţă - de Michelle care a jucat în puţinii atxi ce-i poartă (s-a născut în 1957. în Orange, California) roluri

vaste. A debutat în televiziune cu “Delta House” în .1979. V-aţi putea închipui că a intrat cu adevărat în atenţia publicului cu “Grease 2”, un film muzical? Să nu uităm însă piesele ei de rezistenţă: “L upul” , “V îrsta inocenţei” , “Batman revine”, “Luna am ară” , “L egături periculoase”. A jucat cu Sedn Conneiy, Jack Nicholson, Daniel Day Lewys. Şi cu Al Pacino din “Scarface”. Sînt cîteva repere. Avem în faţă o mare actriţă, care a sucit minţile oamenilor. Filmul nu este de “Oscar” dar e necesar. Şi merită să vezi cum frumoasa din “Vîrsta inocenţei” îşi pune ochelarii. O simplă notă: de mult n-am văzut o sală de cinema p lină. Acum era tix ită de adolescenţi. Există întrebări?

Dorin SERGHIE

A D E V A R U Lde CBuI OMUL SI SOCIETATEA joi, 4 aprilie 1996

11_ Condiţia omului de artă J jMaria Munteanu si ACEA LUMINĂI

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

Ea e frumoasă ca o zi bună. Are acel simţ al poeticului pe . care nu ţi-l dă decît disperarea tăcută. Aerul de singurătate ce o înconjoară creează linişte ac to rilo r adevăraţi. Are un nume predestinat: MARIA. într-un alt , timp MARIA MUNTEANU, ac triţă la Teatrul Naţional din Cluj s-a numit simplu: M aria. Dar nici un poem nu poate înlocui acest nume. Prin credinţa ei, repetă acea clipă cînd Isus a scăpai crucea. Verbul rostit de ea, în acest timp, pune umărul la ridicarea crucii veşnice.

în fiecare an al Universului se repetă un moment ce este de netrecut. Un bărbat, ce n-a împlinit 33 de ani va fi condamnat la crucificare, după “ moda” rom ană, asemeni unui sclav. Este un evreu declarat “REGELE IUDEILOR”. Guvernatorul

■ Iudeei, o provincie incomodă pentru Imperiu, Pilat din Pont (aici memoria ISTORIEI devine ambiguă!) este obligat de pîra preoţilor din Templu să-l condamne pe fiul lui Dumnezeu. :

Numai că puterea versului, cîntul subtil al cuvîntului,: atotputernicia imaginii ce poate fi prin trăire, acea' simţire simplă şi tandră vor fi, peste secole, în sufletul

■oamenilor vibraţie. Timpul

trem ură în vocea Măriei Munteanu. .

S-o ascultăm: “Dintotdeauna am fost impresionată de cele două mari sărbători ale lumii: Sărbătoarea de Crăciun şi Sărbătoarea de Paşte. Desigur

ca valoare “ u ti l i ta te a ”Criticul Mircea Crişan în

‘ “Antologia poeziei creştine”, spune următoarele: “ Aceste poezii au valoare tocmai |pentru ik au u tilitate. Valoarea fiind impusă de criteriul folosinţei. Sporesc nădejdea. Ridică în ochii omului lacrim a de recunoştinţă faţă de fapta ■ jertfei de pe Cruce. Nimic nu rămîne tăinuit din mişcările cele mai ascunse, cele mai necunoscute ale sufletului nostru.”

Acest spectacol este u t spectacol de' suflet constniit cu ajutorul minunaţilor mei colegi cunoscuţi din “Dorul întîlnirii cu Mesia” pe care 1- am pus de Crăciun. Ei sînt: loan Isaiu, Irina W intze, Lucia Wanda Toma. Evident nu lipsesc şi; colaboratorii: Grigore şi Marioara Leşe,

IIIIIIIIIIL .

fiecare dintre noi îşi manifestă bucuria în felul său. Bucuriatransformîndu-se (spre durerea .care sînt solişti vocali şi aumultora dintre noi) în crimă şi . conducerea ' muzicală,violenţă. ~ .Teodora Paiu, care s-a ocupat

Isus a purtat în trupul său toate de scenografie. Regia aparţinepăcatele omenirii, lăsîndu-se ’*! r r T rlui Katona Zs. Jozsef. Caietulstrăpuns de loviturile ascuţite ale celor nelegiuiţi.' Măcar acum, cu ocazia acestor sărbători, ar trebui să fim mai buni, mai înţelepţi, mai generoşi şi, prin credinţa arătată Lui, să-l rugăm, ca acolo unde s-a înm ulţit păcatul să prisosească Harul în concepţia scenariului “Veniţi de luaţi lumină!” m-am folosit de poezie narativ i şi de poezia care are

.secretarul literar Roxana, M anilici. P rem ie ra spectacolului va avea loc m a r ţ i ,’9 ap rilie o ra 19.“Veniţi de luaţi lumină!” ;

Maria Munteanu ne va duce pe Golgota. Vom coborî şi în Cîmpia Raiului, tot împreună cu ea.

Dorin SERGHIE

T r r s r r ^ : îi 't .

: . v \ U / ■ ■ 1

H H H H l lr I

V i* ^ t "*■ * * - r

* ***- . - -J •

i i i » 4 : - v*

.< .1v’v,

Grădiniţa cu orar prelungit "Bethania" sau locul unde copiii găsesc dragoste, linişte, înţelegere, adică atmosfera acelui jinduit "acasă"...

F oto : I.P E T C U

Zona montana şi viitorul României

' De-a lungul m ileniilor, pădurile montane au asigurat un echilibru ecologic care a- înlcsnit formarea aşezărilor, dezvoltarea economiei şi culturii naţionale, imprimînd poporului un complex de sentimente estetice şi sufleteşti, de siguranţă şi trăinicie.

Din păcate, suprafaţa ocupată de păduri s-a diminuat, de-a lungul tim pului îngrijorător de mult, astfel că faţă de -începuturile primului mileniu, cînd suprafaţa pădurilor ocupa circa 80 la sută din teritoriul ţării, astăzi avem acoperit cu păduri doar 27 la sută din teritoriul ţării, respectiv; aproxim ativ 5 miliarde de arbori cu diametru de peste 5 cm, revenind pe fiecare locuitor circa 2800 mp de pădure cu 220 de arbori. Cel mai mare ja f din secolul nostru a avut loc în perioada anilor 1920-1935 cînd s-au tăiat circa 1,3 milioane ha, adică mai bine de o cincime din actualu l patrim oniu forestier. . .

Primul semnal serios de alarmă, în legătură cu spolierea iraţională .a pădurilor, a fost. tras de către regretatu l academician clujean, prof. Emil Pop, care a evidenţiat (încă din 1941) în mod ştiinţific proprietăţile ecologice ale pădurii şi a subliniat mizeria materială şi morală care urmează, în mod logic, după defrişarea pădurilor. Experienţa şi învăţămintele cîştigate. la scară globală pe

parcursul celor cinci decenii care au trecut de atunci pun şi mai pregnant în lumină adevărul relevat de marele savant român.

Cu ani în urmă, mi-a fost dat să străbat, nu o dată, MESETA CENTRALĂ, A STATELOR UNITE ‘MEXICANI-:, astăzi un imens deşert, a fe c ta t . de _ o profundă eroziune de adîncime. Lăcomia omenească a reuşit aici ca, în mai puţin de 140 de ani, să declanşeze unul din cele mai mari dezastre ecologice, prin defrişarea a circa 100 milioane de hectare de pădure, adică o suprafaţă de 16 ori mai mare decît pădurile de astăzi ale României. Au urmat apoi fazele bine cunoscute ale declinului ecologic: faza de savană, supraso lic itarea păşunilor, eroziunea, aridizarea şi dcşertificarcâ.

Singura plantă care se poate cultiva pe acest teritoriu imens este o plantă capabilă să reziste la secetă denum ită “ Agave m exicana” , în tija căreia se scobeşte o cavitate în care se adună “apa de miere”, din care prin distilare sau fermentare se prepară două băuturi alcoolice:

“ teq u illa ” şi “mezcal" Alcoolul rezultat, mult mai ieftin decît băuturile importate, a rep rezen ta t alături de instalarea unui climat arid, tragedia acestui popor, bîntuit de sărăcie şi de boli.

M i-am exp lica t atunci sensul unui “înscris”, pus pe frontispiciul aeroportului din capitală şi repetat aproape în toate localităţile ca şi pe buzele oamenilor. Iată ce scria: “marea noastră fatalitate este că sîntem prea departe de Dumnezeu şi prea aproape de graniţa cu Statele Unite”.

Acolo departe, gîndindu-mă . la similitudinile geo-politice cu

realităţile de la noi, l-am . înţeles şi mai bine pe dascălul de altădată, prof. Emil Pop ca şi pe marele silvicultor prof. Marin Drăcea, care în 1944, scria cu o intuiţie1 profetică: “pădurile sînt înainte de toate, liniştea păm întului, scutul agriculturii şi garanţia bunei’ întocmiri a vremii şi, ca atare, unul din temeiurile existenţei poporului român”.Prof. V ictor TĂ TA R II

Transportul publicLa sfîrşitul săptămînii trecu­

te în municipiul Cluj-Napoca s-a desfăşurat întîlnirea repre­zentanţilor Uniunii Transpor­turilor din România şi Fede­raţia Sindicatelor “TRANS- ' LOC” . Problemele care au apărut pe ordinea de zi a

acestei întîlniri au fost: • Relaţia patronate-sindicate • Contractul colectiv de muncă pe ramură • Transportul local-încotro? • Rela­ţiile dintre regiile.de transport în comun şi administraţia locală • Condiţiile de muncă în transportul local-posibilităţi de ameliorare.

" La lucrările conferinţei au participat liderii sindicali din regiile de transport în comun din localităţile reşedinţă de judeţ, respectiv directorii regiilor de transport urban de călători din principalele oraşe ale ţării, (vom reveni)

Statuile si administraţia.. • ? !

Domnul primar are o dorinţă fierbinte de a cheltui şi mai departe sume enorme de bani pentru ridicarea de statui. Ultimele patru şedinţe ale Consiliului local s-au consumat 'cu discuţii sterile pe această temă. Cu toate că nu se întruneşte o majoritate calificată care să aprobe finanţarea statuilor, domnul primar se ambiţionează să pună pe ordinea de zi a fiecărei şedinţe acelaşi subiect, Văzînd că n-a avut nici un succes cu metoda convingerii, la ultima întrunire a apelat la alte mijloace. Ni s-au prezentat cîteva solicitări ale domnilor preşedinţi şi administratori de blocuri din zona Pieţei Cipariu. Cererile sînt tipizate şi citindu-le se simte, evident, abureala peuneristă.

Aş vrea să amintesc acestor domni că dacă în vremea de dinainte se făceau presiuni puternice asupra şefilor de asociaţii de locatari pentru a “colabora” cu structurile, azi nu mai este cazul să facă “sluj” la comanda partidului de la putere. într-un bloc cu multe apartamente apar probleme complexc.- Sînt convins că domnii preşedinţi şi administratori se luptă din greu pentru rezolvarea acestor probleme. Dar problema statuilor aparţine Consiliului local şi pot să asigur pe toată lumea că se află pe mină bună. Nici un oraş din ţară nu a plătit mai multe statui decît noi. Acum, acţiunea trebuie stopată pentru a da prioritate adevăratelor probleme ale administraţiei locale: drumuri, spitale, şcoli, curăţenie, iluminai, spaţii verzi, investiţii de interes general. în legătură cu afirmaţiile domnului primar din “Adevărul dc Cluj” de sîmbătă, 30 martie 1996, trebuie să subliniez că pe domnii care semnează ccrerile i-am calificat ca “pcunerişti”.

Dacă pentru domnul primar pcuncrist înseamnă sccurist, cu n-am cc să mai adaug.

Petru M E S E Ş A N , consilier municipal PNL

Ajutoarele au ajuns unde trebuieProverbu l “O m ul bun la

nevoie se cunoaşte” s-a adeverit atunci cînd sute de huedineni au sărit în ajutorul celor loviţi de, apele vijelioase, ale Arieşului.'■ D in in iţia tiva Socie tă ţii culturâl-patriQ tice “A vram Iancu”, a primăriei şi şcolilor din oraş s-au colectat şi trimis trei transporturi cu ajutoare, constînd din 120 saci cu îmbrăcăminte, produse alimentare şi un înilion de lei.

încă din 12 ianuarie au început să sosească scrisori de mulţumire, ceea ce i-a bucurat pe toţi acei care au contribuit la redresarea, cît de cît, a situaţiei celor loviţi de furia Arieşului.

Conducerii Liceului teoretic “ O ctavian G oga” i-au fost adresate mulţumiri din partea Grupului Şcolar Forestier din- Cîmpeni, prin adresa trimisă de domnul Roman Matiş, directorul unităţii, care a scris printre altele:

“am prim it cu multă bucurie generoasele ajutoare oferite... şi vă mulţumim din inimă”.

D ovadă că ele au fost distribuite în satele afectate sînt scrisorile de mulţumire primite de mulţi huedineni de la cei la care au ajuns. :

Spicuim cîteva rînduri trimise de eleva Râşteiu Cristina, din satul B istra , n r.31 , trim ise domnului Gheorghe Pleş: “Toate

. m ulţum irile şi recunoştin ţa pentru gestul vostru de omenie, atunci cînd soarta a fost mai vitregă cu noi:..Fie ca aceste.-, nenorociri să vă ferească şi bunul Dumnezeu să vă dea o viaţă plină de bucurii şi împliniri” .

Cele de mai sus sînt dovezi de m ulţum ire şi de înălţare sufletească. în acelaşi timp sîn t' mărturii că ajutoarele au ajuns la destinaţie. *

N. ŞTEIU Societatea "Avram iancu”

AGENŢIA DE PROTECŢIA MEDIULUI(Important ! )

D epăşirea p ragu lu i de z g o m o t a d m is ş i neasigurarea de m ăsuri şi do tări pen tru izo larea şi protecţia fonică a surselor ce generează zgom ote şi

v ibraţii se sancţionează cu am en d ă în tre 7 5 0 .000 -3 .7 5 0 .0 0 0 le i , c o n fo rm articolului 46 litera “c” din L e g e a 1 3 7 /1 9 9 5 , le g e a protecţiei m ediului.

Tînără bolnava de cancer în stadiu | avansat, avînd un copil de patru ani j şi mari datorii la ban că , solicit I sprijin financiar. Cont umanitari

II

I

4108017990746 Banca "Dacia Felix" Sucursala Cluj.

£ a g i n â g j r e a I i z a t ă V d e j F l â v i a - S E R G H I E

1 2

■ V

joi, 4 aprilie 1996

Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar

de Stat a judeţului ClujOrganizează CONCURS în data de 17 aprilie

1996, orele 900, la sediul din Piaţa Avram Iancu nr.19, pentru ocuparea următoarelor posturi:'

-3posturi inspectoridespecialitatela Direcţia impozite ş i taxe (bărbaţi);

-1 post inspector de specialitate la Serviciul revizie fiscală ş i contestaţii; .

-2posturi inspectori despecialitate la Serviciul bilanţuri agenţi economici;

- 1 post operator calculator la serviciul prelucrare automată a datelor;

-1 post muncitor (şofer);-1 post operator rol la Percepţia Turda;- 5 posturi agenţi fiscali pentru Consiliile

locale: Iara - Percepţia Băişoara; Ploscoş - Percepţia Cîmpia Tur zii; Mărgău - Percepţia Huedin; Feleac - Percepţia Turda; Jucu - Percepţia Apahida.

Dosarele pentru concurs'se Vor depune la Serviciul salarizare, resurse umane şi gestiune, cam. 139, pînă la data de 12 aprilie 1996, însoţite de următoarele acte:

- Curriculm Vitae;- copie act de studii;- adeverinţă privind starea de sănătate;- recomandare de la locul de muncă;- calificativele pe ultimii 3 ani;- copie carnet de muncă, cap.I, VI sau IX;- declaraţia pe proprie răspundere că nu a

suferit condamnări penale;- cazier judiciar pentru agenţii fiscali. -

’ (761238)

SCIZOCERSA~ cu sediul în Turda, str.22 Decembrie 1989 nr.31, ~

; telefon 064/314142 |

Angajează: ^- econ om ist;

- ing iner s istem p en tru reţea de calcu latoare , av înd cu n o stin te

7 9 9

de program are şi o p erare PC.

înscrieri si informaţii • »# la sediul firmei pînă la data

de 10 aprilie 1996.

Oferă spre închiriere următoarele tipuri de autovehicule: ,

- Autobetoniere - 2 buc.v

- Autotren 20 to. -1 buc. [

- Autocamion 10 tb. -1 buc. t

- Dubă izotermă 6 to. -1 buc.

- Dubă izotermă 10 to. -1 buc.

-Autocisternă 17,5, to. - 1buc.

Telefon 134226 şi 134230 interior 143, ■

între orele 73°-15°°.

PUBLICITATE Program: % t î l

Societatea Comercială ACORD S.R.L.C luj-N apoca , P -ţa 1848 n r . l , tel. 437429 sau 437430 ^

Zona C lujana - C arbochim t ij Im p o r ta n t .. *

9,]fIohilă îit rate"fărădohîndăVinde în rate, din stoc şi pe bază de comahdă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie. -Socictatca noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, dero etc. ■■■■ •■■■ ' i ■; „ ■ -

Vinde utilaje frigorifice pentru magazine, import Italia:

♦LĂZI FRIGORIFICE (301

C N Mim

N A ŢIO N A LE M O B IL EO+Ncpocatel. 198125

PNumai 35S

pentru 1 PAGER

Cerinţe:* experienţă, - dinamism, - spontaneitate In domeniul vînzărilor

şi a reiaţilor cuTrimiteţi Cumculum Vrtaa la O.P.1, C.P.1139

♦VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE (1,2- 2 metri lungime); ♦VITRINE VERTICALE (TIP COCA-COLA)

•ALIMENTARE 220 V;OFERIM GARANŢIE ŞÎ P0STGĂRĂNTÎE

Gluj-Napaca, B-dul Eroilorffosta Dr. P. Grozaj nr.ll (th curte) tel./fax:064-430193

S C fiR ID A S S S iavinde din stoc:

• LINOLEUM multistrat cauciiicat, la rol şi DALE AUTOCOLANTE import Franţa, modele deosebite;

•JALUZELE interioare din plastic, import Danemarca. ,

Preturi fără concurentă!9 9

Vă aşteptăm la Depozitul din Cluj-Napoca, str. Belgrad nr.5,

telefon 134139, orele 900-17°°.

Anunţ de licitaţie

S C S O M E Ş S A .cu sediul în Dej, str. Bistriţei nr.63, jud.Cluj

scoate la vînzare prin licitaţie publică, următoarele mijloace fixe şi subansamble provenite din casări:

Nr.crl Denumire mijloc fix Număr inventar Nr.buc. Valoare pornire licitaţie

1 Dulap metalic vestiar 95448-95452 5 68.000 lei/buc.

2. Dulap metalic vestiar- 95500-95505 6 60.000 lei/buc. - -

3 Bloc motor - provenit din - ■ L ■ ■ " ■

casare "încărcător tip "Ifron" 1 225.000 lei

4. Ansamblu punte spate - proveni

din casare "încărcător tip Ifron" 440.000 lei.

Licitaţia va avea loc în data de 11.04.1996, orele 1000, la sediul societăţii, iar în caz de neîndeplinire a reglementărilor în vigoare, se va repeta în data de 18.04.1996.

Taxa de participare este de 5% din valoarea de pornire a licitaţiei, sumă care se va plăti la caseria societăţii, pînă la ora începerii licitaţiei.

Relaţii la Biroul Mijloace Fixe, telefon 211331-5, int.422. <763237)

TRAjVSERVICE SRLO rganizează curse regulate B udapesta. P lecări z i ln ic e ,;

C luj ora 18°° întoarceri zilnice d in B udapesta ora 1600. S D U S - ÎN T O R S : 2 8 .5 0 0 le i . Ş

VinŢÂribilete si nlecări:. • t iAgenţia OJT (Turism - Feleac) str. Şincai nr.2. Tel. 196257.

ADEVĂRUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

Vindesticle tip "EURO” bere 0,51 în casete

de lemn la preţul de 100 lei/buc. _'N TJ-

Exclusiv TVA. 3

Informaţii la telefon 186676. |

TRCNSILVfiNIfî GENERfiL iimport export j

| Caută de urgenţă spaţiu pentru depozitare | | mărfuri alimentare în oraşul Turda. Solicită: | I suprafaţă 100-150 mp., încălzire, curent, apă, | I telefon etc. I1 Angajează GESTIONAR pentru depozit. I J Informaţii la depozitul din Cluj, str.Traian i

Vuia nr.208, telefon 145.488------’ ............. ™ (761234)^

S .C . LM TRINOMUS S .R .L .Tel,fax:064-438162 , Depozit:064-155236

VINDE URGENT: lRENAULT 19 CHAMADE,68 .000KM. LA BORD, PE BENZINĂ, 1990- ANUL FABRICAŢIEI, STARE IMPECABILĂ,

PENTRU PRETENŢIOŞI. NOULSEDIU AL FIRMEI: CALEA TURZII NR. 122, BL. T I , SC. C , AP. 25 (PARTER)

ADEVĂRULde Cluj PUBLICITATE Program: a g "

8 - l f i9 - 1 4 .

joi, 4 aprilie 1996 ( %

Filiala d e Reţele €lectrice Cluj

a n u n ţă :în zilele de l şi 2.04-1996, în municipiul Cluj-Napoca au fost

înregistrate întreruperi ale furnizării energiei electrice în zona centrală a municipiului, în cartierele Mănăştur şi Someşeni, urmare a unor defecte de cable de medie tensiune provocate la lucrări de săpături, de personal din afara F.R.E. Cluj.

Cerem scuze consumatorilor pentru întreruperile produse.Solicităm totodată unităţilor care execută săpături pe teritoriul

municipiului să execute lucrările cu asistenţă tehnică din partea FREC l u j - (7 6 0 3 3 9 )

Simţiţi că nu■ 9 9

mai puteţi trăi - în această lume

în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nosftu vă pot salva!

OYN> ^ A M A T O f

ELECTRONIC PROD

PRODUCĂTOARE DE ECHIPAMENTE PROFESIONALE CATV )

3400 Clnj-N»p«e*, S tr. CoMtaaţa, nr.6, TEL/FAX: OM - 432520

Vă oferă: convertorul Yamato 100 Ch cu telecomandă, care constituie o soluţie ideală de modemizareatelevizomluid-voastră, indiferent de marca sauvîrsta lui. Recepţionează, memorează şi regăseşte 100 de programe transmise de televiziunea prin cablu, selecţionarea se face de pe un singurcanal (canalul 2) disponibil pe orice tip de televizor] alb-negru sau color.

Cu numai o fracţiune din costul unui televizor nou, îl puteţi moderniza pe cel existent, ataşîndu-i acest aparat robust, fiabil, cu design plăcut, uşor de itistalatşi comod defolosit!

___ <50*t/UI

AGENŢIE IMOBILIARĂT el. 4 3 0 9 4 1 .

- cumpărări -

ANUNŢ \

Regia Autonomă a Domeniului Publiccu sediul în Turda, str.Petru Maior nr.4Angajează prin concurs un inginer constructor

drumuri-poduri sau-civile pentru postul de responsabil tehnic cu execuţia.

Condiţii de participare: autorizat de M.L.P. A.T.Menţionăm că cererile se vor depune Ia

secretariatul unităţii pînă la data de 10.04.1996 şi vor fi însoţite de o caracterizare de la ultimul loc de muncă şi carnetul de muncă.

Nu vor fi admise cererile acelora care au avut desfaceri de contract de muncă disciplinar.

Relaţii suplimentare şi tematica pentru concurs se vor primi la depunerea cererilor. (760341)

9 ) joi, 4 aprilie 1 9 9 6 PUBLICITATE Program: SÂMBĂTĂ 1 S./6* ADEVARUL9 -14 . cfle C8UI

MATRIMONIALE• Licenţiată, prezentabilă, serioasă»

fără precedent matrimonial, situaţie materială bună, doresc cunoştinţă intelectual 40-45 ani, agreabil, caracter integru, fără obligaţii, statut corespunzător. OP1 CP 1173 Cluj- Napoca (023566)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd urgent maşină îngheţată, vitrine frigorifice, casă marcat, cîntare. Tel 4141- 62; 16-73-33. (02338.0)

• Vînd microcomplex comercial cu dotări de ultima oră, funcţional, situat în Plopilor Noi, str. Şesului nr. 19. Relaţii tel 42-02-20. (023434)

EfectuămTRANSPORTURI

INTERNATIONALE!2 0 t o n e , 8 0 m 3

p e r e l a ţ i a I T A L I A .Tel. 064/415224;

415236. Fax 414116. Tel. celular 018623272.

(241749)

ATTERSEEAgenţie imobiliarăvînzări, cumpărări, închirieri ş* Str.Brâncuşi nr.85 ^

(fostă Gheorgheni). iţ t e l e f o n 1 4 - 6 5 - 9 5 .1

CASÂDEAMANETO fe rim îm p ru m u tu ri.

AGENŢIE IMOBILIARA A M B I E N T

vînzări, cumpărări, închirieri^ apartamente, case, terenuri. ~ T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 .

Str.Muncitorilor 8/7.

• Vînd apartamente 2-3 camere zonă bună. Tel. 19-03-84 ; 19-46-69. (006093)

• Vînd apartament 4 camere în vilă. Tel. 19-03-84 ; 19-46-69. (006094)

• Vînd apartamente 3-4 camere confort mărit. Tel. 19-03-84;.19-46-69 (006095) /

• Vînd storcător industrial de fructe şi legume marca “Vitamat” capacitate 150 kg/ oră. Vînd Audi 100 benzină 1800 cmc, an fabricaţie 1984. Tel. 19-44-62 între orele 18-21. (005849)

• Cumpăr apartament 2-3 camere neiinisat zona Mărăşti sau schimb garsonieră Gheorgheni plus diferenţă. Telefon 14-73-00. (005687)

* Vînd maşină de îngheţată Italiană tip iglo-tehnogel, cu 3 capete Tel. 31-56-95; 32-15-93; 43-21-47(012725)

• Cumpăr firmă cu capital mixt înfiinţată pînă la 31 XII 1994, fără activitate pînă în prezent. Tel. 41-00-13 orele 18- 21.(012823)

• SC Meilor, vinde la preţuri foarte avantajoase televizoare color depanate şi nedepanate, import Germania. Tel. 41-46- 21, Calea Turzii nr. 69. (012850)

• Vînd urgent casă. Tel. 13- 55-5^(012891) ",

- • Vînd apartament 3 camere confort 1 cu terasă acoperită de 53 mp, ultrafinisat, în B-dul 21 Decembrie, pentru pretenţioşi, cu telefon. Tel 43-02-71. (023427)'

* Vînd 3 camere, 80 mp. Tel 41-04-00(023440) v

• Vînd apartament 3 camere cu intrări separate, telefon, I V cablu, 2 băi, pivniţă. Tel 12-41- 84. (023499) l '

• Vînd apartament 3 camere decomandate, vizavi de hotel Victoria. Tel 19-16-21. (000100)

. * Vînd garsonieră confort II pe Calea Baciului. Tel 41-15-87. (023535) - ■

» Vmd^agLStr. Izvorului nr. 12, cartier Dîmbul Rotund. (011536)

• Cumpăr urgent apartament 2 camere. Ofer 40.000.000. Tel 19-49-59. (023555)

Vînd VW bus sau schimb cu Dacia papuc. Tel. 13-09-56. (005986)

• Vînd furgonetă Mazda cu carte identitate şi vamă achitată, maşină îngheţată nemţească şi italiană şi vitrină frigorifică. Tel. 4301128 sau 312056(341003) ; :

• Vînd DAF 400 diesel an 1991; vama plătită, preţ 12. 500 DM, nerulată în tară. Turda tel. 31-59-17 (006010) ,

• Cedez spaţiu comercial, bar, vad . . , , ^ , bun. Tel. 43:84-12 orele 17-21.(006020) ,m Maraşti. Tel. 15-86-39. (005826)

Vînd plan înclinat 100 kg

• Vînd teren arabil în Cluj, 60 ari, Tel. 41-24-41. (006055)• • Cumpăr apartament cu două camere decomandate, cu telefon

Telefon 19-02-50. (006067)• Vînd dotare bar, dozatoare suc şi

bere, moară daneză. Tel. 16-90-56. (006081) : >

• Vînd chioşc metalic. Tel. 41-38- 06(006089)- '

• Vînd cabană lemn 50 mp; aparat fizioterapie Siemens Sonodynatornou pentru tratament cu ultrasunete si volt înalt Tel. 19-13-62.(012772) V .

• Vînd dozator Magic Pehka. -Tel. 17-34-43, str. Zorilor nr. 41 ap. 14 (012806)

• Cumpăr teren minim 900 mp cu facilităţi, în zonele: A. Mureşanu, Grigorescu, Republicii. Tel. 18-29-51 mire orele 8-16. (012825)

• Vînd joc mecanic Flipper. Tel. 16-29-60(012856)‘ « Vînd SRL august 1994 fară activitate. Tel. 36-80-22 orele 8-15. (012861) - A

• Vînd apartament 3 camere confort cartier Mănăstur. Tel. 17-90- 58.(005881)-• Vînd apartament 3 camere finisat

confort 1. Str. Răsăritului nr. 103 bl. R3 ap. i orele 17-22 (Mărăşti) (005884)

• Vînd urgent 4 camere str. Dejului nr. 1 et 2 ap. 5 MărăştL (005919)

Str. Amurg nr. 52•VîndXMjL S (0059W)

Vînd garsonieră confort 1 str. Cernei nr. 9 ap. 58 după ora 15. (005955)

• Vînd apartament 2 camere, 58 mp, str. 22 Decembrie, 24 mii DM, finisat, etaj. 10 din 12. Tel. 42-70-09 (005972), • Vînd apartament 3 camere Zorilor str. Pădurii nr. 16 bl. M4 sc. 1 fam. Meseşan. (005982) '; V Vînd garsonieră confort-1 str, Parîng nr. 37 bl. T2 ap. 93 vizibil

Vînd Fiat autoutilitară, cu taioirf după masa. (006028) an 1980. Tel. 31-13-52 orele 14-2 j 1 • Vînd apartament 2 camere

• Vînd apartament în vilă, pentru pretenţioşi. Tel 43-82-50. (023489)

• Vînd garsonieră confort 1, str. Parîng-Mănăstur. Tel 19-34-78. (023531) ' ' ,

(012872)• Firmă, vinde dozatoare Siemens

noi, pret 1050 DM. Tel 13-50-32. (023471)

• Vînd betonieră. Str. Arad nr. 11. (023522). • Vînd SRL,. 1995', preţ 1.500.000 negociabil. Tel 13-52-48 ora 16-20. (023533)

• Vînd SRL 1994. Tel 16-11-69 seara (023553)

• Vînd SRL, gheretă, vitrină frigorifică, navete bere. Tel 14-07-25. (023562)

• Cumpăr teren 150-200 mp orice zonă. Tel. 14-64-50. (005978)• Vînd teren cu livadă de pomi şi

vie în Hoia, 1400 mp. Tel. 41-53-23 (005951)

• Vînd teren în zona “Bună ziua”. Tel, 19-70-27,(006033)

• Vînd teren arabil, capăt Grigorescu, pret convenabil. Tel. li>- 99-03 dimineaţă (006087)

• Vînd autocamion Mercedes 811,6000 cmc, an 1975, motor nou. Informaţii tel. 31-56-95; 43-21-47(012726)

• V-îjnţ cu grădină în Cluj. Tel. 17-67-62 după orele 20 şi 13-06-33 între orele 9-19. (005823) .

* Vînd casă particulară una cameră bucătărie, baie, 54 mp, teren 30 mp str. Lemnului nr. 3 tel. 13-32-48. (006070)

• Vînd apartament confort, dotări excepţionale, pentru pretenţioşi. Zilnic orele 8-17 tel. 43-81-40 (012752)

* Vînd apartament 4 camcre şi mobilă Ludovic. Tel. 17-87-77 (012767)

confort 2, finisat. Tel. 16-04-33. (006031) ; ,

• Vînd apartaftient 2 camere parter, P-ta Abator, preţ fix 35 milioane Tel. 16-90-03. (006032) X "

• Vînd apartament patru camere în str. Tăşnad nr. 21 bl. P8 sc. 1 et 3 ap. 11 vizibil la orice oră. (006034) '

• Vîndcasă^ixanigjx, bucătărie, bai? singur In curte, i ei. 13-04-40 (006052)

• Vînd apartament 3 camere confort 2, fără balcon, Mănăştur, preţ 3.200.000 lei. Str. Tazlău nr. 3 ap. 31 tel. 15-20-86. (006056)

• Cumpăr urgent apartament în Mănăstur. Telefon 15-88-93. (006058)

• Vînd garsonieră confort 1 cartier Zorilor, str. Observator nr. 127 bl. ZL2 sc. 2 et. 1 ap. 26 între orele 14- 17.(006075)

• Vînd casă modestă str. Izvorului ' nr. 14 pret 25 milioane negociabil. Tel 16-29-83 vizibil joi orele 17-21. (006082)

• Vînd apartament cu două camere zonă centrală. Tel. 13-56-91. (006092)

• Cumpăr urgent 2 camere decomandate orice zonă. Tel. 16-39- 07.(006096)

• Cumpăr apartament 1 cameră sau locuinţă confort 2. Tel. 16-39-07. (006097)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Gheorgheni. Telefon 14-14- 40.(006099)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 etaj 1. Str. Dunării nr. 53 ap. 14(006102) ’

• Vînd urgent casă modestă str. Pajistei nr. 8 (Sinuta)-orele 12-19 (006101)

• Vînd apartament 2 camere în Gheorgheni. Tel 14-97-21. (023525).

• Vînd apartament 3 camere pe str. Şesului. Tel 42-02-20. (023534)

• Cumpăr 2 camere confort unic sau II cu telefon şi balcon. Ofer 27-31 milioane lei. Tel. 16-69-10. (006106), • Vînd apartament 3 camere B-dul 21 Decembrie. Tel. 41-37-46. (006110)

• Cumpăr urgent apartament în Grigorescu. Tel. 19-7347. (012624) .

• Cumpăr teren pentru connstructie . Tel, 14-58-77 (012695) * ' ’

• Cumpăr aparfament sair garsonieră Tel. 19-26-60 orele 11-17 (012708)

• Vînd garsonieră confort I str. Zorilor nr. 45 bl. RC5 ap.-21 (012716)

• Vînd teren Zorilor. Tel. 12-19-28 (012758) ~ ■/

• Vînd apartament 4 camere ultracentral etaj 4 ap. 16 bloc Republica. Oferte la faţa locului în~ fiecare sîmbătă orele 16-20 (012808);

• Vînd apartament 3 camere confort sporit, ultrafinisat, pentru

. pretenţioşi, zona Calvaria, str. Mănăştur nr. 107 bl. G7 et. 2 ap. 7, după ora 17, zilnic. (012835)

• Caut pentru cumpărare apartament două camere, zona Gheorgheni. Tel. 14-51-76 după ora 20. (012843)

• Vînd teren la 2 km de Cluj, 45 ari. Sat Popeşti nr. 88. (012857)

• Vînd teren construcţie casă sau diverse, 2500 mp sau parcele, Dîmbul: Rotund Tel. 13-79-33 (012862)

• Cumpăr apartament nefmisat în Mănăştur. Tel. 16-57-71 (012865)

,_s Vînd urgent şi convenabil apartament 2 camere. Tel. 16-93-89 (012866)

'• Vînd grădină 14 ari, cu posibilitate de construcţie, preţ 12 milioane lei. Tel. 16-10-29 (012869)

• Vînd apartament. Str. Oltului nr. 33 ap. 9 sc. 1 et. 4 bl. S2 (012871)

• Vînd apartament trei camere cartier Zorilor. Tel. 12-32-67 (012874) c' • Vînd garsonieră confort I mărit preţ 22 milioane negociabil, Str. Parîng nr. 39 bl. TI et. Xap. 169. Tel. 17-68-97 între orele 13-19. (012875)

• Vînd apartament 3 camere, etaj 4, cartierul Gheorgheni, sufragerie nuc si cameră video Philips. Tel. 15-72- 70. (012889)

• Vînd apartament Bistriţa 3 camere, decomandate, îmbunătăţiri. Tel. 063/22-01-55 (012893)

•, Vînd casă cu grădină în Someşeni Str. Orăştieinr. 20. (023362)

• Vînd cabană. Tel 18-03-09.■ (023367) , " :

• Vînd apartament 3 camere parter. Tel 18-03-09. (023368)

■' • Cumpăr casă minim 4 camrere în Grigorescu. Tel 18-03-09. (023369) ;

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Gheorgheni. Tel 15-68-67. (023397) , , : ş

• Cumpăr casă cu teren, singur în curte, orice zonă, Tel 16-39-07. (023408)

• Vînd garsonieră cartierul Zorilor. Tel 41-04-22. (023460) -

• Vînd apartament în Dej sau schimb cu Cluj. Tel 12-11-67.(023485)

• Vînd apartament 2 camere str. Observator. Tel 12-20-67 seara.(023486)

• Vînd garsonieră ultrafmisătă în Zorilor. Tel 43-82-50. (023490)

• Vînd 2 camere confort 1. Telefon 16-32-82 sau 16-94-24. (023496)

• Vînd urgent garsonieră în bloc de apartamente. Str. Mehedinţi nr. 90, ap. 14. Tel 41-46-03; 18-03-09. (023498)

• Vînd apartament 3 camere finisat parchet, Mărăşti, 65 milioane negociabil. Relaţii tel 15-86-02. (023509) -

• Vînd apartament cu 3 camere în cartierul Zorilor. Tel ,12-42-46. (023520)

• Vînd apartament 2 camere str. Clabucet, parter, finisat. Telefon 18- 0645.(023541)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort Gheorgheni. Tel 19-49-59. (023556)

• Cumpăr apartament 1 cameră (garsonieră), 28.000.000. Tel 14-44- 94(023557)

• Vînd garsonieră confort Zorilor, str. Cireşilor nr. 4. Tel 13-99-67 după ora 16. (023559) 1

• Cumpăr Dacia ,1300-1310. Ofer 3,7-7 milioane lei. Tel. 13- 51-64.(005970)

* Vînd înscriere Dacia Nova 1600 cmc ridicabilă în 12.04.96. Tel. 13-77-12 după ora 18. (006036)

• Vînd Renault 19 GTX neînmatriculat, 2 uşi. Tel. 19- 21-75 seara. (006074)

• Vînd BMW 535 din 1991, stare foarte bună, cu toate opţiunile preţ informativ 20. 000 DM, vama naplătită. Tel. 19-08-74; 13-96-31 (012666)

• Vînd Renault 19, an fabricaţie 1990, recent înmatriculat, radiocasetofon, alarmă cu telecomandă Tel. 14- 65-95 dimineaţa; 15-71-24 după masă. (012730)

• Cumpăr Oltcit. Tel. 12-87- 18 (012892)

• Cumpăr Dacia 1310,1993- 1996. Tel 16-72-6 l„sau 13-51-91 (023275)

• Cumpăr Dacia 1300-1310. Ofer preţuri convenabile. Tel 16-72-61.(023276)

. • Cumpăr urgent înscriere Dacia, ridicabilă imediat. Tel 16-72-61.(023277)

• * Vînd urgent 6 roţi 1200/20. Tel 43-23-21 (023281)

• Vînd motor nou Trabant şi ambielaj nou. Tel 13-66-08, (023450)

• Vînd Fiat Ducato maxi turbo diesel, 1993, vama plătită, plus omologare, stare excelentă şi VW Golf 1985, diesel. Tel 18- 23-71(023567)

PRINŢ 432680tel: 137523 :

A f i f i 0X 4/100 ' 74S$4 0 0 0 X 4 /1 2 0 - 7 7 3 $

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 41-21-23. (023564) 7

• Vînd Opel Rekord break cu carte identitate înmatriculabil 12 CJ 1400 DM. Tel. 43-77-25. (005819) r

• VîndMercedes 200 Dan 1981, diesel, neînmatriculat Tel. 18-94-01 (005842)

• VîndFiatTipo 1.9 TD impecabil pret informativ 7900 DM. Tel. 13-57- 66(005861)

• Vînd Ford Fiesta, Flex 180. Tel. 41-40-80; 15-27-88; 14-98-27. (005876) '

• Vînd Ford Escort break alb din 1991 1, 6 cmc, preţ 13. 500 DM

■■negociabil şi VW Jetta auriu din 1985 1, 6 cmc neînmatriculabil cu 3700 DM. Tel. 14-73-78 orele 17-20 (005899) 7 -

■ Vînd VW Golf D diesel. Tel. 12- 36-94. (005911)

• Vînd Volvo 340 an 1988 motor 1400 cmc impecabil la 5600 DM. Tel. 14-38-67.(005937)

• Vînd Renault Trafic diesel an 1991, vama plătită, preţ 14. 000 DM negociabil, nerulată în tară. Turda tel. 31-59-17 de la ora 17. (006009)

• Cumpăr Oltcit. Tel. .17-81-22. (006045) ' -

• Vînd Mercedes 220 în stare bună. Tel. 18-89-81. (006057)

• Vînd Mercedes 207. Tel. 19-17- 92.(006062) ,

• Vînd Opel Record stare bună an 1986, pret 4800 DM. Tel. 12-24-20. (006072)’

• Vînd Mercedes 230 an 1982 ' neînmatriculat, stare impecabilă. Tel.19-01-22. (006073)

• Vrnd Dacia 1310 TLX an 1992, august, km 23. 000, pret negociabil. Tel. 14-17-39 după ora20. (006085)

• Vînd Golf 1981 benzină stare excepţională. omologat, înmatriculabil pe 12 Cj, preţ 1650 DM negociabil. Tel. 13-08-46. (006107). • Vînd,BMW 320i E30 sport

argintiu an fabricaţie 1983, înmatriculat Austria, preţ informativ 3800 DM. Str. Gorunului nr. 2 bl. C6 sc. 8 ap. 94 între orele 17-19. (006111)

• Vînd Alfa Romeo 33. Tel. 41-08- 20(012648) '

• Vînd Alfa Romeo 75 T Spark din 1988, înscrisă în circulaţie, stare excelentă cu CD şi alte op-p ţiuni, preţ informativ 11.000 DM. 'l ei. 19-08- 74(012667) ^

• Vînd BMW 3 16i decemmbrie 1988 uşor lovit spate, 4 uşi', 142. OOOkm pret 6800 DM. fel. 14-86-62 (012785) '

• Vînd Dacia 1975, cu carte şi elemente de 1310. Str. Brates nr. 4 ap.39.(012694) _ , ,

;• Vînd Dacia 1993 preţ 10, 2 milioane lei. Tel. 16-01-92 (012737)

• Vînd rulotă. Tel. 41-23-03 (012824) ■

• Vînd Mercedes MB 100D înmatriculat an 1989, 13, 000 DM, negociabil Str. Gorunului nr. 5 ap. 19 (012828). • Vînd BMW 518,1983, preţ 2350 DM; Mercedes 280 SE,' 1979, preţ , 2250 DM, neînmatriculate. Tel, 15- 43-28(012837) . . .

