15508265 interiorul corpului uman 4

5/26/2018 15508265 Interiorul Corpului Uman 4

1/22

EN CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED ICINAi SIINVESTI GATIE..CLINI C.. , . , .. .Apare in fiecare mar~6,90 LEI/19,90 MD

NR.EI~- -- ~ -_.

nterioru--

~

jIIILEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentul

acestei boli complexe a sangelui.- CHIRURGIE PEDIATRICA: Ce nevoi

speciale are copilulCOLESTEROLUL: Ce reprezinta ~icumeste testat

IIIPASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum neajuta urechile sa ne mentinem pozitia

:. SCLEROZA MULTIPLA: Elemente cheieale acestei boli devastatoare.

vISSN 1791-6011

oe OSTINI04


2/22

lnteriorul--------CORPULUIUMAN

NuMARUL 4 - CUPRINSCAZURIIN URGENl \: AccidenteleAccidentele din traiic provoaca deseori leziuni severe,care necesita tratament de urgen\a. Exemplulprezentat arata evolu\ ia cazului neferici t al dluiRussell, implicat intr-un accident de ma~ina.Sunt prezentate ~i al te doua cazuri cu cauze diferite.De Theodore Welch.

ONCOLOGIE:Leucemia acutaLeucemia este 0 boala maligna, caracterizata prinhiperproduqia anumitor celule albe din sange. Existadoua forme de leucemie acuta, ce afecteaza in specialcopii, respect iv adul\ ii. Aceste trei foi arata cum sepune diagnosticul ~icare sunt ultimele tratamente.De Keith Patterson

- PEDIATRIECHIRURGIE:Informa\ii generaleChirurgul pediatru trateaza copiii din fazaintrauterina, inca de la identif icarea spinei bifida[ruptura de co loan a), pana la adolescen\a. Se descr iuafeqiuni care necesi ta interven\ii specializate ~i careprevin complica\ii ulterioare. De Mark Lambert

PEDIATRIECHIRURGIE:Chirurgia abdomenuluiUn chirurg ne arata care sunt 0 par te din problemeleabdominale ale copilului, ce necesita interven\iechirurgicala. Acestea variaza de la probleme minorece necesi ta 0 interven\ie invaziva minima, pe fat, incadin via\a intrauterina, pana la interven\ ii majore, pestomac sau rinichi. De Kokila Lakhoo

Aceasta pUblicatie contine informatii generale ~i nuinlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatiesimilara. Continutul acestei publicatii nu trebuieconsultat in vederea stabiliri i vreunui diagnosticsau tratament, indiferent de simptome. Daca

prezentati orice fel de simptome, consultati mediculcurant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabilipentru nici un fel de prejudicii suferite de oricepersoana a carei act iune se bazeaza pe informatii lecontinute de aceasta publicatie.

PATOLOGIEMORFOPATOLOGIE:Analiza calesteroluluiCare este 'ariginea colesterolului? El este esen\ialpentru func\ionarea normala a arganismului - seaflain toate celulele - dar 0 crestere a colesteralului inartere paate cauza un atac decord letal.DeWilliam Marshall

CUM CONTROLEAZAURECHEAECHILIBRULUrechea este un organ pentru auz ~iechilibru.Aceasta foaie cerceteaza mecanismele complexe princare urechea interna ne permite sa ramanemin picioare ~i sane pastram echil ibrul chiar~i pecel mai accidentat teren.DeLisa White

INDEXUL BOULOR -SCLEROZAMULTIPLASMeste a boala cronica a sistemului nervas central.Se~tiu pu\ine despre cauzele ei, iar simptomatologia,evolu\ia ~iefectele petermen lung ale bolii , variazade la individ la individ. Aici se prezina cuno~tin\eleacutale legate deaceasta afeqiune.DeTrevor Silver

I QAT;f.\LQ...G')..E~~E.D4CAME~ltE:AMOXICILlNA, ANTIHISTAMINICESeva prezenta in detaliu un antibiotic frecventfolasit, amaxicilina, derivata din penicilina ~i catevaantihistaminice dintr cele mai frecvente.De Monique Aurora

EDITORCONSULTANTProfessorPeterAbrahamsMS,SS,FRCS(Ed),FRCRProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS(Ed),FRCR,Profesorulbrahamsstespecialistnanatomie linica,membrunKigezinternationalchoolof Medicine,ncadru/Programu/uinternationaleMedicinadinCambridge,pecialistnmedicinagenera/a,Membrua/Colegiu/uiGirton,Cambridge,xaminatoraColegiulRegalalChirurgilorinEdinburgh.scris0seriedelucraridereferintananatomie.Theodor WelchMS BS FRCS01.Welchpredade apteanichirurgia,in Thaiianda.A fosttirnp de 18aniconsuitantai OepartamentuiuiUrgenteiAccidfinte laSpitalulNorthwickPark,Harrow.In prezentpreda anatomieclinica la Cambridge.Trevor Silver MB BS DA FRCGPDr.Siiverestemedic generalist,pensionar,profesor de onoarelaOepartamentulde MedicinaGeneraiaal colii de Medicinade ia SpitaluiSt.George dinLondra.A scrisdesprereumato/ogieia predat despreaceiaiiucru.Catherine Hardman MB BS MRCPDr. Hardmaneste dermato/og,specializatain afectiunii inf/amatorialepieiii, psoriazisi a/ergiicutanate.Activeazala Oepartamentulde

COLABORATORIOermatoiogieai SpitaiuiuiSt.Mary,dinLondra.Derek CoffmanMBCH,FRCGPDr.Coffmaneste medic generalist,a scris foartemuitpentru diversepublicatii de medicina generaia,afost coautorai catorva titiuri.A activatcu jumatatede normain SectiadeGastroenteroiogiea SpitaluiuiSt.Mary,din Londra.David Harvey FRCp FRCPCHProfesorulHarveya fost numitin 1970pediatru consultantia MaternitateaQueenChariotte,din Londra.Din1995este profesorde pediatrieineonato/ogieia SpitalulHammersmith.ChrisWhittyMA,MSc,BM, Bch,MRCP,OTM?tHDr. Whittyeste cadrusuperior ia Spitaluide Boli TropicaiedinLondra,iector la ficoala de igienai Medicina Tropicaladin Londra. Esteimplicat in cercetareai tratamentulmaiarieidin toatalumea.Stephen Large MS FRCp FRCS01Large este inprezent chirurgconsultantin chirurgiecardio---toracicadirector pentrutransplantulde inima laSpitalulPapworthdin Cambridgeshire.Pippa Keech MBChB MRCGODRCOG rKeechestemedic generalist,cu norrrjaredusa laLyndhurst,NewForest.ntrecut S--i Upublicat lucrariin BMJ Medical Monitor i Puise.

Ricki OstrovRicki Ostrov de origine americanastabilit in Marea Britanie a publicatlucrari medicale i de sanata te t imp depeste 10ani . A scris 0 serie de carti ia coiaborat ia numeroase publicatii.Paulet te PrattReputat scrii tor i editor pe tememedicaie,CU0 experienta de peste20 d ani lucrariie. iVi Pauiette Pr~tta aparut In numetbase revlste cartli enciciopedi i din Marea Britanie iStateie Unite.Monique Aurora MRCGp, DCHOriginara din Berna Elvetia Dr. Aurorapractica in prezent medicina ia Londra.Este interesata de sanatatea femeii ia copiiuiui.

tBiblioraftNu ratatibibliorafturilespeciale in care pulet ico/ectiona seria InteriorulCorpului Uman .Bibliorafturiie suntdisponibile la chiocuriiede ziare lap retul de 9 99LEI 45MDL .DeAgostinivaanuntadate/edepUblica,e bibliorafturiiorinseriadereviste.

f1IIi '~tiJII

NUMARUL4EDITIESAPTAMANALAEDITURA,o-eAGOSTINIHELLASSRLEOITOR,PelcosK'pnistosMANAGERECONOMIC,Folis FolioaMANAGERDEREDAqlE ~I PRODUqIE, Virginia KoalroabasADRESA,Valiagmenis44-46,16673 AlenaMARKETINGMANAGER,Michalis KoatsoakosPRODUCTMANAGER,Nasila KorlesaCOORDONATOROEPRODUqIE, CaroUnoPoaUdoaMANAGERDISTRIBUTIE,E,i BoMANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Oimilris P,sakaUdisCOORDONATOROGISTICA~I OPERATII,Anlocis Uoamis

-/ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA Sl DTP,LeVari YUne SRLTIPARIRESlLEGARE,Niki EkdotikiDIRECTORDEPRODUqlE TlPOGRAFIE,SleUosKrilsolakisDTP,RAYIMPORTATOR,MediaSe ice ZawadaS.R.LCoanlry Manage MarianaMihal,anMarkeling Manage Mna BOJicaRedaclo Gabriela ManleanConsaltanl despedaUlal Dr-SimonaNanoveanao;stdbation Manage DanlordacheA DR ES A, s lr - L oa is P as lear nr . 3 8, eU , a p. S, s ec lo r S.Bacoresli . RomaniaDISTRIBUITOR,Hiparion SA@2009for DeAgoslini Hellas@ 1998Midsummer BooksLIdISSN 1791-6011Pre,u numerelorPre,u primului numar, 2.90 LEI 9,90MOLPre,ul celui de-al doilea numar.i al tuturar celorlaltenumere, 6,90 LE1/19,90MOLDrepturi e tuturar textelor se afli3sub copyright. Esteinterzisa reproducerea. stocarea. transmiterea sauutilizarea comerciala a materialelor, sub orice forma, faraacordul scris al editorului. Editorul'.i rezerva dreptul de aschimba ordinea publicarii subiectelor sau Inlocuirea lor.

J

Credite Foto,Nr. CapitoL/Nr.foaie. /Fa,a sau Spa te2/2/F, WTMPL;2/2/5, Robert Harding Picture Library. TonySt one/Gilbert Lundt, Tony St one/Jon Gray, SPL BA; 12/1/F,SPL/As tr id Hann s-Fr ied er Mic hler , SPL/Dr P Marazzi , SPL /Cus tom Medical S tock Photo ; 12/1/5, BA.WTMPL; 12/2/F, SPL/StBar tho lomew 's Ho spi tal . SPL Dr P Ma raz zi , WTMPL; 12 /2/~Bubbles/ Ian Wes t, SPL S t Bar tho lomew 's Hosp it al , WTMPL ': -- /SPL Dr P Ma raz zi ; 26 /2/F, A rt Di rec tor i; 2 6/2/5, SPL Cardio-Thor aci c Centre, Freeman Hospi tal , Newcast le-upon- Tyne,SPL/Lunagrafix, SPL/BSIP Ducloux; 26/3/F, Tony Stone/DavidHanover, SL; 26/3/5, SL.SPL/Michael Donne;26/4/F, SPL DeepLight Productions. SL; 26/4/5, SPL/Deep Light Productions,SPL/Michael Donne; 40/2/5, SPL. SPL/John Walsh, SPL JamesKing-Holmes. SPL/Dr P Marazzi, SPL/Astrid Hanns-FriederMichler;48/2/F, LupeCunha. Collections/Antheaieveking;48/2/5, Collections/Sandra Lousada, Bubbles/Jennie Woodcock:64/2/F, SPL/EyeofScience.WTMPL.SPL Claire Paxton JacquiFarrow: 6412/S: BA. WTMPL; 7112/F, SPL/Dr Beer-Gabel/CNRI,SPL/Dr Klaus Schil le r; 71/2/5: SPL/CNRI, SPL/Dr Klaus Schil le r7 9/1/F: Ralph T Hutchings : 7 9/1/5: Ralph T Hutchings ; 81 /1/F:SPL/John Walsh, SPL/Don Fawcett: 81/1/5: SPL D Phil lips.SPL/Petit FormatlCS , SPL Richard G Rawlings/Custom MedicalS tock Photo ; 82/89 /F , Nationa l Meningitis Trust ; 82/89 /5 : PublicHea lth Laboratory Service . BA; 84/1/S: SPL St Bartholomew'sHospita l. SPL Paul Biddle Tim Malyon. WTMPL SPL = SciencePholograpic LibraryWTMPL =Wellcome Trust Medical Photographic Libra ry ,SL = Stephen Large , BA= Biophoto Assoc ia tesIlustra ii:12 /1 ,26 /3,26/4,71/2, 84/1/F: Amanda Wil li ams40/ 2: Sandi e Hi ll: 84/1/F, 82/89: Di ane Kinton

Pentru 0 mai bunii deservire solicitatiintotdeauna publicatia de la acela~ipunct de vanzare ~i informativanziitornl asupra intentiel dea cnmpiira ~i apari ti ilc t lrmiitoare.

