620 boul. Saint Jean dcata@videotron.caPointe-Claire, QC H9R 3K2 carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe&quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Post-scriptum la alegerile parlamentare

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Reținem din acestealegeri, printre altele,slaba prezență la urne,spulberarea unor ste-reotipuri privind alegă-torii PSD și performanțaUSR, partid nou înfi-ințat, câștigător în dias-pora.

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

OPINII & ANALIZE ► Pag. 4, 5

►► PPaagg.. 88,, 99

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

CCCC AAAA NNNN AAAA DDDDAAAA AAAA RRRR PPPP UUUU TTTT EEEE AAAA DDDD EEEE VVVV EEEE NNNN IIII SSSS TTTT IIII NNNN DDDD AAAA RRRR DDDD UUUU LLLLUUUU NNNN EEEE IIII LLLLUUUU MMMM IIII AAAA MMMM OOOO DDDD EEEE RRRR AAAAȚȚȚȚ IIII LLLLOOOO RRRR ÎÎÎÎ NNNN PPPP OOOO LLLL IIII TTTT IIII CCCC ĂĂĂĂ

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 8 ■ Nr. 185 ■ 16 decembrie 2016

PRODUCĂTORUL TV RAUL DUDNIC, DISTINS DE ZIUA NA�IONALĂ A ROMÂNIEI COMUNITATE ► Pag. 3

centredentairebirca.com450-663-0133

Chirurgien - DentisteDr. Igor Bîrca D.M.D.

Polyclinique St-Martin1435 St-Martin O, #302 Laval, QC, H7S 2C6

25 de ani de experiență

MONTMORENCY

CCeennttrreeddeennttaaiirreeBBiirrccaa

tismanariu@sympatico.ca507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

■ Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, curezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă laCurtea Federală şi Curtea Superioară.■ În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii îndreptul matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrațieisau al muncii, precum și reprezentare la litigii în Româniași la CEDO.■ Onorarii rezonabile.

Pe #rul amintirilor: NostalgiisezoniereO incursiune într-o lumefamiliară dar demult dis-părută, plină de privați-uni, în care libertateaera îngrădită dar în carenoi, cei cei din generațiacrescută cu cheia la gât,ne-am simțit mai liberica niciodată. TIMP LIBER ► Pag. 16

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comunitar6767 CDN; Magazine: Bourret, Anka,Pharmaprix (Complex Wilderton), Euro-Deli,Marché Épicure (5252 Paré), Ella’s Deli;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fairmount(3833 St-Laurent); Cabinete: Dr. Fârșirotu;Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Garaje: Auto

Costi; Restaurante: Bravo; Biserici: BunaVestire, Sf. Ioan Botezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu);Coletărie: World Line Cargo. Cabinete: Dr.Strobach.WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania, Ado-nis, Marché Balkan; Cabinete: Dr. Bîrcă;Biserici: Bethel (penticostală), Sf. Pantelimon(ortodoxă română).

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS; Reflecții canadeze: RaulDUDNIC; Știință & Tehnologie: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Poveşti adevărate:Nick FURDI; Timp liber: Adrian BENEA; Specia-liști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂ-NARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA(sfatul medicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU;Editor: Simona POGONAT

COMUNITATE

FFooaarrttee ppuuțțiinnii rroommâânnii ddiinn ddiiaassppoorraaîînnssccrriișșii llaa aammbbaassaaddeellee RRoommâânniieeii

DIASPORA

Potrivit ministrului MariaLigor, ministru delegat pentru re-laţiile cu românii de pretutindeniîn Guvernul Cioloș, nu există maimult de 18.000 de români înscrișila ambasadele şi consulateleRomâniei din întreaga lume. Acestlucru cauzează, potrivit ministru-lui, „situații dramatice” în care au-torităţilor le-a fost greu să-şigăsească proprii cetățeni.

„Din păcate, în acest momentla nivelul întregului glob nu suntmai mult de 18.000 de cetățeniromâni înscrişi la ambasade şiconsulate. (…) Ar fi bine să fie câtmai mulţi cetăţeni înscrişi la am-basade, pentru că atunci când, depildă, există o situaţie de criză înstatul sau în oraşul respectiv săputem fi în măsură să-i contactămpe cetăţenii români ca să le putemacorda sprijinul necesar”, a spusLigor, în cadrul acţiunii „De vorbăcu ministrul tău”, o iniţiativă aMinisterului pentru ConsultarePublică şi Dialog Civic(MCPDC), potrivit Agerpres.

Ea a subliniat rolul importantpe care îl are, în acest context, re-gistrul unic în care să se înscriecetăţenii români aflaţi pestehotare: „Există, pe drept cuvânt, oaşteptare firească, legitimă castatul, Ministerul de Externe în-deosebi, ambasadele noastre să in-tervină atunci când cetăţenii

români sunt în situaţie de criză,dar dacă nu ştim unde sunt aceştiale putem acorda cu mare greutatesprijin, trebuie să improvizămatunci, la momentul respectiv,soluţii. De aceea, este importantacest registru unic, de aceea este opractică generală, nu e ceva ceaparține doar României.”

Departamentul Politicipentru Relația cu Româniide Pretutindeni din cadrulMinisterului AfacerilorExterne a elaborat un Ghidde reîntoarcere în ţară. Ghidul conține informațiide bază și contacte utilepentru facilitatea procesu-lui de reintegrare în Româ-nia, oferind detalii despreprocedurile privind reîn-noirea actelor de identitateși călătorie, înmatriculareaautoturismelor, repatriereabunurilor, informații de-spre drepturile sociale șiasigurările medicale, pre-cum și despre echivalareași continuarea studiilor.Mai multe detalii lawww.dprp.gov.ro/ghidul-de-reintoarcere.

CChhiidd pprraaccttiiccddeessttiinnaattrroommâânniilloorrccaarree vvoorr ssăăssee îînnttooaarrccăă îînn țțaarrăă

Românii din străinătate auplătit anul trecut nu maipuțin de 30.609.355 deeuro pentru diferite ser-vicii consulare pentru carese percep taxe, scriewww.evz.ro. Suma a fost comunicată deMinisterul Afacerilor Ex-terne ca răspuns la inter-pelarea formulată dedeputatul PMP EugenTomac. MAE a transmisun tabel cuprinzândsumele percepute cu titlude tarife consulare aferenteserviciilor consulareprestate misiunile diplo-matice și oficiile consulareale României din state-membre ale Uniunii Eu-ropene, SUA, Canada, șiRepublica Moldova.

CCââtt aauu ppllăăttiittrroommâânniiii ddiinnddiiaassppoorraa șșii RR..MMoollddoovvaappeennttrruu ttaaxxeeccoonnssuullaarree??

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

Producătorul TV Raul Dudnic, distins cu premiul „Noi” de Ziua Națională a României

Raul Dudnic, producătorul emisiuniiTV Noi Românii, a primit anul acesta deZiua Națională a României premiul „Noi”,operă a marelui sculptor, pictor și activistJosef Petriska. Premiul este atribuit de Con-sulatul General al României de la Torontounui român din Canada ce prin activitățilesale promovează România în țara frunzei dearțar.

În alocuțiunea sa, Consulul GeneralDoru Liciu a menționat faptul că RaulDudnic „a dăruit mult fără să aştepte preamult de la comunitate. El lucrează în folo-sul comunităţii româneşti şi, prin pro-gramele pe care le oferă, prezintă mereuceva din România, care nu numai că are ovaloare informaţională dar este şi terapiepentru sufletul românilor care privesc sauascultă”.

La rândul său, Raul Dudnic a declaratpentru Accent Montreal următoarele: „ZiuaRomâniei este un prilej să ne amintim căoricât am vrea, nu suntem canadieni getbeget, și că în definirea noastră ca imigranțiexistă particula aceea de român legată, cra-timal de cea de canadian. Nu suntem niciromâni get beget, calitatea asta ne-am pier-dut-o atunci când am decis să părăsim pa-tria mumă, fiecare din varii motivepersonale, presupun. Suntem români-cana-dieni și ne exprimăm românitatea prin cu-vinte și, mai ales, prin fapte. MulțumescConsulatului General al României dinToronto și în special Consulului General,Doru Liciu pentru frumosul și neașteptatulgest de a recunoaște efortul și contribuțiaechipei Noi Românii TV în promovarea co-munității românești.”

Emisiunea TV Noi Românii este di-fuzată din Toronto pe întreg teritoriulCanadei de către trustul media Rogers.Emisiunea este prezentată săptămânal

(sâmbătă, luni și miercuri) și este cel mailongeviv program TV în limba română dinCanada, existând, fără întrerupere, din anul2002.

Pe lângă această emisiune, Raul Dudnica realizat și trei documentare: „Eroul șiRegina” (2007), distribuit pe rețeleleRogers și având până în prezent peste 30 deapariții numai pe canalul OMNI, „Peurmele primilor creștini” (2010) și „Boian,

satul care a traversat Atlanticul” (2014). Din 2011 este colaborator al ziarului

nostru, unde îi puteți citi articolele în cadrulrubricii „Reflecții canadeze”.

Sculptura Noi este un simbol alromânilor de peste hotare. Realizată înbronz și având la bază harta României, eaeste o portretizare simbolică a românilor depretutindeni care oriunde s-ar afla îşi

găsesc resursele interioare să ia viaţa de lacapăt şi să prospere.

Autorul ei, Josef Petriska, s-a născut în1929 în comuna Semlac, lângă Arad. Apărăsit România în 1947 și s-a stabilit înCanada în 1952, unde a trăit până în 2015,fiind apreciat pentru arta sa și considerat „ocomoară naţională”.

Una dintre cele mai cunoscute lucrăriale lui Petriska este Struggle for Survival(Lupta pentru supravieţuire), o sculptură înbronz a unei păsări care este pe moarte.Simbolistica puternică a acestei lucrări afăcut ca ea să fie adoptată de către WorldWildlife Fund și să fie prezentată în cadrulemisiunii The Nature of Things, realizată decelebrul activist de mediu David Suzuki șidifuzată pe canalul național canadian CBC.Sculptura a fost prezentată mai multormembri ai ONU, politicieni și altor per-soane influente ale lumii. O versiune depeste 4 m a fost oferită orașului Valdez dinAlaska - în apropierea căruia s-a produsscurgerea de petrol cauzată de ExxonValdez în 1989 - pentru a sensibilizaomenirea cu privire la astfel de tragedii demediu.

O altă lucrare celebră a sa este OurChoice (Alegerea noastră), un print graficdedicat Protocolului de la Kyoto din 1997 șiangajamentelor pe care cele 160 de națiunisemnatare ale acordului și le-au luat privindprotecția mediului.

Arta lui Petriska reflectă cea mai im-portantă preocupare a sa - felul în care omulutilizează și abuzează natura, și cea mai ar-dentă năzuință a sa - armonia dintre om şimediul înconjurător. Pe lângă sculpturile șipicturile sale au rămas celebre și urmă-toarele cuvinte: „Nu sunt alarmist, nu suntun om de ştiinţă, însă în ceea ce priveștemediul ne aflăm pe un drum distructiv. Nueste totul pierdut. Trebuie să le reamintimcopiilor noştri că starea mediului încon-jurător şi a lumii este în mâinile lor - aju-tați-i să înţeleagă că, într-adevăr, alegereaeste a noastră.”

ACCENT MONTREAL

ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM

Sculptura „Noi” a fost creată de reputatul artist canadian de origine română Josef Petriska.Consulatul General al României la Toronto atribuie acest premiu în fiecare an de 1 Decembrieunui român-canadian care are contribuții deosebite în a face România cunoscută în Canada.

►

Raul Dudnic (stânga) și consulul Doru Liciu, la decernarea premiului „Noi”, în cadrulceremoniei dedicate Zilei Naționale a României la Toronto, 1 decembrie 2016. FOTO:Radu Secășan, www.agendaromaneasca.com.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 4PAG. 444 OPINII & ANALIZE

ALEGERI PARLAMENTARE

Doar 39,49% dintre alegători s-auprezentat la urne, decizând configurațianoului Parlament și soarta României pentruurmătorii patru ani. PSD a reușit o victoriene mai întâlnită din epoca Iliescu, recoltândpeste 45,5% din voturile celor şapte mi-lioane de electori.

CARE AU FOST PREFERIN�ELE DIASPOREI?În cele 417 secţii de votare din străină-

tate au votat 106.038 de alegători (persoaneînscrise în registrul electoral: 609.962).Câștigător în diaspora este Uniunea Sal-vați România, partid înființat în urmă cudoar câteva luni. USR a ajuns în secţiile dinstrăinătate la 28%, atât la Camera Depu-taților cât şi la Senat, un scor peste cel alliberalilor.

