interiorul corpului uman 1-12

7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12

http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 1/260



:: .

C

IO

Apare in fiecare marti

6,90 LEI/19,90MD

NR.

I)

,I

ISSN 1791-6011

17 cj 111601004

1

.

CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas

. APARATULREPRODUcATOR FEMININ: Cum

funetioneaza ~iee probleme pot aparea

~~

.s

~~

~T'

~~~~~,

v0~~

~

,<:-ftj '<rv~

(;O<j

RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui

. CUM CONTROLAMGLICEMIA:

Urmarirea nivelului glueozeiin sange

II MEDICINAREPRODUCTIVA:

Stadiul preembrionar, sau ineeputul

formarii organelor

03

I e GOSTINI



nterioru

CORP ULUI

UM N

NuMARUL 3

-

CUPRINS

PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici de suturare a plagii

Toate t ipurile de plagi sunt tratate Intr-o sectie de

urgente. Aceasta parte arata cum procedeaza echipa

medicala ~iurmare~te pas cu pas douatipuri desuturi.

DeTheo Welch ~i Pippa Keech.

CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:

Informatii generale

'

Un chirurg estetician explica domeniul chirurgiei

plastice, evidentiind 0 parte din operatiile care pot

Imbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare vor

aborda mai pelarg unele aspecte mentionate acum.

De Dai Davies.

CHIRURGIE PLASTICA $1REPARATORIE:

Li ftingul facial pas cu pas

Liftingul facial este 0 operatie standard In chirurgia

plastica. Poate fi facut lavarste diferite ~i cu extindere

diferita. Unchirurg celebru din Harley Street descrie 0

operatie standard, pas cu pas.

De Dai Davies.

C

-&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK..

..~

APARATUL REPRODUCATORFEMININ:

Informati i genera Ie. 0 privire asupra sistemului

reproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza.

Plus un rezumat al articolelor urmatoare. DeCarole

Gilling-Smith.

Aceasta publicatie contine informati i generale ~i nu

inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie

similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie

consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic

sau tratament, indiferent de simptome, Daca

prezentati orice fel de simptome, consultati medicul

curant. Autorii ~i editori i nu sunt responsabil i

pentru nici un fel de prejudicii suferi te de orice

persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile

continute de aceasta publicatie.

lMAGISTIcA

RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toracelui

Radiografia de torace este un instrument

de diagnosticare foarte important, cerut frecvent

demedici; pot examina astfel 0 arie vasta deafectiuni.

DeJonathan Spratt.

-

gin '-111

~

~

CALOTASI BAZA CRANIULUI

Calota cr~niana este partea care protejeaza creierul.

Bazacraniului are un numar mare deorificii

- foramen - pentru vasele desange, nervii cranieni

~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz.

COLABORATORI

~1(tI);l1 'i' lm

I

CUMSE CONTROLEAZA GLICEMIA

Nivelul glucozei In sange este controlat de0 serie de

procese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic,

poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetul

zaharat.De Mark Lambert.

r~:~

~;;'~r;f~~I~_lIm.1 f4~~

PRIMA LUNA

Odata cu implantarea blastocistului In uter, embrionul

incepe sa se formeze. Straturile decelule se dezvolta

rapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului.

De Ricki Ostrov

.

CATALOGDE MEDICAMENTE -

DEMONIQUEAURORA

EDITOR CONSULTANT

ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,

FRCS Ed), FRCR

ProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS

(Ed),FRCR,Profesorulbrahamsste

specialistnanatomielinica,membrun

Kigezinternationalchoolof Medicine,n

cadrulProgramuluinternationaleMedicina

dinCambridge,pecialistnmedicina

generala,Membrual Colegiulu/Girton,

Cambridge,xam/natoraColegiulRegalal

ChirurgiforinEdinburgh.scris0 seriede

lucraridereferintananatomie.

Theodor Welch MB, BS, FRCS

01.Welchpreda de §apteani chirurgia,

In Thailanda.A fost timp de 18ani

consultantal OepartamentuluiUrgente

§i Accidf?ntefaSpitalulNorthwick Park,

Harrow.In prezentpreda anatomie

clinica la Cambridge.

Pippa Keech MBChB, MRCGp,

DRCOG

Dr

Keech este

medi

generalistcu

norma redusa In NewForest.Este,

de asemenea,scriitoare§i a publicat

diverselucrari In BritishMedical

Journal, Medical Mon/tor§i In Pulse.

Dai Davies FRCS

Mr DaviesesteconsultantIn chirurgie

plast/ca la CharingCross

Hospital,Londra. Lucreaza,de

asemenea,la Instituteof Cosmetic

and ReconstructivePlasticSurgerydin

cadrul Spitalului Stanford,

Londra.

Carole Gilling-5mith MA, PhD,

MRCOG

Dr Gilling- mith estespecialist

In fertilitateasociatla Assisted

Conception Unitdin cadrul Spitalului

Chelsea& Westminster.Eaefectueaza

cercetariIn domeniul medi inil

reproductive.

Jonathan D Spratt MB, BChir

Cantab), MA Cantab), FRCS Eng),

FRCS Glasg)

DrSpratteste medic radio/og cu

experientaIndelungatalaSpitalul

NewcastleGeneralHospital,

Newcastle-upon-Tyne.

Barry Berkovitz PhD

Dr Berkovitzesteconferentiarla

Catedra

deAnatomie§i Bialogie

Umanade la

King s College Londra.

EstespecializatIn anatomiefacia/a.

Mark Lambert BSc

MarkLambert este un experimentat

documentarist§i editor In domeniul

medicinli §i al biologiei

umane.

Ricki Ostrov

Ricki Ostrov de origine americana

stabilit In Marea Britanie a publicat

lu cr ar i me dic al e § i d e s ana ta te t im p

de

peste 10ani. A scris 0 s erie de carti §i

a colaborat la numeroase publicatfi.

Paulette Pratt 1

Re put at s cr ii tor §i e di tor p e t em e

medica/e CU 0 experienta de peste

20 de ani lucriirile lui Paulette Pratt

a aparut In numeroase reviste carti

§i en ci cl op ed li d in M ar ea Br it an ie § i

Statele Unite.

Monique Aurora MRCGp,DCH

Originaradin Berna Elvetia Dr.Aurora

practica In prezent

med/cina

la Londra.

Este

interesatade

sanatateafemeli§i

a copilulu/.

i, J

, ,

CORPUlUI

UMAN

Biblioraft

Nu

ratati

bibliorafturife

specialencareputeti

colectionaeriaInteriorul

CorpuluiUman .

Bibliorafturileunt

disponibi feachio§curile

deziareapretulde

9,99LEI/45

MbL.

DeAgostin/aanunta

dateledepubHcare'

bibHorafturiiorineriade

reviste.

f

I ~tlt

I

EDITIESAPTAMANALA

EDITURA,DeAGOSTINIHELLASSRl

EDITOR,Petros Kapnistos

MANAGERECONOMIC,Fotis Fotiou

MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE,Virginia Koutroubas

ADRESA,Vuliagmenis44-46, 16673Atena

MARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos

PRODUCTMANAGER,Nasita Kortesa

COOROONAORDE PRODUCTIE,Carolina Poolidoo

MANAGERDISTRIBUTIE,EviBo,a

MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Dimitris pasakalidis

COOROONATOROGISTICA~I OPERAT 'Antonis Lioumis

NUMARUL3

'-/

ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVartY Line SRL

TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki

DIRECTORDEPRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios Kritsotakis

DTP, RAY

IMPORTATOR,MediaService ZawadaS.R.L

Country Manager. Mariana Mihal an

Marketing Manager. AdinaBojica

Redactor.GabrielaMuntean

Consultant despedalitate, Or.Simona Naooveaou

Distribution Manager. Danlordache

ADRESA,str. Louis Pasteurnr. 38,et.1,ap.S,sector 5,

Bumre,ti, Romania

DISTRIBUITOR,Hiparion SA

@2009for OeAgostiniHellas

@ 1998Midsommec Books lid

ISSN 1791-6011

PretuL

numereLor

PretuL primuLui numar: 2 ,90 LE1/9,90 MOL

Pre uL celui

de-al doiLea

numar ~i aLtuturor

ceLorLaLte

numere: 6,9D LE1/19,90 MOL

II

DrepturiLetuturor texteLorseana sub copyright. Este

interzisa reproducerea,stocarea,transmiterea sau

utilizarea comerciaLaamateriaLeLor,suborice forma, fara

acorduLscris aLeditoruLui. Editoruli~i rezervadreptul de a l

schimba ordinea pubLicariisubiectelor sauinLocuireaLor.

Credite Foto:

Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata sau Spate

3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip

Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,

CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

BubbLes:41/1/S,

NMSB,

WTMPL, NMSB:56/1/F

& B,SPL:68/2/F&S, John

Watney Photo Library,

NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S

RaLphT. Hutchings; 80/2/F & S,SPL; 81/3/F,

Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;

83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S

BAiSPL; 84/3/F BA.Eye 01Science/SPL. NMSB;

84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooLof

Medicine/WTMPL, NMSB.

Ilustratii,

41/1. 80/2,Sandie HilL

68/2, Amanda Williams

68/2, 81/3,DianeKinton

83/2, Ann

Pentru 0 mai buna deservi re sol ic itat i

intotdeauna publ iea tia de la aeela~ i

punet de vanzare ~i informati

vanzatoru l asupra inten tiei de

a eumpara ~i apari ti ile urmatoare.

]

Pentru orice informatie, lamurire

sau comenzi de numere aparute

anterior, sunati-nela tel.

(f/J

Romania:

(021) 40 10888

~ Moldova:

(0022)93 07 42

Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui sa

aehitati rambnrs~ieontravaloareaaxelorpo~tale;

ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00

I



URGENTE:CazuriIn urqenta

ehnicidesutur re pl gii

Diferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba

de a trata 0 plaga, depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei.

Cand cineva ajunge intr-o unitate

medicala cu 0 plaga adandi, prima grija

a personalului este sa opreasca sanger-

area. Odata facut acest lucru, rana va

fi cercetata pentru a stabili gravitatea

leziunilor. Medicul va decide asupra

conduitei terapeutice. Pentru plagi ce

necesita suturare coasere , pacientului

i se va face anestezie locala, pentru a

amorji zona din jurul plagii. Apoi plaga

va fi cusuta.

/

,

CERCETAREAPLAGII

Candse cerceteaza 0 plaga, medicul are Tn

vedere faptul ca tesutul de dedesubt ar

putea fiafectat. a taietura pe obraz ar putea

afecta canalul salivar al glandei parotide, ce

conduce saliva Tngura. Plagile taiate, de pe

maini, de exemplu din zona Tncheieturii,pot

sectiona frecvent ?itendoanele din zona,

astfel ca, Tnaintede a Tnchideplaga, trebuie

controlata mi ?careamainii ?ia Tncheieturii

ei. Pot fi seqionate ?iterminatiile nervoase

mici din zona, de aceea, Tnaintede adminis-

trarea anestezicului, trebuie testata sensi-

bilitatea zonei.Mediculva controla daca zona

?i-apast rat sensibilitatea ?i va lua 0 hotara-

re rapida privind vasele de sange afectate.

Acestea vor fi ligaturate, daca irigarea pielii

?ia mu ?chilordin zona este buna, iar daca

nu, ele vor trebui refacute.

../

ACULCORESPUNZATOR

Pentru a trata 0 suprafata taiata, se folo-

se ?te un ac curbat, ascutit [triunghiularJ.

Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) se

folosesc pe tesuturi delicate, cum ar fi

intestinele.

Materialele folosite la suturi se TmpartTn

resorbabile (care se vor absorbi si vor dis-

parea) ?ineresorbabile. Tngen~ral. cel~

neresorbabile se folosesc pentru piele ?i

ele pot fi scoase dupa ce a trecut timpul

necesar, lasand cicatrici mai putin vizibile.

Zona fetei se vindeca repede a ?aca firele

se scot, de obicei, dupa patru sau cinci zile.

Pentru plagile de la nivelul piciorului,firele

se tin ?itrei saptamani.

/

Taietura lunga, provocata de 0 bucatii de stlcla

sparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturi

intrerupte indlvlduale).

--- 5:JJtyra

Intrerullta

m Pensa tine pielea in timf Ceacul este

L .J inserat cat mai aproape.posibil de

marginea pliigii, dar nu atat de aproape

incat firul sa taie pielea cand este legat.

f21 0 impunsiiturii simetricii se face pe

I: ::.I partea opusii a pl agi i, ca si i rezulte

0 cusiitura cat mai curata, care sa lase

0 cicatrice nedeformatii.

rJ1

Strangerea firului se va face astfel

L J incat marglnile sii nu riimanii neunite .

Dacii,insii, este prea stransii, arputea

sectiona sau necroza tesuturile.

1 41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii,

L.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc.

Odatii ce rana s-a vindecat, f iecare fir

vafi scos.



SUTUR R N LOR

Diferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri de

suturi [cusaturiJ Rolullor este intotdeauna de a opri

sangerarea de a inchide rana de a minimiza riscul

infectiei ~i de a reduce cicatricele

Inainte dea coase 0 rana, aceas-

ta trebuie sa fie foarte bine

curatata. Cusaturile separate,

cunoscute ca $i cusaturi Intre-

rupte, sunt folosite numai pe 0

rana curata; ele Inchid foarte

eficient rana. Cand marginile

unei rani sunt zdrentuite $i con-

tin murdarie sau materii straine,

ele trebuie Indreptate cu finete

$i rana curatata, Inainte de a 0

coase.

Dad mU$chii sau structurile

de sub rana au suferit leziuni

importante, ele vor putea fi refa-

cute cu fire resorbabile, care se

dizolva In timp.

0 rana poate fi suturata fie cu

mwlte cusaturi separate, fie cu 0

cusatura continua, sub cel mai

superficial strat al pielii. Acest

ultim tip decusatura se nume$te

sutura continua subcuticulara.

SUTURAINTRERUPTA

La Urgenta, metoda obi$nuita de

sutura este cea Intrerupta,

deoarece ranile sunt frecvent

contaminate $i exista risc de

infectie. Dad se Intampla, din

nefericire, acest lucru, una sau

doua dintre cusaturi sunt desfa-

cute pentru ca rana sa se lar-

geasca $i sa se elimine puroiul.

Restul plagii ramane cusuta,

fara niciun risc, $i poate fi lasata

sa se vindece normal. $i pentru

plagile neregulate, cu margini

zimtate, tot suturile Intrerupte

sunt mai bune.

SUTURA SUBCUTICULARA

Sutura subcuticulara continua

este folosita frecvent de chi-

rurgi dupa operatii, care sunt

efectuate In conditii de sterilita-

te absoluta. Este 0 forma rapida

desutura, ideala pentru a Inchi-

de plagile largi.

Alte trei tipuri de suturi pot fi

folosite In situati i part iculare.

Ranile In forma de crapatura,

neregulate, pot fi Inchise cu

sutura In ..X sau sutura In ..U ,

In timp ce perforatiile In struc-

turi de tipul intestinelor, sunt

frecvent Inchise cu un cerc de

cusaturi, care se pot lega

strans. Firele pot fi resorbabile

- de obicei, se folose$te catgu-

tul, facut, In mod obi$nuit, din

intestin de porc - sau neresor-

babile, din matase, nylon,

diver$i polimeri, sau din otel

inoxidabil.

RANA LAsATA DESCHISA

Daca leziunea pielii e mai veche

de $ase ore de la prezentarea la

tratament, sau dad a fost pro-

dusa prin mU$catura sau trau-

matisme prin strivire, este mai

bine sa nu se Incerce alipirea

marginilor plagii In nici un fel, ci

sa se lase rana deschisa.

Ca metoda de precautie, se

Incepe tratamentul cu antibio-

tice, pentru a lupta Impotriva

infeqiilor, dar nimic nu poate

Inlocui curatarea atenta a pla-

gii $i eliminarea restului de

tesut mort [debridarea plagiiJ.

Cu exceptia situatiei In care

rana este prea mare $i necesi-

ta grefa de piele, ea se va vin-

deca In cele din urma, dar mult

mai Incet decat plagile sutura-

te. In plus, daca 0 plaga nu este

suturata, sunt $anse mari ca

ea sa dud la forma rea unei

cicatrici mari, adesea cuIncre-

tituri ale tegumentului.

v

Taieturile cu lama pot f i destul

de adanci ca sa poata ajunge la

mu~chi / de dedesubt. intreaga

zona trebuie verif icata pentru

eventuale leziuni care

nu sunt aparente. Odata

ce rana

a

fost curatata cu grija

cusatura intrerupta ar fi cea mai

indicata caci marginile plagi/

sunt drepte.

'-'

Marginileplagiisuntapropiatelntre

ele, pentru a reducesangerarea,

cicatricea§ir isculdeinfectie,darele

nutrebuiecusuteIn oricesituatie.

DacaranaestesituataIntr-o zona

cenu estesupusaraqiLinilor- nue

0 articulatie,de exemplu- §i este

destul de superficiala,atunci sunt

altemodalitatiprincaresepotapro-

piamarginileplagiicudestulapreci-

zie.AcestemetodesuntfolositeIn

specialIn cazulcopiilor, pentrua

preveni trauma fizica §i psihica

inutila.

Legareamarginilorplagiiscalpu-

luicufiredeparcecrescde0 parte

§ide altaataietur ieste demulteori

0 modalitateef1ci~ntaea rezolva0

.taieturasuperficiala.

Bandeleteleadezive(numite

steri-strip)supt 1t./tila{§i'ele§i nu

traumatizea4iLpielealHnid un fel.

Cicatriceararnasavafi mai mica

decatdacaeleJ i s-arfi aplicat.

. Un lipici special,ubormade

spray, utilizat pentru acoperirea

plagilor cu 0 peliculaprotectoare

transparenta,ste0altasolutiedea

unimarginileuneiplagisuperficiale.

In afara de 0 u§oarausturimela

aplicare,folosirea adezivuluieste

maiputindureroasa§itraumatizanta

decatsuturarea,n specialla copii.

Peliculase dizolvaIn catevazile,

odatacu vindecareaplagii.

Agrafelede metal sunt 0 alta

modalitatede a pastra marginile

plagiiIncontact,de§isuntmaiputin

folositeIn seqiile de urgentaale

spitalelor.

5e porne~te de la un capat al plagi/

acul este infipt sub rana ~i iese

pe partea superficiala

a

tegumentului.

v

II

Acela~i tipde fi reste folosit pe toata

lungimea rani/. Aceasta face ca afectarea

rani/sa fie minima ~icicatrizareaputin

evidenta.

II

Odata suturata plaga in intregime

se aplica benzi de steri sUp

pentru

a

pastra in contact

marginile plagi/.

I



@J

FOAlA1

CHIRURG .,.. : Plastica $Lrer .aratorie

escurtdesprechirurgi pl stic

In fiecare an, din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. Pornind de

la operatia de reconstructie a sanilor, trecand prin Indepartarea aluni elor inestetice ~i

terminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele, chirurgia estetica este una

dintre cele maiversatile ramuri ale medicinii.

Chirurgia

plastid\ se refera, In prin-

I

cipal,la

chirurgiapielii.

A fost

de- I

numita a~a, la Inceputul secolului,

de catre un chirurg german, care

vorbea despre schimbarea sau re-

construqia nasuluiunuipacient.Ela

numit-o rinoplastie (modelarea na-

suluil. Dela aeest termen a derivat

denumirea de ..chirurgie plastica ,

de~i,In ultimultimp, exista tendinta

deavorbidespre aceasta specializa-

re cafiindchirurgiereconstructiva.

Mediculplastician este interesat

Inaeeeasi masura de ceea ce se In-

tampla s'ubpiele, ca ~ila suprafata.

Ace~tiasunt chirurgiicei mai spe-

cializati,capabilisa ereeze sani, sa

recompuna oasele ~itendoanele In

cadrul operatiilor mainii,sa refaca

picioarele pacientului,In eazul

u u

accident de ma~ina ~i sa repozitio-

neze mu~chii, nervii ~i pielea. Exista

putine parti din corp pe care chi-

rurgul plastician sa nu poata lucra.

Aceasta supraspecializare a chirur-

giei se dezvolta eel mai rapid In SUA,

avand aproximativ 3 milioane de

pacienti In fiecare an. Oar chirurgia

plastica nu este folosita numai pen-

tru a opri proeesul de Imbatranire;

exista mai multe domenii, dupa cum

urmeaza:

.Tratamentul cancerelor[30 1

.Traumatismele precum loviturile

~iarsurilemainilor

30 ]

.Anomaliile eongenitale cum ar fi

..gura de lup [40%]

.Chirurgia cosmetica (10%]

in.aiote sIduDa

Inainte: devenind excesiv de preocupata de forma

nasului

ei,

aceasta pacienta s-a decis pentru

rinoplastie. Rinoplastia implica schimbarea formei

nasului, prin interiorul nasului, astfe l incat sa

nu

ramana nici un fel

de

cicatrice la exterior. Chirurgii

plastic ieni uti lizeaza programe complexe pe computer,

pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui .

Dupa: Forma nasului a ramas, in esen a, la fel, .dar

nasul este semnif icativ mai mic. Dupa opera ie,

se aplica plasturi sau aparatori de plastic, care sa

imobi li zeze oasele nasulul , posibil fracturate. Dupa

aproximat iv 10 zl le se indepar teaza plasturele, dar

efectul final a~a cum se vede in Imagine nu se va

ob ine mai devreme de ~ase luni de la opera ie.

.1

~

Sani i natural mari pot cauza stres

atat f izic de exemplu, dureri

de

spate cat ~i psihic. Chirurgical,

I ise pot reduce dimensiunile.

Aceasta presupune mutarea

mamelonulul mai sus ~i eliminarea

esutului excedentar.

CYJT1se ajurige La. un ~hiry£g plasticlan

TnRomania a creseut In ultimii

ani numarul cabinetelor de chi-

rurgie plastiea ~i reparatorie.

parte din spi tale au seqii

de chirl .rgie plastid ~i repa-

ratorie. Inaceste seeti i se ope-

reaza pacientii ce au nevoie de

interventi i reparatori i In urma

unor accidente sau malfor-

matii congenitale. Majoritatea

cabinetelor private raspund

Insa solicitarilor personale

ale pacientilor, pastrand con-

fidentialitatea, iar consultatia

~i tratamentul sunt platite de

pacient. Acesta se adreseaza

medicilor fie la reeomanda-

rea altui pacient fie dupa ce a

obtinut informatii pe Internet

privind cabinetul medical re-

Imaginea construita pe

computer poate ajuta

pacientul sa vizualizeze

rezultatul dorit inainte

de

efectuarea interven iei.

Aceasta procedura se

aplica in special in cazul

opera illor

de

san sau

al rinoplastiilor.

spectiv. Costurile ope-

ratiilor estetice sunt

semnificative ~i depind

deamploarea interven-

tiei, dar sunt mai mici

In Romania fata de cele

din tari le occidentale,

cu

rezultate similare.



..

-

DezvoLtarea chirurgiei TnuLti-

mii ani a avut un efect spec-

tacuLos asupra chirurgiei

reconstructive. Laparoscopia

a intrat Tn practica chirurgi-

ei estetice pentru a efectua

operatii de s;tergere a riduri-

Lor de pe frunte. Endoscopia,

TnfnteLesuLgeneral, evita in-

ciziiLe largi ale pielii.

Progresele Tnanestezie au

perm is operatii mai Lungi s;i,

astfel, mai Laborioase. Mi-

crochirurgia a permis dez-

voltarea unei noi forme de

chirurgie reconstructiva. Tn

chirurgia maxilofaciaLa, de

exemplu, chirurgii pot mis;ca

~ica ~i reg,a~ratorIe

Siliconul are aceea§li

consistenta ca §Ii

grasimea corpului uman

dar fngrijorarea privind

siguranta utilizarii lui

i a redus din 1992,

folosirea.

din loc gLobii ocuLari, nasul s;i

.

portiuni de tesut. Parti de te-

sut, alaturi de pielea ce LeTn-

veles;te, pot fi revascuLarizate

de 0 artera sau vena noua, in-

trodusa prin microchirurgie

vascuLara.

0 metoda noua, importan-

ta, este tratamentuL cu laser.

Cateodata, liftinguL fetei la fe-

meile cevor sa scape deriduri

nu este necesar, eLputand fi

TnLocuitcu Laserterapie, care

Tndeparteaza ridurile s;i aLte

imperfeqiuni ale pieLii.

Protezarea reprezinta Tnlocuirea

unei parti lipsa,saucu deficientea

corpului, cu un substitut artificial.

Aproape orice parte a corpului

poatefi protezata,existandnume.

roasetipuri de proteza:

. Protezeleesansuntformate

din pungi de silicon, umplute cu

gel, s er fi ziologi c s au uleiuri , §i nu

s unt f olosi te numai pent ru femei;

Chirurgii plasticieni pot apropia

urechile de cap sau Ie pot mic§lora

dar fac §Iioperatii de protezare

a urechii ci ind aceasta a fost

pierduta fntr un accident.

REDUCEREAISCURILOR

Riscul operator scade Tnfie-

care an. Inurma cu cativa ani,

majoritatea pacientiLor avea

nevoie de anestezie generaLa,

0 perioada Lungade spitaliza-

re s;i, deseori, s;edinte lungi

s;i dureroase de recuperare.

CircuLau Tn presa poves;ti Tn-

spaimantatoare despre im-

pLanturile cu siLicon exploda-

te, operatii care au dat gres;s;i

chirurgi nepregatiti.

Astazi Tnsa,datorita foLosi-

rii pe scara Largaa anesteziei

Locale s;idatorita simpLificarii

proceduriLor, care pot fi Tnche-

iateTn cateva ore, tot mai muL-

te persoane sunt tentate sa

-

-

..

..

barbatii oer §i ei, uneori, marirea

de volum a pectoralilor.

. Pungileesiliconsepuntem-

porar §i sub pieleacapului,atunci

cand se urmeaza un tratament

pentru alopecie chelie).

. Sfarcurilertificialeuntpurtate

de pacientii care au fost supu§i

unei interventii de reconstructiea

sanului sau premergator unei

interventii de reconstructie a

mamelonului.

.Implanturile penienesuntfacute

din protezegonflabile, inseratein

corpii caverno§iai penisului.

v

apeleze Lachirurgia estetica.

Totus;i, pentru ca ceLemai

muLte operatii se fac Tn ca-

binete private, costuriLe pot

limita adresabiLitatea.

Cu titlu strict arientativ,

iata cateva casturi medii:

. Lifting facial complet:

3000eura

. RemodeLareaasului:

1000-1700euro

. Marirea sau mics;ararea

saniLar: 2500-4500 eura

. Lipoaspiratiezonaabdo-

menului: 800-1600eura

. Lipoaspiratiezonamem-

brelor inferiaare: pana La

3000euro

v

l ~$lir.e chi~u.rg i~DlastT~a.

Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec

t ie subcut~nata §i tractiunea pieli i. in prezent