• Vînd Dacia 1987. Tel. 14-54-53 si Fiat Firgone 1982,T el.16-77-70 (012841) ; , •,v:

• Vînd Lada 2105 fabricată în 1983 - 1500 cmc, roşie. Tel. 12-03-80

,(012853),> Vînd Fiat Panda 1984, -

înmatriculat, omologat, stare foarte bună, 2000 DM negociabil, Tel. 16- ■ 25-27(012854) ^

• Vînd Dacia 1300 an 1982 şi Opel • Rekord an 1985. Tel. 15-51-51 (012867) '

• Vînd Skoda 120L, în stare perfectă. Tel. 18-35-52 (012888)

• Vînd convenabil Ford Trazit diesel, an 1989, înscris. Comuna :; Floresti, str. A. Iancu nr, 270. (023267)

• VîndBMW316 an 1985. Tel 14- 97-79(023465)

• Vînd autorulotă. Tel 19-24-05. - (023491)

• Vînd Fiat Panda'pentru piese,' maşină de spălat semi automată, fără storcător, 2 roţi late pentru Ford XR şi2 boxe de maşină 40 W stare foarte ’ buna toate. Telefon. 16-9543. (023516)

• Vînd Opel Kadett, benzină, 4 uşi, an 1980, neînmatriculat, 1300 DM; . Tel 14-58-91.(023519)

• Vînd Renault 21 1986,6200 DM, . VW bus 1973, 6 milioane, ambele înmatriculate şi Opel Kadett 1985, neînmatriculat, 2500 DM, preturi negociabile. Tel 16-76-18. (023528)

.• Vînd VW Transporter model 1979, cu carte identitate. Tel 18-20-51 ■■ (023550)

• Vînd talon Dacia 1300. Telefon .. 16-11-69 seara. (023552)

• VîndDacia 1310. Informaţii latei 16-82-91 orele 17-20. (023568)

• Vînd garnitură mobilă neagră .» pentru o cameră, televizor color cu 'telecomandă Megavision nou, canapea şi multe altele, Str. Bucegi nr.8 ap, 2 între orele 16-20 (în spate Ia : Minerva-.Mănăştur). (005840)

• Vînd saltea Relaxa, chiuvetă inox simplă şi -dublă, cască coafor, aspirator, occidentale. Tel. 13-78-60 (005923)

• -Vînd monitor SVGA color şi calculator 486. Tel. 19-90-76. (012765) : :

• Vînd 1ractorU650 cu remorcă 5t Tel. 13-97-50 (012784)

• Vînd mobilă deosebită de cameră, . dormitor, bucătărie, frigider. Tel 17- 83-66 după ora 16. (022688)

• Vînd frigider Zill, stare foarte : bună, preţ avantajos, tel 16-45-16 ' - (023401)

• Vînd televizor Philips, frigider, radio, pick-up. Tel 14-63-59. (023524) v

• Vînd tractor 640 plug, peridoc, Vaida-Cămăraşnr. 326. (006098) •

• Vînd videorecorder şi vîdeoplayer “Panasonic”. Tel 42-52- 75.(023542)

• Vînd junkers şl cazan' încălzire. Telefon 15-86-96. (006108)

• Vînd pian marcă vicneză. placă bronz, coadă scurtă. Tel. 43-02-61(012847)

• . V înd-pui Mastino Napolctano din părinţi excelenţi. Tel 14-7847.(023218)

ADEVARULde Cluj PUBLICITATE Program: LUNI-VINERI 8-lfi

9 -1 4 . joi, 4 aprilie 1996 .10

• Vînd semicursă germanâ'şi bicicletă cros italiană. Tel. 13-78-60 (005924) ;

• Vînd şi în rate mobilă antică de -cireş, bibliotecă stejar, două fotolii, .stare bună. Tel. 42-00-68.,(006037)

• Vînd pian, bicicletă Pegas. Zilnic orele 17-20 tel. 13-11-09. (006047); '

• Vînd dormite Dallas lemn masiv , în stare impecabilă. Tel. 41-31-21 (006079)

• Cumpăr repatriere. Tel. 14-23-65. (012645)

• Vînd dulap cu vitrină, recamier, masă, scaune, altele. Tel. 13-26-39 (012692) . :

• Vînd urgent pianină în stare perfectă. Tel. 065/13-67-53. (012800)

• Vînd mobilă bucătărie, nouă. Informaţii latei. 13-17-93 orele 10-12

; (012858)• Cumpăr teavă cupru 1 toi. Vînd

sobă de gătit Tel. 12-93-87 (012870)> Vînd tablă cupru 2100x1050x3.

Pret conv.enabil. Tel. 14-96-45 (012877) . ,: « Vînd mobilă. Tel 17-51-55. (023439)

; ■: • Vînd usă intrare apartament din brad, 200. 000 lei. Tel 13-84-88. (023484)

• Vînd pat alamă vechi, oglindă, candelabru. Tel 15-37-63. (023504)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

•: Schimb apartament 4 camere' ICRAL' : cumpărabil cu 3 camere+garsonieră tot ICRAL sau alte oferte. Tel. 19-44-62 str. Padin nr. 9-13. (005850)' * Schimb Dacia TLX cu Oltcit 12 TRS * diferenţă. Tel. 13-78-60. (005925). • Schimb locuinţă ICRAL 1 cameră zona centrală cu similar 2,3 camere! Ofer diferenţă. Tel. 19-38-27 (006044): ’

• Schimb apartament 2 camere cu apartament 1 cameră+ diferenţă 9000 DM. Informaţii tel. 15-68-16 (012813)

ÎNCHIRIERI

• Dau ur chirie apartamente camere, în Dîmbul Rotund. Tel 13-- 52-88 orele 16-20. (023459) i • Dau în chirie pe termen lung casă Grigorescu^Tel 18-04-76. (023470)

--» Angajăm vînzătoare/1 el T7~69~' 03 (012783)

• Angajăm contabil cu experienţa,■ de preferinţă să aibă cursul de contabilitate pe calculator executat la

Studente, căutăm2 colege pentru I- M^Şoft înscrierile pentrucoijcurschirie casă. Str. Mureşului nr.'8 . pînă la data de 10 aprilie, în Piaţa(023478) — ' AvramIancu(fostaPiaţaVjctoriei)nr.

Dau în chirie garsonieră, str. 7et. 1 (012873) . • . .. .. .Cireşilor, plata anticipat valută. Tel • Angajez-Vinzătoarernagazin

• 'Duran'Eugen pierdut carnet de student îl declar nul. (023513)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Mathe Ştefan. O declar nulă. (023563) ,

DECESECOMEMORĂRI

12-22-27. (023565)

• Caut chirie vilă, maxim 300 mp. Ofer preţ avantajos. Tel.1 12-34-94.(012886)

• Caut să închiriez casă sau apartament nemobilat, cu telefon. Ofer 200 DM/lună. Tel 41-42-67 între orele 19-22. (023300)

• Caut chirie'urgent. Tel 13- 03-81.(023332).

• Cautnrgcnt chirie. Tel 19- 85-65. (023547) -

Caut să închiriez casă, iurgent. Tel. 19-73-47. (065976) ‘

• Studenţi serioşi căutăm garsonieră de închiriat pe termen lung. tel. 15-14-87.(006043) - : • Caut de închiriat apartament cu 3

camere mobilat sau semimobilat de 'preferinţă în zona centrală. Tel. 15- ,42-94 după ort 18,30. (006103)

mixt Informaţii str.: Nirajului nr. 25 ■'între oreie?18-20 (012887) ,

• Medicamente potenţa, frigiditate, zahăr afrodisiac, spray contra ejaculări rapide. Tel 01/637-62-73 (023036) ■' : ; ; . ;

• SC Triect, Calea Turzii nr. 200, angajează şoferi cu vechime minimă 3 ani, categoriile C, E şi şoferi cu vechime de 3 ani în transport internaţional. Telefon 43-81-28 orele 8-16.(023497) ' \ ,

• Societate germană, intermediază contracte de colaborare între firma de producţie româneşti şi firme de profil german^ facilitează procurarea de utilaje industriale second-hand, orice tip, pentru dotarea -firmelor de producţie româneşti. Ttl 41-42-30. (023543) ' ; / . , v~ '

• Societate germană, preia oferte din partea deţinătorilor de cabane, vile izqlate, case amplasate în zone pitoreşti, cu posibilităţi de practicare vînătoare, pescuit, pentru facilitarea contractelor de agrement cu firme şi persoane germane. Tel 41-42-30Intelectual, caut pentru închiriat

garsonieră (ne)mpbilată sau cameră cu intrare/separată! Tel, 14-51t76, ' T ’i" „ _. .dupăora20: (012844)

Caut gazdă urgent. Tel 15-88-93. 'societăţi comerciaIe,.redactănl acte(023258) * adiţionale, contracte de orice tip. Tel

4142-30(023545)uş-tihîchigiu.tel43-

• Oferim chirii!!! Tel. 43-00- 81.(006026) ■

Intermediemchirii. Tel. 19-09-28 (005755) ,

• Caut, ofer chirii. Tel. 43-09-41. (005991)

-• închiriez rochii de mireasă,noi şi deosebite. Tel. 12-02-21.(006109)• închiriez casă în roşu amenajabilă

birou, cabinet. Tel. 19-58-64 (006046)

• Dau în chirie în Cluj, vilă ultracentral pentru societăţi comerciale, reprezentanţe comerciale si diplomatice. Informaţii zilnic telefon 059/47-61-64 oreie 18-20. (006084)

Caut chirie garsonieră,- zona centrali mobilată,,cu telefon.'Ofer Tmiun250. 000 lei. Tel'17-06-12, seara. I01"93- ^ 3546)(023299) _ / • Cîştiguri suplimentare umplînd

• Caut chirie, urgent Tel 16-58-10.J plicuri.'Trimiteţi 1000 lei şi un plic (CQ.3324) timbrat si autoadresat la: Iulian, str.

• Medici secundari, căutăm chirie au j- (°23549) acceptabilă, în lei, preferat Gheorgheni. Tel 41-00-87 ora 17-19.(023453) ;■

• Caut urgent chirie. Tel 16-58-10.(023481)

• Solicit Chirie. Tel 43-00-81.(023482) •

• Asistentă medicală,'caut chirie.Tel 17-17-45 orele 19-21. (023538); • Familie, caută de închiriat apartament, termen lung./Iei 18-20- 51.(023551)

• Tineri căsătoriţi, caută chirie. Tel 16-53-24. (023558) ,

• SC Agromag SA vinde la licitaţie autofurgon izotermă 20 tone, an fabricaţie 1991, fn daţa de 8 aprilie, ora 10. Informaţii teL 14-49-15(012773)

DIVERSE

• Dau chirie locuinţă. Tel. 13- 03-81(005890)

• Dau în chirie apartament 1 cameră, mobilat şi apartament 3 camere nemobilat, parter. Tel 18-47-69 (023517)• Dau în chirie apartament 3

camere. Tel. 17-68-22 sau 36-85-74 (004867)

• Dau în chirie urgent pe termen lung apartament 3 camere mobilat lux în Zorilor cu condiţii deosebite, telefon, TV Cablu, frigider plata în valută sau lei. Tel. 12-97-17 între orele 14-18. (005964)

• închiriez apartament 2 camere zona A. Muresanu. Tel. 15-50-59 (012805)

• Dau în chirie pe termen lung apartament 2 camere semimobilat, cu telefon. Informaţii tel. 14-07-29 între orele 16-20(012846)

• închiriez locuinţă Tel. 19-85-65 (012885)

• Dau în chirie apartament 2 camere. Str. Gorunului nr. 7 ap. 18 (012890)

• închiriez apartament 2 camere mobilat, cu telefon. Tel 16-58-10. (023335)

• Dau în chirie apartament nemobilat, lîngă Cantina CUG, 100 DM lunar, plata anticipat. Tel 42-05- 11(023446)

• Angajăm o tînără absolventă a liceului alimentar. Relaţii la tel. 15-79-48 după ora 16. (006027) .

. • Firmă particulară angajăm secretară bună dactilografă. Tel. 15-36 -60 orele 12-16. (012799) • .

• SC Merk SRL, angajează agenţi comerciali. Informaţii tel. 41-43-99 (012860)

• Preparate din carne, produse din carne, organe şi subproduse de abator. Pentru comenzi importante se asigură transport Tel 059/41-50-49, fax 059/41-48-30. (022868)

, <• închideri balcoane, construcţii metalice + geam simplu/termic. Calitate. Tel 14- 66-34. (023393)

♦ !! Jaluzele plastic, tel 16-39- 34(023537)

• Angajăm economist contabil cu vechime 4 ani, vîrsta maximă 35 ani, program 8 ore. Tel 14-77-95. (023548)

SC Agromec SA Dej cu sediul în Dej, str. Sălciilor nr. 2 tel. 21-28-61, organizează în data de 17.04.1996 la sediul societăţii licitaţie pentru darea în locaţie de gestiune a următoarelor active: -secţia de mecanizare din localităţile: Ocna Dej, Viile Dejului, Mica, Maia şi Oşorhel. Taxa de participare este de 25. 000 lei. înscrierile se fac pînă la data de 15. 04. 1996 ora 12, Ia sediul societătii. (005940) _ .

• Caufrurgent împrumut, dobîndă acceptabilă. Tel. 16-86-82. (006053)

• Absdventă tehnică dentară, studentă an III Stomatologie caut serviciu în domeniu. Tel. 17-10-97 seara. (006091)• Caut femeie îngrijire doamnă în

vîrstă. Tel. 13-57-74 după ora 18 (042798)

• Caut cunoscător de limba sîrbă.' Informaţii tel. 16-24-15. (012826)

• Găsit cockerauriu. Tel. 18-63-68. (006008)

• Donez rinichi. Tel. 16-90-56. (006080) ■ ; _

PIERDERI• Pop Ileana, pierdut contract de

închiriere ICRAL nr. 208246 din 06. 08.1990. îl declar nul. (006054)

• Pierdut căţeluşă alb-gri cu zgardă roşie, zona Mărăşti. Ofer recompensă. Tel. 41-0144 sau 19-54-35(012482)

• Pierdut setter irlandez roşcat. Ofer recompensă. Tel. 19-55-17 (012705) . . .

• Pierdut legitimaţie veteren de război pe numele Szucală Janos. Se declară nulă (012848)

• Pierdut cîine de rasă, femelă airedale terrier, în cartierul Mănăştur. Oferim recompensă. Tel. 16-01-58 (012876) ■

• SC Trix Imp-Exp SRL pierdut cod fiscal nr. 221532. Se declară nul. (023492).

„ * Pierdut carte de identitate nr.51-66 orele 10-16.(006071) 0551476 motocicletă ETZ 250. O

_ * SC Andalex SRL angajează declar nulă (023494)*n Tel. 42-64-74. • Pierdut carnet sănătate pe numele

(006088) Lung Nicolaie. îl declar nul. (006051)• Angaja zidari, dulgheri, fierari . . SC Romans Impex SRL pierdut

14-33-87; 16-34-82 dosar cu acte originale de constituire (UU610‘) societate. Se declară nule. (023508)

• Firmă particulară angajăm şoferi categoria B, C, E cu minim 5 ani vechime. Tel. 41-32-25. (006040)

• Angajăm surori medicale pentru lucru în străinătate. Tel. 18-88-43 după ora 18. (006059)

Angajăm brutar calificat. Tel. 41-

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viată a scumpei noastre mâine bunici şi străbunici VARGA LIVIA (Stuparu) în vîrstă de 82 ani. înmormîntarea va avea loc în data de 5 aprilie 1996 orele 13, în localitatea Borşa. Cei 6 copii Mihai, Ţiţa, Loala, Cheţi, Janos, Gyuri cu familiile. (006035)

• Cu adîncă durere jumnţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi socru, învăţătorul GRIGORE CUBLEŞAN, în vîrstă de 83 «n l^câre 'ţi-a închinat întreaga viaţă creşterii şi educării tinerelor generaţii. Inmormîntareâ va avea loc vineri, 5 aprilie, ora 12 la Omitirnl Mănăştur. Fie-i ţârîna uşoară. Familia. (006086)

'• Durerea eternă a coborît peste inimile noastre'odată cu plecarea dintre noi, a celei mai inbite mamă şi soţie, ELECFI ANA, în vîrstă de 64 ani. Deşi suferindă de peste 30 ani iubirea, curajul, puterea ei, au ţinut-o alături de noi în drumul greu, dar atît de dorit al vieţii. Pentru sufletul ei ales şi plin de iubire, îi mulţumim iar dragostea şi recunoştinţa noastră o vor însoţi mereu. Funeraliile vor avea loc în data de 5 aprilie 1996, ora 12 de la Cimitirul Centfal. ' * Soţul Augustin, fiica Doina, ginerele Nicu. (012851)

• Cu profundă durere ne luăm rămas bun de la iubitul nostru soţ, tată şi bunic, om de o rară bunătate şi corectitudine, col. (r), STĂCESCU OCTAVIAN. Înmormîntarea va avea Ioc vineri 5 aprilie 1996, ora 14, de la Capela Mare a Cimitirului Central: Soţia Zoe, copiii Nelu şi Laura, nepotul Tavi. (012881) . 1 .