Pentrn orice informatie, lamuriresan comenzi de numere aparnteanterior, sunati-ne la tel.ffIJ Romania: (021) 40 10888~ Moldova: (0022) 93 07 42Pe langi i p re tul revi ste lor comandate va t rebni s iiachitat i ramburs icontravaloarea taxelor potale.ORAR DE SERVICIU Lnni-Vineri , 10:00-18 :00

. Vi~it;;tisite~ul~ostf~ laadresa ...~\ ft ~.deagostini.ro........ e-.mail: .iiifora~eagostjni.rOi


3/22

Unaccident de masina/

~ :01Russel,65deani,conduceama~inadJnduncainea trecutln goan13trada. oferul a franatputernic ca s13-levite ~i a derapat peasfaltulud,intrandintr-un staLpdeiluminat. De~ipur-ta centura desiguran\13,a fost proiectat puter-nic in volan ~i picioruLstang s-a izbit debordoUntrec13tora sunat la 112.

Odat13ajun~i la locul accidentuLui,membriechipajului de pe ambuLan\13s-au asiguratC13l Russell este con~tient ~i respir13~i i-aumontat un guler pentru a stabiliza regiuneagatului. Cu ajutorul echipei de descarcerarel-au scosdinma~in13.Personalul paramedicalde pe ambuLan\13a observat ci3pacientul aredureri mari, care ii ingreuneaz13respira\ia. Aumai diagnosticat 0 fractur13a femurului dreptlos lung)~i auaplicat provizoriu 0 atel13. :4~'Coi1floliil'ie .,nelor:.itale

ILa spitaLau fost controlate semneLevitaleaLepacientului: pulsul, tensiunea arterial13,respira\ia, gradul de con~tien\13~i stareagenerala. I s-a pus 0 perfuzie intravenoasa~i s-a recoltat sange pentru examinare ~ipentru a determina grupa desange, care sapermit13transfuzia pentru suplinirea sange-Luipierdut.Medicul de la urgen\e l-a examinat pe dlRussell pentru a evalua ranile; coasteLeeraufoarte sensibile ~i respira\ia dureroasa. Pepartea dreapta a toracelui era 0 matitate Lapercu\ie ~i respira\ia seauzeafoarte slab peaceasta parte; pulsul era rapid 1100debataipe minutJ. Coapsadreapta era umflata, dargamba aveaaspect normal, cu puis bine ba-tut la nivelul gleznei.Un radiolog a facut mai multe radiogra-fii. Radiografia toracic13a aratat 0 fractura asternului ~itrei coaste fracturate ~iapari\iaaerului ~isangelui in partea dreapta a cutieitoracice. Radiografia a confirmat ~i fracturafemuraLa, in treimea medie.

~ c

~?

'---/Eehipaju/ ambu/antei este pregat it sa /uerezein eehipa. Aici 0 persoana ii administreazad/ui Russell oxigen ea sa / ajutesa respire 0a/ ta ii moni torizeaza semne/e vita/e. Ei t rebuiesa se asigure ea transportu/ eatre spital estefaeut in eonditii cat mai bune.

Eehipaju/ ambu/antei Iieehipa dedeseareerare s au straduit sa i f seoata pe d/Russell cat mai repede din mal ina. Deoareeenu au putut eva/ua amp/oarea /eziunilor eraueonltient i ea trebuie sa fie foarte atent i atuneieand milea aeeidentatul.

2:25 ontareaurfl idrenin torace

Prezen\a sangeLui~i a aerului in cutia tora-cici3a impus montarea unui tub dedren caresa Ieelimine ~isa permita plamanului sa seextinda. S-a cura\at partea dreapta a pere-telui toracic ~i a fost acoperita cucampuri sterile.A fost localizat locul potrivitpentru punc\ie, chiar sub coasta acincea. S-a administrat injectabilanestezie locala, s-a facut 0 inci-zie in piele ~i mu~chii au fost se-para\i cu un departator, pentru aaveaacces la pleura linveli~ul in-tern al toraceluiJ. Medicul a facutun orificiu pentru tubul de dren ~is-a asigurat ci3plamanul nuera langa pere-tele toracic. Tubul de plastic a fost introdus~i prins de piele pentru a-i men\ine pozi\ia.Celalalt capat a fost introdusintr-un dispo-zitiv de drenaj sub apa, care permite aeru-lui ~i sangelui sa iasa din cavitatea toracici3fara caaerulsa pi3trundainapoi. Alta radio-grafie a fost facuta pentru a controla pozi\iacorecta a tubului.3: 5TriTc. i' fI~~,Ii{~i~ zLlluiC X)...

Ulterior, dl Russell a fost dusin sala deope-ra\ii, unde chirurgii ortopezi au introdus 0tija metaLici3prin tibie, chiar sub genunchi,astfelincat sa se poata exercita 0 traqiune

FO

Drenaju/ toraeie este faeut euun aparat simp/u pentruindepartarea aeru/ui Iiliehidu/ui din eavitatea toraeiea.

Se monteaza ehirurgiea/ I ielimina prin seurgere aeru/ Iisiinge/e din p/amiini.

pe coaps13,cu men\inerea femuruLui in po-zi\ia corecta, pe parcursul vindecarii. Paci-entul a mai fost examinat 0 data, pentru aavea siguran\a ca nu mai sunt ~i alte leziuniasociate ~i a fost transferat la seqia de re-cuperare.Orenul de la nivelul toracelui a fost scosdupa cinci zile, dupace aerul ~isangele pre-zente in torace aufost eliminate ~i pl13manuls-a extins la loc. Ol Russell a ramas cu pi-ciorul sub traqiune pana cand femurul s-avindecat complet. Oupa cateva saptamani,el mergea cu carje ~i urma 0 perioada defiziote~apie pentru a-~i intari piciorul frac-turat. In decurs de~ase luni s-a recuperatbine dupa leziunile multiple suferite.


4/22

IJH,G I; T-~Cp~1 In u rgenl~heiade piuLiteLaLucru

Curiozitatea I-a cople?it pe mi-cutul Jason in varsta de cinciani cand a gasit cheia de piulitea t atalui.Aincercat sa 0 potri-veasca pe diverse obiecte s;i incele din urma a incercat sa s;i-opuna in jurul penisului. S-a po-trivit destul de strans s;i canda incercat sa 0 scoata nu a maiputut. A chemat-o pe mamacare a facut tot posibilul sa 0scoata dar capatul penisuluise cam umflase s;icopilul aveadeja dureri. Mama lui Jason l-a

Luat ?i s-au prezen-tat la 0 unitate deprimiri urgente.16:55Masuri radicaleDiagnosticul era evident s;iper-sonalul medical a incercat saindeparteze cheia. Intre timppenisul lui Jason se umflaseprea tare chiar s;idupa apLica-rea unor pungi cu gheata caresa-i reduca edemul. S-a decis

. Accide tu//ui Jason este tipicpentru cazurile in care curiozitateacopiilor duce /a raniri care pot fifoarte dureroase.tea taia cheia de piulite. Dupacea aflat cand a mancat ?i a bautJason ultima data, anestezis-tul i-a administrat un aneste-zic bland. Jason a fost adormitpentru 10 minute, timp in carepersonaluL medical a putut saLucrezeneintrerupt.Dupataierea unei parti a che-ii, scoaterea ei tot nua fost posi-bila, as;aca a trebuitindepartatas;icealaLtaparte. Acest lucru s-afacut fara Lezareapenisului.

~

De~i penisu//ui Jason era ro~u~i umflat, dupa taierea cheii, arevenit in scurt t imp /a norma/ ,fara afectare pe termen lung.

ca singura solut ie ar fi taiereacheii. Din fericire, personalul deLaintretinerea spitalului a eututsa furnizeze un fierastrau. Intretimp, Jason devenise destul deagitat,?i era evident ca nuvastalinis;ti t destul timp pentru a pu-

19:2

Jason ?i-a revenit us;or dupaanestezie. EdemuLa cedat rapids;i i s-a permis externarea maitarziu, in cursuL serii, dupa cea putut urina. Intre timp, peni-sui s;i-a recapatat dimensiunilenorma Ie, dar era inca vanat inzona strangulata. MedicuLa re-comandat ca penisul sa fie tra-tat cuatentie cateva zile la baies;ila folosirea toaletei.De?i legea precizeaza ca ori-ceobiect [In afara partilor cor-pului cum ar fi apendicele saupietreLede la rinichiLindepartatde medicin spital devine propri-etatea unitatii medicale Jason aprimit cheia, ca amintire a uneilectii invatate.

~I

racturadebratla cadereadinpornHarry, in varsta deopt ani, a ca-zut dintr-un copac s;ia aterizatcusprij in pebratul drept. MamaI-a dus imediat La spitalul dinzona, unde un medic i-a exami-nat cotul care era foarte dure-ros Lamis;care s;i,evident, um-flat. Medicul i-a controlat puLsuLs;iincheietura mainii s;ile-a gasitnormale; mana era normal co-lorata, roz, cu simtuL pastrat s;idegetele se puteau mis;ca.15:2'Badiografiileii'aiag J,sticul S-au facut radiografii din fata s;idin profit ale cotului. Interpre-tarea radiografiilor copiluLui nueste us;oara,din cauza structuriiosoase in formare, a?a ca me-dicul a discutat radiografii le cucolaboratorii.Concluzia a fost ca exista 0fractura a humerusului in por-tiunea inferioara a bratului.Bratullui Harry a fost imobilizat

poate vedea pozitionareaoase/or cotu/ui ~ia arterei brahia/e.0 fractura in aceasta zona poateafecta artera ~i i rigarea mii inii , cuconsecinte foarte grave.

intr-o es;arfas;ia fost chemat unchirurg ortoped.Dislocarea portiunii inferioarea humerusului printr-o fracturapoate fi grava, deoarece capatulascutit al osului fracturat poateleza artera brahiala, care irigaantebratul s;imana.16:3Opera iaHarrya fost operat de un chirurgortoped, medic primar. Operatiaavea scopul de a permite re-ducerea fracturi i [0 procedurachirurgicaLa ce repune in pozitieoaseLedeplasate sau fractura-te). Dupa ce fractura a fost re-dusa in mod satisfacator, bratula fost imobiLizat intr-un bandajgipsat, dela axila, laincheieturamainii. Harry a fost dus intr-un

salon ?i bratul a fost mentinutridicat. 0 asistenta controla re-gulat culoarea, sensibilitatea s;ipulsuLla nivelul bratului, pentrua avea siguranta ca nu existanici 0 leziunea arterei cevas-cularizeaza mana. In dimineataurmatoare bratul era in continu-are roz s;icald s;iradiografiile auaratat ca oasele fracturate eraucorect pozitionate. Harry a fostexternat.

Radiografiile copiilor suntdeseori greu de interpretat .Fractura /ui Harry abia se vede

aproape de capatu/ humerusu/ui,deasupra articu/atiei cotu/ui.