Iată rezultatele: USR - Camera De-

putaților: 27,08%, Senat: 28,07%; PNL -Camera Deputaților: 26,03%, Senat:26,20%; PSD - Camera Deputaților: 9,98%,Senat: 10,02%.

La o primă repartizare a mandatelor,românii din afara graniţelor ar urma să fiereprezentaţi în Parlament de ManuelCostescu de la USR şi de Mihai Voicu de laPNL. Pentru al treilea mandat de deputat,cele mai mari şanse îi revin Partidului Miş-carea Populară. Cel puţin unul rămâne, însă,să fie distribuit la împărțirea naţională, caşi ambele mandate de senator din acea cir-cumscripție.

Cel mai mare număr de voturi din afaraRomâniei a fost înregistrat în RepublicaMoldova, peste 30.000. Mai bine de jumă-tate dintre acești alegători au preferat PMP,partidul lui Traian Băsescu, singura for-

mațiune politică ce şi-a asumat unireaRomâniei şi Republicii Moldova.

În Italia şi Spania, cei mai mulţi româniau votat cu Partidul Naţional Liberal, învreme ce în Israel PSD a recoltat cele maimulte voturi.

Uniunea Salvați România a fost peprimul loc în preferințele românilor dinMarea Britanie, Germania, Franţa șiCanada.

Potrivit datelor oficiale, 4.561 decetățeni români din diaspora au votat princorespondență, din cei 8.889 înscrişi înRegistrul Electronic cărora le-au fost tri-mise documentele necesare votului prinpoștă.

Topul primelor cinci ţări din care s-auîntors plicuri cu voturi predate Birouluielectoral pentru votul prin corespondenţă

este: Spania (714), Germania (533), MareaBritanie (515), Franţa (469) şi RepublicaMoldova (414).

VOTUL LA MONTREALLa Montreal, în cele două secții de

votare organizate, s-au prezentat la urne378 de români. Rezultatele au fost urmă-toarele:Senat: Uniunea Salvați România - 172 devoturi, Partidul Național Liberal - 103, Par-tidul Mișcarea Populară - 48, Partidul So-cial Democrat - 16, Alianța Liberalilor șiDemocraților -16, Alianța Noastră Româ-nia - 12, Partidul România Unită - 4, Uni-unea Democrată Maghiară din România -3. Au fost 3 voturi nule și un vot alb.Camera Deputaților: USR - 180, PNL -96, PMP - 46, ALDE - 17, PSD - 16, ANR- 12, PRU - 3, UDMR - 3. S-au înregistrat,de asemenea, 3 voturi nule și unul alb.

DE CINE A FOST VOTAT PSD?Contrat opiniei larg răspândită, la

aceste alegeri votantul PSD „clasic” nuse mai poate caracteriza ca fiind în prin-cipal din mediul rural, fără prea multășcolarizare și vârstnic. Potrivit InstitutuluiRomân pentru Evaluare și Strategie (IRES),care a realizat un profil al alegătorilor par-ticipanți la scrutinul parlamentar din 11 de-cembrie, foarte multe dintre miturilevotanților PSD s-au spulberat.

PSD a reușit să mobilizeze și elec-toratul urban, și cel cu studii. Jumătatedin votanții de la oraș au pus ștampila pelistele social-democraților, iar alegătorii custudii superioare au preferat PSD în măsurămai mare decât PNL (23,24% dintre ceicare au votat cu PSD sunt cu studii supe-rioare, față de 24,4% la liberali și 22,3% laUSR).

Mai mult, votanții PSD au venit acumși din rândul tinerilor, PSD şi PNL fiind laegalitate pe eșantionul de vârstă 25-34 deani - 28,5% și respectiv 28,9%. La aceastăcategorie de vârstă USR a obținut 17.9%.

Deși pensionarii, șomerii şi persoanelecasnice au votat, într-o majoritate covârși-toare, cu PSD, acest partid a fost și peprimul loc în privinţa votului românilorcare au un loc de muncă. Diferenţa faţă de

Cum a votat diaspora și cum s-a transformatReținem din aceste alegeri parlamentare slaba prezență la urne, victoria detașată a PSD și

faptul că foarte multe dintre miturile votanților acestui partid s-au spulberat, performanțaUSR, un partid nou înființat, câștigător în diaspora, care a reușit să intre în Parlament cu peste9% din voturi, eșecul discursurilor naționalist-extremiste și radicale și faptul că sistemul elec-toral românesc este neprielnic candidaturilor independente.

►

6976 Sherbrooke Est, Montreal, H1N 1E5 | 514-255-5006MMeezzeelluurrii ●● BBrrâânnzzeettuurrii ●● CCâârrnnaaţţii ●● CCaarrnnee ●● CCllăăttiittee ●● PPrrăăjjiittuurrii

\\ÄÄxx wwxx áá ZZÉÉââÜÜÅÅttÇÇwwáá

MMAAGGAAZZIINN DDEE DDEELLIICCAATTEESSEE EESSTT--EEUURROOPPEENNEE,, CCUUPPRROODDUUSSEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII ȘȘII MMOOLLDDOOVVEENNEEȘȘTTII

Vă ajută să celebraţi sărbătorile de iarnă cu produse delicioase şi proaspete, cu specific din ROMÂNIA și MOLDOVA

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Century 21

AGEN�IE IMOBILIARĂ620 boul St-Jean

Pointe-Claire, QC H9R 3K2

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă(i cu mine,plătesc o vacan(ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă(i cumine plătesc notarul!

PremiatăCLUB

100% OR

Unul din elementele de noutate ale acestor alegeri parlamentare ține de faptul că PSD a reușit să mobilizeze și electoratul urban, și cel custudii, și cel din categoria de vârstă 25-34 de ani.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Ferească Domnul săfacem din Facebook osursă de știri! Am spus-o și mai de mult: ter-menul „social media”este o prostie. Francezii

au dat-o mai bine: rețea socială. Așa maimerge.

Fenomenul Facebook este interesantca experiment social: anume până undepoate merge îndrăzneala de a-ți rosti gân-durile. Parcă în trecut eram mai reținuți îna spune totul despre toate cele; îmi aducaminte de o vorbă care recomanda a rotilimba de trei ori în gură înainte de a o des-chide. Limba o slobozeam în cercuri așa,mai intime, de amici, nicidecum în piețepublice precum facebook-ul.

Avem nevoie de a avea dreptate? Avemnevoie de „like-uri”, avem nevoie să fimplăcuți, să ni se confirme ceea ce bănuimdespre noi - ca suntem frumoși, inteligențiși unici. Da, cincizeci de click-uri pe „like”ne fac ziua mai bună. Șed și cuget: ce rostare acel „like” care îi ia apăsătorului unsfert de secundă atunci când acesta, apăsă-tor nepăsător, nu se sinchisește să scrie nicimăcar două vorbe, chiar și acolo, în co-mentariile feisbuchiste?

Mai departe, citesc comentarii cu pre-tenție de articole ale unor prieteni muzi-cieni, ingineri, artiști deveniți experți însionism și islam, în masoni și în teroriiconspiraționiste și mă minunez de câtăenergie curge prin acele rânduri, de multeori cu încărcătură negativă și veninoasă.Citindu-le, învăț o lecție dificilă: aceea dea tăcea atunci când pasiunile și emoțiile oiau înaintea rațiunii.

Raul Dudnic este realizatorul emisiunii TVNOI ROMÂNII, difuzată în toată Canadape canalul OMNI 1 (4 Rogers și 206/1206Bell), în fiecare sâmbătă la ora 12.00 pmși în reluare luni la ora 12.00 pm și mier-curi la ora 9.00 am.

FFaacceebbooookk șșiișșttiirriillee

REFLEC�II CANADEZEALEGERI PARLAMENTARE

pro�lul votantului PSD

PNL e de zece procente şi dublă faţă deUniunea Salvați România: PSD - 35,8%,PNL - 25,1%, USR: 14%.

Studiul IRES a fost realizat la comandaDigi24, pe un eşantion 18.284 de alegători,în 300 de secţii de votare.

NICIUNUL DIN CANDIDA�II INDEPEN-DEN�I N-A INTRAT ÎN PARLAMENT. DARNICI VREUN PARTID EXTREMIST

Niciunul din cei 44 de candidați inde-pendenți nu a obținut suficiente voturi pen-tru a-și adjudeca un mandat de deputat saude senator.

Cele mai multe voturi le-a obținut fos-tul liberal Theodor Paleologu, fost am-basador și ministru al Culturii, candidat laCamera Deputaților, în București. Paleo-logu a fost exclus în această vară din PNLdeoarece a criticat conducerea partidului.El a obținut 8.278 de voturi, circa o treimedin cele 24.500 necesare pentru un fotoliude deputat.

Elena Udrea, fostă șefă a PMP, care da-torită problemelor penale a decis să can-dideze ca independent tot pentru unmandat de deputat de București, a adunatdoar 3.154 de voturi.

Remus Cernea, care în 2012 a fost alesdeputat pe listele USL și apoi a trecut laneafiliați și care a reprezentat în acești

patru ani vocea cea mai progresistă dinParlamentul României, cu o agendă ecolo-gistă și de promovare a drepturilor omu-lui, a obținut 4.260 de voturi în cursa sapentru obținerea unui fotoliu de deputat înBucurești.

Anunțându-și pe Facebook intenția dea ieși din politică, Remus Cernea a sub-liniat dificultățile practic insurmontabilecu care independenții s-au confruntat:„Legile electorale din România sunt celemai restrictive din lumea democratică. Nuexistă termeni de comparație cu alte țări.Numai în România sunt cerute extraordi-nar de multe semnături pentru a putea can-dida, numai în România sunt oferite doar10 secunde ca timpi de antenă gratuiți pe zipentru independenți (în timp ce partidelebeneficiază de ore). Numai în țara noastrăcandidații independenți au de depășit atâtde multe obstacole de ordin administrativ.”

În același timp, niciun partid naționa-list extremist nu a reușit să treacă pragulelectoral de 5%. Discursurile ultra-naționaliste și radicale au fost, din feri-cire, respinse de români, iar PartidulRomânia Unită, Alianța Noastră Româniași Partidul România Mare nu vor aveaniciun reprezentat în viitorul parlament.

ACCENT MONTREAL

Cum se redistribuievoturile?Acest scrutin a fost diferit de cele din2012 și 2008 căci s-a revenit la votulpe liste de partid. Scrutinul de listă presupune că fiecarepartid sau alianţă electorală îşi în-tocmeşte liste de candidaţi.Cu cât pro-centul obţinut de un partid la nivelnaţional este mai mare, cu atât maimulţi candidaţi de pe lista partiduluirespectiv au şanse mai mari să li sealoce un mandat.36 de partide politice și formațiuni aleminorităților naționale și-au disputatcele 464 de mandate de senator și de-putat la alegerile din 11 decembrie.Conform rezultatelor, doar șase partide(la care se vor adăuga 16 reprezentanțiai organizațiilor minoritățilornaționale) vor fi prezente în viitorulParlament. Restul nu au reușit să treacă pragulelectoral de 5%. Voturile pe care acestepartide le-au primit se ridică la aproxi-mativ 10%. Aceste voturi valabil expri-mate dar „risipite” se împartproporțional celor șase câștigători, înfuncție de procentajul obținut defiecare. La fel și voturile nule și celealbe. Cu cât intră mai puține partide în Parla-ment și este mai mare numărul voturilor„risipite” pe partide care nu depășescpragul electoral, cu atât primesc maimulte procente la redistribuire partidelecâștigătoare. Spre exemplu, alegerileparlamentare din 2000: au fost 88 deformațiuni politice, alianțe și organizațiiale minorităților naționale care au depusliste de candidați, au intrat în Parlamentdoar cinci și s-au redistribuit circa 20%din voturi. În acest fel, prima formați-une plasată, Partidul Democrației So-ciale din România (PDSR) condus deIon Iliescu, a obținut 44,93% din man-date, deși a strâns la urne doar 36,61%din voturi.

Voturile acordate partidelor care nu au trecut pragul electoral se împart proporțional întrepartidele care au reușit să intre în Parlament. PSD care a luat 45,5% din voturi benefici-ază de același procent din voturile „pierdute”.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Site-ul american de analize geopoliticearată cum PSD, câștigător în alegeri, vaavea dificultăți cu numirea unui prim-ministru, din moment ce liderul său, LiviuDragnea, nu poate, tehnic, să ajungă înacest post, deoarece ce are o sentință cu sus-pendare pentru fraudă electorală.