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, la 67 ani, a iubitului nostru tată, bunic, socru şi cuscru, DRUHORA VASILE, plutonier major în rezervă. Înmormîntarea va avea loc azi, 4 aprilie 1996, ora 13, îh Cimitirul din Zalău: Dumnezeu să-l odihnească- în paca^în veci neconsolaţi, fiică Emilia, ginerele Valeriu,' nepoatele Adriana şi Ştefania, cuscra Maria. (023493)

• Cu profundă durere şi tristeţe în suflet ne luăm rămas bun de la bunul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, prof. COŞARCĂ REMUSLUJERDIU, în vîrstă de 63 ani. Locul tău a rămas de neînlocuit în inimile noastre. Dumnezeu • să-l odihneascâ-in pace. Înmormîntarea va avea Ioc în 5 aprilie, orele 13, de la Capela Nouă Mănăştur. Soţia Maria, fiicele Anica şi Li via, ginerele Simi, nepoţii Mihăiţă, Medana şi Tudor. (023511) ■

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă ă scumpei noastre soţie, mamă şi bunică, STELA ANGELA IIOAJA (CANTOR). înhumarea va avea loc vineri, 5.04.1996 ora 14, în Cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată. (023521)

• Sîntem alături de prietenul şi- vecinul nostru Mircea Ghcrlea în aceste clipe grele, la pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe.- Familiile Abuşeanu şi Petrişor. (005954)

• Sîntem alături de familia Mărginean în aceste clipe grele. Fam. Elccan. (006029)

> Sîntem alături de familie şi soţul îndurerat la decesul celei care a fost ELECFI ANA, exprimînd sincere condoleanţe. Vecinii de pe scara 1, blocul de pe str. I. Voiteşti nr. 2-4. (006038) 1

• Dragă Rodica şi Laura, sîntem alături de voi în aceste clipe grele cînd vă despărţiţi pentru totdeauna de soţul şi tatăl iubit DEAK ALEXANDRU (44 ani). Exprimîndu-ne întreaga noastră compasiune vom rămîne mereu alături de voi. Familia Corneliu Vasilescu. (006048)

• Cu tristeţe şi durere ne despărţim de LUCI şi sîntem. alături de Nelu în aceste clipe grele. Familia Ordean. (006050)

• Cu multă tristeţe în suflet ne despărţim de bunul nostru curiinat DEAK ALEXANDRU, om de aleasă omenie şi ţinută. îi vom păstra o veşnică şi frumoasă amintire. Meri, Sile, Camelia şi Maria. (006060)

.' • Odată cu plecarea lui SANDU în veşnicie ne-a părăsit un prieten credincios, un om bun, un suflet ales. Dana, Traian şi Dănuţ - Vasilescu. (006061)

• Sîntem alături de Rodica şi Laura la piederea soţului şi tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Larean, Mărioara, Veta şi Ciprian. (006076)

• Sîntem alături de familia Florea în încercarea grea prin care trece la pierderea soţului şi tatălui drag. Sincere condoleanţe Fam. Budişan loan şi Tiberiu. (006078)

• Dragă Doina, sîntem alături de tine şi de întreaga ta familie în aceste momente grele pricinuite de moartea socrului. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Spor SA. (006083)

• Cu multă durere ne despărţim de prietenul nostru drag SANDU DEAK Sîntem alături de Laura şi Rodica şi Ie împărtăşim marea durere în aceste momente deosebit de grele. Maria şi Csaba Galii. (006090)

* La trecerea în nefiinţă a bunei noastre prietene LUCI MORAR . cete mai sincere condoleanţe lui Nelu. Sanda şi Dorin Lupu. (006105)

• Sîntem alături de colegele noastre prof. dr. ing. Florea Cornelia şi şef lucrări ing. Florea Simona în marea durere pricinuită de pierderea soţului şi tatălui drag. Cu toată compasiunea, colectivul Catedrei de Geometrie descriptivă şi desen Facultatea de Mecanică. (012852)

- • Sîntem alături de colega noastră Rodica Meseşan, în aceste momente grele, pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii de serviciu de la “Ciro”. ,(012863)

• Sîntem alături de Rodica şi Nelu Meseşan, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Fămilia Gileru. (012864)

• Un ultim omagiu fostului nostru coleg ALEXANDRU DEAK, om de aleasă omenie. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul firmei Salto SA. (012878)

• Sîntem alături de vecina noastră Eva Palii, la pierderea mamei. Locatarii scara 2. (012880)

• Aducem un ultim omagiu celei care a fost colega noastră dragă ing. MORAR LUCIA ELENA. Sincere condoleanţe familiei, din partea colegilor de Ia Maflr. (012884)

‘ Un «iiim omagiu edexatard noastre LUCIA MORARI? Sincere condoleanţe î n t j i familii. Asociaţia delocata‘ Aleea Muscel nr. 21. (02348fl

* Un ultim omagiu Omului deosebit, ALEXANDRU DEAK Familiei îndoliate , sincert condoleanţe. Familia I. Ri,, (023495) 1

• împărtăşim durereacolegului nostru drag, Morar loan în aceste momente grele and se desparte de soţia iubită! Sincere condoleanţe. Colegii de la Compartimentul Comercial (023500) -

• Sîntem alături de tine, dragă nelu în greaua încercare pricinuită de despărţirea de soţia ta dragă. Sincere condoleanţe din partea colegilor de la proiectări Fimaro. (023501)

* Sîntem alături de familia Mărginean în momentele grele cauzate de decesul soţului, tatălui, bunicului şi socrului drag. Sincere condoleanţe din partea familiilor: Revici E ., Revici Ştefan, Bădescu,Timbnş. (023502) ^ ;

; • Sincere condoleanţe colegei noastre Angela Fâniţă, la 1 decesul soacrei. Colegii de birou. (023505)

i • Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet ne despărţim de cumnatul şi unchiul nostru, prof. COŞARCĂ REMUS. Ne alăturăm . familiei, greu încercată la trista despărţire. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Vasile, Valerica, Mona, Răzvan, Vlăduţ. (023512);

• Sîntem alături de colega noastră Jeni Vodescu, în marea durere pricinuită de pierderea mamei. Colegii de la Oficiul de calcul Unirea. (023523)

• Sîntem alături de colegul nostru Tache Alexandru, acum, cînd se desparte pentru totdeauna de sora lui dragă, EMILIA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la SC Rex Conda SA (Libella) Cluj. (023529)

• Sincere condoleanţe familiei Gherlea Mircea, Ia pierderea iubitei lor mame. Asociaţia de locatari- str. Unirii nr. 27. (023539)

• Sîntem alături de scriitorul Constantin Cubleşan în durerea pricinuită de pierderea tatălui său. Colegii de la Revista “Steaua”. (023560) ;

• S-au scurs 3 ani de lacrimi, durere şi dor de cînd ne-a părăsit scumpa noastră mamă, soţie şi bunică, BÎRDOG ELENA. Amintirea ei va rămîne veşnic vie, oat lacrimile vor uda veşnic mormîntuL ei. Familia mereu ncmîngîiată. (023507)

• Zdrobiţi de durere şi în veci ncmîngîiaţi, anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic POP TEODOR GUIŢĂ, din Tiocul de Jos, în vîrstă de 67 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 6 aprilie, ora 12, în localitatea Tiocul de Jos. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia şi cei 2 copii cu familiile. (A)

• Un ultim rămas bun fostei noastre colege LUCIA MORAR Sîntem alături de familia îndoliată. Colegii de la Unirea. (006049)

• LUCIA dragă, de acum nu vei mai vedea liliacul înflorit. Cu regrete nedescrisc, cumnata Sanda. (006039) •

• împărtăşim durerea finilor noştri, familia ing. Stănescu Doru la dureroasa despărţire dc tatăl iubit. Sincere condoleanţe. Fam. Anton Rozsnyai. (006069)

joi, 4 aprilie 1996 OMUL SI SOCIETATEA A D E V A R U Lele C iu l I

j Sursa de Valori lîucureşti, 2 aprilie

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

iL

D e s fă ş u r a r e a tr a n z a c ţ iilo rActivitatea Ia Bursa de Valori Bucureşti se stabilizează sub

aspectul evoluţiei cursurilor şi se amplifică în ce priveşte volumul ţranzacţiilor. Evoluţia activităţii bursiere în ultimele şedinţe de tranzacţionare reflectă consolidarea bursei ca instrument cu rol important în ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piaţă. '

în şedinţa de marţi au fost iranzacţionate 26.814 acţiuni în valoare totală de 392.283.250 lei. Privind sumarul tranzacţiilor remarcăm evoluţia ascendentă a cursurilor acţiunilor Azomureş, Sanevit şi Coridor.

Cursul acţiunilor Sanevit a crescut cu 6%, preţul mediu de tranzacţionare fiind de 28.972 lei. S-au tranzacţionat 3.503 acţiuni în valoare totală de 101.490.700 lei. A fost raportată o tranzacţie specială în valoare de 100.021.000 lei, reprezentînd un număr de 3.449 acţiuni tranzacţionale la preţul de 29.000 lei. Avînd în vedere că în decursul şedinţei preţul de tranzacţionare a atins un nivel valoric minim de 26.000 lei, iar volumul acţiunilor tranzacţionale oscilează semnificativ de la o şedinţă la alta, sîntem în măsură să apreciem că evoluţia cursului acţiunilor Sanevit se stabilizează cu dificultate. Pornind de la premisa că, în general, în şedinţa de joi volumul acţiunilor tranzacţionale este net inferior celui atins în şedinţele de marţi, este previzibilă o scădere a cursului acţiunilor Sanevit în următoarea şedinţă de tranzacţionare.

Un preţ mediu de tranzacţionare de 16.562 lei pentru acţiunile Azomureş indică o creştere cu 2% a cursului. S-a tranzacţionat un volum de 14.996 acţiuni în valoare de 248.375.700 lei. Trebuie remarcat faptul că valoarea tranzacţiilor cu acţiuni Azomureş reprezintă 63% din valoarea totală a tranzacţiilor. Evoluţia preţului a fost ascendentă în decursul şedinţei de tranzacţionare, respectiv de la 15.500 lei la 17.400 lei. Avînd în vedere că valoarea tranzacţiilor cu acest tip de acţiuni se menţine în mod constant la un nivel, ridicat, sîntem în măsură să apreciem creşterea în

continuare a cursului acţiunilor Azomureş. .. .O creştere importantă a cursului au înregistrat acţiunile Mobila ,

Alfa. Un preţ de tranzacţionare de 12.048 lei indică majorarea cu 7% a cursului acestui tip de acţiuni. '

O evoluţie similară a avut cursul acţiunilor Condor, preţul mediu de tranzacţionare de 4.900 lei indicînd o creştere cu 7%. Societatea comercială Condor S.A. - Deva este .cea dintîi societate din domeniul construcţii-montaj admisă la BVB. Acţiunile Condor se tranzacţionează la bursă începînd cu ultima şedinţă de, tranzacţionare din martie.

Un curs descrescător au înregistrat acţiunile Foraj Sonde (-3%, 9.876 lei), APSA (-5%; 11.000 lei), Artrom (-6%; 3.888 lei) şi UAMT (-5%; 10.821 lei). Scăderea preţului de tranzacţionare: pentru aceste tipuri de acţiuni nu reflectă evoluţia spre un preţ de echilibru, ci este consecinţa absenţei contrapartidei în tranzacţionare. Pentru fiecare dintre aceste tipuri de acţiuni au rămas în piaţă ordine de vînzare, respectiv de cumpărare, neoriorate.

O evoluţie descrescătoare au avut cursurile acţiunilor Carne Arad (-9%; 4.050 lei), Comelf (-9%; 4.956 lei) şi lAIFO (-9%; 4.350 lei). Preţul de deschidere al şedinţei de tranzacţionare a fost acelaşi cu preţul de închidere, evoluţia cursurilor. în decursul şedinţei fiind staţionar pentru fiecare dintre aceste acţiuni.

Acţiunile societăţii comerciale "Âstra Vagoane” SA continuă să fie oprite de la tranzacţionare pînă la îndeplinirea condiţiilor de difuzare a informaţiilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 şi ale regulamentelor BVB.. Privind încă o dată tabloul tranzacţiilor realizate în şedinţa de

marţi, remarcăm faptul că evoluţia cursurilor reflectă interesul publicului pentru deţinerea anumitor acţiuni.

Amalia BÂRĂIAN SC "BROKER" SA

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J

Am primit de la dl Nicolae Crişanj' medic pensionar şi ‘ veteran de război, o sesizare din partea Asociaţiei de ■locatari din blocul situat pe str. Alecu Russo nr. 18, Dej. în anii ’70, pe un teren pus la dispoziţie de Sfatul popular de atunci, s-au construit 48 de apartamente, proprietate particulară; Locatarii au trăit în - pace şi înţelegere preocupaţi de înfrumuseţarea, zonei, plantînd diverşi arbori: tei, salcîmi, sălcii etc; şi flori.!.

După 1989, unii proprietari de imobile din imediata vecinătate, au început să manifeste tendinţeexpansioniste. Concret, proprietarul imobilului din str. Alecu Russo nr. 8 a construit trei garaje cu ieşire prin domeniul public, scop în care a tăiat trei tei care îi incomodau accesul. Un alt vecin, de la nr. 4 a tăiat şi el o salcie care nu-i permitea să se extindă, în timp ce coproprietarul aceluiaşi imobil a îngrădii o parcelă de pămînt, neconstruibil (în pămînt existînd o reţea de cabluri şi canale), cu un gard înalt cu stîlpi metalici, de o urîţenie spectaculoasă. Aceste fapte au creat o stare de nemulţumire în- rîndul locatarilor de la imobilul cu nr. 18 care pe banii lor au făcut amenajările, acum pe cale de a fi distruse,

Drepţ care, s-au adresat Serviciului Tehnic al primăriei d-lui inginer Călin Zăgreanu, obţinînd promisiunea unei descinderi la faţa locului,.. Lucru ce nu s-a mai întîmplat. Vis â vis de situaţia creată, Asociaţia de locatari cere replantarea copacilor, dărîmarea gardului, sancţionarea abuzurilor şi penalizarea celor carfc au permis să se ajungă la un conflict între vecini.

în urma acestei sesizări, in-am adresat Serviciului Tehnic al .primăriei Dej încercînd să obţin lămuriri de la acelaşi domn inginer Zăgreanu, dar pe care nu l-am găsit. în schimb, prin amabilitatea d-lui Ionel Dîncu (care cunoştea cazul), am putut afla următoarele: locatarii blocului de pe str. A. Russo nr. 18 sînt proprietari numai pe terenul de sub bloc şi trotuarul 'de- 80 cin din jurul blocului; blocul în cauză a fost construit

pe' un ‘teren ce reprezenta o parte din grădinile expropriate aferente imobilelor de pe două străzi paralele (Alecu Russo şi Ion Pop Reteganul); tăierea arborilor s-a făcut pe bază de aprobare; gardul, urît cum este, împrejmuieşte o proprietate redobîndită după:

.1989, motiv pentru care a putut H sacrificată şi salcia. Mai ales ..că rădăcinile copacului deranjau fundaţia

.construcţiei din preajmă:Nu ştiu dacă Asociaţia de

locatari va fi satisfăcută de aceste răspunsuri. Probabil că nu. Cert este însă, că la ora actuală, domeniu public sau nu, zonele verzi din jurul blocurilor trebuie protejate cumva. Sînt prea multe garaje şi prea puţini copaci. Şi dacă tot:se*taie'ici'colo un copac, nimerit ar fi să se planteze un altul acolo unde se poate.

Magdalena VAIDA

- u I liS l

In sprijinul bibliotecarilor

Consiliul judeţean al Partidului Umanist din România îşi exprimă, pe «ceastă cale, sprijinul lui total faţă de greva japoneză a ' slujitorilor bibliotecilor publice, al căror statut profesional şi salarizare este o ruşinoasă dramă a culturii

‘ româneşti: - ' ~Noi considerăm că libertatea

aiutentică . a individului, responsabilitatea sa civică şi exercitarea conştientă a drepturilor şi obligaţiilor lui democratice, nu se pot înfăptui decît prin asigurarea accesului la învăţătură, cultură şi informaţie. O societate real liberă este obligată să asigure o cultură reat - lib e ră ,. nedisim ulată şi neplafonată.

Nădăjduim că statul va înţelege că pagubele aduse intereselor societăţii de o eventuală închidere a tuturor bibliotecilor publice sînt tot atît de grave ca şi cele cauzate de grevele minerilor, şoferilor sau energeticienilor, găsind m ijloacele necesare pentru satisfacerea integrală a decentelor revendicări ale slujitorilor uneia dintre cele mai nobile institu ţii naţionale: biblioteca publică.

Biroul de presă al P.U.R. Cluj

1996 - Anul Convenţiei cu privire la drepturile copilului

Organizaţii (asociaţii) de sprijin familial şi de ocrotire a copilului (2)

în continuarea articolului anterior prezentăm lista organizaţiilor clujene cu aceştc preocupări: Grădiniţa ajutătoare cu orar prelungit (str. Paris nr. 35); Grădiniţa pentru copii cu deficit auditiv (Calea Dorobanţilor nr. 46); Grădiniţa specială nr. 35 (pentru handicapaţi) str. Borşa nr. 2; Şcoala generală şi grădiniţa pentru surzi nr.. 2 - str. Gruia nr. 51; Şcoala profesio­nală pentru surzit str. Fabricii de

zahăr nr. 51; Şcoala specială ajutătoa­re, str. George Coşbuc nr. 1; Liceul pentru deficienţii de vedere, Calea Dorobanţilor nr. 31; Asociaţia “Fami­lia regăsită”, str. Mănăştur nr. 4; Asociaţia Caritatea Umanitar- Inter­naţională str. colonia Hajongard nr. 5A; Fundaţia internaţională Bauor- den, str. Fîntînelc nr. 1/16; Leagănul pentru Copii, str, G-ral Eremia Grigorescu nr, 37; Secţia de recupe­

rare neuromotorie, str, Ilaşdeu nr. 10, Secţia de recuperări psihice, str. Sunătoarei nr. 1; Serviciul de asistenţă socială (Policlinica de copii), str. Moţilor nr. 19; “Providenţa divină”, str. Ady Endre nr. 26 şi str. Vulcan nr. 28; “Provita” - societate umanita­ră, str. Constanţa nr. 5; Organizaţia studenţească de ajutor medico-social “Askjepyos” str. I. Creangă nr. 2; Asociaţia dc ocrotire şi binefacere

pentru copii “Florile copilăriei” str. Gh. Dima nr. 23/7; Asociaţia pentru protejarea şi ajutorarea copiilor bolnavi de epilepsie, str. Prof. Ciortea nr. 42/72; Centrul pentru primirea minorilor, str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 39; Comisia judeţeană pentru ocrotirea unor. categorii de minori, sftr. G-ral Eremia Grigorescu nr. 39. , .

Florea MARIN

Subredacţia din Turda transmite:

Prin pieţele municipiului■ V iz itîn d p ie ţe leag ro a lim e n ta re a le m unicipiului Turda, eşti lovit de un teribil şoc. Te întrebi aproape spontan: asta să fie oare civilizaţia comercială pe care ne-o - dorim? Luîndu-le la rînd şi analizîndu-le la concret, ajungi la o concluzie nu prea. ortodoxă. Toate au m o tivele necesa re închiderii lor şi realizării, acum în prag de primăvară, a unei cu ră ţir i şi modernizări atît de mult aşteptate. Găseşti de toate în pieţele oraşului, de la ţigări ia bomboane, de la covrig i la p ip e r, de la sucuri la b e re 'ş i diferite rac h iu ri îm b u te lia te în d o ie ln ic , de la haine vech i la che i şi y a le , ceasuri, floarea soarelui, '; lanţuri, funii, siguranţe, lanterne, ciocane şi cuie, şu ru b e ln iţe , b an an e şi portocale, precum şi flori, multe flori, cerşetori şi hoţi ’ de b u zu n a re . N um ai legume şi fructe nu găseşti. Spaţiile de desfacere arată ja ln ic , copertine sparte, curăţenie îndoieln ică la d esfa ce re a p ro d u se lo r lactate. Dar oful cel mare a l . c e tă ţe a n u lu i ’ s în t preţurile practicate, care urcă v e rtig in o s , pu tem spune, invers proporţional cu c a lita te a p roduse lo r expuse. Desfacerea acestor produse la a treia, a patra mînă, încarcă nejustificat preţul produsului respectiv, furînd pur şi simplu banul cetăţeanului muncit atît de greu în co n d iţiile unei

economii de piaţă şi a uneL reforme greu de definit pe aceste meleaguri.

Chiar dacă s-a realizat o anum ită sistem atizare în piaţa centrală din Turda, intenţiile edililor lasă încă de dorit. Astfel, trebuie să ai o bună condiţie fizică ca în unele zile ploioase şi umede să în d răzn eşti. să calci în piaţă. Pavajul este desfundat, cu gropi adînci lăsate de maşini de toate calibrele, iar noroiul, praful şi prostul gust sînt la ele acasă. Aceeaşi mizerie în piaţa din m icroraion III, unde pe o suprafaţă; de 250 de m etri, pe pavaj, lăzi, scau n e şi m ese “c o m e rsa n ţii” desfac produsele necesare traiul în tr -o m u rd ărie de nedescris. Nu putem scrie nimic despre celelalte pieţe o rg a n iz a te J în c e le la lte m ic ro ra ioane p en tru că acestea aproape că lipsesc, desfacerea unor legume şi ' fructe mutîndu-se în faţa unor magazine, .d irect pe trotuar.

Tragem acest semnal de alarm ă ed ililo r oraşului, RATACFL-ului şi nu în u ltim u l rînd A so c ia ţie i p en tru • p ro tcc ţia -consum atoru lu i care au datoria de a se. implica în o r g a n i z a r e a co respunzătoare a unui comerţ civilizat în pieţele municipiului Turda. Şi ăsta acum , la în c e p u t de p rim ă v ară ,; c în d bun ii gospodari îşi fac curăţenie generală.

Vasile MUREŞAN

A n u n ţÎncepînd cu data de 02.04.1996, achitarea taxei pentru

abonamente de parcare şi chirie pentru terenul ocupat de persoanele deţinătoare de contracte de închiriere, se face pe str. M oţilor nr. 1-3, în sala cu ghişeele pentru relaţiile cu publicul. . - .

Program: luni, marţi, miercuri: 8-14; jo i 8-12, 14-16; vineri 8-13.