anatomia fetei a fost mai atent analizata §ichitur

gii plasticieni nu se uita doar la piele ci §i la

tesuturile de sub ea. Unlifting facial este acum 0

procedura foarte complicata.

'

Aceasta este 0 operatie

nepretentioasa. Un tub de

otel este introdus in tesutul

gras §i celulele sunt ~drobi

te. Grasimea din interior

este aspirata; exista §i

metode mai sofisticate de a

efectua aceasta operatie

precum ultrasunetele lase

rul §i caldura.

Multe femei care au avut

mastectomie doresc

reconstructia sanului §i

tehnicile au devenit tot

mai complexe. Unele

femei nu accepta nici un

fel de material artif icial

pentru implant §i atunci

se folose§te pielea §i

tesutul gras de pe abdo

men. Aceasta procedura

da 0 senzatie mai natura

la dar presupune 0 ope

ratie mai complexa.

v



c:

Liftingul facial pas cu pas

FO I

Soarele, fumatul, 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool,

toate lasa semne, de-a lungul anilor, pe fata noastra, dar un lifting facial

poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii.

,;

0 operatie de lifting facial redu-

ce semnele de pe fata ale pro-

cesului de inaintare in varsta.

Termenul cuprinde proceduri

diverse, de la simple incizii ~i

remodelarea pielii ?ia tesutului

adipos, pana la proceduri com-

plexe cu laser, care pot inde-

parta straturile de piele ridata.

Operatiile de lifting facial au de-

venit frecvente in ultimiiani. Tot

mai multe persoane apeleaza la

operatie din motive pur esteti-

ce, spre deosebire de cei care

vor sa corecteze 0 problema

medicala, de exemplu, paralizia

faciala. Acest fapt se poate da-

tora dorintei tot mai raspindite

de a arata cat mai normal cu

putinta. Totmai multe persoane

resimt presiunea de a arata cat

mai tinere posibil. Unele dintre

ele nu pot face fata acestei pre-

siuni ?iatunci apeleaza la chi-

rurgia estetica.

CEIMPLICAOPERATIA

Tipul de lifting facial depinde de

ce dore ?tepacientulsa corecte-

ze. Operatia poate implica por-

tiunea superioara sau inferioara

a fetei, sprancenele, pleoapele,

nasul, maxilarul inferior ~i ga-

tul. Poate fi operata toata fata

sau numai parti din ea.

Odata cu schimbarea aspec-

tului, operatia poate cre ?te in-

crederea in sine.

Acest chirurg efectueaza unei

femei 0 operat ie de l if ting facial

Chirurgul din dreapta t ine 0

lampa care furnizeaza lumina

concentrata pe zona pe care

lucreaza

AproXimativ90%din pacientisunt

femei,deobiceiIntre40-60de ani,

dar numarul de barbati care se

supun unui l ifting facial este In

cre ?tere.Operatia se poate face

din numeroasemotive:

81ncredere In sine, pentru paci-

entii ce au trecut printr-o criza

existentiala, poate un divort sau

0 alta trauma.

'Pup~o paraliziefaciala,cum ar

fi paralizia faciala .pE:Jr.it~tfQaeeJl,

urmarea afectarii netvUluLperife-

ric sau cea carepoate uf.mau ' ui

atac cerebral.

. Stresul profesiei, cLl.mar Ii la

fotomodele,actritesaucei.careau

nevoiede un aspectfacial nemo',

dificat de trecereatimpului

. Pacientin varstacarevorsa

arate mai tineri, prin Indepartarea

Iabei de gasca din jurul ochilor,

sauprin Intinderea obrajilor.

I



...

CONSULTATIA r

In timpul primei consultatii, medicul L

sUi doar devorba cu pacientul s;i,de

obicei, Ii da pliante, carti ~ialte ma-

teriale informative, pecare acestasa

le ia acasa.Pacientului i seva expli-

ca procedurain esenta s;irezultatele

realiste la care sepoateas;tepta.

Cea mai importanta informatie

care va fi furnizata pacientului este

ca liftingul facial nu opres;teproce-

sul deimbatranire, el doar reduce

unele din efectele vizibile ale aces-

tuia. Multi pacienti pot fi dezamagiti

de rezultate daca nu sunt informati

complet asupra procedurii. Inainte

de a doua consultatie, pacientului i

se fac fotografii. Dupa 0 luna, paci-

entul se prezinta iar la chirurg s;iise

arata pas;iicarevor fi urmati in cazul

lui, la efectuarea interventiei. Pana

in acest moment, pacientul a avut

timp sa citeasca literatura indicata

s;isa ia in considerare toate aspec-

tele pecare le implica operatia.

COMPLICATilLE

Pacientul

va fi informat intotdeauna

asu~ra co'mplicatiilor posibile.Aces-

tea includ:

. Cicatrici s;iumflaturi. Firele sunt

scoasela 5-10zile dela operatie.

Cicatricile sunt urate s;iumflatu-

rile dureroase. i uneles;icelelalte

se estompeazacatevasaptamani

mai tarziu.

. Hematoamele.Sepotforma sub

piele, necesitand drenaj sub

anestezie.

. Afectarea nervilor. Zonaobraji-

lor, cea din jurul urechilor sau

alte zone,vor fi amortite. Foarte

rar pot fi afectati nervii motori

din zona gurii sau a sprance-

nelor.

.......

..

Tehnica

[e.

~ ...

~

j

~~

.

..d

II

Lifting in zona fruntii s;i a

sprancenelor

0

operatie endoscopicain care

pielea este ridicata ~ t rasa in sus,

spre cap. Aceasta face ca sprance-

nele sa fie ridicate ~i sa se reduca

incretiturile, prin slabirea contrac-

tiei mu~chilor.

0 varianta nechirur-

gicala se face prin injectarea de

botox,

0

toxina ce cauzeazaparali-

zia mu~chilor.

'-'

II

Se indeparteaza pielea in

exces

s

depozitele de grasi-

me de pe pleoapa superioara. Tn

pleoapa infer ioara se face 0 inciz ie

~i se indeparteaza grasimea in

exces.

II

Liftingul subperiostal

Mai frecvent folosit la pacien-

tii mai tineri, este 0 procedura

endoscopica de rid icare a regiunii

de mij loc a fetei, prin r idicarea peri-

ostului oaselor fetei din zona.

Liftingul SMAS

..

Se elibereaza pielea

s

mus;-

chi i subiacenti de pe l igamentele

din profunzime. Pielea este ridicata

~i tesutul subiacent musculoapone-

vrotic repozitionat, pentru a da

obrajilor 0 noua forma.

v

n

Reducerea fetei

iii a. se foloses;te tratamentul cu

laser pentru indeparta straturi

foarte fine de piele;

b. grasimea este indepartata prin

inciz ii foarte mici in gura.

5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -

Explicatii Aplicatii

Procedura

Complicatii

Lifit ing prin

endoscopie

[laparoscopiel

Pielea ~i mu~chii se despr ind

de pe os cu un endoscop cu

f ibra opt ica ~i instrumente cu

maner lung.

Doua incizii in piele;

endoscopul ~i intrumentele

trec prin ele. Periostul

subiilfent este ridicat.

De la gura in sus: sprancene

cazute Iriduri de expresiel.

liniile de la gura la nas;

recomandata pentru pacientii

mai tineri.

Blefaroplastie Tndepartarea excesului de

piele ~i grasime de pezone

mici.

Seface 0 taietura in cuta

pleoapei superioare, iar

pielea ~i grasimea sunt

indepartate. Lafel pentru

pleoapa inferioara.

Chirurgia pleoapei; pacientii

orientali pot opta pentru 0

cuta adaugata la pleoapa

superioara, pentru un aspect

occidental.

Chirurgia cu laser

Reconstructia stratului

superficial al pielii prin

pulsuri intense de lumina.

Impulsuri luminoase

indreptate spre piele [numai

cateva celule in adancime);

lumina tonifica ~i tesutul

conjunctiv.

LiftingSMAS

Pielea si tesuturile

subiac~nie [sistemul

musculoaponevroticl

trase in sus.

Sepot indeparta riduri,

incretituri, petele vasculare

congenitale.

Reduceliniile de la nas spre

gura, gu~a, obrajii ~i falcile

cazute.

Sefac incizii adanci in piele

~i stratul musculoapone-

vrotic; ambele sunt apoi

trase ~i repozitionate pe

structurile de dedesubt.

Umflaturile dureaza pana la

opt saptamani; se schimba

forma ochilor.

Firele se scot dupa cinci zile;

umflaturile si vanataile

raman 10de; inchiderea

ochilor poate fi dificila.

Ro~eata poate persista 2 sau

3 luni; rezultate diferite de la

pacient la pacient; poate sa

apara hiper- sau

hipopigmentare.

v

Zone intinse de amorteala

persistenta; petermen lung,

rezultatele sunt foarte bune.

I



Opera~ia

propr u zisa

ISTORIC DE CAZ

Exista doua tipuri prindpale de

candidat pentru opera\ia estetica

de lifting facial. In primul rand

sunt femeile [dar nu numai elel

care doresc modificari estetice.

Tngeneral, ele ?tiu exact ce do-

resc, ca rezultat f inal, ?ianume

sa arate mai tinere, mai sanatoa-

se sau mai in forma. Poten\ialul

padent este bine informat asu-

pra procedurilor pecare Ie impli-

ca opera\ia, poate din experien\a

personala anterioara, ?iare a?-

teptari realiste.

Al doilea tip de candidat este 0

persoana care are pu\ine infor-

ma\ii despre ce implica procedu-

ra?i se bazeazapechirurg pentru

informare ?iincredere. i ea are

convingerea ca un li fting facial

i-ar imbunata\i calitatea vie\i i ?i

i-ar creste increderea in sine.

Tnac~st caz, dna McAllister, 0

femeie de 52 de ani, director de

companie, s-a gandit la opera-

Fa de li fting de ceva vreme ?i, in

sfar?it, incurajata de 0 prietena,

a apelat la un chirurg plastician

particular, pe care aceasta i I-a

recomandat. Dupa 0 consulta\ie

completa la chirurg, dna McAllis-

ter s-a decis asupra unui lifting

al sprancenelor, blefaroplastie ?i

liftingul obrajilor?i al gatului.

-

fn inte

Dupa ce a vazut efectele

chirurgiei plast ice pe 0 prietena

dna McAllister a decis sa faca 0

vizita unui chirurg ca sa discute

posibilitatea de a face un lifting

pentru obraji sprancene ljIigat.

up

Doua luni mai tarziu dupa ce

umflaturile ljIivaniitiiile s au retras

dna McAllister este complet

vindecata lj Ii foarte multumita de

efectul operatiei.

9:00

a m Sosirea marcajul

~iopera~ia por~iunii

superioare

a fe~ei

FOAI

9:00 a.m. Sosirea marcajul §i opera

tia portiunii superioare a fetei.

9:15

a.m.

Dupa ce a fost internata

In spital dna McAll is ter este prega

tita pentru operatie . Prirnul pas este

marcarea unor linii pe fata pentru a

indica ce incizii se vor face §ice zone

vor fi corectate.

9:30 a.m. Se adminis treaza intrave

nos anestezic general §i foarte repe

de dna McAllister este incon§tienta.

9:40 a.m. Se fac primele incizii pe

piele. Administrarea de clonidina re

duce tensiunea §i scade durerea. Se

administreaza §i un anestezic local

injectabil pentru a ajuta recuperarea

postoperatorie iar adrenalina admi

nistrata reduce sangerarea §ipermite

incizii precise.

9:50

a m

Prima procedura este

ridicarea sprancenelor prin en

doscopie care dureaza In jur de

45 de minute.

10:35 a.m. Chirurgul Incepe sa lu

creze pe zona ochilor Indepartand

grasimea §i pielea In exces de pe

pleoapa.

Dupa ce s au trasat liniile pe fata

chirurgul fndeparteaza parul de

pe fata pacientei ljIifjinjecteaza

un anestezic localla nivelul fete i.



j

11:4 a m Liftingul fetei ~i al gatului

Dupa ce a operat a ora la nivelul

pleoapelor, chirurgul trece acum la

gat.

11:40 a m

EIface a incizie prin pieIe,

care Ii permite accesul catre mu§chiul

pielos al gatului platisma), care seIn-

tinde de la clavicula, pana la unghiul

mandibular.

11:50 a m Platismaeste agatat In

spatele urechi lor, de ambele parti,

pentru a strange pielea gatului §i a

diminua aspectul de barbie dubla

J

Chirurgul disecii cu griji i pielea

giitului . Dupii aceasta mu~chiul

plat isma va fi intins ~i reata~at.

Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~i

ridicarea pieli i obrazului descoperii s traturile

musculoaponevrotice de dedesubt.

-

v

2: 5 p m Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adipos

Dupa ce a modificat gatul, chirur-

gul opereaza pe zona obrajilor.

Pornind dintr-o parte, face a inci-

zie In jos, In

fa a

urechii iar grasi-

mea estemutata mai sus, pe oase-

Ie pome\ilor. Fiecare parte dureaza

cam a ora.

2: 5 p m

Odata operatia Incheiata, dna

McAllister este mutata In salonul

de recuperare. Ea va ramane In

spital pentru cel pu\ in a noapte,

eventual mai multe.

v

Straturile SMAS sunt disecate de

pe glanda parotidii din fata urechii

ramificati ile nervului facial sunt

protejate in straturile mai profunde.

Tesuturile S S mobilizate sunt trase in sus

pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os.

Aceasta este procedura cea mai directii

de a remodela fata.



- -

- _MED .k1NA REPRODUC.5,Rllip~atur r:ePlod ucj,.tQ.t:.

emmin-

nforma ii

g n r l

~

-1Capitolu~-

-~~

FOAIA

Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. Sistemul sufera

transformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna, fiind complet

modificat de sarcina ~iapoi de menopauza, ce survine la varsta mijlocie.

I

Cele mai importante organe

sexuale din corpul femeii sunt

ovarele. Al1Huri de trompele

uterine (tuburile fallopieneJ,

uterul, colul uterin ;;i vaginul

alcatuiesc organele sexuale

feminine, prezente Inca de la

na;;tere. Ovarele sunt respon-

sabile de secretia hormonilor

sexuali - In particular estro-

gen - care duce la dezvoltarea

caracterelor sexuale feminine

secundare, In timpul puber-

tatii. Acestea cuprind modifi-

carile formei corpului, mari-

rea sanilor ;;i aparitia ciclului

menstrual.

CICLUL MENSTRUAL

In fiecare luna, ovarele elibe-

reaza un ovul, care strabate

trompa uterina Injos spre uter,

gata de a fi fecundat de sper-

matozoid. Rezerva de ovule

este prezenta In ovare, Intr-o

formaimatura- de ovocite

Inca de la na;;tere. Ciclulmen-

strual este procesul prin care

ovocitul se matureaza, for-

mand ovulul ;;i,In acela;;i timp,

cuprinde modificarile fiziolo-

gice ale uterului, In care mu-

coasa se congestioneaza, prin

vascularizare, pentru a gazdui

embrionul. Acest proces are

loc cu aproximatie In fiecare

luna [variind de la femeie la

femeie), Incepand cu menarha,

sau prima menstruatie, Intre

varsta de 11;;i13ani.

Qr.ganele ~er.od. JdHoare teminin~ -

-

Ovarele

Principalu l o rgan sexual

feminin, care elibereaza

hormoni i ~i ovulele, la fiecare

ciclu lunar. Sunt douii ovare,

fiecare pe cate a parte a

uteruJui, fiecare continand

mi l/oane de foliculi , in care

se formeaza ovulele.

Cervixul

(eoluf)

0 deschidere ingusta intre

vagin ~i uteroSe large~te pentru

a permite trecerea copilului

la na~tere.

Vaginul

Un canal muscular ce duce la coJul

uter/n. Peret ii vag/nului sunt f lexibi li

pentru a permite trecerea nou-

nascutului) ~i acoper ii i cu

0 membrana mucoasa lubrifianta.

Ac iditatea acestui s trat este

a bariera impotriva infecti ilor.

(

Ligamentul ovarian

Tesut de legatura ce

une~te ovarele de partea

superioara a uterului

Uterul

Unorgan in forma de

para, in care se fixeaza

ovulul fecundat ~i in care

embrionul se dezvolta

pana lastadiul de nou-

nascut.

Endometrul

Stratul mucos ce invele~te uterul pe

dinauntru. In timpul cicluiui menstrual se

impregneaza cu sange, pregatindu-se

pentru

ovul.

Dacafecundarea nu a

avut lac, endometrul se distruge ~ieste

eliminat, acesta este ciclul .

-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL -=--- -~- --

i~n

J

~

~

Ginecologuleste specializatIn

bolile legate de sistemul de re-

producere pe care le fac numai

fetele ;;ifemeile.

De;;i problemele uzuale pot

fitratate ;;ide medicul de fami-

lie, ginecologul este acela care

va acorda ajutor ;;i tratament

II iI

Dupii ce discutii cu pacienta

pentru a af/a cum se simte

aceasta li Iici ind apar

simptomele ginecologul

palpeazii abdomenul pentru a

controla zonele dureroase Apoi

urmeazii examinarea internii sau

un numiir de alte teste

specific. Atunci cand considera

ca pacienta are nevoie de teh-

nici specifice de investigare,

medicul de familie a trimite la

ginecolog, Ginecologul sau un

membru al echipei de medici

speciali;;ti din spital, va indi-

ca investigatii le adecvate ;;i va

urma un plan terapeutic, in-

clusiv interventia chirurgicala,

daca se impune.

Odata tratamentul facut, pa-

cienta va fi trimisa la medicul

de familie, pentru a fi luata In

evidenta, sau va fi mentinuta sub

observatie demedicul ginecolog.

I



_C ,~,-~,W

- -~ ~ ~-

- - ,~-,~~ = .,,_U -, ,,,,W,,~.,h_~,_m , ,~=,~C= _M_

~_H_,-,~~~>=__M.5,D

tQ JtA

R ~p

B_QQ1J

G,,~.~

11;

~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9

fe m

_'h__-

-, --

~~,~ -

specific

Tehnicile de investigatie §itra-

tament al bolilor specifice apa-

ratului reproductiv feminin

avanseaza rapid §i speciali§ti i

au la dispozitie

0

gama larga

de metode §itehnologiL

l1li

Examinarea cu ultrasunete a

.

regiunii pelviene

to investigatiecare evalueaza

i 1esuturile din pelvis (cum ar fi

ifibromul uter in) §i diagnos ti-

Icheaza chisturile §itumorile,

i

II

Colposcopul

iu~ instr~ment cu Ientile ce

maresc Imagmea, pentru a

I controla Inveli§ulvaginal §i al

colului uterin,

III

Laparoscopul

Un endoscop conceput pen-

tru a vizualizacavitatea pelvia-

na, printr-o mica incizie In

abdomen,

/ '-,

I '

, I

\.-/

Prin laparoseop se viid

ovarele siinii toase ~i

trompa uterinii. Ovarele

sunt sferele rotunde, de

euloare albi i sus ~i jos.

Trompa uterinii este tesutul

Chirurgii folosese

un laparoscop

introdus

prin peretele

abdominal, pentru

a reeolta un ovul.

III Citoscopul

Un endoscop cu Ientile tele-

scopice pentru diagnosticul §i

tratamentul bolilor tractului

urinar.

0 , ,___M '-'--'--' h' ~

CESEPOATEINTAMPLA

0 femeie poate ajunge la gineco-

log, din proprie initiativasau cu

trimitere pentru:

II1II

Durereabdominalaaupelvia-

na #

II1II Ciduri dureroase, cu sangera-

re mare sau neregulate

II1II Fibroame [tumori benigne ale

tesutului muscular uterinJ, cau-

zandfrecventdurere$isangerare

menstruala masiva,

_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1

Celputinzeee

la suta dinsoliei-

Uirilede eonsultatie se datoreaza

durerii pelviene intense, Investi-

gatiile nu determina Tntotdeauna

0 cauza specifica, astfelTneat nu

Tntotdeauna este prescris trata-

men .

PROBLEMELECEPOTFI

--- REZOLVATENCLUD:

II1II Endometrita. 0 afectiune Tn

care micidepozitedetesut similar

cu eel al mucoasei uterine - en-

dometrul, se dezvoltaTnovare,Tn

trompele uterine, sau oriunde al-

tundeva Tnpelvis.Dezvoltarea lui

poate duce la dismenoree (men-

struatie dureroasaJ, dar poate fi

tratata cu medicamente sau chi-

rurgical.

II1IISindromul ovarelor polichisti-

ce, Una din cincifemei care sunt

examinatecu ultrasunete la nive-

lul pelvisului, sufera de aceasta

disfunctie hormonala a ovarelor.

Poate duce la probleme ale cidu-

lui menstrual sau la infertilitate,

cuaparitia acneei, a pilozitatiicor-

porale exeesive$ia obezitatii,

II1II Cancerul de col uterin, Progra-

mele de depistare constauTntr-un

test simplu (Babe$-PapanicolauJ

a carui efectuare e gratuita cu tri-

mitere la ginecolog decatre medi-

eul de familie, Daca se suspectea-

za aparitia celulelor canceroase

se fac investigatii suplimentare.

,~,- -

/

\-;

[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J

Sindromul ovarelor polichist ice, In care

ovarele sunt afectate de dezechilibrul

hormonal, poate duce la infertilitate.

Aceasta se Intampla din cauza tulburarii

ovulatiei normale, Seqiunea de fata va

arata unele aspecte ale bolii §i ale altor

afeqiuni care pot Impiedica 0 femeie sa

ramana Insarcinata,

u

\

£ LE

~§

4

'j

Infertilitateala femeie poate

avea numeroase cauze, Daca

sunt tratabile, exista 0 serie de

modalitati prin care femeia

poate ramane gravida. Recolta-

rea ovulelor, prin laparoscopie,

este 0 procedura chirurgicala

care scoate ovulele din ovar,

pentru a fifertilizate invitro (In

afara corpului), Tnsituatiile In

care fecundarea naturala nu

este posibila.

--

..:-., --------

lIN~~fl LLE

PELVIENE:QAIA

1QJ

Histerosalpingografia este 0

procedura de investigare

radiografica (imagini cu raze

X) pentru examinarea uteru-

lui §i a trompelor uterine.

Este 0 metoda recomandata

cand se suspecteaza anumi-

te afeqiuni Tnaceasta zona.

-~----

I



ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

let si b z cr niului

\

Calota sau bolta

craniana este portiunea

superioara a craniului,

ce inconjura s;i

protejeaza creierul.

Cele patru oasece formeaza ca-

lota sunt: osul frontal, cele doua

oase parietale ;;i 0 port iune din

osuloccipital.

Aceste oase sunt formate

printr-un proces in care mem-

branele de tesut conjunctiv,

initial moale, se osifica [se in-

taresc) ;; i formeaza substanta

osoasa, fara a trece prin stadiul

intermediar de cartilaj, a;;a cum

seintampla cu celelalte oaseale

craniului.

Punctele deinteres ale calotei

sunt:

. suturasagitala,ceseintinde

longitudinal de la sutura lamb-

doida de la spatele capului, ca-

tre sutura coronara

. vertexul[punctulcelmaiinalt)

craniului; zona centrala cea mai

ridicata de pe sutura sagitala

. distantadintreceledouatu-

berozitati parietale este partea

cea mai lata a craniului

. naturacomplexarin care

oasele se articuleaza, care per-

mite 0 marire substantiala a

craniului, in perioada de cre;;-

tere, furnizand in acela;;i timp

rezistenta;;i stabilitate craniului

adultului.

r . ~.,

II.- .,JII-

....

Din cauza modului unic in care

se dezvolta oasele craniului

- creierul in cre;;tere forteaza

suturile ;;i distanteaza oasele

- orice defect, fie in structura

oaselor, fie in modulin care se

articuleaza, poate duce la modi-

ficari dramatice ale formei ca-

pului ;;i ale aspectului copilului.

Cazurile rare in care suturile

se sudeaza prematur [articula-

t ii le devin fixe ;; i inchid craniul

inainte de a se opri cre;;terea

creieruluiJ, se numesc cranio-

stenoze. Acest fapt reduce dras-

tic capacitatea creierului dea se

extinde in direqiile permise, in

mod normal, desuturi.

Cu toate acestea, creierul

continua sa creasca, in orice di-

rectie posibila, modificand for-

ma normala a capului, in functie

dece sutura este afectata:

. Scafocefaliaeste 0 forma

alungita, in forma de barca, a

Bolta cranianii

Exterior

Tuberozitatea

parietalii -

protuberanta pe

lateralele craniului

~

~ Vertex - varful

~ capului

~Osul

~ parietal - ~',

os pereche

\

e ambele parti '.'

ale craniului .

Sutura

~

,

coronarii

- une§te osul

'footal co 001'

doua oase

parietale

Sutura coronalii

- trece printre

osul frontal §i

oasele parietale

,

\

Osul frontal

- formeaza partea

anterioara a boltei

§i fruntea

Posterior

--

~'

,(

).

:::{.

,

,

/

,

:'

FOAIA

3

Bolta cranianii

Interior

Sutura sagitalii-

une§te cele doua

oase parietale

- Osul plat

parietal

- format din rei

straturi: stratul

intern, diploe §i

stratul extern

anturi

pentru vasele

meningee

mijlocii - permit

trecerea vaselo£

prin meninge.

catre creier

Creasta frontalii

- protuberanta

a osului frontal in

cavitatea craniana...

;

----

Anterior

' ~ui

craniului, rezultata din stenoza

[inchiderea prematuraJ a suturii

sagitale

. Brahicefaliauceaformarea

unui craniu scurt, spatele capu-

lui este plat, cauzat de stenoza

bilaterala a suturii coronale

. Plagiocefalia,n carecapul

are aspect distorsionat, asime-

tric, este cauzata de stenoza

unei singure suturi coronale

.

Oxicefalia produce modificari

prin alungirea craniului, cu pro-

iectie inainte, in general datora-

ta fuziunii premature a suturilor

coronale ;;i sagitale.

Tulburarile in forma rea osoa-

sa pot duce;;i ele la deformarea

craniului. Acondroplastia [na-

nism al intregului corp) duce

la afectarea cartilajului 0505.

Aceasta face ca oasele de la

bazacraniului sa fie scurtate, in

timp cebolta sedezvolta normal

[oasele late nefiind afectateJ.

Un copil cu oxicefalie prezintii

circumferinta cranianii proeminentii

in fatii §i subdezvo/tatii in spate.

Malformatia poateafecta vederea.

Hidrocefalia Iprezenta de li-

chid la nivelui creierului)

este

0 boala grava. cauzata de pro-

ductia in exces a lichidului cefa-

lorahidian ce

inconjura creierul

~ Aceste zone

iiiI se pot palpa

u~orsub

piele

III

II

-

i -

I

--

Acest biirbatprezintii semne clare de

brahicefalie- un capmare, tuguiat,

cu ochi exottalmici, proeminenti -ca

urmarea suturii coronale

;;i maduva.

Acest fapt duce la

marirea crnniuiui din interior,

prin presiunea intracraniana

mare, exercitaUi ;;i asupra cre-

ierului




;\{;AT LAS U L COR P U I U I

z cr niutui

Aceasta vedere inedita a craniului este luata de jos. Se poate vedea mandibula

S;iorificiul prin care trece coloana vertebrala.

v

Oaseleaflate in zona mediana a ba

zeicraniului [osul etmoid sfenoid ;;i

0 parte a occipitalului] se dezvolta

diferit de cele ce alcatuiesc bolta

craniana. Ele provin dintr o struc

tura cartilaginoasa ce se dezvoltain

stadiile precoce proces numit osifi

care endocondraU3.

