8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 1/23

Autori

AUTORI ROMÂNI

LIVIU REBREANU

Studii

A început cursurile şcolii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca:Cele dintâi 

 plăceri ale slovei tipărite şi ale ştiinţei de carte tot în Maieru le-am avut, în forma primelor lecturi care m-

au pasionat,  Poveştile ardeleneşti ale lui Ion Pop-

Reteganul, vreo cinci volume.

A urmat în anul 1895  două clase la Gimnaziulgrăniceresc din Năsăud. n 189! s"a trans#erat la $coala

de %ăie&i din 'istri&a  ()Polg*ri #iu is+ola),- unde a urmat

 încă trei clase.

 n anul 1898- îndrăgostit #iind- liceanul de clasa a /"a-

scrie )înt0ia şi ultima poezie). ascinat de o t0nără acri&ă

dintr"o trupă am%ulantă ungurească (ingenua trupei, de

care m-am îndrăgostit nebuneşte,- scrie un  vodevil  după

modelul celui văzut. 2ai t0rziu- a#lat în 'udapesta- a cultivat- #ără succes- acelaşi gen dramatic.

 n 1933 a început să urmeze $coala 4eală uperioară de 6onvezi din opron (7den%urg- în

nord"vestul ngariei- l0ngă grani&a cu Austria,. a s#0rşitului anului - a o%&inut cali#icativul )eminent). a

şi la 'istri&a- a mani#estat o înclina&ie deose%ită pentru studiul lim%ilor străine. a 'raşov- a apărut

povestea rmeanul neguţător şi fiul său !"erg"el - #olclor prelucrat de /asile 4e%reanu (într"o colec&ie

pentru copii,. n 193;- după a%ateri de la regulamentul şcolii- a #ost retrogradat din #unc&ia de c<estor.a s#0rşitul celui de"al doilea an de şcoală reală- a primit doar distincţia simplă. n cel de"al treilea an a

pierdut şi distincţia simplă- din cauza mediei scăzute la )purtare). =in 193>  p0nă în 193?  a urmat

Academia militară )udoviceum)  din 'udapesta  (deşi s"a sim&it atras de medicină- ale cărei cursuri

presupuneau c<eltuieli inaccepta%ile pentru #amilia lui 4e%reanu,. =in nou- în primul an- a primit

distinc&ia de eminent .

a 1 septem%rie  193? a #ost repartizat ca su%locotenent la regimentul al doilea de <onvezi

regali din G@ula- în sud"estul ngariei. Aici- pe l0ngă îndeletniciri cazone- 4e%reanu a avut numeroase

1

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 2/23

Literatura romana

preocupări literare: lecturi- conspecte- proiecte dramaturgice. n 193! a conspectat numeroase opere

din literatura universală- speci#ic0nd- uneori- data lecturilor (;5 aprilie-  ;-  >- !- 8 şi  1? mai- 1-  ; iulie,.

 ntre scriitorii ecerpta&i au #ost clasici #rancezi- ruşi- germani- italieni- englezi- unguri. i s"au adăugat

c0teva proiecte de literatură dramatică: #et$l%t&rsa' - (rven%   (Rivalii   " #âltoarea,B #al') f*"adnag% 

(+ocotenentul #al'),B !igi  (!"ig"i ,- ultimul cu personaCe inspirate din via&a )intelig<en&ei) năsăudene.

a  'udapesta  şi G@ula  a scris şi transcris cinci povestiri- în lim%a mag<iară- din ciclul

am&rl$tra  (cara măgarilor ,- satire cu caracter anticazon (volum nepu%licat,. u% presiunea unor

 încurcături %ăneşti- a #ost #or&at să demisioneze din armatăB în preala%il- scriind în )arest la domiciliu)- s"

a <otăr0t să se dedice literaturii ( .ournal "ul surprinde acest moment,.

A revenit în Prislop- spre disperarea părin&ilor- care l"au ştiut domn:  ici am luat contact cuţăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferinţele şi visurile lui -

lucruri care aveau să treacă mai târiu în literatura mea ///

Debutul în presa românească

a 1 noiem%rie 1939 a de%utat în presa rom0nească: la i%iu- în revista +uceafărul - condusă de

D. Goga şi D. Eăslăuanu- a apărut povestirea Codrea 0!lasul inimii1. n aceeaşi revistă- 4e%reanu a mai

pu%licat nuvelele 2filire (15 decem%rie 1938,- Răfuială (;8 ianuarie 1939, şi 3evasta (1? iunie 1911,.

A început un nou Curnal de lector (picuiri ,- aplec0ndu"se în mod deose%it asupra paginilor de

critică şi istorie literară din #iaţa românească- apar&in0nd- mai ales- lui Gara%et %răileanu. A revenit

asupra amintirilor din copilărie- scrise la G@ula- de data aceasta su% in#luen&a lui reangă. A încearcat

să traducă după o versiune germană- romanul Răboi şi pace de Eolstoi.

 n traducerea lui- revista 4ara noastră a pu%licat poemul Moartea şoimanului  de 2. Gor+i. =in

Prislop i"a trimis o scrisoare lui 2i<ail =ragomirescu- propun0ndu"i- spre pu%licare- o povestire. A scris

nuvela Mâna (prima variantă a nuvelei 2crotitorul ,- su% in#luen&a lecturilor din Anton Pavlovici e<ov.

1? octom%rie  F Prima datare pe o proză originală- după sosirea în 'ucureşti: #olbura dragostei 

Cântecul iubirii .

 n 19 octom%rie 1913 a participat pentru prima oară la o şedin&ă a cenaclului literar condus de2i<ail =ragomirescu- din care mai #ăceau parte on 2inulescu- mil G0rleanu-  incinat Pavelescu-

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 3/23

Autori

=imitrie Nanu-  orneliu 2oldovanu-  Nicolae =avidescu- Aleandru tamatiad-  2i<ail ăulescu-  2i<ai

or%ul. A dus cu el o nuvelă- pe care însă nu apucă să o citească.

 n luna octom%rie a aceluiaşi an a primit o scrisoare de la 2i<ail =ragomirescu:

Iartă-mă că aseară am uitat de nuvela dumitale/ 5 drept că, c"iar de nu aş fi uitat, n-aş fi vrut 

să te e6pun la un nesucces, neştiind calităţile ei de mai înainte/ stăi însă am citit-o şi te felicit,

e foarte interesantă povestea şi cu însemnate calităţi literare/ #rei s-o public în   onvor%iri

critice7 

Marile romane

4omancierul a început să scrie romane realiste- în care ac&iunea avea loc în decorul unui sat

din Eransilvania- iviu 4e%reanu a readus pro%lematica &ărănească în centrul aten&iei lumii literare- prin

romanul setei de păm0nt- on. u%titlul acestuia era H'lestemul păm0ntului- %lestemul iu%iriiI1 şi anun&a

principalul con#lict din tet- şi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei

psi<ologice.

=upă această eperien&ă literară autorul a scris mai apoi romanul 4ăscoala ;  - supranumit de G.

ălinescu )roman al gloatei). l poate #i considerat o capodoperă a romanului rom0nesc din toate

timpurile.

n al treilea roman- Pădurea spânzuraţilor 3- a #ost inspirat de un incident auto%iogra#ic- #ratele său-

locotenent în Armata Austriacă- #iind condamnat la moarte şi eecutat pentru o tentativă de a dezerta

din armata Austro"ungară şi a trece în tranşeele rom0nilor în timpul Primului 4ăz%oi 2ondial. Eema

#usese sc<i&ată ini&ial în nuvela atastro#a.

Etapa romanelor târzii

pre s#0rşitul vie&ii prozatorul a scris mai multe romane- poli&iste sau cu su%iecte care &in de zona

paraliteraturii- cum ar #i Adam şi Ea!- %azat pe tema metempsi<ozei. n cuplu(cei doi se cauta pana

1 "uantul nr#1

$ "uantul nr#$3 "uantul nr#3! "uantul nr#!

3

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 4/23

Literatura romana

cand iu%irea lor se implineste si #izic, se reîncarnează în sapte momente istorice di#erite( de #iecare data

in pielea altor personaCe - cu s#arsit #atal ,- iar tetul e înc<is într"o povestire cu ramă.