I I I I I

................... j

i Mulţumiri jJ Organizaţia judeţeană Cluj “General Vasile Milea” a JI Uniunii Naţionale a Cadrelor M ilitare în rezervă şi I| retragere,.aduce sincere mulţumiri societăţii comerciale jI Alimentara SA Cluj, pentru sprijinul acordat de aceasta i' în rezolvarea unor probleme importante cu care s-a *| confruntat organizaţia noastră. |

Mănăstirea Mălineşli a fost sponsorizată

de Electrometal TimişoaraCălugării de la M ănăstirea M ălineşti, d in judeţul

Vaslui, au primit, sub formă de sponsorizare, un boiler de la Electrometal Timişoara. Această firmă are în oferta de produse: boilere - 15; 50; 85; 100 lt.; hidrofoare - 48; 85 lt., utilaj alimentar (roboţi de cofetărie, bucătărie? carm angerie), bunu ri de la rg consum (ca fc tie rc , autosifoane, ciocane de lipit), utilaj agricol (motocultorl. remorci auto (300 kg, 500 kg), utilaj pentru stins incendii, instalaţii sudare - metalizam, instalaţii transport prin vacuum, aparate de tensiune joasă şi medie (separatoare de curent, controloare, rezistenţe de pornire - reglare » motoarelor).

P a g i n ă r e a l i z a t ă d e F l a v i a S E R G H I B

V

ADEVARULde Ciul SPORT jo i, 4 aprilie 1996 12

iCUPA ROMÂNIEI ® L A FOTBAL#

SEMIFINALELEIeri, pe terenuri neutre,

s-au disputat semifinale Cupei României la fotbal, ediţia 1995-1996. Iată rezultatele înregistrate:

• PITEŞTI. Steaua - F.C. Inter 4-1 (2-1).

• BRAŞOV. F.C. Naţional - Gloria 0-2 (0-1).

Vom reveni cu amănuntejn numărul de mîine. (v.m.)

FINAL DE UN RAR DRAMATISM

N-am fost la faţa locului, la Tîrgovişte, la cel de al cincilea meci, decisiv pentru cucerirea titlului de campioană a ţării la

• baschet feminin. încerc să reconstitui, pe baza transmisiei radiofonice a partidei dintre

,* Oţelul Universitatea din localitate şi “U” Dacia Felix Cluj-Napoca- prima campioană naţională en- titre, a doua multiplă campioană naţională, formaţie care a dominat net baschetul feminin românesc, începînd din 1980 prin cele 13 titluri de. campioană, cucerite.

Clujencele lui Horea Pop au început în forţă şi în min. 4 conduceau cu 6-4. Treptat, gazdele au trecut la cîrma jocului, încurajate frenetic de galeria celor 2500 de suporteri, au. egalat şi preluat conducerea, reuşind să încheie prima repriză cu un avantaj de 6 puncte (scor la pauză 43-37).- Avantajul de la pauză' este menţinut, ba chiar mărit de gazde în repriza secundă, graţie unui lot mai omogen, avînd în Magdalena Moise o jucătoare în “zi bună”, excelentă coordonatoare. De partea cealaltă,

. de reţinut strădania căpitanei echipei clujene, Aurora Dragoş care, din păcale, în. min. 32 a părăsit terenul pentru acumularea a cinci greşeli personale. Se părea că prin ieşirea din teren a Aurorei Dragoş ecuaţia victoriei s-a simplificat pentru gazde, care în min. 36 conduceau cu scorul de 68-61. A urmat însă o replică de orgoliu şi mare travaliu depus de clujence şi în ultimul minut de joc, la scorul de 72-68 pentru gazde, Svetlana Simion reuşeşte un coş de trei puncte, mai sînt doar 20 de secunde de joc şi Oţelul Universitatea Tîrgovişte apără cu disperare minimul avantaj de un punct, reuşind să cîştige cu scorul general de 72- 71 pentru a doua oară consecutiv titlul de campioană a tării.

- Victor ROMANP.S. Am, totuşi, o obiecţie faţă

de prevederile sistemului de disputare a finalelor tip 3 din 5.

J ) in . moment ce Oţelul Universitatea a cîştigat primele două manşe iar “U” Dacia Felix pe următoarele două, ajungîn- du-se la scorul egal de 2 -2 , normal ar fi fost ca meciul decisiv săse dispute pe un teren neutru. în forma actualului sistem, avantajată a fost formaţia tîrgovişteană. Poate-că se va sesiza cineva de acest aspect.

CONFERINŢĂ DE PRESA A F.C. “U” - 7/1996Prezenţă şi mai rediisă marţi, 2

aprilie, la “etapa” cu numărul 7 din “returul” conferinţelor de presă ţinute de F.C. “U”. Absenţe notabile, pe care nu le mai nominalizez, atît din rîndul presei scrise locale şi centrale, cît şi ai audiovizualului. Curios cum barometrul interesului a scăzut şi continuă să scadă, îneît pe bună dreptate preşedintele clubului, Sorin Bagiu, şi-a pus întrebarea dacă mai este cazul să aibă loc asemenea conferinţe de presă.

MULTE "INVENŢII" Şl RĂUTĂŢISubliniind că F.C. “U” este la ora actuală singurul

club de fotbal din ţară cu conferinţe de presă săptămînale, Sorin Bagiu a incriminat găselniţele de tip senzaţional, “invenţiile” şi răutăţile apărute în unele ziare. Despre “U” s-a scris poate cel mai mult. E foarte bine. Dar de aici şi pînă la “invenţii” • fără acoperire, la răutăţile debitate este, totuşi prea mult - sublinia Sorin Bagiu. Noi i-am invitat pe ziarişti în casa noastră şi au fost unii care s-au strecurat şi în -cămară, cotrobăind după “borcane cu noutăţi”, pe care le-au oferit .cititorilor ca trufandale “la zi”. Foarte mult rău au pricinuit . clubului, jucătorilor echipei, o serie de astfel de “invenţii” şi răutăţi. Păcat că modul cum a început colaborarea clubului cu reprezentanţii presei a degenerat pe parcurs. “Noi am fost deschişi, am dat dovadă de transparenţă dar unii gazetari au interpretat altfel partitura întîlnirilor noastre” - a- spus în încheiere Sorin Bagiu. .

APROPO DE GRUPAJUL DE 1 APRILIE

Efectul grupajului “TELEX • FOTBAL”, apărut în coloanele ziarului nostru, de “ziua păcălelilor”, s-a materializat în zeci de telefoane primite la club, de controale din partea celor interesaţi dacă într- adevăr B.N.R. a livrat în contul clubului suma de 500 milioane lei. Mare e grădina lui Dumnezeu!* Deci grupajul a avut succes.

UN ECHILIBRU ... PRECARRăspunzînd unei întrebări referitoare la notele

foarte apropiate acordate jucătorilor echipelor Petro­lul şi “U” de cronicarul ziarului Gazeta Sporturilor, Sorin Bagiu a subliniat că, totuşi, la mijlocul terenu­lui a existat un echilibru. Că el s-a dovedit... precar reiese din situaţiile mult mai numeroase de gol avute de ploieşteni, rezolvate cu competenţă de Ritli, care a apărat-excelent. Precaritatea echilibrului

s-a rupi definitiv în penultimul minut de joc, cînd Bănceu a înscris autogolul. în altă ordine de idei, în privinţa notelor - sublinia Sorin Bagiu - depinde foarte mult de causticitatea şi exigenţa cronicarului, de gradul de competenţă, în Evenimentul Zilei jucătorii clujeni fiind gratificaţi cu 4 iar cei ploieşteni cu 5. Cam mare diferenţa între cele două aprecieri, din ziarele amintite.REÎNCEPE CALVARUL SÎMBĂTĂ-

MIERCURI-SÎMBĂTĂ- , Ultimele cinci etape înseamnă reluarea calvarului cu partide susţinute în ritm de două pe săptămînă. Nu numai în tabăra clujeană ci în toate celelalte se simte oboseala. Ritmul sîmbătă-miercuri-sîmbătă a venit ca o noutate impusă de sus, recepţionată cu greutate de fotbaliştii din D.N., neobişnuiţi cu un astfel de ritm. Toate trei partidele de. acasă sînt grele, atît cu Farul, cît şi cu Universitatea Craiova şi Dinamo, după cum la fel de grele sînt cele două deplasări, cu Steaua şi Sportul Studenţesc. Toate partidele vor fi abordate cu maximă grijă.,.aţîfacaşă cît şi în deplasare. Echipa are nevoie însă de un pic de linişte şi înţelegere, acum la greu - sublinia Sorin Bagiu. Să dea Domnul ca totul să se termine cu bine.

CONFERINŢELE DE PRESĂ SE AMÎNĂ

Programul de-a dreptul infernal care aşteaptă echipa universitarilor clujeni, cu partide susţinute sîmbătă-miercuri-sîmbătă, împiedică conducerea clubului să organizeze obişnuitele conferinţe de presă săptămînale. Mai mult de atît, se simte nevoie de -linişte în jurul echipei pentru a avea posibilitatea concentrării la maximum asupra acestor partide, fiecare în aceeaşi măsură de importantă. Astfel, dacă nu se va putea organiza o conferinţă “intermediară” înaintea, partidei cu Dinamo, respectiv după partidele cu Farul, Universitatea -Craiova şi Dinamo, atunci următoarea conferinţă de presă va avea loc în primă zi de marţi, după terminarea campionatului. Pentru partida imediat următoare, cea cu Farul Constanţa, care va avea loc pe iarba stadionului “Ion Moina”, stâff-uî tehnic clujean se confruntă cu cîteva probleme, pentru care însă Sorin Bagiu a declarat că există soluţii. Nu vor putea evolua Brătianu, Cioloboc şi Şandru, în fapt, piesele de bază ale defensivei clujene. Domnul Sorin Bagiu este însă optimist în ceea ce priveşte găsirea soluţiilor în această problemă şi apropierea victoriei de partea clujenilor. Se cunoaşte brigada'de arbitri care va conduce partida. “U” - Farul. La centru va oficia gălăţeanul V. Anghelini, ajutat la linii de C. Agheorghesei (Piatra Neamţ) şi I. Dumitrică (Craiova).

Turneul I a luai sfirsit au ..................

C.S.S.A.,CLUJ-NAPOCA ÎS ! CONFIRMĂ CLASA

Despre rodnica activiţate a atletismului juvenil: clujean, desfăşurată în cadrul C.S.S.A. (sub competenta conducere a prof. director Marian Paşcalău, ajutat cu profesionalism şi competenţă de întregul colectiv de cadre didactice) am Scris nu o dată. Şi nu o dată am folosit superlativele pentru a reliefa rezultatele bune, medaliile cucerite şi locurile funtaşe ocupate de reprezentanţii şi reprezentantele acestei unităţi în care zecile de talente sînt şlefuite cu migală.

într-o notaţie din anul trecut, intitulată.“Copiii lui Pepi” am vorbit şi despre Ioana Nicoleta Şumlea, în care se întrevedea un talent ieşit din comun. Previziunile despre eleva prof. Gheorghe Turcu s-au confirmat, de curînd, la Tg. Jiu (mai precis pe terenul din vecinătatea pădurii Drăgoieni), unde au avut loc întrecerile de cros rezervate copiilor şi juniorilor, prezenţi fiind concurenţi din întreaga ţară.

Traseul întrecerilor a fost de-a dreptul infernal, noroios. Ioana Nicoleta Şumlea nu s-a speriat de greutatea traseului şi la categoria copile I a luat, cum se spune, cursa pe cont propriu, cîştigînd detaşat întrecerea cu colegele ei de vîrstă, cucerind titlul de campioană a ţării. La aceeaşi categorie, pe locul patru s-a clasat colega ei Sanda Buduşan (fireşte că tot de la C.S.S.A.) >

Alte locuri pe podiumul de premiere sau fruntaşe: medalia de argint pentru locul secund ocupat la juniori III de echipa C.S.S.A. (prin locurile ocupate de Oliver Maier, Adrian Voinigescu şi Ovidiu Lupea); Ramona Săcălean a ocupat locul trei la categoria copile II; locul patru pe echipe la junioare III (Codruţa Ceteraş, Eniko Kertesz şi Raluca Moldovan), respectiv de Ale'xandru Dohotaru la copii II. încă o dată C.S.S.A. şi-a confirmat clasa.

Petre NAGY

P.S. O veste bună şi despre victoria clară obţinută de Mircea Secară (ARDAF) la concursul naţional de .alergări lungi pe şosea, care a încheiat învingător proba de 30 km, acoperiţi în timpul de o oră şi 40 de minute.

"Rapidul rămîne cea mai viabila echipă din campionat”

Constantin CHIŢI GOI (Rapid): "Niciodată nu poţi spune si afirma că eşti cu titlul în buzunar. Cel puţin pînă la ultimul fluier al arbitrului Aşa cum mă aşteptam, Rapidul a arătat şi demonstrat că rămîne cea mai viabilă echipă din campionatul feminin. Care are experienţa si valoarea pentru titlu' Mă bucură că anul acesta au fost mai mulie echipe care şi-au etalat pretenţiile, justificate, pentru locul l. Desi aici am întors toată situaţia în privinţa valorii, lucrurile nu sînt încă terminate. Mai avem cinci meciuri unde fiecare echipă va trage tare în mod special cu noi. Sînt foarte nemulţumit de jocul nostru din partida cu ”U” SM, mulţumit de celelalte meciuri şi victorii obţinute. Mă abţin să pronostichez o ierarhie finală. Asta ar însemna să fiu partizanul uneia sau alteia din echipe şi nu doresc acest lucru. Ierarhia se va face în funcţie de valoarea etalată la Bucureşti. Şi cred că la Bucureşti vor apare surprize în ceea ce priveşte medaliile”.

”A fost un turneu echilibrat la vlrf”Costinel STAN (RATB): ”Scopul nostru aprioric este să jucăm

bine şi să cîştigăm toate meciurile. Sînt fericit şi mulţumit pentru cele patru victorii din acest turneu. Turneu puternic, cu echipe motivate, cu mare risipă de energie în teren, calităţi tehnice şi tactice de mare, spectacol în multe meciuri. Mi-au plăcut Ţurlea şi Mincă (Rapid), Cioroianu şi Pralea (RATB), Pintea şi Sasu (”U” SM), Rusei şi Schragner (Bacău), Butnaru şi Dumitrescu (Dacia), Ruxăndroiu şi Formagiu (Penicilina)” .

”Am avut ghinion cu tragerea la sorţi”Valerian LUKA (”U” SM): ”Toată tactica s-a îndreptat spre

victoria din meciul cu Rapid. Pe care l-am şi cîştigat. Am avut ghinion cu tragerea la sorţi: din start trei meciuri grele. Am învins Rapidul, am prins Dacia într-o formă mare şi chiar în meciul cu noi, a urmat căderea psihică din meciul cu RATB. A fost greu pentru. echipă să-şi revină. Turneul a fost foarte bun, util din toate puncte\e de vedere. Tehnic, tactic, verificare ... M-au mulţumit Luminiţa Pintea, Bejenar, Dragoste (în doar două meciuri, cel cu Rapidul şi în cel cu Penicilina, ea poate mult mai mult). Consider că am jucat bine, mergem mai depaţte, ierarhiile încă nu sînt stabilite. Mă bucură faptul că la Bucureşti va fi o nouă tragere la sorţi, sper să fiu mai: norocos de data aceasta”.

"Comportare curioasă, instabilă"Nicolae ROIBESCU (Penicilina): "Comportarea fetelor noastre

foarte curioasă, mai ales instabilă. De exemplu jocul cu ”U” SM: un eşec pe care eu personal-nu mi-1 pot explica deloc. Ambele echipe au jucat slab, chiar foarte slab, s*au întrecut în greşeli. Sînt doar pe jumătate mulţumit de Penicilina. Le-au lipsit fetelor dăruirea, dorinţa de a cîstiga, dîrzenia”.

"Am avut o evoluţie fluctuantă”Vasile MĂŞCĂŞAN (Dacia Piteşti): ”Am avut o evoluţie foarte

fluctuantă. Consecinţă directă - lipsa de coeziune în sînul echipei. Sînt mulţumit de o singură jucătoare, Paraschiv, care la 32 de ani , este o luptătoare desăvîrşită. La Bucureşti ne vom bate pentru unul din locurile de pe podium. Dar numai în urma unor analize serioase ' legate de comportamentul în teren al unor jucătoare”.

"Voi merge să joc, nu să fac figuraţie”Florin GRAPA (Universitatea Bacău): "Mulţumit şi nemulţumit

în proporţii egale. Mulţumit că în primele două zile am reuşit să ţin piept unor echipe bine cotate. Nemulţumit nu de înfrîngeri, ci de. felul în care am pierdut. Ştiam că plec în turneul de la Cluj de pe poziţia de outsider, le-am. cerut fetelor să joace, nimic altceva. Dar Bacăul, însă plăteşte tribut lipsei de experienţă. La Bucureşti voi merge să joc, nu să fac figuraţie”.

Acestea au fost părerile, off-urile, bucuriile şi durerile celor şase antrenori. Subscriem.

Demostene SOFRON

■“în cadrul etapei a 13-a a Superligii feminine de popicc, la Gherla s-a disputat întîlnirea dintre echipa k>eală Constructorul şi formaţia Rapid Braşov. Evohiînd foarte bine, sportivele din orăşelul dc pe Someş au cîştigat lejer cu scorul de 2408 - 2235 (5-

>. obţinînd cca de a doua victorie în retur. Cele mai cficicnte jucătoare au fost ludita Betciu - 426 p.d şi Adina Mârcşan - 413 p.d. de la gazde, în timp ce dc la feroviarele de sub Tîmpa s-a remarcat Elena Moldovan cu 407 p.d. La sfîişitul acestei săptâmîni este pauză în Supcrligă, cele mai bune

GHERLENCELE victorioase în Superligă

popicărcse junioare reunindu-se la Tg. Mureş, unde pe arena Electromureş au loc întrecerile Campionatului naţional pe echipe, fetele din Gherla făcînd parte din scria a IV-a unde vor evolua alături de Selum Minerul Vulcan, Elcctrdmureş Tg. Mureş şi GSM Reşiţa. In vederea acestei competiţii, Constructorul a efectuat deplasarea pe malui Mureşului avînd în competenţă printre altele, pe Raluca Bucur, Daniela Lazăr şi Eniko Lapohoş. Este prima participare a echipei de junioare din Gherla la Campionatele naţionale. (SZ. Cs.)

CUPAjOiEiRA

BAYERN MUNCHEN- F.C. BARCELONA 2-2 (0-1)

Excelentă prestaţia lui Gică Hagi

Marţi, în nocturnă, pe o vreme cîinească - ploaie mocănească de pe la noi, transformată în lapoviţă, ce n-a contenit o clipă - prima manşă a semifinalelor Cupei U.E.F.A. pe Olympia Stadion din Munchen, între formaţia locală Bayern şi F.C. Barcelona. Gică Hagi a jucat din primul minut şi a avut o excelentă^ prestaţie. Acţionînd pe banda dreaptă el şi-a servit colegii din atac cu mingi utile respectiv a şutat cu sete cînd a avut culoar bun, punînd la grea încercare reflexele portarului munchenez, obligat fiind la unul din şuturi să respingă balonul, în extremis, în corner. Scorul a fost deschis în min. 15 de Oscar, lansat central, în adîncime. După primirea golului, panzerele munţheneze atacă dezlănţuit dar defensiva catalană este la post, în frunte cu pottarul Busquets. După pauză, atacurile furibunde ale

SEMIFINALE,MANŞA If

munchenezilor se soldează cu două goluri marcate în decurs de cinci minute de Witeczek’ (52) şi Mehmet Scholl (57). De menţionat că după primirea golului egalizator, Bakero, servit de Hagi, singur cu portarul, ratează incredibil. Şi cum ocaziile ratate se răzbună, munchenezii s-au desprins pe tabela de marcaj prin golul lui Scholl. în continuare joc pe contre, cu ratări la ambele porţi. în min. 74 Bakero este schimbat cu De la Pena şi banderola de căpitan a fost preluată de-“baciul” Gică Popescu, senioral în intervenţii, în min, 77 golul egalizator al catalanilor: Gică Hagi ţîşneşte spre un balon ratat de defensiva muncheneză, pătrunde în careu şi şutează sec, necruţător şi plasat, în stingă portarului: 2-2, scor ce va rămîne nemodifi- cat pînă la final (cu sublinierea că din nou la ambele porţi au fost ratări de clasă internaţională, una din ele fiind semnată de De la Pena, cealaltă de Carreras, care în min. 80 a intrat pe teren înlocuindu-1 pe Hagi). O “remiză” de bun augUr pentru partida retur,

Gică Hagi, T | ş jcăpitanul tricolorilor

s u n PR1GA - BORDEAUX 0-1

în cea de-a doua semifinală, formaţia franceză a demonstrat că nu degeaba a scos din cursă pe celebra A.C. Milan, obţinînd o meritată victorie prin golul marcat de Dougarry, avînd primele şanse pentru partida retur şi calificarea în finala competiţiei.