Maxilarele superioare sunt cele

doua oase pe care se afla dintii de

sus de 0 parte ;;i de alta a liniei

mediane. Apofiza palatina a maxi

larului;;i partile orizontale ale osu

lui palatin formeaza palatul duro

DEFECTELEBOLTEIPALATINE

0 bolta despicata apare c13ndstruc

turile ce o alcatuiesc nu se unesc

cum ar trebui inainte de na;;tere

forrnandu se a fanta in bolta pala

tina. Aceasta duce la comunicarea

dintre cavitatea bucala ;;i cavitatile

nazale. Dadi fanta se prelunge;;te

la nivelul maxilarului superior ea

va deveni aparenta sub forma unei

despicaturi in buza de iepure la ni

velul buzeisuperioare. Acest defect

poate fi insa corectat chirurgicalin

mod semnificativ.

Copiii cu palatul ingust ;; i dinti i

incalecati pot beneficia de proteze

ortodontice adaptate care maresc

treptat tensiunea de a lungulliniei

longitudinal mediane a palatului.

Dupaun numar de luni marginile

suturii sunt fortate sase departeze

ceeace permite cre;;terea de as nou

;;i producerea unui spatiu suplimen

tar pentru cre;;terea dintilor.

~

~

~

Fosa incisiva prin ea

se ajunge la riidacina

caninului.

Sutura palatina mediana

une:;;tecele doua apofize palatine

ale maxilarelor.

Apofiza palatina a

maxilarului

Lama orizontala

a o su lu i p alatin

formeaza impreuna

cu apofiza palatina

a maxilarului

palatul duro

Orificiul

oval

Orificiul

jugular

~antul

mastoidian

Creasta

occipitala

externa

Vomerul

desparte

cavitatile nazale

Osul sfenoid

Orificiul spinoasa

Tuberculul

faringian pe care

se insera mu:;;chii

faringelui

Orificiul

stilomastoidian

Orificiul occipital

prin care maduva

spinarii se une:;;te

cu creierul

v

Orificiul

mastoidian

~ Protuberanta

~ occipitalaexterna

~ Acestezone

IiififI se pot pal pa u§or

sub piele

I

Foramene

este

pluralulc

men

careInseamn,agau1,

deschidere.

Aceste deschideriformeazt

canale prin oasele cral Jjtil

mit arterelor ~i

perechi sa intre ~isa iasa di

craniana,

Alte canale mai mici~i mai I

late leagavenele externe al

cu cele interne. Ele se numesc

emisare.Aceste ciHde trecere pot p

mite raspandirea

unei infectii de

exteriorul craniului

catre interior,

ce agraveazanfectia.

Aceastii fotografie de detaliu aratii

jumiitatea stangii a fosei craniene

mediane unadintrece/e trei depresiuni

alesuprafetei cavitiitiicraniene ,

de /a interior,fi patru foramene:

1. foramen spinosum, 2. foramen

ova/e, 3. foramen /acerum, 4. foramen

magnum.

u



ENCICLOPEDIA

MEDI L

FIZIOLOGIE

umse controle z glicemi

Zaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism; el exista In mod

naturalln sange, sub forma de glucoza. Echilibrulcorect al nivelurilorde glucoza In

sange este vital~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.

Glucozaeste un glucid simplu

vital pentru functia creierului

;;i 0 importanta sursa de ener-

gie pentru restul organismului.

Glucoza este depozitata In or-

ganism sub forma de glicogen

-

lanturi lungi de molecule de

glucoza, ce se gasesc Inficat ;;i

Inmu;;chi - care este transpor-

tat In organism prin sange.

Exista un nivel natural al

glucozei In organism, dar cand

mand\m sau cand nu mancam

destul, acest nivel se modifica.'

Nivelul acestor modificari este

reglat In pancreas de hormoni.

PANCREASUL

Pancreasul este 0 glanda alun-

gita, albicioasa, cu lungime de

aproximativ 20-25 cm, care se

afla In spatele portiunii inferi-

oare a stomacului ;;ieste conec-

tata la duoden. Produce enzime

care se varsa In duoden printr-

un canal ;;icontribuie la digestia

alimentelor. Oar acesta nu este

singurullui rol.

Portiunea digestiva a pancre-

asului reprezinta aproximativ

90%din pancreas. Tnjur de cinci

la suta sunt celule care produc

hormoni care regleaza nivelul

glucozei In sange: insulina ;;i

glucagonul.

Aceste celule ..endocrine ,

cunoscute ;;i ca ..insule , sunt

adunate In grupuri, In interiorul

pancreasului. Spre deosebire de

majoritatea secretiilor pancre-

asului, hormonii nu intra In ca-

nalul ce se varsa In duoden, ele

trec direct Influxul sanguin.

IGl;uco:~a

din~~ni§Je

Nivelul ideal al glicemiei este

intre 70-110 mg/100ml. Dupa

masa este normal ca glicemia

sa creasca pentru cateva ore,

dar nu artrebui sa fie mai mare

de 180 mg. Orice depa§ire a

acestei valorise nume§te hiper-

glicemie. Oricescadere a valorii

sub 70 este descrisa ca hipogli-

cemie.

ROlul.E2-ncreasulu,-

Duodenul

Primapartea intestinului .I .,..

subtire. ~r.ime~te bila din

~..

.

.'

canalulbihar§Isucuri - : I .

l

~reatlce. E~te locul ,/

.'

Incare se desfa§oara

0 mare

parte din

procesul de

digestie.

I

INSULINA

Exista tipuri diferite de celule

pancreatice fiecare fiind res-

ponsabila

de

producerea unui

hormon diferit. Insulina este

secretata de celulele beta din

insulele pancreatice.

Un nivel

scazut al secretiei exista per-

manent dar daca

cre;;te nivelul

glucozei in sange, celulele

sunt

stimulate ;;i produc mai multa

insulina.

Daca

nivelul glucozei

scade, produqia de insulina

scade

;;i ea.

Insulina

aqioneaza asupra

anumitor celule

din organism

printre care celulele musculare,

hematiile ; ;i celulele adipoase.

Cand nivelul insulinei cre;;te,

aceste celule s un t o bli ga te

sa

absoarba mai multa

glucoza

din

sange,

pe care 0 folosesc

pentru

a produce energie.

Pancreasul

0 glanda situata in spatele

stomacului. Este formata

din cap, istm, corp §icoada,

care toate con\in celule ce

secreta sucurile pancreatice

necesare digestiei. Glanda

produce §ihormoni, care

tree direct in sange.

?J

r

7~~;;~~

:---

..,..-

Canal pancreatic

Istmul

Corpul-

~

J

Productia

de insulina

mai este controlata de un

alt hormon somatostatina.

Aces~ este secretat ca ras-

puns la nivelurile crescute

ale altor hormoni ;;i

aqio-

neaza prin Incetinirea pro-

ductiei de insulina.

GLUCAGONUL

Glucagonul este secretat de

celulele alfa ale insulelor

pancreatice. Aceste celule

sunt stimulate de nivelu-

rile scazute de glucoza din

sange. Hormonul determina

conversia glicogenului In spe-

cial

a

celui

din

ficat In glucoza

care este eliberata In sange. De-

termina ficatul mu;;chii ;;i alte

celule din organism sa produca

glucoza din alti compu;;i din or-

ganism cum ar fi proteinele.

- J

--

oada

-

.~/ .

Canal pancreatic

0 serie de forma\iuni tubulare,

care dreneaza sucurile

pancreatice. Canale Ietrimit

sucurile pancreatice in

duoden, dar hormonii produ§i

de celulele endocrine ale

pacreasului nu intra in aceste

canale, ci t ree direct in sange.

Sub microscop celulele

endocrIne seamiinii cu ni } te

insule, de unde }ldenumirea

de insule pancreatice. Sunt

cunoscute }i sub numele de

insulele Langerhans'~ dupi i

numele medlcului german

Paul Langerhans. Aceste

celule produc hormonl l

insulinii }iglucagon.

I



lori

norm le le gli emiei

Pentru mentinereasanatatii este necesar un

echilibru al glicemiei. 0 scaderea valorii glucozeiin

sangepoateduce la transpiratii profuze,confuzieSii

chiar coma. 0 creSitereducela boalanumita diabet.

Incapacitatea pancreasului de a

secreta insuLina suficienta duce

la diabet zaharat. Lipsa insulinei

face ca ceLuleLesa nu poata ab-

sorbi glucoza, care, ca efect, se

acumuLeazain sange. Din cauza

ca mu?chii nu mai pot absorbi

glucoza, ei sLabesc?i incep sa se

atrofieze.

Nu se ?tie cauza exacta a inca-

pacita ii pancreasuLuide a pro-

duce insulina, dar de multe ori

diabetul este a boala de familie.

De obicei, diabetul se instaLeaza

treptat, Lavarsta mijLocie,iar cei

suptapoderali prezinta un risc

suplimentar.

Totu?i, boala poate sa apara ?i

la copii, cazin care debutul tinde

sa fie brusc.

Diabetul nu poate f i anticipat,

prevenit sau vindecat. Totu?i, eL

poate fi controlat, cu tratament

corespunzator. La pacien ii mai

in varsta aceasta poateinsemna

doar mese regulate ?i pastrarea

dietei cu aport scazut de carbo-

hidra i, recomandata de medic.

Medicul mai poate recomanda

pastile care sa mareasca efectul

insulinei prezente in sange.

Tn cazuri severe e necesara

administrarea insulinei. Aceasta

trebuie administrata injectabil,

a data sau dedoua ori pezi, caci

administrata oralse distruge.

,..,.....

.}. -.4>,.~,

La persoanele cu predispozi-

tie, diabetul poate fi declan?at de

0 serie de factori, cum ar fi ex-

punerea la frig ?i umezeala, su-

prasolicitarea?i depresia, dar cel

mai frecvent deinfec ii, in special

virale.

Simptomatologia include slabi-

ciune, pierdere in greutate, sen-

za ie intensa de sete ?i productie

crescuta deurina. Maipot saapa-

ra constipa ie ?i uscaciunea gurii

?i a pielii. Majoritatea pacien ilor

nu au aLtecomplica ii, dar diabe-

tul poate afecta inima, arterele ?i

nervii; diabeticii sunt mai predis-

pu;:;iLacataracta.

In cazuri extreme, pacien ii pot

face pneumonietuberculoasa sau

comadiabetica.

Injectiile trebuie facute cu

precau ie, caci excesul de insu-

Linaduce la hipoglicemie, care

se manifesta prin transpira i i,

neliniste si tulburari de com-

porta~ent. Tn cazuri extreme

pacientul poate parea beat; in

acest moment ajutorul medical

se impune, pentru ca exista risc

de coma.

Diabeticii If/i administreazii

singuri insu/ina intramuscular

pentru a regia nivelul g/icemiei

Dacii existii def icit de insu/ inii se

impune administrarea ei regulatii

pentru a evita coma f/ idecesul

0 lipsa a aportului ali-

mentar duce la scaderea

glucozei din sange, dar

organismul reactioneaza

prin cre~terea nivelului

normal de glucagon. in

acela~i timp, acest nivel

scazut al glicemiei duce

la scaderea productiei de

insulina, stimuland trans-

formarea glicogenului In

glucoza.

.:- ~¥-.

Nivelul de i~SUli~

,-scade

v

Nivelul glucozei In sange poate

fi mi isurat cu

0

trusii simplii

Se folosef/te un dispozitiv pentru

a Intepa degetul f/i sangele este

ap/icat pe

0

bandeleti i de test

numitii strip La capiitul stripului

sunt douii t ipuri de reactivi care

If/i schimbii culoarea

de lagalben la negru f /i de la alb

la albastru Inchis In functie

de cantitatea de glucozii din

sange in acest caz nivelul

este normal Nivelurile crescute

pot indica diabet

Aportul alimentar duce

la cre~terea nivelului de

glucoza, ceea ce Inseam-

na ca nevoia de glucagon

e mai mica ~i organismul

opre~te productia. Cu cat

nivelul glucozei In sange e

mai mare, cu atat mai mult

este stimulata producerea

de insulina, care, la randul

ei, cre~te cantitatea de

glucoza ce intra Inmu~chi.

Nivelul in~uline~

re~te

~

v

\ I

v

I




ETAPELE VIETII

rim lun

Odata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin Ineepe stadiul preembrionar

S;iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman. Tnluna a patra

sehimbarile rapide due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut.

,/

/

Primele patru saptamani dupa

fecundarereprezinta

0

perioada

de dezvoltare rapida. cand toate

organele majore ~isistemele or-

ganismului Tncepsa se formeze.

Organele complexe ce vor sus-

tine cre~terea Tntimpul sarcinii

- incluzand placenta, cordonul

ombilical ~i sacul amniotic - se

formeaza ~iele acum.

/

CELULELEGERMINALE

Tntimpul stadiilor precoce ale

implantarii, se dezvolta trei ti-

puri de celule [celulegerminale .

Acesteavorforma,

Tn

final,em-

brionul.

. Ectodermul va forma tesuturi-

le ~iorganele sistemului nervos,

inclusivcreierul, precum ~itesu-

turile de pe suprafata corpului,

precum pielea ~iparul.

. Dinendoderm se dezvoltamu-

coasa tractului gastrointestinal,

ficatul, pancreasul, glanda tiroi-

da, precum ~imucoasa aparatu-

lui respirator, vezica ~iuretra.

Capul este la stinga acestul embrion

Tn virsta de

28

de saptamini.

Majoritatea organelor {ii sistemelor

s au fo rmat deja iar inima a Tnceput

sa batao Vii toarea maduvase

Tngroa{ia Tnstratul interior.

. Mezodermul va duce la for-

marea scheletului, a tesutului

conjunctiv, a sistemului circu-

lator, a sistemului urogenital, ~i

majoritatii mu~chilor scheletici

~inetezi.

Ectodermul ~iendodermul se

dezvoltaTntimpulTncare blasti-

cistul se implanteaza Tnperetele

uterin. Mezodermul apare mai

tarziu,Tn saptamana a treia.

Initial, celulele germinale nu

iau 0 forma care sa indiceTnce

parte vafi capul.

SAPTAMANAATRElA

Tntimpul saptamanii a treia Izi-

lele 15-21], 0 parte din celulele

ectoderm ice, Tnzona ce va de-

veni partea din spate a corpului,

T~i modifica forma ~i pozitia. Ele

trec Tn centrul

grupului de ce-

lule. Tntimp ce

se multiplica,ele

se grupeaza for- 1

mand liniaprimi-

tiva, sau primul ax

al trupului.

Odilta cu forma-

rea liniei primitive din.

celulele ectoderm ice,

acestea T~imodifica forma,

devenind mai rotunde ~i se

Tmpra~tieTnainte,formand celu-

lele mezodermice.

0 parte din aceste celule vor

forma, la final, sisteme vitale,

precum sistemul muscular ~i

sangele. Alteleformeaza coarda

dorsala, un grup de celule care

se dezvolta de-a lungul partii

posterioare a embrionului, ca

0 tija centrala de sustinere. Tn

dezvoltarea fireasca, aceasta va

forma maduva spinarii.

Tot Tn timpul saptamanii a

treia, masa de celule rotunjita,

Aceasta sectlune aratif un

embrlon de

28

de zile Tnconjurat

de corion -membrana ce if

invele te de la Implantare {ii care

mal tirziu va forma placenta.

Vilozltatile care ancoreaza

corlonul de peretele uterin sunt

vizlbile injur.

capata 0 forma mai lunguiata

de

para.

Capul embrionului va

fi format Tnpartea mai larga iar

partea inferioara a coloanei ver

tebrale spre polul mai ascutit.



EN I LOPEDI MEDI L

- - -~-~ - - ~.,.

ET PELE VIETII~,~

~S1p-fa1lan.a4~]ezvom fe_a.~

Cefufefe tree prin

modi fieari rapide in a

patra saptamiina de fa

feeundare. Aeesta este

ineeputuf perioadei

embrionare. La sfiir~ituf

saptamiinii, embrionuf

poate fi reeunoseut

22 de zile

(vedere din spate)

Neuroporul rostal

- Capat cranial

neinchis al tubului

neural, din care se

va forma capul

Somite - grupuri

de celule pe

ambele parii ale

corzii dorsale (9irei

spinarii)

25 de zile

Neuroporul caudal

- Capat caudal

neinchis al tubului

neuralla coada

embrionului.

Neuropolul rostal -

incepe sa se inchida

Primordiul cordului

- Partea proeminenta

din care seva forma

inima.

Placoda otica - din

care seva forma

urechea.

Sac Yolk

. sacul vitelin, sac

mezodermic, captu9it cu

endoderm. Aduce nutrienii

la ernbrion.

-..l

Cordonul

ombilical -

coniine artera 9i

vena ombilicala,

ce transportii.

nutrienii

9i oxigen catre

embrion.

Mezodermul

- Partea de mijloc

din care se vor forma

intestinele

Foseta otica - dezvoltata din

placoda otica.

27 de zile

p

Arcurile branhiale - iesut care

,

va forma structurile capului 9i

ale gatului

Sacul vitelin - treptat

este incorporat in corpul

embrjonuJuL

Placenta - se Iipe9te de peretele

uterin, 9i se leaga de embrion prin

cordonul ombilical.

Dezvoltarea a

nexelor embrio-

nare

Sacul a.mniotic, membrana pro-

tectoare din jurul embrionului,

Incepe sa se formeze. De~i este

extrem de mica In acest stadiu,

mai tarziu se va umple cu lichid

amniotic ~i va adaposti copilul ~i

placenta. Tesutul corionic, care

se vatransform a In placenta se

dezvolta ~i el. Stratul corionic

este cel mai superficial strat

de celule ale blastocistului. Se

ata~eaza ferm de mucoasa ute-

rina prin vilozitati, mici proiectii

care se adancesc In tesutul ce

formeaza peretele uterin. Vilozi-

tatile sunt Inconjurate de sange

matern ~i ajuta la 5chimbul de

oxigen, nutrienti ~i produse de

excretie.

Tot In aceasta etapa se dez-

volta ~i cordonul ombilical, din-

tr-un mugur.

SAPTAMANAA PATRA

Tn timpul celei de-a patra sap-

tamani Izilele 22-28] embrionul

dezvolta grupuri segmentate

de celule mezenhimale, numite

somite. Acestea sunt perechi,

de fiecare parte a corzii dorsa-

le, grup de celule ce lor forma

~ira spinarii. Somitele se vor

transforma In cartilaje, celule

nervoase, oase ~i mu~chi.

SCHIMBAR\LE CORlU

DORSALE

Coarda dorsala sufera schim-

carr, as((ec

fr1ca ar1Umr e lOr1e de

celule ectoderm ice vor forma In

cele din urma sistemul nervos.

Celulele din aceasta zonaIncep

sa formeze 0 adancitura, numita

~ant neural. Marginile ~antului,

crestele neurale 5eapropie una

de alta ~i se unescoFormand tu-

bul neural. Tubul neural merge

catre capul embrionului, unde

un pliu larg, vizibil,

va

cre~te,

formand creierul. Cre~terea se

face ~i spre Inapoi, unde se va

forma maduva spinarii.

/

BATAILE

IN1MII

Ca

rezultat al curbarii ceducela

forma rea unui cap ~ia unei cozi,

0 inima rudimentara, de forma

tubulara, se dezvolta In a patra

saptamana. Curbarea aduce

grupurile de celule mezoder-

mice, ce initial erau pozitionate

anterior, catre 0 pozitie interna,

ce corespunde pieptului embri-

onului. Tntimpul celei de-a pa-

tra saptamani, aceste celule se

unesc la mijloc, acolo unde se

formeaza intestinele. Ele for-

meaza un spatiu circular, care

devine apoi untub.

Tntimp ce arcurile branhiale

- pliuri de tesut ce lor forma

maxi larele ~i alte structuri ale

c apului ~i gatului - se dezvolta,

tubul este Impins Injos, In piept.

Acesta formeaza 0 protuberanta

evidenta In partea interna a em-

brionului: cordul primitiv. Tncepe

sa functi9niJk~ aproape imediat,

Impingand celulele sanguine

nou formate de-a lungul embri-

Dnului.

car<o ,;to> ,nca ,ngropat,n

peretele

uterin.

--.J

Ai Tf

MDDJFJ RJ

Tncep sa se formeze vasele de

sange In afara embrionului.

Unele formeaza 0 retea vasta

In peretele sacului vitelin, care

asigura hranirea embrionului In

stadiile initiale. Altele formea-

za vena ~i artera ombilicala din

cordonul ombilical, care une~te

embrionul de placenta. Ambele

vase sunt cai esentiale pentru

liutrielitii ~i oxigeliul care lor

asigura cre~terea rapida a em-

brionului.

Dina

patra saptamana de de~ol

re, embrionul se masoara lri lungh

me.

Dacaeste

masurat de

la.un

capat laa ltul , dimensiuni le sunt:

. Prima saptamana dupa fecuOda ,I

re: stadiul preembrionar: 0,15 mm

~

lungime

I

. A doua saptamana: stadiul pre-

embrionar: 0,36-1 mm lungime.

. A treia saptamana: stadiul pre-

embrionar: 1,25-1,50mm lungime.

. Sfar§itul celei de--a patra sapta-

mani: embrionul are In jur

de 4--5 mm lungime.

~



Date generaLe

Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,

familie de antibiotice. A fost prima

chinolona sintetizata. A doua generarie

de chinolone, de tip II, sunt fluorchi-

nolonele, §i aqioneaza intr-un spectru

mai larg, In special asupra

Pseudomo-

nas aeruginosa.

A:ctiune,

Acidul nalidixic este un bactericid §i

aqioneaza prin inhibarea sintezei

ADN-uluimicrobian.

Acidul nalidixic este un antibiotic.

Se folose§te frecvent pentnJ tratarea

infect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior.

M -i fecte .

seclindare.

Ac i d n a l i dix:ic

Obi§nuite

8 Senzariide gre81ii,varsaturi

8 Diaree

8 Spuzeala

8 Moliciune

81cter

Mai pu~inobi§nuite

8 Sensibilitatea lumina

8 Dureridecap

..Reaqii psihotice,de exemplu

depresii

Interac~ioneaza cu:

.Wafarina

-

administrarea

concomitentiipoatecre§terisculde

hemoragie

Antacid - poate reduce absorb~a

acidului nalidixc

8 Convuls ij = potaparea busc;

8 Copii

'

nu Ii se administreaza celor

cuvarste mai mici de trei luni ;

. Afec~unihepatice nu se adminis-

treaza celor diagnosticari cu porfirie;

8Anal ize de sange - daca se adminis-

treaza pe 0 durata mai lunga de doua

saptamani, se recomaoda analize de

sange pentru ca pot scadea anumite

v lori;

. Sarcina se poate administra medi-

camentul doar In al doilea si al t reilea

trimestru de sarcina, nuIn primul;

ll urin l

NUME ORIGINAL

Zyloric

\/ TIP DEMEDICAMENT

, Inhibitor enzimatic

PREZENTARE

Tablete

NUMAI CU RETETA

1<1

DENUMIRI UZUALE

Mictral,Negram, Uriben

TIPDEMEDICAMENT

Antiacid

TIPULMEDICAMENTULUI

Antibiotic

DlSPONIBILSUB

FORMADE:

Granule tablete suspensielichida

SEELiBEREAZADOARCU

PRESCRIPTIEMEDICALA

~~

.

Infeqii le tractului urinar - acidul nalidix ic se

administreaza pentru tratarea infecfiilor u§oare ale

tractului urinar. Nu este un antibiotic de linia Intai,

din cauza posibilelor sale reaqii toxice, In special

In cazul administrarii de lunga durata. Acum exista

medic mente mai purin nocive, pentru infeqii mai

complicate.

. In plus, un procent de doi pana la 14 la suta

dintre pacienri dezvolta In timpul tratamentului

organisme rezistente laacid nalidixic.

Date generale

Allopurinolul inhiba forma rea de acid uric,

un produs de degradare din rinichi, excre-

tat prin urina. Nivelurile constant crescute

ale acidului uric duc la complicarii precum

pietrele la rinichi §i guta (depunere de

cris tale de acid uric In resutur ile moi §i In

articularii).

Un atac acut de gutii se manifestii

printr-o articulatie rO ,ie;caldii, umf1a~ii

a~a cum apare dl1getul ariitat In

imagine). Se intAmplii eel mai frecvent

ladegetul mare de lapicior.

~urT}tunctioneaz,

Allopurinolul se administreaza oral pentru a reduce

nivelul deacid uric In sange §iIn resuturi. Adminis-

trarea medicamentului poate precipita un atac de

guta, a§a ca lalnceputul tratamentului este indicatii

folosirea unui nti inflamator (cum arfi Naproxen),

care seva continua pe parcursul atrei luni .

Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilor

cu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din acid

uric). Doza standard este de 0 tableta pe zi.

Allopurinolul este un produs de

sinteza care

inhibii

enzimele (prote-

ine care accelereaza reactiile din

organism) responsabile de p'roduqia

de acid uric.

.- .. '.. d ,, )

~ct~_.secundar~J

. Iritari i (daca acestea apar, seIntre-

rupe tratamentul)

. Tulburari gastrointestinale

. Asigurareaunui aport adecvatde

lichide.

. Prudenra In administrarea allopuri-

nolului la pacienr ii cu leziuni de ficat

sau rinichi.

. Allopurinolul nu este un tratament

pentru atacur ile de guta, dar trebuie

continuat daca apareun atacin timpul

tratamentului.

. Atacuri le acute de guta trebuie tra-

tate cu medicarie adirionala, anti in-

flamatorie.

»

n

-.

c..

:J

QJ

--

c..

-.

><

.

n

........

~

-.

n

~

...,

QJ

--

z

CD

lC

...,

QJ

3

.

c

...,

-.

C

CD

:J

»

--

--

0

C

C

...,

-.

:J

0

--

........

N

<

--

0...,

-.

n



»

3

0

a.

QJ

..,

0

:J

QJ

n

0

..,

a.

QJ

..,

0

:J

CD

><

C

NUMEORIGIN L

CordaroneX

TIPDEMEDI MENT

Antiaritmic

PREZENT RE

Tablete, solu}ie intravenoas-

NUM I URETET

~~

Utilizare

Medicatiaantiaritmicaestefolositapentrua

trata pacientiicu ritm neregulat,prin con-

trolul sau corectarea unui r itm cardiac

anormal, de exemplu in cazul bolilor de

inima.

Amiodaronaactioneazaasuprapotentiale-

lor electriceale sistemului de conducere

al inimii, modificandritmul §i regularizand

contractiamusculara.

. Amiodaronaduce uneori la produce-

rea de microdepozitein cornee, care

suntinsa reversibilelaintrerupereatrata-

mentului.Aceste depoziteafecteazarar

vederea,dar §oferii pot fi orbiti de lumi-

nilefarurilornoaptea.

. Existaposibilitateanorreactiioxice

la nivelul pielii,dacapacientiiceiauami-

odaronaseexpun lasoare.Eisuntsfatu-

iti saprevinaexpunerea§i safoloseasca

cremecu protectiesolara.

.Amiodarona contine iod §i poatepro-

duce disfunctii tiroidiene. Disfunctia

poatefi atatin pluscat§iin minusfatade

normal§i necesitatratamentspecial.

. Amiodaronapoate produce 0 reactie

inflamatoriein plaman,cu tuse§i scurta-

rearespiratiei.

Amiodarona este folosita in primul rand

pentrutratamentultahicardiei(bataicardi-

acerapide),in specialin sindromulWolff-

Parkinson-White.Aceastaeste0 afectiune

congenitala a cordului, cauzata de un

defectaltransmiteriiimpulsurilorelectrice

aleinimii,ce ducelatulburariin contractia

miocardului.

Amiodaronapoatefifolosita§iin tratamen-

tul batailorneregulateale inimii (cuorigi-

neain diferite parti ale inimii),in cazulin

carealtemedicamentenusunteficiente.

Oricum,tratamentulnuse initiazadecatla

indicatiamediculuispecialist.

Avantajulamiodaroneiesteca nu reduce

contractilitateamu§chilorinimii.

Amitri

tiLina

NUMEORIGIN L

Lentizol, tryptizol

TIPDEMEDI MENT

Antidepresiv

PREZENT RE

Tablete,formalichida, injectii

NUM I URETET