Așa cum bine știm, România este unstat semiprezidențial în care premierul șipreședintele împart responsabilitatea gu-vernării. Or, înaintea scrutinului, președin-tele Iohannis a declarat că nu va accepta unpremier cu probleme legale.

Acest lucru poate crea o situație de blo-caj: pe de o parte, Constituția cere preșe-dintelui să aleagă un premier din partidulsau coaliția cu cele mai multe locuri în Par-lament; pe de altă parte, legislația românăinterzice ca persoanele care au condamnăripenale să fie numite în posturi guverna-mentale, explică Stratfor, citat deDIGI24.ro. Legea menționată, 90/2001, afost adoptată chiar de o guvernare PSD, alui Adrian Năstase.

Urmare a victoriei tranșante a PSD, Io-hannis nu va avea ce să facă decât să aleagăun premier din acest partid. Totuși, social-democrații s-ar putea să fie nevoiți să înain-teze o altă candidatură. Dacă partidul șipreședintele nu pot ajunge la un com-

promis, România se va scufunda în crizăpolitică, scrie Stratfor.

Unii membri PSD, precum președinteleorganizației de Alba, Ioan Dîrzu, au sugeratdeja că vor încerca să-l suspende pe Io-hannis. Liviu Dragnea a declarat imediat cănu este de acord cu Dîrzu, susținând că PSD„nu are în minte acest demers”. Dar, chiardacă probabil pesediștii nu-și vor puneamenințarea în aplicare, n-ar fi prima oară,așa cum notează Stratfor, când parlamen-tarii români ar încerca să-l îndepărteze pepreședinte doar pentru ca partidul lor săaibă de câștigat. De fapt, fricțiunile dintrepreședinții și premierii României au devenitun fapt destul de comun când președinții decentru-dreapta au avut de coabitat cu parla-mente de centru-stânga, se menționează înanaliză.

Deși corupția continuă să fie o îngrijo-rare pentru români, câștigător a ieșit un par-tid al cărui lider a fost condamnat definitivpentru fraudă electorală. Mai puțin de 40%au participat la aceste alegeri, în condițiileunei nemulțumiri crescute față de politi-cieni și ale corupției și luptelor interne careparazitează instituțiile românești. Deocam-dată, lupta împotriva corupției și tem-perarea cheltuielilor publice sunt cele

mai stringente probleme pentru noul gu-vern.

Nemulțumirea alegătorilor față de par-tidele politice tradiționale va rămâne însăun motiv de îngrijorare pe termen lung. Oasemenea nemulțumire creează un terenfertil pentru mișcări anti-sistem care într-obună zi ar putea contesta statu quo-ulpolitic. Chiar dacă principalele partide și-au revendicat votul de la 11 decembrie,România nu va fi imună pentru veșniciela valul de sentimente anti-sistem și laeuroscepticismul care cucerește Europa,avertizează Stratfor.

Analizeaza concluzionează că, deocam-dată, România rămâne pe deplin angajatăfață de UE și NATO. Marea majoritatea apartidelor politice ale țării sunt îngrijoratede ofensiva în creștere a Rusiei și vor sămențină legături puternice cu Statele Unite.Ca urmare, subliniază Stratfor, politica ex-ternă a Bucureștiului nu se va schimba preamult în urma acestor alegeri, indiferent decine va fi desemnat prim-ministru.

Cum zona euro se confruntă cu tot maimulte probleme, interesul României în aadopta moneda unică va scădea. Pe de altăparte, cum Europa de Vest se arată tot maidoritoare să limiteze libertatea de mișcare

în loc să o extindă, aderarea României laSchengen va fi dificilă. Iar cum incerti-tudinea continuă să caracterizeze viitorulangajamentelor UE și NATO, România seva întoarce către vecinii ei pentru a-și con-solida apărarea, conchide analiza Stratfor.

O posibilă criză de leadership în RomâniaROMÂNIA | POLITICĂ

Potrivit unei analize Stratfor, recentele alegeri parlamentare, soldate cu victoria PSD,deschid calea unei crize de leadership.►

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Faptele penale ale luiLiviu DragneaPotrivit DNA, în calitate de secretar ge-neral al PSD, Liviu Dragnea, cu ocaziaorganizării și desfășurării referendumuluidin 29 iulie 2012, a uzat de influența șiautoritatea sa în partid în scopul obțineriiunor foloase nepatrimoniale de naturăelectorală, necuvenite, pentru alianțapolitică din care făcea parte și formați-unea pe care o reprezenta, și anume în-deplinirea cvorumului de participare cuajutorul voturilor obținute în alte condițiidecât cele legale.În acest sens, conform procurorilor, LiviuDragnea a coordonat un mecanism com-plex, în care a implicat mai multe per-soane asupra cărora avea influență învirtutea funcției pe care o deținea, avândca scop fraudarea rezultatelor privind par-ticiparea la vot.Procurorii au arătat că demersul lui Drag-nea a fost susținut de 74 de persoane,președinți și membri ai unor secții devotare din localități din județele Teleor-man, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcinacărora s-a reținut falsificarea, prin oricemijloace, a documentelor de la birourileelectorale și introducerea în urnă a unuinumăr suplimentar de buletine de votdecât cele votate de alegători, infracțiunicomise sub forma autoratului, compli-cității sau a instigării.Pe 15 mai 2015 Dragnea a fost con-damnat în acest dosar de către ÎCCJ la unan de închisoare cu suspendare, cu un ter-men de încercare de trei ani. Decizia afost atacată cu apel de Liviu Dragnea.În urma apelului, în aprilie 2016, ÎCCJ l-acondamnat definitiv, majorându-ipedeapsa de la un an închisoare cu sus-pendare, cât primise la instanța de fond,la doi ani de închisoare cu suspendare.De asemenea, completul a majorat și ter-menul de încercare de la trei la patru ani.

Președintele Klaus Iohannis. Liderul PSD Liviu Dragnea.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor oferta dum-neavoastră. Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

CCaalliittaatteeaa vviieețțiiii nnuu țțiinnee ppaassuull ccuu ccrreeșștteerreeaa eeccoonnoommiiccăăUn studiu publicat de Universitatea

Waterloo („How are Canadians reallydoing? The 2016 Canadian Index of Well-being National Report”) arată că deșieconomia țării a crescut cu 38% pe cap delocuitor în perioada 1994-2014, bunăstareaa crescut doar cu 9,9%. Pentru a crea unindex al bunăstării, autorii au utilizat omultitudine de date, în principal de la Sta-tistique Canada. Acest index este bazat pecategorii precum educație, utilizarea tim-pului, timp liber, cultură, mediu.

Economia canadiană și-a revenit rela-tiv repede după criza financiară globalădin 2008-2009, însă nu și calitatea viețiicanadienilor. Indexul bunăstării a scăzut cu11% în timpul recesiuni și abia și-a revenit

la nivelul la care se afla înainte de aceasta.Locurile de muncă sunt mai precare iartoate câștigurile pe care economia și socie-tatea canadiană le făcuseră pentru adiminua șomajul pe termen lung și a se-curiza lucrul la timp plin s-au evaporat.

Componenta referitoare la cultură șitimp liber a indexului este la rândul său îndeclin: 9% din 1994. Cele mai scăzute in-vestiții/cheltuieli pe care canadienii le-aufăcut pentru recreere, cultură și sport s-auînregistrat în 2014 - ultimul an cuprins înperioada analizată.

În același timp, timpul pe care aceștia îlpetrec cu prietenii s-a diminuat cu 30% șidoar 35% dorm suficient, comparativ cu44% în 1994.

Indexul de mediu a scăzut cu doar2,9% în cele două decenii. Amprenta eco-logică a Canadei - a patra ca dimensiuneîn lume - a rămas la un nivel foarte mare șifoarte puțin schimbată. Emisiile de gaze cuefect de seră sunt în creștere, nivelul desmog nu s-a ameliorat, și deși fermele in-dustriale produc mai multă mâncare,terenurile agricole s-au diminuat. La nivelindividual însă, canadienii și-au micșoratamprenta ecologică, prin reducerea cu20% a consumului de energie rezidențial.Problema rămâne la nivel de industrie,care generează 60% din emisii.

Singura categorie a indexului care aținut pasul cu creșterea economiei esteeducația. Nouă din zece elevi termină

acum școala secundară și aproape unul dintrei canadieni (28%) deține o diplomă uni-versitară - cu 17% mai mult ca în 1994. Pede altă parte, taxele de școlarizare s-autriplat din 1994.

Autorii studiului sunt de părere căpoliticienii ar trebui să analizeze mai înprofunzime opțiunile pentru a amelioracalitatea vieții canadienilor. Una din acesteopțiuni este introducerea unui venit uni-versal de bază, concept pe care Ontario îlva experimenta (prin intermediul unor pro-grame-pilot) foarte curând. Alte opțiunisugerate se referă la o strategie pan-cana-diană de educație și la un acces universalla recreere, artă, cultură și sport.

ACCENT MONTREAL

CANADA | ECONOMIE

În 2017, dolarul canadian este așteptat să sesitueze la cote scăzute

Din 8 noiembrie, de când Trump a câști-gat prezidențialele americane, loonie se aflăpe un trend descendent, depreciindu-se cuaproximativ 1%. Conform mai multor pre-viziuni financiare, această tendință se vamenține și în 2017, dolarul nostru scăzândvizavi de cel american.

Scăderea este în principal determinatăde creșterea economiei SUA, de mărirearatelor de interes americane de către Fe-deral Reserve, și de prețurile la petrol încontinuare scăzute.

Potrivit Scotiabank, loonie va ajunge la71 de cenți US în al doilea trimestru alanului viitor, însă sfârșitul lui 2017 îl vagăsi la un nivel ceva mai ridicat, spre 74 decenți.

CIBC prevede o scădere până la 72 decenți US în primul trimestru și o micărevenire, la 73 de cenți, la sfârșitul anului.

Invocând accelerarea economiei ameri-cane și divergențele de politică monetară,JPMorgan Chase și Desjardins au cele maiscăzute previziuni: un dolar canadian vavalora 70 de cenți americani la jumătatealui 2017, rămânând la cote scăzute, de 70-71 de cenți, pe durata întregului an.

Alegerea lui Donald Trump joacă un rolîn valoarea dolarului canadian, noul preșe-dinte promițând tăieri de taxe și cheltuielimajore pentru infrastructură, măsuri ce seașteaptă să dea un și mai mare avânteconomiei US. Dar, deși analiștii se străduiesă facă predicții cât mai realiste, evoluțiadolarului canadian rămâne învăluită în in-certitudine, ca și planurile economice alenoii administrații americane.

În același timp, recenta mărire a ratelorde interes cu un sfert de procent - a doua dela criza financiară din 2007-2009 - con-firmă încrederea Federal Reserve în re-dresarea economiei SUA și semnalizeazăposibila mărire a ratelor de interes într-unritm mai accelerat în 2017.

În Canada, Banca centrală nu dă semnecă o măsură similară va fi luată. În ultimulsău raport privind politicile monetare, Bankof Canada a menționat încetinirea activitățiipe piața imobiliară, consecință a politicilorfederale și provinciale de a evita osupraîncălzire, dar a arătat cum cheltuielileconsumatorilor - un factor cheie privindeconomia - vor rămâne în continuare solide.

Așa cum nu se întrevede o mărire a

ratelor de interes, tot așa nici o scădere a lornu pare să fie în planul lui Stephen Poloz,guvernatorul Băncii Canadei. Totuși, aceas-tă posibilitate există, dacă previziunileprivind creșterea economiei canadiene nuse adeveresc sau dacă retorica protecțio-nistă a lui Trump privind Canada continuă.

Discrepanța din ce în ce mai mare din-tre ratele de interes canadiene și celeamericane va infliența cursul dolarului nos-tru, investitorii fiind mult mai atrași degreenback.

O creștere a monedei canadiene este cu

atât mai puțin probabilă în 2017 cu cât pepiața petrolieră surplusul persistă, lucru ceface ca prețul barilului să crească într-unritm și mai lent de cât era inițial prevăzut.

Există totuși și avantaje ale unui looniescăzut față de greenback: exporturile cana-diene sunt mai ieftine pentru cumpărătoriiamericani, ceea ce face ca volumul lor săcrească. Mărirea acestui volum de exporturieste de altfel unul din factorii pe care BancaCanadei mizează pentru revigorareaeconomiei canadiene în 2017.

ACCENT MONTREAL

Dolarul canadian este așteptat să scadă în 2017, unii experțifiind de părere că această scădere va ajunge chiar și la 70 decenți US.

