2010 sept oct ok - bru-italia.eu · pentru c ofer o splendid priveli te c tre marea mediteran i...

2010 septembrie octombrie Cruce i Înviere

2

Pelerinaj în ara SfântPe urmele lui Isus din Nazareth

Împreun cu un grup de credincio iam participat la un pelerinaj de 8 zileîn ara Sfânt , iar în cele ce urmeazv voi descrie aceast experienextraordinar urmând irul celor 8 zilede pelerinaj. Cu siguran sunt multealtele lucruri pe care nu am reu it s levedem, dar cele ce vor fi descrise maisus sunt cele maiimportante.

Prima etap

În cea dintâi ziam sosit la TelAviv capitalacultural ,industrial icomercial aIsraelului. De aicine îndrept mc tre Haifa, altreilea ora ca iimportan dinIsrael, acele locuriîn timp de searsunt fermec toarepentru c ofer o splendid priveli tec tre Marea Mediteran iîmprejurimi. În literatura talmudic ,este amintit înc din al III lea secoldup Hristos. Un ora cu foarte mul iemigran i i este centru i este deasemenea centrul sectei Bahai.

Templul lor se observ u or din cauzafaptului c are cupola aurit .

Sfânta Scriptur aminte te aici demuntele Carmel cu frumuse ea lui(1Re 17,19) unde Sfântul Proroc Ilieap r dreapta credin a poporuluiIsrael întru Dumnezeu viu, i sedeclar astfel contrar idolatriei. În

pe tera în care se odihnea prorocul Ilieam avut i bucuria de a celebra primaDumnezeiasc Liturghie. În secolul alXII lea unii eremi i sau retras pe acestmunte i astfel ia na tere ordinulCarmelitanilor, de via contemplativde rug ciune, pus sub ocrotirea SfinteiFecioare Maria.

Ierusalim – zidul plangerii

Cruce i Înviere septembrie octombrie 2010

3

Muntele Carmel vine din ebraicul„Karem EL” care înseamn „drumul luiDumnezeu”, pentru c acest loc înaltîn tot timpul anului este acoperit deverdea i atunci era acoperit de vide vie. Producându se mult vin sec dea foarte u or în idolatria zeuluiBaal.

Acest loc este foarte mult cinstit(venerat) decre tini, evrei imusulmani.

A doua etap

Din acest loc neam îndreptat c treNazaret, unde laora apte amcelebrat Liturghiaînainteagrotei/pe terii dinBiserica „BuneiVestiri”. Nazareteste a ezat înmijlocul colinelor iare un loc importantîn inimile cre tinilor.

Aici Arhanghelul Gabriel îi apareSfintei Fecioare Maria pentru aianun a na terea Fiului lui Dumnezeu.Aici „Cuvântul” s a f cut carne ilocuie te între noi (In 1,14). Aici Isuslocuie te între copii, între adul i, aici îlajut pe Sfântul Iosif în munca lui dedulgher. Informa iile despre copil rialui Isus pe aceste meleaguri suntdestul de s race. În anul 66 dup

Hristos acest ora este distrus deVespasian, i redevine prosper petimpul cruciadelor, construindu sebiserici i m n stiri, dar dup anul1263 a fost distrus i timp de 400 deani devine un sat musulman. În anul1620 câteva familii cre tine se a eazpe acest teritoriu. Acum aici esteconcentrat cea mai mare comunitate

arab care în mareparte este cre tin .

În 1730 franciscaniconstruiesc o noubiseric , iar între anii1960 1968, construiesccatedrala actual careeste cea maiimportant dinOrientul Mijlociu.S p turile arheologiceau scos la luminresturi din vechiul sat,locuin e, grajduripentru animale,

coloane, docurile pentrubotez care ne fac s credem c aexistat un sanctuar pre bizantin. Acestlucru mai este atestat i de o inscrip ieîn limba greac la baza unei coloane:XE MARIA, Ave o Maria datat însecolul al II lea.

Aici este locul unde a tr it SfântaFamilie. Am vizita de asemenea obiseric greco ortodox , care are îninterior un izvor de ap , care curgecontinuu, amintind c i aici Sfânta

Nazaret


4

Familie ca i alte persoane mergeau sia ap . În apropiere se afla Sinagogaunde de multe ori i Isus mergea sasculte cuvintele înv tur . Ast ziacest loc apar ine cre tinilor sirocatolici.

Dup amiaz am mers 7 km de laNazaret pentru a ajunge la CanaGalilei. Aici în timpul unei nun i laîndemnul mamei Sale Isus a s vâr itprima minune, transformând apa învin pentru bucuria nunta ilor (In 2,111). În acest loc se g sesc dou bisericiuna apar ine grecilor ortodoc i iarcealalt este în grija fra ilorfranciscani.

Am continuat pelerinajul urcând pemuntele Tabor (Ps 89,13), la o în l imede 588 metri. În timpurile vechiTaborul servea de frontier întretriburile de Nord i cele de Sud. Pentrucre tini Taborul este muntele sfântunde Hristos s a schimbat la fa înglorie, str lucire, fiind înso it deprezen a lui Moise i a profetului Ilie(Lc 9,28 36).

Lumina Taborului, gloriaDomnului, speran a cre tinilorchema i nu numai la moarte ci aparticipa la Înviere.

În 1924 catolicii construiesc pevârful muntelui biserica Schimb rii lafa , pe temelia altor bisericianterioare din secolul al VI lea iaceea a crucia ilor.

A treia etap

În cea de a treia etap pa ii no trine am îndreptat spre nord înCezareea lui Filip situat la bazamuntelui Hermon, la grani cu Siria.Numele s u ast zi este Banias care

deriv de la zeul Pan, în limba greacPaneas. Irod construie te în acest locun templu fiului s u Cezar de unde iora ul î i ia numele. Aici Simon Petrurecunoa te în Isus pe Mesia: „Tu e tiHristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu” (Mt16,16). Am vizitat aceste ruineimportante deoarece i azi din acestmunte izvor te apa limpede aIordanului. Ne am botezat cu ap dinizvorul Iordanului, m rturisind

Biserica de pe Muntele Tabor


5

credin a noastr spunând Crezul ilep dându ne de Satana pentru a neuni cu Hristos.

Pe Muntele Fericirilor am celebratSfânta Liturghie pe un altar în aerliber. Aici este o biseric franciscanconstruit în 1937 i am avut impresiac se aude i azi vocea Domnului careproclam lumii întregi „Fericirile”despre Împ r ia lui Dumnezeu,v zând în împrejurimi numai ap , laculGalileii (Tiberiadei). Mai precis loculunde Isus a stat cu ucenicii i mul imileînv ându i „Fericirile” este mai jos,sub acest deal pietros dar inaccesibildin cauza faptului c s au construitmai multe biserici în acest loc. Tot aiciam luat prânzul mâncând a a zisul„pe te a Sfântului Petru”.

Am coborât s atingem apa M riiGalileii (sau a Lacului Tiberiadei) deunde, de pe malurile sale Isus cheamla sine pe Petru, Andrei, Iacob i pe al iApostoli (Mt 4,18). În acest loc Isusvindec un lepros (Mt 8,1), vorbe temul imii adunate pentru a L asculta(Mc 3,7), merge pe apa agitat de vânt(Mt 16,21), porunce te furtunii s seopreasc (Mt 8,23). Pe muntele dinapropiere îi instituie pe ceidoisprezece (Mc 3,13): „Urma i m iv voi face s deveni i pescari deoameni. i imediat au l sat mrejele iL au urmat” (Mc 1,17 18), aici a f cutminunea înmul irii celor doi pe ti i a

celor cinci pâini „mâncând aproapecinci mii de persoane” (In 6).

Tabgha – astfel se nume te acestloc, care deriv din grecescul„Heptapegon”, însemnând cele apteizvoare de ap .