RecuperareaDouazile mai tarziu Harry a fostvazut la 0 clinica deortopedie,pentru a seasigura caevolutiaeste favorabila. Bandajul gipsatafost lasat pentru 0 luna, pana lavindecarea completa a osului.In general, rezolvarea acestuitip deaccidente este excelentas;iHarry s-a recuperat complet- dupatrei luni s-a intors lajocurile sportive pecare Iepractica - fotbal s;icricket.

~


5/22

~

MEDCINAGENERA[A~]}licoIQgkleu emi utLeucemia este a boala maligna caracterizata prin hiperproductia anumitor celule albedin sange [leucocite].Leucemiileacute se dezvolta rapid. Exista doua tipuri principale,unul afecteaza in special copii,altul, prioritar adultii.

Leucemia este rezultatul pro-duqiei necontrolate de leucoci-te, derivate dintr-o celuU3unica,mai putin diferentiata, ce a su-ferit mutatii. Aceste celule suntimature sau au forme anormale~i numarullor, excesiv crescut,duce la simptomatologia ceapare in leucemie.Leucemia poate fi acuta saucronica. In leucemia acuta,boala este rapid letala fara tra-tament si leucocitele sunt detip foart~ imatur. In leucemiilecronice, boala progreseaza maiincet i celulele leucemice sunt

~

ANEMIA0 produqie insuficienta de he-matii produce anemia, cea maicomuna forma fiind cea in carelipsesc elementele constitutive,precum vitamina 812 sau fierul.Simptomele anemiei includpaloarea tegumentelor i a mu-coaselor ~ioboseala. Pentru cahematiile sunt raspunzatoarede transportul oxigenului catretesuturi, 0 scadere a hematiilorduce laprobleme de respiratie i0 con tientizare a batailor inimii- palpitatii - in timpul efortuluifizic.Cel maifrecvent tratamental anemiei asociate leucemieieste transfuzia de hematii.

TROMBOCITOPENIACelulele plachetare sunt res-ponsabile de obturarea micilorsparturi in vasele micide sange,prevenind sangerarea. Ele seaduna ingramezi pentru a formaunagregat plachetar, care, ulte-

mai mature.La oamenii sanatosi, leucoci-tele imature cel'ulel~ blastice)se inmultesc ~i se matureazain maduva osoasa ~i apoi sunteliberate in sange.In leucemia acuta, acestecelule primitive [bla ti) nu re-u~esc sa se matureze ~i sa seacumuleze. Celulele medulare

se inmultesc mai mult decatar trebui ~i nu se distrug candar trebui. Maduva osoasa esteresponsabila de producereatuturor celulelor anormale alesangelui i daca este plina cu

celule imature blasatice, ce-lulele seriei albe, cele rO ii itrombocitare nu mai sunt pro-duse in cantitate suficienta.Acest e ec este motivul frec-vent pentru care pacientii culeucemie acuta ajung la medic.

Neutrofilele sunt celulele cu rolprincipal in apiirarea impotriva

infecti ilor bacteriene. Aici , se potvedea in siingele unui bolnav desepticemie bacteriana neutrofilelece prezint ii pete colorate violet in

interior. Bacteria va fi inglobatii intr-0 vacuola ca un balon ~idigeratii .

rior, este intarit printr-o reteade fibrina, produsa de sistemulde coagulare. Unnumar scazutde trombocite este denumit printermenul de trombocitopenie.Pacientii pot avea trombocito-penie din motive diverse, unuldintre cele mai frecvente fiind

~

purpura trombocitopenica idi-opatica, 0 boala autoimuna, incare sistemul imunitar al cor-pului distruge plachetele. A~acum lkucemia tulbura produqiade hematii ~i leucocite normalein maduva, la fel e tulburata iproductia de trombocite, cau-zand trombocitopenie ~i sange-rari.

Aceasta sangerare aparefrecvent in piele, producandechimoze mici,de marimea uneigamalii de ac [purpura] i, decele mai multe ori, este mai in-tensa pe gambe, unde presiuneahidrostatica este mai mare. Pa-Pacientii cu leucemie acutiimieloidii AML sufera frecventde siingeriiri, infectii ~i inflamatiiale gingiilor. Siingerarea datoratiitrombocitopeniei este frecventii~iafecteaza in special pielea~i gingiile.

..

Structura miiduvei osoase sevede pe aceastii lama coloratiiin microscopie electronicii.Miiduva portocalie continecelule stem, care formeazii celetrei tipuri celulare : celulelero~ii hematiile , celulele albeIeucocitele ~iplacheteletrombocitele .cienti i mai pot observa vanataiaparute foarte u or sangerareprelungita la injeqii sau recol-tarea de sange pentru analizeocazional sangerari mai severedin stomac intestine sau trac-tul urinar. Tratamentul pentrusangerarea trombocitopenicain leucemie este transfuzia detrombocite.Trombocitele au viata scur-ta de numai 2-3 zile in t imp cehematiile dureaza pana la 120de zile in circulatie. Aceastainseamna ca efectul benefic altransfuziei de trombocite este

de durata scurta ~i ele trebuieadministrare la fiecare dte-va zile. Trombocitele au duratascurta deviata i in sangele do-nat mai putin de 5 zi le [hema-ti ile pot dura cinci saptamaniJ.Pentru a ajunge la 0 doza efici-enta se obi~nuie~te sa se extra-ga trombocitele din cinci dozede sange de la donatori pentrua fabrica a doza de trombocite.0 alta varianta este cadonatorulsa fie conectat la 0 ma~ina nu-mita separator de celule careextrage trombocitele din sangein timpul pasajului lor. Plasma ~icelulele care nu sunt necesareseintorc in vasele de sange aledonatorului.


6/22

~Cea mai comuna celula alba dinsange este neutrofilul. Acestaeste eficient in omara rea bacte-ri ilor ?i este cea mai importan-ta arma in infectii le bacterieneuzuale.Cand maduva osoasa esteplina cu celule leucemice inuti-le, numarul de neutrofi le scade?i infectiile bateriene obi?nuitedevin a problema, atat la pu-nerea diagnosticului cat ?i intimpul tratamentului. Numarulscazut deneutrofi le in sange senume?te neutropenie. Infectiilece apar pot fi pneumonii, infectiiurinare, ale pielii sau se dezvol-ta cu punct deplecare la branu-lele intravenoase.

Deseori febra este principalulsemn al unei astfel de infectii ?ieste necesara administrarea ur-genta de antibiotice, intravenos,dupa ce au fast recoltate probedesange ?ide urina pentru cul-turi, precum?i probe depe oricezona vizibil infectata.

Enterococul rezi stent lavancomicinii recoltat dela un pacient cu leucemieacutii cre;;te in centrulacestei pliicu e agar. Unmicroorganism indicatorcre;;te injurul marginiipliicu ei care estesensibilIa majoritateaantibioticelor. Au fostplasate discur i de hii rtleimpregnate cu antibioticediverse in zona dejonc iune dintre douii ariide cre;;tere a bacteriilor.Organismul indicator afost distrus de antibioticedar enterococul nu.

fntr-o aftii a giitului placardelealbe de fungi se pot vedea pefundalul inflamat.

TRATAMENTULUANTIBIOTICEAntibioticele pot f i schimbatedaca febra nu cedeaza sau dacabacteria ce cre?te pe culturieste rezistenta la antibioticulfolosit. Dezvoltarea unor super-microbi, rezistenti la antibioti-ce, este a problema la pacientiicu leucemie acuta, in special incazul enterococului rezistentla vancomicina. Gura ?i ?ezutulsunt zone relativ murdare aleorganismului, in sensul numa-rului de germeni rezistenti ?icand imunitatea este scazuta,chiar ?i cele mai prietenoasebacterii , numite comensuale,care traiesc in aceste zone, de-vin patogene ?i produc infectii.Pentru a preveni acest lucru,pacientii cu neutropenie trebu-ie sa foloseasca regulat anti-

aceastii radiografie a unuipacient cu leucemie acutii ;;ipneumonie partea superioariia pliimiinului drept estecondensatii spre deosebire decealaltii parte cu aspect normal.

septice pentru spalarea gurii ?isunt sfatuiti sa evite alimentelecu conti nut r idicat de bacteri i,precum branzeturi le fermen-tate. Majoritatea alimentelor inconserva sunt sigure, la fel ca?i alimentele proaspete ?i celebine prelucrate termic.De obicei, pacientul cu neu-tropenie este tratat intr-o ca-mera individuala ?i izolat devi-

zitatorii care au raceli sau alteinfectii. Unele spitale au filtreincorporate in aparatele de aerconditionat pentru indeparta-rea bacteri ilor?i fungilor cepotcauza infectii.Pacientul face mai frecventinfectii de la propri ile bacteriidecat de la cele din mediulin-conjurator.

'

INFECTIILE ASOCIATENeutropenia tratata cu antibi-otice pe perioade indelungateface organismul mai suscepti-bil la infecti ile fungice supra-adaugate. Una dintre cele maifrecvente este afta, cauzatade ciuperca Candida albicans.Pentru a preveni aftele, paci-entii cu neutropenie sunt trataticu medicatie antifungica, pre-cum amfotericina.Aspergillus produce a alta in-fectie fungi~a, in plaman, greude tratat. In aceasta infectiese pot vedea zone rotunde peradiografia pulmonara, fiecii ~re reprezentand un bulgare defungi.

Pentru a minimiza expunerea labacterii ;;i fungi cu transmitereaerianii aerul intrii la capiitulpatului ;;i 0 perdea de aer fi ltrateste suflat ii in jos din baldachin.

J

Jr

I


7/22


8/22

~'iTh,~g'i 'n'n~'~M'W; ~~ ,M~iE~' lClNA GENERA LA ncal ~'Teeste de di gnostic pentru leucemi cutCelulele primitive din sange S;idin maduvaosoasa, precum S;ischimbarile in structura S;inumarul cromozomilor furnizeaza informatiiesentiale pentru diagnostic S;itratament.

- vor arata re-ducerea numarului de hematii[exprimatade obiceiprinniveluluihemoglobinei),neutrofile?i trom-bocite. Celulele leucemice inva-deazamaduvaosoasa?i se revar-sa in sange, fapt tradus frecventprintr-un numarmare de leucoci-te. Examinareasangelui la micro-scop va arata existenta celulelorprimitive,detip blastic.

Maduva osoasa poate fi exami-nata prin introducerea unui accu lumen larg in os, in portiunileunde periostul este subtire ?iunde, in mod normal, se gase?temaduva ro?ie activa, deexempluin stern sau in osul coxal.Aceas-Uirecolatare se face, de obicei,sub anestezie locala, asema-natoare celei fotosite in stoma-tologie. Maduvaosoasa poate fiextrasa folosind 0 seringa. Dinaceasta proba se fac sectiunicare sunt examinate la micro-scop, dupa cotorare.Tnleucemia acuta se observamulte celule teucemice imature,care nu mai apuca sa se trans-forme in celulele mature nor-male, folositoare organismului.

Be reeolteazii probe de miiduviieu un ae de punetie, de obieei din

stern sau din pelvi s.

Be preparii un frot iu de sangeprin int inderea unui strat subti re

de sange de-a lungul unei lame- aeesta se usueii, se eoloreaza~i se examineazii la mieroseop.Proba ee se vede aiei a fost luat ii

de la un bolnav eu leueemieaeutii mieloidii LAM); eelulele

mari, colorate intens , sunt bla~t i,eelule imature.

- '-...

Aeest eariotip arati i existen aunor eromozomi anormali dineelulele leueemiee ale unui bolnavde LAM. Apare, in aeest eaz, uneromozom 8 suplimentar, prezentin 13 % din eazurile de LAM.

-/

Canalul medular este evidentiat in seetiuneatransversala a osului normal. Aeeasta esteprineipala loealizare a miiduvei.

t'itogeneticacromozomilordupa marime ?icariotipul celular [modelul spe-cificcromozomialal unui individ].Uneori,in leucemie, cromozomiisunt anormali.