►

Vă urează Sărbători fericite şi vă aşteaptăcu produse de cea mai bună calitate!

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Scăderea dolarului canadian este determinată de creșterea economiei SUA, de ratele de in-teres americane care se așteaptă să fie mărite de Federal Reserve și de prețul petrolului,în continuare scăzut.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 8PAG. 888 INTERVIU

„Canada ar putea deveni stindardul unei lumi

Simona Pogonat: Între primul ministrucanadian Justin Trudeau și președinteleales al SUA, Donald Trump, există dife-rențe majore de viziune, de la acorduriinternaționale de comerț, la mediu, la se-curitate internațională. Care ar fi însăpunctele comune? Ce beneficii ar puteaavea Canada de pe urma președinției luiTrump?

Rareș Burlacu: Sunt întru-totul de acordcu diferențele menționate, dar dacă vorbimde puncte comune aș începe prin a amintimodul inspirat în care cei doi politicieniau ajuns să câștige competiția electorală,și anume printr-o comunicare de excepție.Amândoi au știut să folosească resurselegeneroase în materie de comunicare pusela dispoziție de rețelele de socializare, înspecial Twitter și Facebook, pe care lestăpânesc cu măiestrie.

Faptul că publicul receptor de aseme-nea mesaje devine nu numai o țintă elec-torală, ci și un factor de multiplicare ainformațiilor transmise pe această caleface ca un număr impresionant de per-soane să devină, în fapt, un vector de co-municare involuntar pentru candidați.Aceste vehicule transformă capitalul desimpatie acumulat în discuții și conversațiipe rețele în voturi introduse în urnă. Oparte din succesul lui Donald Trump se da-torează acestui aspect, cu corespondentsimilar, dar la o scară mai mică, în cazulTrudeau.

Al doilea punct de convergență l-așplasa în dinamica de campanie electorală afiecăruia. Schimbarea modului de a facepolitică a fost subiectul exploatat adânc înambele cazuri, chiar dacă orientarea ei are

direcții opuse. Trudeau venea după o lungăguvernare conservatoare și a propuspolitici în favoarea clasei de mijloc (poateîn stratul ei ceva mai solid) prin măsuri li-berale (de centru-stânga), în timp ceTrump va înlocui o administrație demo-crată adresându-se, prin gesturi populiste,aceleiași părți de electorat, clasa de mijloc,dar în zona ei cea mai defavorizată. Ob-servăm așadar o dublă alternanță la putereîn ambele cazuri.

E greu de spus în acest moment care arfi beneficiile pe care Canada ar putea leaibă cu un președinte Trump la cârmaStatelor Unite, din două motive. Primul arfi că nu cunoaștem intențiile președinteluiales în ce privește partenerul său nord-american. Nu s-au făcut referiri în cam-panie la relația cu Canada iar stilul abrupt,imprevizibil, al noului președinte eliminăparametri normali cu care eram obișnuiți.

Al doilea motiv ține în mod cert de re-lațiile economice bilaterale. Ne putemaștepta la puternice tendințe protecționistedin partea vecinului nostru sudic, iar acestlucru stârnește îngrijorare în rândurile ex-portatorilor canadieni. Amintesc că săp-tămânile trecute, însuși premierul Trudeauafirma că e dispus să se așeze la masatratativelor în ce privește NAFTA, în cazcă partea americană o va cere. Semnalelenu sunt dintre cele mai îmbucurătoare,dimpotrivă.

SP: Ce rol ar putea asuma Canada - țarăcare a inventat conceptul de multicultu-ralism și care s-a remarcat ca un ardentavocat pentru conceptul de multilatera-

lism - într-o lume în care protecționismul,populismul naționalist și extrema dreaptăcâștigă din ce în ce mai mult teren?

RB: În mod paradoxal, estimez că benefi-ciul pe care Canada ar putea să-l aibă înacest context este unul indirect: să devinăstindardul unei lumi pe care eu aș numi-oa moderaților, a centriștilor în politică.Țara ar putea atrage ISD (Investiții StrăineDirecte) care nu vor mai lua drumul SUAci se vor îndrepta, din motive lesne de înțe-les, spre noi. Influența Canadei pe scenainternațională va crește prin prestigiulcâștigat prin poziții adoptate în acord cuEuropa sau cu actorii deja consolidați,China, Asia în general. O eventuală ten-sionare a scenei internaționale s-ar răs-frânge, prin avantaje, paradoxal, asupraCanadei, ca depozitar ultim în emisferanord-americană a valorilor împărtășite demasa critică a omenirii.

Canada trebuie să fie acea ancoră caresă spună răspicat, la toate tribunele presti-gioase unde are acces, că nu protecționis-mul aduce bunăstare, ci o interdependențăa sistemelor economice, că educația deînaltă valoare e cheia generațiilor care vin,că Occidentul înseamnă inovație și cer-cetare, că schimbările climatice suntdovedite științific și că lupta pentru a apăraaceste principii trebuie dusă cu toată forțași energia de care mai dispune.

SP: În ultimii ani, partidele populiste șinaționaliste - pe alocuri chiar cu accentede extremă dreapta - din Europa au luatavânt. Aceste partide influențează directsau indirect discursul public, temele lorfavorite fiind imigrația, securitatea, eu-roscepticismul. Care sunt motivele aces-tui avânt al partidelor populiste şinaționaliste?

RB: Ipoteza de la care plec pentru a ex-plica acest avânt de care vorbești e căfenomenul de mondializare a erodat stra-turile inferioare ale clasei de mijloc dințările occidentale. Am înțeles cu toții că nuse mai pot produce textile și pantofi înregiunile industrializate, din cauza puter-

nicei concurențe asiatice, sud-americane,est-europene, dar ce nu s-a înțeles e cătoată această forță de muncă disponibi-lizată nu a fost suficient instruită profe-sional pentru a se specializa în domenii devârf, care ofereau poziții economice greude atins de cei în dezvoltare. Puternica pre-

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!Print și online

Anul 2016 a debutat furibund din perspectiva relațiilor inter-naționale și al provocărilor la adresa securității globale și se încheieîntr-o notă și mai pesimistă. Profesorul Rareș Burlacu atinge în acestinterviu câteva puncte fierbinți ale actualității, de la alegerile în SUA,la situația Rusiei, a României, a recrudescenței populismului și dis-cursurilor naționaliste radicale, la poziția Canadei în această lume încare mulți din parametri normali cu care eram obișnuiți sunt pe calesă se schimbe.

►

Rareș BurlacuRareș Burlacu și-a început cariera ca jur-nalist și lector asociat la Facultatea deJurnalistică a Universității Lucian Blagadin Sibiu. În politică a lucrat în adminis-trația Constantinescu (1996-2000) capurtător de cuvânt și consilier al prefec-tului de Sibiu și al CDR Sibiu, și ca di-rector de campanie al lui Mugur Isărescuîn Sibiu la alegerile prezidențiale din2000.Stabilit în Canada, din 2009 este lectorla École nationale d'administrationpublique (ENAP), unde predă șasecursuri diferite în administrație publicăinternațională. În paralel lucrează la tezasa de doctorat având ca temă diplomațianumerică în Canada.

Din luna august a acestui an este preșe-dinte al liberalilor federali în circum-scripția Laval-Les Îles.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 9PAG. 999

-siune pe salariul oferit unui muncitor dinzona occidentală determină, logic, ostagnare a veniturilor acestei categorii șiimplicit o putere de cumpărare scăzută.Extrapolăm acest lucru la nivel de socie-tate și constatăm o tendință de sărăcire aacestei clase de mijloc. E suficient săprivim periferia marilor orașe americanesau chiar europene și să o punem în con-trast cu noile cartiere apărute în China,India, Brazilia sau Praga și Varșovia ca săînțelegem pe deplin unde suntem.

Partidele populiste exploatează până lasânge această stare de lucruri și cum nu auinteres să spună adevăruri care dor - căeducația e evacuată din prioritățile guver-nelor, că trăim într-o societate de distracții,că un sector industrial avansat se constru-iește cu investiții în știință și cunoaștere -atunci oferă soluții extreme: deportări deimigranți („care iau locul de muncă local-nicilor”), investiții în dispozitive de secu-ritate publică (și nu de producțieindustrială cu valoare adăugată mare) șicheltuieli administrative majore (de aicicumularea deficitelor bugetare care duc ladatorii publice, curmate apoi de cure deausteritate - Grecia, Italia, Spania etc.).

SP: SUA, Uniunea Europeană, Rusia,China. Pentru mulți din românii stabilițiaici acordurile și dezacordurile dintreacești actori stârnesc confuzie și îngri-

jorări, în special în ceea ce priveșteRomânia. Cât de capabilă este Rusia, cuambiții de superputere, dar cu oeconomie falimentară, fără viitor dupăcum se prezintă acum, să influențezejocurile de putere la nivel mondial șisoarta României în particular?

RB: Amintiți-vă de Irakul anilor ’90 pen-tru a înțelege Rusia zilelor noastre: cândcriza a lovit regimul irakian după cei 10ani de conflict cu Iranul, președintele deatunci a invadat Kuweitul pentru a punemâna pe petrolul acestei țări. Sunt teorii în

relațiile internaționale care ne învață căatunci când un actor e slab pe dinăuntru,refulează pentru a proiecta o imagine deforță. Așa e cazul Rusiei, care destabi-lizează Ucraina, face alianțe intempestivecu Turcia, cu Egiptul, și-și exercită influ-ența, alături de regimul sirian, în zona Ori-entului Mijlociu. În mod direct, Rusia nupoate desfășura același tip de politici înzona Europei Centrale și de Sud-Est dincauza prezenței NATO. Dar poate folosi,cum a mai făcut-o, agenți de influență: par-tide politice (de urmărit evoluția Partidu-lui România Unită, de pildă), propaganda

deșănțată (prin intermediul filonului cul-tural ortodox) sau prin pârghii economice(benzinarii, rafinării, alte companii).

Pe de altă parte, sărăcia și corupția dinEuropa nu fac decât să-i sporească Rusieișansele pentru o sferă de influență lărgită(Moldova e exemplul cel mai relevant înacest sens).

Nu întrevăd mișcări de forță ale Rusieiîn România, ci mai degrabă o „înșurubare”în sistem, care s-o prezinte ca pe un actorinternațional furnizor de soluții în caz decriză.

INTERVIU

a moderaților, a centriștilor în politică”

MMoonnttrreeaallSStt--HHuubbeerrttIn Piata Jean Talon7070 Henri-Julien

H2S 3S3 551144 ..880077.. 11662266

Orar inclusiv de Sarbatori

L-M-M-S-D 9.00-18.00 J-V 9.00-20.00

25 si 26 dec. - 1 si 2 ian: INCHIS

Noua locatie5552 Grande-Allée

J4Z 3G1445500..667766..66665544Orar de Sarbatori

17-18 dec. 9.00-18.0019-23 dec. 9.00-21.0024-31 dec. 9.00-14.00

25 si 26 dec - 1 si 2 ian: INCHIS

CCiioollaannaaffuummaatt

SSllaanniinnaa

VVaarrzzaammuurraattaa

TToobbaaaaffuummaattaa

SSaallaattaa bbeeuuff

CCoozzoonnaaccddee ccaassaa CCaallttaabboossiiSSaarrmmaallee

BBoommbbooaanneeddee ppoomm

1111 ssoorrttiimmeennttee

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BALKANICChhaarrccuutteerriiee aarrttiissaannaallee

--DDiinn 22000044--

BROSSA

RD

CCOOMMEENNZZII ddee CCRRAACCIIUUNNppaannaa ppee 1188ddeecceemmbbrriiee

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti

• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLLVVaa aasstteeppttaamm ccuu pprroodduussee ddee SSaarrbbaattoorrii!!

LAVALLAVAL

CCOOZZOONNAACCII PPRROOAASSPPEETTII,, ffaaccuuttii iinn llaabboorraattoorruull pprroopprriiuu SSAARRMMAALLEE,, TTOOBBAA,, CCAALLTTAABBOOSS,, LLEEBBAARR,, PPIIFFTTIIEE TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraattee ssii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall -- RReetteettee aarrddeelleenneessttii!!GGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCostita si ciolane afumateSalata de vineteSalata beufIcreTelemea de oaie si numeroase alte produse traditionaleromanesti

REVELION 201731 decembrie, ora 22.00

135$

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!DDEE AACCAASSAA!!

LUAM COMENZILUAM COMENZIPENTRU PENTRU

CRĂCIUN!CRĂCIUN!