Alte două romane- Gorila şi  Jar- care descriau mediul intelectual şi redac&iile unor ziare inter%elice deşi

s"au %ucurat de succes de pu%lic au #ost verita%ile căderi la critică- iar răişorul- o %iogra#ia roman&ată a

lui 6oria- care #usese poreclit de locuitorii mun&ilor Apuseni Hrăişorul mun&ilorI- a însemnat un alt mare

eşec literar. =upă 4ăscoala - 4e%reanu nu a mai dat nici o capodoperă- toate romanele scrise ulterior

#iind caracterizate de criticul G. ălinescu drept inegale.

 n Am0ndoi 4e%reanu a încercat să scrie un roman poli&ist- descriind o crimă comisă de o

servitoare cu instincte criminale. vident scriitorul cunoştea romanele naturaliste.

iviu 4e%reanu, a #ost unul dintre pu&ini autori rom0ni care s"a %ucurat de succes de li%rărie şi a avut o

situa&ie sta%ilă din punctul de vedere #inanciar- s"a %ucurat şi de onoruri pu%lice şi de recunoaşterea

valorii sale- at0t din partea pu%licului cititor c0t şi a criticii literare- încă din timpul vie&ii. Postum această

recunoaştere avea să se trans#orme într"un verita%il cult- lui iviu 4e%reanu- recunoscut drept un clasic

al literaturii rom0ne- i s"au consacrat poate zeci sau sute de studii şi comentarii.

4e%reanu a #ost şi autorul unui Curnal intim- #oarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot

a#la din %iogra#ia autorului. Postum au #ost editate şi alte opere- inclusiv o carte de călătorii în ran&a şiGermania- Metropole- tradusă şi în lim%a #ranceză.

 n decem%rie 193? a început redactarea suitei de amintiri din copilărie (portrete din 2aieru,-

scrise la început în mag<iară- reluate- mai t0rziu- în rom0neşte- proze nepu%licate. A început să scrie un

 .ournal  de lector- cu maime- cugetări- conspecte din literatura universală: Killiam <a+espeare- Dscar

Kilde-  riedric< von c<iller-  Eolstoi-  /ictor 6ugo- din crea&ia rom0nească Anton Pann- precum şi cu

 însemnări de cultură generală în lim%ile lim%a germană- lim%a mag<iară- lim%a #ranceză  şi lim%a

rom0nă " lim%i în care citea şi scria curent.

A reluat vec<i proiecte (piese de teatru,- precum !"ig"i - şi a adăugat altele inspirate din via&a

&ărănească: 8raiul - 2sânda. A citit multe căr&i rom0neşti- urmărind îndeose%i îm%ogă&irea voca%ularului-

şle#uirea lim%ii literare. A început să scrie un caiet de c"iţe- între care unele au anticipat eroi şi

episoade din proza matură. 2ulte su%iecte au #ost dezvoltate- la început- în cadrul nuvelisticii. =atările

ating limita ;8 aprilie 1939.

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 5/23

Autori

A scris povestirea Codrea  (!lasul inimii ,. n aceeaşi toamnă- a terminat şi povestirea 9omnul 

Ionică- reluare a unei proze mai vec<i- din ciclul am&rl$tra. u aceste pagini se va adresat mai multor

reviste literare de peste munţi  (trimi&0nd scrisori lui Gara%et %răileanu la #iaţa românească din aşi- lui

2i<ail =ragomirescu  la Convorbiri critice  din  'ucureşti- precum şi din Eransilvania- corespund0nd cu

Dctavian Eăslăuanu de la +uceafărul  din i%iu,.

a 1 octom%rie la 'laC- în Revista politică şi literară a apărut povestirea 8alerii - ultima tipărită în

Ardeal- înainte ca 4e%reanu să se sta%ilească în capitala &ării. A terminat nuvela 2filire- su% impulsul

unor lecturi sadoveniene.

Teatru

Anul 1911 şi l"a dedicat teatrului. Ast#el pe 15

septem%rieLianuarie  1911  împreună cu

dramaturgul 2i<ail or%ul-   scoate revista

cena dar aceasta rezistă doar 13 numere. n

luna aprilie a aceluiaşi an a #ost numit secretar

al Eeatrului Na&ional din  raiova- şi devine un

cola%orator de %ază al lui mil G0rleanu- la

acea dată directorul institu&iei. P0nă în 191;- va

avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea

repertoriului la reclama pu%licitarăB de la

traducerea unor piese (:oţii   de c<iller şi

2fiţerul   de ranz 2olnar, la pregătirea revistei

%ilunare 8eatrul .D lună mai t0rziu la teatrul din

raiova soşeşte şi  $te#ana (ann@, 4ădulescu

(viitoarea so&ie a scriitorului,B ca artistă- va

de%uta pe scena teatrului din localitate- în

spectacolul cu piesa Rapsoii  de /ictor #timiu

(9 octom%rie,.

 şi continuă activitatea literară scriind şi

pu%lic0nd nuvele Ast#el în luna septem%rie  la

aşi- în revista #iaţa românească- apare nuvela

;ilibaş 2crotitorul B o versiune anterioară (Mâna,

#usese terminată- la ;3 mai- în 'ucureşti. Pe

data de 11 noiem%rie  la Drăştie- revista

Cosâneana  desc<ide şirul cola%orărilor cu

iviu 4e%reanu (maCoritatea retipăririi

deg<izate,. Pentru început Proştii  (la un an

după tipărirea în Convorbiri critice,- urmată de

noi reeditări- în 191;L191>. nedite: Idilă de la

ţară  (191;,- sc<i&ă negliCată la alcătuirea

volumelor- şi  rmeanul, rmeanca şi clubul 

(191>,- pe care o va prelua în volum cu titlul

Idilă de la ţară  (#ără să #ie totuna cu lucrarea

amintită mai sus,.

 n anul 191;  în lmana"ul ocietăţii criitorilor 

Români  pe anul 191;- apare poemul în prozăMărturisire  (amintit de ann@ 4e%reanu- în

%

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 6/23

Literatura romana

volumul Cu soţul meu- ca discretă cerere în

căsătorie,B proza este o prelucrare a unui tet

mag<iar- tr)fa'  (trofe,- apar&in0nd prietenului

său zini G@ula.

Pe data de ;3 aprilie  cu sc<i&a

trănutarea- revista ;lacăra- condusă de

onstantin 'anu- desc<ide şirul cola%orărilor cu

4e%reanuB în paginile primei serii- vor mai

apărea: #ră<maşii - =aroneasa  şi 9umneeu

(toate în 191;,B în a doua serie a revistei-

4e%reanu pu%lică 2mul mic şi oamenii mari 

(19;1,- +a urma urmelor   (19;;,. 2aCoritatea

titlurilor vor #i incluse ulterior în volume.

MIRCEA ELIADE

Copilăria şi adolescenţa 

Născut în 'ucureşti- a #ost #iul lui G<eorg<e liade (al

cărui nume original #usese eremia, şi al Jeanei născută

/asilescu. A avut o soră- orina- mama semioticianului

orin Aleandrescu.

amilia s"a mutat între Eecuci  şi 'ucureşti- în ultimă

instan&ă- sta%ilindu"se în capitală în 191M- şi şi"a

ac<izi&ionat o casă pe strada 2elodiei (actualmente str.

4adu ristian la nr.1,- în apropiere de Pia&a 4osetti- unde

2ircea liade a locuit p0nă t0rziu în adolescen&ă.

=upă terminarea învă&ăm0ntului primar la şcoala de pe strada 20ntuleasa- liade devine elev

al olegiului piru 6aret  #iind coleg cu  Arşavir Acterian-  6aig Acterian-  Petre /i#oreanu-  onstantinNoica  şi  'ar%u 'rezianu.

=evine interesat de ştiin&ele naturii şi de c<imie- ca şi de ocultism- şi a scris piese scurte pe su%iecte

entomologice. n ciuda tatălui său care era îngriCorat de #aptul că"şi pune în pericol vederea şi aşa sla%ă-

liade citeşte cu pasiune. nul dintre autorii pre#era&i este 6onor de 'alzac. liade #ace cunoştin&ă cu

nuvelele lui Giovanni Papini şi cu studiile social"antropologice ale lui James George razer. 

nteresul #a&ă de cei doi scriitori l"a dus la învă&area lim%ilor italiană  şi englezăB în particular

 începe să studieze persana şi e%raica. ste interesat de #iloso#ie şi studiază lucrările lui /asile onta-

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 7/23

Autori

2arcus Aurelius şi pictet- citeşte lucrări de istorie şi în special pe Nicolae orga şi  '.P 6asdeu. Prima

sa opera a #ost pu%licată în 19;1  Inamicul viermelui de mătase  urmată de Cum am găsit piatra

filosofală. Patru ani mai t0rziu- liade înc<eie munca la volumul său de de%ut- volum auto%iogra#ic-

4omanul Adolescentului 2iop.