În 1932, s au g sit temeliile a doubiserici bizantine cu unele dintre celemai frumoase mozaicuri din araSfânt .

La câteva sute de metri întâlnimbiserica Primatului, construit pemalul Lacului în anul 1934, în interiorulacesteia am putut vedea o stâncnumit „Mensa Christi”. Tradi ia amarcat aici întâlnirea lui Isus Înviat cuApostolii pe lâng focul aprins zicândda i Mi s m nânc, apoi îndreptânduse c tre Petru care L a asigurat decredincio ia lui zicându I: „Doamne, Tutii toate, Tu tii c te iubesc”; iarMântuitorul îi încredin Biserica:„P store te mielu eii mei, pa te oilemele” (Cf. In 21).

Mergând apoi patru km pe malullacului, aproape de locul de v rsare aIordanului, am ajuns la Capernaum.

Când Isus i a început via a publicîn Nazaret nu a g sit primirea pe careo a tepta. „În adev r v zic: nici unproroc nu este bine primit în patria sa”(Lc 4,24). L au condus pân aproapepe vârful unei coline, ca s L arunce(Lc 4,28). Atunci Isus p r se te ora uls u stabilindu se la Capernaum undelocuie te aproape doi ani. Aici este i


6

casa Sfântului Petru (Mt 8,5). Isus apredicat de multe ori în Sinagogaora ului, a f cut multe minuni(vindec un lepros, pe soacra lui Petru,pe sluga centurionului, etc.) precumne relateaz evanghelistul Matei înprimele cincisprezece versete alecapitolul opt. Paraliticul coborât cupatul prin acoperi ul casei (Mc 2,1 5),fiica lui Iair (Mt 9,23 25), omul cumâna paralizat , etc.

Dar dup câte tim Isus la urm nua binecuvântat acest ora din cauzanecredin eipopula iei (Mt11,23 24), iaraceastprofe ie s aîmplinit atuncicândCafernaum afost distrusaproape s seuite iamintirea loculuiacestuia.

În anul 1905, doi arheologi germaniau început s cerceteze zona. Ace tiaau fost ajuta i de popula iile debeduini, simpli p stori care autransmis din genera ie în genera ieloca ia acestui ora , iar în locul indicata fost descoperit Sinagoga.Cercet rile au fost continuate mai apoii de fra ii Franciscani în anul 1925 i înanul 1968. Descoperirea cea mai

important este Sinagoga, caredateaz aproape din anul 244 dupHristos, construit pe ruinele alteiamai vechi. Se poate vedea în interiorulei opera centurionului roman, al c ruiserv a fost vindecat de c tre Isus, lacererea evreilor care au m rturisit ccet eanul roman a construit Sinagoga(Lc 7,4 5). S au g sit sculpturi în piatrcu simboluri romane, iudaice, steaualui David, Arca Alian ei..., iar mairecent s au descoperit temeliile altorcamere care ar putea casa Sfântului

Petru.Am putut

traversa laculGalilei cu barca,pe apa lini titsim indu ne deparc am fiîmpreun cuDomnul i cuApostolii. Amv zut a ez rile

bogate iaglomera iile

urbane din jurul lacului care au peste15.000 de locuitori.

Cea de a patra etap .Din muntele c, Iordanul coboar

pân în profunditatea M rii Moarteaproape 320 km. Marea Moart cuapa ei s rat se extinde pe o suprafade 900 de Km p tra i, cu o adâncimede 400 de metri i 430 de metri subnivelul m rii, cea mai adânc de la

Pe terile de la Qumran


7

nivelul p mântului. Din numele pecare îl are se în elege c în aceastmare lipse te via a, animalele,vegeta ia deoarece apa este foartes rat , de ase ori mai mult decât ceaa oceanului. Prin densitatea apei,corpul omenesc r mâne la suprafaf r mari eforturi. Statul Israel aînceput s valorifice resursele acesteiape: sodiu, magneziu i potasiu.

Qumran, este un munte din parteade Vest a M rii Moarte. În anul 1947,un beduin c utând o capr pierdut ,vede o pe ter i arunc în untru opiatr care produse un zgomot de oalesparte. L a cuprins frica gândind csunt duhuri rele. A doua zi sereîntoarce împreun cu un veri or als u traversând grota au g sit oale maride p mânt unele fiind acoperite. Eicredeau c vor g si aur, argint, dar v dîn ele suluri de pergament în totalapte, dar înscrierile de pe ele îi lasindiferen i.

Într o zi la Betleem, beduinul apovestit la un cre tin sirian,descoperirea sa. El a acceptat sprimeasc aceste suluri de pergamentscrise i s le duc la mitropolitul sirianal Ierusalimului, la început ducânddoar patru din cele apte. Episcopulrecunoa te scrisul în limba ebraicveche i le vinde în Statele Unite. Suntrecump rate la un pre mare de c treYagacl Yadiu care le readuce în Israelastfel încât azi pot fi admirate în

Templul C r ilor din Ierusalim. Unulreprezint întregul text al profetuluiIsaia. Acesta este în lungime de 8metri i 30 cm l ime. În anul 1949,profesorul Harding, directorul„Antichit ii” din Iordania i p rintelede Vaux de la coala Biblic dinIerusalim, con tien i de importan adescoperirilor, au reînceput cercet rilepe malurile M rii Moarte urmândsfaturile beduinilor, g sind astfel circa30 de grote. În timpul acestorcercet ri au mai descoperit mii defragmente de manuscrise. În anul1952, la numai 100 m de Qumran, audescoperit texte în limba ebraicveche pe pergament sau papirus,foarte importante.

Esenii, aceast sect religioas s aretras în de ert pentru a duce o viade rug ciune, medita ie, s r cie icastitate, asem n tor cu modelul devia monastic . Istoricul Iosif Flaviusaminte te c exist aici acest stil devia religioas înc din secolul doiînainte de Hristos, dar cutremurul dinanul 31 î.Hr., i a determinat pe mul is p r seasc acest loc, al ii reîntorsmai târziu, dar în anul 68 d.Hr.,împ ratul Titus a împr tiat revoltaiudaic din Ierusalim. Esenii au ascunsbunurile lor cele mai pre ioase, c r iledespre sfin i i scrierile lor în grotelevecine. De ertul a p strat în secretaceste comori pentru mai bine de2000 de ani.


8

Temeliile acestei m n stiri de laQumran se v d i ast zi pe o lungimede 40 m i pe o l ime de 30 m. În juruledificiului erau instala ii pentrufabricarea ceramicii, vopsitoria, piscinede ap pentru b ile rituale inumeroase cisterne pentru captarea ip strarea apei care provenea dinmunte. S a mai descoperit i un cimitircu 1100 morminte.

Ierihonul are o istorie foarte veche,dup unii studio i mai mult de 1300 deani î.Hr., de la intrarea poporuluiebraic în P mântul promis. Ierihonul afost primul ora din Canan(P mântul f g duin ei) c zut înmâinile izraeli ilor. Se aminte teîn Biblie c la suneteletrâmbi elor, propuse de Iosua, auc zut zidurile Ierusalimului.Profetul Eliseu în acest loc îndulciapele (2Re 2,19). Este un ora cufoarte mult verdea , un p mântfoarte bun i bogat în fertilitate.

Ierihonul se g se te la 30 dekm de Ierusalim, i la 8 km deIordan, locul unde a fost botezatIsus (îns aceast parte a Iordanuluieste pe teritoriul unei alte ri,Iordania).

Isus a venit de multe ori la Ierihon,a f cut multe minuni: întâlnirea cuZaheu care s a urcat într un sicomorpentru a L putea vedea peMântuitorul, acest arbore se poate

vedea i azi având o vârst mai marede 2000 de ani.