Specialitati romanestipregatite in propriullaborator, proaspatrenovat

551144--774433--88550099551144--774433--88550099 33883388 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 12PAG. 121212 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

ÎN CĂUTAREA VIE�II EXTRATERESTRE

Bacterii hrănite de radioactivitate: o soluțiepentru „extratereștrii”?

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Existența bacteriilorextremofile, adică ca-pabile să supra-viețuiască în condițiiextreme, precum în in-teriorul vulcanilor sauîn ghețarii din Antarc-tica, în vid sau într-un

mediu cu radiații nucleare intense, eracunoscută de mai multă vreme. Des-coperirea recentă însă a unor bacterii în ceamai profundă mină din lume, Mponeng, înAfrica de Sud, la 3 km sub pământ, a sur-prins oamenii de știință, întrucât aceste bac-terii se alimentează cu ajutorul radiațiilor

nucleare generate de elementele radioactive(uraniu sau potasiu) din sol.

Denumite Desulforudis audaxviator,aceste bacterii pot supraviețui fără energiade la Soare. Numele lor este inspirat de ro-manul lui Jules Verne, „Călătorie spre cen-trul Pământului”, unde aventura debuteazăcu descoperirea unui mesaj care, tradus înlatină, sugerează călătorului curajos - audaxviator - cum să ajungă în centrul Pământu-lui.

Cum se alimentează aceste bacterii noudescoperite? Radiația nucleară rupe legă-turile chimice ale diverselor molecule dinmediul în care se află bacteriile, generândatomi sau molecule mai mici, ce conțin, deexemplu, carbon și sulf. La rândul lor,aceste elemente sunt absorbite de bacterii,

fiind utilizate ca surse de energie.Cercetătorul Dimitra Atri, de la Blue

Marble Space Institute din Seattle, susținecă D. Audaxviator reprezintă un model bi-ologic pentru posibilele forme de viață pealte planete sau chiar și pe comete sau înspațiul interstelar. Atri a publicat un articolîn revista Interface, în care arată cum viațaextraterestră s-ar putea descoperi în condițiiîn care nu a fost căutată până acum.

În spațiu există o formă de radiație in-tensă: este vorba de radiația cosmică, adicăparticule (de obicei protoni) care provin dinUnivers în urma diverselor procese galac-tice sau extragalactice. Această radiație arputea, în condiții favorabile, alimenta bac-teriile de pe planete precum Marte, sau

chiar de pe planete vagabonde (nelegate deo stea) sau comete.

Să vedem, de exemplu, cazul planeteiMarte. Pe Planeta Roșie nu există o atmos-feră ca pe Terra (este mult mai rarefiată) iarsolul nu este protejat de radiația cosmică -pe Pământ atmosfera absoarbe mare partedin radiația cosmică, protejându-ne. PeMarte (sau alte planete), această radiațieajunge la sol, unde generează, în urma in-teracțiunilor nucleare, particule secundarecu o energie asemănătoare cu cea a radiați-ilor nucleare din mina unde au fost des-coperite D. Audaxviator. Sub solul acestorplanete s-ar putea deci adăposti bacterii carese hrănesc cu substanțe nutritive generatede radiația cosmică.

O astfel de situație ar putea exista in-clusiv pe Lună. Chiar și în interiorul come-telor, unde există o mică cantitate de apă,bacteriile ar putea supraviețui cu ajutorulradiației cosmice, precum și în interiorulplanetelor vagabonde - cele care se de-plasează în Univers fără să orbiteze în jurulunei stele.

Pentru a verifica această ipoteză esteînsă necesar ca viitoarele misiuni spațialecare au obiectivul de a studia planete,sateliți ai acestora sau comete, să fie dotatecu roboți capabili să sape și să studieze cese întâmplă în interior. Acesta este de faptunul dintre obiectivele viitoarelor misiunispațiale: săparea unor gropi cu adâncimeade zeci de centimetri și studiul chimic și bi-ologic al materiei pe care o descoperă.

Nu ar fi de mirare ca primii ex-tratereștrii pe care îi vom descoperi să seprezinte sub forma unor bacterii precum D.Audaxviator, capabile să supraviețuiască încondiții cu adevărat extreme, hrănindu-secu ajutorul radiației cosmice care este om-niprezentă în Univers.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare, Laboratori Nazionali diFrascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator Scientia.ro.

Descoperirea recentă, în cea mai profundă mină de pe Pământ, aunor bacterii care supraviețuiesc datorită radioactivității rocilor, a datnaștere unei noi teorii: în spațiul cosmic ar putea exista viață, subformă de bacterii, în condiții cu adevărat extreme, fără a avea nevoiede energia care provine de la o stea.

►

Radiația cosmică, omniprezență în Univers, ar putea hrăni viața extraterestră, sub formaunor bacterii extremofile, adică bacterii capabile să supraviețuiască în condiții extreme.

Radiația cosmicăRadiația cosmică, numită și „radiațiecosmică de fond”, este radiația de naturăcorpusculară provenită direct din spațiulcosmic („radiație cosmică primară”) saudin interacțiunile acesteia cu particuleledin atmosferă („radiație cosmică secun-dară”). La radiația cosmică nu estevorba deci de un câmp electromagnetic,și nici măcar de fascicule sau raze departicule elementare, ci de particule in-dividuale. Radiația cosmică străbate at-mosfera Pământului și ajunge lasuprafața sa; intensitatea ei variază multcu altitudinea.Radiația cosmică primară este formatăîndeosebi din protoni și din alte nucleeatomice, lipsite complet de învelișulelectronic, precum și din alte particule,și are ca origine procesele interstelare,unde particulele dobândesc energiiuriașe.

Originea sa extraterestră a fost unanimadmisă în 1926. A fost denumită radiațiecosmică, ulterior descoperindu-se că nueste vorba de raze sau radiații propriu-zise, ci de particule.

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara*i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara*i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita*lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op*ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

Ce mâncăm? Utilizarea pesticidelor agricoleatinge niveluri record în Quebec

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Potrivit unei anchete conduse de Radio-Canada anul trecut, cantitatea de pesticidevândută agricultorilor a crescut cu 27%între 2006 și 2012. În cazul unor anumiteproduse, precum erbicidul glifosat,creșterea e substanțial mai mare. Glifosatul,comercializat de Monsanto sub denumireade Roundup, a fost declarat în 2014 de cătreCentrul internațional de cercetare asupracancerului al Organizației Mondiale aSănătății ca un cancerigen probabil la om.

Alte produse utilizate în mod excesiv înultimii ani sunt neonicotinoidele. Acesteasunt o generație nouă de pesticide, dar numai puțin nocivă. Derivate ale nicotinei, eleacționează asupra sistemului nervos al in-sectelor dăunătoare pentru a le elimina. Uti-lizarea lor este foarte controversată, căcineonicotinoidele decimează albinele.

Problema cu aceste pesticide - și mo-tivul pentru care guvernul Quebecului a

scăpat situația de sub control - este că neo-nicotinoidele sunt aplicate pe semințe, nupe plante. Din 2011, cvasitotalitatea semi-nțelor de porumb și aproximativ jumătatedin semințele de soia sunt tratate cu insec-ticide neonicotinoide. Or, Quebecul nu con-tabilizează decât semințele tratate peteritoriul său, ceea ce nu înseamnă mai multde 5% din semințele de porumb (dar ma-joritatea celor de soia).

În 2015, Ontario și-a anunțat intenția dea reduce cu 80% utilizarea acestor pesticidepe teritoriul său. Quebecul nu a anunțatniciun angajament precis în acest sens.

Chiar și cantitatea de atrazină dinmediul înconjurător este în creștere, dupăani de scădere. Atrazina este un erbicid in-terzis de Uniunea Europeană de peste undeceniu. El este încă folosit în Quebec, deșiguvernul îl consideră ca fiind ingredientulactiv cel mai periculos pentru sănătatea

umană și mediu care se folosește în agri-cultură.

Per total, pe fiecare hectar de pământcultivat (10.000 de m2) se utilizează peste 2kg de astfel de substanțe active.

Ele se regăsesc nu numai pe terenurileagricole, ci și în apele râurilor care le tra-versează. În toamna lui 2015 ministerulMediului a publicat rezultatele analizelor amii de eșantioane prelevate din cursurile deapă din regiunile agricole ale provinciei. Înaproape 100% din aceste eșantioane s-augăsit pesticide: atrazină, glifosat, neoni-cotinoide, metolachlor (erbicid utilizat înspecial în culturile de porumb, soia, fasole).În unele râuri, precum Yamaska, Mas-couche sau Acadie, au fost descoperite între20 și 30 de pesticide diferite. Și nu numai căaceste substanțe au fost detectate, de multeori cantitatea lor depășea limitele maximaleadmise pentru o calitate a apei propicemediului și sănătății umane.

O consecință a acestei poluări este de-cimarea faunei și florei acvatice din acesteape. Un exemplu subliniat de Radio-Canada într-unul din reportajele sale esterâul Saint-Régis, la sud de Montreal, încare, între 2011 și 2014, s-a găsit o concen-trație de chlorpyrifos (un insecticid) depeste 15 ori mai mare ca limitele stabilitede autoritățile guvernamentale! Iar într-unpârâu din regiunea Oka, cantitatea acestuiinsecticid depășea cu peste 1.650 ori cri-teriile de calitate stabilite de guvern pentruprotecția vieții acvatice! În prezent chlor-pyrifos este considerat în Quebec ca fiindal patrulea cel mai periculos ingredientactiv pentru mediu.

DE CE AGRICULTORII UTILIZEAZĂ ATÂT DEMULTE PESTICIDE?

Motivele sunt multiple: mai mult ran-dament, mai puține pierderi, mai puțin efortîn lupta împotriva insectelor și buruienilor.La acestea se adaugă faptul că este din ceîn ce mai greu pentru agricultori să-și pro-cure semințe netratate. Ele vin la pachet cudiverse substanțe, fie că semințele sunt dejatratate, fie că pesticidele sunt incorporate în

sacii de semințe. În plus, semințele modificate genetic

sunt din ce în ce mai utilizate. Adesea, elesunt create pentru a tolera anumite pesti-cide, ca de exemplu glifosatul, lucru ce în-curajează agricultorul să-l folosească pentrua combate buruienile fără teamă că îi va fiafectată cultura. La ora actuală aproape90% din porumbul cultivat în Quebec estemodificat genetic. Acum mai puțin de 20 deani tot porumbul produs aici era normal.

Un alt motiv pentru utilizarea sporită apesticidelor în Quebec - motiv ce ar fi foarteușor evitat - este ignoranța, lipsa depregătire a agriculturilor care nu știu cumsă utilizeze aceste substanțe în mod adec-vat.

Nu în ultimul rând, de vină sunt și in-vestițiile guvernamentale din ce în ce maireduse în cercetare, pentru găsirea de soluțiialternative, precum și tăierile bugetare careau afectat numărul inspectorilor însărcinațisă asigure utilizarea adecvată a acestor sub-stanțe de către fermieri. Numărulagronomilor angajați la guvern - care potajuta producătorii agricoli să găseascămetode alternative pentru a-și proteja cultu-rile - s-a diminuat, la fel ca și subvențiileacordate programelor axate pe soluții eco-logice.

Motivele țin deci de agricultori, de in-dustria pesticidelor și de guvern. Cei careau de suferit suntem noi, consumatorii, șimediul înconjurător.

EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂ�II UMANEChiar și atunci când cantitățile pesti-

cidelor sunt în limite normale, ele pot aveaun efect nociv asupra sănătății noastre.Cercetările efectuate se concentrează ade-sea pe fiecare substanță în parte, nu pe efec-tul cumulat al acestora. Efectele lor petermen lung nu sunt pe deplin înțelese iarclasificarea unora dintre ele - în speță gli-fosatul - ca potențial cancerigene întâmpinădificultăți datorită puterii pe care multi-naționale precum Monsanto o au la nivel deorganisme internaționale și guvernenaționale. ACCENT MONTREAL

În ciuda angajamentelor pe care guvernul provincial le-a luat de-alungul anilor de a reduce impactul pesticidelor asupra mediului șisănătății umane, vânzările de pesticide și ierbicide au atins nivelurirecord în Quebec. Și mai îngrijorător, guvernul actual nu are o ima-gine completă a utilizării acestora, lucru ce afectează precizia cu caresunt calculați factorii de risc pentru sănătate și mediu.

