\..J

\..J

II::0.!;(NZ

...:irZVI<CW",II::...0£1:1(.):JWVlZtt:!;(011:: .::!WZ-C<C~iii'"(.)Z'"

!;(8~Z_VI_UoII::I:i;WOw!;(::!CO-Wa..~l:i;ii:j(.)Wl-!;(:J!!!CZ>ZVlW<c:JII:::::EC IOO:J(.)II::I-Wa..:JII::I-:!!:WVlI-'ZWZ:J(.)O<C<C(.)VI

~u

Apare in fiecare marti6,90 LEI/19,90MDL

NR.

I)

,I

ISSN 1791-6011

91177 17 cj 111601004

1. CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas

. APARATUL REPRODUcATOR FEMININ: Cum

funetioneaza ~iee probleme pot aparea

~~.s ~~~T' ~~~~~,

v0~~ ~~

,<:-ftj "'<rv~(;O<j

RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui

. CUM CONTROLAM GLICEMIA:Urmarirea nivelului glueozei in sange

II MEDICINA REPRODUCTIVA:

Stadiul preembrionar, sau ineeputulformarii organelor

03I)eAGOSTINI

InterioruI

CORP'ULUI

UMANNuMARUL 3 - CUPRINS

PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici de suturare a plagiiToate tipurile de plagi sunt tratate Intr-o sectie deurgente. Aceasta parte arata cum procedeaza echipamedicala ~i urmare~te pas cu pas doua tipuri de suturi.De Theo Welch ~i Pippa Keech.

CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:Informatii generale 'Un chirurg estetician explica domeniul chirurgieiplastice, evidentiind 0 parte din operatiile care potImbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare voraborda mai pe larg unele aspecte mentionate acum.De Dai Davies.

CHIRURGIE PLASTICA $1 REPARATORIE:Liftingul facial pas cu pasLiftingul facial este 0 operatie standard In chirurgiaplastica. Poate fi facut la varste diferite ~i cu extinderediferita. Un chirurg celebru din Harley Street descrie 0operatie standard, pas cu pas.De Dai Davies.

C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK....~APARATUL REPRODUCATORFEMININ:

Informatii genera Ie. 0 privire asupra sistemuluireproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza.Plus un rezumat al articolelor urmatoare. De CaroleGilling-Smith.

Aceasta publicatie contine informatii generale ~i nuinlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie

similara. Continutul acestei publicatii nu trebuieconsultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic

sau tratament, indiferent de simptome, Dacaprezentati orice fel de simptome, consultati medicul

curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabilipentru nici un fel de prejudicii suferite de orice

persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiilecontinute de aceasta publicatie.

lMAGISTIcA

RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toraceluiRadiografia de torace este un instrumentde diagnosticare foarte important, cerut frecventde medici; pot examina astfel 0 arie vasta de afectiuni.De Jonathan Spratt.- gin" '-111 ~

~

CALOTASI BAZA CRANIULUICalota cr~niana este partea care protejeaza creierul.Baza craniului are un numar mare de orificii- foramen - pentru vasele de sange, nervii cranieni~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz.

COLABORATORI

~1(tI);l1!'i'!lm ICUM SE CONTROLEAZA GLICEMIANivelul glucozei In sange este controlat de 0 serie deprocese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic,poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetulzaharat.De Mark Lambert.

r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!"PRIMA LUNAOdata cu implantarea blastocistului In uter, embrionulincepe sa se formeze. Straturile de celule se dezvoltarapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului.De Ricki Ostrov

. CATALOG DE MEDICAMENTE - DEMONIQUEAURORA

EDITOR CONSULTANT

ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,FRCS(Ed), FRCRProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS(Ed),FRCR,ProfesorulAbrahamsestespecialistinanatomieclinica,membruinKigeziInternationalSchoolof Medicine,incadrulProgramuluiInternationaldeMedicinadinCambridge,specialistinmedicinagenerala,Membrual Colegiulu/Girton,Cambridge,exam/natorlaColegiulRegalalChirurgifordinEdinburgh.Ascris0seriedelucraridereferintainanatomie.

Theodor Welch MB, BS, FRCS01.Welchpreda de §apteani chirurgia,In Thailanda.A fost timp de 18aniconsultant al OepartamentuluiUrgente§i Accidf?ntefa SpitalulNorthwick Park,Harrow. In prezentpreda anatomieclinica la Cambridge.

Pippa Keech MBChB, MRCGp,DRCOGDr Keech este medic generalistcunorma redusa In New Forest.Este,de asemenea,scriitoare §i a publicatdiverse lucrari In British MedicalJournal, Medical Mon/tor§i In Pulse.

Dai Davies FRCSMr Davies este consultant In chirurgieplast/ca la CharingCross

Hospital, Londra. Lucreaza,deasemenea,la Instituteof Cosmeticand ReconstructivePlastic Surgerydincadrul Spitalului Stanford,Londra.

Carole Gilling-5mith MA, PhD,MRCOGDr Gilling-$mith este specialistIn fertilitateasociat la AssistedConception Unit din cadrul SpitaluluiChelsea& Westminster.Ea efectueazacercetari In domeniul medicinilreproductive.

Jonathan D Spratt MB, BChir(Cantab), MA (Cantab), FRCS (Eng),FRCS (Glasg)DrSpratteste medic radio/og cuexperientaIndelungatala SpitalulNewcastle GeneralHospital,Newcastle-upon-Tyne.

Barry Berkovitz PhDDr Berkovitzeste conferentiar laCatedra deAnatomie §i BialogieUmanade la King's College, Londra.EstespecializatIn anatomiefacia/a.

Mark Lambert BScMark Lambert este un experimentatdocumentarist§i editor In domeniulmedicinli §i al biologiei umane.

Ricki OstrovRicki Ostrov, de origine americana,stabilit In Marea Britanie, a publicatlucrari medicale §i de sanatate timp depeste 10ani. A scris 0 serie de carti §ia colaborat la numeroase publicatfi.

Paulette Pratt 1Reputat scriitor §i editor pe tememedica/e, CU 0 experienta de peste20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratta aparut In numeroase reviste, carti§i enciclopedli din Marea Britanie §iStatele Unite.

Monique Aurora MRCGp, DCHOriginara din Berna, Elvetia,Dr.Aurorapractica In prezentmed/cina la Londra.Este interesatade sanatateafemeli §ia copilulu/.

i,"J

,""""",CORPUlUI

UMAN

BiblioraftNu ratatibibliorafturifespecialein careputeticolectionaseriaInteriorulCorpuluiUman!.Bibliorafturilesuntdisponibifelachio§curiledeziarelapretulde9,99LEI/45MbL.DeAgostin/vaanuntadateledepubHcare'abibHorafturiiorinseriadereviste.

fI!~tlt

I!

EDITIESAPTAMANALAEDITURA,De AGOSTINIHELLASSRl

EDITOR,Petros Kapnistos

MANAGERECONOMIC,Fotis Fotiou

MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE,Virginia Koutroubas

ADRESA,Vuliagmenis 44-46, 166 73AtenaMARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos

PRODUCTMANAGER,Nasita Kortesa

COOROONATORDE PRODUCTIE,Carolina Poolidoo

MANAGERDISTRIBUTIE,Evi Bo,a

MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Dimitris pasakalidis

COOROONATORLOGISTICA~I OPERAT"' Antonis Lioumis

NUMARUL3

'-/

ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVartY Line SRL

TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki

DIRECTORDE PRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios KritsotakisDTP, RAY

IMPORTATOR,Media Service ZawadaS.R.L

Country Manager. Mariana Mihal!an

Marketing Manager. Adina BojicaRedactor. Gabriela Muntean

Consultant de spedalitate, Or. Simona Naooveaou

Distribution Manager. Dan lordache

ADRESA,str. Louis Pasteur nr. 38, et.1, ap.S,sector 5,

Bumre,ti, Romania

DISTRIBUITOR,Hiparion SA

@2009 for OeAgostiniHellas@ 1998Midsommec Books lid

ISSN 1791-6011

PretuL numereLor

PretuL primuLui numar: 2,90 LE1/9,90 MOL

Pre!uL celui de-al doiLeanumar ~i aL tuturor ceLorLaLtenumere: 6,9D LE1/19,90 MOL

II

DrepturiLetuturor texteLorse ana sub copyright. Esteinterzisa reproducerea,stocarea, transmiterea sauutilizarea comerciaLaa materiaLeLor,sub orice forma, fara

acorduLscris aLeditoruLui.Editoruli~i rezervadreptul de a lschimba ordinea pubLicariisubiectelor sau inLocuireaLor.

Credite Foto:

Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata sau Spate

3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip

Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,

CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F

& B,SPL:68/2/F&S, John Watney Photo Library,

NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S

RaLphT. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F,

Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;

83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S

BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;

84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooL of

Medicine/WTMPL, NMSB.

Ilustratii,41/1. 80/2, Sandie HilL68/2, Amanda Williams68/2, 81/3, Diane Kinton83/2, Ann

Pentru 0 mai buna deservire solicitatiintotdeauna publieatia de la aeela~ipunet de vanzare ~i informativanzatorul asupra intentiei dea eumpara ~i aparitiile urmatoare.I]

Pentru orice informatie, lamuriresau comenzi de numere aparuteanterior, sunati-nela tel.

(f/J Romania: (021) 40 10 888~ Moldova: (0022) 93 07 42Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui saaehitati rambnrs~ieontravaloareataxelorpo~tale;ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00

I

URGENTE:CazuriIn urqenta

Tehnicide suturarea plagiiDiferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba

de a trata 0 plaga, depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei.Cand cineva ajunge intr-o unitatemedicala cu 0 plaga adandi, prima grijaa personalului este sa opreasca sanger-area. Odata facut acest lucru, rana vafi cercetata pentru a stabili gravitatealeziunilor. Medicul va decide asupraconduitei terapeutice. Pentru plagi cenecesita suturare (coasere), pacientuluii se va face anestezie locala, pentru aamorji zona din jurul plagii. Apoi plagava fi cusuta.