Anumite anomalii pot sugeraun prognostic mai bun sau mairau decat cel dinmajoritatea ca-zurilor,ceea ce poate impune untratament mai bland sau mai pu-ternic. Anomaliilecromozomialereprezinta ?i un marker at celu-lelor leucemice, care ar trebui sadispara in cazul unui tratamentce a avutsucces.

~ ~~.0:,: , , )8 t Ai~,;;\ #'1.Activitatea tuturor celulelor, in-clusiv a celor leucemice, estecontrolata decodulgenetic celu-lar. AND-ulcare alcatuie?te co-dul genetic se afla in cromozomiidincentrul nucleului celular.Cromozomiipot fi studiati prinefectuarea de culturi celulare,care sunt aduse in stadiul de di-viziune?i apoi Inghetate in timpce cromozomii sunt impra?tiati,prin adaugarea unei substanteotravitoare, cumar fi colchicina,in mediul de cultura. Celulelesunt apoi umflate prin suspensialor in solutie salina diluata ?iin-tinse pe lame pentru a fistudiatela microscop. Celulele se sparg,eliberand cromozomii. Ace?tiasunt apoicolorati ?ianalizati.Folosirea u u microscopcomputerizat permite aranjarea

ni2 54

nQ fi'~\1t'u Xiih t, ;iJ....... ~~,6 10 1218. 9

iA Qd '--/~ , ~ .... ,.... ft')13 15 18.6 174,-.. ltir;, t .'.19 21 22 ~0


9/22

/

~,\ /

~

MEDI ;r~rA~GENERALA: OncQ o Ier t mentulleucemiei cute

Progresele facute de transplantul medular, chimioterapie, radioterapie~i tratamentele de sustinere, au imbunatatit toate prognosticul ~i rata desupravietuire atat la copii cat ~i la adulti

f

Tratamentele de sustinere suntnecesare pentru a compensa in-capacitatea maduvei de a producecelule sanguine normale. Majorita-tea acestor tratamente sunt admi-nistrate intravenos ?i este nevoiede monitorizare clinica frecventa.Se obi?nuie?te sa se instaleze uncateter lung intravenos [linieHick-man], ce trece cativa centimetriprin piele Inainte de a intra Intr-unvas de sange mare, de lagat sau dela umar. Acesta ajunge apoi In celmai mare dintre vase, deasuprainimii[venacava superioaraJ. Candnu este folosit, capatul cateteruluipoate fisigilat ?i umplut cu solutieanticoagulanta pentru a preveniformarea cheagurilor.Astfel este permis accesul u?orIn sistemul circulator al pacientului?i cateterul poate fipastrat pentruun an ?i mai mult daca este nece-sar. Chimioterapia poate fi admi-nistrata pe aceea?i cale.

sistenta administreaziichimioterapia intravenoasii unuibiiietel bolnav de leucemie ~

~~Jtj~le [~tJ;;~e'mjeialcuteIn majoritatea cazurilor cauzelenu se cunosc dar posibilitii~ileinclud:. Dezmembrarea AND-ului leuco-

ci tar, fara sa se cunoasca cauzaacestui defect.. Anumiti copii cu anomalii cro-mozomiale, precum cei cu sin-

drom Down, prezinta risc cres-cut de a face leucemie acuta.. Tratamentele anterioare cu chi-

mioterapice pot afecta AND-ulnormal leucocitar i predispunla aparitia leucemiei acute.Aceasta posibilitate este maimare In cazul agentilor alchi-lanti folositi In tratament saudaci chimioterapia se combinacu radioterapia.

8, Expunerea la radiati i predispu-ne la aparitia leucemiei acute.Exista un numar mai mare decazuri In zonele Invecinate Ger-nobiHului, locul unui accidentnuclear, i,Inainte de Imbunata-tirea standardelor de protectie

TranSElantul medLilarChimioterapiaIn doze mari ?iradioterapia Intregului corpcurata maduva osoasa Inaintede transplantul medular. Acesttratament distruge multe dintrecelulele leucemice reziduale dinmaduva. De asemeni, sistemul untransferat de la donatoreste capabil sa recunoasca celu-lele leucemice reziduale si sa ledist~ga - efectul grefeiI~potri-va leucemiei. Efectulnegativesteca exista posibilitatea ca celuleledonatorului sa lupte Impotrivatesuturilor primitorului ?i saapara boala grefa contra gazdei.Tngeneral, sunt afectate pielea,

radiologica, In n jndul radiolo-gilor, leucemia avea incidentacrescuta.

. La caini ip isici , leucemia poatefi transmisa de un virus. La oa-meni exista 0 forma foarte rarade leucemie, cauzata de un vi-rus, care se gasete In Japoniai In Garaibe, denumit HTLV-I(virusul uman al leucemiei cucelule T tipull).

. Periodic, se constata existentaunor cazuri grupate de leuce-mie - In special LAL; c um ar fiincidenta crescuta a leucemieiIn zona ant ierului nuclear el-lafield, atr ibuita nivelului local.crescut de radiatii.Aceasta cretere 10-cala a numarului decazuri de leucemie seIntalnete peste tot peglob ipoate fi cauza-ta de factori de mediusau de agent i infect i-oi necunoscuti.

-intestinele?i ficatul,dar nuesteexceptat niciun alt organ.Maduva donatorului este in-trodusa intravenos In organis-mul gazdei. Dureaza 3-4 sap-tamani pentru ca celulele stemsa creasca si sa se normalizezenumaratoar'ea leucocitelor. Tnaceasta perioada. organismulgazdei se confrunta cu toateproblemele asociate unuinumarmic de neutrofile ?i trombocite,respectiv infectii ?i sangerari.Cateodata, maduva nu cre?te,adica grefa a fost respinsa.De aceea, acest tratamenteste rezervat cazurilor cu reca-deri dupa chimioterapie clasicasau celor In care chimioterapiaeste putin probabil sa actioneze.Transplanturile medulare se facde obicei la pacienti cu varstasub 50 de ani, deoarece cei maiIn varsta s-ar puteasa nu tole-reze procedura,Transplantul medularimbuniitiiteflte prognosticultuturor pacienti lor f li in special alcopii lor cu L L


10/22

ME>lCIJJAENERAL ::OncoLog,iehimioter pi

Chimioterapiatinte$te selectiv celulele maligne pentrua permite celulelor normale sa repopuleze maduvaosoasa. Scopulchimioterapiei este de a distrugeselectiv celulele leucemice maligne, permitandcelulelor normale sa creasca din nouin maduvaosoasa.Tratamentul chimioterapic se imparte in trei faze:inductia,consolidarea $imentinerea.

INDUqlAFaza initiala a chimioterapi-ei este induqia. Dupa aceas-ta, maduva ar trebui sa nu maicontina celule leucemice ~i nu-marul celulelor din periferie safie normal. Tratamentul nu estesuficient pentru a trata leucemiaacuta, deoarece este cunoscutdin experienta faptul ca ramancelule reziduale, care nu aparpe 0 cantitate mica de tesut re-coltat prin punctie, ~i care pro-voaca recaderi.

CONSOLIDAREAPentru a preveni recaderile ulte-rioare, se administreaza chimi-oterapie de consolidare. Acestetratamente se fac, de obicei, peparcursul mai multor luni dezile.

MENTINEREATnleucemia acuta limfoida, darnu ~iin cea mieloida, s-a dovediteficienta terapiei de mentinere.Este vorba de chimioterapie indoze mici, adaptate astfel incatsa nu cauzeze scaderea numa-rului decelule din sange ~i carepoate fi administrata fara inter-narea pacientului. Majoritatea

Majoritatea medicamentelorcitotoxice au efecte secundaresimilare:. Gre~uri~ivarsaturiDinfericire, descoperireaunor noiantiemetice, precum ondanse-tron, aInsemnatcontrolul eficiental majoritatii cazurilor.. Alopecia (caderea parului) ~iafectarea cre~terii unghiilorAcumcamodapromoveazaparulscurt, acest efect secundar estemai bine tolerat decat In trecut.Exista numeroase tehnici prin

Prin chimioterapie intravenoasiipacientii primesc un numiir desubstante in cazulleucemieit ratamentul poate dura luni

copiilor cu leucemie acuta lim-foida primesc un tratament cedureaza in total in jur de doi ani,dintre care 18 luni dureaza tra-tamentul de mentinere.Chimioterapicele folosite inleucemia acuta reprezinta unamestec de agenti anticance-ro~i, similar cucel folositln oriceboala canceroasa. Se folosescmedicamente multiple pentrua maximiza ~ansa de a omoricelulele leucemice, deoarecefiecare drog actioneaza pe unanume sector al metabolismuluicelular. Efectele secundare alefiecarui medicament pot fi ~ielereduse prin folosirea unei com-binatii de medicamente, in dozemai mici. S-a ajuns la standar-dizarea formulelor de tratamentprin compararea continua a re-zultatelor obtinute de diverseformule de tratament. Formulacare are cel mai bun rezultateste apoi adoptata ~i comparatacu 0 formula noua.

Radioterapia la nivelulcapului este de multeori 0 procedurii eficientiiin prevenirea impliciiriis is temului nervos centralin leucemie

.Ji fe:ct:E: ecuneliare ale il:t19 eNcaUei~ : ;.; . ... .,... .. ... .. . I

care este minimizat acest efect,precum racirea scalpului cu ajuto-rul pungilor de gheata, de~i bene-fieiul nu este sigur. Parull~i reiacre~terea odata cu terminarea tra-tamentului ~i,Intre timp, ar puteafi purtata 0 peruca. Intrerupereacre~terii unghiilor poate duce laaparitia striurilor pe unghie, daracestea dispar odata cu cre~tereaunghiei.II Scaderea numarului de celulecirculante in sangeDeseori numaratoarea de celule Insange iese mai prost, dupa chimi-oterapie, Inainte de a se Imbunata-ti. Tratamentul de suport necesareste descris aiei. Hormonii care

Anti emeticele sunt folositepentru a diminua senzatia degreatii asociatii chimioterapiei

controleazii productia de leucociteIn maduvii, In special factorul destimulare a col~ni1lorde granulo-cite (G-CSF). P'ot fi administratipacientilor pentru a stimula pro-ductia de leucocite normale dupace maduvaa fost inhibatade chimio-terapie. Din nefericire, aceasta nueste 0 solutie completa pentrunumarul sciizut de leucocite dupachimioterapie, deoarece G-CSFstimuleaza cre~terea ~imultiplica-rea i a celulelor stem, mieloide,mai degrabadecata celulelorpri-mitive normale care supravietu-iesc chimioterapiei ~i care suntcelulele care repopuleazii maduvaosoasa.IIIMucozitaToate tesuturile cu Inmul tire celu-lara rapidii sunt afectate de chimio-terapie i mucoasa tractului intes-tinal se Innoie~te rapid, prindescuamarea permanentii a celu-

'-

'-

lelorintestinale.Pacientiiare facchimioterapie sufera frecvent deulceratii pe mucoasa bucala i dediaree ~i ar putea avea nevoie denutritie parenterala (intravenoa-sa), daca al imentatia orala devine0 problemii.'II FertilitateaMedicamenatelecitotoxice suntteratogene aceastanseamnaapot cauza aparitia malformatiilorlafat. Deaceea, pacientii carora Iise administreazii trebuie sa folo- .seasca metode contraceptiveadecvate. Aceste medicamente pot induce i inferti li ta te, f ie tem-porara, fie permanentii, depinzandde tipul de citostatic folosit i de 'doza administrata. Depozitarea Ispermei ar putea fi 0 solutie pen-tru barbati, dar pentru femei nuexistii In prezent 0 proceduraadecvatadea conservaovulele~ia Iedezghetaulterior.