►

Dificultățile Quebecului de a reduce utilizarea pesticidelor nu datează de ieri. Ținta de a lereduce cu 50% stabilită în 1992 a fost complet ratată iar cea actuală, care vizează o redu-cere de 25% între 2011 și 2021, nu dă până în prezent rezultatele scontate.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANI�ELE GÂNDIRII

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

* Detalii in magazin38 de ani in afaceri

Peste 30 de sortimente - Alb - Rosu - RozeIcewine - Sec - Catifelat - Cu gust de fructe

Magazinuldvs. de

Pseudoştiinţa care este demnă de luat înseamă este cea produsă de o minoritate dedoctori şi oameni de ştiinţă calificaţi (pen-tru că aceştia, clamând pregătirea oficială,au credibilitate în faţa publicului ne-cunoscător - n.tr.). Această minoritate pro-movează pseudoştiinţa cu titlu de ştiinţăautentică prin intermediul anumitor organede presă, de multe ori cu serioase con-secinţe asupra credibilităţii ştiinţei oriprivind abordarea de către public a unuianumit subiect.

Afirmaţiile doctorului britanic AndrewWakefield privind autismul şi vaccinărilecontinuă să aibă un impact asupra ratei vac-cinărilor, în ciuda faptului că i s-a retras li-cenţa de practică, iar cercetările sale au fostdovedite ca fiind false.

Dar de ce există o minoritate de oamenide ştiinţă care produc pseudoştiinţă? În modevident, o parte a pseudoştiinţei este asoci-ată puternic cu unele convingeri ideologice,iar judecata motivată (respingerea oricăror

informaţii ori probe care nu se încadreazăîn setul de opinii deţinute privind un subiectşi acceptarea totală a oricărei idei care sepotriveşte cu ceea ce persoana consideră afi adevărat) se poate dovedi mai puternicădecât datele disponibile, logica şi anii depregătire. Este posibil, desigur, şi ca autorulunei teorii pseudoştiinţifice să ajungă con-vins de infailibilitatea sa.

Dar poate o altă ipoteză este maiaproape de adevăr. Poate că parte a pro-blemei porneşte de la modul în care needucăm viitorii oameni de ştiinţă?

IPOTEZEPseudoştiinţa, în esenţă, nu respectă

metoda ştiinţifică. O definiţie utilă ametodei ştiinţifice este următoarea: „prin-cipii şi proceduri necesare pentru verifi-carea unor informaţii, implicândidentificarea şi formularea problemei,colectarea datelor prin observaţie şi expe-riment, precum şi formularea şi testarea

ipotezelor”.Un element cheie din definiţia de mai

sus este testarea ipotezelor. Trebuie sătestăm ipotezele, pentru că numai astfelputem evita să greşim.

Testarea ipotezei este prima victimă apseudoştiinţei. Concluziile sunt deja trase,iar datele şi analizele sunt astfel alese (conş-tient ori nu), încât să demonstreze concluziadorită.

Din păcate, elevii de liceu şi studenţiibeneficiază de o expunere limitată la ceeace înseamnă testarea ipotezei. Un exerciţiude laborator constă, de regulă, în repetareaunui experiment, simplificat de cadrele di-dactice, ale cărui concluzii sunt bine-cunos-cute.

O atare abordare formează deprinderitehnice pentru efectuarea unui experiment,dar nu atinge subiectul testării ipotezei. Ne-am aştepta ca studenţii să testeze ipoteze,fără o experienţă reală? Nu, iar fără o expe-rienţă reală în testarea ipotezelor putemsubmina ani de educaţie.

CE FAC CERCETĂTORII CU TIMPUL LOR?Care este cel mai cronofag aspect al şti-

inţei? Colectarea datelor? Producerea rezul-tatelor?

În laboratoarele şcolilor se alocă multtimp pentru obţinerea rezultatelor relevante.Însă nu acesta este modul în care se des-făşoară cercetarea ştiinţifică.

Atunci când se efectuează cercetări,obţinerea de rezultate poate fi rapidă. Parteaconsumatoare de timp este cea în care severifică validitatea rezultatului prin diferiteexperimente, inclusiv prin verificarea cudate publicate de alţi cercetători, obţinute încadrul altor studii.

Pseudoştiinţa nu utilizează aceste veri-ficări încrucişate. „Descoperiri” ale vieţiiextraterestre apar, de exemplu, în fiecare anîn „Revista de Cosmologie”. În modinevitabil, fiecare „descoperire” este urmatăde infirmare, în care se arată, de pildă, că„extratereştrii”, în fapt, au origini cât sepoate de pământene. Pentru un cercetătorserios, omiterea verificării unor asemeneaposibilităţi (ca ceva ce pare din altă lume săaibă o explicaţie mult mai simplă) parebizară, dar acesta este unul dintre semneledistinctive ale pseudoştiinţei.

Din păcate, pe timpul orelor de labora-

tor rar se vorbeşte despre importanţa veri-ficării încrucişate. Studenţii consumă tim-pul alocat cu obţinerea de rezultate,rămânând puţin timp pentru validarea aces-tora.

Articolele din revistele de profil şi presaevidenţiază noile rezultate. Acest mod deinformare nu reflectă însă abordarea cerce-tătorilor, căci rezultatele sunt, de fapt, pre-ludiul pentru luni de muncă de verificare.Este bună această abordare care lasă im-presia că ştiinţa înseamnă doar rezultat?

ÎNCADRAREA ÎN MODELEIdentificarea unui model matematic

pentru datele obţinute a fost şi rămâne unaspect esenţial al ştiinţei. Legile matema-tice ale mişcării plantelor ale lui Kepler,create în secolul al XII-lea, au netezitterenul pentru teoriile newtoniene privindmişcarea şi gravitaţia.

Studenții învaţă adesea (ori presupun)că cu cât sunt mai mici diferenţele dintremodel şi date, cu atât modelul este maibun. Aceasta abordare este încurajată destatistica R2, din Microsoft Excel. Totuşi,această abordare poate duce la probleme.

Atunci când analizăm datele, privim untrend printre multe date parazit. De exem-plu, temperaturile cresc gradat din iarnăcătre vară, dar dacă luăm temperaturile zil-nice, vedem că nu este o creştere continuă,ci sunt multe varianţii „sus-jos”.

Putem surprinde modelul tendinţeicrescătoare a temperaturilor cu o funcţierelativ simplă (ca o sinusoidă), dar funcţiimai complexe pot reproduce şi fluctuaţiile.Acest progres este însă iluzoriu, de vremece fluctuaţiile sunt altele în fiecare an.

În statistică una dintre probleme estesuprapotrivirea (eng. overfitting; supra-potrivirea apare din cauza aplicării unuimodel prea complex, ce poate fi influenţatde date nerelevante - n.tr.), iar pericoleleacesteia sunt predate în facultăţi, dar ade-seori studenţii nu înţeleg riscurile existente.Poate că estetica unui model este preaatrăgătoare...

OVER-FITTINGPseudoştiinţa utilizează Suprapo-

trivirea în nenumărate moduri. Funcţiifoarte complicate (incluzând aici şireţelele neurale artificiale), cu nicio bază în

De ce unii oameni de ştiinţă producOamenii de ştiinţă ar trebui să studieze pseudoştiinţa, să vadă cu ce

se ocupă cei preocupați de subiecte asociate domeniului şi să citeascăpseudostudii. Este deosebit de important ca un om de ştiinţă să facădiferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Sunt nenumărate cazuri depseudoştiinţă evidentă, care nu merită cercetări suplimentare, cum arfi acei lunatici care apar la televizor şi ne anunţă că au descoperit dataurmătorului cutremur devastator. Dar lucrurile sunt mai complicate...

►

Colaborarea şi utilizarea cunoştinţelor mai multor cercetători în acelaşi proiect cresc pro-babilitatea creării unui produs ştiinţific.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANI�ELE GÂNDIRII

şi promovează pseudoştiinţafizică, sunt adesea utilizate cu diverse date,fără nicio temere. Datele pot fi schimbate,rejectate ori filtrate fără nicio justificare.

O consecinţă frecventă a suprapotriviriieste reprezentată de predicţii stranii, bazatepe funcţii de extrapolare (în viitor). Denenumărate ori, contestatarii schim-bărilor climatice susţin că încălzirea va fiînlocuită de o răcire extraordinar de rapidă.Astfel de afirmaţii nu se susţin însă, iaropiniile de acestă factură sunt dubioase.

Suprapotrivirea nu este pur şi simpludoar a utilizare abuzivă a statisticii, căci eapoate influenţa dezbaterea publică despreştiinţă. Dacă studenţii, viitorii cercetători,nu învaţă despre riscurile asociatesuprapotrivirii, politicile publice pot fiafectate.

ROLUL COLABORĂRII ÎN ELIMINAREAPSEUDOȘTIIN�EI

Colaborarea reprezintă un instrumentputernic pentru ştiinţă, permiţând cercetă-torilor să se implice şi în alte domenii, săschimbe informaţii şi să reducă erorile.

Colaborarea este, de asemenea, un pu-ternic instrument împotriva pseudoștiinței.Un astronom ştie că Jupiter şi Saturn nu

produc valuri pe Terra. Un oceanograf ştiecă punctele tari şi slăbiciunile măsurăto-rilor efectuate cu maregraful (aparat cucare se determină și se înregistrează varia-ția nivelului apelor unei mări, în special întimpul mareelor - n.tr.).

Erorile pseudoştiinţei pot înflori în ab-senţa colaborării. Erorile făcute de geo-logul Ian Plimer în cartea sa publicată în2009, „Heaven and Earth”, arată că au-torul nu a colaborat cu experţi în transferradioactiv şi astrofizică.

Absenţa colaborării în cazul Plimerpare să reprezintă un model răspândit. Deexemplu, studiile ce resping schimbărileclimatice cauzate de om au în medie doiautori, pe când studiile fără o poziţie fermăori care susţin schimbările climatice provo-cate de acţiunile omului au 3.4-3.6 autori.La cei care resping colaborarea se mani-festă o mai mare posibilitate de eroare.

Din păcate studenţii au o experienţălimitată în ceea ce priveşte colaborarea.Aceştia lucrează în echipe câteodată, daraceste grupuri nu reproduc dinamica co-laborării ştiinţifice.

Pe de altă parte, de multe ori grupurile

conţin studenţi cu aceleaşi cunoştinţe, oridiversitatea în ce priveşte domeniul cunos-cut asigură o mai bună protecţie împotrivapseudoştiinţei.

Modelele de evaluare care notează per-formanţa, prin comparaţie cu ceilalţicolegi, nu sunt menite să încurajeze cola-borarea.

CE PUTEM FACE?Cum putem educa oamenii de ştiinţă şi

cum putem reduce numărul cercetătorilorcare produc pseudoştiinţă?

Trebuie să transformăm modul în carepredăm ştiinţa, să fie mai apropiat, camodel, de modul în care efectiv se lucreazăîn cercetare. Acest aspect a fost recunoscutde multe cadre didactice. Studenţii aunevoie de timp pentru a explora şi testaipoteze plauzibile multiple. Poate va trebuisă renunţăm la anumite abilităţi, materia-lizând astfel de propuneri, dar este un preţcare merită plătit.

Trebuie să încurajăm abordarea inter-disciplinară a ştiinţei. Statistica este în-văţată de doar o parte dintre studenţi, darea ar trebui predată tuturor.

Studenţii trebuie, de asemenea, să

înveţe despre procesul luării deciziei, des-pre logică şi despre erori de gândire.

Trebuie să găsim mijloacele necesarepentru a face ca educaţia ştiinţifică să re-flecte natura colaborativă a cercetării şti-inţifice. Asta se întâmplă pentru mulţidoctoranzi, dar mulţi studenţi nu au opor-tunităţi să participe în colaborări şi să vadărecompensele implicării pentru astfel deactivităţi.

Dacă nu putem educa eficient studenţiidespre adevărata natură a ştiinţei, vom aveaun produs nociv: oameni de ştiinţă careproduc pseudoştiinţă; aceştia vor subminaeficienţa ştiinţei în societatea de mâine.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, intitulată„Scientists can learn from pseudoscience”, afost publicată de theconversation.com.Scientia.ro este un site de popularizare a ști-inței și tehnologiei și de demontare a miturilorpseudoștiințifice. Scientia.ro prezintă zilnicarticole și știri și are o secțiune de bloguri șiuna de întrebări. Cei care doresc să sprijineacest demers de transmitere a informației ști-ințifice pe înțelesul tuturor pot dona la:www.scientia.ro.