' /

,(

CERCETAREAPLAGII

Candse cerceteaza 0 plaga, medicul are Tnvedere faptul ca tesutul de dedesubt arputea fi afectat. a taietura pe obraz ar puteaafecta canalul salivar al glandei parotide, ceconduce saliva Tngura. Plagile taiate, de pemaini, de exemplu din zona Tncheieturii,potsectiona frecvent !?i tendoanele din zona,astfel ca, Tnaintede a Tnchideplaga, trebuiecontrolata mi!?carea mainii !?ia Tncheieturiiei. Pot fi seqionate !?iterminatiile nervoasemici din zona, de aceea, Tnaintede adminis-trarea anestezicului, trebuie testata sensi-bilitatea zonei.Mediculva controla daca zona!?i-apast rat sensibilitatea!?i va lua 0 hotara-re rapida privind vasele de sange afectate.Acestea vor fi ligaturate, daca irigarea pielii!?ia mu!?chilordin zona este buna, iar dacanu, ele vor trebui refacute.

"-../

ACULCORESPUNZATOR

Pentru a trata 0 suprafata taiata, se folo-se!?te un ac curbat, ascutit [triunghiularJ.Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) sefolosesc pe tesuturi delicate, cum ar fiintestinele.

Materialele folosite la suturi se TmpartTnresorbabile (care se vor absorbi si vor dis-parea) !?i neresorbabile. Tn gen~ral. cel~neresorbabile se folosesc pentru piele !?iele pot fi scoase dupa ce a trecut timpulnecesar, lasand cicatrici mai putin vizibile.Zona fetei se vindeca repede a!?a ca firelese scot, de obicei, dupa patru sau cinci zile.Pentru plagile de la nivelul piciorului, firelese tin !?itrei saptamani.

" /

Taietura lunga, provocata de 0 bucatii de stlclasparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturiintrerupte (indlvlduale).

(III

'--- 5:JJtyraIntrerullta

m Pensa tine pielea in timf' Ceacul esteL!!.J inserat cat mai aproape.posibil de

marginea pliigii, dar nu atat de aproapeincat firul sa taie pielea cand este legat.

f21 0 impunsiiturii simetricii se face peI:!::.I partea opusii a plagii, ca sii rezulte

0 cusiitura cat mai curata, care sa lase0 cicatrice nedeformatii.

rJ1 Strangerea firului se va face astfelL!!J incat marglnile sii nu riimanii neunite.Dacii, insii, este prea stransii, ar puteasectiona sau necroza tesuturile.

1'41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii,L.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc.

Odatii ce rana s-a vindecat, fiecare firva fi scos.

SUTURARANILORDiferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri desuturi [cusaturiJ. Rolullor este intotdeauna de a oprisangerarea, de a inchide rana, de a minimiza risculinfectiei ~i de a reduce cicatricele.

Inainte de a coase 0 rana, aceas-ta trebuie sa fie foarte binecuratata. Cusaturile separate,cunoscute ca $i cusaturi Intre-rupte, sunt folosite numai pe 0rana curata; ele Inchid foarteeficient rana. Cand marginileunei rani sunt zdrentuite $i con-tin murdarie sau materii straine,ele trebuie Indreptate cu finete$i rana curatata, Inainte de a 0coase.

Dad mU$chii sau structurilede sub rana au suferit leziuniimportante, ele vor putea fi refa-cute cu fire resorbabile, care sedizolva In timp.

0 rana poate fi suturata fie cumwlte cusaturi separate, fie cu 0cusatura continua, sub cel maisuperficial strat al pielii. Acestultim tip de cusatura se nume$tesutura continua subcuticulara.

SUTURAINTRERUPTA

La Urgenta, metoda obi$nuita desutura este cea Intrerupta,deoarece ranile sunt frecventcontaminate $i exista risc deinfectie. Dad se Intampla, dinnefericire, acest lucru, una saudoua dintre cusaturi sunt desfa-cute pentru ca rana sa se lar-geasca $i sa se elimine puroiul.Restul plagii ramane cusuta,fara niciun risc, $i poate fi lasatasa se vindece normal. $i pentruplagile neregulate, cu marginizimtate, tot suturile Intreruptesunt mai bune.

SUTURA SUBCUTICULARA

Sutura subcuticulara continuaeste folosita frecvent de chi-rurgi dupa operatii, care suntefectuate In conditii de sterilita-

te absoluta. Este 0 forma rapidade sutura, ideala pentru a Inchi-de plagile largi.

Alte trei tipuri de suturi pot fifolosite In situatii particulare.Ranile In forma de crapatura,neregulate, pot fi Inchise cusutura In ..X" sau sutura In ..U",In timp ce perforatiile In struc-turi de tipul intestinelor, suntfrecvent Inchise cu un cerc decusaturi, care se pot legastrans. Firele pot fi resorbabile- de obicei, se folose$te catgu-tul, facut, In mod obi$nuit, dinintestin de porc - sau neresor-babile, din matase, nylon,diver$i polimeri, sau din otelinoxidabil.

RANA LAsATA DESCHISA

Daca leziunea pielii e mai vechede $ase ore de la prezentarea latratament, sau dad a fost pro-dusa prin mU$catura sau trau-matisme prin strivire, este maibine sa nu se Incerce alipireamarginilor plagii In nici un fel, cisa se lase rana deschisa.

Ca metoda de precautie, seIncepe tratamentul cu antibio-tice, pentru a lupta Impotrivainfeqiilor, dar nimic nu poateInlocui curatarea atenta a pla-gii $i eliminarea restului detesut mort [debridarea plagiiJ.

Cu exceptia situatiei In carerana este prea mare $i necesi-ta grefa de piele, ea se va vin-deca In cele din urma, dar multmai Incet decat plagile sutura-te. In plus, daca 0 plaga nu estesuturata, sunt $anse mari caea sa dud la forma rea uneicicatrici mari, adesea cu Incre-tituri ale tegumentului.

v

Taieturile cu lama pot fi destulde adanci ca sa poata ajunge lamu~chi/ de dedesubt. intreagazona trebuie verificata pentrueventuale leziuni care

nu sunt aparente. Odatace rana a fost curatata cu grija,cusatura intrerupta ar fi cea maiindicata, caci marginile plagi/sunt drepte.

'-' IMarginileplagiisuntapropiatelntreele, pentru a reduce sangerarea,cicatricea§irisculdeinfectie,darelenutrebuiecusuteIn oricesituatie.Dacaranaeste situataIntr-o zonace nuestesupusatraqiLinilor- nu e0 articulatie,de exemplu- §i estedestul de superficiala,atunci suntaltemodalitatiprincaresepotapro-piamarginileplagiicudestulapreci-zie.AcestemetodesuntfolositeInspecialIn cazulcopiilor, pentru apreveni trauma fizica §i psihicainutila.

Legareamarginilorplagiiscalpu-lui cufirede parcecrescde0 parte§idealtaataietur!ieste de multeori0 modalitateef1ci~ntadea rezolva0

.taieturasuperficiala... Bandeleteleadezive(numite

steri-strip)supt 1t./tila{§i'ele§i nutraumatizea4iLpielealHnid un fel.Cicatriceararnasavafi mai micadecatdacaeleJ1i1s-arfi aplicat.. Un"lipici"special,subformadespray, utilizat pentru acoperireaplagilor cu 0 peliculaprotectoaretransparenta,este0altasolutiedeaunimarginileuneiplagisuperficiale.In afara de 0 u§oarausturime laaplicare,folosirea adezivuluiestemaiputindureroasa§itraumatizantadecatsuturarea,In specialla copii.Peliculase dizolvaIn catevazile,odatacu vindecareaplagii.. Agrafelede metal sunt 0 altamodalitatede a pastra marginileplagiiIncontact,de§isuntmaiputinfolosite In seqiile de urgentaalespitalelor.

. 5e porne~te de la un capat al plagi/,acul este infipt sub rana ~i iesepe partea superficialaa tegumentului.

v

II Acela~i tip de fir este folosit pe toata. lungimea rani/. Aceasta face ca afectarea

rani/sa fie minima ~icicatrizareaputinevidenta.

II Odata suturata plaga in intregime,se aplica benzi de steri-sUp,pentru a pastra in contactmarginile plagi/.

I

rL @J

FOAlA1

CHIRURG .,.. : Plastica $Lrer!.aratorie

PescurtdesprechirurgiaplasticaIn fiecare an, din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. Pornind dela operatia de reconstructie a sanilor, trecand prin Indepartarea aluni!elor inestetice ~iterminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele, chirurgia estetica este una

dintre cele mai versatile ramuri ale medicinii.

'-'

'-'

Chirurgia plastid\ se refera, In prin- I

cipal, la chirurgiapielii.A fost de- I

numita a~a, la Inceputul secolului,de catre un chirurg german, carevorbea despre schimbarea sau re-construqia nasuluiunuipacient.Elanumit-o rinoplastie (modelarea na-suluil. De la aeest termen a derivatdenumirea de ..chirurgie plastica",de~i,In ultimultimp, exista tendintadea vorbidespre aceasta specializa-re ca fiindchirurgiereconstructiva.

Mediculplastician este interesatIn aeeeasi masura de ceea ce se In-tampla s'ubpiele, ca ~ila suprafata.Ace~tiasunt chirurgii cei mai spe-cializati,capabili sa ereeze sani, sarecompuna oasele ~i tendoanele Incadrul operatiilor mainii,sa refacapicioarele pacientului,In eazul unuiaccident de ma~ina ~i sa repozitio-neze mu~chii, nervii ~i pielea. Existaputine parti din corp pe care chi-rurgul plastician sa nu poata lucra.Aceasta supraspecializare a chirur-giei se dezvolta eel mai rapid In SUA,avand aproximativ 3 milioane depacienti In fiecare an. Oar chirurgiaplastica nu este folosita numai pen-tru a opri proeesul de Imbatranire;exista mai multe domenii, dupa cumurmeaza:.Tratamentul cancerelor[30%1.Traumatismele precum loviturile

~iarsurilemainilor[30%].Anomaliile eongenitale cum ar fi

..gura de lup" [40%].Chirurgia cosmetica (10%]

in.aiote sIduDa

Inainte: devenind excesiv de preocupata de formanasului ei, aceasta pacienta s-a decis pentrurinoplastie. Rinoplastia implica schimbarea formeinasului, prin interiorul nasului, astfel incat sa nuramana nici un fel de cicatrice la exterior. Chirurgiiplasticieni utilizeaza programe complexe pe computer,pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui.

Dupa: Forma nasului a ramas, in esen(a, la fel, .darnasul este semnificativ mai mic. Dupa opera(ie,se aplica plasturi sau aparatori de plastic, care saimobilizeze oasele nasulul, posibil fracturate. Dupaaproximativ 10 zlle se indeparteaza plasturele, darefectul final (a~a cum se vede in Imagine) nu se vaob(ine mai devreme de ~ase luni de la opera(ie.

\.....