J


11/22

PEDI TRIE Chirurgie

Informatii generaleCapitolulFOAIA

Copiiisunt Intr-un stadiu de dezvoltare de Inceput fata de adulti ;;iorganele lor nu suntInca maturate. Prin urmare este nevoie de tehnici chirurgicale speciale pentru a rezolvaproblemele lor medicale.

I

Exista un numar de boli ~i ano-malii care apar cu precaderesau in exclusivitate la copii.Problemele congenitale careapar includ malformatii ale ini-mii, defecte ale fetei ?icapului,deformari ale ~oldurilor, defec-te de perete abdominal ~i mal-formatii ale intestinelor. Odatacu cre~terea, copiii au nevoiede operatii care sa corectezedefectele cauzate de diverseafeqiuni.

Unii copii i dezvolta tumori,altii sufera raniri in urma unortraumatisme. Astfel de pro-bleme vor necesita interventiaunui special ist in chirurgie pe-diatrica.

~

CONSULTATIALACHIRURGULPEDIATRU- ----Chirurgia este folosita, in gene-ral, ca 0 ultima optiune, atuncicand nu mai exista alternativamedicala de tratament.

In unele cazuri, pacientuleste trimis de un medic de fa-milie catre un pediatru, careapoi va apela la un chirurg,daca este necesar. 0 al ta si tu-atie poate fi aceea ca pacientuleste deja internat in spital saueste in evidenta spitalului, capacient tratat in ambulator ?i,la un moment dat, este nece-sara interventia chirurgului,care este solicitat imediat .

~

CA~lFICAR~APJQLATRICAToti chirurgii sunt inalt calificati~i ei i~i dezvolta cuno~tinteletehnice necesare de-a lungulanilor de pregatire ~i experien-ta practica.Multi chirurgi sunt specia-lizati pentru operat ii pe 0 anu-mita parte a corpului, cum arfi inima, creierul sau oasele.Chirurgii pediatri au calificaresuplimentara.Ei sunt capabili sa evalueze~i sa puna diagnosticul in ca-zul unui numar mare de boli ceapar in mod frecvent la copii.Ei i~i insu~esc tehnicile de ca-teterizare ?i resuscitare. Suntfamiliarizati cu tehnicile reechi-l ibrari i hidroelectrolitice la co-pii - esentiale pentru ingrij ireapostoperatorie.

hirurgia la copil

pendicectomia este 0 operatie obifmuitii la copii -seindepiirteazii apendicul bolnav Medicul palpeazii parteadreaptii a abdomenului inferior al copilului suspect deapendicita pentru a simt i inflamat ia tipica1. CRANIULMalformatiilecraniene pot fi corectate chirurgical.Operatiile pe creier pot fi necesare pentru a tratatumorile sau hidrocefalia.2. URECHEAUrechile diforme pot fi corectate prin chirurgie plastid.Anumite tipuri de surditate pot fi ameliorate prin chirurgiaurechii interne.3. FATAMalformatiilefetei cum ar fi buzadeiepure, gura delup saunasul turtit, pot fi corectate de chirurgia plastid4. TORACELEAnumite boli de inima ~i de plaman p01tr rezolvate princhirurgia cardiovasculara. Bolile mai grave se pot trata printransplant.5. ABDOMENULTumorile ~i malformatiile tractului intestinal pot fi tratatechirurgical. Unficat ce nu functioneaza poate fi inlocuit printransplant.6. ~OLDUL

7

Unii copii se nasc cu luxatie de ?old. Unchirurg ortopedpoate rezolva aceasta problema prin repozitionarea ~olduluicu ajutorul unei centuri speciale.7. MEMBRULINFERIORInterventiile reparatorii in cazde leziuni grave implicaancorarea capetelorfracturate, panala formarea unui os nou.8. LABA PICIORULUIDeformarile dela acest nivel cum ar fi piciorul strambcongenital piciorul equinJpot fi rezolvate chirurgical, prinoperatii uneori repetate, pentru repozitionare corecta.

it

5


12/22

PEDI TRIE ChirurgieTipuri de chirurgie pediatrica

Operatiilepe cordBolile cardiacepot lntarzia seriosdezvoltarea copilului i Ii reducanselede supravietuire.Unadin-tre celemaisimpleboli estedefec-tul septalatrialDSA),cunoscuticaostium, sau,,0gauraIn inima ,0 anomaliece apare cand mem-~rana dintre cele doua cameresuperioareale inimii nu selnchidecomplet dupanatere.MajoritateaDSAsepot rezolvauorprin lnchi-dereachirurgicalaa spatiuluicu unpetecde materialproteticsauprinalipireamarginilor.0 alta problemacu rezolvarechi-rurgicalaestedatade functionareaincorectaaventricululuidrept, saude lipsalui.ln cazuriextreme,estenecesartransplantulcardiac.

Spina bifida numita icoloana rupta) aparecandun defect de formare acoloanei vertebrale lasamaduva descoperita. Incazurisevere,poaterezultaun handicap mental saufizicsever.Articolul de fataarata care sunt cauzeleicareestetratamentul.

Chirurgia abdomenului lacopii implica tratamentulanomaliilorsaualleziuniloraparuteIn zonainferioaraatrunchiului, excluzandpla-manii i inima. Cele maifrecvente operatii suntapendicectomiile,corectiadefectelor intestinuluii aherniilor.

DSA sau gaura din inimiieste un defect congenital relat ivfrecvent. Aici chirurgii opereaziiun copil de 2 ani fli jumiitate.

ChirurgiamaxilofacialiiChirurgia orala i maxilofacialaeste0 formaspecializatadechirur-gie ce seefectueazape tesuturilefetei,maxilareidinti. Uniicopii senasc cu buzadespicatai, uneorii cu palatdespicat palatoschizis).Pentrucorectareaacestordefectei asigurareadezvoltariinormaleafetei estenecesarainterventiachi-rurgicala.Uneori,pentrua corectapalatoschizisul, este nevoie degrefaosoasa.Unii copii au nevoiede 0 a douaoperatiepentrua corectadeforma-

rile restantealebuzeisaunasului.NeurochirurgieTumorile creierului sunt a douacauzade cancer,ca frecventa, lacopii iaproapelntotdeaunanece-sita interventiechirurgicala.Afec-

teazafrecventcerebelul,ducandlapierdereaprogresivaa stabilitatiiIn picioare a copilului. Craniulcopiluluiestedestuldeelastic,aalncat durerile de cap i semnelecaracteristicede presiuneintracra-niana apar relativ lent, ceea celntarziediagnosticul.Epilepsiaeste0 boalaa creieru-lui caracterizata prin pierderibrutede contienta,lnsotite deconvulsii. Candpacientul nu ras-punde la tratamentul medica-mentos se poate apela la chirur-gie- aspectulcritic este legat deidentificarea partiide creierres-ponsabilade crizei lndepartareaei In siguranta.Alte afectiunicenecesitainterven-tii chirurgicale sunt hidrocefalialichid In excesIn creier), sindro-mul Chiari creierul sau coloanavertebrala lmping i deformeazabazacraniului),traumatismedato-rateaccidentarilor.ChirurgieortopediciiChirurgiiortopezisunt specializatiIn corectareadefectelorscheletu-

lui osos.0 partedin ele sunt con-genitale, altele dobandite de-alungul vietii. Defecteledin natereincludproblemelelegatede coloa-

navertebrala,precumspinabifida,diformitatialemembrelor,precumpiciorulstramb,saualtedefectecadegetelesupranumeraresau luxa-tia congenitala de old. CopilulnecesitasupraveghereregulataIntimpul perioadei de cretere i,uneori,i caadult.Copiiicu parali-ziecerebralaar puteaaveanevoiede sustinereacoloaneivertebrale.Ortopeziise ocupa i de oaselefracturate,0 situatiefrecventaacopii. Unele fracturi pot afectanucleii osoi de cretere i potaparea probleme In dezvoltareaosoasa, care trebuie urmaritaatent.

\

Chirurgia nasului, gatului iurechilorChirurgii ORLrezolvaproblemelenasului, gatului i urechilor, darexista 0 tendinta de a sespecial-za lntr-un singur domeniu dintreceletrei.Surditatea la copii este 0 boalacongenitalarelativfrecventa.Teh-nologia moderna vine In ajutorulacestor cazuri prin implanturicohleare,dispozitivecese fixeazaIn urecheainternapentrua permi-te recePtiasunetelor.Chirurgiaconductuluiauditiv tim-panostomia cu insertia unui mictub este necesarapentru a tratainfectiaurechiimedii otitamedie).Urechiledeformatepot fi remode-late cu ajutorul chirurgiei plasticeotoplastie),lafel i nasuriledefor-mate,prinrinoplastie.

rticole de chirurgie pediatrica n revista

-/

Cunoscuti ca piciorvarus equin, implica 0rasucire permanenta apiciorului, astfel Incattalpa nu sta dreapta pesol. Forma comunaapare la unul din 1000decopii. De multe ori, inter-ventia chirurgicala estesinguracare rezolva pro-blema cu succes.

Hidrocefalia numita iapa In creier ) estecauzata de acumulareade lichid cefalorahidian,In exces, In cavitateacraniana. Aceasta acu-mulareducela cretereapresiunii intracraniene,careapasape creieripe oaselecraniului,IncaIn cretere.Tratamentulconsta In drenajulexce-sului de f luid In fluxulsanguin.

V


13/22

CapitolulFOAIA5

PEDIATRIE:ChirurgieChirurgiaabdomenuLui

--./ Chirurgii pediatri opereaza copii de toate varstele, de la fetii din uter, la adolescenti.Mare parte din munca lor este centrata pe anomaliile sau leziunile din zona abdominala.

CHIRUGIAINTRAUTERIN40 parte din probleme vor nece-sita interventie chirurgicala Tna-inte de na~tere. Aceste opera\iivor fi executate numai dad sepresupune ca fatul moare Tnain-te de na~tere, daca operatia nueste facuta.

Cele mai frecvente operatiide aceste feLsunt cele de drenajal chisturiLor~i de mic~orare aformatiuniLorintratoracice, careTmpiedicadezvoltarea inimii~i aplamanilor. Chirurgul poate in-terveni ~ipentru a reduce cre~-terea rapida a unor tumori, prinblocarea aportului de sange latumora.

Chirurgia abdomenului implicadeschiderea abdomenuLui,por-tiunea inferioara a trunchiuLui,care nu include pLamanii~i ini-ma. Aceasta zona contine sto-macuLTnsine, intestin~le, fica-tul, splina, rinichii, pancreasul,vezica biliara, vezica urinara,vase de sange ~i, Lafemei, ova-rele ~iuterul.

Probleme aLetractuLui dig_estiv LacopiLTractuLdigestiv, prezentat ,. . A f ~ d f~ t- '.' Esofagulalclln orma es a~ura a, jpo:ne~te de la gura ~i :,e i I Reflux gastroesofagian.sfar~e~te Laanus, trecand Regurgita~ile(varsaturile)cuprin stomac, duoden, i continut stomacal includsecretiiintestinulsubtire ~i gros. peptice ~iacide. Pot provocaEste 0 structura compLexa, arsuri severe (pirozis).~i este expus multor \~fec iuni,.ln ti~puL vi.etii.. Hernia hiatalii.intrauterine ~11ncopllarle., Protruziaunei parti dinPrincipale probleme sunt I ~ stomacspre esolag.enumerate aici. \ :J Frecventii la copii,dar 80% din cazuri seObstructie duodenalii. DUOden . vindeca spontan.Cauzatii de atrezia ,(fngustarea) duodenului,riisuciri, tractiuni sau Stomacblocaje lecale. Poateproduce viirsiituri Isevere ~i se trateazii ~ ( \ ./chirurgical sau \ ~prin reechilibrarea ,~ ~.hidroelectreliticii. ~. I -~

EXAMINAREAATlJLUIFe\iinenascutipot aveaafecti-uni chirurgicale ce sunt depista-bileTnaintede na~tere. Chirurgiipediatri lucreaza cu 0 echipade obstetricieni, care cercetea-za imaginile scanate ale fatuluipentru a depista eventualeleprobleme rezolvabile chirurgi-cal imediat dupa na~tere.Problema aparuta ~i re-zoLvarea ei vor fi discutate cumama ~i chirurgul va explicaTndetaliu rezultatul probabil alinterventiei.