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 16PAG. 161616 TIMP LIBER

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

ADRIAN BENEAadrian.benea@accentmontreal.com

În fiecare an, fără excepție,mă apucă o nostalgiegrozavă atunci când cadprimii fulgi de zăpadă, maiales dacă lucrul ăsta se în-tâmplă în preajma sărbăto-rilor. Îmi plac ninsorile,

viscolele, graba festivă a trecătorilor, mu-zica și luminile. Aș sta cu orele să mă uitpe geam, cu o ceașcă de ceai fierbinte la în-demână, la forfota aceea aiuritoare. Miro-sul de portocale e suficient ca să îmideștepte amintiri din copilărie. Nu suntniciodată prea ocupat sau prea supărat casă împodobesc bradul și îl aștept cu nerăb-dare pe moș Crăciun. Căci moș Crăciunexistă, nu vă luați după detractori, l-amvăzut cu ochii mei, cu mulți ani în urmă,atunci când în România încă se stătea lacozi, cu cartela în mână. Pe atunci îl chemamoș Gerilă.

Escrocul de moș CrăciunAveam 7-8 ani, era seara de Ajun și eu

muream de somn, bunica croșeta afundatăîn fotoliu iar ai mei băgau, probabil, o în-vârtită la un ceai dansant cu colegii.Muream de somn, dar nu m-aș fi băgat înpat nici mort. Moş Crăciun avea să-mi deasocoteală anul ăsta pentru toate perechilede ciorapi și alte desuuri cu care mă pro-copsise în ultimii trei ani. Am să-l apuc debarbă și am să-l întreb de ce unii dintrecolegii mei se laudă cu mașinuțe, trenulețe,indieni iar eu sunt nevoit să scornesc vreominciună, gândindu-mă cu ură la ciorapiicei noi cu dungi verticale.

Ei și enervându-mă eu singur, acolo,nebăgat în seamă - frate-miu sforăia cuvoioșie iar bunica îi dădea înainte cu croșe-tatul, m-am trezit că mă cam lasă puterile.Al naibii moș Crăciun, mi-am spus,încearcă să mă adoarmă, să-mi vâre iar pegât vreo textilă! Dar nu! De data asta nu vareuşi! M-am dus, pe jumătate adormit, să-

mi iau bunda și căciula, m-am încălţat șiam ieşit pe balcon, să-l aştept pe escroculcel bătrân. Am stat ce-am stat, tremurânddin toate încheieturile, până când, la unmoment dat, m-a luat o moleşeală și amaţipit. După câteva clipe, m-a trezit un zgo-mot de zurgălăi. Am sărit repede în picioareși m-am repezit la balustradă. Moș Crăciuntocmai dădea colţul blocului, cu sania luicu reni! Iar mi-a scăpat, pramatia! Și cereni frumoși! Cum mai străluceau ală-murile pe hamuri! Cam atât îmi amintesc.M-am trezit apoi, dimineaţa, cu febră șidureri de cap. Sub brad zăceau, ca și în aniitrecuți, niște portocale, un maieu și douăperechi de ciorapi cu dungi verticale, noinouți, cu eticheta pe ei.

Steaua, plugușorul și calul fără coadăMi-a trecut repede supărarea, căci în

anul ăla am mers pentru prima dată cuplugușorul și am făcut o grămadă de bani.I-am investit într-un ceas electronic de careeram atât de mândru încât umblam cumâneca dreaptă suflecată, ca să se vadă dedeparte. Ieșeam în fața blocului, schimbamo vorbă-două cu prietenii, apoi îmipriveam, cu un gest natural (pentru caremuncisem cu orele în fața oglinzii) ceasulprins pe brațul învinețit de frig si ziceam cuun ton plictisit: „e patru și șapte-sprezece…”. Sigur, prietenii îmi atrăgeauatenția că le-am mai zis și când a fost trei șipatrușopt, ba chiar și patru fără 3 minute,dar eu nu puneam la suflet răutăţile astea, îicompătimeam pe bieţii copii că n-aveau șiei ceasuri.

Ei și când am văzut eu câți bani se faccu uratul, mi-am făcut un plan de bătaie, cala anul să pornesc cu o zi-două mai de-vreme, să strâng mai mult. Și au venit, însfârșit, sărbătorile. Mi-am luat steaua peumăr - o făcusem la traforaj și o ornasemcu ceva hârtie colorată, dar cum nu mădădea talentul afară din casă nici la traforajși nici la design, a ieșit o ciudăţenie di-formă, motiv pentru care m-am văzutnevoit să o etichetez: am agățat de ea o

coală de hârtie pe care am scris mare„STEAUA”, ca să fie clar ce reprezintă. Și-am început să bat cartierul în lung și-n lat,cu placajul pe umăr.

Am adunat, în scurt timp, o sumă con-siderabilă. După cât de umflat îmi erabuzunarul, bănuiesc că aveam deja de vreo4-5 ceasuri. Numai că, odată cu lăsarea în-tunericului, lumea a început să petreacă. Și,binedispusă fiind, s-a apucat să mă cin-stească cu alcool. Acuma, chiar dacă aveamnumai 9 ani, eram deja destul de rezistent labăutură, că doar colindasem și cu un an înurmă, dar nu chiar într-atât încât să fac fațăentuziasmului zecilor de familii de prole-tari care se simțeau jigniți dacă nu cioc-neam cu ei un pahar. Nici nu mai ştiu cumam ajuns acasă, ce e sigur e că mi-am pier-dut steaua și aproape toţi banii adunați pânăatunci. Noroc că ai mei n-au băgat deseamă când am intrat, din cauza gălăgieivecinilor - cărora le mulțumesc pe aceastăcale, căci fără ajutorul lor nu ştiu cum as fireuşit să explic cele zece-douăzeci deîncercări de a băga cheia în ușă.

Dar am uitat repede supărarea pricinu-ită de pierderea banilor și am începutpregătirile pentru plugușor. Îmi trebuia unbuhai, așa că mi-am luat bicicleta și m-amdus la bunică-mea, să împrumut câteva firede păr din coada calului și, cum nu eramexpert nici în fabricarea buhaielor, am camlăsat calul fără falnica-i coadă până m-amdeclarat mulţumit. Am citit pe figurabunicii că nu-i foarte încântată, dar na, ceștie ea cât de greu se fac banii!

Primiți cu ziua lui Ceaușescu?Plugușorul a mers bine, fără eveni-

mente neplăcute, am strâns bani frumoşi șiam devenit un client fidel al cofetăriei dincartier. Problema e că s-au terminat cam re-pede și mai aveam de aşteptat câteva lunipână la Paște, când îmi propusesem sămerg cu stropitul. M-am gândit, inițial, săinventez o sărbătoare, dar era prea compli-cat, trebuia compus un colind, explicatoamenilor ce-i cu sărbătoarea aia, ș.a.m.d.,

așa că, în disperare de cauză, am decis săcolind lumea de ziua lui Ceaușescu.

L-am luat pe Corci, prietenul meuțigan, care cânta la acordeon, poezia despreconducătorul iubit o știam deja căci ne în-vățaseră la școală și am pornit să colindămcartierul. Eu recitam poezia, Corci măacompania la acordeon; dar cum nu știa săcânte decât „Valurile Dunării”, ieșea ochestie de tot hazul. Mă gândeam că n-o săîndrăznească nimeni să-mi trântească ușaîn nas, ceea ce s-a dovedit corect, dar ce n-am prevăzut e că n-o să primim bani.Fiasco total. Abia ce ne-a ieșit de douăînghețate. Se vede treaba că oamenilor leera frică de Ceaușescu, dar nu dădeau doibani pe el.

Am mai mers cu colindul de sărbătoriîncă vreo doi ani, apoi crescusem și mi s-afăcut jenă să mai umblu pe la ușile oame-nilor. Tot cam pe atunci pe Ceaușescu îltrăsese curentul prin găurile gloanțelor și,după o scurtă perioadă de entuziasm în carechiar copil fiind am simţit puternic solida-ritatea oamenilor, lumea a luat-o razna.

Nu mi-e foarte clar de ce v-am povestitîntâmplările astea, genul ăsta de amintiri pecare le stârnește în mine apropierea sărbă-torilor. Poate pentru că e vorba de o lumefamiliară multora dintre voi, o lume demultdispărută, plină de privațiuni, paradoxală,în care libertatea era îngrădită la maxim,dar în acelaşi timp noi, copii, cei din ge-nerația crescută cu cheia la gât, ne-amsimțit mai liberi ca niciodată. Poate că purși simplu ăsta e destinul nostru de emi-granți, să asociem până la capăt sărbătorilede iarnă cu locul în care am copilărit. Saupoate că e doar un pretext ca să vă urez, cumult drag, Crăciun fericit și La mulți ani!

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

„Poate că pur și simplu ăsta e destinul nostru de emigranți, să asociem până la capăt sărbătorile de iarnă cu locul în care am copilărit.”

PPEE FFIIRRUULL AAMMIINNTTIIRRIILLOORR

NNoossttaallggiiii sseezzoonniieerree

1717

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de apartamenteîn Perrefonds. Experiența pentru renovăriminore, zugrăvit, instalații sanitate și elec-tricitate constituie un avantaj. Se oferăapartament cu toate utilitățile incluse, plusplată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602(FR, EN) | Tel: 514-683-6650 (RO) | FaxCV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săptămână. Sunațila: 514-821-8595

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case incluzândmenajul, în Seattle, WA, SUA. Preferămo familie educată, cu bune cunoştinţe dematematică, şi cu puţină pricepere pentrumici lucrări de menţinere a proprietăţii. În-cepând cu ianuarie 2017. Salariul estefoarte competitiv şi oferim beneficiidentare. Tel: 1-206-335-1980.

Charcuterie Balkani Brossard angajează ovânzătoare/un vânzător, timp plin sauparțial, seara și la sfârșit de săptămână.450-676-6654.

Restaurantul Mike’s din Lachine cautăbucătari (pizza, paste, subs, mic dejun).Timp parțial sau timp plin, în funcție de ex-periență. 514-649-8005, Serghei.

Angajăm urgent șoferi profesioniști, clasa1, pentru Calfiornia (team). Oferim salariucompetitiv și flexibilitate. 514-835-7447.

Caut cuplu de concierges pentru un imo-bil de 18 apartamente, situat în zonaJarry/Acadie. Ofer un apartament 3½, plusextras. Responsabilități clasice. 450-689-6832 | omateian@hotmail.com.

Apartamente de închiriat în St-Laurent,2½, 3½ , 4½, 5½, renovate, disponibileimediat sau în noiembrie și decembrie2016. Căldură, apă caldă, aragaz și frigiderincluse. Aproape de metrou, autobuz, au-tostradă, clinică medicală, mall Côte-Vertu, Ikea. Imobil cu 44 de apartamente,spălătorie și ascensor. Consierge român.Noii veniți sunt bineveniți. Tel: 514-994-3480 sau 514- 992-4531.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă liniștită,familială, ideal pentru o persoană singură,liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mobilă,electricitate, căldură, apă caldă incluse.Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătarie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sherbrooke),la doi pași de metroul Place des Arts,complet renovate, totul inclus: încălzire,apă caldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Autobuz în fațablocului, situat la 5 minute pe jos decomplexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Vând casă cu 2 etaje, 612 rue Pierre,Laval, Ste-Dorothée, lângă Mega CentreSte-Dorothée, 3 dormitoare 1½ băi, reno-

vată recent. 389,000$. Detalii la Du Pro-prio #721756 sau 514-691-6634.

Cetățenie canadiană, blondă, ochi albaștri,vorbitoare de franceză și engleză, ocupațiesecretară, caut domn român pentru o relațieserioasă. Condiții: nefumător, 45-52 de ani,care lucrează, iubitor de excursii, excluspersoanele neserioase. Relații la telefon514-256-4624, sâmbăta sau duminica.

Domn divorțat, 45 de ani, prezentabil,tandru și iubitor, sincer, onest și atașant,doresc să cunosc doamnă 30-35 ani(maxim 40 de ani), cu sau fără obligații(copii), care să dorească să-și refacă viața(căsătorie/familie + copil). Dacă și tuurăști singurătatea, dacă-ți dorești un su-flet sincer, un bărbat care să te ocroteascăși să te iubească, nu ezita! Știu că eștiacolo, undeva. Avem nevoie unul decelălalt. Trimite-mi câteva rânduri despretine și o fotografie recentă la adresa e-mail: carpatica71@yahoo.ca. Promit sărăspund tuturor. Rog seriozitate.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 17PAG. 17

ÎNCHIRIERI

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

OFERTE/SERVICII

MATRIMONIALE

MEDITAȚII LAMATEMATICĂ ȘI FIZICĂ

Matematică (primar, secundar,colegiu) și fizică. 30 de ani de expe-rientă, excelentă rată de succes. Primalecţie, de evaluare, este gratuită.Engleză, franceză, română. La domi-ciliul meu sau al elevului.