%

Despre romanul său Maitreyi

Pu&ine opere din literatura universală tratează aceleaşi #apte în viziunea- inerent di#erită şi c<iar

contradictorie- a doi scriitori care au #ost- în acelaşi timp- protagoniştii lor. Pentru rom0ni- romanul

Maitre&i'  al lui 2ircea liade a constituit genera&ii de"a r0ndul o adevărată înc0ntare. =emn de

men&ionat este #aptul că prototipul personaCului principal al căr&ii a trăit cu adevărat- p0nă în 1993- în

&ara /edelor şi a panişadelor. ra #iica lui urendranat< =asgupta- un #iloso# indian- şi se numea

2aitre@i =evi. E0nărul 2ircea liade avea- c0nd a cunoscut"o- ;> de ani- iar ea 1?. Adolescenta scria

versuri- apreciate de  4a%indranat< Eagore- şi avea să devină o cunoscută poetă indiană. nt0lnirea

dintre 2aitre@i =evi şi reputatul sanscritolog rom0n ergiu Al. George- la alcutta- în 19!;- a

)declanşat) scrierea unei noi căr&i: =ragostea nu moare!.

Eul%urătoarea poveste de dragoste din anii O>3 a primit ast#el o replică magistrală de la însăşi eroina ei-2aitre@i (în carte- Amrita,- după M; de ani. 4omanul"răspuns 9ragostea nu moare  L It 9oes 3ot 9ie-

scris mai înt0i în %engali- a #ost tradus şi pu%licat în lim%a engleză în 19!?. Ne cu#undăm- în

timpul lecturii- în peisaCul şi în mentalitatea indiană- cu miri#ica ei lume a miturilor- ritualurilor şi

sim%olurilor. oloana verte%rală a căr&ii de #a&ă este însă relatarea cu autenticitate şi cu geniu a celei

mai mari minuni a lumii: în#iriparea sentimentului de dragoste- #ericirea iu%irii împărtăşite şi destrămarea

ei.

2ircea şi Amrita (din 9ragostea nu moare,- ca şi Allan şi 2aitre@i (din Maitre%i ,- pot sta alături

de nemuritoarele cupluri Paul şi /irginia-  Eristan şi solda- 4omeo şi Julieta. 9ragostea nu moare

(19!?,- carte apărută p0nă acum în lim%ile %engali- engleză- germană- spaniolă şi rom0nă- nu are încă

notorietatea planetară a romanului )2aitre@i) (19>>,. a însă înaintează trium#al pe aceeaşi cale a

consacrării universale.

% "uantul nr#%' "uantul nr#'( "uantul nr#(

(

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 8/23

Literatura romana

Eliade şi extrema dreaptă românească 

=e la miClocul anilor O>3- liade- apar&in0nd de grupa din Curul lui Nae onescu  a îm%ră&işatideologia 2işcării egionare- în cadrul căreia devine un activist cunoscut. Acest lucru s"a mani#estat în

mai multe articole pe care le"a scris pentru di#erite pu%lica&ii- printre care şi ziarul o#icial al 2işcării-

)'una /estire)- dar şi prin campania electorală pentru alegerile din decem%rie 19>!. liade s"a distan&at

ulterior de această atitudine- însă a evitat mereu să se re#ere la această perioadă critică din tinere&ea

sa. n timp ce scria articole antisemite a luat pozi&ie #a&a de epatrierea unor mari intelectuali evrei şi şi"a

men&inut amici&ia cu evrei ca 2i<ail e%astian. Anumi&i eege&i ai operei sale au comentat #aptul că

liade- de #apt- nu s"a dezis niciodată de ideologia legionară- pre#er0nd să nege ulterior că ar #i autorulunora dintre articolele care i"au purtat semnătura şi că unele idei de #actură mistic"totalitară sau

antisemite ar #i regăsi%ile în operele sale ştiin&i#ice-. n ceea ce priveşte opera literară- drama Ip"igenia a

#ost interpretată de unii comentatori- în #runte cu 2i<ail e%astian- a #i o alegorie a mor&ii lui odreanu .

Anii de maturitate

 ncep0nd din 195!- 2ircea liade se sta%ileşte la <icago- ca pro#esor de istorie comparată a

religiilor la niversitatea )o@ola). 4eputa&ia sa creşte cu #iecare an şi cu #iecare nouă lucrare apărută-

devine mem%ru în institu&ii ilustre- primeşte mai multe doctorate "onoris causa.

a istoric al religiilor- 2ircea liade a pus accentul asupra conceptului de spa&iu şi timp sacru.

pa&iul sacru este în concep&ia lui liade centrul universului- pe c0nd timpul sacru este o repeti&ie a

elementelor de la originea lumii- lumea considerată ca )orizontul) unui anume grup religios. n această

concep&ie #iin&ele umane ar"aice erau orientate în timp şi spa&iu- cele moderne ar #i dezorientate. =ar şi

 în omul modern ar eista o dimensiune ascunsă- su%conştientă- guvernată de prezen&a secretă a unor

pro#unde sim%oluri religioase. atedra de storia 4eligiilor de la niversitatea din <icago  îi poartă

numele- ca dovadă a vastei sale contri%u&ii la literatura specializată din acest domeniu. a catedră i"a

urmat pro#. Kend@ =oniger. n ultimii ani de via&ă- în ciuda serioaselor pro%leme de sănătate- liade a

continuat să lucreze edit0nd cele 18 volume de enciclopedia religiilor- adun0nd contri%u&ii pentru ultimul

volum de istoria credin&elor şi proiect0nd un compendiu al lucrărilor sale de istoria religiilor care să

apară su% #orma unui mic dic&ionar. 2ircea liade a murit la v0rsta de !9 de ani- la ;; aprilie 198?- la<icago.

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 9/23

Autori

E!RE C"LI#E$C%

  Primii ani

Pe 19 iunie  1899- se naşte la 'ucureşti G<eorg<e /işan- #iul 2ariei

/işan. opilul e crescut de impiegatul ..4. onstantin ălinescu şi de so&ia

sa- 2aria- în casa cărora mama %ăiatului lucra ca menaCeră. amilia

ălinescu- împreună cu H#emeia în casăI şi copilul- se mută la 'otoşani- apoi

impiegatul ălinescu este trans#erat la aşi. Aici G<eorg<e /işan (viitorulscriitor, e înscris la $coala Harol I- de pe l0ngă iceul nternat. n 193!-

2aria /işan (mama sa naturală, acceptă ca so&ii ălinescu- care nu aveau copii- să"l în#ieze. =e acum-

se va numi G<eorg<e ălinescu ( şi se cuvine precizat că acesta a rămas- pe tot parcursul vie&ii-

numele său o#icial- utilizarea F evitată consecvent de scriitorul însuşi F- at0t în eprimarea orală- c0t şi

 în scris- a prenumelui HGeorge- de #apt incorectă- dar tot mai #recventă în ultima vreme- este o ispravă

a posterită&ii: tolerată şi în cele din urmă acceptată- ea se eplică #oarte pro%a%il prin interpretarea- %ine

inten&ionată- însă eronată- a pseudonimului HG. ălinescu ,. e mută la 'ucureşti în 1938. n copilărie

nu a ecelat cu nimic- s"a lăsat învăluit în aura mediocrită&ii.

Anii de )ormare

Primele două clase primare la aşi- la olegiul Carol I- celelalte două la 'ucureşti- la $coala

Cuibul cu bară- apoi gimnaziul 9imitrie Cantemir  la 'ucureşti- şi îşi înc<eie studiile medii la iceul

!"eorg"e +aăr  şi pe cele universitare în apitală- la ;acultatea de +itere şi ;iloofie din =ucureşti . şi

ia licen&a în itere în 19;>. Eeza de licen&ă purta titlul >manismul lui Carducci . =evine pro#esor de lim%a

italiană pe la diverse licee %ucureştene şi timişorene- apoi pleacă la 4oma- pentru doi ani cu o %ursă

o#erită de Academia din 4om0nia- institu&ie de propagandă culturală rom0nescă- #ondată de pro#esorul

şi istoricul /asile P0rvan.