Partidele retur se vor desfăşura pe data de 16 aprilie,

Romeo V. Cîrţan

(13, joi, 4 aprilie 1 9 9 6 ROMÂNIA - VATRĂ ETERNĂ DE CIVILIZAŢIE ADEVARUtjde Cluj 1

I Le T ră ite d e M a estr ich t ă ren egocier : l ’A ppel du Cercle aux ne- * I g o c ia teu rs fra h g a is , un docum ent dont ilfa u t ten ir com pte (P.3-8> j

C hronique(in)actuelleN°10 (Nlle scrie) L Tteuredie la rdsistance a son ni contre toutes Ies trahisons spirituel/es 6 F • Mars-Avril 1996

T /espiit de conquete, par Dominique Daguet

uc la laneuc franţaisc "soit en aangernous sommcs un pcu trop nombreux â Ie dirc pouraque cela ne soit pis l'expression d’unc _ „ "menaţante".I Nombreux ct non infcodcs aux intfircts■ mercantiles ou carricrisîesque d£fcndcnt 'pir exemple certains fonctionnixres-mcr- | ccnaires curopecns de Bruxelles». II suffit■ de lire attentivcment Ic dossier 6tabli par I Albert Salon, et public dans Ies numeros |8 et 9 de la Chronique. pnis VAppel au J Cercle qui figurc dans ce numcro-ci pour lapercevoir la rdalitc de ccs mcnaces. quiIsont autrement plus dingcreuscs que cel- les recensees par Ies ccrivains du Figaro

Realitatea de zi cu zi

Ir iI confirmă justeţea deplină a | deciziei domnului prof. univ.■ dr. Liviu Petrescu şi a Societăţii . “Lucian Blaga” de a invita la■ manifestările organizate pentru | omagierea marelui mentor a | unor personalităţi ale scrisului■ literar contemporan din Europa J şLdin ale ţări ale lumii. Căci, I astfel, nu doar că li se acordă | atenţia şi importanţa cuvenită■ faptelor de cultură majoră, dar,

totodată, se asigură şi propagarea lor în elitele

| cultural-literare occidentale, | contribuind la sporirea

prestigiului internaţional al poetului şi filosofului român.

I Iniţiativa este fructuoasă şi | pentru ocazia oferită participan­ţ i l o r de a ne descoperi altfel J decît sîntem în general, prezen- I taţi de mass media, trunchiat,- | tendenţios „şi inexact. Priza | directă cu realităţile noastre _ cultural-spirituale are avantajul;■ pentru noi, de a ni se recunoaşte | locul însemnat pe care, ca | popor cu tradiţii multiseculare,• îl deţinem în Pantheonul* spiritualităţii universale.I O foarte recentă dovadă, în

Littiraire en date du 8 fdvrier dernier : meme si ces dcrni&res ne soni en aucun cas â nâgligcr. Pour comprendrc que demain il sera pcut-etrc trop tard pour sc rendre compte que la patrie, celle qsi nous porte, nous soutient dans notre etre. assure notre d£veloppcment intcllcctuel et spiritucl. que cettc patrie necesşaire est en danger puisqyc sa langue est cn train de nous ttre arrachcc, au nez et â la barbe dc ceux qui representent nos « intirets ». notam- ment spiritucls.Pourtant. il vient cTfitre dit. par la bou* chc d’un Franţais particuli£rcment auto- risc. que la France sc decouvre unc âmc dprisc de « conquites ». Jeprefirais. dans le supplementau numero 9. parler de ser- vicc. celui dc l'esprit justement. le mot dc

I I I I I I I

. ■ v Iconqucte sonnant trop fort tamhours et ■canons. Cc scrait cxcellcnt si donc l’on ■savait cxactcment de quellcs cbnquftcs il |s'agit. Et si la difense et iUustration dc -la langue franţaisc cnfait pârtie. IMais peut-dtre n'est-cc que l'expression | d’un vceu picu dc ma part ou dc celle de ■notre Pr£sident de Ia Hănubliduc. un VCCU I

R e v is ta p re s e i

notre Pr£sident de la Kipubliquc. un voeu qui ne scrait soutcnu que par unc poignfe dc retardataires anti-modernes 7 Or cc vceu r£pond.i unc cxigencc vitale evi­dente. dont d£pcnd la survic meme de la France : cependant le terrain privilfgifi doit en etre prdcisâ de mdme que doit en etre gommde tonte idee de domination ou de superiorite impos£e_■ (Suite page 9 ) |

I

I

sensul celor de mai sus, o constituie articolul poetului francez Dominique Daguet, extras dintr-o conferinţă pe care a susţinut-o, la 13 februarie 1996, la Centrul cultural român din Paris, publicat în nr. 10 (serie nouă) al revistei Chronique (in) actuelle (martie - aprilie 1996) şi consacrat “Muzeului satului la C luj, în T ransilvan ia” . Articolul transcrie impresia deosebit de puternică produsă de acest lăcaş de .cultură şi etnografie din ininfa Transilvaniei. Autorul descoperă ru firească emoţie lumea satului românesc, univers vast, profund şi singular, cu o bogată încărcătură filosofică, cu sensuri şi înţelesuri de mare diversitate şi rafinam ent estetic. Din substanţa lui bogată şi-au extras inspiraţia, consideră- poetul -francez, “Brâncuşi, acest sculptor de geniu”, Mircea Eliade sau Lucian Blaga, care au încercat să le decodifice “legăturile cosmice cu invizibilul şi eterniţatea” . Autorul este cucerit deopotrivă de arhitectura inspirată, singulară şi îndrăzneaţă a locuinţelor adunate aici, ca şi de cromatica

vie, variată şi sugestivă a frescelor interioare de biserici.

O interesantă lecţie despre orizonturile culturii şi spiritualităţii tradiţionale şi populare româneşti, articolul lui Dominique Daguet este, în acelaşi timp, o discretă invitaţie adresată publicului francez de a ne (re)descoperi.

Poetul francez este el însuşi directorul acestei publicaţii. Ea este, în general, axată pe aspecte culturale franceze şi europene. Iată, spre ilustrare cîteva dintre titlurile sumarului acestui număr. “Spiritul cuceririi”, semnat de Dominique Daguet, “Al Vl-lea Congres al francofoniei” de Albert Salon, “Eroare şi teroare în şcoli” al lui Jean-Marie Delivre, “Apelul Comitetului european cu privire la respectul faţă de culturile şi limbile din Europa” , o notă “Despre Baudclaire1' de B. Fundoianu, “Regele gol” de Pierre Vallin, un eseu privind versiunea franceză a lucrării “Pasul tău măsoară lum ea” a lui Alfredo Silva Estrada, poemul “Eu mă lupt” de Daniel Abel, note şi recenzii ale unor recente apariţii editoriale

franceze din domeniul beletristic.

Reamintim cititorilor că, cu sprijinul poeţilor Dominique Daguet şi Gerard Bayo, au fost publicate în paginile revistei “Cahiers Bleues” traduceri din creaţia unor poeţi români (în ediţiile intitulate: “Libre parcours d’Andre Dhotel” şi “Poemes de Roumanie”). Tot din “Chronique (in)actuelle” aflăm că nr. 8 pe luna martie a.c. al Caietelor, rezervat temei oraşului, va include şi texte ale unor poeţi români şi spanioli, alături ide cele ale celor mai importanţi poeţi francezi contemporani.

Aşadar, greu, dar sigur, lumea occidentală începe să ne descopere, accepte şi chiar să ne pretuiască.

Sava NEGREAN BRUDAŞCU

Notă- Mulţumesc d-lui Dominique Daguet pentru revista trimisă ca şi pentru aprecierile şi gindurile bune exprimate în mai multe ocazii şi locuri la adresa mea şi a cîntecelor mele' pe care le apreciază atît de mult.

PAŞAPORT ARHIEPISCOPAL __ PENTRU RAI __în viziunea dogmatică a înalţilor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe

Ruse din evul mediu, omul care-şi da sfîrşitul vieţii trebuia să aibă cu el, cînd trecea în cealaltă lume, un “certificat”, ca un fel de “paşaport” prin care i se înlesnea intrarea în “împărăţia Cerului”. De regulă asemenea “certificate” erau eliberate de către cele mai înalte feţe bisericeşti, ca reprezentanţi “oficiali” ai lui Dumnezeu pe pămînt. “Recomandările” erau adresate lui Sf. Petru sau Sf. Nicolae, despre care se credea că sînt paznicii porţii Raiului. Un asemenea certificat curios, care reflectă' totodată mentalitatea clerului din Rusia de acum mai bine de 550 de ani, despre trecerea pămîntenilor în lumea veşnică şi călătoria sufletului lor în Rai, se păstrează într-un muzeu din Londra. El a fost redactat în felul următor: , , V .

“Noi Macarie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Kievului, Volhiniei şi întregii Rusii, către stăpînul şi prietenul nostru Sf. Petru, portarul atotputernicului Dumnezeu! •

Prin aceasta adeverim, că este umil serv al lui Dumnezeu, cu numele prinţul Teodor Wladimirsky a trecut în cele eterne. îţi recomandăm a-i înlesni de urgenţă intrarea în împărăţia Cerului. Noi l-am deslegat de toate păcatele săvîrşite şi i-am dat binecuvîntarea noastră. Nu mai e de nici o piedică pentru a nu-l lăsa să treacă. Pentru ca să se întîmple aceasta, l-am prevăzut cu acest certificat.

Dat în mănăstirea noastră din Kiev în ziua de 30 iulie 1541. Cu smerenie Macarie, arhiepiscop al Kievului, Volhiniei şi

Rusiei întregi”.în timpul cînd a fost emis acest “certificat” pentru înlesnire

de către Sf. Petru, a primirii unui prinţ Kievean în Rai, arhiepiscopul confirmînd că acesta, după cuvîntarea ce i s-a dat înainte de moarte nu mai are nici un păcat din cele săvîrşite pe pămînt şi deci “nu mai este nici o piedică a-1 lăsa să intre în “împărăţia Cerului”, Kievul şi mai ales biserica kieveană se bucura de o mare autoritate. Arhiepiscopul îl consideră pe Sf. Petru “stăpîn şi prieten” şi prin recomandarea sa cerea stăpînului porţii Raiului să-i “înlesnească de urgenţă intrarea în împărăţia Cerului”, fără să mai fie, cum scrie în biblie, supus altei judecăţi.

Biserica kieveană obţinuse treptat o asemenea autoritate încă din primele două secole. în anul 882, Kievul a devenit capitala, statului ruso-kievean. Cneaghina Olga, care a domnit în perioada 945-957, a vizitat Constantinopolul şi s-a creştinat. între anii 988-989 a avut loc adoptarea oficială a creştinismului. Extinderea creştinismului şi creşterea influenţei bisericii au dus în 1036 la înfiinţarea mitropoliei Kievului, statul kievean, cu sprijinul bisericii atingînd apogeul puterii sale. Biserica a asigurat Kievului statutul de centru cultural şi religios important în răsăritul Europei, într-o vreme cînd Moscova încă nu era atestată documentar.

Cînd arhiepiscopul Macarie emite în 1541 prinţului Teodor Wladimirsky certificatul de recomandare către Sf. Petru pentru a fi primit în Rai, biserica era atotputernică, devenise independentă faţă de Patriarhia din Constantinopol. Crescuse puterea şi autoritatea politică şi a Moscovei. Domnea încă din 1553 Ivan cel Groaznic, care în 1547 avea să-şi ia titlul de ţar. Dar, după cum se poate constata din documentul amintit mai- sus, biserica kieveană era încă foarte puternică şi influentă. Macarie intitulîndu-se “arhiepiscop al Kievului, Volhiniei şi; întregii Rusii, ajungînd apoi în coabitare cu statul să-şi extindă* influenţa şi asupra populaţiei din alte teritorii din răsăritul Europei, trecute sub stăpînirea Kievului şi a Moscovei. -

Marin OPREA

DRUMUL ROMAN IMPERIAL ÎN VATRA MUNICIPIULUI TURDA

TRASEUL DRUMULUI ROMAN IMPERIAL IN VATRA MUNICIPIULUI J URDA

Cercetările noastre privind traseul drumului roman imperial Potaissa - Napoca construit între anii 107-108 D. Ch, s-au. oprit la intrarea în municipiul Turda, în dreptul str. Hotarului,Ta est

.de autobaza 1RTA, unde urmele de suprafaţă ale drumului antic se pierd. Spre municipiul Turda n-au fost identificate urme de suprafaţă ale drumului român imperial datorită construcţiilor care l-au distrus, piatra din substructura lui fiind folosită în construcţii sau el fiind acoperit de un strat gros de ■ aluviuni cărate de o serie de pîrîiaşe ori torenţi cu obîrşia în dealurile Turzii. Nu trebuie să neglijăm rolul important jucat de Arieş în a cărui luncă se află vatra oraşului antic Potaissa. Un factor hotărîtor care ne-a ajutat la descifrarea traseului drumului roman imperial pe traseul străzilor S. Bărauţiu, N. Iorga, I. Raţiu şi, în final, P-ţa E. Varga, care înconjoară Dealul Cetăţii, unde se află castrul roman

sal Legiunii V Macedonica, este prezenţa vestigiilor arheologice: morminte, monumente funerare care

însoţesc drumul roman imperial la intrarea în Potaissa atît pe stînga lui, cît şi pe dreapta. Pe baza planului arheologic pus la dispoziţie de dl prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, cît şi a informaţiilor primite de la domnia sa, traseul drumului roman ar fi următorul în vatra municipiului Turda: de la autobaza IRTA, din dreptul str. Hotarului, drumul roman ar urmări străzile S. Bărauţiu, N. Iorga, avînd o orientare nord-vest spre sud-est, traversează pîrîul Racilor, făcînd o curbă foarte strînsă ce-i schimbă brusc orientarea pe direcţie nord-sud, urmărind str. I. Raţiu-pînă’ în P-ţa E. Varga din apropierea Policlinicii. Lungimea lui este de 3000 m, cu diferenţă de nivel de 30 m de la intrarea în municipiul Turda şi pînă în P-ţa E. Varga, unde se presupune că ar fi centrul antic al Potaissei. Deci; o pantă mică, ideal aleasă pentru construirea drumului roman. Cunoscînd deci cu o mică aproximaţie centrul antic al Potaissei, am putea localiza şi miliariu de la Aiton, descoperit în anul 1758 la nord de sat, pe drumul spre Gheorgheni. Acest miliariu are înscrisă pe el distanţa de X.M.P. de la Potaissa spre Napoca, distanţă echivalentă cu 14.785 m care, măsurată, corespunde intrării drumului roman prin sudul satului Aiton. între cele două puncte ar fi deci o diferenţă de 1000 m, ceea ce ne face să credem că locul iniţial al descoperirii miliariului ar fi la sud de sat, pentru ca apoi să fie transportat în.nordul satului şi folosit ca material de construcţie. Nu pot să cred că inginerii romani ar fi amplasat un miliariu cu o eroare de l km, ştiind că toate construcţiile lor erau făcute cu mare exactitate. Sigur că cercetările viitoare urmează să vină în sprijinul celor de mai sus, mai ales că avem ca termen de comparaţie miliariu de la Mera descoperit ”in situ”.

prof. Dorin URSUT Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

r ~ DĂM Te CjTi TUTUROR Iş Iv E TjRMĂ 1 «NE CHINUIM S-AJUNGEM ÎNVĂŢĂCEII DE IERI! II Pe cît de incitant şi■ semnificativ, pe atît de adevărat, I din păcate, este titlul însemnării | ce urmează... Citeam undeva, cu■ satisfacţie, că regizorul Cristian ' Mihăilescu, directorul general al I Teatrului Liric din Constanţa, | s-a întors recent din Austria.

I Pentru a afla amănunte, am încercat să-l contactăm telefonic

| la Constanţa. Plecat doar de cîteva | minute spre aeroport, ne-am

Ireorientat .demersul spre colaboratoarea Doina Voivozeanu

| (Constanţa) şi spre dirijorul Ion■ Iosif Prunner (Bucureşti), care a . avut amabilitatea de a ne prezenta Im ai multe detalii. Iată cîteva. | dintre acestea, în cele ce urmează.■ în celebra capitală a muzicii - _ VIENA - s-a desfăşurat un I concurs internaţional de muzică, | în organizarea Fundaţiei “Jean■ Frederic - Perrenaud”. Regizorul ! Cristian Mihăilescu a fost invitat I să conferenţieze pe tema “Clasic | şi modern în opera.■ contemporană”. Domnia sa a fost ! ales membru în juriu şi propus în I Comitetul de patronaj al | concursului de dirijat “Constantin■ Silvestri”, al cărui preşedinte de J onoare a fost desemnat celebrul I Sergiu Comissiona. P rin tre | fondatorii com itetului se

numără: ex-clujeanul Cristian Mandeal, Mihai Brediceanu, Paul Popescu, Ion Iosif Prunner, Lawrence Fostcr ş.a.

Fundaţia “J.F. Perrenaud” a organizat un Maşter Class, sub conducerea maestrului Tomă Popescu, considerat a fi unul dintre marii profesori de canto din Europa, pentru cursanţii care s-au evidenţiat in mod deosebit la accst concurs. Maestrul Cristian

II

VITRALIIMihăilescu le-a mai relatat despre deosebita preţuire de care se bucură la Viena şcoala românească de canto, de operă în general, fiind evocate cu admiraţie numele:Ileana - Cotrubaş, Eugenia Moldoveanu, Ludovic Spiess, dar şi mai tinerii - Eduard Tumageanian, Angela Gheorghiu,Leontina Văduva, Felicia Filip,Alexandru Agache ş.a. Peste cîteva zile, le mai spunea dl Cristian Mihăilescu, va pleca în Japonia unde în perioada 27 martie - 27 aprilie ax. va conduce a treia ediţie a Cursului de regie de operă ce-i cazurile sînt mai rare... Şi totuşi, | poartă numele! Cursurile se vor continuăm să nu învăţăm din

care se bucura muzica românească în lume, regizorii, interpreţii şi profesorii de canto, I nu se poate să nu te gîndeşti, cu | destule regrete, că în timp ce ■ marii noştri specialişti dau lecţii ' peste holare, sau au devenit nume | de referinţă unanim apreciate, în | ţară spectacolele de operă se ■ încropesc cu greutate, din varii * motive, şi, rar, se aud ecouri | favorabile. (Uneori este mai | multă “lume” pe scenă, dccît . în sală!). 1 - •

Păstrînd proporţiile, se pare că | se întîlneşte aceeaşi situaţie ca şi ■. în sport, unde la handbai, volei, . scrimă, popice, haltere şi chiar ■ canotaj am împînzit lumea cu | antrenori şi sportivi de excepţie, ■ în timp ce în ţară, în multe dintre _ aceste discipline, am regresat! inadmisibil. Şi în sport am dat | cu largheţe lecţii şi am transmis ■ experienţe de vîrf, inedite,! asistenţă tehnică, pentru ca după I dtva timp să ne chinuim, cu mari | eforturi şi investiţii băneşti, să-i ■ ajungem pe învăţăceii de ieri! Am J scris să-i ajungem, că de întrecut I

desfăşura la Tokio, Okinawa, Nagasaxi şi Saykana. Consemnînd cu deosebită plăcere aprecierile de

astfel de experienţe păpboase. J Pînă cînd? I

Corneliu IUREŞ |

joi, 4 aprilie 1996 ,14)

N U E S T E Î N T Î M P L Â T O R . C E E A C E S E Î N T Î M P L Ă

Balele anuale ale dobînzllor acordate de unele bănci comerciale cu activitate in

judeţul Ciul la depozitele în lei- - persoane fizice -

De cîteva săptâmîni sistemul bancar-financiar - am în vedere aci fondurile mutuale şi băncile comerciale - este în alertă. Banca Naţională a României s-a decis, în sfîrşit, să facă puţin mai multă ordine, îl cred pe guvernatorul BNR, d-l Mugur Isărescu, că legislaţia aşa cum a fost făcută, pentru a putea sări gardul. Nu intrăm în detalii pentru a evidenţia marile vicii ale Legii 31/1990 prin care s-au putut înfiinţa universităţi, bănci şi orice vrea fiecare. Universităţile, băncile şi mai

. apoi fondurile mutuale de investiţii trebuie cuprinse în alte legi pentru a fi autorizate. Nu doresc să judec Banca Naţională a României pentru toate neregulile în sfera de

I activitate pe care legile şi atribuţiile îi dau multe drepturi

i şi obligaţii.| Sigur, întrebarea'care se | pune este următoarea: cum de . în ceasul al 12-lea s-a trezit I BNR să facă ordine în | activitatea băncilor şi caselor j de schimb? Aceeaşi întrebare i se pune şi pentru Comisia * Naţională a Valorilor Mobili- I are care autorizează fondurile | de investiţii. Insist: de ce. | tocmai acuma şi atît de tîrziu,'

cînd neregulile erau cunoscute I de cele două instituţii?| Nu vreau să fac nici o- | legătură dintre aceste absolut■ normale şi actuala atmosferă■ politică din societatea | românească, deşi orice ipoteză | este posibilă.L ____ ___-___ ______ ' ___

Să admitem că s-a intrat în normalitate prin deciziile BNR şi a CNVM, dar de ce toate acestea au apărut după ce au fost dezvăluite în presă afaceri necurate, care au păgubit ţara cu zeci şi sute de miliarde de lei şi au fost pronunţate nume de înalte personalităţi sau instituţii posibil implicate?