~~~

. Potsa aparatulburari de ritm cardiac§i

blocajein conducereaimpulsuluielectricla

nivelulinimii,in speciallapacientiicuafec-

tiuni cardiacepreexistente.

. Somnolenta,uscaciuneagurii,vederein

ceata,constipatie§i retentie urinara sunt

catevadin problemelecarepot saapara.

. Intreruperearuscaa antidepresivelor

poate produce simptome gastrointestina;

Ie, ameteala,anxietate§i nelini§te.Trata;

mentular trebuioprit treptat,intr-un inter-

valde patrusaptamani.

. Varstnicii,cei cu istorie de insuficienta

cardiaca,afectarerenalasauanumiteboli

de sangear trebui safoloseascacu pru-

dentaamiodarona.

.Administrarea intravenoasapoatecauza

0 scaderemoderata§itemporaraatensiu-

nii arteriale.

. Estecontraindicataa gravide§i la

mamele care alapteaza ja pacientii cu

sensibilitatela iod§i cei ce suferade dis-

functii tiroidiene.

.. Nu este recomandatinqcazurilen care

conducereaelectrican inimaesteblocata.

. Serecomandaefectuareadetestehepa-

tice §i tiroidiene in tratamentelede lunga

durata.

Date generale

Amitriptilina esteun antidepresivtriciclic

cu unefecttranchilizantbland,folositoca-

zional §i pentru nevralgii (de exemplu

dupazonazoster)§iin tratamentulinconti-

nenteiurinarela copii.

Gu~ii

-

umfliiturii

a giitulul

cauzatii de

hlperfunctle

tlroldlanii

Tratamentul

poate fl

chlrurglcal sau

medlcamentos

\ /

Creste nivelul anumitor

neurotransmitatori [hormoni din creierl.

Nu este intele s exact mecanismul prin

care aceastacre~tere este convertita apoi

in efect antidepresiv.

Amitriptilinaeste folosita de obicei in tra-

tamentul depresiei, in special in cazurile

care necesita sedare. Alte antidepresive

tricicliceau efect sedativ mai redus. Paci-

entii agitati §i anxio§i tind sa raspunda

mai bine la compu§ii cu efect sedativ, in

timp ce cei apatici §iretra§i raspund mai

bine la antidepresivele cu efect sedativ

redus,

Antidepresivele triciclice, precum amitrip-

tilina, sunt eficiente in tratamentul bolii

depresive, forma severa §i medie, in spe-

cial cand se asociaza cu tulburari psiho-

motorii §i fiziologice, precum pierderea

apetitului §itulburari de sornn.

Unele preparate triciclice sunt eficiente §i

in tratamentul atacurilor de panica .

. Stareapacientuluitrebuieatent

monitorizatapentrua depistaorice

tendintadesuicid.

. 5e prescrie

oza

minima,cadexista

pericoluldesupradozaj.

.. 0 ameliorarea simptomatologieieste

a~teptatadupacelputindouasaptamani

detratament.Tratamentultrebuie

continuatcelputin4-6 lunidupadisparitia

simptomelor.Dacatratamentuleste

intrerupt preadevreme,eprobabilca

sifl lptomatologiasa reapara.Incazul

recurentelor,terapiatrebuiecontinuata.

.0 atentiesuplimentarasevaacorda

celor cuafectiunicardiace,epilepsie,

afectareaficatului,boaU:iiroidiana,

glaucom~i la femeileinsarcinatesaucele

carealapteaza,precum~ila persoanele

n

~

I



CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED ICINAi SIINVESTI GATIE..CLINI CA

.. , . , .. . .

Apare in fiecare mar~i

1

6,90 LEI/19,90 MDL

NR.

EI~

-

-- ~ -_.

nterioru

j

IIILEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentul

acestei boli complexe a sangelui.

- CHIRURGIE PEDIATRICA: Ce nevoi

speciale are copilul

COLESTEROLUL: Ce reprezinta ~icum

este testat

IIIPASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum ne

ajuta urechile sa ne mentinem pozitia

:. SCLEROZA MULTIPLA: Elemente cheie

ale acestei boli devastatoare.

ISSN 1791-6011

oe OSTINI

04

I



lnteriorul

--------

CORPULUI

UMAN

NuMARUL

4

-

CUPRINS

CAZURIIN URGENl \: Accidentele

Accidentele din traiic provoaca deseori leziuni severe,

care necesita tratament de urgen\a. Exemplul

prezentat arata evolu\ ia cazului neferici t al dlui

Russell, implicat intr-un accident de ma~ina.

Sunt prezentate ~i al te doua cazuri cu cauze diferite.

De Theodore Welch.

ONCOLOGIE:Leucemia acuta

Leucemia este 0 boala maligna, caracterizata prin

hiperproduqia anumitor celule albe din sange. Exista

doua forme de leucemie acuta, ce afecteaza in special

copii, respect iv adul\ ii. Aceste trei foi arata cum se

pune diagnosticul ~icare sunt ultimele tratamente.

De Keith Patterson

- PEDIATRIE

CHIRURGIE:

Informa\ii generale

Chirurgul pediatru trateaza copiii din faza

intrauterina, inca de la identif icarea spinei bifida

[ruptura de co loan a), pana la adolescen\a. Se descr iu

afeqiuni care necesi ta interven\ii specializate ~i care

previn complica\ii ulterioare. De Mark Lambert

PEDIATRIE

CHIRURGIE:Chirurgia abdomenului

Un chirurg ne arata care sunt 0 par te din problemele

abdominale ale copilului, ce necesita interven\ie

chirurgicala. Acestea variaza de la probleme minore

ce necesi ta 0 interven\ie invaziva minima, pe fat, inca

din via\a intrauterina, pana la interven\ ii majore, pe

stomac sau rinichi. De Kokila Lakhoo

Aceasta pUblicatie contine informatii generale ~i nu

inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie

similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie

consultat in vederea stabiliri i vreunui diagnostic

sau tratament, indiferent de simptome. Daca

prezentati orice fel de simptome, consultati medicul

curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili

pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice

persoana a carei act iune se bazeaza pe informatii le

continute de aceasta publicatie.

PATOLOGIE

MORFOPATOLOGIE:Analiza calesterolului

Care este 'ariginea colesterolului? El este esen\ial

pentru func\ionarea normala a arganismului - seafla

in toate celulele - dar 0 crestere a colesteralului in

artere paate cauza un atac decord letal.

DeWilliam Marshall

CUM CONTROLEAZAURECHEAECHILIBRUL

Urechea este un organ pentru auz ~iechilibru.

Aceasta foaie cerceteaza mecanismele complexe prin

care urechea interna ne permite sa ramanem

in picioare ~i sane pastram echil ibrul chiar

~i pecel mai accidentat teren.

DeLisa White

INDEXUL BOULOR -

SCLEROZAMULTIPLA

SMeste a boala cronica a sistemului nervas central.

Se~tiu pu\ine despre cauzele ei, iar simptomatologia,

evolu\ia ~iefectele petermen lung ale bolii , variaza

de la individ la individ. Aici se prezina cuno~tin\ele

acutale legate deaceasta afeqiune.

DeTrevor Silver

I QAT;f.\LQ...G')..E~~E.D4CAME~ltE:

AMOXICILlNA, ANTIHISTAMINICE

Seva prezenta in detaliu un antibiotic frecvent

folasit, amaxicilina, derivata din penicilina ~i cateva

antihistaminice dintr cele mai frecvente.

De Monique Aurora

EDITORCONSULTANT

ProfessorPeterAbrahamsMS,SS,

FRCS(Ed),FRCR

ProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS

(Ed),FRCR,Profesorulbrahamsste

specialistnanatomie linica,membrun

Kigezinternationalchoolof Medicine,n

cadru/Programu/uinternationaleMedicina

dinCambridge,pecialistnmedicina

genera/a,Membrua/Colegiu/uiGirton,

Cambridge,xaminatoraColegiulRegalal

ChirurgilorinEdinburgh.scris0seriede

lucraridereferintananatomie.

Theodor Welch

MS BS FRCS

01.Welchpredade §apteanichirurgia,

in Thaiianda.A fosttirnp de 18ani

consuitantai OepartamentuiuiUrgente

§iAccidfinte laSpitalulNorthwickPark,

Harrow.In prezentpreda anatomie

clinica la Cambridge.

Trevor Silver MB BS DA FRCGP

Dr.Siiverestemedic generalist,

pensionar,profesor de onoarela

Oepartamentulde MedicinaGeneraia

al §colii de Medicinade ia SpitaluiSt.

George dinLondra.A scrisdespre

reumato/ogie§ia predat despreaceia§i

iucru.

Catherine Hardman MB BS MRCP

Dr. Hardman

este

dermato/og,

specializatain afectiunii inf/amatoriale

pieiii, psoriazis§i a/ergiicutanate.

Activeazala Oepartamentulde

COLABORATORI

Oermatoiogieai SpitaiuiuiSt.Mary,din

Londra.

Derek CoffmanMBCH,FRCGP

Dr.Coffmaneste medic generalist,

a scris foartemuitpentru diverse

publicatii de medicina generaia,a

fost coautorai catorva titiuri.

A

activat

cu jumatatede normain Sectiade

Gastroenteroiogiea SpitaluiuiSt.Mary,

din Londra.

David Harvey FRCp FRCPCH

ProfesorulHarveya fost numitin 1970

pediatru consultantia Maternitatea

QueenChariotte,din Londra.Din

1995este profesorde pediatrie§i

neonato/ogieia SpitalulHammersmith.

ChrisWhittyMA,MSc,BM, Bch,

MRCP,OTM?tHDr. Whitty

este

cadru

superior ia Spitaluide Boli Tropicaie

dinLondra,iector la ficoala de igiena

§i Medicina Tropicaladin Londra. Este

implicat in cercetarea§i tratamentul

maiarieidin toatalumea.

Stephen Large MS FRCp FRCS

01Large este inprezent chirurg

consultantin chirurgiecardio---toracica

director pentrutransplantulde inima la

SpitalulPapworthdin Cambridgeshire.

Pippa Keech MBChB MRCGO

DRCOG

r

Keecheste

medic

generalist,

cu norrrjaredusa laLyndhurst,New

Forest.ntrecut

S--i Upublicat lucrari

in BMJ Medical Monitor §i Puise.

Ricki Ostrov

Ricki Ostrov de origine americana

stabilit in Marea Britanie a publicat

lucrari medicale §i de sanata te t imp de

peste 10ani . A scris 0 serie de carti §i

a coiaborat ia numeroase publicatii.

Paulet te Pratt

Reputat scrii tor §i editor pe teme

medicaie,CU0 experienta de peste

20 d€ ani lucrariie. iVi Pauiette Pr~tt

a aparut In numetbase revlste cartl

§i enciciopedi i din Marea Britanie §i

Stateie Unite.

Monique Aurora MRCGp, DCH

Originara din Berna Elvetia Dr. Aurora

practica in prezent medicina ia Londra.

Este interesata de sanatatea femeii §i

a copiiuiui.

t

Biblioraft

Nu ratati

bibliorafturile

speciale in care pulet i

co/ectiona seria Interiorul

Corpului Uman .

Bibliorafturiie sunt

disponibile la chio§curiie

de ziare lap retul de 9 99

LEI 45MDL .DeAgostini

vaanuntadate/ede

pUblica,e bibliorafturiior

inseriadereviste.

f

1IIi '~tiJ

II

NUMARUL4

EDITIESAPTAMANALA

EDITURA,o-eAGOSTINIHELLASSRL

EOITOR,PelcosK'pnistos

MANAGERECONOMIC,Folis Folioa

MANAGERDEREDAqlE ~I PRODUqIE, Virginia Koalroabas

ADRESA,Valiagmenis44-46,16673 Alena

MARKETINGMANAGER,Michalis Koatsoakos

PRODUCTMANAGER,Nasila Korlesa

COORDONATOROEPRODUqIE, CaroUnoPoaUdoa

MANAGERDISTRIBUTIE,E,i Bo

MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Oimilris P,sakaUdis

COORDONATOROGISTICA~I OPERATII,Anlocis Uoamis

-/

ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA Sl DTP,LeVari YUne SRL

TIPARIRESlLEGARE,Niki Ekdotiki

DIRECTORDEPRODUqlE TlPOGRAFIE,SleUosKrilsolakis

DTP,RAY

IMPORTATOR,MediaSe ice ZawadaS.R.L

Coanlry Manage MarianaMihal,an

Markeling Manage Mna BOJica

Redaclo Gabriela Manlean

Consaltanl despedaUlal Dr-SimonaNanoveana

o;stdbation Manage Danlordache

A DR ES A, s lr - L oa is P as lear nr . 3 8, eU , a p. S, s ec lo r

S.

Bacoresli . Romania

DISTRIBUITOR,Hiparion SA

@2009for DeAgoslini Hellas

@ 1998Midsummer BooksLId

ISSN 1791-6011

Pre,u numerelor

Pre,u primului numar,

2.90 LEI 9,90

MOL

Pre,ul celui de-al doilea numar.i al tuturar celorlalte

numere,

6,90 LE1/19,90

MOL

Drepturi e tuturar textelor se afli3sub copyright. Este

interzisa reproducerea. stocarea. transmiterea sau

utilizarea comerciala a materialelor, sub orice forma, fara

acordul scris al editorului. Editorul'.i rezerva dreptul de a

schimba ordinea publicarii subiectelor sau Inlocuirea lor.

J

Credite Foto,

Nr. CapitoL/Nr.foaie. /Fa,a sau Spa te

2/2/F, WTMPL;2/2/5, Robert Harding Picture Library. Tony

St one/Gilbert Lundt, Tony St one/Jon Gray, SPL BA; 12/1/F,

SPL/As tr id Hann s-Fr ied er Mic hler , SPL/Dr P Marazzi , SPL /

Cus tom Medical S tock Photo ; 12/1/5, BA.WTMPL; 12/2/F, SPL/St

Bar tho lomew 's Ho spi tal . SPL Dr P Ma raz zi , WTMPL; 12 /2/~

Bubbles/ Ian Wes t, SPL S t Bar tho lomew 's Hosp it al , WTMPL ': -- /

SPL Dr P Ma raz zi ; 26 /2/F, A rt Di rec tor i; 2 6/2/5, SPL Cardio-

Thor aci c Centre, Freeman Hospi tal , Newcast le-upon- Tyne,

SPL/Lunagrafix, SPL/BSIP Ducloux; 26/3/F, Tony Stone/David

Hanover, SL; 26/3/5, SL.SPL/Michael Donne;26/4/F, SPL Deep

Light Productions. SL; 26/4/5, SPL/Deep Light Productions,

SPL/Michael Donne; 40/2/5, SPL. SPL/John Walsh, SPL James

King-Holmes. SPL/Dr P Marazzi, SPL/Astrid Hanns-Frieder

Michler;48/2/F, Lupe

Cunha.

Collections/Antheaieveking;

48/2/5, Collections/Sandra Lousada, Bubbles/Jennie Woodcock:

64/2/F, SPL/EyeofScience.

WTMPL.

SPL Claire Paxton Jacqui

Farrow: 6412/S: BA. WTMPL; 7112/F, SPL/Dr Beer-Gabel/CNRI,

SPL/Dr Klaus Schil le r; 71/2/5: SPL/CNRI, SPL/Dr Klaus Schil le r

7 9/1/F: Ralph T Hutchings : 7 9/1/5: Ralph T Hutchings ; 81 /1/F:

SPL/John Walsh, SPL/Don Fawcett: 81/1/5: SPL D Phil lips.

SPL/Petit FormatlCS , SPL Richard G Rawlings/Custom Medical

S tock Photo ; 82/89 /F , Nationa l Meningitis Trust ; 82/89 /5 : Public

Hea lth Laboratory Service . BA; 84/1/S: SPL St Bartholomew's

Hospita l. SPL Paul Biddle Tim Malyon. WTMPL SPL = Science

Pholograpic Library

WTMPL =Wellcome Trust Medical Photographic Libra ry ,

SL = Stephen Large , BA= Biophoto Assoc ia tes

Ilustra ii:

12 /1 ,26 /3,26/4,71/2, 84/1/F: Amanda Wil li ams

40/ 2: Sandi e Hi ll: 84/1/F, 82/89: Di ane Kinton

Pentru 0 mai bunii deservire solicitati

intotdeauna publicatia de la acela~i

punct de vanzare ~i informati

vanziitornl asupra intentiel de

a cnmpiira ~i apari ti ilc t lrmiitoare.

Pentrn orice informatie, lamurire

san comenzi de numere aparnte

anterior, sunati-ne la tel.

ffIJ Romania: (021) 40 10888

~ Moldova: (0022) 93 07 42

Pe langi i p re tul revi ste lor comandate va t rebni s ii

achitat i ramburs §icontravaloarea taxelor po§tale.

ORAR DE SERVICIU Lnni-Vineri , 10:00-18 :00

.

Vi~it;;tisite~ul~ostf~ laadresa

...~\ f

t ~.deagostini.ro.......

. e-.mail: .iiifora~eagostjni.rOi

I



Unaccident de masina

/

:

01Russel,65deani,conduceama~inadJndun

cainea trecutln goan13trada. oferul a franat

puternic ca s13-levite ~i a derapat peasfaltul

ud,intrandintr-un staLpdeiluminat. De~ipur-

ta centura desiguran\13,a fost proiectat puter-

nic in volan ~i picioruLstang s-a izbit debordo

Untrec13tora sunat la 112.

Odat13ajun~i la locul accidentuLui,membri

echipajului de pe ambuLan\13s-au asigurat

C13l Russell este con~tient ~i respir13~i i-au

montat un guler pentru a stabiliza regiunea

gatului. Cu ajutorul echipei de descarcerare

l-au scosdinma~in13.Personalul paramedical

de pe ambuLan\13a observat ci3pacientul are

dureri mari, care ii ingreuneaz13respira\ia. Au

mai diagnosticat 0 fractur13a femurului drept

los lung)~i auaplicat provizoriu 0 atel13.

:4

~'Coi1floliil'ie .,nelor:.

itale

I

La spitaLau fost controlate semneLevitale

aLepacientului: pulsul, tensiunea arterial13,

respira\ia, gradul de con~tien\13~i starea

generala. I s-a pus 0 perfuzie intravenoasa

~i s-a recoltat sange pentru examinare ~i

pentru a determina grupa desange, care sa

permit13transfuzia pentru suplinirea sange-

Luipierdut.