*edescoperirea literaturii române

+

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 10/23

Literatura romana

 n 19;? se mută cu c<irie într"o casă din 'ucureşti- o%&ine o detaşare la iceul G<. $incai şi

citeşte pentru prima oară la cenaclul lui ugen ovinescu- burătorul . n 19;9- se căsătoreşte cu Alice

/era- #iica unor mici proprietari %ucureşteni. pisodul #oarte amuzant al primei înt0lniri a celor doi viitori

so&i este descris cu lu de amănunte în romanul Cartea nunţii . ditează- de asemenea- revistele

intea în (19;!,- în cola%orare cu al&i scriitori- şi două numere din revista sa personală Capricorn  în

(19>3,. Aventura de a avea propria sa revistă se înc<eie cu un eşec #inanciar- dar în paginile acestor

reviste descoperă re&eta criticii aplicate literaturii rom0ne. ele două reviste constituie ast#el un soi de

poligon de încercări. =ar poate cea mai #ertilă eperien&ă e cea de cronicar la revista /ia&a

rom0nească- încep0nd cu 19>1- revista #iind coordonată de criticul Gara%et %răileanu. =in 19>1 devine

pro#esor de#initiv de literatură rom0nă. n 19>> va inaugura în  devărul literar şi artistic ru%rica cele%ră

Cronica miantropului - care va da titlul căr&ii de eseuri.

Doctoratul în literatură

=evine în 19>? doctor în litere la niversitatea din aşi cu o teză despre vatarii faraonului 8la-

o nuvelă postumă a lui 2i<ai minescu- descoperită şi pusă în valoare pentru prima dată de el. =e #apt

 îşi etrăsese un capitol din propriul său volum- 2pera lui Mi"ai 5minescu- pe care îl dactilogra#iase în

cinci eemplare şi îl trimisese mem%rilor comisiei de eaminare. Apoi va #i numit con#eren&iar de

literatură rom0nă la acultatea de itere a niversită&ii din aşi- după ce trece cu nota maimă- ;3-

concursul pentru postul respectiv. =in 19M5 se trans#eră la niversitatea din 'ucureşti.

"olaborări la reistele literare

 n 19;? de%utează cu versuri în >niversul literar - din 19;! cola%orează la #iaţa literară  şi

!ândirea- cu care va aCunge să polemizeze în paginile revistei proprii- Capricorn. n perioada

19>> şi 19>M a #ăcut parte din comitetul de conducere al revistei #iaţa românească- revista în#iin&ată- la

aşi- de criticul Gara%et %răileanu. a 'ucureşti cola%orează cu prestigioasa Revistă a ;undaţiilor 

Regale- condusă de Aleandru 4osetti şi de amil Petrescu- p0nă în 19M!- anul a%dicării regelui şi al

des#iin&ării revistei. Pu%lică- de asemenea- la aşi în  .urnalul literar (19>9,. A condus revistele .urnalul 

literar   şi +umea  şi ziarele 8ribuna poporului   şi 3aţiunea. =upă 19M!  pu%lică în revistele !aeta

literară( devenită mai apoi România literară, şi Contemporanul . A mai cola%orat la revistele Roma->niversul literar - #iaţa literară- burătorul - !ândirea.

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 11/23

Autori

Actiitatea de critic literar 

ste autorul unor studii #undamentale despre scriitori rom0ni (#iaţa lui Mi"ai 5minescu- 2pera

lui Mi"ai 5minescu- #iaţa lui Ion Creanga- ş.a.,. Pu%lică- dupa 19M5- studii şi eseuri privind literatura

universală (Impresii asupra literaturii spaniole- criitori străini ,. tudiul 5stetica basmului  completează

spectrul de preocupări ale criticului şi istoricului literar- #iind interesat de #olclorul rom0nesc şi de poetica

%asmului.  A pu%licat monogra#ii- în volume separate- consacrate lui 2i<ai minescu-  on reangă-

Nicolae ilimon- Grigore Aleandrescu (19>;"19?;,- %iogra#ii roman&ate- numeroase alte studii- eseuri- a

&inut numeroase con#erin&e- academice sau radio#onice- a scris mii de cronici literare în zeci de reviste

din perioada ante%elică- inter%elică şi după aceea- p0nă în anul mor&ii- în 19?5.

*omancierul, poetul şi dramatur-ul

crie romane de tip %alzacian (cu inten&ie polemică evidentă,- o%iective- la persoana a treia-

denumite dorice- în terminologia lui Nicolae 2anolescu din studiul asupra romanului rom0nesc- rca lui 

3oe- încep0nd de o%icei cu descrierea decorului caselor- unde are loc ac&iunea romanului. Primul său

roman- într"un clasament sui"generis al valorii- nigma Dtiliei8- narează povestea de dragoste ne#ericită

dintre eli şi Dtilia- Cartea nunţii  este un eseu despre căsătorie- 'ietul oanide9 şi crinul negru 13au în

centru #igura unor intelectuali (ar<itectul oanide în =ietul Ioanide şi apoi şi în crinul negru,- iar ac&iunea

lor are în perioada inter%elică şi imediat dupa aceasta- în epoca 4epu%licii Populare 4om0ne. a #apt

divers- titlul romanului crinul negru provine de la un o%iect de mo%ilier real- un scrin de culoare neagră-

pe care l"a cumpărat dintr"un talcioc şi în care a descoperit ar<iva unei #amilii. A mai scris versuri- +auda

lucrurilor B teatru- ?un, mit mongol B note de călătorieB pu%licistică- iar Cronicile miantropului  au devenit

%rusc- după 19M!- Cronicile optimistului .

E!RE C!&'%C

. "uantul nr#.+ "uantul nr#+1/ "uantul nr#1/

11

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 12/23

Literatura romana

Primii ani

George oş%uc s"a născut al optulea dintre cei 1M copii ai preotuluigreco"catolic  e%astian oş%uc şi ai 2ariei- #iica preotului greco"catolic

Avacum din Eelciu. opilăria şi"o va petrece la 6ordou- în orizontul mitic al

lumii satului- în tovărăşia %asmelor povestite de mama sa. Primele no&iuni

despre învă&ătură le primeşte de la &ăranul on Guri&ă- dintr"un sat vecin- despre care 2aria oş%uc

auzise Hcă ştie poveştiI. =e la %ătr0nul diac Eănăsucă 2ocodean- oş%uc înva&ă a citi încă de la v0rsta

de cinci ani.

Poetul şi"a început studiile la şcoala primară din 6ordou- în toamna anului 18!1- pe care- din

motive de sănătate- le întrerupe după clasa . =in toamna anului 18!>- pentru clasele a "a şi a "a-

urmează cursurile şcolii din Eelciu- comună mare pe /alea ălău&ii- învă&0nd germana cu unc<iul său

on onaşcu- directorul şcolii. n clasa a /"a (18!5,- se a#lă la ?coala 3ormală din 3ăsăud - pe care o

a%solvă pe data de ;1 iunie 18!?. n toamna acestui an- oş%uc se înscrie în clasa a !imnaiului 

;undaţional din 3ăsăud B de atunci datează şi primele contacte cu operele scriitorilor rom0ni şi cu

literatura universală: enau- 6eine- <amisso- 'Qrger şi al&ii. a liceul din Năsăud erau pro#esori cu o

pregătire serioasă- se punea accent pe studiul lim%ilor şi al literaturilor clasice- înc0t oş%uc şi"a #ormat

aici o temeinică %ază pentru cultura sa. ncepe să scrie versuri şi activează în ocietatea de lectură

/irtus 4omana 4ediviva a gimnaziului- din clasa a /"a (1883 " 1881, ca mem%ru etraordinar. n clasa a

/"a- oş%uc este ales vicepreşedinte al societă&ii- iar la ; octom%rie 188> devine preşedinte. Pu%lică

 în paginile revistei Mua someşeană (188; " 188>, primele poezii- citeşte la şedin&ele societă&ii traduceri

din 4Qc+ert- PetR#i şi o poveste populară- în ?33 de versuri- Pepelea din cenuşă. ontactul cu literatura

clasică- mai cu seamă latină- cu principalele opere ale literaturii europene- dragostea #a&ă de #olclorul

rom0nesc şi #a&ă de căr&ile vec<i îi marc<ează- din această perioadă- destinul creator. n mai 188M îşisus&ine eamenul de %acalaureat- după trecerea acestuia- în toamna anului 188M- se înscrie la

acultatea de iloso#ie şi itere a niversită&ii mag<iare din luC- care avea pe atunci şi o catedră de

lim%ă rom0nă. A continuat studiile clasice- #recvent0nd cursurile de istoria grecilor vec<i- traducere şi

interpretare de scrieri alese din icero- teoria şi istoria retoricii la greci şi romani- sintaa greacă şi

istoria literaturii latine. A #ost numit în comitetul ocietă&ii ulia  a studen&ilor rom0niB îşi începe

cola%orarea la 8ribuna din i%iu (decem%rie 188M,.