Aproape de Ierihon este i munteleGebel Quarantal, în partea de Vest aora ului, unde Isus a fost dus (dup cea fost botezat) pe vârful lui de c trediavol în cea de a treia ispitire,diavolul ar tându I toat bog iaIerihonului. În secolul al VI lea a fostconstruit o biseric , p r sit însecolul al XIII lea, i reocupat în anul1874 de greco ortodoc i, care auîntemeiat o m n stire în acest loc. Înacest loc am i luat prânzul.

Betania

Dup prânz am urcat spreIerusalim, traversând de ertul, pustiulajungând în Betania unde am celebratDumnezeiasca Liturghie. Acest ora seg se te la baza muntelui m slinilor, la3 km de Ierusalim în partea de Est.Aproape din secolul al IV lea, numele

Betania


9

ora ului este Al Azariya, amintind deLaz r care a tr it aici cu surorile luiMarta i Maria, un loc lini tit i retras,unde i Isus venea des s i viziteze peprietenii S i (Lc 10,38 41).

În Betania Isus a înviat pe Laz r, icu alt ocazie în casa lui Simonleprosul Maria vars ulei parfumat pecapul lui Isus.

În anul 1949 franciscanii au f cuts p turi pentru a g si mormântul luiLaz r i au descoperit cu aceastocazie temelia a dou biserici i a uneim n stiri cruciate. În interiorul se potadmira mozaicuri din secolul al IV lea,i alte coloane apar inând loca urilorvechi. Biserica actual este din anul1952, fiind construit pe temeliilebisericilor vechi. În secolul al XVIII leafranciscanii ob in dreptul de adeschide u a care permitea accesul lamormântul lui Laz r, coborând 22 detrepte întunecoase. Ast zi mormântuleste în grija musulmanilor, care întrebiseric i mormânt au construit omoschee.

În sâmb ta Floriilor de la bisericadin Betania, Biserica catolic , se face oprocesiune solemn împreun cuPatriarhul pân la Ierusalim, cu cânt rii rug ciuni purtându se ramuri înmâini.

Ierusalimul

În sfâr it ajungem i la locul multdorit i a teptat de to i, Ierusalimul,unde vom poposi 4 zile pân la

reîntoarcerea în Cetatea Etern ,Roma.

Ierusalimul dup pozi ia sageografic , poate fi considerat„regele” tuturor ora elor lumii.Regalitatea sa nu are nimic din celemateriale, ci, m re ia sa este fondatpe faptul c Dumnezeu a ales acest locpentru a proclama numele S u în fa ana iunilor. Profe ii i Isus Hristos auproclamat aici pentru prima datexigen ele drept ii i dreptului uman.Idealul lor de pace i iubire inspir iast zi umanitatea în c utarea fericirii.

Aici se întâlnesc cele trei religiimonoteiste care consider Ierusalimulca fiind un ora sfânt. Pentru evrei,Ierusalimul este simbolul m ririi, slaveiistoriei lor trecute i speran a într olume viitoare. Pentru cre tini estelocul unde Isus a tr it, a suferit, a fostr stignit, a învins moartea i p catulprin Învierea Sa. Pentru musulmanieste locul sfânt un profetul Mahomeda fost ridicat la cer.

Ierusalimul înseamn : pace, dar dinp cate spada nu a încetat ucidereafiilor s i în timpul istoriei. Nici un altora nu a avut atâtea r zboaie ca el. Afost asediat de mai mult de 50 de ori,ocupat de 26 de or cu arme i distrusde cel pu in 10 ori. Originile lui sepierd în nop ile istoriei. De el sevorbe te prima dat în Biblie subnumele de Salem, care înseamn„pace”, în episodul întâlnirii lui


10

Avraam cu Melchisedec. Melchisedeceste regele Salemului, care îi aducejertf de pâine i vin, fiind preotulcelui Preaînalt (Gen. 14,18).

Va urma…Pr. Serafim Iulian VESCAN

Cinci ani de existen a parohiei Euclide –Roma NordDuminic – 24 octombrie 2010

S rb toare mare ast zi în partea denord a Romei, mai precis în parohiaEuclide, acolo unde credincio iiacesteia au s rb torit împreun cuparohul lor, p rintele Serafim, cinci anide existen .M rturisesc c de i am intrat în

contact cu aceasta parohie de foartepu in timp (aproximativ un an), totu iatmosfera i oamenii care activeaz înaceast comunitate m au f cut s msimt mereu ca i acas . Ca i tân rstudent plecat de curând de peplaiurile natale, am reu it s descop rîn sânul parohiei Euclide unextraordinar spirit de întrajutorare ide comuniune i mai ales o dorin decunoa tere spiritual care îi face pefiecare dintre ace ti credincio i unpunct de reper al p str rii iperpetu rii tradi iei cre tineromâne ti.Luând contact cu aceast parohie,

nu am putut s nu observ ocaracteristic aparte a acesteia ianume faptul c aici nu se ine cont dedelimit rile zonale, fiind strân i laolaltromâni din toate zonele rii. Aceste

leg turi m au dus imediat cu gândul laColegiul “Pio Romeno”, în carelocuiesc de mai bine de un an i în carela fel ca i în aceasta parohie, locuiesci înva tineri studen i din diferiteeparhii ale rii.S rb toarea a fost deschis de

Sfânta Liturghie, celebrat de p rinteleClaudiu Pop, Rectorul Colegiului “PioRomeno”, principalul invitat la acesteveniment în calitatea Dumnealui deproasp t coordonator pastoral alcredincio ilor greco catolici din Italia.Al turi de domnia sa, au concelebratp rintele Vasile Gorzo i p rinteleAnton Cioba, doi dintre preo ii demarc ai Colegiului “Pio Romeno”;p rintele Dumitru Simionca dinBistri a, împreun cu p rintele parohSerafim. R spunsurile la Liturghie aufost date de c tre studen ii colegiului,care au fost condu i de c tre maestrulAndrei Roman. M am bucurat mult saud i credincio ii acestei parohii careîn num r mare au participat la acesteveniment i care în timpul SfinteiLiturghii au cântat cu mare însufle ire.


11

La finalul Liturghiei, în cadrulpredicii sus inute de c tre p rinteleRector Claudiu Pop, a fost eviden iatideea întrajutor rii i a comuniuniidintre credincio i, pornind de laepisodul biblic în care Isus îlt m duie te pe omul îndr cit,alungând diavolii într o turm de porci,episod în care este eviden iat tocmaiaceast grij fa de avu iile lume ti,reprezentat aici de turma de porcicare se îneac în mare, în detrimentulajutor rii îndr citului. La sfâr itulSfintei Liturghii, p rintele GarciaMarcos, superiorul casei CurieiGenerale a p rin ilor claretieni, undecelebr m Sfânta Liturghie în toateduminicile, a adresat salutul s up rintelui Claudiu Pop, preo ilor istuden ilor prezen i.Momentele care au urmat

Liturghiei, au continuat s rb toareaparohiei, printr o prezentare adiferitelor activit i din ace ti cinci ani,printr un program folcloric sus inut demembrii acesteia, precum i de unp r stas în cinstea celor deceda i dinfamiliile fiec ruia.