Medicul de la urgen\e l-a examinat pe dl

Russell pentru a evalua ranile; coasteLeerau

foarte sensibile ~i respira\ia dureroasa. Pe

partea dreapta a toracelui era 0 matitate La

percu\ie ~i respira\ia seauzeafoarte slab pe

aceasta parte; pulsul era rapid 1100debatai

pe minutJ. Coapsadreapta era umflata, dar

gamba aveaaspect normal, cu puis bine ba-

tut la nivelul gleznei.

Un radiolog a facut mai multe radiogra-

fii. Radiografia toracic13a aratat 0 fractura a

sternului ~itrei coaste fracturate ~iapari\ia

aerului ~isangelui in partea dreapta a cutiei

toracice. Radiografia a confirmat ~i fractura

femuraLa, in treimea medie.

~ c

?

'---/

Eehipaju/ ambu/antei este pregat it sa /uereze

in eehipa. Aici 0 persoana ii administreaza

d/ui Russell oxigen ea sa / ajutesa respire 0

a/ ta ii moni torizeaza semne/e vita/e. Ei t rebuie

sa se asigure ea transportu/ eatre spital este

faeut in eonditii cat mai bune.

Eehipaju/ ambu/antei §Iieehipa

de

deseareerare s au straduit sa i f seoata

pe d/

Russell cat mai repede din ma§l ina. Deoareee

nu au putut eva/ua amp/oarea /eziunilor erau

eon§ltient i ea trebuie sa fie foarte atent i atunei

eand mi§lea aeeidentatul.

2:25

ontareaurfl idrenin

torace

Prezen\a sangeLui~i a aerului in cutia tora-

cici3a impus montarea unui tub dedren care

sa Ieelimine ~isa permita plamanului sa se

extinda. S-a cura\at partea dreapta a pere-

telui toracic ~i a fost acoperita cu

campuri sterile.

A fost localizat locul potrivit

pentru punc\ie, chiar sub coasta a

cincea. S-a administrat injectabil

anestezie locala, s-a facut 0 inci-

zie in piele ~i mu~chii au fost se-

para\i cu un departator, pentru a

aveaacces la pleura linveli~ul in-

tern al toraceluiJ. Medicul a facut

un orificiu pentru tubul de dren ~i

s-a asigurat ci3plamanul nuera langa pere-

tele toracic. Tubul de plastic a fost introdus

~i prins de piele pentru a-i men\ine pozi\ia.

Celalalt capat a fost introdusintr-un dispo-

zitiv de drenaj sub apa, care permite aeru-

lui ~i sangelui sa iasa din cavitatea toracici3

fara caaerulsa pi3trundainapoi. Alta radio-

grafie a fost facuta pentru a controla pozi\ia

corecta a tubului.

3: 5

TriTc. i' fI~~,Ii{~i~ zLlluiC X)...

Ulterior, dl Russell a fost dusin sala deope-

ra\ii, unde chirurgii ortopezi au introdus 0

tija metaLici3prin tibie, chiar sub genunchi,

astfelincat sa se poata exercita 0 traqiune

FO I

Drenaju/ toraeie este faeut eu

un aparat simp/u pentru

indepartarea aeru/ui §Ii

liehidu/ui din eavitatea toraeiea.

Se monteaza ehirurgiea/ §I i

elimina prin seurgere aeru/ §Ii

siinge/e din p/amiini.

pe coaps13,cu men\inerea femuruLui in po-

zi\ia corecta, pe parcursul vindecarii. Paci-

entul a mai fost examinat 0 data, pentru a

avea siguran\a ca nu mai sunt ~i alte leziuni

asociate ~i a fost transferat la seqia de re-

cuperare.

Orenul de la nivelul toracelui a fost scos

dupa cinci zile, dupace aerul ~isangele pre-

zente in torace aufost eliminate ~i pl13manul

s-a extins la loc. Ol Russell a ramas cu pi-

ciorul sub traqiune pana cand femurul s-a

vindecat complet. Oupa cateva saptamani,

el mergea cu carje ~i urma 0 perioada de

fiziote~apie pentru a-~i intari piciorul frac-

turat. In decurs de~ase luni s-a recuperat

bine dupa leziunile

multiple suferite.

I



IJH,G I; T- ~Cp~1 In u rgenl~

heiade piuLiteLaLucru

1

Curiozitatea I-a cople?it pe mi-

cutul Jason in varsta de cinci

ani cand a gasit cheia de piulite

a t atalui.Aincercat sa 0 potri-

veasca pe diverse obiecte s;i in

cele din urma a incercat sa s;i-o

puna in jurul penisului. S-a po-

trivit destul de strans s;i cand

a incercat sa 0 scoata nu a mai

putut. A chemat-o pe mama

care a facut tot posibilul sa 0

scoata dar capatul penisului

se cam umflase s;icopilul avea

deja dureri. Mama lui Jason l-a

Luat ?i s-au prezen-

tat la 0 unitate de

primiri urgente.

16:55

Masuri radicale

Diagnosticul era evident s;iper-

sonalul medical a incercat sa

indeparteze cheia. Intre timp

penisul lui Jason se umflase

prea tare chiar s;idupa apLica-

rea unor pungi cu gheata care

sa-i reduca edemul. S-a decis

.

Accide tu//ui Jason este tipic

pentru cazurile in care curiozitatea

copiilor duce /a raniri care pot fi

foarte dureroase.

tea taia cheia de piulite. Dupace

a aflat cand a mancat ?i a baut

Jason ultima data, anestezis-

tul i-a administrat un aneste-

zic bland. Jason a fost adormit

pentru 10 minute, timp in care

personaluL medical a putut sa

Lucrezeneintrerupt.

Dupataierea unei parti a che-

ii, scoaterea ei tot nua fost posi-

bila, as;aca a trebuitindepartata

s;icealaLtaparte. Acest lucru s-a

facut fara Lezarea

penisului.

~

De~i penisu//ui Jason era ro~u

~i umflat, dupa taierea cheii, a

revenit in scurt t imp /a norma/ ,

fara afectare pe termen lung.

ca singura solut ie ar fi taierea

cheii. Din fericire, personalul de

Laintretinerea spitalului a eutut

sa furnizeze un fierastrau. Intre

timp, Jason devenise destul de

agitat,?i era evident ca nuvasta

linis;ti t destul timp pentru a pu-

19:2

Jason ?i-a revenit us;or dupa

anestezie. EdemuLa cedat rapid

s;i i s-a permis externarea mai

tarziu, in cursuL serii, dupa ce

a putut urina. Intre timp, peni-

sui s;i-a recapatat dimensiunile

norma Ie, dar era inca vanat in

zona strangulata. MedicuLa re-

comandat ca penisul sa fie tra-

tat cuatentie cateva zile la baie

s;ila folosirea toaletei.

De?i legea precizeaza ca ori-

ceobiect [In afara partilor cor-

pului cum ar fi apendicele sau

pietreLede la rinichiLindepartat

de medicin spital devine propri-

etatea unitatii medicale Jason a

primit cheia, ca amintire a unei

lectii invatate.

~I

racturadebratla cadereadinporn

Harry, in varsta deopt ani, a ca-

zut dintr-un copac s;ia aterizat

cusprij in pebratul drept. Mama

I-a dus imediat La spitalul din

zona, unde un medic i-a exami-

nat cotul care era foarte dure-

ros Lamis;care s;i,evident, um-

flat. Medicul i-a controlat puLsuL

s;iincheietura mainii s;ile-a gasit

normale; mana era normal co-

lorata, roz, cu simtuL pastrat s;i

degetele se puteau mis;ca.

15:2

'Badiografiileii

'aiag J,sticul

S-au facut radiografii din fata s;i

din profit ale cotului. Interpre-

tarea radiografiilor copiluLui nu

este us;oara,din cauza structurii

osoase in formare, a?a ca me-

dicul a discutat radiografii le cu

colaboratorii.

Concluzia a fost ca exista 0

fractura a humerusului in por-

tiunea inferioara a bratului.

Bratullui Harry a fost imobilizat

poate vedea pozitionarea

oase/or cotu/ui ~ia arterei brahia/e.

0

fractura in aceasta zona poate

afecta artera ~i i rigarea mii inii , cu

consecinte foarte grave.

intr-o

es;arfas;ia fost chemat un

chirurg ortoped.

Dislocarea portiunii inferioare

a humerusului printr-o fractura

poate fi grava, deoarece capatul

ascutit al osului fracturat poate

leza artera brahiala, care iriga

antebratul s;imana.

16:3

Opera ia

Harrya

fost operat de un chirurg

ortoped, medic primar. Operatia

avea scopul de a permite re-

ducerea fracturi i [0 procedura

chirurgicaLa ce repune

in

pozitie

oaseLedeplasate sau fractura-

te). Dupa ce fractura a fost re-

dusa in mod satisfacator, bratul

a fost imobiLizat intr-un bandaj

gipsat, dela axila, laincheietura

mainii. Harry a fost dus intr-un

salon ?i bratul a fost mentinut

ridicat. 0 asistenta controla re-

gulat culoarea, sensibilitatea s;i

pulsuLla nivelul bratului, pentru

a avea siguranta ca nu exista

nici

0

leziune

a

arterei cevas-

cularizeaza mana. In dimineata

urmatoare bratul era in continu-

are roz s;icald s;iradiografiile au

aratat ca oasele fracturate erau

corect pozitionate. Harry a fost

externat.

Radiografiile copiilor sunt

deseori greu de interpretat .

Fractura /ui Harry abia se vede

aproape de capatu/ humerusu/ui,

deasupra articu/atiei cotu/ui.

Recuperarea

Douazile mai tarziu Harry a fost

vazut la 0 clinica deortopedie,

pentru a seasigura caevolutia

este favorabila. Bandajul gipsata

fost lasat pentru 0 luna, pana la

vindecarea completa a osului.

In general, rezolvarea acestui

tip deaccidente este excelenta

s;iHarry s-a recuperat complet

-

dupatrei luni s-a intors la

jocurile sportive pecare Ie

practica - fotbal s;icricket.

~

I



MEDCINAGENERA[A~]}licoIQgk

leu emi ut

Leucemia este a boala maligna caracterizata prin hiperproductia anumitor celule albe

din sange [leucocite].Leucemiileacute se dezvolta rapid. Exista doua tipuri principale,

unul afecteaza in special copii,altul, prioritar adultii.

Leucemia este rezultatul pro-

duqiei necontrolate de leucoci-

te, derivate dintr-o celuU3unica,

mai putin diferentiata, ce a su-

ferit mutatii. Aceste celule sunt

imature sau au forme anormale

~i numarullor, excesiv crescut,

duce la simptomatologia ce

apare in leucemie.

Leucemia poate fi acuta sau

cronica. In leucemia acuta,

boala este rapid letala fara tra-

tament si leucocitele sunt de

tip foart~ imatur. In leucemiile

cronice, boala progreseaza mai

incet i celulele leucemice sunt

ANEMIA

0 produqie insuficienta de he-

matii produce anemia, cea mai

comuna forma fiind cea in care

lipsesc elementele constitutive,

precum vitamina 812 sau fierul.

Simptomele anemiei includ

paloarea tegumentelor i a mu-

coaselor ~ioboseala. Pentru ca

hematiile sunt raspunzatoare

de transportul oxigenului catre

tesuturi, 0 scadere a hematiilor

duce laprobleme de respiratie i

0 con tientizare a batailor inimii

- palpitatii - in timpul efortului

fizic.Cel maifrecvent tratament

al anemiei asociate leucemiei

este transfuzia de hematii.

TROMBOCITOPENIA

Celulele plachetare sunt res-

ponsabile de obturarea micilor

sparturi in vasele micide sange,

prevenind sangerarea. Ele se

aduna ingramezi pentru a forma

unagregat plachetar, care, ulte-

mai mature.

La oamenii sanatosi, leucoci-

tele imature cel'ulel~ blastice)

se inmultesc ~i se matureaza

in maduva osoasa ~i apoi sunt

eliberate in sange.

In leucemia acuta, aceste

celule primitive [bla ti) nu re-

u~esc sa se matureze ~i sa se

acumuleze. Celulele medulare

se inmultesc mai mult decat

ar trebui ~i nu se distrug cand

ar trebui. Maduva osoasa este

responsabila de producerea

tuturor celulelor anormale ale

sangelui i daca este plina cu

celule imature blasatice, ce-

lulele seriei albe, cele rO ii i

trombocitare nu mai sunt pro-

duse in cantitate suficienta.

Acest e ec este motivul frec-

vent pentru care pacientii cu

leucemie acuta ajung la medic.

Neutrofilele sunt celulele cu rol

principal in apiirarea impotriva

infecti ilor bacteriene. Aici , se pot

vedea in siingele unui bolnav de

septicemie bacteriana neutrofilele

ce prezint ii pete colorate violet in

interior. Bacteria va fi inglobatii intr-

0

vacuola ca un balon ~idigeratii .

rior, este intarit printr-o retea

de fibrina, produsa de sistemul

de coagulare. Unnumar scazut

de trombocite este denumit prin

termenul de trombocitopenie.

Pacientii pot avea trombocito-

penie din motive diverse, unul

dintre cele mai frecvente fiind

purpura trombocitopenica idi-

opatica, 0 boala autoimuna, in

care sistemul imunitar al cor-

pului distruge plachetele. A~a

cum lkucemia tulbura produqia

de hematii ~i leucocite normale

in maduva, la fel e tulburata i

productia de trombocite, cau-

zand trombocitopenie ~i sange-

rari.

Aceasta sangerare apare

frecvent in piele, producand

echimoze mici,de marimea unei

gamalii de ac [purpura] i, de

cele mai multe ori, este mai in-

tensa pe gambe, unde presiunea

hidrostatica este mai mare. Pa-

Pacientii cu leucemie acutii

mieloidii AML sufera frecvent

de siingeriiri, infectii ~i inflamatii

ale gingiilor. Siingerarea datoratii

trombocitopeniei este frecventii

~iafecteaza in special pielea

~i gingiile.

..

Structura miiduvei osoase se

vede pe aceastii lama coloratii

in microscopie electronicii.

Miiduva portocalie contine

celule stem, care formeazii cele

trei tipuri celulare

:

celulele

ro~ii hematiile , celulele albe

Ieucocitele ~iplachetele

trombocitele .

cienti i mai pot observa vanatai

aparute foarte u or sangerare

prelungita la injeqii sau recol-

tarea de sange pentru analize

ocazional sangerari mai severe

din stomac intestine sau trac-

tul urinar. Tratamentul pentru

sangerarea trombocitopenica

in leucemie este transfuzia de

trombocite.

Trombocitele au viata scur-

ta de numai 2-3 zile in t imp ce

hematiile dureaza pana la 120

de zile in circulatie. Aceasta

inseamna ca efectul benefic al

transfuziei de trombocite este

de durata scurta ~i ele trebuie

administrare la fiecare dte-

va zile. Trombocitele au durata

scurta deviata i in sangele do-

nat mai putin de 5 zi le [hema-

ti ile pot dura cinci saptamaniJ.

Pentru a ajunge la 0 doza efici-

enta se obi~nuie~te sa se extra-

ga trombocitele din cinci doze

de sange de la donatori pentru

a fabrica a doza de trombocite.

0 alta varianta este cadonatorul

sa fie conectat la 0 ma~ina nu-

mita separator de celule care

extrage trombocitele din sange

in timpul pasajului lor. Plasma ~i

celulele care nu sunt necesare

seintorc in vasele de sange ale

donatorului.

I



~

Cea mai comuna celula alba din

sange este neutrofilul. Acesta

este eficient in omara rea bacte-

ri ilor ?i este cea mai importan-

ta arma in infectii le bacteriene

uzuale.

Cand maduva osoasa este

plina cu celule leucemice inuti-

le, numarul de neutrofi le scade

?i infectiile bateriene obi?nuite

devin a problema, atat la pu-

nerea diagnosticului cat ?i in

timpul tratamentului. Numarul

scazut deneutrofi le in sange se

nume?te neutropenie. Infectiile

ce apar pot fi pneumonii, infectii

urinare, ale pielii sau se dezvol-

ta cu punct deplecare la branu-

lele intravenoase.

Deseori febra este principalul

semn al unei astfel de infectii ?i

este necesara administrarea ur-

genta de antibiotice, intravenos,

dupa ce au fast recoltate probe

desange ?ide urina pentru cul-

turi, precum?i probe depe orice

zona vizibil infectata.

Enterococul rezi stent la

vancomicinii recoltat de

la un pacient cu leucemie

acutii cre;;te in centrul

acestei pliicu e agar. Un

microorganism indicator

cre;;te injurul marginii

pliicu ei care este

sensibilIa majoritatea

antibioticelor. Au fost

plasate discur i de hii rtle

impregnate cu antibiotice

diverse in zona de

jonc iune dintre douii arii

de cre;;tere

a

bacteriilor.

Organismul indicator

a

fost distrus de antibiotice

dar enterococul nu.

fntr-o aftii

a

giitului placardele

albe de fungi

se

pot vedea pe

fundalul inflamat.

TRATAMENTULU

ANTIBIOTICE

Antibioticele pot f i schimbate

daca febra nu cedeaza sau daca

bacteria ce cre?te pe culturi

este rezistenta la antibioticul

folosit. Dezvoltarea unor super-

microbi, rezistenti la antibioti-

ce, este a problema la pacientii

cu leucemie acuta, in special in

cazul enterococului rezistent

la vancomicina. Gura ?i ?ezutul

sunt zone relativ murdare ale

organismului, in sensul numa-

rului de germeni rezistenti ?i

cand imunitatea este scazuta,

chiar ?i cele mai prietenoase

bacterii , numite comensuale,

care traiesc in aceste zone, de-

vin patogene ?i produc infectii.

Pentru a preveni acest lucru,

pacientii cu neutropenie trebu-

ie sa foloseasca regulat anti-

aceastii radiografie a unui

pacient cu leucemie acutii ;;i

pneumonie partea superioarii

a

pliimiinului drept este

condensatii spre deosebire de

cealaltii parte cu aspect normal.

septice pentru spalarea gurii ?i

sunt sfatuiti sa evite alimentele

cu conti nut r idicat de bacteri i,

precum branzeturi le fermen-

tate. Majoritatea alimentelor in

conserva sunt sigure, la fel ca

?i alimentele proaspete ?i cele

bine prelucrate termic.

De obicei, pacientul cu neu-

tropenie este tratat intr-o ca-

mera individuala ?i izolat devi-

zitatorii care au raceli sau alte

infectii. Unele spitale au filtre

incorporate in aparatele de aer

conditionat pentru indeparta-

rea bacteri ilor?i fungilor cepot

cauza infectii.

Pacientul face mai frecvent

infectii de la propri ile bacterii

decat de la cele din mediulin-

conjurator.

'

/

INFECTIILE ASOCIATE

Neutropenia tratata cu antibi-

otice pe perioade indelungate

face organismul mai suscepti-

bil la infecti ile fungice supra-

adaugate. Una dintre cele mai

frecvente este afta, cauzata

de ciuperca

Candida albicans.

Pentru a preveni aftele, paci-

entii cu neutropenie sunt tratati

cu medicatie antifungica, pre-

cum amfotericina.

Aspergillus produce

a alta in-

fectie fungi~a, in plaman, greu

de tratat. In aceasta infectie

se pot vedea zone rotunde pe

radiografia pulmonara, fiecii ~

re reprezentand un bulgare de

fungi.

Pentru

a

minimiza expunerea la

bacterii ;;i fungi cu transmitere

aerianii aerul intrii la capiitul

patului ;;i

0

perdea de aer fi ltrat

este suflat ii in jos din baldachin.

JI

J

r

I

/

I



,~A~AI A:

OncQIQqI~

i gnosticulleucemiei cute

Recunoa?terea diferentelor subtile Intre leucemia mieloida acuta ?i leucemia limfoida

acuta este vitala pentru prognosticul ?i tratarea simptomelor

Leucemiaacuta

se imparte in

leucemieacuta mieloida

[LAM]

si leucemie acuta limfoida

[LAL).

Nuexista semne clinice

clare care sa faca deosebirea

intre

LAM ?iLAL.

De ?i

celula primitivablastica

este caracteristica ambelor ti-

puri, exista diferen\e subtile in

aspectul microscopic al bla ?-

tilor din leucemia mieloida ?i

al celor din leucemia limfoida.

Este importat sa se precizeze

tipul de leucemie acuta de care

sufera pacientul, caci exista di-

feren\e de prognostic ?i

de tratament.

Daca exista dubii pri-

vind tipul de leucemie,

este de ajutor efectu-

area unor investiga\ii

speciale. De exemplu,

testele imunologicede-

tecteaza, pe suprafa\a

membranei blastice,

caracteristicile speci-

fice bla ?tilor mieloizi

sau limfoizi, folosind

anticorpi cu specificita-

te inalta.

IMPLICAREA

SNC

Bla ?tii din leucemia

acuta limfoblastica ?i,

in cazuri rare, cei din

leucemia acuta mie-

loblastica, pot sta ascun ? i in

creier sau in maduva spinarii,

de cealalta parte a barierei he-

matoencefalice, unde chimiote-

rapia nu le poate ajunge. Dupa

ce sangele ?imaduva au fast

cura\ate de celulele leucemi-

ce, aceste celule pot cauza re-

caderi. Pacientii cu leucemie a

sistemuluiner~oscentral

[SNC]

pot suferi dedureri de cap, var-

saturi, crize paroxistice ?idife-

rite paralizii ale nervilor faciali

?iai ochilor. Tncazurile de leu

cemie acuta limfoida, injeqiile

cu chimioterapice se adminis-

treaza in lichidul cefalorahidi-

dan, prin punqie lombara, pen-

tru a preveni afectarea SNC.

Radioterapia la nivelul capului

este ?iea utila.

Cel mai frecvent punctiile

medulare

se

fac din stern pelvis

sau in acest caz din osul coxal

Este introdus un ac de punctie in

miiduvii f ji

se

aspirii prin seringii

Pentru investigatia de laborator

e

necesarii

0

cantitate micii de

miiduvii

Tratament ?i prognostic

Rata vindecarii

leucemia acuta

mieloida

30-40 cu

chimioterapie

leucemia acuta

limfoida

60-70%cu

chimioterapie

Inciden~a

Afecteaza,n majoritate

adultii

AfecteazaIn

majoritate

copiii

Implicarea sistemului

nervos central

Rara

Frecventa

Se

vede aici cum miiduva este

aspiratii din miiduva osului

coxal Aceasta este 0 procedurii

standard ce

se

efectueazii sub

anestezie localii

1

I



~'iTh,~g'i 'n'n~'~M'W; ~~ ,M~iE~' lClNA GENERA LA ncal

~'Te

este de di gnostic pentru leucemi cut

Celulele primitive din sange S;idin maduva

osoasa, precum S;ischimbarile in structura S;i

numarul cromozomilor furnizeaza informatii

esentiale pentru diagnostic S;itratament.

- vor arata re-

ducerea numarului de hematii

[exprimatade obiceiprinnivelului

hemoglobinei),neutrofile?i trom-

bocite. Celulele leucemice inva-

deazamaduvaosoasa?i se revar-

sa in sange, fapt tradus frecvent

printr-un numarmare de leucoci-

te. Examinareasangelui la micro-

scop va arata existenta celulelor

primitive,detip blastic.

Maduva osoasa poate fi exami-

nata prin introducerea unui ac

cu lumen larg in os, in portiunile

unde periostul este subtire ?i

unde, in mod normal, se gase?te

maduva ro?ie activa, deexemplu

in stern sau in osul coxal.Aceas-

Uirecolatare se face, de obicei,

sub anestezie locala, asema-

natoare celei fotosite in stoma-

tologie. Maduvaosoasa poate fi

extrasa folosind 0 seringa. Din

aceasta proba se fac sectiuni

care sunt examinate la micro-

scop, dupa cotorare.

Tnleucemia acuta se observa

multe celule teucemice imature,

care nu mai apuca sa se trans-

forme in celulele mature nor-

male, folositoare organismului.

Be

reeolteazii probe de miiduvii

eu un ae de punetie, de obieei din

stern sau din pelvi s.

Be

preparii un frot iu de sange

prin int inderea unui strat subti re

de sange de-a lungul unei lame

-

aeesta

se

usueii,

se

eoloreaza

~i se examineazii la mieroseop.

Proba ee

se

vede aiei a fost luat ii

de la un bolnav eu leueemie

aeutii mieloidii LAM); eelulele

mari, colorate intens , sunt bla~t i,

eelule imature.

-

'--.

.

..

Aeest eariotip arati i existen a

unor eromozomi anormali din

eelulele leueemiee ale unui bolnav

de LAM. Apare, in aeest eaz, un

eromozom

8

suplimentar, prezent

in

13 %

din eazurile de LAM.

-/

Canalul medular este evidentiat in seetiunea

transversala a osului normal. Aeeasta este

prineipala loealizare a miiduvei.

t'itogenetica

cromozomilordupa marime ?i

cariotipul celular [modelul spe-

cificcromozomialal unui individ].

Uneori,in leucemie, cromozomii

sunt anormali.