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 13/23

Autori

 n noiem%rie 188?- %olnav şi con#runtat cu diverse di#icultă&i materiale- nu mai #igurează printre

studen&ii cluCeni- #recvent0nd doar anumite cursuri universitare. ontinuă cola%orarea la 8ribuna-

pu%lic0nd   t@ue nos-  ;ata craiului din cetini - 9raga mamei - 9ragoste păcurărească.  oan lavici-

directorul 8ribunei - îl caută personal la luC pentru a"l atrage în redac&ia revistei şi pentru a sta%ili cu el o

eventuală cola%orare. Pu%lică la revista din G<erla Cărţile săteanului român- continuă să tipărească în

8ribuna poveşti şi %asme versi#icate (;ulger -  =râul Cosânenii -  8ulnic şi +ioara 1- corespondează cu

lavici- care îl c<eamă la i%iu- în redac&ia ziarului. =in vara anului 188! poetul începe să lucreze ca

redactor la 8ribuna- inaugur0ndu"se ast#el o etapă <otăr0toare în #orma&ia sa.

Debutul literar 

=espre începuturile sale literare George oş%uc mărturiseşte:  ACea dintâi poeie am publicat-o

la vârsta de B ani într-o foaie pedagogică din rdeal/ 3-o mai am şi nici nu ştiu ce era, insa imi 

amintesc ca a fost o poeie de dragoste/ m publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile

ardeleneştiD . 4e#erirea este #ăcută la revista de in#ormare pedagogică şi literară ?coala practică-

redactată de pedagogul /asile Petri- în care- HstudentI în clasa a /"a liceală- G. oş%uc trimite spre

pu%licare în primăvara anului  188>  o traducere. Primele încercări de versi#ica&ie- cu solide studii

umaniste de lim%a latină şi greacă- #iloso#ie şi istorie #iloso#ică- istoria literaturilor- poetică şi prozodie-

datează din perioada cursurilor !imnaiului ;undaţional din 3ăsăud . venimentul principal se produce

 în toamna anului 1883- c0nd gimnazistul este primit ca mem%ru al ocietă&ii de lectură a elevilor /irtus

4omana 4ediviva: AEntâiele încura<ări mi le-au dat profesorii mei de liceu care în vederea talentului meu

literar mă scuteau de studiile ştiinţifice ///D . ncep0nd din octom%rie  188;- mem%rii societă&ii elevilor

gimnazişti din Năsăud redactează pu%lica&ia liceului- Mua omeşeană- un caiet manuscris- în care

elevii pu%licau tete originale- traduceri şi o%serva&ii critice. Aici vor apărea primele poezii ale elevului

George oş%uc- altele urm0nd a #i citite de autor în şedin&ele societă&ii- în total peste cincizeci de poeziiHdintre cele 1?3 scrise pe c0nd era elev în clasa a şaseaI. a ;3 decem%rie 188> ocietatea de lectură

/irtus 4omana 4ediviva îl alege ca preşedinte. 2ai t0rziu- în numărul M! din 18L>3 noiem%rie  188M-

revista ;amilia  din Dradea  îi pu%lică poezia ş vrea să fiu- semnată tot C/ =oşcu- purt0nd indica&ia

Hdupă PetS#iI.

=e%utul pu%licistic propriu"zis se produce tot în 188M- c0nd revista 8ribuna din i%iu îi pu%lică

su%  pseudonimul  C/ =oşcu  (anagrama  numelui oş%uc,- snoava versi#icată 0iloso)ii şi plu-arii11.

11 "uantul nr#11

13

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 14/23

Literatura romana

Prezentată su% #ormă de #oileton- această snoavă (are peste >53 de r0nduri, apare în trei numere

consecutive ale revistei (nr. 18>"193 din 5L1!  " 8L;8  decem%rie  188M,. G. oş%uc transmisese vasta

compozi&ie din luC- unde se înscrisese la acultatea de itere şi iloso#ie. . lavici- conducătorul

8ribunei - îşi va reaminti mai t0rziu acest de%ut: AEntr-una din ile am primit la redacţiune, pentru FfoiţaG

(ru%rica literară permanentă, 8ribunei - un manuscript, curat şi citeţ, o snoavă versificată/ utorul se

subscria =oşcu şi plicul fusese pus la poştă din Clu< 

/ Mi se părea lucru învederat că acel =oşcu e-ncepător, student la >niversitatea din Clu<, şi mă

bucuram/ căci n-o fi poate, adevărat că iua bună de dimineaţă se cunoaşte, dar nu mai încape nici o

îndoială că cei în adevăr aleşi c"iar de la începutul lucrării lor îşi dau destoiniciile pe faţă/ Mi-a plăcut 

snoava şi am publicat-o ///D  redincios ziarului în care şi"a #ăcut adevăratul de%ut literar- oş%uc va

răm0ne cola%orator asiduu al 8ribunei  mul&i ani- c<iar şi după ce se va sta%ili în 'ucureşti.

azetar la Sibiu

 n august  188!- G. oş%uc aCunge la i%iu- unde va răm0ne p0nă în 1889. lavici va consemna cu

entuziasm evenimentul: A9e vreo două săptămâni avem aici pe Coşbuc, un admirabil băiat de vreo HB

de ani, unul din cele mai distinse capeteD . 2işcarea literară de la 8ribuna a dus la cristalizarea pozi&ieilui oş%uc #a&ă de literatură- în direc&ia interesului către folclor - ca %ază a literaturii culte- şi către

lim%aCul popular- orientată- în esen&ă- spre idealul restabilirii unităţii culturale a poporului român . Eimpul

petrecut aici s"a dovedit a #i cel mai rodnic din activitatea sa. 2unca în redac&ia 8ribunei - alături de .

lavici-  . 'ec<nitz- de  eptimiu Al%ini- to&i oameni cu o serioasă cultură înaintată- a însemnat o

adevărată şcoală literară. oan lavici mărturiseşte următoarele în  mintiri :  A!"eorg"e Coşbuc,

înestrat din belşug de către firea cea darnică, s-ar fi ridicat în toate împre<urările deasupra

contemporanilor săi, n-ar fi ieşit ceea ce a fost dacă nu şi-ar fi croit lucrarea vieţii în mi<locul acestor oameni cu cultură generală, care toţi erau scriitori ///D . Poetul însuşi va vor%i despre perioada petrecută

la i%iu ca despre Acei mai rodniciD  ani ai săi. Acum îşi orientează scrisul spre idilă- specie literară în

care a rămas neîntrecut- şi trece treptat de la simple versi#icări pe teme #olclorice la crea&ii originale. n

paginile 8ribunei  i se tipăresc numeroase poezii- semnate sau nesemnate- printre care unele dintre cele

mai iz%utite crea&ii ale sale: 3unta amfirei - Mânioasă- 3umai una- ;ata morarului - Crăiasa ânelor - o

parte din nacreonticele sale- pu%licate cu mici modi#icări în ciclul Cântece la s#0rşitul volumului =alade

şi idile din 189>. pre anul 1889- 8ribuna începe să lucreze în pierdere- situa&ia duc0nd la des#iin&area

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 15/23

Autori

unor posturi- printre care şi cel al lui oş%uc. a insisten&ele lui . lavici- Eitu 2aiorescu îl c<eamă la

'ucureşti- unde soseşte pe la miClocul lunii decem%rie 1889.

 2unta am)irei

Anii petrecu&i în redac&ia 8ribunei   si%iene (188!  "  1889,  alături de . lavici vor culmina cu

apari&ia poemului Nunta Tam#irei1;- un poem " spectacol admira%il- care a impresionat c<iar şi pe

olimpianul Eitu 2aiorescu. u 3unta amfirei  George oş%uc s"a impus de#initiv în aten&ia cititorilor şi a

criticilor de peste mun&i- #apt care i"a creat aureola de mare poet. $i tot cu ea s"a impus mai înt0i şi la

'ucureşti- după ce #usese pu%licată în Convorbiri literare- în martie 1893: A+a BJKL, când am publicat 

F=alade şi idileG eram cunoscut în ţara românească numai după un ciclu de poeme cu subiecte luate

din poveştile poporului şi să le leg astfel ca să le dau unitate şi e6tensiune de epopee/ 3unta amfirei 

este un episod din această epopeeD .

 nainte de a #i pu%licată în Convorbiri literare- 3unta amfirei  #usese citită de oş%uc- la M #e%ruarie

1893- la şedin&a Junimii-   în 'ucureşti. n Curnalul său 2aiorescu va nota:  ACoşbuc, cu eminenta sa

 poeie 3unta amfireiD . P0nă la apari&ia poeziei  3oi vrem pământ  (189M,- 3unta amfirei   avea să

răm0nă cea mai cunoscută şi mai apreciată scriere a lui George oş%uc.