514-485-1549crom5284@bell.net

VÂNZĂRI

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

FOTBAL FOTBAL

CSA a în�ințat o nouă echipă defotbal: CSA Steaua

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Marius Lăcătuș a fost numitantrenor-coordonator (director teh-nic) al secției de fotbal a ClubuluiSportiv al Armatei (CSA) SteauaBucurești, echipă ce va folosi em-blema FC Steaua, gruparea lui GigiBecali, pe care a câștigat-o în in-stanță, conform site-ului oficial algrupării MApN, citat de News.ro.

„Contractul de colaborare per-fectat în data de 12 decembrieprevede o strategie de dezvoltare in-tegrată a acestei discipline sportivepe următorii cinci ani, care includeînființarea unei echipe de fotbal lanivel de seniori și înscrierea acesteiaîn liga a IV-a, începând cu sezonulcompetițional 2017-2018. Echipa vaevolua sub numele Steaua Bucureștiși sub sigla înregistrată la OSIM cunumărul 130904, atribuită definitivCSA Steaua București prin DeciziaÎnaltei Curți de Casație și Justiție nr.3425 din 3 decembrie 2014.

Obiectivele de performanțăfixate pentru echipa ce va fi coordo-nată de Marius Lăcătuș suntsincronizate cu planurile de moder-nizare a infrastructurii sportive -baza de pregătire și stadionul de fot-bal. Astfel, prin promovări succesiveîn ligile superioare, echipa de fotbalseniori a CSA ar urma să evolueze,începând cu sezonul 2020-2021, înLiga Națională, pe noul stadion defotbal din Ghencea”, se arată pe site-

ul CSA Steaua.Marius Lăcătuș a jucat timp de

13 sezoane la Steaua, în perioadele1983-1989 și 1993-2000, timp încare a cucerit Cupa Campionilor Eu-ropeni (în 1986), Supercupa Europei(în 1987), 10 titluri de campion șișapte Cupe al României.

În vârstă 52 de ani, Lăcătuș aantrenat și echipa lui Gigi Becali,între 2007 și 2011. Ultima echipăpregătită de el a fost Poli Iași, în2013-2014.

Laurenţiu Reghecampf, antre-norul celeilalte echipe Steaua, FCSteaua Bucureşti, este de părere că

existența a două echipe cu numeleSteaua Bucureşti în campionatul in-tern nu este un lucru normal.

„Nu mă surprinde nimic înRomânia. Asta e, vor fi două echipeSteaua Bucureşti. Este o situaţiefoarte ciudată. Îi urez baftă lui Ma-rius Lăcătuş, n-o să pot să mă supărpe el niciodată. Nu pot să spun maimulte, pentru că nu cunosc cazul, nuştiu procesele. Deocamdată, există oechipă Steaua Bucureşti care joacăîn prima ligă şi în cupele europene şiva exista o echipă Steaua Bucureşticare va juca într-o ligă neprofesio-nistă”, a declarat Reghecampf, citatde Mediafax.

RRoonnaallddoo nnuu ffaacceeppaarrttee ddiinn eecchhiippaaiiddeeaallăă aa CChhaammppiioonnssLLeeaagguuee

Site-ul oficial al UEFA aanunțat echipa ideală a com-petiției după terminarea fazeigrupelor. Proaspăt câștigătoral Balonului de Aur (a primittrofeul pe 12 decembrie),Cristiano Ronaldo nu faceparte din 11-le ideal.

Iată echipa ideală a CL,faza grupelor: Jan Oblak(Atletico Madrid) - MathiasJorgensen (FC Copenhaga),Sergio Escudero (FCSevilla), Ludwig Augustins-son (FC Copenhaga) - MesutOzil (Arsenal Londra), AndreSilva (FC Porto), RiyadMahrez (Leicester City), Ri-cardo Quaresma (Besiktas Is-tanbul) - Lionel Messi (FC

Barcelona), Edinson Cavani(Paris Saint-Germain), DriesMertens (SSC Napoli).

Champions League, op-timi: Sevilla - LeicesterPSG - BarcelonaLeverkusen - Atletico Madrid FC Porto - JuventusBayern - ArsenalBenfica - BorussiaReal Madrid - NapoliManchester City - ASMonaco

Câștigătoarele de grupevor disputa meciurile-tur dinoptimi (14/15 și 21/22 febru-arie) în deplasare, iar manșasecundă pe teren propriu (7/8și 14/15 martie).

Arbitrul Viktor Kassai(Ungaria) a dictat primulpenalti din istoria fotbaluluifolosind tehnologia video,decizia fiind luată după ce avizionat o reluare. Totul s-aîntâmplat la meciul dintreKashima Antlers vs AtleticoNacional, de la CampionatulMondial al cluburilor.

Inițial Kassai nu a dictatpenalti la un duel între Or-

lando Berrio (Atletico Na-cional) și Daigo Nishi(Kashima). După două mi-nute, arbitrul ungur, informatde pe margine, a întreruptpartida, a văzut reluarea și adictat lovitura de la 11 metri.

Arbitrajul ajutat de teh-nologia video este testat înpremieră de FIFA la actualaediție a Campionatului Mon-dial al cluburilor.

PPrriimmuull ppeennaallttyy ddiinniissttoorriiee ffoolloossiinnddtteehhnnoollooggiiaa vviiddeeoo

Cristiano Ronaldo

Marius Lăcătuș

TENIS

AAnnddyy MMuurrrraayy şşii AAnnggeelliiqquuee KKeerrbbeerr,, ddeesseemmnnaaţţii jjuuccăăttoorriiii aannuulluuii 22001166

Federaţia Internaţională de Tenis(ITF) a anunţat că britanicul AndyMurray şi nemțoaica AngeliqueKerber au fost desemnaţi jucătoriianului 2016, o premieră pentrufiecare dintre cei doi sportivi.

Andy Murray (29 de ani) şi-aasigurat primul loc în clasamentulATP la finalul anului, după ce l-a în-vins pe sârbul Novak Djokovic în fi-nala Turneului Campionilor de laLondra. Britanicul a câştigat nouătitluri în 2016, inclusiv al doilea tri-umf al carierei la Wimbledon, şi adevenit primul jucător din istoriecare are în palmares două medaliiolimpice de aur la simplu (după vic-toria de la Rio 2016 împotriva ar-gentinianului Juan Martin delPotro).

Angelique Kerber (28 de ani)este prima jucătoare din Germaniacare primeşte distincţia ITF WorldChampion în ultimii 20 de ani (dupăSteffi Graf în 1996). Kerber a câşti-gat primul său trofeu de Mare Şlem

la Openul Australiei, înainte de acâştiga Openul Statelor Unite. Toto-dată, Angelique Kerber a cuceritargintul la JO de la Rio, dar a pier-dut finala Turneului Campioanelorde la Singapore.

Andy Murray Angelique Kerber

Vineri 16 decembrie 2016Vineri 16 decembrie 2016 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati Branzeturi

Produse de patiserie

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00 Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

ColaciCozonaciSarmaleColiva

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Risculfizic este prezent cu posibi-

litatea unor incidente generate de propria-ţi nesocotinţă. Dragoste: Eşti gata să-ţiasumi responsabilităţi, îţi iei angajamentemature prin care demonstrezi parteneruluică vrei ceva de viitor. Financiar: Veiinvesti mult în confortul casei.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Eşti cam obosit,lipsit de vlagă, nopţile nu

te odihneşti din cauza insomniilor.Dragoste: În general relaţia merge foartebine, cu multe momente de satisfacţie sen-timentală. Financiar: Vei cunoaşte o am-plificare la nivel material şi devii cu un picmai bogat ca în alte perioade ale anului.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: O boalămai veche dă semne devindecare şi revenire la

normal. Dragoste: Fii pregătit să trăieştievenimente tandre, de un romantismaparte, Financiar: Vei beneficia de ocreştere a veniturilor și vei face fațăoricărei cheltuieli.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nu te stresa atâtde mult cu Sărbătorile și

nu lăsa emotivitatea să te facă să nu profițide ele. Dragoste: Consideri că e mai binesă-ţi păstrezi luciditatea şi să aşezi în primplan valori raţionale, cum ar fi comuni-carea, colaborarea şi prietenia, nu pasiu-nile care te pot orbi. Financiar: Te poţibaza oricând pe banii partenerului.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Dacă faci sport,dacă ieşi mai mult afară

chiar și pe frig și zăpadă, vei avea maimultă energie şi nu vei mai fi preocupat deboli. Dragoste: Este vremea unei schim-bări, a unei alte viziuni asupra vieţii în doi.Financiar: Cu banii nu ai probleme și îțipoți permite să te răsfeți de Sărbători.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: Fii extremde atent cum manevreziobiectele cu factor de risc,

pentru că eşti predispus la lovituri, tăieturi,vânătăi. Dragoste: Mergeţi mai departeumăr la umăr, fără pasiunea de la începutsau fără sentimentele care te făceau să-ţipierzi minţile. Financiar: Ar trebui să fiimai atent la cheltuielile neesențiale.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Simţi nevoia săleneveşti cât ţi se permite,pentru că aşa îţi aduni

forţele. Dragoste: Dacă partenerul nu vinecu o propunere prin care relaţia voastră săcapete un alt ritm, gândeşte-te tu ce trebuiemodificat. Financiar: Acorzi o mareatenţie rezervelor disponibile .

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Pot apărea uneleprobleme oculare. Stresulintelectual lasă și el urme

acum. Dragoste: Se pare că îţi place operpetuă stare de luptă, pentru că te ţinemereu în priză. Financiar: În curândbanii vor fi la polul marilor satisfacţii.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Ar fi binesă eviţi viteza, acţiuniletemerare, conflictele şi ex-

citantele (cafea, alcool etc.). Dragoste: Îipui inima pe jăratec celuilalt şi, pentru căeşti atât de capricios în manifestarea sen-timentelor, îl vei face să se îndoiască detine. Financiar: Ai făcut achiziţii bune,iar afacerile vor merge bine.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Dacă te îm-bolnăveşti, este numai pen-tru că ai fost iresponsabil

cu propriul corp. Dragoste: Ai putea fiatras de cineva plăcut, simpatic, ce ţi sebagă pe sub piele cu vorbe dulci şi decla-raţii înfocate, dar dacă îi vei pica în plasă,îţi vei da seama mai târziu că te-ai înşelat.Financiar: Cu banii ești bine.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.). Sănătate: Problemanu a dispărut, vindecarea nu

a fost completă atunci când te-ai ocupat deea, ci recidivează. Dragoste: Formaţi opereche excelentă, care ştie să valorificela maximum fiecare clipă petrecută îm-preună. Financiar: Rămâi fără bani, Săr-bătorile te cam falimentează.

PEŞTI (19 februarie - 20martie). Sănătate: Pe fon-dul tensiunilor, este posibilsă ai un comportament im-

pulsiv, riscant, orientat spre excese.Dragoste: Nu se poate vorbi de un sfârşitde an norocos în amor, incertitudinea fiindprincipalul duşman al inimii tale. Finan-ciar: Primeşti banii cu greu, cu mari ho-puri şi întârzieri.

HHOORROOSSCCOOPP

Contactaţi DANIEL, tel: 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

R.B.Q. 8321-2928-56

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

www.toituresperfection.com

Perla HarghiteiBorsec

111199999999++++ttttxxxx1.5L

$$$$

Daultonciocolata fina

3333 22229999++++ttttxxxx

$$$$Globuri de ciocolata

6666$$$$

44449999++++ttttxxxx

Bomboaneasortate

Somon steak

9999 99999999$$$$

9999$$$$

200gr

99999999++++ttttxxxx

kg

kg1111

Cascavalbulgaresc

3333$$$$

99999999kg2222

Gogonele

99999999$$$$4444 kg

33339999++++ttttxxxx

$$$$256gr

Bomboane cu lichior

5555

1111

Miciproaspeti

$$$$

9999999944441111 kg

Cabanosproaspeti

$$$$

9999999977771111 kg

ZacuscaPic-Nic

$$$$314 ml111144449999

Urechi de porc

999999999999$$$$

kg

Jambon de porc

4444 99999999$$$$

kg

de la

de la

Varza murata

$$$$

44449999kg4444

SalamPick (tip sibiu)

3333$$$$

99999999kg4444

Icre negre side Manciuria

7777 $$$$

kg0000de la

O mare varietatede prajituri

facute in laboratorulnostru