i pentru a încheia într o atmosferde confort i buna dispozi ie,s rb toarea s a încheiat cu o masfestiv , la care au luat parte atâtmembrii parohiei cât i invita ii dinpartea Colegiului Pio Romeno, precumi distin ii preo i i surori, avându l înfruntea lor ca i conduc tor i

coordonator pe p rintele parohSerafim. Amintim cu bucurie prezen ap rintelui Leeandro Fanlo i ap rintelui Vincenzo Sanz, superiorulcomunit ii claretiane din zona Euclidecare au salutat ini iativa i s rb toareanoastr . Masa a fost pres rat cumomente poetice i cu recitaluri demuzic popular , încheindu se cumul umiri din partea credincio ilorpentru parohul lor, cel care a reu itprin felul domniei sale de a fi i printr omunca neîntrerupt s îi strâng la unloc pe to i ace ti romani cre tini, careal turi de motivul unei munci mai binepl tite într o ar str in , au avut petot parcursul acestor cinci ani, unputernic motiv i suflu spiritual, care areu it s îi in mereu împreun …Al turi de mul umirile acestor

credincio i, dorim i noi, membriicolectivului de studen i ai ColegiuluiPio Romeno, în frunte cu p rintelerector Claudiu Pop, sa îi ur mp rintelui paroh Serafim, mul i ani cus n tate i multe roade spirituale înmunca pe care acesta o desf oar înmult iubita sa parohie. Fie ca bunulDumnezeu s v c l uzeasc încontinuare pa ii spre împlinirea voin eiSale supreme, ca doi sau mai mul i(credincio i) s fie împreun , pentru caacolo s fie i Hristos în mijlocul lor.La mul i ani Euclide, la mul i ani

iubi ilor credincio i…Marcel Daniel Achim


12

Prezen a vindec toare a lui IsusPredica P rintelui Claudiu Pop, Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma, i Coordonator Pastoral al credincio ilor greco-catolici din Italia

(Euclide – Roma 24 octombrie 2010)

În jurul Sfântului Altar, acest locminunat în care se întâlne te cerul cup mântul i în care ne întâlnim i noi, enevoie s ne aducem aminte mereu csuntem fra i în Hristos i împreun fii alui Dumnezeu. De aceea poruncaBisericii de a sfin i ziua Domnului sauSfintele S rb tori, nu e pentru noi doaro obliga ie exterioar , ci trebuie s osim im ca pe o necesitate intim , carene cople e te de haruri i debinecuvânt ri ori de câte ori neapropiem de Sfânta Mas a Altarului.Suntem i noi ca i ucenicii în jurul

lui Hristos, acum 2000 i mai bine deani, când ascult m Cuvântul luiDumnezeu, atunci când ascult mSfânta Evanghelie i ne împ rt im cuTrupul i Sângele lui Hristos. Este obinecuvântare special pentru fiecaredintre noi, pentru familiile noastre,aceea de a participa în sfânta zi deduminic la Dumnezeiasc Liturghie. Eo binecuvântare ce se extinde la cei pecare îi purt m în inim , fiindcîndurarea lui Dumnezeu nu cunoa tegrani ele timpului i a spa iului.Sfânta Evanghelie de ast zi ne

aduce aminte de prezen avindec toare a lui Isus în via a noastr ,o prezen pe care probabil o

cunoa tem deja. Sunt convins cfiecare dintre noi am avut ocazia, înmomente dificile ale vie ii saudimpotriv în momente de bucurie, ssim im prezen a cald i blând a luiIsus în via a noastr . i de aceea e bines p str m în inim , la fel ca i Maicanoastr , toate aceste lucruri. S neaducem aminte din când în când, câtde mult bine ne a f cut Dumnezeu.Iat c L vedem în evanghelia de

ast zi pe Isus care st pâne te diavolii,care vindec , elibereaz . Dar ca sîn elegem mai bine evanghelia deast zi ar trebui s citim câteva verseteînainte, din acela i capitol, fiindc estemomentul în care Isus împreun cuapostolii se g se te în corabie pe mare.Iat apa, acest simbol cu dou valen e,cu dou semnifica ii în SfântaScriptur . Pe de o parte tim ca apaeste d t toare de via , semn al vie ii.Astfel ne putem aduce aminte de apabotezului care a curs pe capetelenoastre în momentul în care am primitaceast Sfânt Tain . Iat deci apa ca isimbol d t tor de via . Dar mai este io alt ap , apa potopului care distruge.i vedem în versetele care precedevanghelia de ast zi, o mare, o apcare este gata s i înghit pe ucenici i


13

pe Isus împreun cu ei. Un Isus carechiar dac aparent absent, se ridic iporunce te valurilor i vântului s seopreasc , iar marea redevined t toare de via .De câte ori nu sim im i noi aceste

vânturi, aceste valuri ale vie ii care nise pare c sunt gata s ne înghit ; i decâte ori nu ni se pare i nou c Isusdoarme, c este absent, c nu tie denoi. Când credem acest lucru s neaducem aminte de cuvinteleevangheliei prin care Isus ne spune:„Nu v fie team !”. „Sunt tot timpul cuvoi”. „Bucura i v !” Un adev ratcre tin nu are dreptul s se teamfiindc trebuie s i aduc aminte înfiecare clip c este un prieten intim alui Isus, al Fiului lui Dumnezeu. i învia a noastr atunci când Isus esteprezent, toate lucrurile care nu par lalocul lor î i recap t normalitatea.

i iat c Isus trece cu corabia îninutul gherghesenilor, un inut p gâni sim im imediat cum si aici, la fel cape mare, haosul se transform înordine. Un haos ini ial: un om care înloc s fie îmbr cat umbl gol ( i neputem gândi la momentul p catului,atunci când suntem dezbr ca i dehaina botezului, de hainadumnezeiasc i suntem goi). Un omcare în loc s locuiasc în caslocuie te în morminte. Acolo unde artrebui s fie via a g sim moartea.

Ce se întâmpl în momentul în careIsus se apropie? Totul revine la normal.Îl vedem dup câteva momente peacela i om, îmbr cat, stând lâng Isusi departe de morminte, aceste locuride moarte. Exist un momentimportant în toat aceast întâlniredintre Isus i omul îndr cit. Isusîntreab numele diavolului, iar el îir spunde: „Legiune”. Dac v ve i uitacu aten ie în Sfânta Scriptur , ve ivedea cât de important este numelecuiva. De cele mai multe ori numele ipersoana sunt una i acela i lucru.Dac ne gândim doar la numeleArhanghelului Mihail (cel care esteîngerul prin excelen care îl învinge pecel r u), Mihail înseamn „Cine este caDumnezeu”. Iat c acest nume care ldesemneaz pe cel care se opunediavolului, desemneaz implicit imisiunea îngerului.

S ne aducem aminte de botezulnostru, s ne aducem aminte c amprimit un nume, nu doar de la p rin iino tri, nu doar prin na ii no tri, ci amprimit un nume de la Dumnezeu. Iar înmomentul botezului nu am primit doarun nume nou ci i o nou identitate:suntem fii i fiice a lui Dumnezeu. Iatce uit m de multe ori în zilele deast zi, când aproape totul în jurulnostru încearc s ne spun c suntemneimportan i, c nu avem nici ovaloare, c suntem un „nimeni” înlumea imens în care tr im. Cine ne


16

cunoa te pe noi? Câ i prieteni avem înjurul nostru? Acolo unde aparentlipsesc prietenii, oamenii, Dumnezeueste prezent pentru c El ne tie pe to icei care suntem aici, nu doar ca i grup,ca i comunitate, ci ne tie pe fiecare înparte. Fiecare dintre noi e prezent îninima lui Dumnezeu, cu cererilenoastre, cu casa noastr , cu rudeniilenoastre, cu cei adormi i din familiilenoastre.Dumnezeu ne tie pe nume i doar

atunci când con tientiz m acest lucrusim im c ldura prezen ei Sale. Aduce iv aminte c dup înviere, MariaMagdalena, cea care îl cuno tea atâtde bine pe Isus nu L recunoa te. Doarcând Mântuitorul îi spune „Maria” i sedeschid ochii i ea îl vede cu adev rat.La fel i noi, atunci când îl l s m peDumnezeu s ne cheme pe nume,sim im c El este cu noi, c a fost tottimpul lâng noi chiar dac nu Lvedem, nu L sim im întotdeauna.