Poemul a #ost ela%orat în decursul a 5 ani. Prima versiune- dat0nd din 188M- ultima perioadă a

studiilor gimnaziale din Năsăud- a #ost pu%licată pentru prima oară în 8ribuna- i%iu- la ;M martie 1889-

şi îl consacră de#initiv pe autor ca poet de real talent. Aceasta va constitui şi varianta citită la Junimea

spre s#0rşitul lui ianuarie 1893. /ersiunea reprodusă în Convorbiri literare- 'ucureşti- nr. 1;-  1 martie

1893- va cunoaşte o #ormă mai accentuată dec0t cea din 8ribuna şi mai apropiată de cea pe care poetul

o va pu%lica în toate edi&iile antume ale volumului 'alade şi idile1>.

Perioada bucureşteană

/enit la 'ucureşti- Eitu 2aiorescu l"a primit în şedin&a Junimii din ;> decem%rie 1889- ardeleanul citind-

alături de .. aragiale. se o#eră un post de desenator"calculator la 2inisterul ultelor şi nstruc&iunii

Pu%lice. pre s#0rşitul lunii ianuarie  1893- George oş%uc este invitat la o nouă şedin&ă a Junimii.

1$ "uantul nr#1$13 "uantul nr#13

1%

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 16/23

Literatura romana

4ela&iile lui cu Eitu 2aiorescu şi Junimea s"au păstrat- totuşi- destul de reci- deşi 2aiorescu îi aprecia

originalitatea şi talentul- re&inerile eplic0ndu"se doar politic. =eşi sporadic- pu%lică la Convorbiri literare

poemele  +a oglindă  (1893,- alte trei poezii- între care şi Rea de plată  (189;,. ontinuă să pu%lice la

8ribuna  (Pe lângă boi - 8rei, 9oamne, şi toţi trei - Cântec,- la +umea ilustrată  (;atma-  1891B  #estitorii 

 primăverii - 3oaptea de vară- #ara- #ântul - 189;B Rugăciunea din urmă- 189>,.

=emisionează din postul de #unc&ionar şi este cooptat în colectivul pro#esorilor asocia&i care

ela%orau un manual de şcoală intitulat Carte românească de citire-  lucrează un timp în redac&ia unor

pu%lica&ii (+umea ilustrată,. n 189>  îi apare primul volum de versuri- =alade şi idileB editează în

cola%orare cu .. aragiale şi . lavici- revista #atra  (189M,. n  1895  s"a căsătorit cu lena- sora

editorului . #etea- şi- în acelaşi an- la raiova- i s"a născut unicul #iu- Aleandru.

 n 189? iese de su% tipar volumul ;ire de tort . e tipăreşte în traducerea lui oş%uc 5neida de

/ergiliu. ola%orează la Povestra vorbei  şi la +iteratură şi artă română ('ucureşti,. n 189!- traducerea

5neidei   lui /ergiliu  primeşte premiul Năsturel"6erescu  al  Academiei 4om0ne. =upă dispari&ia #etrei -

oş%uc preia conducerea revistei ;oaia interesantăB va conduce- împreună cu /la<u&ă- revista

emănătorul   (; decem%rie  1931  " decem%rie  193;,- revista căpăt0nd ulterior o tot mai accentuată

orientare na&ionalistă. n 193;  pu%lică volumul de poezii  iarului unui pierde-vară-   cola%orează la

România ilustrată şi >niversul literar .

a ;8 martie 193; 2inisterul nstruc&iunii Pu%lice şi al ultelor  îl numeşte în postul de şe# de

%irou- creat prin %ugetul administra&iei asei $coalelor. onduce revista #iaţa literară- este numit în

postul de re#erendar în Administra&ia asei Artelor  (193?,. =in 193!  lucrează intens la traduceri:

!eorgicele  de /ergiliu- 9on Carlos  de  c<iller-  2diseea  de 6omerB  este numit în postul de şe# al

'iroului de control al activită&ii etraşcolare (193!,. 2unca de tălmăcire în rom0neşte a capodoperei lui

=ante- 9ivina Comedie- îl a%soar%e în întregime.

Pu%lică în +uceafărul -  4om0nul  şi ;lacăra. Alături de Al. /la<u&ă şi 2. adoveanu- oş%uc

 îndrumă şi organizează con#erin&ele săteşti. =in 1938- revine #recvent în locurile natale. n august 1915

moare Aleandru- #iul poetului- într"un accident de automo%il. oş%uc suportă #oarte greu lovitura- se

izolează- încetează să mai pu%lice. HD mare nenorocire a atins pe George oş%uc. N"a #ost om care-

ştiind %ucuriile şi durerile unui părinte- care să nu"şi şteargă o lacrimă atunci c0nd inima cea mare

s0ngera de cea mai înspăim0ntătoare rană- care niciodată nu se poate înc<ideI- scria N. orga  în

toamna acestui an. Hovitura #atalăI- scria- mai t0rziu- E. Arg<ezi într"o ta%letă- Hn"a cru&at nici pe tată-

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 17/23

Autori

nici pe poetI. n 191?- la ;3 mai- este ales mem%ru activ al Academiei 4om0ne. a ;M #e%ruarie 1918-

apare în revista cena din 'ucureşti ultima poezie a lui oş%uc " #ulturul .

'alade şi idile( )ire de tort

=e%utul editorial al poetului George oş%uc poate #i socotit ca av0nd două etape distincte. 2ai

 înt0i- i"au apărut la i%iu- în 'i%lioteca poporală a 8ribunei - cinci %roşuri: =lăstăm de mamă- +egendă

 poporală din <urul 3ăsăudului   şi Pe pământul turcului   (1885,- ;ata craiului din cetini -  9raga mamei 

(188?, şi  ;ulger/ Poveste în versuri   (188!,. A doua etapă începe la 'ucureşti- prin apari&ia- în 189>- a

masivului volum =alade şi idile (;58 de pagini,- editat de ocec. D primă variantă a acestui volum este

gata de tipar la ditura i%răriei ocec din primăvara anului 189;. n 189>- volumul =alade şi idile a

apărut în luna iunie- apari&ia #iindu"i men&ionată în Românul literar   (nr. 19 din 1> iunie, şi în Moftul 

român (; iunie 189>,- care anun&a evenimentul într"o notă nesemnată- pusă în seama lui aragiale:  APe

câmpul vast al publicisticii române, pe care creşte atâta spanac des şi abundent, a apărut în sfârşit 

 ilele acestea şi un copac şi e aşa de mândru şi aşa de puternic, că mii şi mii de recolte de buruieni se

vor perinda şi el va sta tot mereu în picioare, tot mai sănătos şi mai trainic, înfruntând gustul actual şi 

vremea cu sc"imbările ei capricioase şi făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre româneşti - un

volum de =alade şi idile de !eorge CoşbucD . n locul unor tete de înt0mpinare a acestui adevărat

eveniment literar- spre s#0rşitul lunii august 189>- apărea o %roşură ( devărul asupra poeiilor d-lui !"/

Coşbuc,- scoasă la aşi  de N. azu- prin care se contestă originalitatea unor poezii din volum.

nterven&ia lui azu- gre#ier Cudecătoresc la Piatra  şi #ost coleg al practicantului minescu  de la

Eri%unalul 'otoşani- a st0rnit un adevărat proces literar pe o durată de aproape zece ani. =. volceanu-

printr"o interven&ie în numele Convorbirilor literare  apreciată de însuşi Eitu 2aiorescu- de scriitorii

Aleandru /la<u&ă şi Nicolae orga iau- în cele din urmă- apărarea poetului. ste impresionantă- de

asemenea- o apreciere a lui P.P. Negulescu  într"o

"onducător de reiste

n rol de seamă în dezvoltarea culturii rom0neşti l"a avut G. oş%uc şi prin participarea sa la

conducerea unor importante reviste- dovedind- în acest sens- o evidentă voca&ie pu%licistică.