.1~

Sanii natural mari pot cauza stresatat fizic (de exemplu, dureri despate) cat ~i psihic. Chirurgical,Ii se pot reduce dimensiunile.Aceasta presupune mutareamamelonulul mai sus ~i eliminarea(esutului excedentar.

CYJT1se ajurige La. un ~hiry£g plasticlanTn Romania a creseut In ultimiiani numarul cabinetelor de chi-

rurgie plastiea ~i reparatorie.0 parte din spitale au seqii

de chirl!.rgie plastid ~i repa-ratorie. In aceste seetii se ope-reaza pacientii ce au nevoie deinterventii reparatorii In urmaunor accidente sau malfor-matii congenitale. Majoritateacabinetelor private raspundInsa solicitarilor personaleale pacientilor, pastrand con-fidentialitatea, iar consultatia~i tratamentul sunt platite depacient. Acesta se adreseazamedicilor fie la reeomanda-rea altui pacient fie dupa ce aobtinut informatii pe Internetprivind cabinetul medical re-

Imaginea construita pecomputer poate ajutapacientul sa vizualizezerezultatul dorit inainte deefectuarea interven(iei.Aceasta procedura seaplica in special in cazulopera(illor de san saual rinoplastiilor.

spectiv. Costurile ope-ratiilor estetice suntsemnificative ~i depindde amploarea interven-tiei, dar sunt mai miciIn Romania fata de celedin tarile occidentale,cu rezultate similare.

..

-

DezvoLtarea chirurgiei TnuLti-mii ani a avut un efect spec-tacuLos asupra chirurgieireconstructive. Laparoscopiaa intrat Tn practica chirurgi-ei estetice pentru a efectuaoperatii de s;tergere a riduri-Lor de pe frunte. Endoscopia,TnfnteLesuL general, evita in-ciziiLe largi ale pielii.

Progresele Tn anestezie auperm is operatii mai Lungi s;i,astfel, mai Laborioase. Mi-crochirurgia a permis dez-voltarea unei noi forme dechirurgie reconstructiva. Tnchirurgia maxilofaciaLa, deexemplu, chirurgii pot mis;ca

~ica ~i reg,a~ratorIe

Siliconul are aceea§liconsistenta ca §Iigrasimea corpului uman,dar fngrijorarea privindsiguranta utilizarii luii-a redus, din 1992,folosirea.

din loc gLobii ocuLari, nasul s;i.portiuni de tesut. Parti de te-sut, alaturi de pielea ce LeTn-veles;te, pot fi revascuLarizatede 0 artera sau vena noua, in-trod usa prin microchirurgievascuLara.

0 metoda noua, importan-ta, este tratamentuL cu laser.Cateodata, liftinguL fetei la fe-meile ce vor sa scape de ridurinu este necesar, eL putand fiTnLocuit cu Laserterapie, careTndeparteaza ridurile s;i aLteimperfeqiuni ale pieLii.

Protezarea reprezinta Tnlocuireaunei parti lipsa,saucu deficienteacorpului, cu un substitut artificial.Aproape orice parte a corpuluipoatefi protezata,existandnume.roasetipuri de proteza:. Protezeledesansuntformatedin pungi de silicon, umplute cugel, ser fiziologic sau uleiuri, §i nusunt folosite numai pentru femei;

Chirurgii plasticieni pot apropiaurechile de cap sau Ie pot mic§lora,dar fac §Iioperatii de protezarea urechii, ciind aceasta a fostpierduta fntr-un accident.

REDUCEREARISCURILOR

Riscul operator scade Tn fie-care an. In urma cu cativa ani,majoritatea pacientiLor aveanevoie de anestezie generaLa,0 perioada Lungade spitaliza-re s;i, deseori, s;edinte lungis;i dureroase de recuperare.CircuLau Tn presa poves;ti Tn-spaimantatoare despre im-pLanturile cu siLicon exploda-te, operatii care au dat gres;s;ichirurgi nepregatiti.

Astazi Tnsa, datorita foLosi-rii pe scara Larga a anestezieiLocale s;i datorita simpLificariiproceduriLor, care pot fi Tnche-iateTn cateva ore, tot mai muL-te persoane sunt tentate sa

-- ....

barbatii oer §i ei, uneori, marireade volum a pectoralilor.. Pungiledesiliconsepuntem-porar §i sub pieleacapului, atuncicand se urmeaza un tratamentpentru alopecie(chelie).. Sfarcurileartificialesuntpurtatede pacientii care au fost supu§iunei interventii de reconstructieasanului sau' premergator uneiinterventii de reconstructie amamelonului..Implanturile penienesunt facutedin protezegonflabile, inserateincorpii caverno§iai penisului.

v

apeleze Lachirurgia estetica.Totus;i, pentru ca ceLe mai

muLte operatii se fac Tn ca-binete private, costuriLe potlimita adresabiLitatea.

Cu titlu strict arientativ,iata cateva casturi medii:

. Lifting facial complet:3000eura

. RemodeLareanasului:1000-1700euro. Marirea sau mics;arareasaniLar: 2500-4500 eura

. Lipoaspiratiezonaabdo-menului:800-1600eura

. Lipoaspiratiezonamem-brelor inferiaare: pana La3000euro

v

l!~$lir.e chi~u.rg i~DlastT~a.

Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec-tie subcut~nata §i tractiunea pielii. in prezent,anatomia fetei a fost mai atent analizata §i chitur-gii plasticieni nu se uita doar la piele, ci §i latesuturile de sub ea. Un lifting facial este acum 0procedura foarte complicata.

"'"

Aceasta este 0 operatienepretentioasa. Un tub deotel este introdus in tesutul

gras §i celulele sunt ~drobi-te. Grasimea din interior

este aspirata; exista §imetode mai sofisticate de aefectua aceasta operatie,precum ultrasunetele, lase-rul §i caldura.

Multe femei care au avutmastectomie dorescreconstructia sanului §itehnicile au devenit totmai complexe. Unelefemei nu accepta nici unfel de material artificialpentru implant §i atuncise folose§te pielea §itesutul gras de pe abdo-men. Aceasta procedurada 0 senzatie mai natura-la, dar presupune 0 ope-ratie mai complexa.

v

"" c:

Liftingul facial pas cu pasFOAIA2

~

Soarele, fumatul, 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool,toate lasa semne, de-a lungul anilor, pe fata noastra, dar un lifting facial

poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii.

,;

0 operatie de lifting facial redu-ce semnele de pe fata ale pro-cesului de inaintare in varsta.Termenul cuprinde proceduridiverse, de la simple incizii ~iremodelarea pielii !?ia tesutuluiadipos, pana la proceduri com-plexe cu laser, care pot inde-parta straturile de piele ridata.Operatiile de lifting facial au de-venit frecvente in ultimii ani. Totmai multe persoane apeleaza laoperatie din motive pur esteti-ce, spre deosebire de cei carevor sa corecteze 0 problemamedicala, de exemplu, paraliziafaciala. Acest fapt se poate da-tora dorintei tot mai raspinditede a arata cat mai "normal" cuputinta. Tot mai multe persoaneresimt presiunea de a arata catmai tinere posibil. Unele dintreele nu pot face fata acestei pre-siuni !?iatunci apeleaza la chi-rurgia estetica.~

CEIMPLICAOPERATIA

Tipul de lifting facial depinde dece dore!?te pacientulsa corecte-ze. Operatia poate implica por-tiunea superioara sau inferioaraa fetei, sprancenele, pleoapele,nasul, maxilarul inferior ~i ga-tul. Poate fi operata toata fatasau numai parti din ea.

Odata cu schimbarea aspec-tului, operatia poate cre!?te in-crederea in sine.

Acest chirurg efectueaza uneifemei 0 operatie de lifting facial.

Chirurgul din dreapta tine 0lampa, care furnizeaza lumina

concentrata pe zona pe carelucreaza.

~

AproXimativ90% din pacientisuntfemei,de obiceiIntre40-60de ani,dar numarul de barbati care sesupun unui lifting facial este Incre!?tere.Operatia se poate facedin numeroasemotive:

81ncredere In sine, pentru paci-entii ce au trecut printr-o crizaexistentiala,"poate un divort sau0 alta trauma.'Pup~o paraliziefaciala,cum ar

fi paralizia faciala .pE:Jr.it~tfQaeeJl,urmare a afectarii netvUluLperife-ric sau cea care poate uf.mau!'!uiatac cerebral.. Stresul profesiei, cLl.mar Ii lafotomodele, actritesaucei.careaunevoie de un aspect facial nemo',dificat de trecereatimpului. PacientiIn varstacarevorsaarate mai tineri, prin Indepartarea"Iabei de gasca" din jurul ochilor,sau prin Intinderea obrajilor.

I

--- ...CONSULTATIA r"

In timpul primei consultatii, medicul LsUi doar de vorba cu pacientul s;i,deobicei, Ii da pliante, carti ~i alte ma-teriale informative, pecare acestasale ia acasa. Pacientului i se va expli-ca procedura in esenta s;irezultatelerealiste la care se poateas;tepta.

Cea mai importanta informatiecare va fi furnizata pacientului esteca liftingul facial nu opres;te proce-sul de imbatranire, el doar reduceunele din efectele vizibile ale aces-tuia. Multi pacienti pot fi dezamagitide rezultate daca nu sunt informaticomplet asupra procedurii. Inaintede a doua consultatie, pacientului ise fac fotografii. Dupa 0 luna, paci-entul se prezinta iar la chirurg s;ii searata pas;iicare vor fi urmati in cazullui, la efectuarea interventiei. Panain acest moment, pacientul a avuttimp sa citeasca literatura indicatas;isa ia in considerare toate aspec-tele pe care le implica operatia.

COMPLICATilLE

Pacientulva fi informat intotdeaunaasu~ra co'mplicatiilor posibile. Aces-tea includ:. Cicatrici s;iumflaturi. Firele sunt

scoase la 5-10 zile de la operatie.Cicatricile sunt urate s;iumflatu-rile dureroase.$i uneles;icelelaltese estompeazacatevasaptamanimai tarziu.

. Hematoamele. Se pot forma subpiele, necesitand drenaj subanestezie.

. Afectarea nervilor. Zonaobraji-lor, cea din jurul urechilor saualte zone,vor fi amortite. Foarterar pot fi afectati nervii motoridin zona gurii sau a sprance-nelor.

.......

-..Tehnica

51 [e.