Anumite anomalii pot sugera

un prognostic mai bun sau mai

rau decat cel dinmajoritatea ca-

zurilor,ceea ce poate impune un

tratament mai bland sau mai pu-

ternic. Anomaliilecromozomiale

reprezinta ?i un marker at celu-

lelor leucemice, care ar trebui sa

dispara in cazul unui tratament

ce a avutsucces.

~

~

~.

0:

,:

, ,

)8

t

Ai

~,;;\ #'1.

Activitatea tuturor celulelor, in-

clusiv a celor leucemice, este

controlata decodulgenetic celu-

lar. AND-ulcare alcatuie?te co-

dul genetic se afla in cromozomii

dincentrul nucleului celular.

Cromozomiipot fi studiati prin

efectuarea de culturi celulare,

care sunt aduse in stadiul de di-

viziune?i apoi Inghetate in timp

ce cromozomii sunt impra?tiati,

prin adaugarea unei substante

otravitoare, cumar fi colchicina,

in mediul de cultura. Celulele

sunt apoi umflate prin suspensia

lor in solutie salina diluata ?iin-

tinse pe lame pentru a fistudiate

la microscop. Celulele se sparg,

eliberand cromozomii. Ace?tia

sunt apoicolorati ?ianalizati.

Folosirea

u u

microscop

computerizat permite aranjarea

ni

2 54

nQ

fi'~

\1

t'u

Xii

h

t, ;iJ

.......

~~,

6

10 121

8.

9

iA

Qd

I

'--/

~

,

~

.

... ,....

ft')

13 15

18.6 17

4

,-..

ltir;,

t

.

'.

19

21

22

~0

I



/

~,

/

MEDI ;r~rA~GENERALA: OncQ o

Ie

r t mentulleucemiei cute

Progresele facute de transplantul medular, chimioterapie, radioterapie

~i tratamentele de sustinere, au imbunatatit toate prognosticul ~i rata de

supravietuire atat la copii cat ~i la adulti

f

Tratamentele de sustinere sunt

necesare pentru a compensa in-

capacitatea maduvei de a produce

celule sanguine normale. Majorita-

tea acestor tratamente sunt admi-

nistrate intravenos ?i este nevoie

de monitorizare clinica frecventa.

Se obi?nuie?te sa se instaleze un

cateter lung intravenos [linieHick-

man], ce trece cativa centimetri

prin piele Inainte de a intra Intr-un

vas de sange mare, de lagat sau de

la umar. Acesta ajunge apoi In cel

mai mare dintre vase, deasupra

inimii[venacava superioaraJ. Cand

nu este folosit, capatul cateterului

poate fisigilat ?i umplut cu solutie

anticoagulanta pentru a preveni

formarea cheagurilor.

Astfel este permis accesul u?or

In sistemul circulator al pacientului

?i cateterul poate fipastrat pentru

un an ?i mai mult daca este nece-

sar. Chimioterapia poate fi admi-

nistrata pe aceea?i cale.

sistenta administreazii

chimioterapia intravenoasii unui

biiietel bolnav de leucemie

~

~~Jtj~le [~tJ;;~e'mjeialcute

In majoritatea cazurilor cauzele

nu se cunosc dar posibilitii~ile

includ:

. Dezmembrarea AND-ului leuco-

ci tar, fara sa se cunoasca cauza

acestui defect.

. Anumiti copii cu anomalii cro-

mozomiale, precum cei cu sin-

drom Down, prezinta risc cres-

cut de a face leucemie acuta.

. Tratamentele anterioare cu chi-

mioterapice pot afecta AND-ul

normal leucocitar §i predispun

la aparitia leucemiei acute.

Aceasta posibilitate este mai

mare In cazul agentilor alchi-

lanti folositi In tratament sau

daci chimioterapia se combina

cu radioterapia.

8, Expunerea la radiati i predispu-

ne la aparitia leucemiei acute.

Exista un numar mai mare de

cazuri In zonele Invecinate Ger-

nobiHului, locul unui accident

nuclear, §i,Inainte de Imbunata-

tirea standardelor de protectie

TranSElantul medLilar

ChimioterapiaIn doze mari ?i

radioterapia Intregului corp

curata maduva osoasa Inainte

de transplantul medular. Acest

tratament distruge multe dintre

celulele leucemice reziduale din

maduva. De asemeni, sistemul

un

transferat de la donator

este capabil sa recunoasca celu-

lele leucemice reziduale si sa le

dist~ga - efectul grefeiI~potri-

va leucemiei. Efectulnegativeste

ca exista posibilitatea ca celulele

donatorului sa lupte Impotriva

tesuturilor primitorului ?i sa

apara boala grefa contra gazdei.

Tngeneral, sunt afectate pielea,

radiologica, In n jndul radiolo-

gilor, leucemia avea incidenta

crescuta.

. La caini §ip isici , leucemia poate

fi transmisa de un virus. La oa-

meni exista 0 forma foarte rara

de leucemie, cauzata de un vi-

rus, care se gase§te In Japonia

§i In Garaibe, denumit HTLV-I

(virusul uman al leucemiei cu

celule T tipull).

. Periodic, se constata existenta

unor cazuri grupate de leuce-

mie - In special LAL; c um ar fi

incidenta crescuta a leucemiei

In zona §ant ierului nuclear el-

lafield, atr ibuita nivelului local.

crescut de radiatii.

Aceasta cre§tere 10-

cala a numarului de

cazuri de leucemie se

Intalne§te peste tot pe

glob §ipoate fi cauza-

ta de factori de mediu

sau de agent i infect i-

o§i necunoscuti.

-

intestinele?i

ficatul,

dar nueste

exceptat niciun alt organ.

Maduva donatorului este in-

trodusa intravenos In organis-

mul gazdei. Dureaza 3-4 sap-

tamani pentru ca celulele stem

sa creasca si sa se normalizeze

numaratoar'ea leucocitelor. Tn

aceasta perioada. organismul

gazdei se confrunta cu toate

problemele asociate unuinumar

mic de neutrofile ?i trombocite,

respectiv infectii ?i sangerari.

Cateodata, maduva nu cre?te,

adica grefa a fost respinsa.

De aceea, acest tratament

este rezervat cazurilor cu reca-

deri dupa chimioterapie clasica

sau celor In care chimioterapia

este putin probabil sa actioneze.

Transplanturile medulare se fac

de obicei la pacienti cu varsta

sub 50 de ani, deoarece cei mai

In varsta s-ar puteasa nu tole-

reze procedura,

Transplantul medular

imbuniitiiteflte prognosticul

tuturor pacienti lor f li in special al

copii lor cu L L

I



ME£>lCIJJAENERAL ::OncoLog,ie

himioter pi

Chimioterapiatinte$te selectiv celulele maligne pentru

a permite celulelor normale sa repopuleze maduva

osoasa. Scopulchimioterapiei este de a distruge

selectiv celulele leucemice maligne, permitand

celulelor normale sa creasca din nouin maduvaosoasa.

Tratamentul chimioterapic se imparte in trei faze:

inductia,consolidarea $imentinerea.

INDUqlA

Faza initiala a chimioterapi-

ei este induqia. Dupa aceas-

ta, maduva ar trebui sa nu mai

contina celule leucemice ~i nu-

marul celulelor din periferie sa

fie normal. Tratamentul nu este

suficient pentru a trata leucemia

acuta, deoarece este cunoscut

din experienta faptul ca raman

celule reziduale, care nu apar

pe 0 cantitate mica de tesut re-

coltat prin punctie, ~i care pro-

voaca recaderi.

CONSOLIDAREA

Pentru a preveni recaderile ulte-

rioare, se administreaza chimi-

oterapie de consolidare. Aceste

tratamente se fac, de obicei, pe

parcursul mai multor luni dezile.

MENTINEREA

Tnleucemia acuta limfoida, dar

nu ~iin cea mieloida, s-a dovedit

eficienta terapiei de mentinere.

Este vorba de chimioterapie in

doze mici, adaptate astfel incat

sa nu cauzeze scaderea numa-

rului decelule din sange ~i care

poate fi administrata fara inter-

narea pacientului. Majoritatea

Majoritatea medicamentelor

citotoxice au efecte secundare

similare:

.

Gre~uri~ivarsaturi

Dinfericire, descoperireaunor noi

antiemetice, precum ondanse-

tron, aInsemnatcontrolul eficient

al majoritatii

cazurilor.

. Alopecia (caderea parului) ~i

afectarea cre~terii unghiilor

Acum

camodapromoveazaparul

scurt, acest efect secundar este

mai bine tolerat decat In trecut.

Exista numeroase tehnici prin

Prin chimioterapie intravenoasii

pacientii primesc un numiir de

substante in cazulleucemiei

t ratamentul poate dura luni

copiilor cu leucemie

acuta

lim-

foida primesc un tratament ce

dureaza in total in jur de doi ani,

dintre care 18 luni dureaza tra-

tamentul de mentinere.

Chimioterapicele folosite in

leucemia acuta reprezinta un

amestec de agenti anticance-

ro~i, similar cucel folositln orice

boala canceroasa. Se folosesc

medicamente multiple pentru

a maximiza ~ansa de a omori

celulele leucemice, deoarece

fiecare drog actioneaza pe un

anume sector al metabolismului

celular. Efectele secundare ale

fiecarui medicament pot fi ~iele

reduse prin folosirea unei com-

binatii de medicamente, in doze

mai mici. S-a ajuns la standar-

dizarea formulelor de tratament

prin compararea continua a re-

zultatelor obtinute de diverse

formule de tratament. Formula

care are cel mai bun rezultat

este apoi adoptata ~i comparata

cu 0 formula noua.

Radioterapia la nivelul

capului este de multe

ori 0 procedurii eficientii

in prevenirea impliciirii

s is temului nervos central

in leucemie

.Ji fe:ct:E: ecuneliare ale il:t19 eNcaUei

~

: ;.;

. ... .,... .. ... .. . I

care este minimizat acest efect,

precum racirea scalpului cu ajuto-

rul pungilor de gheata, de~i bene-

fieiul nu este sigur. Parull~i reia

cre~terea odata cu terminarea tra-

tamentului ~i,Intre timp, ar putea

fi purtata 0 peruca. Intreruperea

cre~terii unghiilor poate duce la

aparitia striurilor pe unghie, dar

acestea dispar odata cu cre~terea

unghiei.

II Scaderea numarului de celule

circulante in sange

Deseori numaratoarea de celule In

sange iese mai prost, dupa chimi-

oterapie, Inainte de a se Imbunata-

ti. Tratamentul de suport necesar

este descris aiei. Hormonii care

Anti emeticele sunt folosite

pentru a diminua senzatia de

greatii asociatii chimioterapiei

controleazii productia de leucocite

In maduvii, In special factorul de

stimulare a col~ni1lorde granulo-

cite (G-CSF). P'ot fi administrati

pacientilor pentru a stimula pro-

ductia de leucocite normale dupa

ce maduvaa fost inhibatade chimio-

terapie. Din nefericire, aceasta nu

este 0 solutie completa pentru

numarul sciizut de leucocite dupa

chimioterapie, deoarece

G-CSF

stimuleaza cre~terea ~imultiplica-

rea §i a celulelor stem, mieloide,

mai degrabadecata celulelorpri-

mitive normale care supravietu-

iesc chimioterapiei ~i care sunt

celulele care repopuleazii maduva

osoasa.

IIIMucozita

Toate tesuturile cu Inmul tire celu-

lara rapidii sunt afectate de chimio-

terapie §i mucoasa tractului intes-

tinal se Innoie~te rapid, prin

descuamarea permanentii a celu-

'-.-/

'-

lelorintestinale.Pacientii

are fac

chimioterapie sufera frecvent de

ulceratii pe mucoasa bucala

§i de

diaree ~i ar putea avea nevoie de

nutritie parenterala (intravenoa-

sa), daca al imentatia orala devine

0 problemii.

'II Fertilitatea

Medicamenatelecitotoxice

sunt

teratogene

aceastanseamnaa

pot cauza aparitia malformatiilor

lafat. De

aceea, pacientii carora Ii

se administreazii trebuie

sa folo-

.

seasca metode contraceptive

adecvate. Aceste medicamente

pot induce §i inferti li ta te, f ie tem-

porara, fie permanentii, depinzand

de tipul de

citostatic folosit §i de '

doza administrata. Depozitarea I

spermei ar putea

fi

0 solutie pen-

tru barbati, dar pentru femei nu

existii In prezent 0 procedura

adecvatadea conservaovulele~i

a Iedezghetaulterior.

J

I



PEDI TRIE Chirurgie

Informatii generale

Capitolul

FOAIA

Copiiisunt Intr-un stadiu de dezvoltare de Inceput fata de adulti ;;iorganele lor nu sunt

Inca maturate. Prin urmare este nevoie de tehnici chirurgicale speciale pentru a rezolva

problemele lor medicale.

I

Exista un numar de boli ~i ano-

malii care apar cu precadere

sau in exclusivitate la copii.

Problemele congenitale care

apar includ malformatii ale ini-

mii, defecte ale fetei ?icapului,

deformari ale ~oldurilor, defec-

te de perete abdominal ~i mal-

formatii ale intestinelor. Odata

cu cre~terea, copiii au nevoie

de operatii care sa corecteze

defectele cauzate de diverse

afeqiuni.

Unii copii i dezvolta tumori,

altii sufera raniri in urma unor

traumatisme. Astfel de pro-

bleme vor necesita interventia

unui special ist in chirurgie pe-

diatrica.

CONSULTATIALA

CHIRURGULPEDIATRU

- ----

Chirurgia este folosita, in gene-

ral, ca 0 ultima optiune, atunci

cand nu mai exista alternativa

medicala de tratament.

In unele cazuri, pacientul

este trimis de un medic de fa-

milie catre un pediatru, care

apoi va apela la un chirurg,

daca este necesar. 0 al ta si tu-

atie poate fi aceea ca pacientul

este deja internat in spital sau

este in evidenta spitalului, ca

pacient tratat in ambulator ?i,

la un moment dat, este nece-

sara interventia chirurgului,

care este solicitat imediat .

CA~lFICAR~APJQLATRICA

Toti chirurgii sunt inalt calificati

~i ei i~i dezvolta cuno~tintele

tehnice necesare de-a lungul

anilor de pregatire ~i experien-

ta practica.

Multi chirurgi sunt specia-

lizati pentru operat ii pe 0 anu-

mita parte a corpului, cum ar

fi inima, creierul sau oasele.

Chirurgii pediatri au calificare

suplimentara.

Ei sunt capabili sa evalueze

~i sa puna diagnosticul in ca-

zul unui numar mare de boli ce

apar in mod frecvent la copii.

Ei i~i insu~esc tehnicile de ca-

teterizare ?i resuscitare. Sunt

familiarizati cu tehnicile reechi-

l ibrari i hidroelectrolitice la co-

pii - esentiale pentru ingrij irea

postoperatorie.

hirurgia la copil

pendicectomia este 0 operatie obifmuitii la copii -se

indepiirteazii apendicul bolnav Medicul palpeazii partea

dreaptii a abdomenului inferior al copilului suspect de

apendicita pentru a simt i inflamat ia tipica

1. CRANIUL

Malformatiile

craniene pot fi corectate chirurgical.

Operatiile pe creier pot fi necesare pentru a trata

tumorile sau hidrocefalia.

2. URECHEA

Urechile diforme pot fi corectate prin chirurgie plastid.

Anumite tipuri de surditate pot fi ameliorate prin chirurgia

urechii interne.

3. FATA

Malformatiilefetei

cum ar fi buzadeiepure, gura delup sau

nasul turtit, pot fi corectate de chirurgia plastid

4. TORACELE

Anumite

boli

de inima ~i de plaman p01tr rezolvate prin

chirurgia cardiovasculara. Bolile mai grave se pot trata prin

transplant.

5. ABDOMENUL

Tumorile ~i malformatiile tractului intestinal pot fi tratate

chirurgical. Unficat ce nu functioneaza poate fi inlocuit prin

transplant.

6. ~OLDUL

7

Unii copii se nasc cu luxatie de ?old. Unchirurg ortoped

poate rezolva aceasta problema prin repozitionarea ~oldului

cu ajutorul unei centuri speciale.

7. MEMBRULINFERIOR

Interventiile reparatorii in cazde leziuni grave implica

ancorarea capetelorfracturate, panala formarea unui os nou.

8. LABA PICIORULUI

Deformarile dela acest nivel cum ar fi piciorul stramb

congenital piciorul equinJpot fi rezolvate chirurgical, prin

operatii uneori repetate, pentru repozitionare corecta.

it

5

I



PEDI TRIE Chirurgie

Tipuri de chirurgie pediatrica

Operatiilepe cord

Bolile cardiacepot lntarzia serios

dezvoltarea copilului §i Ii reduc

§anselede supravietuire.Unadin-

tre celemaisimpleboli estedefec-

tul septalatrial

DSA),

cunoscut§i

caostium, sau,,0gauraIn inima ,

0 anomaliece apare cand mem-

~rana dintre cele doua camere

superioareale inimii nu selnchide

complet dupana§tere.Majoritatea

DSAsepot rezolvau§orprin lnchi-

dereachirurgicalaa spatiuluicu un

petecde materialproteticsauprin

alipireamarginilor.

0 alta problemacu rezolvarechi-

rurgicalaestedatade functionarea

incorectaaventricululuidrept, sau

de lipsalui.ln cazuriextreme,este

necesartransplantulcardiac.

Spina bifida numita §i

coloana rupta) aparecand

un defect de formare a

coloanei vertebrale lasa

maduva descoperita. In

cazurisevere,poaterezulta

un handicap mental sau

fizicsever.Articolul de fata

arata care sunt cauzele§i

care

estetratamentul.

Chirurgia abdomenului la

copii implica tratamentul

anomaliilorsaualleziunilor

aparuteIn zonainferioaraa

trunchiului, excluzandpla-

manii §i inima. Cele mai

frecvente operatii sunt

apendicectomiile,corectia

defectelor intestinului§i a

herniilor.

DSA sau gaura

din inimii

este un defect congenital relat iv

frecvent. Aici chirurgii opereazii

un copil de

2

ani fli jumiitate.

Chirurgiamaxilofacialii

Chirurgia orala §i maxilofaciala

este0 formaspecializatadechirur-

gie ce seefectueazape tesuturile

fetei,maxilare§idinti. Uniicopii se

nasc cu buzadespicata§i, uneori

§i cu palatdespicat palatoschizis).

Pentrucorectareaacestordefecte

§i asigurareadezvoltariinormalea

fetei estenecesarainterventiachi-

rurgicala.Uneori,pentrua corecta

palatoschizisul, este nevoie de

grefaosoasa.

Unii copii au nevoiede 0 a doua

operatiepentrua corectadeforma-

rile restantealebuzeisaunasului.

Neurochirurgie

Tumorile creierului sunt a doua

cauzade cancer,ca frecventa, la

copii §iaproapelntotdeaunanece-

sita interventiechirurgicala.Afec-

teazafrecventcerebelul,ducandla

pierdereaprogresivaa stabilitatii

In picioare a copilului. Craniul

copiluluiestedestuldeelastic,a§a

lncat durerile de cap §i semnele

caracteristicede presiuneintracra-

niana apar relativ lent, ceea ce

lntarziediagnosticul.

Epilepsiaeste

0

boalaa creieru-

lui caracterizata prin pierderi

bru§tede con§tienta,lnsotite de

convulsii. Candpacientul nu ras-

punde la tratamentul medica-

mentos se poate apela la chirur-

gie

- aspectulcritic este legat de

identificarea

partiide creierres-

ponsabilade crize§i lndepartarea

ei In siguranta.

Alte afectiunicenecesitainterven-

tii chirurgicale sunt hidrocefalia

lichid In excesIn creier), sindro-

mul Chiari creierul

sau coloana

vertebrala lmping §i deformeaza

bazacraniului),traumatismedato-

rateaccidentarilor.

Chirurgieortopedicii

Chirurgiiortopezisunt specializati

In corectareadefectelorscheletu-

lui osos.0 partedin ele sunt con-

genitale, altele dobandite de-a

lungul vietii. Defecteledin na§tere

includproblemelelegatede coloa-

navertebrala,precumspinabifida,

diformitatialemembrelor,precum

piciorulstramb,saualtedefecteca

degetelesupranumeraresau luxa-

tia congenitala de §old. Copilul

necesitasupraveghereregulataIn

timpul perioadei de cre§tere §i,

uneori,§i caadult.Copiiicu parali-

ziecerebralaar puteaaveanevoie

de sustinereacoloaneivertebrale.

Ortopeziise ocupa §i de oasele

fracturate,

0

situatiefrecventaa

copii. Unele fracturi pot afecta

nucleii oso§i de cre§tere §i pot

aparea probleme In dezvoltarea

osoasa, care trebuie urmarita

atent.

\ /

Chirurgia nasului, gatului §i

urechilor

Chirurgii ORLrezolvaproblemele

nasului, gatului §i urechilor, dar

exista 0 tendinta de a sespecial-

za lntr-un singur domeniu dintre

celetrei.

Surditatea la copii este 0 boala

congenitalarelativfrecventa.Teh-

nologia moderna vine In ajutorul

acestor cazuri prin implanturi

cohleare,dispozitivecese fixeaza

In urecheainternapentrua permi-

te recePtiasunetelor.

Chirurgiaconductuluiauditiv tim-

panostomia cu insertia unui mic

tub este necesarapentru a trata

infectiaurechiimedii otitamedie).

Urechiledeformatepot fi remode-

late cu ajutorul chirurgiei plastice

otoplastie),lafel §i nasuriledefor-

mate,prinrinoplastie.

rticole de chirurgie pediatrica n revista

-/

Cunoscuti ca picior

varus equin, implica 0

rasucire permanenta a

piciorului, astfel Incat

talpa

nu sta

dreapta pe

sol. Forma

comuna

apare la unul din 1000de

copii. De multe ori, inter-

ventia

chirurgicala este

singuracare rezolva pro-

blema cu succes.

Hidrocefalia numita §i

apa In creier ) este

cauzata de acumularea

de lichid cefalorahidian,

In exces, In cavitatea

craniana. Aceasta acu-

mulareducela cre§terea

presiunii intracraniene,

careapasape creier§i

pe oaselecraniului,Inca

In cre§tere.

Tratamentul

consta

In drenajul

exce-

sului de f luid In fluxul

sanguin.

V

I



Capitolul

FOAIA5

PEDIATRIE:Chirurgie

ChirurgiaabdomenuLui

--./

Chirurgii pediatri opereaza copii de toate varstele, de la fetii din uter, la adolescenti.

Mare parte din munca lor este centrata pe anomaliile sau leziunile din zona abdominala.

CHIRUGIAINTRAUTERIN4

0 parte din probleme vor nece-

sita interventie chirurgicala Tna-

inte de na~tere. Aceste opera\ii

vor fi executate numai dad se

presupune ca fatul moare Tnain-

te de na~tere, daca operatia nu

este facuta.

Cele mai frecvente operatii

de aceste feLsunt cele de drenaj

al chisturiLor~i de mic~orare a

formatiuniLorintratoracice, care

Tmpiedicadezvoltarea inimii~i a

plamanilor. Chirurgul poate in-

terveni ~ipentru a reduce cre~-

terea rapida a unor tumori, prin

blocarea aportului de sange la

tumora.

Chirurgia abdomenului implica

deschiderea abdomenuLui,por-

tiunea inferioara a trunchiuLui,

care nu include pLamanii~i ini-

ma. Aceasta zona contine sto-

macuLTnsine, intestin~le, fica-

tul, splina, rinichii, pancreasul,

vezica biliara, vezica urinara,

vase de sange ~i, Lafemei, ova-

rele ~iuterul.

Probleme

aLe

tractuLui

dig_estiv LacopiL

TractuLdigestiv, prezentat ,

. . A

f

~

d f

~

t

-

'.' Esofagul

alclln orma es a~ura a, j

po:ne~te de la gura ~i :,e i I Reflux gastroesofagian.

sfar~e~te Laanus, trecand Regurgita~ile(varsaturile)cu

prin stomac, duoden, i continut stomacal includsecretii

intestinulsubtire ~i gros. peptice ~iacide. Pot provoca

Este 0 structura compLexa, arsuri severe (pirozis).

~i este expus multor

\

~

fec iuni,.ln ti~puL vi.etii.. Hernia hiatalii.

intrauterine ~11ncopllarle., Protruziaunei parti din

Principale probleme sunt

I

~ stomacspre esolag.

enumerate aici.

\

:J

Frecventii la copii,

dar 80% din cazuri se

Obstructie duodenalii.

D

UOden .

vindeca spontan.

Cauzatii de atrezia ,

(fngustarea) duodenului,

riisuciri, tractiuni sau Stomac

blocaje lecale. Poate

produce viirsiituri I

severe ~i se trateazii ~ ( \ ./

chirurgical sau

\

~

prin reechilibrarea ,~

~

.

hidroelectreliticii. ~.

I

-~

EXAMINAREAATlJLUI

Fe\iinenascutipot

avea

afecti-

uni chirurgicale ce sunt depista-

bileTnaintede na~tere. Chirurgii

pediatri lucreaza cu 0 echipa

de obstetricieni, care cercetea-

za imaginile scanate ale fatului

pentru a depista eventualele

probleme rezolvabile chirurgi-

cal imediat dupa na~tere.

Problema aparuta ~i re-

zoLvarea ei vor fi discutate cu

mama ~i chirurgul va explica

Tndetaliu rezultatul probabil al

interventiei.