perien&ei do%0ndite la 8ribuna se va adăuga munca în redac&ia revistei +umea ilustrată- pu%lica&ie cu

1(

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 18/23

Literatura romana

caracter enciclopedic- editată la 'ucureşti- %ilunar în anul 189?. =in conducere #ac parte: oş%uc- =.

tănescu şi .. 4oşca.

a 'ucureşti- George oş%uc a mai #ăcut parte şi din conducerea revistelor #atra (189M,- ;oaie

interesantă  (189!,- ămănătorul   (1931, şi #iaţa literară. n#iin&ată la 1 ianuarie  189M- la 'ucureşti-

revista #atra- concepută în descenden&a 9aciei literare şi a 8ribunei  va apărea doar în MM de numere-

%ilunare- p0nă în august 189?. Pu%lica&ia- culturală şi literară- de orientare tradi&ionalistă- i"a avut ca

directori pe . lavici- .. aragiale şi G. oş%uc. Poetul era apreciat deCa ca scriitor şi acumulase şi în

munca de redac&ie o %ogată eperien&ă. n momentul constituirii de#initive a colectivului redac&iei-

oş%uc era destinat să #ie elementul de %ază- cum va mărturisi lavici în  mintirile sale: ACând noi,

Caragiale, Coşbuc şi eu, am luat cu C/ fetea, înţelegerea să publicăm #atra, ne puneam năde<dea în

Coşbuc, pe care-l ştiam înestrat cu multe şi mari destoinicii şi totodată şi muncitor/ 5ditorul rămâneadeci răămat numai în Coşbuc/ 3e întâlneam, ce-i drept, adeseori ca să stăm de vorbă, dar acela care

muncea era Coşbuc, numai el, şi mai ales mulţumită ostenelilor lui a fost #atra o revistă ilustrată care

 poate fi citită şi ai cu plăcereD/

Eitlul sim%olic al revistei-  Aorgan literar pentru toţi româniiD - a #ost ales de oş%uc- după cum

reiese din propriile mărturisiri- şi indică- precum şi articolul program ( #orba de acasă,- inten&ia celor trei

#ondatori de a îndruma crea&ia literară spre tradi&iile comune ale vetrei strămoşeşti:  Aşa cum în

devoltarea limbii noastre numai prin întoarcerea la graiul viu al poporului am putut să a<ungem la

stabilitate şi unitate, şi în devoltarea noastră culturală vom a<unge la statornicie şi unitate numai dacă

vom ţine, în toate lucrările noastre, seamă de gustul poporului, de felul lui de a vedea şi de a simţi, de

firea lui, care e pretutindeni aceeaşiD  (nr. 1L189M,.

4evista va promova literatura originală- izvor0tă direct din via&a poporului năzuind a imprima

literaturii un pro#und speci#ic na&ional- #ără a eclude total traducerile de opere valoroase. Poetul a

depus aici o intensă activitate redac&ională- #iind principalul îndrumător al revistei. Aici i"au apărut celemai reprezentative poezii- reunite apoi în volumul ;ire de tort  (189?,: Mama- ?tefăniţă #odă- +upta vieţii -

Paşa :assan-  9oina-  cara-  Iarna pe uliţă-  9ragoste învră<bită-  ;ata mamei - 3oi vrem pământ -  In

opressores. ntr"o ru%rică intitulată #orba ăluia- G. oş%uc eplica originea unor zicători şi epresii

populare despre care tot lavici a#irma: A5ra înainte de toate rubrica #orba ăluia în care dădea lămuriri 

nu numai interesante, ci totodată şi instructive asupra icătorilor româneştiD . aracterul de revistă

enciclopedică al #etrei  era asigurat şi de alte ru%rici redactate de G. oş%uc- la acestea adăug0ndu"li"

se şi traducerea unor Proverbe indice din literatura sanscrită şi :%mnuri  din Rig-#eda. 4evista a avut şiun supliment- :aul - din care- în 1895- au apărut cinci numere. n 189!- de la nr. ;1 la nr. M>- poetul

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 19/23

Autori

acceptă conducerea pu%lica&iei ;oaie interesantă- pu%lica&ie presămănătoristă- revistă săptăm0nală

ilustrată- apărută la 'ucureşti (1; ianuarie " ; noiem%rie 189!,- devenită după ce trece Asub îngri<irea d-

lui !/ CoşbucD - Asăptămânală literară-ştiinţifică, ilustratăD . ntemeiată în scopul Ade a ţine publicul nostru

în curent cu cele mai interesante evenimente din ţară şi străinătate, de a-i oferi cunoştinţe literare şi 

artisticeD - ;oaie interesantă anticipează programul emănătorului - o Afoaie popularăD - pentru oraşe- spre

deose%ire de lbina  (189!"19>!, care se adresa în special satelor. G. oş%uc semnează versuri şi

proză.

emănătorul  apare la  ; decem%rie 1931. =irectori (p0nă în ianuarie  193>,: Al. /la<u&ă şi G.

oş%uc. n editorialul intitulat >niţi - ca şi în articolul lui /la<u&ă- Primele vorbe- G. oş%uc #ormula

programul revistei: Apromovarea unei literaturi care să stea în mi<locul istoriei şi tradiţieiD, combaterea

importului de literatură şi de idei străine spiritului românesc, răspândirea în popor a culturii, necesitateae6istenţei unui idealN HNe str0ngem- cu credin&ă şi cu dragoste- în Curul aceluiaşi stindard- stindard de

pace- de înseninare şi de în#ră&ire intelectuală- de apostolică muncă pentru dezmor&irea inimilor care

t0nCesc- pentru redeşteptarea av0ntului de odinioară în su#letele rom0neşti- pentru c<emarea at0tor

puteri risipire la o îndrumare mai sănătoasă- la s#0nta griCă a întăririi şi a înăl&ării neamului nostruI.O

4evista avea să adune în Curul său pe 2i<ail adoveanu- Nicolae orga- $t. D. osi#- =. Ang<el-

. lavici- Dctavian Goga-  larie <endi- . Ag0r%iceanu-  lena arago-  /. P0rvan şi al&ii. oş%uc şi

/la<u&ă s"au retras după un an (decem%rie 193;,- revista #iind redactată- în continuare- de . <endi şi

$t. D. osi#- p0nă la preluarea conducerii de către N. orga (1935"193?,- care va re#ormula doctrina

sămănătoristă întemeiată pe revalori#icarea tradi&iilor istorice şi ale #olclorului.

ltima revistă su% direc&ia lui oş%uc este #iaţa literară- în#iin&ată la 1 ianuarie  193?- în

cola%orare cu . Gorun- la care secretar de redac&ie a #ost . <endi. n articolul de #ond >n prim cuvânt 

se propune editarea unei reviste care să o#ere cititorilor Ao icoană cât mai credincioasă şi mai întreagă a

vieţii noastre literare şi artistice în desfăşurarea eiD   şi  Asă informee publicul cititor despre tot ce estemanifestare a vieţii literare şi artistice, prin cronici şi bibliografiiD . Pu%lica&ia îşi propune să acorde

prioritate talentului- şi nu moralită&ii în artă- idee sus&inută de orga:  AColoanele acestea se vor desc"ide

tuturor scriitorilor noştri - şi nici unul nu va găsi aici vreo constrângere a talentului său/ Pe colaboratorii 

noştri noi nu-i vom întreba de curent sau program - îi vom întreba însă de talentD . P0nă în luna mai-

c0nd nu va mai #i în conducerea revistei- oş%uc va pu%lica aici poeziile: =ordei sărac-  2 poveste

veselă- >mbră- 8ricolorul - Cuscri - precum şi c0teva pagini de proză.