--~ ... ~

j

- ~~

-- --.,..d

II Lifting in zona fruntii s;i asprancenelor

0 operatie endoscopicain carepielea este ridicata ~i trasa in sus,spre cap. Aceasta face ca sprance-nele sa fie ridicate ~i sa se reduca

incretiturile, prin slabirea contrac-tiei mu~chilor.0 varianta nechirur-gicala se face prin injectarea de

botox, 0 toxina ce cauzeazaparali-zia mu~chilor.

'-'

II Se indeparteaza pielea inexces s;i depozitele de grasi-

me de pe pleoapa superioara. Tnpleoapa inferioara se face 0 incizie~i se indeparteaza grasimea inexces.

II Liftingul subperiostalMai frecvent folosit la pacien-

tii mai tineri, este 0 procedura

endoscopica de ridicare a regiuniide mijloc a fetei, prin ridicarea peri-ostului oaselor fetei din zona.

Liftingul SMAS.. Se elibereaza pielea s;i mus;-

chii subiacenti de pe ligamenteledin profunzime. Pielea este ridicata~i tesutul subiacent musculoapone-vrotic repozitionat, pentru a daobrajilor 0 noua forma.

v

n Reducerea fetei

iii a. se foloses;te tratamentul culaser pentru indeparta straturifoarte fine de piele;b. grasimea este indepartata prinincizii foarte mici in gura.

5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -

Explicatii Aplicatii Procedura ComplicatiiLifiting prinendoscopie

[laparoscopiel

Pielea ~i mu~chii se desprind

de pe os cu un endoscop cufibra optica ~i instrumente cu

maner lung.

Doua incizii in piele;endoscopul ~i intrumenteletrec prin ele. Periostul

subiilfent este ridicat.

De la gura in sus: sprancene

cazute Iriduri de expresiel.liniile de la gura la nas;

recomandata pentru pacientiimai tineri.

Blefaroplastie Tndepartarea excesului depiele ~i grasime de pe zonemici.

Se face 0 taietura in cuta

pleoapei superioare, iarpielea ~i grasimea suntindepartate. La fel pentrupleoapa inferioara.

Chirurgia pleoapei; pacientiiorientali pot opta pentru 0cuta adaugata la pleoapasuperioara, pentru un aspectoccidental.

Chirurgia cu laser Reconstructia stratuluisuperficial al pielii prinpulsuri intense de lumina.

Impulsuri luminoaseindreptate spre piele [numaicateva celule in adancime);lumina tonifica ~i tesutulconjunctiv.

LiftingSMASPielea si tesuturilesubiac~nie [sistemulmusculoaponevroticltrase in sus.

Se pot indeparta riduri,incretituri, petele vascularecongenitale.

Reduce liniile de la nas spregura, gu~a, obrajii ~i falcilecazute.

Se fac incizii adanci in piele~i stratul musculoapone-vrotic; ambele sunt apoitrase ~i repozitionate pestructurile de dedesubt.

Umflaturile dureaza pana laopt saptamani; se schimbaforma ochilor.

Firele se scot dupa cinci zile;umflaturile si vanataileraman 10de; inchidereaochilor poate fi dificila.

Ro~eata poate persista 2 sau3 luni; rezultate diferite de la

pacient la pacient; poate sa

apara hiper- sau

hipopigmentare. vZone intinse de amortealapersistenta; pe termen lung,rezultatele sunt foarte bune.

I

~

\.J

~

Opera~iapropr,u-zisa

I

ISTORIC DE CAZ

Exista doua tipuri prindpale decandidat pentru opera\ia esteticade lifting facial. In primul randsunt femeile [dar nu numai elelcare doresc modificari estetice.

Tn general, ele !?tiu exact ce do-resc, ca rezultat final, !?i anumesa arate mai tinere, mai sanatoa-se sau mai in forma. Poten\ialulpadent este bine informat asu-pra procedurilor pe care Ie impli-ca opera\ia, poate din experien\apersonala anterioara, !?iare a?-teptari realiste.

Al doilea tip de candidat este 0persoana care are pu\ine infor-ma\ii despre ce implica procedu-ra?i se bazeazape chirurg pentruinformare ?i incredere. $i ea areconvingerea ca un lifting faciali-ar imbunata\i calitatea vie\ii ?ii-ar creste increderea in sine.

Tn ac~st caz, dna McAllister, 0femeie de 52 de ani, director decompanie, s-a gandit la opera-Fa de lifting de ceva vreme ?i, insfar?it, incurajata de 0 prietena,a apelat la un chirurg plasticianparticular, pe care aceasta i I-arecomandat. Dupa 0 consulta\iecompleta la chirurg, dna McAllis-ter s-a decis asupra unui liftingal sprancenelor, blefaroplastie ?iliftingul obrajilor?i al gatului.

-fnainteDupa ce a vazut efectelechirurgiei plastice pe 0 prietena,dna McAllister a decis sa faca 0

vizita unui chirurg ca sa discuteposibilitatea de a face un liftingpentru obraji, sprancene ljIigat.

DupaDoua luni mai tarziu, dupa ce

umflaturile ljIivaniitiiile s-au retras,dna McAllister este complet

vindecata ljIifoarte multumita deefectul operatiei.

9:00 a.m. Sosirea, marcajul~iopera~ia por~iuniisuperioare a fe~ei

FOAIA~

9:00 a.m. Sosirea, marcajul §i opera-tia portiunii superioare a fetei.9:15 a.m. Dupa ce a fost internataIn spital, dna McAllister este prega-tita pentru operatie. Prirnul pas estemarcarea unor linii pe fata, pentru aindica ce incizii se vor face §i ce zonevor fi corectate.9:30 a.m. Se administreaza intrave-

nos anestezic general §i, foarte repe-de, dna McAllister este incon§tienta.9:40 a.m. Se fac primele incizii pepiele. Administrarea de clonidina re-duce tensiunea §i scade durerea. Seadministreaza §i un anestezic local,injectabil, pentru a ajuta recuperareapostoperatorie, iar adrenalina admi-nistrata reduce sangerarea §i permiteincizii precise.9:50 a.m. Prima procedura esteridicarea sprancenelor, prin en-doscopie, care dureaza In jur de45 de minute.

10:35 a.m. Chirurgul Incepe sa lu-creze pe zona ochilor, Indepartandgrasimea §i pielea In exces de pepleoapa.

Dupa ce s-au trasat liniile pe fata,chirurgul fndeparteaza parul depe fata pacientei ljIifj injecteazaun anestezic localla nivelul fetei.

-j

11:40 a.m. Liftingul fetei ~i al gatuluiDupa ce a operat a ora la nivelulpleoapelor, chirurgul trece acum lagat.11:40 a.m. EIface a incizie prin pieIe,care Ii permite accesul catre mu§chiulpielos al gatului (platisma), care se In-tinde de la clavicula, pana la unghiulmandibular.

11:50 a.m. Platismaeste"agatat"Inspatele urechilor, de ambele parti,pentru a strange pielea gatului §i adiminua aspectul de barbie dubla

'J

Chirurgul disecii cu grijii pieleagiitului. Dupii aceasta mu~chiulplatisma va fi intins ~i reata~at.

Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~iridicarea pielii obrazului descoperii straturilemusculoaponevrotice de dedesubt.

'-, v

12:05 p.m. Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adiposDupa ce a modificat gatul, chirur-gul opereaza pe zona obrajilor.Pornind dintr-o parte, face a inci-zie In jos, In fa\a urechii iar grasi-mea este mutata mai sus, pe oase-Ie pome\ilor. Fiecare parte dureazacam a ora.

2:05 p.m.Odata operatia Incheiata, dnaMcAllister este mutata In salonulde recuperare. Ea va ramane Inspital pentru cel pu\in a noapte,eventual mai multe.

v

Straturile SMAS sunt disecate de

pe glanda parotidii din fata urechii,ramificatiile nervului facial suntprotejate in straturile mai profunde.

Tesuturile SMAS mobilizate sunt trase in sus,pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os.Aceasta este procedura cea mai directiide a remodela fata.

I

- -

~

v

u

v

- _MED!.k1NA REPRODUC.5,RlliAp~atur r:ePlod ucj,.tQ.t:.femmin-

Informa!iigenerale

~-1Capitolu~-

-~~FOAIA1

Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. Sistemul suferatransformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna, fiind complet

modificat de sarcina ~i apoi de menopauza, ce survine la varsta mijlocie.

I

Cele mai importante organesexuale din corpul femeii suntovarele. Al1Huri de trompeleuterine (tuburile fallopieneJ,uterul, colul uterin ;;i vaginulalcatuiesc organele sexualefeminine, prezente Inca de lana;;tere. Ovarele sunt respon-sa bile de secretia hormonilorsexuali - In particular estro-gen - care duce la dezvoltareacaracterelor sexuale femininesecundare, In timpul puber-tatii. Acestea cuprind modifi-carile formei corpului, mari-rea sanilor ;;i aparitia cicluluimenstrual.

CICLUL MENSTRUAL

In fiecare luna, ovarele elibe-reaza un ovul, care strabatetrompa uterina In jos spre uter,gata de a fi fecundat de sper-matozoid. Rezerva de ovuleeste prezenta In ovare, Intr-oformaimatura- de ovocite-Inca de la na;;tere. Ciclul men-strual este procesul prin careovocitul se matureaza, for-mand ovulul ;;i,In acela;;i timp,cuprinde modificarile fiziolo-gice ale uterului, In care mu-coasa se congestioneaza, prinvascularizare, pentru a gazduiembrionul. Acest proces areloc cu aproximatie In fiecareluna [variind de la femeie lafemeie), Incepand cu menarha,sau prima menstruatie, Intrevarsta de 11;;i 13ani.

Qr.ganele ~er.od.!JdHoare teminin~"--

Ovarele

Principalul organ sexualfeminin, care elibereazahormonii ~i ovulele, la fiecareciclu lunar. Sunt douii ovare,

fiecare pe cate a parte auteruJui, fiecare continandmil/oane de foliculi, in carese formeaza ovulele.

Cervixul (eoluf)0 deschidere ingusta intrevagin ~i uteroSe large~te pentrua permite trecerea copiluluila na~tere.

VaginulUn canal muscular ce duce la coJul

uter/n. Peretii vag/nului sunt flexibili(pentru a permite trecerea nou-nascutului) ~i acoperiii cu0 membrana mucoasa lubrifianta.Aciditatea acestui strat este

a bariera impotriva infectiilor.'(

Ligamentul ovarianTesut de legatura ceune~te ovarele de parteasuperioara a uterului

UterulUn organ in forma depara, in care se fixeazaovulul fecundat ~i in careembrionul se dezvoltapana la stadiul de nou-nascut.