Gastrita.

Inflamatie ~i sangerare

a mucoasei gastrice.

Poate duce la ulcer

gastric.

Medicul asculta cu stetoscopul

zgomotele din stomacul unui

baietel. Auscultatia ascultarea

sunetelor din corp abdomenului

copiilor poate diagnostica

0

per/tonita sau

0

vezica urlnarii

marita ori perforata.

Atrezia jejunals

~i lIealii.

Obstructie a

intestinului

subtire. Produce

viirsiituri ~i

regurgitaiii

biliare.

,

~

,L

Intestin--

~

\

'

. , . .

9ros Int

.

e

.

~

.

t

.

in

.

subtlre

~

.....

~

-

'--

Apendicita. -

Inflamatiea apendicului,

tub

subiire la fnceputul intestinului

subiire. Nuare nici un rei, dar

poate Ii nevoie de fndepiirtarea

lui chirurgicalii pentru evitarea

complicatiilor.

'-../

/

Prolapsul rectal.

Protruzie a mucoasei

sau fntregului rect.

MANEVREMINIMINVf\ZIVE

Opera\ia pe fat Tnuterul mamei

este practicabila dar chirurgii

prefera manevrele minim invazi

ve. Aceasta implica tot cee posi

bil pentru a tine copiluLTnvia\a Tn

uter ~i a face opera\ia dupa na~

tere. A opera copilul dupa na~te

re este mai simplu ~i mai sigur

deoarece chirurgul are de a face

cu un singur pacient nucu doi.

CHIRURGIACQULTR~SUNETE

Chirurgii opereaza frecvent

fatul nenascut cu monitori

zare prin ultasunete. Aceasta

Tnseamna ca nu mai e nevoie

de deschiderea mamei sau de

administrarea anesteziei ge

nerale. Chirurgul introduce

printr un ac un endoscop sub

tire ca sa examineze fatul Tn

utero Prin ac se pot introduce

instrumente diverse precum

cele pentru drenajul chisturi

lor sau instrumente laser pen

tru cauterizari.

1 ,

../

\, /

I,

;



Cl1lRURGIA POSTf\JA.JALA

Odata nascut copilul, cele mai

fr~cvente interven\i i sunt pen-

tru probleme intestinale. Poate

aparea 0 lipsa pe tractul intes-

tinal, de exemplu la nivelul du-

odenului; daca tractul duodenal

nu este complet format, se va

produce un blocaj. Intestinele

pot fi rasucite, duble, torsionate,

blocate de fecale sau chisturi

S;i infectate. Daca exista blocaj

complet S;inu este tratat, copilul

va varsa S;ise vaimbolnavi gray,

dar dacaobstruqia e doar par\i-

ala pot trece luni de zile pana La

depistarea ei.

OPERATIILE CU INTERNARE

, DE0 ZI

Copiii sunt \inu\i, ori de cate

ori este posibil, cat mai pu\in in

spital. Ei pot fi interna\i, ope-

ra\i S;iexterna\i in cursul ace-

leias;i zile.

Problemele obis;nuite includ

prezen\a de lichid in scrot, um-

flaturi in diverse zonedin abdo-

men S;i in zona ombilicala. Un

numar insemnat din copii care

au nevoie de interven\ii chirur-

gicale sunt cei care au hernii,

situa\ie in care un organ sau un

\esut proemina in afara corpu-

lui. Cea mai frecventa hernie

este cea ombilicala, la fete, si-

tua\ie in care organele abdomi-

nale imping in zona ombilicala

S;icea inghinala Labaie\i, la care

pungi cu \esut sau grasime trec

prin peretele abdominal, in zo-

nele lui slabe.

Arsurile Lastomac sunt foarte

frecvente la copii, fiind cauzate

de refluxul gastic de acid catre

esofag. Tnmajoritatea cazurilor

problema se poate rezolva fara

PEDI TRIE Chirurgie

Cand apare sange in urinii

0

investigatie uti/iieste

0

radiografie

a ureterului -tubul care dreneazii

urina din rinichi ciitre vezica

urinarii. in acest caz apare

0

tumorii.

interven\ie chirurgicala, dar in

10 din cazurile cu arsuri la

stomac, opera\ia devine nece-

sara. Procedura se aplica mai

frecvent La copiii cu handicap

fizic sau psihic, care nu pot in-

ghi\i normal. Interven\ia este

necesara pentru a preveni as-

pira\ia [inhalarea) alimentelor S;i

suprainfectarea.

In cazul copiilor cu afectare

neurologica, incapabili sa se

alimenteze singuri, chirurgul in-

troduce un tub prin abdomen, in

0 situat ie frecventa la copiii de

varsteintre 2 §i 4 ani esteinghiti-

rea monezilor. Aceasta creeaza

probleme cand moneda se blo-

cheazaIn esofag, provocanddis-

confort §i dificultati la deglutitie.

Ceamaiutilizatametodadeextrac-

tie a lor esteendoscopia,In timp

ce copilul estesubanestezie.

Ca alternativa se poate trece un

cateter pe langa moneda §i se

umfla unbalonsub ea,pentru a 0

debloca.Deobicei,interventiachi-

rurgicala nu este necesara:dad

monedaajungeIn stomac,vatrece

prin tractul digestiv In interval de

24 48

deore.

Unele dintre obiectele cele mai

periculoaseInghitite de copii sunt

bateriile,dintre care cele mai rele

sunt celemici, In forma de disc.

OdataajunseIn stomacelepot sa

ramanaaici§i saintreIn reaqiecu

acidul gastric, arzand mucoasa

gastrica.S-ar puteasa fie nevoie

stomac, pentru a asigura apor-

tul alimentar.

Copiii mai sufera de ulcere

gastrice, S;imulte cazuri de gas-

trita, care duc Lainflama\ia mu-

coasei gastrice S;ila sangerare.

RINICHIL L'£EZIQ\JJBl NAJiA

Afeqiunile rinichilor includ

chisturi in rinichi S;iblocaje ale

aparatului de excre\ie urinar.

Copiii pot avea doua randuri de

rinichi, afec\iune cunoscuta ca

rinichi dublu, cu doua sisteme

complete de excre\ie pe ambele

par\i. 0 alta anomalie este rini-

chiulin potcoava: cei doi rinichi

sunt uni\i intr-o forma\iune se-

micirculara.

biectele inghi te

de interventie chirurgicalapentru

extragerealor.

Radiografia stomacului copiilor

care au Inghitit obiecte diverse

poate arata existenta cerceilor,

acelor, jucariilor §i altor obiecte

mici §i ar puteanecesitainterven-

tie chirurgicalapentrua evitaafec-

tareastomacului.

\ ..I

Un pacient

cu hernie inghinalii

in zona inferioarii a abdomenului

apare 0 umfliiturii prin peretele

abdominal. Ea poate fi evidentiatii

la efort sau la tuse.

Alte afeqiuni includ refluxul

de urina, care afecteaza rinichii

S;inecesita interven\ie chirurgi-

cala pentru a asigura drenajul

urinar corect. Ureterele sunt

tuburi care transporta urina de

la rinichi in vezica urinara. Cate-

odata ureterele sunt dilatate din

cauza refluxului mare sau din

cauza blocajelor ureterale.

Potsa apara infeqii la nivelul

vezicii biliare, sau poate fi ne-

voie de interven\ie chirurgicala

pentru rezolvarea anomaliei. De

exemplu, aportul anormal de

sange Lavezica urinara provoaca

sangerare, care poate fi detecta-

ta in urina. Acest aspect necesita

interven\ie chirurgicala.

in mod surprinziitor acest ac

de sigurant ii deschis a trecut

prin stomacul copi/ului dupii ce

a fost inghiti t. Pentru a preveni

lezarea intestinului s a intervenit

chirurgical.

0

monedii de dimensiuni mari

blocati i in esofagul copi/ului

care nu numai cii

a

produs

disconfort dar a pus ~i probleme

la respiratie.

\J

I



PATOLOGIE:

MorfopatoLogie

Capitolul

61

FOAIA2

n liz colesterolului

Colesterol este un cuvant la moda al prezentului. 0 cre~tere a acestei grasimi in sange

cre~te riscul de boala coronariana - cauza angorului ~i a atacului de cord.

I

Colesterolul este 0 substanta

gra-

sa, esentiala pentru buna functio-

nare a organismului. Este prezent

Inmembraneletuturor celulelor

s;i

intra In compozitia unor hormoni

- de exemplu hormonii sexuali, a

sarurilor biliare, care sunt implica-

teIn digestie. 0 parte din colesterol

provine din alimentatie -In princi-

pal, alimentele de origine animala

- dar majoritatea este sintetizat din

produsele chimice,In ficat.

Colesterolul este transportat la

tesuturi prinsange, sub forma unor

particule foarte mici, amesteca-

te cu proteinele s;icu alte grasimi,

numite lipoproteine. Majoritatea

0 formeaza as;a numitele proteine

cu densitate mica [LOU,dar apro-

ximativ un sfert este sub forma

de lipoproteine cu densitate mare

HOL).Aceste doua forme de coles-

terol se comporta diferit. Particu-

lele de LOLtransporta colesterolul

de la ficat spre tesuturi, dar HOL-ul

pare sa transporte colesterolul de

la tesuturi Inapoi la ficat, care apoi

secreta bila.

Nivelurilecrescute de colesterol,

In special de LOLcolesterol, In

sange se asociaza cudezvoltarea

aterosclerozei Ingustarea arte-

relorl. Cand aceasta afecteaza

arterele coronare poate duce la

angor sau atac de cord; la nivelul

arterelor cerebrale, poate pro-

voca atac cerebral, iar la nivelul

arterelor ce iriga membrele, In

cazuri rare, la gangrena.

Majoritateastudiilor s-au con-

centrat pe rolul colesterolului In

boala de inima, care este princi-

pala cauza de deces din Roma-

nia. 5tudiile clinice au aratat ca

scaderea colesterolului reduce

procesul de ateroscleroza s;iris-

cul de deces prin boala cardiaca.

Oes;inivelurilecrescute de co-

lesterol sunt un factor important

Inboalade inima,sunt implicatis;i

multi alti factori. Boala este mai

frecventa la fumatori, la cei cu

hipertenisune arteriala s;ila dia-

betici. Este rara la femei, pana la

menopauza, dar incidentacres;te

Ce este colesterolul?

.

Suprafata neregulata a

placii cre te probabilitatea

aderarii celulelor din sange

la peretele arterial.

Perete

arterial

Depozite de

grasime, adunate

pe peretele arterial,

sub forma de

placa.

Daci i sangele ce striibate arterele

coronare conti ne un ni vel ridi cat

de colesterol, pliicile straturile)

de aterom se vor constit ui pe

suprafata internii a arterelor. Dacii

sangele care circuli i intalne te

portiunile rugoase de placii de

aterom, celulele

se

aduni i i pot

forma un cheag de sange care sii

blocheze complet artera.

ingustarea arterelor coronare

este principala cauzii a boW

coronariene.

Colesterolul ~i boala de inima

0 arterii siiniitoasii, prezentatii

ai ci in sectiune, are peret ii

bine delimitati i nu apare nici

0 obstruct ie. Ori ce blocaj ar

crelite semnificativ probabilitatea

aparitiei unui atac de cord sau

a unuiatac cerebral.

in contrast, aceastii arterii este

ciiptu itii cu depuneri care

restrictioneazii mult spatiul prin care

poate trece sangele. Acest aspect

este datorat nivelurilor crescute de

colesterol din sange, care au dus la

aterosclerozii: depuneri de griisime

pe peretii arterelor.

Colesterolul este un li pid,

compus din carbon ro u)

i hidrogen galben). Este un

consfftuentcelularimportant

Iii joaci i un rol crucial in sinteza

hormoni lor Iii a siirurilor

biliare, precum Iii in transportul

grii simi lor in sange, cii tre

tesuturile din tot organismul .

brusc dupaaceastaperioada. 5e

cunosc multi alti factori de risc

precum antecedentele de boala

cardiaca In familie surplusul de

greutate s;isedentarismul.

Din cauza faptului ca sunt im-

plicati atatia alti factori coleste-

rolul nupoatefi tratat izolat. 5co-

pul scaderii colesterolemiei este

acela dea reduce riscul bolii de

inima dar pentru a-l atinge este

nevoie de schimbarea stilului de

viata identificarea hipertensiunii

arteriale s;ia diabetului s;itrata-

mentul lor. Modificari le In regi-

mul alimentar In special reduce-

rea aportului degrasimi saturate

[deorigine animala] reprezinta un

aspect important al tratamentului

celor cu hipercolesterolemie.

HOL

colesterolul este denu-

mit deseori colesterol bun s;i

nivelullui mare e asociat cu risc

scazut de boala cardiaca. HOL

colesterolul poatefi crescut prin

exercitii fizice s;imoderarea con-

sumului de alcool.

I



ivelul crescut de coles-

terol este aproape intot-

deauna datorat cre?terii

Iracjiunii LDL.Cauza poate

Ii genetica, dar rareori cau-

zele sunt determinate strict

genetic. Exista Irecvent

tendinja in unele lamilii de

crestere a colesterolului,

dar'lactorii de mediu, in

special regimul alimentar,

sunt de asemenea impor-

tanji.

Un nivel crescut al co-

lesterolului poate Ii 0 ma-

nilestare a altor boli, cum

ar Ii hipotiroidismul, care

inseamna activitate scazu-

ta a tiroidei.

,

0 p icatura de s nge este

pusa pe

un strip de testare a co/estero/u/ui.

Apoi stri pu/ este pus intr-un aparat

numit Ref /otron, care determina

nive/u/ co/estero/u/ui in

s nge

P TOLOGIE MorfopatoLogie

18

Cauzele colesterolului ridicat

16

,~

c: 14

.~

~

c: 12

e

c

u

,~ 10

Cii

C

..Q 8

.~

Q.

~

6

~

~

4

..

2

0

4.1

5.2 6.3

Co/estero/ total mmo///.

\ /

Acest grafic arata

core/atia dintre nive/urile

co/estero/emiei i rata

mortalitatii, prin boa/a

cardiaca. Cifre/e sunt

/uate dintr-un studiu pe

perioada de ase ani, pe

1000 de subi ecti de sex

mascul in, cu varsta intre

35-57 de ani.

.3

Cum se masoara nivelul de colesterol

J

Concentrajiaolesterolului

n

sange

poate Iimasurata u?orin orice labora-

tor de analize medicaIe, atat in spital,

cat ?i in alte laboratoare cu care co-

laboreaza medicii de lamilie. Se vand

in larmacii kit-uri pentru autotestare.

Toate masoara colesterolul total, ceea

ce da mai pujine inlormajii decat ma-

sura rea separata a Iraqiunilor HDL i

LDL?i, daca nu sunt lolosite corect, pot

da rezultate eronate.

Ingestia recenta de alimente nu

modilid nivelul colesterolului, deci

nu este nevoie de post inainte de a

electua testul. Testul nu masoara

insa un alt compus lipidic din sange,

trigliceridele. Acestea reprezinta un

lactor mai pujin important pentru

boala de inima decat colesterolul,

dar este util sa se cunoasca nivelul

lor, caci influenjeaza decizia asupra

medicajiei alese, daca urmeaza sa

se instituie tratament.

Cat de mult este prea mult

Este mai corect sa ne gandim

la valori ideaIe individuale,mai

degraba decat la valori norma-

le .Nuexista 0 corelajie directa

intre orice cre?tere a nivelului

colesterolului ?i riscul crescut

de boala cardiaca.

Nivelurilemediiin randulpo-

pulajieisuntlntre 3,5-6.0mmol/l.

Pentru cei care sulera de angina

pectorala (angor), sau care au

avut deja unatac de inima,cere-

bral sau 0procedura derevascu-

larizare, precum bypassul, jinta

tratamentului ar trebui sa lie va-

lorilecuprinseintre 4,5-5mmol/l.

Muljipacienjivor avea nevoiede

tratament medicamentos pentru

a atinge aceste valori.

Tn cazul prevenjiei primare,

adica scaderea colesterolul

la cei lara semne de alectare

cardiaca, situajia este mai pu-

jin tran?anta. Studiile arata ca

scaderea colesterolului reduce

riscul boliide inima, dar nivelul

de la care se recomanda trata-

ment medicamentos depinde ?i

de alji lactori de risc implicaji.

Tratamentul medicament os

poate Ii considerat ca liind util

la niveluri de colesterol por-

nind de la 7,5-8,0mmol/lin sus,

chiar ?i in absenja altor lactori

de rise.

Aspectele linanciare sunt ?i

ele deluatin seama ?iexista con-

troverse privindelortul linanciar

semnilicativ pe care It implica

administrarea medicajiei hipo-

lipemiante la cei cu rise scazut

de boala coronariana, chiar daca

administrarea medicajiei scade

riscul ?imaimult.

Aceasta aorta operata

principa/a artera

a corpu/ui, care

t ransporta sange/ e de

/a inima) prezinta p/aci

de aterom, sub forma

de pete a/be. Cauza

este nive/u/ crescut a/

co/estero/u/ui in sange.

Acest aparat Ref/otron, de

masurare a co/estero/u/ui in

sange, arata un nive/ de

7,3 mmo// /, ceea ce reprezinta

0 va/oare crescuta. Rezu/tatu/

v

1

apare ins tantaneu, dupa

anali za stri pu/ui pe care

s-a picurat sange/e

din degetu/ intepat

a/ pacientu/ui.

Testarea aCaSa itesta rea In laborator

Cele mai exacte. metode de deter-

minare a c01esterolemiei sunt

cele

practic~te In laboratoarele

specializate.

ici se face analizadin cantitati

mici

de sange

sau de pe stripuri

pe care a lost pusa 0 picatura de

sange luata

pr Intepareadege-

tului.

nalizaimplicaenzime

spe-

cifice, numite colesterol oxidaze.

Enzimele sunt specilice Iraqiunii

HDLsau LDL§iadauga 0 molecu-

la de oxigen lacolesterol. Scade-

rea oxigenuluiIn mediul de testa-

re poate Ii cuantilicata direct.

Recent, cateva companii au pro-

dus aparate de testare a coleste-

rolului acasa, pentru populatie.

~i aceste teste lolosesc tot enzi-

me, care sunt impregnate Intr-un

test strip. Cel ce Ie folose§te

Inteapa un deget cu un ac steri l,

lurnizat odata cu aparatul, §i

pune 0 picatura pe strip. Aceasta

duce la modificarea culorii, care

poate Ii comparata cu un set de

culori de pe kitul de testare, lie-

care culoare corespunzand unui

anumit nivel. Ele sunt utile In

monitorizarea modilicarilor

colesterolemiei, In regimurile

hipolipemiante, cu aport scazut

de colesterol, dar masoara

numai nivelul total al coesterolu-

luiIn sange, nu §iIraqiunile HDL

§i LDL.Cei ce Ie lolosesc §i au

valori la limita ale colesterolului

sau au lactori

de

risc asociati,

trebuie sa mentina §i controlul

prin medicul de familie .

\..-I

I




'5' i' F1Z ()l.lliOGE; ;;

umcontrole z ureche echilibrul

/

Urechea nu asigura numai auzul, dar este responsabila ~i pentru simtul echilibrului,

in activitatile de zi cu zi, de la urcatul scarilor pina la mersul pe role. Structurile

responsabile pentru aceasta sunt in urechea interna.

I

Schiorii olimpicisunt in stare sa

i;;i pastreze echilibrul la viteze

de peste 80km/ora. Acest lucru

este posibil cu ajutorul urechii

interne.

Urechea este formata din trei

parii. Partea externa, vizibila,

[pavilionul urechii ;;i conductul

auditiv) aduna si concentreaza

undele sonore. In urechea me-

die, timpanul vibreaza ;;i cele

trei oscioare transmit vibraiiile

catre urechea interna. Ure-

chea interna indepline;;te doua

funqii: cohleea prime;;te un-

dele sonore ;;i le transmite mai

departe catre creier, iar partea

vestibulara, prin labirint, detec-

teaza modificarile de poziiie ale

corpului.

LABIRINTUL505

/

Parte a urechii interne respon-

sabila de echilibru se nume;;te

labirint osos. Labirintul mem-

branos este inconjurat de un

lichid, numit perilimfa. Tninte-

riorul labirintului membranos

se alla alt lichid, endolimfa. Li-

chidele nu fac doar sa umple un

spaiiu, ele sunt 0 parte eseniiac

la a sistemului de echilibru.

Pariile individualeale labirintu-

lui osos sunt sensibile la mi;;ca-

re, rotaiie ;;iorientarea capului.

Urechea extern a

Acest desen al urechii este

impiirti t in trei sectiuni: urechea

externii care cuprinde pavilionul

urechii §Iiconductul auditiv;

urechea medie in care

se

gii sesc trei oase mici §Ii t impanul

§Iiurechea internii ce contine

cohleea §Iiorganele de echilibru

Urechea interna

labirintul osos si membranos,

care adaposte§te cohleea §i

organele de echilibru.

Timpanul

membrana care

transmite sunetele

de la urechea externa

catre oscioarele

urechii medii.

Oscioarele

trei oase micute,

ciocanul, nicovala §i

scarita, care transmit

sunetele.

Cohleea

partea urechii interne

implicata in auz

Ca~ stamnemi§cati,

ichidele din

canalele§i camerele urechii suntin

echilibru. Cand mi§cam capul,

lic.hidele se deplaseaza In direqia

opusa §i creierul percepe schim-

.barea de pozitie. Amplitudinea

schimbarii este diferita In fiecare

l ireche (depinde de partea In care

Intoarcem), dar sistemul rama-

In eohilibru. DacaInsa sistemul

lular dintr-o ureche este dis-

activitatea celei lalte urechii

sa senza1iede rotatie (vertij)

partea neafectata.

este distrusa functia vestibu-

. belor urechi, postura §i

schior olimpic care se deplaseazii cu vitezii mare §Iicu schimbiiri

bru§lte de direct ie dar care este permanent con§ltient de pozi tia lui

multumi tii s imtului echi librului dat de urechea interni i

Urechea medie

timpanul §i cele trei

oscioare care transmit

sunetele ci3.treurechea

interna

Pavilionul

urechii -

partea

externa,

vizibila, a

urechii.

..

mersul sunt afectategraV,p(odll.

candvertij§i dezorientare.

Dacamediul nostru se rhddifica,

a§acum seintamplacandtbgji~rtl

sau calatorim pe mare, sisterm.pl

vestibularpoatereactiona,ducand

la raul deavionsaudevapOr,

Acela§iefect aparecfihdcons. 1-

mampreamultalcool.

Recent,oameniide §tiintaall stl1'

diat efectulimponderabilitatiiasu'

pra sistemului vestibular. Unii

astronautiausimptomeminorsde

afectarevestibularala Intoarcerea

pe Pamant.

I



ar ile urechii responsabile de echilibru

Canalele ~iind3perile labirintului

osos

protejeaza canalele ~iincaperile labirintului

membranos, ce contine lichidele~isenzorii.

C N LELESEMICIRCUL RE

Canalele semicirculare sunt trei

tuburi osoase, fiecare pozitiona-

ta in unghi drept fata de celelalte

doua. Din cauza pozitionarii lor,

dJt ?i a structurii, ele sunt capa-

bile sa detecteze fiecare mi?care

in spatiul tridimensional?i repre-

zinta partile sensibile la mi?ca-

rea de rotatie.

Fiecare canal are un capat des-

chis intr-o vezicula, numita am-

pula, ?i este plin cu lichid numit

endolimfa. Exista celule recep-

toare localizatein ampula fiecarui

canal, cu prelungiri ciliare, care

proemina in endolimfa. Ace?tia

stifnuleaza nervulvestibular, care

trimite semnale catre cerebel.

Cand ne mi?cam, apare 0 mi?-

care reflexa, numita nistagmus

[mi?carea inainte?i inapoi a ochi-

lor), care previne aparitia amete-

lii.Ochiise mi?caincet, in direqia

de rotatie, ceea ce ne ajuta sa ne

concentram pe un punct fix.

I\I1~P ii. a;il): S ~jtie 1{~~tic.alii

~i.i.tid

L BIRINTULMEMBR NOS

Vestibulul contine doua vezicu-

le suprapuse, utricula ?i sacu-

la. Acestea sunt cunoscute sub

numele de otolite ?i raspund de

orientare. Pe suprafata interna a

fiecarui sac exista un pachet larg

de 2mm, 0 macula care monitori-

zeaza pozitiacapului.

Utricula se intinde orizontal ?i

prime?te informatiile legate de

mi?carile capului, dintr-o parte

in alta. Sacula, despre care se

?tie mai putin, se banuie?te ca

raspunde la mi?carile in sus ?iin

jos ale capului, din cauza aranja-

mentului ei vertical. Tmpreuna,

utricula?i sacula permit detecta-

rea oricarei mi?cari a capului.

Organele de simt, in speci-

al cele din utricula, joaca un rol

important in controlul mu?chilor

picioarelor, trunchiului ?i gatului,

pentru a pastra pozitia ortostati-

ca a corpului.

Fiecare macula continemem-

brana bazala?i ceatectoriala,

care vor actiona asupra cililor

Icelule senzorialeJ. Dinaces-

te celule vor porni semnalele

catre creier, sub forma de im-

pulsuri. Ciliisunt acoperiti de

formatiuni gelatinoase, care

contin mici cristale care apa-

sa pe cili . Cand grupurile de

Macula utriculei este

pozitionatii orizontal cu cilii

ingropati in stratul gelatinos.