A dat generalul Ion Pitulescu pornirea respectivelor acţiuni şi altora nemenţionate? ■ Cu siguranţă că şi el a avut un rol, chiar dacă revolta sa i-a aparţinut în exclusivitate sau i-a fost sugerată ori impusă. Nu cred că generalul Pitulescu şi-a anunţat demisia într-o conferinţă de presă, fiind alături de excelentul

ministru de interne care este loan Doru Tărăcilă fără să fi povestit, anterior, pe această temă. Sînt oameni de maie caracter pentru a-şi provoca, reciproc, surprize de acest gen...

Am văzut, în aceste zile, oameni stînd la rînd să-şi recupereze sumele depuse la unele fonduri mutuale (nu ştiu dacă la toate). Pe unii îi cunosc, oameni necăjiţi care şi-au strîns bruma de economii şi şi-au plasat banii acolo, tentaţi de dobînzile mai mari decît la bănci. Oamenii au senzaţia că aii fost păcăliţi precum în sistemele tip “Caritas”. Nu susţin ideea. Dar avînd în vedere observaţiile' Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,

I

De cîteva zile unii ex p o n en ţi la fondurile d e investiţii au intrat în pan ică . în tr-un fel, situaţia e s te normală atunci cînd a p a r s e m n e d e în tre b a re asu p ra credibilităţii inform aţiilor p e c a re a c e s te a le furnizează. Pînă ia urm ă totul va intra în norm alita te , d eo a rece ac es te in s titu ţii nu s în t "jocuri" tip "Caritas" ci soc ie tă ţi au torizate d e o înaltă au to rita te a sta tu lu i. S ituaţia care a c rea t pan ica s e

; dato rează u n o r nereguli în ac tiv ita tea fondurilor, care p o t fi co rec ta te . A dică , treb u ie co recta te .

“patronul” acestora, cred că şefii respectivelor fonduri şi mai ales cei care administrează sumele depuse s-au cam lăudat sub aspectul performanţelor.De aceea a fost nevoie de corecturi, de coborîrea spre realitate.

Comunicatele date de administratorii fondurilor de investiţii nu au darul, cel puţin o bună perioadă de timp, să dea asigurări depunătorilor. Mulţi s-au prăjit ba cu un “Caritas”, ba cu o bancă, ba, acum, cu un fond mutual care se chinuie pentru supravieţuire, face promisiuni şi s tab ileşte | grafic pentru cei ce dotesc ' să-şi retragă sumele depuse.

Pentru a avea o piaţă de capital solidă trebuie ordine, respectarea, fără excepţie a legilor, normelor şi instrucţiunilor. Deoarece nu jucăm popice, ci administrăm banii oamenilor, marea majoritate săraci sau relativ săraci, care şi-au pus speranţe în aceste instituţii care i-armai putea apăra de- inflaţia apăsătoare. Probabil că se va face ordine, dar mă tem de presiunile unor factori politici, care manevrează, în acest an electoral, întreaga economie şi societate românească.

Oameni buni! Nu vă îndemn nici să scoateţi bănii, nici să-i lăsaţi acolo unde i-aţi pus; decizia vă aparţine. Un sfat, în această situaţie şi perioadă este extrem de periculos şi riscant.

Ion GOI A-------- :----------- '____ _ ______ 1

-persoane juridice1 BancaBCR*

la vedere— ~TB

3 lu n i 48'

6 lu n i---- 9 luni 46 .

12 luni 46

. 22 55 55 55 ■ 55. 1 5 42 43 44 45

' 1 7 45 45 . 45 , 45 -iBanc Post 1T ' 30 32 “ 35BANKCOOP* 21 - 50 50 ■ 50 51

20 . . 50 * 46 45 4020 - ■ .63 65 , 65 66

T ransilvania 18 41,. 40 38 351Românească - 18 51 47 - 42 42CEC - 10 - . 18

1

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României '•03.04.1996-' w

E bine să stie contestatariit

j BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI ESTE BANCA j , BĂNCILOR, PE CARE LE AUTORIZEAZĂ SĂ , I FUNCŢIONEZE PE TERITORIUL ROMÂNIEI '

Potrivit Legii nr. 33/1991, orice societate comercială care preia depozite şi acordă'credite publicului (oricăror persoane fizice şi juridice) constituie o bancă, indiferent, dacă proprietarii'acesteia sînt statul sau persoane private sau şi unul şi celălalt. Avînd în vedere riscul specific numai întreprinderilor de bancă de a folosi, în formarea profitului de bază încasări de dobînzi, banii depuşi ăi publicului, precum şi posibilitatea apariţiei situaţiei de a nu putea onora cererile de retragere din partea deponenţilor (panica bancară), BNR se constituie în gestionarul riscului de sistem în activitatea tuturor băncilor, reprczentînd interesul întregii societăţi fiind, deci, “gardian al interesului public”.

Primul act al acestei gestiuni 'economice şi misiuni sociale este autorizarea unei societăţi comerciale să desfăşoare operaţiile specifice unei bănci, BNR verificînd existenţa capitalului şi dacă, prin forţa lor financiară, capacitatea managerială şi cunoştinţele specifice, persoanele care

intenţionează să conducă banca nu o vor îndrepta spre faliment. Pe tot parcursul ei, banca autorizată va fi supravegheată prudenţial (ceea ce se întîmplă acum cu prea multe dintre ele n.n.), prin verificarea perm anentă a expunerii la risc a acesteia, din diverse puncte de vedere ale tehnicilor şi restric ţiilo r bancare.

In cazul constatării de contravenţii (cum se întîmplă de peste doi ani de zile, dar se acţionează în ceasul al 12-lea; decît niciodată mai bine mai tîrziu n.n.), BNR este autorizată de lege să aplice sancţiuni atît instituţiilor bancare cît şi persoanelor din conducerea acestora, în interesul apărării întregului sistem bancar de efectele unei. proaste gospodăriri intervenite la nivelul uneia sau mai multora din părţile sale. Legitimitatea unei astfel de acţiuni este apărarea intereselor

■ deponenţilor, în cadrul unui tip de comerţ specific (bancar) şi, în ultima instanţă, păstrarea încrederii fiecărui cetăţean în moneda naţională.

| ÎN PROBLEME DE INTERES GENERAL, ÎN CALITATE . DE BANCĂ- A BĂNCILOR, BANCA NAŢIONALĂ A 1 ROMÂNIEI ESTE ÎMPUTERNICITĂ DE LEGE SÂ EMITĂ | REGLEMENTĂRI CU VALABILITATE PENTRU . ÎNTREGUL SISTEM BANCAR ŞI PENTRU FIECARE I BANCĂ ÎN PARTE. •l _______ ;-------------------------------- ------------------------------- i

( SIMPOZION )

DENUMIREA VALUTEI CURS IN LEI

ECU

D O LA R SUA

L IR A STER LIN A

DO LA R AUSTRALIA

Ş H IL IN G A U STRIA

FRA N C B ELG IA

D O LA R CANADA

3654,002915,004447,002292,00280,00

C O R O A N E DANEM ARCA

96,002152,00

FR A N C ELV EŢIA

ip

A * * / ......- !

1 K ■, f * * * ■ - * ,

* <*.« *»*«“> ' ~ "— . ţ -

Astăzi are locja SC “TEHNOFRIG” SA din Cluj- Napoca a JV-a ediţie a simpozionului intitulat: “LINII DE ÎMBUTELIAT LICHIDE ALIMENTARE ŞI A LTE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ”. După vizitarea expoziţiei de utilaje, a liniei de îmbuteliat lichide alimentare, a fabricii de produs bere ş i a punctului termic dotat cu schimbătoare de căldură cu plăci din cadrul firmei, vor f i prezentate referate din care participanţii pot să-şi facă o imagine cît mai exactă a gamei de fabricaţie pe profilul a cărui obiect este simpozionul.

Ca şi cu alte ocazii, conducerea societăţii spera să aibă loc discuţii precontractuale şi chiar semnarea de contracte*

M ARCA FIN LA N D EZĂ

FR A N C FRANŢA

M ARCA GERM A N Ă

L IR E ITA LIA

YEN JA P O N IA

C O R O A N E N O RV EG IA

G U LD EN OLANDA

PE S E T A S SPANIA

C O RO A N E SU ED IA

510,002441,00631,00578,001969,00

1 ,8 6

27,15453,001754.00

23,42438,00

• La a c e s te b ă n c i d o b în d a în le i s e c a p i t a l i z e a z ă re z u ltîn d o d o b în d ă e fe c tiv ă m a i m a re d e c î t c e a a f iş a tă .

Cursul valutar la casele de

' / * *

3 . 0 4 . 1 9 9 6 -

, WttAht»# V A L U T A C U M P Ă R A R E V Î N Z A K E

UN DOLAR SUA ^ 3 1 2 0 3 2 2 0

I g B 0 MARCĂ GERM. 2 1 3 5 2 2 4 0

• Situaţia funcţionării caselor de schimb valutar n i s-a sr.himhîitfată rlp csăntămîna trecută. Fluctuaţia rv"p iaţa n e a g ră " e s te n e s e m n if ic a t iv ă .

E V E N I M E N T U LSĂPTĂMÎMI

N o u l d irec to r a l C asei de E conom ii ^ Consemnaţiuni a anunţat majorarea dabînzii d e / c 32 la 40 la sută. Spre binele celor cu bani tn a ipu ţin £ şi care de voie de nevoie, îi economisesc.

“* " 0 joi, 4 aprilie 1996 EVENIMENT ADEVARULIde Ci mi I

IPotrivit prevederilor Legii ;

nr 44/1994 - art. 5, calitatea I de veteran de război se stabi- J leşte pe baza datelor din livre-

I tul militar ori, în lipsa acestor 'date, pe bază de acte dovcdi-

I toare oficiale eliberate de către | Ministerul Apărării Naţionale■ prin care se confirmă situaţia■ ce îi permite celui în cauză a | fi considerat veteran; se speci- | fică faptul că nu toate unităţile■ militare existente la data purtă-• rii războiului au participat la I lupte, ci numai o parte dintre I acestea, cuprinse într-un No-• menclator al Marelui Stat I Major.| Calitatea de prizonier de | război se dovedeşte de aseme- J nea prin datele înscrise în• livretul militar, precum ,şi prin | orice alt document emis de | Ministerul Apărării Naţionale | ori de organul la care au fost I reţinuţi. Invalizii de război,| indiferent de gradul de■ invaliditate, îşi dovedesc J calitatea prin procesul verbal I de clasare şi prin decizia de* | pensie respectivă..■ Văduva de război este con- J siderală soţia supravieţuitoare I a celui decedat pe front ori în | prizonierat, sau decedat ca i urmare a; rănilor şi bolilor ! contactate pe front ori în I prizonierat;| - Legea stabileşte că veteranii■ de război, beneficiază de J indemnizaţiile şi de sporul I lunar, proporţional cu timpulV . . . . . . . . .

cit au luptat în război; de aceleaşi drepturi beneficiază şi văduvele de , .război, care nu s-aii recăsătorit, cii excepţia sporului lunar.

Dar ea devine ^deosebit de • generoasă cu veteranii cărora le-au fost acordate ordine işi medalii pentru faptele de arme săvîrşite pe cîmpurile de luptă.

‘ Astfel, cei care au fost decoraţi cii Ordinul "Mihai Viteazul” sau Ordinul "Virtutea Aeronautidă” cji spade, clasa cavaler, iau dreptul de a fi împroprietăriţi cu

echivalentă cu 75%: din solda de . grad a unui sublocotenent.

Veteranii şi văduvele de război beneficiază şi de ilte drepturi complementare, 'cum sînt: gratuităţi diferenţiate la transportul pe calea ferată în funcţie de gradul de invaliditate şi de decoraţiile obţinute, precum şi pe | mijloacele dc transport în comun în mediul urban; priorităţi la repartizarea şi! închirierea locuinţelor din fondul de stat precum şi privind âcordarea de: credite pentru construirea sau

tratament în staţiuni balneoclimaterice gratuite precum şi proteze, ghete ortopedice, cărucioare pentru invalizi oferite gratuit; reduceri de.50% a costului biletelor la orice spectacol şi acces gratuit la manifestările sportive organizate dei M.Ap.N. şi M.l.

In afară de iacestea, veteranii şi văduvele de război suferinzi, pot beneficia, la cerere; şi în condiţiile legii, de internare în ■ căminele de bătrîni, căminele- ■ spital existente şi ; alte 1

IIIIIIIII

Drepturi ce revin veteranilor, prizonierilor si văduvelor

de războiun lot de 5 ha teren-agricol în lobalitatea de domiciliu sau 500 . mjp. loc de casă, în oraşul sau comuna de domiciliu; în afară de, aqeasta, ei beneficiază şi de o . rentă lunară echivalentă soldei dc grad a unui sublocotenent.

.Pentru alte ordine şi medalii cei au fost primite specificate în lege la art. -13. veteranii beneficiază de împroprietărirea cu 5.00 m p. loc de casă în localitatea de domiciliu ori dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil; în plus aceştia vor primi şi o rentă lunară

cumpărarea de locuinţe în condiţii avantajoase; scutirea de impozite a indemnizaţiilor şi rentei

.acordate ca veteran precum şi de impozit pe salarii,., clădiri .şi, pe. orice alte venituri |cu excepţia celor provenite dijn activităţi comerciale; scutiri dej taxe privind şederea în staţiunile balneoclimaterice, precum şi a celor de plată a abonamentelor 'de telefon, radio şi televiziune; facilităţi în obţinerea buteliei de; aragaz şi asigurarea anual gratuit a 4 m.c. lemn de foc; asistenţă medicală gratuită, bilete de

aşezăminte de ocrotiri sociale ce se vor înfiinţa.

Revenind! la conferirea calităţii, de veteran şi văduvă de război, facem precizarea că

j singurul abilitat să o facă este NUMAI Ministerul Apărării Naţionale. Tuturor celor care îndeplinesc condiţiile stipulate de lege la art. 1-5, această calitate; le va f i ,"acordatăindiferent dacă fac sau nu parte |din vreo asociaţie sau uniune.

Ca oameni care, s-au sacrificat pentrO ţară, toţi se bucură de aceeaşi consideraţie- şi, prin-urmare, vor primi drepturile ce li se cuvin.

Atenţionăm asupra faptului că promisiunile ce se fac mai mult sau mai puţin ocult unora ■ cum că vor beneficia de mai multe dreptiiri dacă se înscriu

,într-o asociaţie sau alta, într-o uniune sau alta, sînt fără nici

. o acoperire reală.

IIII

, /

Doi ţărani au furat un radar9 ■

ca sâ-si facă cazan de ţuică >Constanţa, 1 apr. (Rompres) - Petronel Cucoş şi Neculăiţă

Neculai din satul Potîrnichea, judeţul Constanţa, s-au gîndit că antena deflectoare, lungă de peste trei metri, din aluminiu, a unui radar ce monitoriza circulaţia navelor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, este tocmai bună pentru un cazan de ţuică.

Astfel, înarmaţi cu unelte corespunzătoare, au reuşit ca, într-o singură noapte, să demonteze întreaga instalaţie radar RADOWA de la km 13 al Canalului, în valoare de 42,8 milioane lei, tabla de aluminiu, reţeaua electrică şi piesele electronice, ascunzîndu-le apoi în saivanul de oi, în aşteptarea unei şatre de ţigani ce avea să le transforme visul în realitate: un alambic de ţuică din radar de navigaţie.' ’ •

A căzut de pe puntea unui vapor şi a înotat pînă. la ţărmUn tînăr de 25 de ani a căzut de pe puntea unui vas 'deoarece,

după o noapte de beţie, a vrut să urineze în ocean, infottnează REUTER. ' / ' ' ' ' . ‘ : : ■

Bărbatul se urcase pe copastie pentru a se uşura şi a căzut în ocean de la înălţimea de 25 de metri, după ce vaporul ieşise din portţl San Juan. Tînărul se pare că nu şi-a pierdut cumpăţul şi a înotat 6,5 km pînă a ajuns la ţărm în Porto Rico, unde ia fost descoperit de poliţie pe plajă, după cîteva ore. Bărbatul a fost dus la spital şi se simte bine. . ; .

MEDIAFAX

A i d l f c iS I -

M M W j iM aUy M g ţ ^ i | BI

H % )

Garda Financiară

în cursul lunilor ianuarie- februarie Garda Financiară a efectuat verificări la un număr de !Î97. agenţi economici, stabilind o cifră totală ă diferenţelor de 1.430 milioane lei. Ponderea cea mai mare în cadnif acestei diferenţe a fost constatată ; la impozitul pe profit (1.082 milioane). Din acest prejudiciu s- au plătit la bugetul dc stat 562 milioane. De asemenea, âu fost calculate majorări de întîrziere . însumînd 241 milioane lei. Şi în acest caz, ponderea cea mai mare o au majorările la p la ta . impozitului pe profit - 165. milioane. ,,

Din cele 197 de societăţi

Atentat împotriva lui H itle rî La zece minute după atentat,.prin eter se transmitea următorul

ordin către toate cadrele Gestapoului din Germania; “La scurt' timp după ce Fuhrerul a părăsit subsolul fabricii de bere din .Munchen, unde şi-a ţinut discursul, a avut loc o puternică explozie, care a făcut numeroase victime. Atenţie, să se închidă frontierele! Toate persoanele care vor încerca, în mod suspect, să părăsească teritoriul german, să fie arestate pe loc şi să se anunţe Comisia Specială a poliţiei din Munchen”. în fapt, era vorba despre “atentatul” petrecut în seara zilei de 8 noiembrie 1939. în acea zi, conducerea nazistă, aniversa anual puciul nereuşit al naţional- socialiştilor germani din 8-9. noiembrie', 1923, în urma căruia Hitler a fost condamnat la 5 ani închisoare. Hitler lua parte anual la întîlnirea cu prietenii şi credincioşii săi colaboratori: lua cuvîntul şi apoi ciocnea o halbă cu bere şi, de regulă, pleca grăbit din iocal. Aşa a procedat şi la data aceea doar că, la o oră şi jumătate după plecarea lui spre Berlin, în local a explodat o bombă, care ar fi produs morţi şi răniţi. Himmler şi Goring au scăpat cu viaţă, îritîrziind la adunare, deşi se pare că unul din ei, dacă nu chiar amîndoi, urma să fie ucis de explozie. Pentru a găsi atentatorii; s-au deplasat la faţa locului, cu un avion special, chiar în acea noapte, Heinrich Nebe, directorul Sectorului de criminalistică din Berlin şi însuşi Miiler, şeful Gestapoului. Cercetările erau conduse de Hitler şi făptaşii trebuiau căutaţi; printre agenţii străini. ,

încă de la începutul cercetărilor,; a fost bănuit Otto >Strasser, fostul şef al propagandei fasciste, care,;intfînd în contradicţie cu; Hitler, a fugit în Cehoslovacia, pentru a nu fi omorît de Gestapou. De asemenea, se mai vorbea de implicareajn atentat a Serviciului de informaţii britanic. Ordinul s-â executat imediat şigraniţele au fost închise şi mai multe persoane reţinute la punctele de trecere, De la unul din punctele de la graniţa cu Olanda, s-a raportat că au reţinut două persoane suspecte, pe maiorul Stevens şi căpitanul Best, ambii englezi. Mai tîrziu s-a aflat că cei doi ofiţeri englezi au fost răpiţi din teritoriul olandez de către un comando de şoc al trupelor SS. La punctul.de frontieră cu Elveţia, Konstanz s-a raportat că a fost reţinut, în seara zilei (le 8 noiembrie, cu o oră înaintea exploziei şi cu două-ore înainte de a se primi ordinul de închiderea frontierelor, tîmplarul Georg. Elser. La percheziţie, s-au găsit asupra lui, un aparat de - declanşarea aprinderii explozivului, produs de fabrica Voith din Heidenheim, schiţe tehnice ale unor aparate de zbor, oiinsignă a unei organizaţii comuniste interzise, o vedere cu subsolul din Munchen unde s-a ţinut adunarea cu Hitler. Vederea jespectivă, închipuia un stîlp de susţinere din lemn, însemnat cii o cruce, în apropierea locului unde Hitler îşi ţinuse discursul. îp schimb, nu avea asupra lui nici un act personal. Pentru un eventual proces, corpurile delicte ce s-au găsit asupra tîmplarului erau-suficiente::; La întrebarea grănicerilor asupra motivelor ce l-au determinat să fugă în. Elveţia Elser a răspuns că a vrut să scape de serviciul militar. Despre insigna comunistă a răspuns că o are, de la un coleg cu care a, lucrat într-o fabrică, dar că el nu are de-a face cu comuniştii; Despre schiţele găsite âşupra lui, care ar fi avut caracter secret militar, a răspuns că i le-a dat un prieten ce lucra lă o fabrică de avioane şi că acel prieten era pe front. Mare mirare a produs grănicerilor faptul că nu avea asupra lui nici un act de identitate. !