Endometrul

Stratul mucos ce invele~te uterul pedinauntru. In timpul cicluiui menstrual seimpregneaza cu sange, pregatindu-sepentru ovul. Daca fecundarea nu aavut lac, endometrul se distruge ~i esteeliminat, acesta este "ciclul".

-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL -=--- -~- --

i~nJ ~

~

Ginecologuleste specializatInbolile legate de sistemul de re-producere pe care le fac numaifetele ;;ifemeile.

De;;i problemele uzuale potfi tratate ;;ide medicul de fami-lie, ginecologul este acela careva acorda ajutor ;;i tratament

'II!iI

Dupii ce discutii cu pacienta,pentru a af/a cum se simteaceasta liIiciind aparsimptomele, ginecologulpalpeazii abdomenul, pentru acontrola zonele dureroase. Apoiurmeazii examinarea internii sauun numiir de alte teste.

specific. Atunci cand consideraca pacienta are nevoie de teh-nici specifice de investigare,medicul de familie a trimite la

ginecolog, Ginecologul sau unmembru al echipei de medicispeciali;;ti din spital, va indi-ca investigatiile adecvate ;;i vaurma un plan terapeutic, in-clusiv interventia chirurgicala,daca se impune.

Odata tratamentul facut, pa-cienta va fi trimisa la mediculde familie, pentru a fi luata Inevidenta, sau va fi mentinuta subobservatie de medicul ginecolog.

I

'_C"',~,-~,W' -"""-~""~"~- -""-",~-,~~""="".,,_U"-,',,,,W,,~.,h_~,_m',',~=,~C='_M_'

~_H_,-,~~~>=__M.5,D tQ!JtA- R ~p B_QQ1J G,,~.~ 11; ~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9r fe m_'h__-

-, --~~,~ -

specificTehnicile de investigatie §i tra-tament al bolilor specifice apa-ratului reproductiv femininavanseaza rapid §i speciali§tiiau la dispozitie 0 gama larga

! de metode §i tehnologiL

l1li Examinarea cu ultrasunete a

. regiunii pelvieneto investigatiecare evalueazai 1esuturile din pelvis (cum ar fi

ifibromul uterin) §i diagnosti-Icheaza chisturile §i tumorile,i!II Colposcopul

iu~ instr~ment cu Ientile cemaresc Imagmea, pentru a

I controla Inveli§ul vaginal §i alcolului uterin,

III Laparoscopul

Un endoscop conceput pen-tru a vizualiza cavitatea pelvia-na, printr-o mica incizie Inabdomen,

/ '-,I ', I\.-/

Prin laparoseop se viidovarele siiniitoase ~itrompa uterinii. Ovarelesunt sferele rotunde, deeuloare albii sus ~i jos.Trompa uterinii este tesutul

Chirurgii foloseseun laparoscop

introdusprin peretele

abdominal, pentrua reeolta un ovul.

III Citoscopul

Un endoscop cu Ientile tele-scopice pentru diagnosticul §itratamentul bolilor tractuluiurinar.

"0", ,___M '-'--'--' h'" ~

CESEPOATEINTAMPLA

0 femeie poate ajunge la gineco-log, din proprie initiativa sau cutrimitere pentru:II1II Durereabdominalasaupelvia-na #II1II Ciduri dureroase, cu sangera-re mare sau neregulateII1II Fibroame [tumori benigne aletesutului muscular uterinJ, cau-zandfrecventdurere$isangeraremenstruala masiva,

_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1Cel putin zeeela suta dinsoliei-Uirilede eonsultatie se datoreazadurerii pelviene intense, Investi-gatiile nu determina Tntotdeauna0 cauza specifica, astfelTneat nuTntotdeauna este prescris trata-men!.

PROBLEMELECEPOTFI--- REZOLVATEINCLUD:II1II Endometrita. 0 afectiune Tncare micidepozitede tesut similarcu eel al mucoasei uterine - en-dometrul, se dezvoltaTnovare, Tntrompele uterine, sau oriunde al-tundeva Tnpelvis. Dezvoltarea luipoate duce la dismenoree (men-struatie dureroasaJ, dar poate fitratata cu medicamente sau chi-rurgical.II1IISindromul ovarelor polichisti-ce, Una din cinci femei care suntexaminate cu ultrasunete la nive-lul pelvisului, sufera de aceastadisfunctie hormonala a ovarelor.Poate duce la probleme ale cidu-lui menstrual sau la infertilitate,cuaparitia acneei, a pilozitatiicor-porale exeesive$ia obezitatii,II1II Cancerul de col uterin, Progra-mele de depistare constauTntr-untest simplu (Babe$-PapanicolauJa carui efectuare e gratuita cu tri-mitere la ginecolog de catre medi-eul de familie, Daca se suspectea-za aparitia celulelor canceroasese fac investigatii suplimentare.

,~,- -

/

\-;

[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J

Sindromul ovarelor polichistice, In careovarele sunt afectate de dezechilibrul

hormonal, poate duce la infertilitate.Aceasta se Intampla din cauza tulburariiovulatiei normale, Seqiunea de fata vaarata unele aspecte ale bolii §i ale altorafeqiuni care pot Impiedica 0 femeie saramana Insarcinata, u

\

1£91LE ~§! 4 'j

Infertilitateala femeie poateavea numeroase cauze, Dacasunt tratabile, exista 0 serie demodalitati prin care femeiapoate ramane gravida. Recolta-rea ovulelor, prin laparoscopie,este 0 procedura chirurgicalacare scoate ovulele din ovar,pentru a fi fertilizate in vitro (Inafara corpului), Tn situatiile Incare fecundarea naturala nueste posibila.

!!!

-- ..:-., --------

lIN~~fl!LLEPELVIENE:IQAIA1QJ

Histerosalpingografia este 0procedura de investigareradiografica (imagini cu razeX) pentru examinarea uteru-lui §i a trompelor uterine.Este 0 metoda recomandata

cand se suspecteaza anumi-te afeqiuni Tnaceasta zona.

-~----

I

ENCICLOPEDIA MEDICALAATLASUL CORPULUI

Caleta si baza craniului.r-", \

\".J Calota sau bolta

craniana este portiuneasuperioara a craniului,ce inconjura s;iprotejeaza creierul.

Cele patru oase ce formeaza ca-lota sunt: osul frontal, cele douaoase parietale ;;i 0 portiune dinosuloccipital.

Aceste oase sunt formateprintr-un proces in care mem-branele de tesut conjunctiv,initial moale, se osifica [se in-taresc) ;;i formeaza substantaosoasa, fara a trece prin stadiulintermediar de cartilaj, a;;a cumse intampla cu celelalte oase alecraniului.

Punctele de interes ale caloteisunt:. suturasagitala,ceseintindelongitudinal de la sutura lamb-doida de la spatele capului, ca-tre sutura coronara. vertexul[punctulcelmaiinalt)craniului; zona centrala cea mairidicata de pe sutura sagitala. distantadintreceledouatu-berozitati parietale este parteacea mai lata a craniului. naturacomplexaprin careoasele se articuleaza, care per-mite 0 marire substantiala acraniului, in perioada de cre;;-tere, furnizand in acela;;i timprezistenta;;i stabilitate craniuluiadultului.

r' . ~.,II.- .,JII- ....

Din cauza modului unic in carese dezvolta oasele craniului- creierul in cre;;tere forteazasuturile ;;i distanteaza oasele- orice defect, fie in structuraoaselor, fie in modulin care searticuleaza, poate duce la modi-ficari dramatice ale formei ca-pului ;;i ale aspectului copilului.

Cazurile rare in care suturile

se sudeaza prematur [articula-tiile devin fixe ;;i inchid craniulinainte de a se opri cre;;tereacreieruluiJ, se numesc cranio-stenoze. Acest fapt reduce dras-tic capacitatea creierului de a seextinde in direqiile permise, inmod normal, de suturi.

Cu toate acestea, creierulcontinua sa creasca, in orice di-rectie posibila, modificand for-ma normala a capului, in functiede ce sutura este afectata:. Scafocefaliaeste 0 formaalungita, in forma de barca, a

Bolta cranianiiExterior

Tuberozitateaparietalii -protuberanta pelateralele craniului

~

~ Vertex - varful~ capului

~Osul~ parietal - ~',

os pereche\pe ambele parti '.'ale craniului .Sutura ~.,coronarii- une§te osul'footal co 001'"doua oaseparietale

Sutura coronalii- trece printreosul frontal §ioasele parietale

,\

Osul frontal- formeaza parteaanterioara a boltei§i fruntea

Posterior

--"~'

,(

).:::{.,

,/

,"

":'

FOAIA3

Bolta cranianiiInterior

Sutura sagitalii-une§te cele douaoase parietale

- Osul platparietal- format din !reistraturi: stratul

intern, diploe §istratul extern

Santuripentru vaselemeningeemijlocii - permittrecerea vaselo£prin meninge.catre creier

Creasta frontalii- protuberantaa osului frontal incavitatea craniana....;

----Anterior

"'" ~uicraniului, rezultata din stenoza[inchiderea prematuraJ a suturiisagitale. Brahicefaliaducelaformareaunui craniu scurt, spatele capu-lui este plat, cauzat de stenozabilaterala a suturii coronale. Plagiocefalia,in carecapulare aspect distorsionat, asime-tric, este cauzata de stenozaunei singure suturi coronale. Oxicefalia produce modificariprin alungirea craniului, cu pro-iectie inainte, in general datora-ta fuziunii premature a suturilorcoronale ;;i sagitale.

Tulburarile in forma rea osoa-

sa pot duce ;;i ele la deformareacraniului. Acondroplastia [na-nism al intregului corp) ducela afectarea cartilajului 0505.Aceasta face ca oasele de labaza craniului sa fie scurtate, intimp ce bolta se dezvolta normal[oasele late nefiind afectateJ.

Un copil cu oxicefalie prezintiicircumferinta cranianii proeminentiiin fatii §i subdezvo/tatii in spate.Malformatia poateafecta vederea.

Hidrocefalia Iprezenta de li-chid la nivelui creierului) este0 boala grava. cauzata de pro-ductia in exces a lichidului cefa-lorahidian ce inconjura creierul

~ Aceste zone'iiiI se pot palpa

u~orsub piele

III!' II-

i'-I

--

Acest biirbatprezintii semne clare debrahicefalie- un cap mare, tuguiat,cu ochi exottalmici, proeminenti -caurmarea suturii coronale '

;;i maduva. Acest fapt duce lamarirea crnniuiui din interior,prin presiunea intracranianamare, exercitaUi ;;i asupra cre-ierului.