Gastrita.Inflamatie ~i sangerarea mucoasei gastrice.Poate duce la ulcergastric.

Medicul asculta cu stetoscopulzgomotele din stomacul unuibaietel. Auscultatia ascultareasunetelor din corp abdomenuluicopiilor poate diagnostica0 per/tonita sau 0 vezica urlnariimarita ori perforata.

Atrezia jejunals~i lIealii.Obstructie aintestinuluisubtire. Producviirsiituri ~iregurgitaiiibiliare.

,~ ,L Intestin--~\' . , . . 9ros Int.e.~. t.in . subtlre~ ..... ~- '--

Apendicita. -Inflamatiea apendicului,tubsubiire la fnceputul intestinuluisubiire. Nuare nici un rei, darpoate Ii nevoie de fndepiirtarealui chirurgicalii pentru evitareacomplicatiilor.

'-../ /

Prolapsul rectal.Protruzie a mucoaseisau fntregului rect.

MANEVREMINIMINVf\ZIVEOpera\ia pe fat Tnuterul mameieste practicabila dar chirurgiiprefera manevrele minim invazive. Aceasta implica tot cee posibil pentru a tine copiluLTnvia\a Tnuter ~i a face opera\ia dupa na~tere. A opera copilul dupa na~tere este mai simplu ~i mai sigurdeoarece chirurgul are de a facecu un singur pacient nucu doi.

CHIRURGIACQULTR~SUNETEChirurgii opereaza frecventfatul nenascut cu monitorizare prin ultasunete. AceastaTnseamna ca nu mai e nevoiede deschiderea mamei sau deadministrarea anesteziei generale. Chirurgul introduceprintr un ac un endoscop subtire ca sa examineze fatul Tnutero Prin ac se pot introduceinstrumente diverse precumcele pentru drenajul chisturilor sau instrumente laser pentru cauterizari.

1 ,../

\, /

I,;


14/22


15/22

PATOLOGIE:MorfopatoLogie Capitolul61FOAIAn liz colesterolului

~ Colesterol este un cuvant la moda al prezentului. 0 cre~tere a acestei grasimi in sangecre~te riscul de boala coronariana - cauza angorului ~i a atacului de cord.

I

Colesterolul este 0 substanta gra-sa, esentiala pentru buna functio-nare a organismului. Este prezentInmembraneletuturor celulelors;iintra In compozitia unor hormoni- de exemplu hormonii sexuali, asarurilor biliare, care sunt implica-teIn digestie. 0 parte din colesterolprovine din alimentatie -In princi-pal, alimentele de origine animala- dar majoritatea este sintetizat dinprodusele chimice,In ficat.Colesterolul este transportat latesuturi prinsange, sub forma unorparticule foarte mici, amesteca-te cu proteinele s;icu alte grasimi,numite lipoproteine. Majoritatea0 formeaza as;a numitele proteinecu densitate mica [LOU,dar apro-ximativ un sfert este sub forma

de lipoproteine cu densitate mareHOL).Aceste doua forme de coles-terol se comporta diferit. Particu-lele de LOLtransporta colesterolulde la ficat spre tesuturi, dar HOL-ulpare sa transporte colesterolul dela tesuturi Inapoi la ficat, care apoisecreta bila.

\~

~

Nivelurilecrescute de colesterol,In special de LOLcolesterol, Insange se asociaza cudezvoltareaaterosclerozei Ingustarea arte-relorl. Cand aceasta afecteazaarterele coronare poate duce laangor sau atac de cord; la nivelularterelor cerebrale, poate pro-voca atac cerebral, iar la nivelularterelor ce iriga membrele, Incazuri rare, la gangrena.Majoritateastudiilor s-au con-centrat pe rolul colesterolului Inboala de inima, care este princi-pala cauza de deces din Roma-nia. 5tudiile clinice au aratat cascaderea colesterolului reduce

procesul de ateroscleroza s;iris-cul de deces prin boala cardiaca.Oes;inivelurilecrescute de co-lesterol sunt un factor importantInboalade inima,sunt implicatis;imulti alti factori. Boala este maifrecventa la fumatori, la cei cuhipertenisune arteriala s;ila dia-betici. Este rara la femei, pana lamenopauza, dar incidentacres;te

Ce este colesterolul?.

Suprafata neregulata aplacii cre te probabilitateaaderarii celulelor din sangela peretele arterial.

Peretearterial

Depozite degrasime, adunatepe peretele arterial,sub forma deplaca.

Daci i sangele ce striibate arterelecoronare conti ne un ni vel ridi catde colesterol, pliicile straturile)de aterom se vor constit ui pesuprafata internii a arterelor. Daciisangele care circuli i intalne teportiunile rugoase de placii deaterom, celulele se aduni i i potforma un cheag de sange care siiblocheze complet artera.ingustarea arterelor coronareeste principala cauzii a boWcoronariene.

Colesterolul ~i boala de inima

0 arterii siiniitoasii, prezentatiiai ci in sectiune, are peret iibine delimitati i nu apare nici0 obstruct ie. Ori ce blocaj arcrelite semnificativ probabilitateaaparitiei unui atac de cord saua unuiatac cerebral.

in contrast, aceastii arterii esteciiptu itii cu depuneri carerestrictioneazii mult spatiul prin carepoate trece sangele. Acest aspecteste datorat nivelurilor crescute decolesterol din sange, care au dus laaterosclerozii: depuneri de griisimepe peretii arterelor.

Colesterolul este un li pid,compus din carbon ro u)i hidrogen galben). Este unconsfftuentcelularimportantIii joaci i un rol crucial in sintezahormoni lor Iii a siirurilorbiliare, precum Iii in transportulgrii simi lor in sange, cii tretesuturile din tot organismul .

brusc dupaaceastaperioada. 5ecunosc multi alti factori de riscprecum antecedentele de boalacardiaca In familie surplusul degreutate s;isedentarismul.Din cauza faptului ca sunt im-plicati atatia alti factori coleste-rolul nupoatefi tratat izolat. 5co-pul scaderii colesterolemiei esteacela dea reduce riscul bolii deinima dar pentru a-l atinge estenevoie de schimbarea stilului deviata identificarea hipertensiuniiarteriale s;ia diabetului s;itrata-mentul lor. Modificari le In regi-mul alimentar In special reduce-rea aportului degrasimi saturate[deorigine animala] reprezinta unaspect important al tratamentuluicelor cu hipercolesterolemie.HOL colesterolul este denu-mit deseori colesterol bun s;inivelullui mare e asociat cu riscscazut de boala cardiaca. HOLcolesterolul poatefi crescut prinexercitii fizice s;imoderarea con-sumului de alcool.


16/22

ivelul crescut de coles-terol este aproape intot-deauna datorat cre?teriiIracjiunii LDL.Cauza poateIi genetica, dar rareori cau-zele sunt determinate strictgenetic. Exista Irecventtendinja in unele lamilii decrestere a colesterolului,dar'lactorii de mediu, inspecial regimul alimentar,sunt de asemenea impor-tanji.Un nivel crescut al co-lesterolului poate Ii 0 ma-nilestare a altor boli, cumar Ii hipotiroidismul, careinseamna activitate scazu-ta a tiroidei.

,0 p icatura de s nge este pusa peun strip de testare a co/estero/u/ui.Apoi stri pu/ este pus intr-un aparatnumit Ref /otron, care determinanive/u/ co/estero/u/ui in s nge

P TOLOGIE MorfopatoLogie18

Cauzele colesterolului ridicat16

,~c: 14.~~c: 12ecu,~ 10CiiC..Q 8.~Q.~ 6~~ 4 ..20 4.1 5.2 6.3Co/estero/ total mmo///.

\

Acest grafic aratacore/atia dintre nive/urileco/estero/emiei i ratamortalitatii, prin boa/acardiaca. Cifre/e sunt/uate dintr-un studiu peperioada de ase ani, pe1000 de subi ecti de sexmascul in, cu varsta intre35-57 de ani..3

Cum se masoara nivelul de colesterol

J

Concentrajiaolesteroluluin sangepoate Iimasurata u?orin orice labora-tor de analize medicaIe, atat in spital,cat ?i in alte laboratoare cu care co-laboreaza medicii de lamilie. Se vandin larmacii kit-uri pentru autotestare.Toate masoara colesterolul total, ceeace da mai pujine inlormajii decat ma-sura rea separata a Iraqiunilor HDL iLDL?i, daca nu sunt lolosite corect, potda rezultate eronate.

Ingestia recenta de alimente numodilid nivelul colesterolului, decinu este nevoie de post inainte de aelectua testul. Testul nu masoarainsa un alt compus lipidic din sange,trigliceridele. Acestea reprezinta unlactor mai pujin important pentruboala de inima decat colesterolul,dar este util sa se cunoasca nivelullor, caci influenjeaza decizia asupramedicajiei alese, daca urmeaza sase instituie tratament.

Cat de mult este prea multEste mai corect sa ne gandimla valori ideaIe individuale,maidegraba decat la valori norma-le .Nuexista 0 corelajie directaintre orice cre?tere a niveluluicolesterolului ?i riscul crescutde boala cardiaca.Nivelurilemediiin randulpo-pulajieisuntlntre 3,5-6.0mmol/l.Pentru cei care sulera de anginapectorala (angor), sau care auavut deja unatac de inima,cere-bral sau 0procedura derevascu-larizare, precum bypassul, jintatratamentului ar trebui sa lie va-lorilecuprinseintre 4,5-5mmol/l.Muljipacienjivor avea nevoiedetratament medicamentos pentrua atinge aceste valori.Tn cazul prevenjiei primare,adica scaderea colesterolulla cei lara semne de alectare

cardiaca, situajia este mai pu-jin tran?anta. Studiile arata cascaderea colesterolului reduceriscul boliide inima, dar nivelulde la care se recomanda trata-ment medicamentos depinde ?ide alji lactori de risc implicaji.Tratamentul medicament ospoate Ii considerat ca liind utilla niveluri de colesterol por-nind de la 7,5-8,0mmol/lin sus,chiar ?i in absenja altor lactoride rise.Aspectele linanciare sunt ?iele deluatin seama ?iexista con-troverse privindelortul linanciarsemnilicativ pe care It implicaadministrarea medicajiei hipo-lipemiante la cei cu rise scazutde boala coronariana, chiar dacaadministrarea medicajiei scaderiscul ?imaimult.

Aceasta aorta operataprincipa/a arteraa corpu/ui, caret ransporta sange/ e de/a inima) prezinta p/acide aterom, sub formade pete a/be. Cauzaeste nive/u/ crescut a/co/estero/u/ui in sange.

Acest aparat Ref/otron, demasurare a co/estero/u/ui insange, arata un nive/ de7,3 mmo// /, ceea ce reprezinta0 va/oare crescuta. Rezu/tatu/

v1

apare ins tantaneu, dupaanali za stri pu/ui pe cares-a picurat sange/edin degetu/ intepata/ pacientu/ui.