Creastaampularaeste for-

matiune senzoriala de forma

con'ica din interiorul ampulei

- partea umflata a fiecarui

canal semicircular. Exista

sase creste in fiecare ureche.

Fiecare creasta este inconju-

rata de un lichidnumit endo-

limfa.

Fiecare creasta raspunde

Cil ii din masa gelatinoasii sunt

conectati la celulele receptoare

§i la f ibrele nervoase. Ci ind

capul este nemi§cat cupula nu

mi§cii nici ea.

\..-I

Canale semicirculare

Trei canale osoase

pozi~ionatefn unghi

drept fntreele

ce con~lnIichid

- endolimfa.

Crista ampullaris

Unorgan de sim~ce

raspunde la mi~care

Nerv vestibular

Nerv care conduce

impulsurile

nervoase de la

celulele senzoriale

~i organe catre

partea inferioara

a trunchiului

cerebral.

I

Sacula

a v ezicula care

este parte a

vestibulului.

Inauntrul ei se

gase~te macula.

~-

Utricula

Un spa~iu

mai larg care

f ace parte din

vestibul. Con~ine

macula - 0 zona

reliefata ce

con~ine senzori.

Ampula

a camera rotunjita

la baza canalului

circular. Con~ine

crista ampullaris

Cohleea

Parte a

labirintului

membranos

implicata fn auz

nu fn echilibru.

'-

Endolimfa

Un lichid vascos

care raspunde la

mi~carile capului.

cili suntindoite

-

deexemplu

din cauzaapledirii capului -

cilii sunt stimulati ?i schimba

frecventa impulsurilor trimi-

se catre nerv.

Cil ii din centru sunt rotun-

j it i iar cei din periferie sunt

cilindrici. Aceasta le cre?te

sensibilitatea la mi?carile

fine ale capului.

Ciind c Jpul este aplecat

endolimfa §i gravitatia imping

stratul in jos stimuliind cilii.

la mi?carile capului ?i trans-

mite informatia mai departe

de-a lungul nervului vestibu-

lar catre creier.

Cilii sunt incastrati intr-un

con gelatinos numit cupula.

Orice mi?care a capului

face ca lichidul sa se miste

In jurul cupulei ?i sa activeze

formatiunile ciliare.

\ I

iindcapul se mi§cii endolimfa

mi§cii cupula stimuliind ci/ii.

Ace§tia trimit semnale ciitre

creieT care inregistreazii

mi§carea.

I



/

,,,,------

Scleroza

multipU3

prescurtat

SM)este 0 boala cronica

a

siste-

mului nervos central (SNCI.care

afecteaza in special adultii tineri

i devarsta mijlocie. Boala pro-

duce afectarea stratului de mi-

elina care inconjoara i izoleaza

celulele nervoase din creier i

din maduva spinarii. Zonele de

inflamatie se numesc leziuni sau

placi i ele afecteaza function a-


----.

cleroz

multipUi

- ....

tn

n

,..-

CD

.,

0

N

DJ

3

c:

,..-

,....

-.- -- ----

-------

- - --'

rne

rea nervilor implicati. Aceasta

face ca simptomatologia sa fie

variabila, depinzand de partea

din SNCafectata.

Simptomele tipice care pot sa

apara sunt urmatoarele:

IiIII

Depresie

IiIII

Confuzie

Materia alba a creierului

III Probleme de concentrare i

memorie

II1IIDementa

Nervuloptic

III Nevrita [optical retrobulbara:

inflamatie a nervului

optic, care duce la vedere

inceto ata i durere la

mi carile globilor oculari,

uneori pierderea vederii la un

ochi.

Trunchiulcerebral

II Ii ILipsa de coordonare a

mainilor

II1IISlabiciune a mU chilor fetei

I II Dif icultati la degluti tie

II D isartrie [vorbi re

nedeslu ita)

Demilelinizare

- InSM, stratul

de mielina este

distrus ~i se poate

dezvolta In loc tesut

cicatricial. Acest lapt

reduce proprietatile

izolante ~i poate

duce la alectarea

axonului.

Teaca de miel ina - strat

ce Inconjura axonul ~i

n izoleaza, permitand 0

conducere electrica mai

elicienta.

I

Corpul celulei-

portiunea principala a

celulei nervoase, de unde

pleaca librele nervoase.

in portiunea de sus

a

desenului este

0

zona de

teaca nervoasa normala iar

la dreapta

se

vede

0

zona

demielinizata Distrugerea

locala

a

tecii de mielina

afecteaza conducerea

nervoasa 5imptomele 5M

depind de tipul de celule

nervoase afectate

~

magn

trC _~~.

Diagnosticul SM la debut este

dificil, datorita bolii insa i, care

se manifesta la inceput prin

simptomatologie de scurta du-

rata, care poate sa dispara apoi

in cateva saptamani. Diagnos-

ticul trebuie sa fie clinic, prin

confirmarea prezentei placilor

in cel putin doua zone ale SNC,

de cel putin doua ori.

Episoadele trebuie sa du-

reze

minim

24 de ore i sa fie

despartite de un interval liber

de cel putin 0 luna. De asemeni

trebuie eliminate alte afeac-

tiuni similare, precum SIDA,

limfomul (tumora a ganglioni-

lor l imfat icil. ataxia

Friedreich

Un ac de punetie lombara este

inserat in zona inferioara

a

spatelui sub anestezie locala ~i

este extrasa

0

cantitate mica de

lichid cefalorahidian in aceasta

proba

se

vor cauta anumiti

anticorpi

Leziuni

Zone locale de

alectare a celulei

nervoase, cunoscute

~i ca placi.

Macrofage

Celulele lagocitare ale sistemului

imunitar, care Indeparteaza

portiunea de mielina afectata.

[0 afectiune a sistemului nervos

mO te~ital. sau leziunile madu-

vei spinarii.

Diagnosticul specific al SM

trebuie sustinut cu mai multe

investigatii, dintre care:

II Punc~ia lombara - lichidul

cefalorahidian (lichidul ceinve-

le te creierul i maduva spina-

riiJ poate arata anomalii ale sis-

aeeasta imagine

RMN computerizata

marita ~i colorata

apare un creier

afeetat placi de 5M

se

pot vedea elar In

zonele palide

II Vedere dubla

II Nistagmus (mi cari rapide

involuntare ale ochilor)

II Mers nesigur

Maduva spinarii

II Slabiciune

II Greutate in membre

II Pierderea controlului

sfincterian lincontinenta

urinara i fecala) ,

II Probleme urinare, cum

ar fi cre terea frecventei

urinarilor, vezica urinara

iritabila

III Parestezii (intepaturi i

furnicaturi] la nivelul

membrelor, fetei sau

trunchiului.

' C

,..-

J

Simptome paroxistice

III Nevralgia de trigemen,

episoade scurte dedurere

intensa petraiectul nervului

trigemen,

III Maini nefolositoare'

- pseudoatetoza membrului

superior - mana instabila, ce

nu poate fi coordonata i care

nu recunoa te obiectele puse

in palma.

III Semnul Lhermitte - senzatie

de OCelectric in jos, pe

trunchi sau brate, la flectarea

gatului.

--

temului imunitar, care nu apar

in sange.

l1liTeste de electrofiziolgie

Raspunsurile la stimularea vi-

zuala i cerebrala vor fi, deobi-

cei, intarziate.

II1IIRMN (rezonanta magnetica

nucleara]

Electuata pe maduvasau creier,

va arata zonele cu leziuni. Loca-

lizarea primului simptom vaara-

ta locul undeseva lace RMN-ul.

II Cistoscopie

(imagini din ve-

zica urinaral. masurarea in

dinamica a presiunii in vezica,

investigarea cu ultasunete a

rinichiului i a vezicii urinare,

pentru evaluarea pacienti lor

cu simptome urinare. Pentru

ca nicio analiza nu poate Ii 100%

concludenta, ar putea dura luni

sau ani pana la confirmarea di-

agnosticului. Decele mai multe

ori, doctorul nu va lace cunos-

cut pacientului diagnosticul

pana cand nu exista 0 conlirma-

re sigura a bolii.



ro.Rn 0.5t i

C-'~<- _..-

J')

SMeste 0 boala imprevizibila.

D Modelul tipic este cu recaderi

care dureaza cateva sapta-

mani, urmate de remisiuni

care pot dura luni sau chiar

ani de zile. Mairar, boala evo-

+

. ,,~

J

lueaza progresiv, spre inrau-

ta\ire, de la inceput. Handica-

pul fizic apare imprevizibil, in

evolu\ia bolii ~i se datoreaza

unei remisiuni incomplete,

unui progres lent al bolii sau

al ambelor.

Varsta tanara la debut, apa-

ri\ia nevritei optice sau a tul-

burarilor de simt [lurnicaturi

~i in\epaturi] ind'ica de obicei

un prognostic mai bun. Unul

prost este dat de apari\ia pa-

raliziilor ~ia disfunqiei cere-

brale.

Medicu/ efectueaza

0

ecografie

rena/a i vezica/a unui pacient

ce

acuza simptome caracteristice

SM. Rezu/tatu/ investigafiei

va contribui /aprecizarea

diagnosticu/ui.

~Incfdent~

Pr~valen\a bolii in Romaniaeste 0 r~da d; g;';d-;', afectata de

de 30 de cazuri la 100.000de lo- aceea~i boala, de~i nu se poa-

cuitori. te demonstra ca boala este

Varsta tipica este intre 20-40 mo~tenita genetic. In general,

de ani, iar 67d in cazuri sunt fe- daca un parinte are SM, ~ansa

mei. Boala afecteaza in special ca ~i copilul sa dezvolte boa-

popula\ia de tip caucazian, din la cre~te de 20 pana la 40 de

Europa ~i America de Nord, iar ori. Trebuie men\ionat totu~i

din punct de vedere geografic ca ~i in aceste condi\ii proba-

este mai raspandita in zonele bilitatea este mai mica decat

temperate ~i mai rara la tropi- in cazul bolilor de inima sau

ceoIn jur de 15 din cazuri au a cancerului.

0 remisie aproape totala, dupa

primul'atac, ~i durata ei mare

sunt elemente de prognostic fa-

vorabil. Recaderile frecvente pot

duce la handicap fizic crescut.

Cu cat leziunile eviden\iate prin

investiga\ii sunt mai evidente,cu

ata handicapul va fi mai mare.

\,..,/

Tipwri

de

Sedescriu patrutipuri principale

de sclerozamultipla:

SM benignii (circa 20 din

cazuri),debuteazacu catevaata-

curi minore, urmate de revenire

completa, fara agravareIn timp

§ifara handicappermanent.

SM recurent- remisiva(25 din

cazuri) implica atacuri care pot

dura dela ore, laluni dezile,In

care simptomele revin sau apar

altelenoi, urmatedeperioadede

remisie,de duratavariabila,une-

ori chiar de ani.

.

SM secundar progresivii (circa

40 din cazuri)Incepe lafel cu

cearecurent remisiva,dar remi-

sia se opre§te la un anumit sta-

diu §i boala evolueaza progre-

siv.

SM primar progresivii (15 din

cazuri),numita §i cronic progre-

siva, implica evolutie constant

nefavorabila §i handicap pro-

gresiv.

Nu exista0 periodicitatea ciclu-

lui atacuri-remisii.Soalaseagra-

veazacontinuu, sau se poate

stabilizaIn oricemoment.

--~-

Pana acum nu au fost

preci-

zate exact cauzele SM, dar

se fac numeroase studii. S-

a sugerat ca responsabil de

boala ar fi raspunsul imun la

0 infec\ie dobandita. Studii

recente au aratat ca injeqiile

cu beta interferon (0substan-

ta care interfera cu cresterea

~numitor virusuri] ar pr'oduce

un efect favorabil prin inceti-

nirea evolu\iei bolii ~i reduce-

T ratamenJ~wl~i man~~iementwtbolii

---

Simptome/e SM sunt specifice fiecarui

bo/nav, i variaza ca intensitate. Tratamentu/

medicamentos, modu/ de viafa, modificarea

dietei precum si consilierea pot face boa/a mai

u or de suportat i perioade/e de remisie, mai

fungi.

Pentru a ajuta pacientul safaca fa\a bolii se poate apela

la psihoterapie, terapie ocupa\ionala, reabilitare ~i con-

siliere psihosociala. Toate metodele incearca sa valori-

fice la maxim poten\ialul pacientului ~i saii asigure cat

mai multa independen\a. Medicul trebuie sa evalueze

mobilitatea pacientului, posibilitatea de deplasare inde-

pendenta pentru toaleta zilnica ~isa reevalueze constant

aceste funC\ii pentru a le valorifica la maxim. De~i SM

nu poatefi vindecata, tratamentul custeroizi poate grabi

remisiile dupa acutizari ~i pot prelungi intervalul dintre

recaderi. 1

Tratamentul specific pentru ameliorarea anumitor simp-

tome poate fi benefic.

III Carbamazepina sub forma de tablete pentru nevral-

gia detrigemen.

III Baclofen, tizanidina, pentru spasticitate (baclofenul

poate Ii injectat in lichidul cefalorahidian, prin punc\ie

lombara]

III Medica\ie anticolinergica pentru iritabilitatea vezicii

urinare

III Laxative pentru constipa\ie

III Betablocante, clonazepam, sau isoniazida pentru tre-

mor

III Metilprednisolon in cure scurte ~i steroizi cu admi-

nistrare orala, care inhiba procesele active specifice

bolii

III Amantadina (folosita ~iin Parkinson] pentru oboseala

III 0 dieta bogatain acid linoleic [0 substan\a cese ga-

se~tein uleiul de porumb ~i de soia, se crede ca ar

aveaelecte benefice]

rea severita\ii recaderilor.

Unii cercetatori cred ca e

vorba de 0 boala autoimuna,

in care \esuturi le sunt atacate

de anticorpii produ~i de pro-

priul sistem imunitar.

In ambele cazuri apar in

organism anumite celule imu-

nitare asociate leziunilor de

SM.

Pana acum nu se cunosc

metode de a preveni boala.

. to.../

wt ile

In Romania functioneaza

Societateade SclerozaMulti-

pia din Romania,cu site-ul

www.smromania.ro. areofe-

raajutor§iconsultantabolnavi-

lor cu sclerozamultipla.Soci-

etateaare filialeIn mai multe

ora§edin tara§i un numarde

telefon undecei interesatipot

sunaHelpLineSM:

0 800 800 044 (apel gratuit In

reteaua Romtelecom).

'.-I

I



Amoxicilina

Date generaLe

Amoxicilinaeste un antibiotic cu spec-

tru larg - activa Impotriva unui numar

marede bacterii careapartinegrupu-

lui penicilinelor. Anumite bacterii (In

special stafilococii,care produc nume-

roase infectii ale pielii §i tesuturilor)

sunt rezistente la antibioticele din gru-

pul penicilinelor, dar amoxicilina rama-

ne Inca 0 optiune pentru tratamentul a

numeroase infectii. Administrata pe

cale orala, se absoarbe u§or,§iabsorb-

tia nu este influentata de continutul

stomacului.

Molecula de amoxicili nii este asemi iniit oare cu

cea a peretelui bacterii lor. Ea este Incorporat ii

In peretele lor, Inperioada dezvolt iiri i, i Ie

opre t e cre t erea. Golurile astfel create In

perete fac bacteria sii se rupii.

I . Potparea reactii

alergi-

ce, de la simpla iritatie, la

§oc anafilactic, boala seru-

lui §i sindromul Steven-

Johnson (descuamarea

pielii §i a mucoaselor).

Aceste efecte adverse pot fi

fatale §ieste vital sa se §tie

daca pacientul este sensibil

la medicamentele din gru-

pul penicilinelor.

. Daca exista probabilita-

tea unei hipersensibilitati,

se cauta solutii alternative.

.In jur de 10%din pacien-

tii cu sensibilitate la penici-

lina sunt alergici §i la cefa-

losporine (antibiotice din

alt grup).

. Suprainfectia (0 infectie

noua, adaugata celei exis-

tente) cu candida, poate sa

apara, In specialla varstnici

§ila cei debilitati.

Acest antibiotic este activImpotriva unor bacterii gram poziti-

ve §i gram negative (baFteriilepot ficlasificate astfelln functie

de structura peretelui). Inainte de a se Incepe un tratament in

orb cu amoxicilina, trebuie considerata posibilitatea rezisten-

tei bacteriene la acest antibiotic (Inspecial In cazul pacientilor

internati).

Amoxicilina este folosita pentru tratamentul bron§itei acute, al

pneumoniei, acutizarea bron§itelor, infectii acute ale urechii

medii (otite), la copiii sub cinci ani, sinuzite, infectii urinare,

septicemia §imeningita cu Listeria. Se mai folose§te In preve-

nirea endocarditei (inflamatiea inveli§uluiintern al inimii)§iIn

boala Lyme(0 infectie bacteriana, transmisa de capu§e).

Amoxiclavul (augmentinul) este 0 combinatie de amoxicilina§i

acid clavulinic.Acidul clavulinic nu are actiune antibacteriana,

dar inhiba penicilazele (enzime bacteriene' care distrug penici-

lina). Astfel, combinatia devine activa Impotriva bacateriilor

producatoare de penicilaza, care sunt rezistente laamoxicilina

singura. Se mai poate folosi §iIn cazul mu§caturilor de anima-

Ie, celulitelor, lafel ca Intoate bolilein care este recomandata

amoxicilina.

-',

Cum C)c ioneaza

Amoxicilinaeste un antibiotic care distrugS/bacteriile §i actio-

neaza prin inhibarea sintezei peretelui bacteriei. Cand se divi-

zeaza, bacteria sintetizeaza componentele unui perete celular

nou. Antibioticul se substituie acestor componente §i, odata

incorporat, blocheaza sinteza

peretelui. Aceasta face ca bac-

teria sa se rupa. Actioneaza

numai pe bacteriile care se

Inmultesc, de aceea tratamentul

trebuie urmat pe perioada indi-

cata de medic.

Rezistenta bacteriana la penicili-

na apare in cazul bacteriilor

care produc penicilaza, care

rupe molecula de penicil ina.

Anumite peniciline sunt rezis-

tente laefectul penicilazelor.

Amoxicilinaeste excretata rapid

prin bila §iurina.

Aici este i lustrati i graf ic

actiunea unui antibiotic,

de felul amoxicilinei,

asupra unei bacterii In

diviziune. Medicamentul

Impiedicii formarea

peretelui celular

al bacteriei , prin

incorporarea In

structura acesteia.

Astfel, previne

riispandirea prin faptul

ca duce la explodarea

continutului celulei.

NUM ORIGIN L

amoram,

amoxil

augmentin galenamox

TIP DEMEDI MENT

ntibiotic

PREZENT RE

Tablete

Solutie

NUM I U RETET

1<1

~~

EfecteseciUf:}jdClre

. Eruptiileepiele sunt frecven-

te §i apar de obicei dupa

3 1

zile

de administrare.

iritatie specifi-

ca, ce apare mai tarziu §i, apa-

rent, nu are legatura cu reactia

de hipersensibilitate, se Intalne§-

te destul de frecvent, In specialla

pacientii cu mononucleoza infec-

tioasa, alte infectii virale §i lim-

foame.

. Diareea apare mai frecvent,

dar totu§i destul de rar, In cazul

penicilinelor cu absorbtie rapida

(de tipul amoxicilinei).

. Medicatia care inhiba excretia

penicilinei prin rinichi, poate

duce la acumularea antibioticului

§i la cre§terea nivelului plasma-

tic. Acest efect poate fi folosit In

scop terapeutic, daca sunt nece-

sare niveluricrescute In plasma.

»

3

0

X

n

,.....

:J

aJ

.........

aJ

3

0

.,

aJ

_3

aJ'

31

Oi

xl

,.....

aJ

c:

lC

3

C1)

:J

~

:J

lC

aJ

,.....

C1)

:J

aJ

3

0

x



Antihistaminice

Histamina

este

un compus

naturalderivatdintr-unamino-

acid,raspanditan majoritatea

tesuturilor din organism.Este

eliberata in cantitati mari de

anumite celule daca pielea

este atacata de substante

nocive(de exempluun deter-

gent). sau de contactul cu

alergenisauantigene.

Histaminadeterminavasodila-

tatie sangvina §i inflamatie

locala. Efecteleobi nuite ale

excesuluide histaminainclud

urticaria (eruptie pruriginoa-

sa), respiratie §uieratoare,

edemele (umflaturi produse

prin acumularede lichid)§i

inflamatiamucoaseirespirato-

rii. Antihistaminiceleblochea-

za praducereaacestor efecte

§i pot amelioraastfel simpto-

matologiaexistenta.

. Terfenadina(Branal,Trilu-

dan) §i astemizolul(Hisma-

nal)sunt asociatecu produ-

cerea tulburari lor de ritm

cardiac.Terfenadinanu tre-

buie asociatacu antibioticul

eritromicina sau cu consu-

mul de grapefruit.

. Preparateleantihistamini-

ce topice (care se aplica

direct pe piele)sunt folosite

rar deoareceprezinta riscul

producerii reactiilor de

hipersensibilizare.

. Antihistaminicele pot da

somnolenta,astfel ca admi-

nistrarealor impuneprecau-

tii la conducatori i auto, la

operatori i de utilaje §i in

cazul altor activitati care

necesitaconcentrareintensa

§i prelungita.

lf~J;:te,J2.e,c;:Ynda reJ

. Somnolenta,mai marcatala

preparatelede primageneratie.

Aceasta este potentatade pre-

zentaconcomitentaa substante-

lor neurodepresive, cum ar fi

alcoolul

. Antihistaminicelee prima

generatiepot produce §i dureri

de cap, uscaciuneagurii §i tul-

burarigastra.intestinale

.Inceto§area vederii

. Tulburaride coordonaremus-

culara

Sensibil itatea crescuta la

unele antihistaminice poate

genera ulcer gastric .

Modde actiune

Antihistaminiceleinhibaactiuneamediatorllor chimici careproduc

reactii alergice,prin blocareareceptoriloracestora.Din punct de

vedere al structurii chimice, acestemedicamentesunt inrudite cu

histamina,faraa aveainsa§i efecteleei negative.

In acestfel actiuneaviolentaa histaminei

este

inlocuita de efectele

favorabilealeacestormedicamenteasupratesuturilorsensibile.

Antihistaminiceleactioneazaprin blocareaa douatipuri de receptori

dehistamina.ReceptoriiH1producefectedetip urticarie§ifebrade

fan.

Antagoni§tiiH2suntfolositi in principalpentrublocareareceptorilor

H2 din stomac, reducandastfelsecretiagastricaacida,ceeace Ie

face eficienteIn tratamentul ulcerului gastric §i al bolii de reflux

gastro-esofagian.

escr iere

apitoluC

~

FO I

fffi

DENUMIRI COMERCI LE

Includ,printrealteleClaritine,

Clarozone,rolin,Flonidan,

Lorastamin,oratadina,oravim,

Rinolan,Roletra,Symphoral.

CL S F RM COLOGIC

Antialergic

-.I

FORM DEPREZENT RE

Tablete,sirop

ELiBER REPEB Z DE

prescriptiemedicalaSAULA

CERERE(FARARETETA)

~[i1~

...

D':;:.::

~ ~

. Antihistaminiceleuntfolositepescara

larga pentru a ameliora

mancarimile, stranutul §irinoreea secretiamucoasa nazala)aparu-

te in cursul febrei de fan §ia rinitei inflamatiamucoasei nazale)

. Sunt folosite de asemenea in tratamentul reactiilorde hipersen-

sibilizare, mai ales urticarie §ialte reactii alergice blande.

. Dac a sunt admi nistra te rapi d, pot fi efici ept e in combaterea

hiperreactivitatii laintepaturile de insecte

. Efectele lor moderat sedative Iefac utilein combaterea forme-

lor u§oare de insomnie; sunt recomandate frecvent la copiii cu

eczeme pruriginoase, pentru a-i ajuta sa doarma mai bine noap-

tea.

. Ant ihistami ni cele se dau frecve pt la copi ii cu varsat de vant

pentru combaterea mancarimilor de la nivelulpielii.

. Pot fi administrate pe cale intravenoasa, impreupa cu adrenali-

na, in cazurile severe de anafilaxie. Aceasta este 0 reactie exage-

rata fata de un anumit antigen, care determina eliberarea genera-

lizata de histamina in organism.

. Pot fi eficiente §i in edemul angioneurotic urticarie extrema,

insotita de umflarea ochilor, a buzelor §ia limbii).

Nu sunt eficiente in tratarea simptomelor astmatice.

-

\..-I

Granule de polen ca acestea marite de 1800 de ori p roduc

frecvent febra de fan

-

sau polinoza. Antihistaminicele sunt

eficiente in suprimarea simptomelor care apar in febra

de fan

I

»

::J

,.....

.

.

(/)

,.....

OJ

3

.

::J

.

n

CD

.........

n

,......

OJ

..,

.

.....

_.

::J

CD

..

n

,......

OJ

.,

0

N

0

='

CD

CD

,.....

n

.



http://www.pdfdesk.com/

interiorul corpului uman 1-12

Documents