ENCICLOPEDIA MEDICALA;\{;AT LAS U.L COR P U I:.UI

BazacraniutuiAceasta vedere inedita a craniului este luata 'de jos. Se poate vedea mandibula

S;iorificiul prin care trece coloana vertebrala.

v

Oasele aflate in zona mediana a ba-

zei craniului [osul etmoid, sfenoid ;;i0 parte a occipitalului] se dezvoltadiferit de cele ce alcatuiesc boltacraniana. Ele provin dintr-o struc-tura cartilaginoasa ce se dezvolta instadiile precoce, proces numit osifi-care endocondraU3.

Maxilarele superioare sunt celedoua oase pe care se afla dintii desus, de 0 parte ;;i de alta a linieimediane. Apofiza palatina a maxi-larului;;i partile orizontale ale osu-lui palatin formeaza palatul duro

DEFECTELEBOLTEIPALATINE

0 bolta despicata apare c13ndstruc-turile ce-o alcatuiesc nu se unesc,cum ar trebui, inainte de na;;tere,forrnandu-se a fanta in bolta pala-tina. Aceasta duce la comunicareadintre cavitatea bucala ;;i cavitatilenazale. Dadi fanta se prelunge;;tela nivelul maxilarului superior, eava deveni aparenta sub forma uneidespicaturi in buza de iepure, la ni-velul buzei superioare. Acest defectpoate fi insa corectat chirurgicalinmod semnificativ.

Copiii cu palatul ingust ;;i dintiiincalecati pot beneficia de protezeortodontice adaptate, care maresctreptat tensiunea de-a lungullinieilongitudinal mediane a palatului.

Dupa un numar de luni, marginilesuturii sunt fortate sa se departeze,ceea ce permite cre;;terea de as nou;;i producerea unui spatiu suplimen-tar pentru cre;;terea dintilor.

~

~~

Fosa incisiva - prin ease ajunge la riidacinacaninului.

Sutura palatina mediana -une:;;tecele doua apofize palatineale maxilarelor.

Apofiza palatina amaxilarului

Lama orizontalaa osului palatin -formeaza, impreunacu apofiza palatinaa maxilarului,palatul duro

Orificiuloval

Orificiuljugular

~antulmastoidian

Creastaoccipitalaexterna

Vomerul- despartecavitatile nazale

Osul sfenoid

Orificiul spinoasa

Tubercululfaringian -pe carese insera mu:;;chiifaringelui

Orificiulstilomastoidian

Orificiul occipital-prin care maduvaspinarii se une:;;tecu creierul v

Orificiulmastoidian

~ Protuberanta~ occipitalaexterna

~ AcestezoneIiififI se pot palpa u§or

sub piele

I

Forameneeste pluralulcmen,careInseamn,agau1,deschidere.Aceste deschideriformeaztcanaleprin oasele cral'Jjtilmit arterelor ~iperechi) sa intre ~isa iasa dicraniana,Alte canale mai mici ~i mai Ilate leaga venele externe alcu cele interne. Ele se numescemisare.AcesteciHde trecere pot pmite raspandirea unei infectii deexteriorul craniului catre interior,ce agraveazainfectia.

Aceastii fotografie de detaliu aratiijumiitatea stangii a fosei cranienemediane (una dintre ce/e trei depresiuniale suprafetei cavitiitiicraniene),de /a interior,fi patru foramene:1. foramen spinosum, 2. foramenova/e, 3. foramen /acerum, 4. foramenmagnum.

u

ENCICLOPEDIA MEDICALAFIZIOLOGIE

"--' Cumse controleaza glicemiaZaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism; el exista In modnaturalln sange, sub forma de glucoza. Echilibrulcorect al nivelurilor de glucoza In

sange este vital ~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.

Glucozaeste un glucid simplu,vital pentru functia creierului;;i 0 importanta sursa de ener-gie pentru restul organismului.Glucoza este depozitata In or-ganism sub forma de glicogen- lanturi lungi de molecule deglucoza, ce se gasesc In ficat ;;iInmu;;chi - care este transpor-tat In organism prin sange.

Exista un nivel natural alglucozei In organism, dar candmand\m sau cand nu mancamdestul, acest nivel se modifica.'Nivelul acestor modificari estereglat In pancreas de hormoni.

'-'

PANCREASUL

Pancreasul este 0 glanda alun-gita, albicioasa, cu lungime deaproximativ 20-25 cm, care seafla In spatele portiunii inferi-oare a stomacului ;;ieste conec-tata la duoden. Produce enzimecare se varsa In duoden printr-un canal ;;icontribuie la digestiaalimentelor. Oar acesta nu estesingurullui rol.

Portiunea digestiva a pancre-asului reprezinta aproximativ90%din pancreas. Tnjur de cincila suta sunt celule care produchormoni care regleaza nivelulglucozei In sange: insulina ;;iglucagonul.

Aceste celule ..endocrine",cunoscute ;;i ca ..insule", suntadunate In grupuri, In interiorulpancreasului. Spre deosebire demajoritatea secretiilor pancre-asului, hormonii nu intra In ca-nalul ce se varsa In duoden, eletrec direct In fluxul sanguin.

IGl;uco:~adin~~ni§Je

~

Nivelul ideal al glicemiei esteintre 70-110 mg/100ml. Dupamasa este normal ca glicemiasa creasca pentru cateva ore,dar nu ar trebui sa fie mai marede 180 mg. Orice depa§ire aacestei valori se nume§te hiper-glicemie. Oricescadere a valoriisub 70 este descrisa ca hipogli-cemie.

ROlul.E2-ncreasulu,-

DuodenulPrimapartea intestinului .I .,..subtire. ~r.ime~te bila din

~.. ..'

canalulbihar§Isucuri -": I .l~reatlce. E~telocul ,/ .'

Incare se desfa§oara0 mareparte dinprocesul dedigestie.

I

INSULINAExista tipuri diferite de celulepancreatice, fiecare fiind res-ponsabila de producerea unuihormon diferit. Insulina estesecretata de celulele beta dininsulele pancreatice. Un nivelscazut al secretiei exista per-manent, dar daca cre;;te nivelulglucozei in sange, celulele suntstimulate ;;i produc mai multainsulina. Daca nivelul glucozeiscade, produqia de insulinascade ;;i ea.

Insulina aqioneaza asupraanumitor celule din organism,printre care celulele musculare,hematiile ;;i celulele adipoase.Cand nivelul insulinei cre;;te,aceste celule sunt obligate saabsoarba mai multa glucoza dinsange, pe care 0 folosesc pentrua produce energie.

Pancreasul0 glanda situata in spatelestomacului. Este formatadin cap, istm, corp §i co ada,care toate con\in celule cesecreta sucurile pancreaticenecesare digestiei. Glandaproduce §i hormoni, caretree direct in sange.

?Jr

7~~;;~~:--- ..,..-

Canal pancreatic

Istmul

Corpul- -

~J

Productia de insulinamai este controlata de unalt hormon, somatostatina.Aces~ este secretat ca ras-puns la nivelurile crescuteale altor hormoni ;;i aqio-neaza prin Incetinirea pro-ductiei de insulina.

GLUCAGONUL

Glucagonul este secretat decelulele alfa ale insulelorpancreatice. Aceste celulesunt stimulate de nivelu-

rile scazute de glucoza dinsange. Hormonul determinaconversia glicogenului, In spe-cial a celui din ficat, In glucoza,care este eliberata In sange. De-termina ficatul, mu;;chii ;;i altecelule din organism sa producaglucoza din alti compu;;i din or-ganism, cum ar fi proteinele.

- J

-- Coada

""- !.~/ .Canal pancreatic0 serie de forma\iuni tubulare,care dreneaza sucurilepancreatice. Canale Ie trimitsucurile pancreatice induoden, dar hormonii produ§ide celulele endocrine ale

pacreasului nu intra in acestecanale, ci tree direct in sange.

Sub microscop, celuleleendocrIne seamiinii cu ni!}teinsule, de unde !}ldenumireade insule pancreatice. Suntcunoscute !}i sub numele de"insulele Langerhans'~ dupiinumele medlcului germanPaul Langerhans. Acestecelule produc hormonllinsulinii !}iglucagon.

I

Valorianormale ale glicemieiPentru mentinerea sanatatii este necesar unechilibru al glicemiei. 0 scadere a valorii glucozeiinsange poateduce la transpiratii profuze, confuzieSiichiar coma. 0 creSitereduce la boala numita diabet.

Incapacitatea pancreasului de asecreta insuLina suficienta ducela diabet zaharat. Lipsa insulineiface ca ceLuleLesa nu poata ab-sorbi glucoza, care, ca efect, seacumuLeazain sange. Din cauzaca mu?chii nu mai pot absorbiglucoza, ei sLabesc?i incep sa seatrofieze.

Nu se ?tie cauza exacta a inca-pacita!ii pancreasuLui de a pro-duce insulina, dar de multe oridiabetul este a boala de familie.De obicei, diabetul se instaLeazatreptat, Lavarsta mijLocie, iar ceisuptapoderali prezinta un riscsuplimentar.

Totu?i, boala poate sa apara ?ila copii, caz in care debutul tindesa fie brusc.

Diabetul nu poate fi anticipat,prevenit sau vindecat. Totu?i, eLpoate fi controlat, cu tratamentcorespunzator. La pacien!ii maiin varsta aceasta poate insemnadoar mese regulate ?i pastrareadietei cu aport scazut de carbo-hidra!i, recomandata de medic.Medicul mai poate recomandapastile care sa mareasca efectulinsulinei prezente in sange.

Tn cazuri severe e necesaraadministrarea insulinei. Aceastatrebuie administrata injectabil,a data sau de doua ori pe zi, caciadministrata oralse distruge.

,..,..... ".}. -.4>,.~,

La persoanele cu predispozi-tie, diabetul poate fi declan?at de0 serie de factori, cum ar fi ex-punerea la frig ?i umezeala, su-prasolicitarea?i depresia, dar celmai frecvent de infec!ii, in specialvirale.

Simptomatologia include slabi-ciune, pierdere in greutate, sen-za!ie intensa de sete ?i productiecrescuta de urina. Maipot sa apa-ra constipa!ie ?i uscaciunea gurii?i a pielii. Majoritatea pacien!ilornu au aLtecomplica!ii, dar diabe-tul poate afecta inima, arterele ?inervii; diabeticii sunt mai predis-pu;:;iLacataracta.