La “interogatoriile” la care a fost supus de Gestapou, a recunos­cut că ela pus explozivul în subsolul fabricii de bere din Munchen, pentru a-1 elimina pe Hitler si pe alti conducători germani. :

• Traian CORNEANU

\ Din "Cartea Albă a Securităţii”Societăţile comerciale calcă pe bec |

• în două luni - amenzi de 53 milioane iei • IConsiliul Securitătii Statului

verificate, 121 au fost amendate contravenţional, 1; yaloarea amenzilor aplicate fiind de 53 milioane lei. Ni se pare semnificativ faptul că;din cele 197 de societăţi verificate, 64,47 Ia sută au fost găsite cu nereguli de contabilizare. Ii un procent însemnat, care ne face să ne gîndim fie Ia faptul că comisarii Gărzii merg la sigur, fie: la faptul că societăţile clujene au multe nereguli în scripte, călcînd destul de frecvent pe bec.

Semnificativ este că societatea “Sigo” are cea mai mare pondere la realizarea acestor diferenţe constatate. ’

Diana CĂIENARU

Strict Secret 12 decembrie 1969

n o t r i

Nu ştiţi ce reprezintă fotografia? Vă spunem noi. Este fosta intrare de la fostul bazin acoperit, fiîrfa g ră i eşte că "ol i mpi cu I" a fost lăsat în pa rag i nă pentru a putea fi cumpărat de către cineva. Putred (de bogat, desigur). Ştim că cei ce se ocupă de destinele sportului fac eforturi. Dar n-au bani. Şi? Chiar nu putem face nimic?

Amănunte despre violul bătrânei P i .Bucur loan, în vîrstă de 4.5 de ani ă avut chef să se îmbete.

Ajuns acasă, la concubina sa, a dorit să-şi exercite atribuţiile masculine. Fiind refuzat, a considerat firesc să şi le exercite în altă parte. Prin forţă. în jurul orelor 3 noaptea, a ieşit tiptil din casă şi, pe căi ocolite, a ajuns în ograda bătrînei P.K., sărind gardul. Din ogradă, masculul a pătruns în casă, unde i-a pretins bătrînei să i se supună în linişte. Cum biata femeie, trezită din somn, nu a fost de acord, a bătut-o bine şi a violat-o, -apoi, mulţumit de ispravă, s-a întors acasă. Conform expertizei medico- legale, bătrîna a suferit leziuni grave, care au necesitat-50-55 de zile de îngrijiri medicale. în timpul internării, bătrîna suferă şi un accident vascular, care o lasă paralizată. Accidentul se repetă şi victima moare în 22 mai 1995. Avînd în vedere vîrsta înaintată a pacientei, se presupune că accidentul vascular cerebral nu are o legătură directă cu violul. Violul nu i-a cauzat.moartea, ci doar vătămări corporale. Inculpatul a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni, pentru viol şi violare de domiciliu. Nemulţumit, gerontofilul apelează sentinţa.

— ____— n n

II. Chende Vaier, sculptor, membru al U.AiP., născut Ia I I februarie 1937 în Midiş Cluj, fiul lui Augustin şi Elisabeta. Despre Chende Vaier se cunoaşte că era un sculptor talentat şi avea o comportare bună. A fost discutat în organizaţia de bază din U.A.P. şi s-a făcut propunerea să fie primit membru în P.C.R. Urma să fie - chemat la comitetul de sector, spre a fi confirmat. în vara anului : 1969, a plecat cu soţia lui .în Franţa, într-o călătorie pe cont propriu şi nu a mai fost confirmat membru de partid de către sectorul P.C.R. Din unele informaţii neverificate pe care le deţinem, rezultă că, în prezent, s-ar afla pentfu scurt timp în Canada. în ţară are următoarele rude apropiate: Chende Augustin şi Elisabeta, părinţii săi, Chende Anton, frate, asistent la Institutul Pedagogic Cluj, Chende Emil, frate, salariat la Cartimex, părinţii soţiei, Ghiţescu Spiridon şi Maria; Nu deţinem informaţii în sensul că n-ar mai vrea să se înapoieze în ţară. Propunem să li se acorde prelungirea vizei.

24. Calomfirescu Eldemira, născută la 25 iulie 1933, în Cluj, fiică lui Sorin şi Maria, a fost artistă lirică la Opera Română din Bucureşti. A plecat în 1966 în RFG, prin OSTA, pentru onorarea unui contract artistic de 60 de zile. Organele noastre au avizat favorabil deplasarea. La data de 30 iunie 1969; conducerea Operei i-a desfăcut contractul de muncă. în prezent, domiciliată la Bonn, şi-a exprimat dorinţa de - a se reîntoarce în ţară, dar se teme că nu va mai putea pleca vreodată în străinătate. Propunem a se aproba prelungirea vizei. , \

I B itum u lI Au fost depistaţi autorii | furtului celor 40 de butoaie .de I bitum-din baza de producţie a

RADP. Maistrul Aurel Colţea a I avut o înţelegere prealabilă cu | un şofer de la SC Tramar SA,| Florin Comei Suciu. în baza . acestei înţelegeri, în data de j 28.03.1996, la ora 15,00 au furat I din unitate 40 de butoaie cu •

bitum. Florin Comei Suciu

b u c l u c a ş*transportîndu-le cu autobas­culanta pe care', lucra.'Apoi, şoferul s-a înţeles cu Ccnan loan, patronul unei firme particulare să-i cumpere bitumul cu suma' de 30.000 lei/butoi. Inculpaţii sînt cercetaţi pentru săvîrşirea infracţiunilor dd delapidare şi complicitate la delapidare.

D.C.

A d e v ă r u l c8e C lu j ULTIMA ORA joi, 4 aprilie 1996

I al U n iu n ii Z ia r iş tilo r P ro fe s io n iş ti d in R o m â n iaReunit la Braşov sîmbătă, 23 martie a.c., Comitetul Director al

Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România a analizat situaţia disperată în care se află întreaga presă scrisă, considerînd că este obligaţia sa să facă acest Apel la Preşedintele României, la Parlament, Guvern şi la toţi fruntaşii partidelor politice, cerîn- du-le să intervină urgent, cu măsuri concrete,-pentru slăbirea uriaşelor presiuni financiare care periclitează grav apariţia tuturor publicaţiilor. * . ■ \

Creşterea continuă a costurilor şi diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei au făcut ca tirajele tuturor cotidienelor să se prăbuşească ameninţător, ca un mare număr de publicaţii să dea deja faliment, iar marea majoritate a redacţiilor să se afle la limita supravieţuirii.

în ciuda mai multor întîlniri şi a unor promisiuni făcute presei, măsurile luate au avut un caracter mai mult simbolic, preţul hîrtiei a continuat să crească, percepîndu-se o serie întreagă de taxe şi impozite unui domeniu de cert interes naţional, mai ales într-un an electoral cum este cel în curs.

O analiză succintă a cheltuielilor curente făcute de orice redacţie| va demonstra fără echivoc că resursele economice ale presei

scrise sînt practic secătuite, chiar în condiţiile în care preţurile ziarelor au ajuns la cote adesea inaccesibile omului de rînd, oscilînd între 300 şi 600 de lei. La tariful aciuai al hîrtiei, 25% din preţul unui exemplar are această destinaţie, difuzarea reprezintă cel puţin 30%, tiparul - minimum 15%, salariile şi colaborările - cam 30%, chiria şi întreţinerea - în jur de 10%, abonamentele la agenţiile de presă, deplasările în teren, telefoanele şi consumabilele cam 8%, ceea ce conduce la aproape 120%! Aici se adaugă impozitele uriaşe pe salarii şi colaborări, CAS-ul şi ajutorul de şomaj, iar la capitolul venituri din publicitate se percep 9% TVA şi 10% taxe locale, complet nejustificate, care întregesc tabloul unor biruri veritabile şi practic imposibil de acoperit din resurse proprii. Se doreşte, oare, dispariţia totală a independenţei jurnaliştilor şi subjugarea lor unor interese politice sau economice forţelor dispuse să profite de conjunctura creată pe baza impresiei false că activitatea de presă ar fi una profitabilă? E bine de ştiut că pînă şi în condiţiile în care nu s-ar înregistra o balanţă negativă, impozitul pe profit perceput activităţii de presă ar fi de 38%, neexistînd nici un fel de diferenţiere faţă de impozitele din comerţ,, jocuri de noroc sau alte domenii. în aceeaşi măsură semnalăm nivelul chiriilor pe spaţiile redacţionale, lipsa oricăror facilităţi existente pretutindeni în lume pentru ziarişti - de la transport şi cazare, la transmisiuni şi asistenţă medicală, la o protecţie socială pe măsura profesiei cu cel mai mare număr de infarcturi din lume. ,

Au trecut mai bine de 6 ani de la Revoluţia din decembrie ’89,

dar presa scrisă, ca şi mass-media în ansamblul ei au rămas la periferia preocupărilor Puterii şi Parlamentului, a tuturor oamenilor politici, preocupaţi mai mult de inhibarea decît de sprijinirea ei. Sîntem unica ţară din Centrul şi Estul Europei în care statul nu a investit nici măcar un leu în tipografii, în care se menţine monopolul asupra hîrtiei de ziar, numărul punctelor de difuzare âjungînd să se reducă în loc să crească, prin vînzarea chioşcurilor existente anterior, iar SNCFR-ul percepînd comisioane mereu crescute la transportul de presă, ca şi al oricăror colete poştale. Toate aceste dificultăţi au făcut ca formidabila explozie a presei româneşti de după Revoluţie să se transforme într-o agonie veritabilă, apropiindu-se de momentul în care vom ajunge să spunem că presa românească e pe cale de dispariţie.. Iată motivele pentru care facem apel la toate forţele responsabile, cerîndu-le’să examineze cu maximă seriozitate realismul cu care tragem acest semnal de alarmă, aşteptînd ca măcar în anul electoral să fim auziţi şi, mai ales, ajutaţi în misiunea care ne revine faţă de întreaga opinie publică.

* * . *Pentru asigurarea unei libertăţi reale de exprimare a presei

române, ceea ce reprezintă libertatea reală de informare a. cetăţenilor, conform Cartei Drepturilor Omului (document ONU), Comitetul Director al UZP solicită factorilor de răspundere: *

1. Scutirea de TVA la achiziţionarea hîrtiei de ziar, a materialelor consumabile atît pentru presa scrisă (cerneluri, plăci .tipografice, film foto, anexe xerox şi fax) şi electronică (casete audio şi video, benzi de sunet, peliculă de film etc.);

2. Scutirea totală de taxele locale, care nu fac decît să dubleze taxele generale;

3. Fixarea unor chirii plafonate (la nivelul celor pentru sediile partidelor politice, fundaţiilor sau asociaţiile culturale), pentru redacţiile ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune;

4. Scăderea cu 50% a impozitelor pe salarii şi CAS pentru ziarişti;

5. Plafonarea comisionului de difuzare la 15% din preţul publicaţiei sau la un nivel fix, indiferent de publicaţie, renegociabil la 6 luni; . ,

6 . Gratuitatea transportului prin poştă a publicaţiilor (conform normelor CE);

7. Preluarea de către poştă a desfacerii de publicaţii cu comision dc 15% sau fix; . . . .:

8. Tarif diferenţiat şi avantajos pentru coletele de presă pe CFR (conform normelor CE). ; ' ^

Toate cele de mai sus sînt îrl perfectă consonanţă cu prevederile privind presa în ţările CE, America de Nord, Japonia, Australia etc.

Con ferinţă de presă

Scriitorii îşi apără drepturileIeri, 3 aprilie 1996,; la sediul

Uniunii Scriitorilor din municipiul Cluj-Napoca a avut loc conferinţa de presă iniţiată de Asociaţia Sindicală a Scriitorilor Cluj, asociaţie condusă de scriitorul Mircea Opriţă.

Două sînt motivele care au determinat această întîlnire a scriitorilor, editorilor şi ziariştilor: Festivalul “Lucian Blaga”, ce se va desfăşura la începutul lunii mai, festival despre care domnul profesor Liviu Petrescu spunea că “a devenit evenimentul ştiinţific, literar şi artistie cel mai proeminent al acestui oraş, eveniment care concentrează atenţia întregii ţări asupra noastră, în fiecare an”. Poetul , Aurel Rău, redactorul şef al revistei “Steaua” a precizat că semnificaţia ■ acestor

“manifestări Blaga la Cluj anuale se datorează şi faptuiUj că ne-au răspuns personalităţi prestigioase din străinătate".

Cea de a doua problemă s-a referit la spaţiul din str. Universităţii nr. 1, spaţiu dat în folosinţa Uniunii Scriitorilor încă din anii ’50,- Domnul Mircea Opriţă a declarat că Uniunea se vede în situaţia de a nu mai putea intra în acest spaţiu. Explicaţia a fost dată tot de domnia sa: pentru a obţine nişte fonduri necesare susţinerii Culturii, s-a făcut asocierea, pe'profil cultural, cu firma “Safegurad”, firmă care, ignorînd angajamentul din contractul de asociere, s-a făcut stăpînă pe spaţiu. Vom reveni. -

Dorin SERGHIE

Administratorul Fondului Român de Investiţii a anunţai

condiţiile de răscumpărare a titlurilor de participare

Creditanstalt Invest România (CIRO), administratorul Fondului Român de Investiţii (FRI), a anunţat, marţi, măsurile luate în urma aplicării noii formule de calcul a valorii titlurilor la fondurile mutuale, intrate în vigoare la 29 martie.

Conform noilor măsuri, CIRO oferă investitorilor la FRI următoarele opţiuni: ■ .

1) Cererile’de răscumpărare pentru investitori a căror investiţie iniţială (în programul A sau B, dar nu şi transferul între programe) este mai. mare decît valoarea la zi vor fi onorate la valoarea investiţiei iniţiale, cu suportarea comisioanelor uzuale de răscumpărare, în funcţie de numărul de zile. Comisionul de 6% (dacă investiţia are mai puţin de ţ/0 zile) nu se aplică cererilor de răscumpărare aferente sumelor transferate din programul A în programul B. Sumele investite iniţial urmează să fie calculate potrivit bazei de date a FRI (data la care s-a făcut investiţa, suma investită, data la care s-a făcut transferul din programul A în programul B şi echivalarea titlurilor). . : ■

■ 2) Investitorii care îşi răscumpără titlurile, dar care decid să reinvestească imediat în fond suma retrasă, la noua valoare la zi, sînt scutiţi de plata oricăror comisioane de răscumpărare. ‘

3) Investitorii care nu depun cereri de răscumpărare vor primi automat im număr suplimentar de titluri care acoperă diferenţa între valoarea la zi şi investiţia iniţială pînă la valoarea acesteia din urmă.

Investitorii care optează pentru a doua sau a treia variantă, împreună cu noii investitori vor beneficia la sfîrşitul anului de dividendele aferente perioadei investite, plătite de CIRO dintr-un fond special, prin vărsarea a 50% din valoarea comisioanelor de administrare şi răscumpărare cuvenite societăţii CIRO, pînă Ia sfîrşitul anului. - MEDIAFAX

In atentia investitorilort

la Fondul Român de InvestitiiVă facem cunoscut că la solicitarea a numeroşi ascultători

ai postului nostru de radio l-am contactat telefonic pe domnul Dan Sorin - preşedintele CIRO, administrator al fondului: amintit şi avem confirmarea că azi 4 aprilie între orele 18 şi19 va fi prezent în studio la emisiunea Radio Fax.

Domnul Dan Sorin va răspunde întrebărilor dumhevoastră adresate pînă azi la ora 18 sau în direct pe parcursul emisiunii, la numărul de telefon 18-72-66 prefix 064.

Scrisoare deschisă adresatădirectorului

Televiziunii RomâneA vînd' î-n vedere trista

experienţă din anii precedenţi cînd, fără frică de Dumnezeu, cu rea-credinţă, în- mod premeditat şi cu tenacitatea-i cunoscută, UDMR a organizat emisiuni în limba maghiară la TVR cu un conţinut provocator şi de umilire a poporului român în chiar sfîntă zi de Paşti.

Vă solicit, cu titlu de excepţie, reprogramarea . emisiunii în limba maghiară din data de 15 aprilie a.c.

în' această sfîntă zi de Paşti, cînd sătui de tracasările zilnice, românii petrec în intimitatea căminelor, vă rog să înţelegeţi că intervenţia agresiv-tendenţioasă' a emisiunii în limba maghiară nu este potrivit a intra la o oră de maximă audienţă şi, mai ales, într-o astfel de zi.

Cu sinceritate, Gheorghe FUNAR,

Preşedinte a l Partidului Unităţii:

Naţionale Rom âne

Ion Iliescu consideră că sînt necesare măsuri excepţionale în agricultură

Conferim ţă

R id ic în d cruceaCUVÎNTUL este puterea lui DUMNEZEU şi prin el ne putem

salva. Fundaţia Culturală MEMORIA (Filiala - Cluj) organizează, sub genericul "Soarta bisericilor în comunism” conferinţa cu titlul "VALOAREA SUFERINŢEI ÎN VIAŢA UMANĂ: CRUCEA BISERICII GRECO-CATOLICE". Va vorbi Părintele Profesor EUGEN POPA, rectorul Institutului Teologic al Diocezei Greco-Catolice.' Conferinţa va avea loc vineri, 5 aprilie 1996, la ora 18,00,

în sala "loan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare (Piaţa Păcii). (d.s.)

Situaţia excepţională creată de iarna care a durat cinci luni impune, în opinia preşedintelui Ion Iliescu, măsuri excepţionale în agricultură.

La conferinţa de presă de miercuri, preşedintele Iliescu, a afirmat că pentru toţi factorii implicaţi în agricultură, sprijinirea acestei ramuri este ”o datorie naţională”.

Şeful statului a calificat d r e p t "absurde” şi făcînd p a r t e dintr-un "joc incorect” acuzaţiile

.potrivit cărora ar r e s p in g e privatizarea în agricultură şi s-a’r pronunţa pentru refacerea C A P - urilor. El a adăugat, totodată, c p - este împotriva în m u lţir ii intermediarilor pe lanţul producă- tor-prelucrare industrială-consu- matori. ROM PRES

Si tîlhar si falsificatorRusu Septimiu, în vîrstă de

25 de ani, din Cluj-Napoca a fost depistat ca fiind autorul tîlhăriei comise asupra lui Ostafiu Cionca. Rusu l-a deposedat prin violenţă de 25000 de mărci germane.

"Fiind legitimat,' S.R. a prezentat un ”act” pe numele de Chifor Ovidiu, care avea poza înlocuită. Este cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de tîlhărie; fals si uz de fals.

D.C.

A s t e n ie d e p rim ă v a ră ?urmare din pag. 1

şi lira.” - spune unul ca un expert. Străinii nu prea mai vor să schimbe “Vine Paştele şi avem nevoie de bani” - îmi spune un prieten din Grecia. Deci, acalmie pe piaţa neagră.

Ce spun oamenii: “Ciudat, sînt sigur că mulţi au băgat banii în acţiuni atraşi de dobînzi mari. Eu nu mai am încredere în nimic. Poate o să-mi .ţin economiile în dolari”. -

Un patron de firm ă: “Trebuie să mă aştept I a orice. Am un cont în valu tă b locat odată cu b a n c a , b iro c ra ţia îmi m ăn încă foarte mult tim p, i a r sistemul financiar' parcă a r fi un bătrîn reumatic, p înă

: se mişcă el pierd afacerea” .Eu cred că este doar o

astenie de primăvară pe piaţa financiară şi curînd se v a ajunge la mersul normal, deşi opintit, dar înainte.

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/3O 0/1991 din S2.03.193i cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e i ) ;

VALER CIIIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SANGEORZAN (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str. N a p o c a 16T elefoane : Publicitate: te l-fax : 197 .304 ; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dcrcdacţic: 197.418; Redactori: 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 şi 197 .507

Garamond— T ip o g ra f ie s .r .l , — .

T IP A R U L E X E C U T A T LA3400 Cluj-Napoca; Pascaly 7 • Tel. 40-(0)64-199898.154264 :