La sfâr itul evangheliei, persoanavindecat , eliberat vrea s L urmezela fel ca i ceilal i apostoli pe Isus. DarIsus îi spune: „Întoarce te în casa ta ispune tuturor cât bine i a f cut ieDumnezeu!”. Iat dar, lucrul importantpe care ar trebui s l facem. i iat dece spuneam la început c este bine cala fel ca i Maica Sfânt , s p str m îninima noastr tot ceea ce Dumnezeu af cut pentru noi i s s rb torim dincând în când prin aceast amintire. i

în Vechiul Testament poporul ales î iaducea aminte de ceea ce Dumnezeu af cut în via a lor i transmitea copiilor,noilor genera ii acelea i lucruri. Înmomentul în care ne aducem amintede felul în care am ajuns aici, de felul încare Dumnezeu a lucrat în via anoastr , putem i noi s devenimm rturii vii pentru cei din jurul nostrui s spunem i altora cât bine ne af cut nou Dumnezeu.

Un ultim lucru la care ne putemgândi: vedem c Isus învinge r ul, i neputem întreba: atunci de ce mai existr ul în lumea în care tr im; de ce maiexist r ul în via a noastr , de ce existsuferin în via a noastr dac Isus aînvins r ul. Tot evanghelia de ast zi nelumineaz în acest sens. Dac a iascultat cu aten ie, to i locuitorii dinacel inut vin la Isus. i ne am fia teptat s I mul umeasc , s fiebucuro i c e în mijlocul lor. Singurelecuvinte pe care ace tia i le adreseazsunt: „Pleac de la noi”. Poate pentruc nu i mai v d turma de porci ipoate c în via a lor valoreaz mai multturma de porci decât un semen de allor vindecat. Poate în sufletele i vie ilenoastre r mân urme din acel teritoriual gherghesenilor, locuri pe care nu amdecis daca s le d m sau nu lui Isus.Mai st m înc în cump n dac e maiimportant averea, banii, bog ia sauIsus. Turmele de porci mai pasc poatei în sufletele noastre. Iat unde avem


17

noi de lucrat. Isus a învins r ul, iar noiurmeaz s L l s m pe Isus s învingr ul i în sufletele noastre. Avem opoart care se poate deschide doar dininterior, doar noi îi putem da acces luiIsus în vie ile noastre. Cu fiecare SfântLiturghie la care participa i, cu fiecarerug ciune pe care o face i în casele i

familiile voastre, îl l sa i pe Isus s facun pas în plus în sufletele voastre.

L sa i turmele de porci s mearg întreaba lor, fiindc Isus este adev ratavaloare, adev rata vindecare,adev rata bog ie a vie ii noastre!Amin

Pr. Claudiu Pop

Inima care arde de iubire

Maica Tereza de Calcutta,întemeietoarea ordinului surorilorcarit ii, a vorbit i a m rturisit în via asa valorarea bucuriei care izvor te diniubirea adev rat d ruitaproapelui. Exemplul s u detr ire cre tin estecaracterizat tocmai deaceast inim mistuit deiubire care nu contene te sd ruiasc bucurie celorîntrista i. S medit m la celespuse de Maica Tereza deCalcutta i s încerc m str im cu bucurie i senin tatepropria via .

O inim plin de bucurieeste rezultatul unei inimi care arde deiubire.

Bucuria nu este doar o chestiune detemperament, întotdeauna este greus i p strezi bucuria, motiv în pluspentru care încerc m s o ob inem i so facem s creasc în inimile noastre.

Bucuria este rug ciune; bucuria estefor ; bucuria este iubire. Cel careofer ceva cu bucurie d mai mult.

Copiilor i s racilor, tuturor celor

care sufer i sunt singuri, d ruie te leîntotdeauna un zâmbet senin; nu lear ta doar grija ta, ci d le i inima ta.Poate c nu reu im s d m mult, darmereu putem oferi bucuria careizvor te dintr o inim plin dedragoste.

Dac ai greut i la serviciu i leaccep i cu bucurie i le întâmpini cu


18

zâmbet, în cazul acesta, ca în multealtele, vei vedea c binele t u droade.

În plus, cel mai bun mod de a iar ta recuno tin a este de a acceptatotul cu bucurie.

Când e ti bucuros, acest lucru reiesedin str lucirea ochilor i din aspectult u, din felul de a vorbi i de a iexprima bucuria. Nu vei putea s oascunzi pentru c e debordant .

Bucuria este contagioas . Încearc ,prin urmare, s fii mereu de o bucuriedebordant , oriunde te ai afla. Bucuriai a fost dat omului ca s se bucure înnumele lui Dumnezeu de speran abinelui etern i de toate lucrurile bunepe care le prime te de la el. Prinurmare, vei ti cum s te bucuri cuprosperitatea vecinului t u i cum s tesim i neîmplinit de lucrurile f r sens.

Bucuria trebuie s fie unul dintrepivo ii existen ei noastre. Este

emblema unei personalit i generoase.Uneori, este chiar pelerina careacoper o via de sacrificiu i ded ruire proprie. Persoana care areacest dar atinge de multe ori culmiînalte. El sau ea este ca soarele într ocomunitate.

Ar trebui s ne întreb m: „Amcunoscut eu într adev r bucuria de aiubi?”. Dragostea adev rat este odragoste care ne produce durere, carer ne te, i totu i, ne aduce fericire. Deaceea trebuie s ne rug m i s ceremcurajul de a iubi.

Dumnezeu s i întoarc prindragoste, dragostea pe care ai d ruit oi toat bucuria i pacea pe care aisem nat o în jurul t u, în toat lumea

[Maica Tereza de Calcutta în„Vitamine zilnice pentru suflet 6” deHumberto A. Agudelo C., EdituraPauline, Bucure ti 2004, pp. 75 77.]

tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri

29.10.2010: Sesiunea de toamn a Sinodului Biericii Române Unite

În perioada 26 28 octombrie 2010 s au desf urat la Blaj, Sediul ArhiepiscopuluiMajor, lucr rile sesiunii ordinare de toamn a Sinodului Episcopilor Bisericii RomâneUnite cu Roma, Greco Catolic . Au participat urm torii membri ai Sfântului Sinod:Preafericitul P rinte Lucian Mure an, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cuRoma, Greco Catolic ; Preasfin itul Virgil Bercea, Episcop de Oradea; Preasfin itulFlorentin Crih lmeanu, Episcop de Cluj Gherla; Preasfin itul Alexandru Mesian, Episcopde Lugoj; Preasfin itul Ioan i e tean, Episcop de Maramure ; Preasfin itul Mihai Fr il ,Episcop auxiliar de Alba Iulia i F g ra , vicar de Bucure ti; Preasfin itul Vasile Biz u,Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore. A absentat Preasfin itul John Michael Botean,Episcop de St. George în Canton, Ohio (SUA), care s a adresat Sinodului printr oscrisoare. Lucr rile Sfântului Sinod au decurs într un spirit de colaborare fratern subpre edin ia Preafericitului P rinte Lucian.


19

Sinodul a început prin celebrarea unui Te Deum laudamus, oficiat în Catedrala dinBlaj, iar în zilele urm toare, lucr rile au fost deschise prin celebrarea Sfintei Liturghii.Prima parte a lucr rilor au avut uncaracter informativ: au fost trecute înrevist toate activit ile ComisiilorSinodale i s au analizat rezultateleunor evenimente importante din via aBisericii. Preasfin itul Florentin aprezentat un raport al activit iiComisiei Interna ionale Mixte pentruDialogul Teologic dintre BisericaCatolic i Bisericile Ortodoxe,eveniment desf urat la Viena înperioada 20 27 septembrie a.c.,precum i un raport asupra activit ilorrecente ale Consiliilor Superiorilor Majori din România. Preasfin itul Virgil a prezentatrezultatele recentului Sinod al Episcopilor pentru Orientul Mijlociu, care s a inut laRoma în perioada 10 24 octombrie a.c., precum i concluziile Forumului Catolic Ortodoxde la Rhodos, din perioada 18 22 octombrie a.c.