In cazuri extreme, pacien!ii potface pneumonie tuberculoasa saucoma diabetica.

Injectiile trebuie facute cuprecau!ie, caci excesul de insu-Lina duce la hipoglicemie, carese manifesta prin transpira!ii,neliniste si tulburari de com-porta~ent. Tn cazuri extremepacientul poate parea beat; inacest moment ajutorul medicalse impune, pentru ca exista riscde coma.

Diabeticii If/i administreaziisinguri insu/ina, intramuscular,pentru a regia nivelul g/icemiei.Dacii existii deficit de insu/inii seimpune administrarea ei regulatiipentru a evita coma f/i decesul.

0 lipsa a aportului ali-mentar duce la scadereaglucozei din sange, darorganismul reactioneazaprin cre~terea niveluluinormal de glucagon. inacela~i timp, acest nivelscazut al glicemiei ducela scaderea productiei deinsulina, stimuland trans-formarea glicogenului Inglucoza.

.:- '~¥-."

Nivelul de i~SUli~",-scade

'v'

Nivelul glucozei In sange poatefi miisurat cu 0 trusii simplii.Se folosef/te un dispozitiv pentrua Intepa degetul f/i sangele esteap/icat pe 0 bandeletii de test,numitii strip. La capiitul stripuluisunt douii tipuri de reactivi, care

If/i schimbii culoarea,de la galben, la negru f/i de la alb,la albastru Inchis, In functiede cantitatea de glucozii dinsange. in acest caz, niveluleste normal. Nivelurile crescute

pot indica diabet.

Aportul alimentar ducela cre~terea nivelului deglucoza, ceea ce Inseam-na ca nevoia de glucagone mai mica ~i organismulopre~te productia. Cu catnivelul glucozei In sange emai mare, cu atat mai multeste stimulata producereade insulina, care, la randulei, cre~te cantitatea deglucoza ce intra In mu~chi.

Nivelul in~uline~~re~te

~

v

\...I

v

I

ENCICLOPEDIA MEDICALA

'-"

ETAPELE VIETII

PrimalunaOdata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin, Ineepe stadiul preembrionar

S;iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman. Tnluna a patra,sehimbarile rapide, due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut.

,/

' /

Primele patru saptamani dupafecundarereprezinta0 perioadade dezvoltare rapida. cand toateorganele majore ~isistemele or-ganismului Tncepsa se formeze.Organele complexe ce vor sus-tine cre~terea Tntimpul sarcinii- incluzand placenta, cordonulombilical ~i sacul amniotic - seformeaza ~iele acum.

\ /

CELULELEGERMINALETn timpul stadiilor precoce aleimplantarii, se dezvolta trei ti-puri de celule [celulegerminale!.Acesteavorforma,Tnfinal,em-brionul.. Ectodermul va forma tesuturi-le ~iorganele sistemului nervos,inclusivcreierul, precum ~itesu-turile de pe suprafata corpului,precum pielea ~iparul.. Dinendoderm se dezvolta mu-coasa tractului gastrointestinal,ficatul, pancreasul, glanda tiroi-da, precum ~i mucoasa aparatu-lui respirator, vezica ~iuretra.

Capul este la stinga acestul embrion

Tn virsta de 28 de saptamini.

Majoritatea organelor {ii sistemelors-au format deja, iar inima a Tnceputsa batao Viitoarea maduvase

Tngroa{ia Tn stratul interior.

. Mezodermul va duce la for-marea scheletului, a tesutuluiconjunctiv, a sistemului circu-lator, a sistemului urogenital, ~imajoritatii mu~chilor scheletici~inetezi.

Ectodermul ~i endodermul sedezvolta TntimpulTncare blasti-cistul se implanteaza Tnpereteleuterin. Mezodermul apare maitarziu,Tn saptamana a treia.

Initial, celulele germinale nuiau 0 forma care sa indiceTnceparte va fi capul.

SAPTAMANAATRElA

Tntimpul saptamanii a treia Izi-lele 15-21], 0 parte din celuleleectoderm ice, Tnzona ce va de-veni partea din spate a corpului,T~i modifica forma ~i pozitia. Ele

trec Tn centrulgrupului de ce-lule. Tn timp cese multiplica,elese grupeaza for- 1mand linia primi-tiva, sau primul axal trupului.

Odilta cu forma-rea liniei primitive din.celulele ectoderm ice,acestea T~imodifica forma,devenind mai rotunde ~i seTmpra~tieTnainte,formand celu-lele mezodermice.

0 parte din aceste celule vorforma, la final, sisteme vitale,precum sistemul muscular ~isangele. Altele formeaza coardadorsala, un grup de celule carese dezvolta de-a lungul partiiposterioare a embrionului, ca0 tija centrala de sustinere. Tndezvoltarea fireasca, aceasta vaforma maduva spinarii.

Tot Tn timpul saptamanii atreia, masa de celule rotunjita,

Aceasta sectlune aratif unembrlon de 28 de zile, Tnconjuratde corion -membrana ce if

invele,te de la Implantare {ii care,mal tirziu, va forma placenta.Vilozltatile care ancoreazacorlonul de peretele uterin suntvizlbile in jur.

capata 0 forma mai lunguiata,de para. Capul embrionului vafi format Tnpartea mai larga, iarpartea inferioara a coloanei ver-tebrale spre polul mai ascutit.

ENCICLOPEDIA MEDICALA"-""-"""-~-~"-"-"""~.,.ETAPELE VIETII~,~

~S1p-far1la'n.a4~]ezvom fe_a.~Cefufefe tree prinmodifieari rapide in apatra saptamiina de fafeeundare. Aeesta esteineeputuf perioadeiembrionare. La sfiir~itufsaptamiinii, embrionufpoate fi reeunoseut

22 de zile

(vedere din spate)Neuroporul rostal- Capat cranialneinchis al tubuluineural, din care seva forma capul

Somite - grupuride celule peambele parii alecorzii dorsale (9ireispinarii)

25 de zile

Neuroporul caudal- Capat caudalneinchis al tubuluineuralla "coada"embrionului.

Neuropolul rostal -incepe sa se inchida

Primordiul cordului- Partea proeminentadin care se va formainima.

Placoda otica - dincare se va formaurechea.

Sac Yolk. sacul vitelin, sacmezodermic, captu9it cuendoderm. Aduce nutrieniila ernbrion. "'-..l

Cordonulombilical -

coniine artera 9ivena ombilicala,ce transportii.nutrienii9i oxigen catreembrion.

Mezodermul- Partea de mijlocdin care se vor formaintestinele

Foseta otica - dezvoltata dinplacoda otica.

27 de zile

p

Arcurile bran hi ale - iesut care, va forma structurile capului 9i

ale gatului

Sacul vitelin - treptateste incorporat in corpulembrjonuJuL

Placenta - se Iipe9te de pereteleuterin, 9i se leaga de embrion princordonul ombilical.

Dezvoltarea anexelor embrio-nare

Sacul a.mniotic, membrana pro-tectoare din jurul embrionului,Incepe sa se formeze. De~i esteextrem de mica In acest stadiu,mai tarziu se va umple cu lichidamniotic ~i va adaposti copilul ~iplacenta. Tesutul corionic, carese va transform a In placenta sedezvolta ~i el. Stratul corioniceste cel mai superficial stratde celule ale blastocistului. Seata~eaza ferm de mucoasa ute-rina prin vilozitati, mici proiectiicare se adancesc In tesutul ceformeaza peretele uterin. Vilozi-tatile sunt Inconjurate de sangematern ~i ajuta la 5chimbul deoxigen, nutrienti ~i prod use deexcretie.

Tot In aceasta etapa se dez-volta ~i cordonul ombilical, din-tr-un mugur.

SAPTAMANAA PATRA

Tn timpul celei de-a patra sap-tamani Izilele 22-28] embrionuldezvolta grupuri segmentatede celule mezenhimale, numitesomite. Acestea sunt perechi,de fiecare parte a corzii dorsa-le, grup de celule ce 'lor forma~ira spinarii. Somitele se vortransforma In cartilaje, celulenervoase, oase ~i mu~chi.

SCHIMBAR\LE CORlUDORSALE

Coarda dorsala sufera schim-carr, as((ec fr1ca( ar1Umr(e lOr1e decelule ectoderm ice vor forma Incele din urma sistemul nervos.

Celulele din aceasta zona Incepsa formeze 0 adancitura, numita

~ant neural. Marginile ~antului,crestele neurale 5e apropie unade alta ~i se unescoFormand tu-bul neural. Tubul neural mergecatre capul embrionului, undeun pliu larg, vizibil, va cre~te,formand creierul. Cre~terea seface ~i spre Inapoi, unde se vaforma maduva spinarii.

' /

BATAILEIN1MII

Ca rezultat al curbarii ce duce laforma rea unui cap ~i a unei cozi,0 inima rudimentara, de formatubulara, se dezvolta In a patrasaptamana. Curbarea aducegrupurile de celule mezoder-mice, ce initial erau pozitionateanterior, catre 0 pozitie interna,ce corespunde pieptului embri-onului. Tntimpul celei de-a pa-tra saptamani, aceste celule seunesc la mijloc, acolo unde seformeaza intestinele. Ele for-meaza un spatiu circular, caredevine apoi un tub.

Tn timp ce arcurile branhiale- pliuri de tesut ce 'lor formamaxilarele ~i alte structuri alecapului ~i gatului - se dezvolta,tubul este Impins In jos, In piept.Acesta formeaza 0 protuberantaevidenta In partea interna a em-brionului: cordul primitiv. Tncepesa functi9niJk~ aproape imediat,Impingand celulele sanguinenou formate de-a lungul embri-Dnului. car<o ",;to> ,nca ,ngropat,n

peretele uterin.

'--.J

Ai Tf MDDJFJCARJ

Tncep sa se formeze vasele desange In afara embrionului.Unele formeaza 0 retea vastaIn peretele sacului vitelin, careasigura hranirea embrionului Instadiile initiale. Altele formea-za vena ~i artera ombilicala dincordonul ombilical, care une~teembrio nul de placenta. Ambelevase sunt cai esentiale pentruliutrielitii ~i oxigeliul care 'lorasigura cre~terea rapida a em-brionului.