Testarea aCaSa itesta rea In laboratorCele mai exacte. metode de deter-minare a c01esterolemiei suntcele practic~te In laboratoarelespecializate.ici se face analizadin cantitatimici de sangesau de pe stripuripe care a lost pusa 0 picatura desange luatapr Intepareadege-tului.nalizaimplicaenzimespe-cifice, numite colesterol oxidaze.Enzimele sunt specilice IraqiuniiHDLsau LDLiadauga 0 molecu-la de oxigen lacolesterol. Scade-rea oxigenuluiIn mediul de testa-re poate Ii cuantilicata direct.Recent, cateva companii au pro-dus aparate de testare a coleste-rolului acasa, pentru populatie.~i aceste teste lolosesc tot enzi-me, care sunt impregnate Intr-un

test strip. Cel ce Ie foloseteInteapa un deget cu un ac steri l,lurnizat odata cu aparatul, ipune 0 picatura pe strip. Aceastaduce la modificarea culorii, carepoate Ii comparata cu un set deculori de pe kitul de testare, lie-care culoare corespunzand unuianumit nivel. Ele sunt utile Inmonitorizarea modilicarilorcolesterolemiei, In regimurilehipolipemiante, cu aport scazutde colesterol, dar masoaranumai nivelul total al coesterolu-luiIn sange, nu iIraqiunile HDLi LDL.Cei ce Ie lolosesc i auvalori la limita ale colesteroluluisau au lactori de risc asociati,trebuie sa mentina i controlulprin medicul de familie .

\..-


17/22

ENCICLOPEDIA MEDICALA'5' i' F1Z ()l.lliOGE; ;;f:

umcontrole z ureche echilibrul / Urechea nu asigura numai auzul, dar este responsabila ~i pentru simtul echilibrului,

in activitatile de zi cu zi, de la urcatul scarilor pina la mersul pe role. Structurileresponsabile pentru aceasta sunt in urechea interna.

I

Schiorii olimpicisunt in stare sai;;i pastreze echilibrul la vitezede peste 80km/ora. Acest lucrueste posibil cu ajutorul urechiiinterne.Urechea este formata din treiparii. Partea externa, vizibila,[pavilionul urechii ;;i conductulauditiv) aduna si concentreazaundele sonore. In urechea me-die, timpanul vibreaza ;;i celetrei oscioare transmit vibraiiilecatre urechea interna. Ure-chea interna indepline;;te douafunqii: cohleea prime;;te un-dele sonore ;;i le transmite maideparte catre creier, iar parteavestibulara, prin labirint, detec-teaza modificarile de poziiie alecorpului.

LABIRINTUL505' / Parte a urechii interne respon-sabila de echilibru se nume;;telabirint osos. Labirintul mem-

branos este inconjurat de unlichid, numit perilimfa. Tninte-riorul labirintului membranosse alla alt lichid, endolimfa. Li-chidele nu fac doar sa umple unspaiiu, ele sunt 0 parte eseniiacla a sistemului de echilibru.Pariile individualeale labirintu-lui osos sunt sensibile la mi;;ca-re, rotaiie ;;iorientarea capului.

Urechea extern a Acest desen al urechii esteimpiirti t in trei sectiuni: urecheaexternii care cuprinde pavilionulurechii Iiconductul auditiv;urechea medie in care segii sesc trei oase mici Ii t impanulIiurechea internii ce continecohleea Iiorganele de echilibru

Urechea internalabirintul osos si membranos,care adapostete cohleea iorganele de echilibru.

Timpanulmembrana caretransmite sunetelede la urechea externacatre oscioareleurechii medii.

Oscioareletrei oase micute,ciocanul, nicovala iscarita, care transmitsunetele.

Cohleeapartea urechii interneimplicata in auz

Ca~ stamnemicati,ichidele dincanalelei camerele urechii suntinechilibru. Cand micam capul,lic.hidele se deplaseaza In direqiaopusa i creierul percepe schim-.barea de pozitie. Amplitudineaschimbarii este diferita In fiecare

l ireche (depinde de partea In careIntoarcem), dar sistemul rama-In eohilibru. DacaInsa sistemul

lular dintr-o ureche este dis-activitatea celei lalte urechiisa senza1iede rotatie (vertij)partea neafectata.este distrusa functia vestibu-

. belor urechi, postura i schior olimpic care se deplaseazii cu vitezii mare Iicu schimbiiribrulte de direct ie dar care este permanent conltient de pozi tia luimultumi tii s imtului echi librului dat de urechea interni i

Urechea medietimpanul i cele treioscioare care transmitsunetele ci3.treurecheainterna

Pavilionulurechii -parteaexterna,vizibila, aurechii. ..

~

mersul sunt afectategraV,p(odll.candvertiji dezorientare.Dacamediul nostru se rhddifica,aacum seintamplacandtbgji~rtlsau calatorim pe mare, sisterm.plvestibularpoatereactiona,ducandla raul deavionsaudevapOr,Acelaiefect aparecfihdcons. 1-mampreamultalcool.Recent,oameniide tiintaall stl1'diat efectulimponderabilitatiiasu'pra sistemului vestibular. Uniiastronautiausimptomeminorsdeafectarevestibularala Intoarcereape Pamant.


18/22

ar ile urechii responsabile de echilibruCanalele ~iind3perile labirintului ososprotejeaza canalele ~iincaperile labirintuluimembranos, ce contine lichidele~isenzorii.C N LELESEMICIRCUL RE

Canalele semicirculare sunt treituburi osoase, fiecare pozitiona-ta in unghi drept fata de celelaltedoua. Din cauza pozitionarii lor,dJt ?i a structurii, ele sunt capa-bile sa detecteze fiecare mi?carein spatiul tridimensional?i repre-zinta partile sensibile la mi?ca-rea de rotatie.Fiecare canal are un capat des-chis intr-o vezicula, numita am-pula, ?i este plin cu lichid numitendolimfa. Exista celule recep-toare localizatein ampula fiecaruicanal, cu prelungiri ciliare, careproemina in endolimfa. Ace?tiastifnuleaza nervulvestibular, caretrimite semnale catre cerebel.

Cand ne mi?cam, apare 0 mi?-care reflexa, numita nistagmus[mi?carea inainte?i inapoi a ochi-lor), care previne aparitia amete-lii.Ochiise mi?caincet, in direqiade rotatie, ceea ce ne ajuta sa neconcentram pe un punct fix.

I\I1~P ii. a;il): S ~jtie 1{~~tic.alii

~i.i.tid

L BIRINTULMEMBR NOSVestibulul contine doua vezicu-le suprapuse, utricula ?i sacu-la. Acestea sunt cunoscute subnumele de otolite ?i raspund deorientare. Pe suprafata interna afiecarui sac exista un pachet largde 2mm, 0 macula care monitori-zeaza pozitiacapului.Utricula se intinde orizontal ?iprime?te informatiile legate demi?carile capului, dintr-o partein alta. Sacula, despre care se?tie mai putin, se banuie?te caraspunde la mi?carile in sus ?iinjos ale capului, din cauza aranja-mentului ei vertical. Tmpreuna,utricula?i sacula permit detecta-rea oricarei mi?cari a capului.Organele de simt, in speci-al cele din utricula, joaca un rolimportant in controlul mu?chilorpicioarelor, trunchiului ?i gatului,pentru a pastra pozitia ortostati-ca a corpului.

Fiecare macula continemem-brana bazala?i ceatectoriala,care vor actiona asupra cililorIcelule senzorialeJ. Dinaces-te celule vor porni semnalelecatre creier, sub forma de im-pulsuri. Ciliisunt acoperiti deformatiuni gelatinoase, carecontin mici cristale care apa-sa pe cili . Cand grupurile deMacula utriculei estepozitionatii orizontal cu ciliiingropati in stratul gelatinos.

Creastaampularaeste for-matiune senzoriala de formacon'ica din interiorul ampulei- partea umflata a fiecaruicanal semicircular. Existasase creste in fiecare ureche.Fiecare creasta este inconju-rata de un lichidnumit endo-limfa.Fiecare creasta raspundeCil ii din masa gelatinoasii suntconectati la celulele receptoarei la f ibrele nervoase. Ci indcapul este nemicat cupula numicii nici ea.

\..

Canale semicirculareTrei canale osoasepozi~ionatefn unghidrept fntreelece con~lnIichid- endolimfa.

Crista ampullarisUnorgan de sim~ceraspunde la mi~care Nerv vestibularNerv care conduce

impulsurilenervoase de lacelulele senzoriale~i organe catrepartea inferioaraa trunchiuluicerebral.

I

Saculaa v ezicula careeste parte avestibulului.Inauntrul ei segase~te macula. ~-

UtriculaUn spa~iumai larg caref ace parte dinvestibul. Con~inemacula - 0 zonareliefata cecon~ine senzori.

Ampulaa camera rotunjitala baza canaluluicircular. Con~inecrista ampullaris

CohleeaParte alabirintuluimembranosimplicata fn auznu fn echilibru. '-EndolimfaUn lichid vascoscare raspunde la

mi~carile capului.

cili suntindoite - deexempludin cauzaapledirii capului -cilii sunt stimulati ?i schimbafrecventa impulsurilor trimi-se catre nerv.Cil ii din centru sunt rotun-j it i iar cei din periferie suntcilindrici. Aceasta le cre?tesensibilitatea la mi?carilefine ale capului.

Ciind c Jpul este aplecatendolimfa i gravitatia impingstratul in jos stimuliind cilii.

la mi?carile capului ?i trans-mite informatia mai departede-a lungul nervului vestibu-lar catre creier.Cilii sunt incastrati intr-uncon gelatinos numit cupula.Orice mi?care a capuluiface ca lichidul sa se misteIn jurul cupulei ?i sa activezeformatiunile ciliare. \ I

iindcapul se micii endolimfamicii cupula stimuliind ci/ii.Acetia trimit semnale ciitrecreieT care inregistreazii

micarea.


19/22

/ ,,,,------Scleroza multipU3 prescurtatSM)este 0 boala cronica a siste-mului nervos central (SNCI.careafecteaza in special adultii tineri i devarsta mijlocie. Boala pro-duce afectarea stratului de mi-elina care inconjoara i izoleazacelulele nervoase din creier idin maduva spinarii. Zonele deinflamatie se numesc leziuni sauplaci i ele afecteaza function a-

ENCICLOPEDIA MEDICALA----.cleroz multipUi - .... tnn,C.

0ND3c,,.

-.- -- ----------- - - --'rnerea nervilor implicati. Aceastaface ca simptomatologia sa fievariabila, depinzand de parteadin SNCafectata.

Simptomele tipice care pot saapara sunt urmatoarele:

IiIII DepresieIiIII Confuzie

Materia alba a creieruluiIII Probleme de concentrare imemorieII1IIDementa

NervulopticIII Nevrita [optical retrobulbara:inflamatie a nervuluioptic, care duce la vedereinceto ata i durere lami carile globilor oculari,uneori pierderea vederii la unochi.TrunchiulcerebralII Ii ILipsa de coordonare amainilorII1IISlabiciune a mU chilor feteiI II Dif icultati la degluti tieII D isartrie [vorbi re

nedeslu ita)Demilelinizare- InSM, stratulde mielina estedistrus ~i se poatedezvolta In loc tesutcicatricial. Acest laptreduce proprietatileizolante ~i poateduce la alectareaaxonului.

Teaca de miel ina - stratce Inconjura axonul ~in izoleaza, permitand 0conducere electrica maielicienta.

I Corpul celulei-portiunea principala acelulei nervoase, de undepleaca librele nervoase.

\~

in portiunea de sus adesenului este 0 zona deteaca nervoasa normala iarla dreapta se vede 0 zonademielinizata Distrugerealocala a tecii de mielinaafecteaza conducereanervoasa 5imptomele 5Mdepind de tipul de celulenervoase afectate

~ magn trC _~~.Diagnosticul SM la debut estedificil, datorita bolii insa i, carese manifesta la inceput prinsimptomatologie de scurta du-rata, care poate sa dispara apoiin cateva saptamani. Diagnos-ticul trebuie sa fie clinic, princonfirmarea prezentei placilorin cel putin doua zone ale SNC,de cel putin doua ori.Episoadele trebuie sa du-reze minim 24 de ore i sa fiedespartite de un interval liberde cel putin 0 luna. De asemenitrebuie eliminate alte afeac-tiuni similare, precum SIDA,limfomul (tumora a ganglioni-lor l imfat icil. ataxia Friedreich

~ Un ac de punetie lombara esteinserat in zona inferioara aspatelui sub anestezie locala ~ieste extrasa 0 cantitate mica delichid cefalorahidian in aceastaproba se vor cauta anumitianticorpi

LeziuniZone locale dealectare a celuleinervoase, cunoscute~i ca placi.MacrofageCelulele lagocitare ale sistemuluiimunitar, care Indeparteazaportiunea de mielina afectata.