În aceast sesiune Sinodul a luat urm toarele decizii: aprobarea StatutuluiTribunalului Sinodului; aprobarea raportului definitiv al Conferin ei BRU Renovabis,conferin desf urat la Blaj în perioada 18 20 octombrie a.c., asumat de c tre SinodulEpiscopilor ca document de baz pentru viitoarea organizare a activit ilor pastorale aleBisericii; inventarierea i valorificarea patrimoniului eparhiilor; se va organiza, cât maicurând posibil, o întâlnire a lucr torilor media din BRU, cu scopul de a facilita o maibun comunicare între eparhii; s a aprobat bugetul de venituri i cheltuieli i raportulfinanciar de investi ii pe anul 2011 ale Curiei Arhiepiscopiei Majore; se va face un studiude c tre vicarii generali, pentru a analiza posibilitatea i utilitatea rearond rii eparhiilor.Pe ordinea de zi s au mai reg sit teme de actualitate ale vie ii i activit ii biserice ti dinar i str in tate, precum i probleme disciplinare i canonice.

În prezen a unui numeros auditoriu, membrii Sfântului Sinod au participat, în searazilei de 27 octombrie a.c., la lansarea volumului Biserica Român Unit cu Roma, GrecoCatolic , în anii comunismului – M rturii, de Ioan Moldovan i Alexandru Pet rlecean.

Seara s a încheiat cu un concert de muzic sacr sus inut de soprana Daniela Vl descu i

Veta Biri . S a stabilit ca urm toarea sesiune ordinar a Sinodului s aib loc în perioada

8 10 iunie 2011, la Blaj. (Comunicat semnat de notarul Sinodului Episcopilor, pr. William

A. Bleiziffer)



20

Riassunto per i nostri amici italiani

Pellegrinaggio nella Terra Santa,

seguendo i passi di Gesù di Nazaret è iltitolo dell’articolo di padre Serafim IulianVescan responsabile della comunitàromena nel quartiere Euclide di Roma,che insieme ad alcuni fedeli romeni èstato presente in questo pellegrinaggio.L’esperienza del pellegrinaggio nellaTerra Santa è tutt’ora uno dei punti piùforti della fede cristiana. Vedere i postidove Gesù ha vissuto la Sua esistenzaterrena, rappresentano per noi cristiani,il “Vangelo vivo” che ci aiutano acomprendere meglio i testi della SacraScrittura.

Il testo è articolato in quattro tappeche scandiscono la descrizione dei luoghipiù importanti della visita nella TerraSanta.

La prima tappa ci mostra la bellezzadella metropoli Tel Aviv, città culturale,industriale e commerciale dell’Israele,poi viene ammirata nella sua bellezzaHaifa, terza città importante dellanazione che offre un bellissimopanorama verso il Mare Mediterraneo.Nei pressi si trova anche il monteCarmelo (il cui nome Karem El significa“la via del Signore”) che viene ricordatonell’Antico Testamento (1Re 17,19) nelladifesa della retta fede nel Dio vivo daparte del profeta Elia. Nella grotta doveriposava il profeta si è celebrata la primaDivina Liturgia di questo pellegrinaggio.Il monte Carmelo è anche il luogo della

nascita dell’ordine dei Carmelitani, cherisale al XII esimo secolo.

La seconda tappa descrive la visita diNazareth, il luogo dell’Annunciazione(dove si è celebrata la Santa Messa).Nazareth è anche la città dove Gesù havissuto l’ infanzia, e dove insieme a SanGiuseppe lavora il legno. È stato visitatoanche il luogo del primo miracolo diGesù, Cana di Galilea, dove l’acqua èstata trasformata in vino. Oggi ci sonodue chiese una dei greci ortodossi el’altra dei cattolici curata dai francescani.Nello stesso giorno si è visitato anche ilmonte Tabor, il luogo dellatrasfigurazione di nostro Signore. Lachiesa che è stata visitata fu costruitanel 1924 sui resti di antiche chieserisalenti al VI secolo.

La terza tappa è iniziata con la visitadella Cesarea di Filippo, che si collocaalla base del monte di Hermon. Questofu il luogo della professione di fede diSan Pietro che riconobbe Gesù qualeMessia. Il viaggio continua fino alle fontidel fiume Giordano, lì i presenti sonostati battezzati in ricordo del battesimodi Gesù da parte di Giovanni. La SantaMessa è stata celebrata sul monte delleBeatitudini. La chiesa costruita nel 1937è il luogo dove si ha l’impressione disentire il Signore dire le Beatitudini. IlMare della Galilea è il luogo dellachiamata dei discepoli. E’ stata visitataanche la chiesa del Primato, costruitasulle rive del lago nel 1934, è il luogo


21

dell’incontro dei discepoli con il Risorto.Nelle vicinanze si trova anche Cafarnaodove il Signore ha compiuto moltimiracoli, e poi attraversando il lago sisono potute ammirare le bellezza deiposti.

La quarta tappa inizia con la visita delmar Morto, poi continua con la visita delQumran dove si sono trovati dellepergamena con le Sacre Scritture. Gericola prima città del Canan, ricordata anchenell’Antico Testamento; è anche il luogodell’incontro di Gesù con Zaccheo.Attraversando il deserto versoGerusalemme siamo arrivati anche aBetania, il luogo dove è stato riportatoalla vita Lazzaro.

Finalmente siamo arrivati anche aGerusalemme, una città che ricorda cosìtanti eventi che hanno marcato l’interocristianesimo. Incontriamo qua le tregrandi religioni che consideranoGerusalemme come Città Santa: ilgiudaismo, il cristianesimo e l’islam.Nella Genesi 14,18 si ricorda questa cittàcon il nome Salem che significa pace, lasua storia si perde nei tempi antichi.Melchisede è il re del Salem che offrecome sacrificio a Dio, pane e vino.

Certamente vedendo tutto ciòdiventa più facile la comprensione delleSacre Scritture.

Marcel Daniel Achim, allunno delCollegio Pontificio Pio Romeno cipresenta la festa del 24 ottobre 2010che ha marcato i cinque anni di

esistenza della comunità romena di

Euclide condotta da padre Serafim IulianVescan. Alla presenza di tanti fedeli, laDivina Liturgia è stata presieduta dalRettore del Collegio Pontificio PioRomeno e Coordinatore Pastorale deifedeli greco cattolici d’Italia, padreClaudiu Pop, insieme a padre VasileGorzo e padre Anton Cioba delmedesimo Collegio e a padre SerafimVescan, il responsabile della comunitàromena di Euclide. Siamo stati contentidi avere tra noi anche un sacerdote dallaRomania, si tratta di padre DumitruSimionca. Il coro del Collegio, sopranominato, ha animato la celebrazionedella Divina Liturgia. Alla fine dellacelebrazione padre Garcia Marcos,superiore della casa Generaliziaclaretiana, ha salutato padre Claudio, glialtri preti, gli studenti e tutti i presenti.

In seguito padre Serafim hapresentato le attività che la comunità hasvolto in questi cinque anni fin dalla suanascita.

I fedeli hanno organizzato unprogramma folclorico di canti e danzatradizionali romeni.

L’agape fraterna, espressione dicondivisione, è stato il punto piùimportante che ha fatto si che questagiornata fosse una vera festa. I fedelisono stati contenti della presenza dipadre Leeandro Fanlo parroco dellachiesa dove siamo ospiti, e dellapresenza di Vincenzo Sanz, superioredella comunità claretiana di Euclide.


22

Ringraziamo a tutti quelli che durante icinque anni di attività ci hanno aiutato acrescere nella relazione con Dio enell'amore fraterno. Dobbiamoringraziare anche a padre Serafim che,nonostante le difficoltà, ha saputooffrire un luogo d’incontro dellacomunità romena con Dio.

La presenza taumaturga di Gesù.