Dina patra saptamana de de~ol

re, embrionul se masoara lri lunghme. Dacaeste masurat de la.uncapat la altul, dimensiunile sunt:

. Prima saptamana dupa fecuOda" ,I

re: stadiul preembrionar: 0,15 mm ~

lungime 'I. A doua saptamana: stadiul pre-'embrionar: 0,36-1 mm lungime.. A treia saptamana: stadiul pre-embrionar: 1,25-1,50mm lungime.. Sfar§itul celei de--a patra sapta-mani: embrionul are In jurde 4--5 mm lungime.

~

~ Date generaLe

Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,familie de antibiotice. A fost primachinolona sintetizata. A doua generariede chino lone, de tip II, sunt fluorchi-nolonele, §i aqioneaza intr-un spectrumai larg, In special asupra Pseudomo-nas aeruginosa.

A:ctiune,Acidul nalidixic este un bactericid §iaqioneaza prin inhibarea sintezeiADN-uluimicrobian.

'-' Acidul nalidixic este un antibiotic.

Se folose§te frecvent pentnJ tratareainfect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior.

M -i'fecte .seclindare.

A c i d n a l idix:ic

Obi§nuite8 Senzariide gre81ii,varsaturi8 Diaree8 Spuzeala8 Moliciune81cterMai pu~inobi§nuite8 Sensibilitatela lumina8 Dureride cap..Reaqii psihotice,de exempludepresiiInterac~ioneaza cu:.Wafarina - administrareaconcomitentiipoatecre§terisculdehemoragie.,Antacid - poate reduce absorb~aacidului nalidixc

8 Convulsij = potaparea busc;8 Copii ""' nu Ii se administreaza celorcu varste mai mici de trei luni;

. Afec~unihepatice- nu se adminis-treaza celor diagnosticari cu porfirie;8Analize de sange - daca se adminis-treaza pe 0 durata mai lunga de douasaptamani, se recomaoda analize desange pentru ca pot scadea anumitev"lori;. Sarcina- se poate administra medi-

camentul doar In al doilea si al treileatrimestru de sarcina, nu In primul;

Alla urinalNUME ORIGINAL

Zyloric

\/ TIP DE MEDICAMENT, Inhibitor enzimatic

PREZENTARETablete

NUMAI CU RETETA

1<1

DENUMIRI UZUALEMictral, Negram, Uriben

TIPDEMEDICAMENTAntiacid

TIPULMEDICAMENTULUIAntibiotic

DlSPONIBILSUBFORMADE:

Granule,tablete,suspensielichida

SEELiBEREAZADOARCUPRESCRIPTIEMEDICALA

~~. Infeqiile tractului urinar - acidul nalidixic seadministreaza pentru tratarea infecfiilor u§oare aletractului urinar. Nu este un antibiotic de linia Intai,

din cauza posibilelor sale reaqii toxice, In specialIn cazul administrarii de lunga durata. Acum existamedic"mente mai purin nocive, pentru infeqii maicomplicate.. In plus, un procent de doi pana la 14 la sutadintre pacienri dezvolta In timpul tratamentuluiorganisme rezistente la acid nalidixic.

Date generaleAllopurinolul inhiba forma rea de acid uric,un produs de degradare din rinichi, excre-tat prin urina. Nivelurile constant crescuteale acidului uric duc la complicarii precumpietrele la rinichi §i guta (depunere decristale de acid uric In resuturile moi §i Inarticularii).

Un atac acut de gutii se manifestiiprintr-o articulatie rO$,ie;caldii, umf1a~ii(a~a cum apare dl1getul ariitat Inimagine). Se intAmplii eel mai frecventla degetul mare de la picior.

~urT}tunctioneaz,!

Allopurinolul se administreaza oral pentru a reducenivelul de acid uric In sange §i In resuturi. Adminis-trarea medicamentului poate precipita un atac deguta, a§a ca lalnceputul tratamentului este indicatiifolosirea unui "ntiinflamator (cum ar fi Naproxen),care se va continua pe parcursul a trei luni.Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilorcu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din aciduric). Doza standard este de 0 tableta pe zi.

v

Allopurinolul este un produs desinteza care inhibii enzimele (prote-ine care accelereaza reactiile din

organism) responsabile de p'roduqiade acid uric.

.- .. ""'.. ""d',,')

!~ct~_.secundar~J

. Iritarii (daca acestea apar, se Intre-rupe tratamentul). Tulburari gastrointestinale

. Asigurareaunui aport adecvatdelichide.. Prudenra In administrarea allopuri-nolului la pacienrii cu leziuni de ficatsau rinichi.

. Allopurinolul nu este un tratamentpentru atacurile de guta, dar trebuiecontinuat daca apareun atac in timpultratamentului.

. Atacurile acute de guta trebuie tra-tate cu medicarie adirionala, antiin-flamatorie.

»n-.c..:JQJ--c..-.><-.n..........~-.n~...,QJ--zCDlC...,QJ3.c...,-.C'"CD:J

»----0

"'CC...,-.:J0--..........N'<--0...,-.n

»3-.0a.QJ..,0:JQJ..........n0..,a.QJ..,0:JCD

><

»3,.......,-.

"'C,.....,..-:JQJ..........rCD:J,.....-.N0,..-

-I..,'<"'C,.....-.N0,..-

NUME ORIGINALCordaroneX

TIP DEMEDICAMENTAntiaritmic

PREZENTARETablete, solu}ie intravenoas-

NUMAI CU RETETA

~~

Utilizare

Medicatiaantiaritmicaestefolositapentruatrata pacientii cu ritm neregulat,prin con-trolul sau corectarea unui ritm cardiacanormal, de exemplu in cazul bolilor deinima.

Amiodaronaactioneazaasuprapotentiale-lor electriceale sistemului de conducereal inimii, modificandritmul §i regularizandcontractiamusculara.

\J. Amiodaronaduce uneori la produce-rea de microdepozite in cornee, caresuntinsa reversibilelaintrerupereatrata-mentului. Aceste depoziteafecteazararvederea,dar §oferii pot fi orbiti de lumi-nile farurilor noaptea.. Existaposibilitateaunorreactiitoxicela nivelul pielii,dacapacientiice iauami-odaronase expun lasoare.Eisunt sfatu-iti sa previnaexpunerea§i safoloseascacremecu protectiesolara..Amiodarona contine iod §i poatepro-duce disfunctii tiroidiene. Disfunctiapoatefi atatin pluscat§iin minusfatadenormal§i necesitatratamentspecial.. Amiodaronapoate produce 0 reactieinflamatoriein plaman,cu tuse §iscurta-rea respiratiei.

Amiodarona este folosita in primul randpentrutratamentultahicardiei(bataicardi-acerapide),in specialin sindromulWolff-Parkinson-White.Aceastaeste0 afectiunecongenitala a cordului, cauzata de undefectal transmiteriiimpulsurilorelectriceale inimii, ce ducelatulburariin contractiamiocardului.Amiodaronapoatefi folosita§iin tratamen-tul batailor neregulateale inimii (cu origi-neain diferite parti ale inimii),in cazulincarealtemedicamentenu sunt eficiente.Oricum,tratamentulnu se initiazadecatlaindicatiamediculuispecialist.Avantajul amiodaroneieste ca nu reducecontractilitateamu§chilorinimii.

Amitri . tiLinaNUME ORIGINAL

Lentizol, tryptizol

TIP DEMEDICAMENTAntidepresiv

PREZENTARETablete,forma lichida, injectii

NUMAI CU RETETA

~~~.Potsa aparatulburari de ritm cardiac§iblocajein conducereaimpulsuluielectriclanivelul inimii, in specialla pacientiicu afec-tiuni cardiacepreexistente.. Somnolenta,uscaciuneagurii,vedereinceata, constipatie §i retentie urinara suntcatevadin problemelecare pot sa apara.. Intrerupereabruscaa antidepresivelorpoate produce simptome gastrointestina;Ie, ameteala,anxietate§i nelini§te.Trata;mentular trebui oprit treptat,intr-un inter-val de patrusaptamani.

. Varstnicii,cei cu istorie de insuficientacardiaca,afectarerenalasauanumitebolide sange ar trebui sa foloseascacu pru-dentaamiodarona..Administrarea intravenoasapoatecauza0 scaderemoderata§itemporaraatensiu-nii arteriale.. Estecontraindicatala gravide§i lamamele care alapteaza"ja pacientii cusensibilitatela iod §i cei ce suferade dis-functii tiroidiene... Nu este recomandatinqcazurilein careconducereaelectricain inimaesteblocata.. Serecomandaefectuareadetestehepa-tice §i tiroidiene in tratamentelede lungadurata.

Date generale

Amitriptilina este un antidepresivtricicliccu un efecttranchilizantbland,folosit oca-zional §i pentru nevralgii (de exempludupazonazoster)§iin tratamentulinconti-nenteiurinarela copii.

Gu~ii -umfliituriia giitululcauzatii de 0

hlperfunctletlroldlanii.Tratamentulpoate flchlrurglcal saumedlcamentos. \ /

Creste nivelul anumitorneurotransmitatori [hormoni din creierl.Nu este intele's exact mecanismul princare aceasta cre~tere este convertita apoiin efect antidepresiv.

Amitriptilinaeste folosita de obicei in tra-tamentul depresiei, in special in cazurilecare necesita sedare. Alte antidepresivetriciclice au efect sedativ mai redus. Paci-entii agitati §i anxio§i tind sa raspundamai bine la compu§ii cu efect sedativ, intimp ce cei apatici §i retra§i raspund maibine la antidepresivele cu efect sedativredus,Antidepresivele triciclice, precum amitrip-tilina, sunt eficiente in tratamentul boliidepresive, forma severa §i medie, in spe-cial cand se asociaza cu tulburari psiho-motorii §i fiziologice, precum pierdereaapetitului §i tulburari de sornn.Unele preparate triciclice sunt eficiente §iin tratamentul "atacurilor de panica".

. Stareapacientuluitrebuieatentmonitorizatapentrua depistaoricetendintadesuicid..'5e prescriedozaminima,cad existapericoluldesupradozaj... 0 ameliorarea simptomatologieiestea~teptatadupacel putindouasaptamanidetratament.Tratamentultrebuiecontinuatcel putin4-6 luni dupadisparitiasimptomelor.Dacatratamentulesteintrerupt preadevreme,e probabilcasifl'lptomatologiasa reapara.In cazulrecurentelor,terapiatrebuiecontinuata..0 atentiesuplimentarasevaacordacelor cuafectiunicardiace,epilepsie,afectareaficatului,boaU:itiroidiana,glaucom~i la femeileinsarcinatesaucelecarealapteaza,precum~i la persoanelein

~

I