1+

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 20/23

Literatura romana

Actiitatea de traducător 

George oş%uc a #ost şi un ecep&ional traducător. =in perioada studiilor gimnaziale de la

Năsăud- poetul şi"a mani#estat pasiunea pentru literatura clasică greco"latină- pentru valorile literaturii

universale. a v0rsta de numai 15 ani- ocietatea /irtus 4omana 4ediviva  i"a acordat un premiu la

concursul literar pentru traducerea unei versiuni din 2diseea- din care va pu%lica #ragmentar în revistele

literare rom0neşti încep0nd cu anul 193; şi par&ial- în 1918- la asa $coalelor. tiliz0nd octava pe care

marii creatori ai epopeii 4enaşterii  ('oiardo-  Ariosto-  Easso, o acreditaseră ca stro#ă epică prin

ecelen&ă- oş%uc a prezentat în lim%a rom0nă sensurile #undamentale ale poeziei <omerice. /ersiunea

sa este o transcriere #idelă- de o rară epresivitate şi #luiditate. A dat- de asemenea- ec<ivalen&e

creatoare- în leicul cel mai adecvat din opera lui /ergiliu  (=ucolicele  şi !eorgicele,. n mare e#ort

creator l"a constituit traducerea 5neidei - încununată cu 2arele Premiu al Academiei- A3ăsturelD  (189!,-o%&inut p0nă la el numai de /. Alecsandri şi de Al. Ddo%escu- pentru întreaga lor activitate literară. n

şedin&a de la 9 aprilie  189!- N. Uuintescu- Gr. G. Eocilescu-  Gr. $te#ănescu  şi piru 6aret  sus&in

premierea lui oş%uc- Atraducerea eneis fiind o lucrare de mare meritD - Atriumful absolut al unui talent 

consacratD . n  ntologia sanscrită  oş%uc a tradus- #ragmentar- păr&ile cele mai reprezentative ale

literaturii de medita&ie indiană (Rig-#eda-  Ma"ab"arata-  Rama<ana,. A tradus- de asemenea- din 9on

Carlos  de c<iller  şi- din original sau prin intermediar german- #ragmente ample după acontala  lui

alidasa. n rol important în activitatea de traducător al lui oş%uc îl are tălmăcirea 9ivinei Comedii - pecare  Eudor /ianu o caracteriza drept Aopera cea mai de seamă a măiestriei sale poeticeD . =upă un

 început de traducere după o versiune germană- oş%uc a învă&at singur lim%a italiană- a călătorit în

talia  (191;,- şi"a alcătuit o vastă %i%liotecă dantescă- relu0nd- după original- traducerea integrală- la

care a lucrat mai mult de cincisprezece ani.

D primă versiune rom0nească integrală a Infernului  a #ost pregătită pentru tipar mai înt0i în

193;  şi apoi în 193?- asupra acestor versiuni revenind în 193!-  c0nd înc<eiase şi traducerile din

Purgatoriul   şi Paradisul . Eoate îndreptările unor imper#ec&iuni stilistice şi completarea unora dintre

lacunele eistente au continuat p0nă în toamna anului 1911- c0nd oş%uc a întreprins demersuri pentru

pu%licarea întregii traduceri a 9ivinei Comedii -  Auna din cele mai e6presive traduceri pe care le

cunoaşte lumeaD . Poetul George oş%uc a #ost- în acelaşi timp- şi un original eeget- creator lucid şi

 îndrăzne& al unui sistem personal de interpretare- prin +a 8avola ronda-  comentariu scris în lim%a

italiană- Amic monstru de erudiţie şi de ambiţie culturalăD/

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 21/23

Autori

Postum- în  19;5-  19;!  şi 19>1  apare traducerea celor trei păr&i ale 9ivinei Comedii - %ardul

năsăudean impun0ndu"se- în acest domeniu al activită&ii sale de traducător- ca un întemeietor.

Eraducerile sale sunt o desc<idere spre universalitatea lim%aCului poetic rom0nesc.

La Academia Română 

 n şedin&a din 1>L;? mai  191?- su% preşedin&ia lui  aco% Negruzzi- ec&iunea literară a

Academiei 4om0ne <otărăşte cu M voturi din ?- să"l propună pe George oş%uc mem%ru titular al

Academiei. a ;3 maiL; iunie plenul academic- prezidat de 'ar%u =elavrancea- alege ca mem%ru activ

pe poetul George oş%uc. /or%ind în numele ec&iei literare- =uiliu Tam#irescu spunea în raportul său:

 AReputaţia sa literară e aşa de întinsă, încât numele său a devenit popular în toate ţările locuite de

Români/ Primindu-l în mi<locul nostru consfinţim ceea ce opinia publică a "otărât de mult/ 9omnul 

Coşbuc a dat poporului român, în mai puţin de H de ani, o cantitate de muncă literară atât de

considerabilă, încât numai pentru aceasta s-ar cuveni să-i desc"idem uşile amândouă pentru a-l primi 

între noi/ 9ar calitatea lucrărilor sale întrece cantitatea/ Poeiile sale sunt adevărate poeii şi sunt 

originale/D  unt amintite volumele =alade şi idile- ;ire de tort - traducerile: A9in punct de vedere clasic -

 prin urmare esenţialmente academic - 5neida şi =ucolicele lui #ergiliu sunt monumenteO 2diseea,

tradusă în strofe endecasilabice rimate, repreintă o sforţare intelectuală de necreutO în fine, 9ivina

Comedie este cea mai perfectă versiune a acestei celebre poeme/D  Prima şedin&ă la care poetul îşi #ace

apari&ia e cea din ;! maiL9 iunie  191?.  a intrarea su% cupolă e primit cu aplauze şi salutat de

preşedintele .. strati:   A#-aţi scoborât prin voinţa voastră la =ucureşti, între noi, de pe înălţimile

frumoase şi româneşti ale plaiurilor de la 3ăsăud/ cum, prin munca voastră, vă ridicaţi la punctul cel 

mai înalt pe care poate să vi-l preinte cultura română, ocupând un scaun în mi<locul nostru/ =un venit 

noului şi distinsului nostru coleg !eorge Coşbuc/ plauele cu care aţi fost primit v-au arătat, domnule

coleg, bucuria pe care o are această instituţiune de a vă număra printre membrii ei/D 

4ăspunsul poetului: AEţi mulţumesc întâi de toate d-tale, 9omnule Preşedinte, pentru frumoasele

cuvinte - mai frumoase, poate, decât le merit, - cu care ai avut bunăvoinţa să mă saluţi şi prin ele să mă

iei oarecum de mână, ca să mă pui la rând pe brada cademiei/ ceste cuvinte sunt pentru mine ca o

 punere de mâini pe capul meu, ca să scoboare asupra mea "arul acelui spirit, care lumineaă li 

conduce opera cademiei /// #ă mulţumesc şi dv, d-lor Membri, că m-aţi găsit vrednic să fiu părtaş în

mi<locul d-voastră, ca să fiu şi eu o părticică de suflet în sufletul cel mare al cademiei/D 

$1

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 22/23

Literatura romana

Printre cei prezen&i la şedin&ă se a#lă N. orga- '. =elavrancea- dr. /ictor 'a%eş-   dr.  G<.

2arinescu.

=in ziarele care men&ionau evenimentul- !aeta 8ransilvaniei -   nr. 115- mai 191?-   scrie

următoarele despre drumul lui oş%uc din 6ordou  la Academie:  Acu atât mai anevoios, cu cât poetul 

ţărănimii nu era uns cu nici un soi de alifie ciocoiască şi conştiinţa superiorităţii lui îl oprea de a-şi face

drum cu coatele, când era în drept să aştepte să i se desc"idă cărarea de la sineD .

'istri&a, 1

'ucureşti, %

alcutta, '<icago, (

Clu< , 1$

6ordou, 1/

aşi, +

Dradea, 1$Prislop, $

8/19/2019 Autori Rusu Manaila.docx

http://slidepdf.com/reader/full/autori-rusu-manailadocx 23/23

CuprinsL4546 *E7*EA26###################################################################################################################1

Studii###################################################################################################################################1

Debutul în presa românească##############################################################################################$

Marile romane#####################################################################################################################$

Etapa romanelor târzii#########################################################################################################3

"opilăria şi adolescenţa##########################################################################################################%

Despre romanul său Maitre&i##################################################################################################'

Eliade şi e8trema dreaptă românească####################################################################################(

Anii de maturitate###################################################################################################################(Primii ani#############################################################################################################################.

Anii de )ormare###################################################################################################################.

*edescoperirea literaturii române#######################################################################################.

Doctoratul în literatură########################################################################################################+

"olaborări la reistele literare#############################################################################################+

Actiitatea de critic literar##################################################################################################+

*omancierul, poetul şi dramatur-ul##################################################################################1/

Primii ani###########################################################################################################################1/Debutul literar###################################################################################################################11

azetar la Sibiu#################################################################################################################1$

 2unta am)irei##################################################################################################################13

Perioada bucureşteană#######################################################################################################1!

"onducător de reiste#######################################################################################################1%

Actiitatea de traducător###################################################################################################1(