[0 afectiune a sistemului nervosmO te~ital. sau leziunile madu-vei spinarii.Diagnosticul specific al SMtrebuie sustinut cu mai multeinvestigatii, dintre care:II Punc~ia lombara - lichidulcefalorahidian (lichidul ceinve-le te creierul i maduva spina-riiJ poate arata anomalii ale sis-

aeeasta imagineRMN computerizatamarita ~i colorataapare un creierafeetat placi de 5Mse pot vedea elar Inzonele palide

II Vedere dublaII Nistagmus (mi cari rapideinvoluntare ale ochilor)II Mers nesigurMaduva spinariiII SlabiciuneII Greutate in membreII Pierderea controluluisfincterian lincontinenta

urinara i fecala) ,II Probleme urinare, cumar fi cre terea frecventeiurinarilor, vezica urinarairitabilaIII Parestezii (intepaturi ifurnicaturi] la nivelulmembrelor, fetei sautrunchiului.

' C,.

Simptome paroxisticeIII Nevralgia de trigemen,episoade scurte dedurereintensa petraiectul nervuluitrigemen,III Maini nefolositoare'- pseudoatetoza membruluisuperior - mana instabila, cenu poate fi coordonata i carenu recunoa te obiectele pusein palma.III Semnul Lhermitte - senzatiede OCelectric in jos, petrunchi sau brate, la flectareagatului.--

temului imunitar, care nu aparin sange.l1liTeste de electrofiziolgieRaspunsurile la stimularea vi-zuala i cerebrala vor fi, deobi-cei, intarziate.II1IIRMN (rezonanta magneticanucleara]Electuata pe maduvasau creier,va arata zonele cu leziuni. Loca-lizarea primului simptom vaara-ta locul undeseva lace RMN-ul.II Cistoscopie (imagini din ve-zica urinaral. masurarea indinamica a presiunii in vezica,investigarea cu ultasunete arinichiului i a vezicii urinare,pentru evaluarea pacienti lorcu simptome urinare. Pentruca nicio analiza nu poate Ii 100%concludenta, ar putea dura lunisau ani pana la confirmarea di-agnosticului. Decele mai multeori, doctorul nu va lace cunos-cut pacientului diagnosticulpana cand nu exista 0 conlirma-re sigura a bolii.


20/22

ro.Rn 0.5t iC-'~


21/22

Amoxicilina~ Date generaLe

Amoxicilinaeste un antibiotic cu spec-tru larg - activa Impotriva unui numarmarede bacterii careapartinegrupu-lui penicilinelor. Anumite bacterii (Inspecial stafilococii,care produc nume-roase infectii ale pielii i tesuturilor)sunt rezistente la antibioticele din gru-pul penicilinelor, dar amoxicilina rama-ne Inca 0 optiune pentru tratamentul anumeroase infectii. Administrata pecale orala, se absoarbe uor,iabsorb-tia nu este influentata de continutulstomacului.

Molecula de amoxicili nii este asemi iniit oare cucea a peretelui bacterii lor. Ea este Incorporat iiIn peretele lor, Inperioada dezvolt iiri i, i Ieopre t e cre t erea. Golurile astfel create Inperete fac bacteria sii se rupii.

I . Potparea reactii alergi-ce, de la simpla iritatie, laoc anafilactic, boala seru-lui i sindromul Steven-Johnson (descuamareapielii i a mucoaselor).Aceste efecte adverse pot fifatale ieste vital sa se tiedaca pacientul este sensibilla medicamentele din gru-pul penicilinelor.. Daca exista probabilita-tea unei hipersensibilitati,se cauta solutii alternative..In jur de 10%din pacien-tii cu sensibilitate la penici-lina sunt alergici i la cefa-losporine (antibiotice dinalt grup).. Suprainfectia (0 infectienoua, adaugata celei exis-tente) cu candida, poate saapara, In specialla varstniciila cei debilitati.

Acest antibiotic este activImpotriva unor bacterii gram poziti-ve i gram negative (baFteriilepot ficlasificate astfelln functiede structura peretelui). Inainte de a se Incepe un tratament inorb cu amoxicilina, trebuie considerata posibilitatea rezisten-tei bacteriene la acest antibiotic (Inspecial In cazul pacientilorinternati).Amoxicilina este folosita pentru tratamentul bronitei acute, alpneumoniei, acutizarea bronitelor, infectii acute ale urechiimedii (otite), la copiii sub cinci ani, sinuzite, infectii urinare,septicemia imeningita cu Listeria. Se mai folosete In preve-nirea endocarditei (inflamatiea inveliuluiintern al inimii)iInboala Lyme(0 infectie bacteriana, transmisa de capue).Amoxiclavul (augmentinul) este 0 combinatie de amoxicilinaiacid clavulinic.Acidul clavulinic nu are actiune antibacteriana,dar inhiba penicilazele (enzime bacteriene' care distrug penici-lina). Astfel, combinatia devine activa Impotriva bacateriilorproducatoare de penicilaza, care sunt rezistente laamoxicilinasingura. Se mai poate folosi iIn cazul mucaturilor de anima-Ie, celulitelor, lafel ca Intoate bolilein care este recomandataamoxicilina.

.-',,,--,I

Cum C)c ioneaza

~

Amoxicilinaeste un antibiotic care distrugS/bacteriile i actio-neaza prin inhibarea sintezei peretelui bacteriei. Cand se divi-zeaza, bacteria sintetizeaza componentele unui perete celularnou. Antibioticul se substituie acestor componente i, odataincorporat, blocheaza sintezaperetelui. Aceasta face ca bac-teria sa se rupa. Actioneazanumai pe bacteriile care seInmultesc, de aceea tratamentultrebuie urmat pe perioada indi-cata de medic.Rezistenta bacteriana la penicili-na apare in cazul bacteriilorcare produc penicilaza, carerupe molecula de penicil ina.Anumite peniciline sunt rezis-tente laefectul penicilazelor.Amoxicilinaeste excretata rapidprin bila iurina.

Aici este i lustrati i graf icactiunea unui antibiotic,de felul amoxicilinei,asupra unei bacterii Indiviziune. MedicamentulImpiedicii formareaperetelui celularal bacteriei , prinincorporarea Instructura acesteia.Astfel, previneriispandirea prin faptulca duce la explodareacontinutului celulei.

NUM ORIGIN Lamoram, amoxil

augmentin galenamoxTIP DEMEDI MENT ntibiotic

PREZENT RETableteSolutie

NUM I U RETET

1


22/22

AntihistaminiceHistamina este un compusnaturalderivatdintr-unamino-acid,raspanditan majoritateatesuturilor din organism.Esteeliberata in cantitati mari deanumite celule daca pieleaeste atacata de substantenocive(de exempluun deter-gent). sau de contactul cualergenisauantigene.Histaminadeterminavasodila-tatie sangvina i inflamatielocala. Efecteleobi nuite aleexcesuluide histaminaincludurticaria (eruptie pruriginoa-sa), respiratie uieratoare,edemele (umflaturi produseprin acumularede lichid)iinflamatiamucoaseirespirato-rii. Antihistaminiceleblochea-za praducereaacestor efectei pot amelioraastfel simpto-matologiaexistenta.

. Terfenadina(Branal,Trilu-dan) i astemizolul(Hisma-nal)sunt asociatecu produ-cerea tulburari lor de ritmcardiac.Terfenadinanu tre-buie asociatacu antibioticuleritromicina sau cu consu-mul de grapefruit.. Preparateleantihistamini-ce topice (care se aplicadirect pe piele)sunt folositerar deoareceprezinta risculproducerii reactiilor dehipersensibilizare.. Antihistaminicele pot dasomnolenta,astfel ca admi-nistrarealor impuneprecau-tii la conducatori i auto, laoperatori i de utilaje i incazul altor activitati carenecesitaconcentrareintensai prelungita.

lf~J;:te,J2.e,c;:Ynda reJ. Somnolenta,mai marcatalapreparatelede primageneratie.Aceasta este potentatade pre-zentaconcomitentaa substante-lor neurodepresive, cum ar fialcoolul. Antihistaminicelee primageneratiepot produce i dureride cap, uscaciuneagurii i tul-burarigastra.intestinale.Incetoarea vederii. Tulburaride coordonaremus-culara

Sensibil itatea crescuta launele antihistaminice poate

genera ulcer gastric .

Modde actiuneAntihistaminiceleinhibaactiuneamediatorllor chimici careproducreactii alergice,prin blocareareceptoriloracestora.Din punct devedere al structurii chimice, acestemedicamentesunt inrudite cuhistamina,faraa aveainsai efecteleei negative.In acestfel actiuneaviolentaa histamineieste inlocuita de efectelefavorabilealeacestormedicamenteasupratesuturilorsensibile.Antihistaminiceleactioneazaprin blocareaa douatipuri de receptoridehistamina.ReceptoriiH1producefectedetip urticarieifebradefan.AntagonitiiH2suntfolositi in principalpentrublocareareceptorilorH2 din stomac, reducandastfelsecretiagastricaacida,ceeace Ieface eficienteIn tratamentul ulcerului gastric i al bolii de refluxgastro-esofagian.

escr iere

apitoluC~FO IfffiDENUMIRI COMERCI LE

Includ,printrealteleClaritine,Clarozone,rolin,Flonidan,Lorastamin,oratadina,oravim,Rinolan,Roletra,Symphoral.CL S F RM COLOGIC

Antialergic

-

FORM DEPREZENT RETablete,siropELiBER REPEB Z DEprescriptiemedicalaSAULACERERE(FARARETETA)~[i1~...D':;:.::~ ~

. Antihistaminiceleuntfolositepescara larga pentru a amelioramancarimile, stranutul irinoreea secretiamucoasa nazala)aparu-te in cursul febrei de fan ia rinitei inflamatiamucoasei nazale). Sunt folosite de asemenea in tratamentul reactiilorde hipersen-sibilizare, mai ales urticarie ialte reactii alergice blande.. Dac a sunt admi nistra te rapi d, pot fi efici ept e in combatereahiperreactivitatii laintepaturile de insecte. Efectele lor moderat sedative Iefac utilein combaterea forme-lor uoare de insomnie; sunt recomandate frecvent la copiii cueczeme pruriginoase, pentru a-i ajuta sa doarma mai bine noap-tea.. Ant ihistami ni cele se dau frecve pt la copi ii cu varsat de vantpentru combaterea mancarimilor de la nivelulpielii.. Pot fi administrate pe cale intravenoasa, impreupa cu adrenali-na, in cazurile severe de anafilaxie. Aceasta este 0 reactie exage-rata fata de un anumit antigen, care determina eliberarea genera-lizata de histamina in organism.. Pot fi eficiente i in edemul angioneurotic urticarie extrema,insotita de umflarea ochilor, a buzelor ia limbii).Nu sunt eficiente in tratarea simptomelor astmatice.

-

\..Granule de polen ca acestea marite de 1800 de ori p roducfrecvent febra de fan -sau polinoza. Antihistaminicele sunteficiente in suprimarea simptomelor care apar in febra de fan

::J,.......(/),.....OJ3.::J.nCD.........n,......OJ..,......_.::JCD ...n,......OJ.,0N0='CDCD,.....n.

15508265 interiorul corpului uman 4

Documents