L’Omelia di padre Claudiu Pop, Rettoredel Collegio Pontificio Pio Romeno diRoma, e Coordinatore pastorale deifedeli greco cattolici d’Italia, è ilcontenuto dell’articolo che ci vieneofferto come premessa di una riflessionesul modo di vivere il Vangelo nellapropria esistenza. Si tratta dellaguarigione dell’ indemoniato dallaregione dei Gerasèni. Ecco in seguito latraduzione dell’omelia delreverendissimo padre Claudiu Pop.

Attorno al santo Altare, questo luogomeraviglioso in cui s’intra il cielo con laterra e in cui c’icontriamo anche noi,dobbiamo ricordarci sempre che siamotutti fratelli in Cristo ed insieme figli diDio. Così ché il dovere di onorare ilgiorno del Signore o le sante feste, non èper noi solo un dovere esteriore, madobbiamo sentirlo come un bisognointimo, che ci ricolma di grazie e dibenedizioni ogni qualvolta che ciavviciniamo al sacro Altare.

Siamo anche noi come i discepoliradunati intorno a Gesù, quandoascoltiamo la Parola di Dio, quando

ascoltiamo il santo Vangelo e quandofacciamo la comunione con il Corpo e ilSangue di Cristo. È una benedizionespeciale per ognuno di noi, per le nostrefamiglie, di partecipare alla DivinaLiturgia nelle domeniche. È unabenedizione che si estende a tutti i nostricari, perché la misericordia di Dio non halimiti temporali o spaziali.

Il vangelo d’oggi ci ricorda lapresenza curatrice di Gesù nella nostravita, una presenza che probabilmentegià conoscevamo. Sono convinto cheognuno di noi ha avuto l’occasione disentire nei momenti difficili o al contrarionei momenti felici, la presenzaaccogliente e mite di Gesù nella propriaesistenza. Per questo motivo dobbiamoconservare nel nostro cuore (anima)tuttequeste cose, cosi come ha fatto Maria.Ricordiamoci ogni tanto quanto bene ciha fatto Dio.

Nel vangelo di oggi vediamo Gesù chedomina i demoni, che cura e libera. Maper una migliore comprensionedovremmo leggere i versetti precedentiche ci mostrano Gesù nella barcainsieme ai discepoli. L’acqua ha duesignificati nella Sacra Scrittura. Da unlato sappiamo che l’acqua è fonte dellavita, segno della vita. Così ci ricordiamodell’acqua del battesimo che è scesa sulnostro capo nel momento delricevimento di questo sacramento. Ecco,quindi l’acqua donatrice di vita. Maesiste anche un'altra acqua, quella deldiluvio, quella che distrugge. Vediamo


23

nei versetti che precedono il vangelod’oggi, un mare, un’acqua che pare voleringhiottire i discepoli e Gesù. Gesù cheapparentemente è assente, si alza ecomanda alle onde e al vento ditranquillizzarsi, e il mare diventa dinuovo datore di vita.

Quante volte sentiamo anche noiquesti venti, queste onde nelle proprievite che sembrano volerci inghiottire;quante volte ci pare che Gesù dorme, cheè assente, che non sa nulla su di noi.Quando abbiamo questa impressionericordiamoci le parole di Gesù nelvangelo d’oggi: “Non temete!”. “Sonosempre con voi”. “Rallegratevi!”. Un verocristiano non ha il diritto di temereperché deve ricordarsi sempre che è unamico intimo di Gesù, del Figlio di Dio.Anche nella nostra vita quando Gesù èpresente, le cose che sembrano nonessere al giusto posto ritornano allanormalità.

Ecco Gesù passando con la barcanella regione dei Gerasèni, un luogopagano, sentiamo anche qua come ilcaos iniziale si trasforma in ordine. Ilcaos iniziale: un uomo che invece diessere vestito cammina nudo (possiamopensare che nel momento in cuipecchiamo siamo svestiti dalla veste delbattesimo, dall’ abito divino, siamonudi). Una persona che invece di abitarein una casa, abita nei sepolcri. Dovedovevamo trovare la vita troviamo lamorte.

Cosa succede nel momento in cuiGesù si avvicina? Tutto ritorna allanormalità. Ritroviamo lo stesso uomodopo qualche momento, vestito, standovicino al Maestro e lontano dai sepolcri,questi luoghi di morte. C’è un momentoimportante nell’incontro tra Gesù el’indemoniato. Gesù domanda il nomedel demonio, ed esso risponde:“Legione”. Se guardate attentamentenella Scrittura osserverete quanto siaimportante sapere il nome di qualcuno.Spesso la persona e il nome sono lastessa cosa. Se pensiamo al nomedell’Arcangelo Michele (l’angelo che pereccellenza sconfigge il maligno), Michelesignifica “Chi è come Dio”. Così che ilnome denomina quello che si oppone aldemonio, e traccia la missionedell’Arcangelo.

Ricordiamoci del nostro battesimo,ricordiamoci che abbiamo ricevuto unnome, non solo da parte dei genitori, nonsolo dai nostri padrini, ma abbiamoricevuto un nome da Dio. Nel momentodel battesimo non abbiamo ricevuto soloun nome nuovo ma anche una nuovaidentità: siamo figli e figlie di Dio. Eccoquello che spesso dimentichiamo oggi,quando tutto quello che ci circonda civuol dire che siamo poco importanti, chenon abbiamo nessun valore, che siamo“nulla” nel mondo infinito che abitiamo.Chi ci conosce? Quanti amici abbiamo?Là dove apparentemente mancano gliamici, le persone umane, Dio è presenteperché lui conosce ognuno di noi, non


24

solo come gruppo, come comunità, maconosce personalmente ognuno di noi.Ognuno di noi è presente nel cuore diDio, con le nostre richieste, con la nostracasa, con i nostri parenti, con quelli chesono addormentati nella pace delSignore.

Dio ci conosce per nome, e soloquando diventeremo consci di questo,sentiremo la Sua presenza calorosa.Ricordatevi che dopo la risurrezione,Maria di Magdala, quella che conoscevacosì bene Gesù non Lo riconosce. Soloquando il Salvatore le dice “Maria” le si

aprono gli occhi e lei riesce a

riconoscerlo. Nella stessa maniera anche

noi, quando ci lasciamo chiamati per

nome, sentiamo che Lui è con noi, che è

stato sempre con noi anche quando non

lo abbiamo visto, anche quando non

abbiamo sentito la Sua presenza.

Alla fine del vangelo, il guarito,

liberato dal potere del maligno, vuole

seguire Gesù come gli altri discepoli. Ma

Gesù gli dice: “Torna a casa tua e

racconta quello che Dio ti ha fatto”. Ecco

quindi, quello che dovremmo fare. Ed

ecco perché all’inizio dicevo che è benei

conservare nel nostro cuore quello che

Dio ha fatto per noi, nella stessa maniera

come ha fatto Maria. Dobbiamo

festeggiare il ricordo del bene che Dio ci

ha fatto. Nell’Antico Testamento il

popolo eletto ricordava quello che Dio

aveva fatto nella loro vita e lo

trasmetteva ai bambini, alle nuove

generazioni. Nei momenti in cui ci

ricordiamo come siamo arrivati qua ,nel

modo in cui Dio ha lavorato nelle nostre

vite, possiamo diventare anche noi

testimoni vivi per quelli che ci circondano

e dire anche agli altri quanto bene ci ha

fatto Dio.

Un’ultima cosa in cui possiamo

riflettere: vediamo che Gesù ha sconfitto

il male, e ci possiamo chiedere: Perché

esiste il male nel mondo in cui viviamo;

perché esiste il male nelle nostre vite;

perché esiste la sofferenza nella propria

esistenza se Cristo a sconfitto il male. Il

vangelo d’oggi ci illumina in questo

senso. Se avete ascoltato attentamente,

tutti gli abitanti della regione vanno

incontro a Gesù. Ci aspettavamo per

ringraziarLo, che essi fossero gioiosi della

Sua presenza. Loro chiedono a Gesù di

“allontanarsi da loro, perché avevano

paura”. Probabilmente perché non

vedono più il branco di porci ed esso vale

di più dell’uomo guarito. Probabilmente

nel nostro cuore restano le tracce di

quella regione dei Gerasèni, luoghi che

ancora non siamo decisi di donarli a

Gesù. Dubitiamo ancora se non valgono

di più i nostri beni, i soldi, la ricchezza o

Gesù. Il branco di porci probabilmente

pasce anche nel nostro cuore. Ecco dove

dobbiamo lavorare noi. Gesù a sconfitto

il male, e noi dobbiamo lasciarLo a

sconfiggere il male anche nel nostro

cuore. Abbiamo una porta che si può

aprire solo dall’interno, solo noi

possiamo lasciare entrare Gesù nelle

nostre vite. Con ogni Divina Liturgia a cui


25

partecipiamo, con ogni preghiera fatta

nelle nostre famiglie, lasciamo che Gesù

faccia un passo in più nelle nostre anime.

Lasciate andare i branchi di porci dove

vogliono, perché Gesù è il vero valore, la

vera guarigione, la vera ricchezza della

nostra vita! Amen

Il cuore che brucia d’amore è lariflessione sull’amore verso il prossimo.Sono le parole di Madre Teresa che hatrovato la sua gioia nel servizio enell’amore verso il prossimo. La suatestimonianza di vita cristiana ècaratterizzata proprio da quest’amoreche brucia il cuore, amore che nonsmette di donare a quelli che hannobisogno. Un’anima ricolma di gioia è il

risultato di un’anima che bruciad’amore. La gioia è preghiera; la gioia èforza; la gioia è amore. Quello che donacon gioia regala di più. Regala un sorrisoai bisognosi, non mostrargli solo la tuacura, ma dona loro la tua anima. La gioiadeve essere uno dei pilastri della nostraesistenza. È il segno di una personalitàgenerosa. Le persone gioiose sono ilsole delle comunità.

Ci dovremmo domandare: “Abbiamoconosciuto la vera gioia d’amare?”. Ilvero amore è quello che produce anchela sofferenza, che ci ferisce, enonostante tutto ciò ci fa felici. Perquesto dobbiamo chiedere a Dio nellenostre preghiere il coraggio d’amare.

Studente Zamfir Ioan Rusu

tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri tiri 16.10.2010: Inaugurara capelei bizantine la M n stirea „San Gregorio al Celio” din Roma

În cadrul Liturghiei Arhiere ticelebrat de PS Virgil Bercea,Episcop de Oradea, a avut locsfin irea capelei greco catolice de laM n stirea “San Gregorio al Celio”din Roma. Capela serve te tinerilorc lug ri români, dar i celor care seafl pe drumul spre c lug rie,prezen i în comunitatea de laM n stirea San Gregorio, fiindforma i de c tre pr. InnocenzoGargano. La capela bizantin cu

Parohiile romanesti din Italia au un sit propriu:

www.bru-italia.eu

Parohia noastra este indicata cu ROMA NORD


26

hramul “Sf. Apostol Andrei” vor fi urmate rânduielile m n stire ti într un ambientcaracteristic ritului bizantin. În ceea ce prive te formarea intelectual , tinerii c lug ri iaspiran i la c lug rie sunt studen i la diferite Universit i Pontificale din Roma. Laslujbele religioase, mai ales duminica la Utrenie i la Sfânta Liturghie vor participa icredincio i români afla i la Roma.

Printre participan ii la eveniment s au aflat credincio i din cele dou parohii grecocatolice române ti din Roma, împreun cu preo ii parohi, c lug ri i c lug ri e dinRomânia i din str in tate, prieteni i colaboratori ai tinerilor c lug ri. Au mai fostprezen i pr. Claudiu Lucian Pop, rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno, responsabilcu pastora ia românilor greco catolici din Italia, i pr. Innocenzo Gargano, stare alM n stirii San Gregorio, acesta din urm f când parte din Ordinul c lug rilorBenedictini Camaldolezi, i George Bologan de la Ambasada României de pe lâng StatulItalian. În omilia pe care a inut o, PS Virgil a subliniat importan a monahismuluir s ritean pentru Biserica Greco Catolic , aducând mul umiri p rintelui InnocenzoGargano care i a primit pe c lug rii români, acceptând s îi formeze i s îi c l uzeascpe drumul lor înspre monahism. La finalul evenimentului cei prezen i au participat la oagap fratern oferit de comunitatea de c lug ri.


Programul Bisericii Duminec :

8:40 – 9:50 – Utrenie sau Acatist 10:00 – 11:30 – Sfânta Liturghie 11:40 – 13:00 – P r stase i alte rug ciuni Spovedanii – în timpul Utreniei i dup Sfânta Liturghie Sfântul Maslu – în prima duminic din fiecare lun , la orele 12

Alte activit i: - Conferin e pe teme de actualitate spre folosul credincio ilor Pelerinaje organizate în diferite locuri din Italia 12:00 – Catehez cu tinerii i preg tire pentru Sfânta Împ rt anie solemn 12:00 – Catehez pentru Botez sau pentru Cununie

În timpul s pt mânii P rintele Serafin Vescan poate fi g sit în Biserica mare, în urm torul program:

8:00 – 8:30 – Spovedanii 8:30 – 9:10 – Sfânta Liturghie (zilnic) Joi, 16:00 – 17:00 – slujba Paraclisului Vineri, 16:00 – 17:00 – Calea Crucii Duminic seara, 18:20 – 20:50 – Spovedanii


27

Cuprins Sommario Cuprins Sommario Cuprins Sommario Cuprins Sommario

Cuprins Pelerinaj în ara Sfânt Pe urmele lui Isusdin Nazareth ............................................. 2Cinci ani de existen a parohiei Euclide –

Roma Nord Duminic – 24 octombrie 2010

................................................................ 10

Prezen a vindec toare a lui Isus Predica

P rintelui Claudiu Pop ............................ 12

Inima care arde de iubire........................ 17

Riassunto per i nostri amici italiani......... 18

Sommario Pellegrinaggio nella Terra Sui passi di

Gesù..………………………………………………….………2

Cinque anni di esistenza della parrocchia

Euclide – Roma Nord, Domenica – 24 ottobre

2010………………….………………….......................10

La presenza guerritrice di Gesù. L’omelia di

padre Claudio Pop……………………...................12

Il Cuore che brucia d’amore….…………….17

Pentru prietenii no tri italieni …………….18

Cuprins Sommario Cuprins Sommario Cuprins Sommario Cuprins Sommario

REDACTIA REDACTIA REDACTIA

Director al revistei i redactor:

pr. Serafim VESCAN Iulian;

Tehnoredactori:

Zamfir Ioan RUSU, AndreiM RCU ;

Fotografii:

RoccoMario POLLA

Colaboratori:

pr. SerafimVESCAN,

pr. Claudiu POP, Zamfir Ioan RUSU,

Marcel Daniel ACHIM, REDACTIA REDACTIA REDACTIA

ADRESE DE CONTACT ADRESE DE CONTACT Preot Serafim VESCAN Iulian:

PAROHIE: Basilica Sacro Cuore

Immacolato di Maria ai Parioli

Via Sacro Cuore Immacolato di Maria 5,00197 ROMA

ACAS : Via Sacro Cuore Immacolato diMaria ai Parioli, nr. 5, Piazza Euclide

Mobil: 3497307782 ;Tel./Fax: 068070359E mail:

[email protected] DE CONTACT ADRESE DE CONTACT

Revista folose te tirile

oferite de siturile

BRU.ro i catholica.ro

2010 sept oct ok - bru-italia.eu · pentru c ofer o splendid priveli te c tre marea mediteran i...

Documents