curs diagnosticul pentru a evaluarii

5/7/2018 Curs Diagnosticul Pentru a Evaluarii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-diagnosticul-pentru-a-evaluarii 1/17

Curs de evaluare- 10.03.2011/lect.dr. Daniela Tutui

1

DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

CUPRINS

1. Necesitatea i rolul diagnosticului în evaluarea firmei2. Diagnosticul juridic3. Diagnosticul operaional4. Diagnosticul comercial5. Diagnosticul resurselor umane i al managementului firmei6. Diagnosticul financiar

6.1. Ajustarea informaiilor financiar-contabile6.2. Diagnosticul starii patrimoniale6.3. Diagnosticul performantelor 6.4. Analiza riscului întreprinderii

6.5. Criterii de apreciere a indicatorilor economico-financiari

1. Necesitatea i rolul diagnosticului în evaluarea firmei

În sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperareadisfuncionalitilor activitii ei, cercetarea i analiza faptelor i responsabilitilor, identificareacauzelor i a msurilor care s conduc la îmbuntirea situaiei economico-financiare.

În mod particular, prin diagnosticarea unei firme, în vederea evalurii, se urmretecunoaterea tuturor laturilor activitii acesteia, respectiv juridic, tehnic, resurse umane,economico-financiara etc., precum i a punctelor forte i punctelor slabe corespunztoare

fiecreia. Aceasta are ca scop exclusiv evidenierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea performanelor i riscurilor activitii viitoare, orice informaii care pot orienta judecataevaluatorului în fiecare dintre cele trei abordri prezentate.

În cadrul diagnosticului trebuie s-i gseasc rspuns probleme cum sunt:y Piaa pe care opereaz firma i poziia trecut i probabil pe aceast pia;y Situaia juridic a firmei i a proprietii evaluate;y Potenialul uman i de management al firmei;y Infrastructura tehnic pentru susinerea activitii de producie sau servicii;y R ezultatele obinute i probabile ale întreprinderii.

În cadrul activitii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie s furnizezeinformaiile necesare aprecierii situaiei trecute i prezente, care constituie o baz pentru

estimarea elementelor i variabilelor ´cheie´ ce trebuie avute în vedere în cazul aplicriidiferitelor metode de evaluare.

2. Diagnosticul juridic Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea

firmei. R ealizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice în urmtoarele domenii:dreptul societii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii,dreptul mediului, litigiile.




2

Între informaiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei reinem: Drepturile i obligaiile proprietarului participaiei evaluate; Analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de

investiii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, aciunilor etc.);

Analiza oricrei restricii legale privind transferul aciunilor; Documente privind tranzacii anterioare cu participaii la întreprinderea respectiv.

R ealizarea efectiv a diagnosticului juridic presupune analiza elementelor specifice dinurmtoarele domenii:

� Dreptul societii comerciale. În acest domeniu juridic se verific: contractul desocietate, statutul i modificrile ulterioare înfiinrii, registrul adunrii generale a acionarilor (asociailor), registrul acionarilor, registrul aciunilor, etc.

� Dreptul civil. Se analizeaz i se verific actele i contractele privind:- dreptul de proprietate asupra construciilor;- situaia juridic a terenurilor întreprinderii (drept de proprietate, contractul de închiriere

etc.)

- situaia juridic a imobilizrilor necorporale de natura brevetelor, licenelor, mrcilor înregistrate i altora de aceeai natur (se verific dac acestea sunt înregistrate la organismeleabilitate, cine este titularul dreptului de inventator sau autor, existena certificatului de inventator sau autor, durata legal de protecie etc.);

- situaia imobilizrilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitiide portofoliu, creane imobilizate etc);

- situaia împrumuturilor primite, a garaniilor constituite, existena creditelor nerambursate la scaden, eventualitatea declarrii în stare de faliment;

- situaia asigurrii societii prin efectul legii (imobiliar i de rspundere civil) i învirtutea unor contracte de asigurare împotriva unor riscuri (calamitate natural, furt etc), situaiaachitrii primelor de asigurare etc.

� Dreptul comercial.S

e verific contractele de vânzare - cumprare, de închiriere,contractele de locaie de gestiune (o variant a contractului de închiriere), cele de concesiune etc.� Dreptul fiscal. În acest domeniu juridic se verific:- înregistrarea întreprinderii la organele abilitate ale administraiei financiare;- dac s-au achitat obligaiile legale datorate (impozite, taxe, contribuii etc);- situaia plilor restante comparativ cu termenele exigibile;- ultimul control fiscal i rezultatele sale. Nu de puine ori se întâlnesc în practic firme care din proprie iniiativ îi calculeaz i

înregistreaz contabil penalitile pentru neplata la termen a obligaiilor fiscale. Pentru evaluator este foarte important reinerea acestor informaii datorit influenei directe asupra determinriivalorii pe baz de active (patrimoniale) a întreprinderii.

� Dreptul muncii.S

e verific i analizeaz existena contractelor colective i individualede munc, regulamentului de ordine interioar, contractului de management.Un punct important al acestui subcapitol al diagnosticului juridic îl reprezint relevarea

informaiilor care pot preciza dac oamenii cheie pot sau nu s fie meninui în aceastîntreprindere dup schimbarea proprietarului, sau dac noul proprietar este obligat s menin unanumit nivel al numrului de salariai sau al nivelului de salarizare etc.

� Dreptul mediului. Se analizeaz dac activitatea firmei evaluate se desfoar în cadrulimpus de legislaia de mediu; din perspectiva restriciilor privind efectele activitii asupra




3

mediului intereseaz dac firma are un studiu de impact, dac au fost obinute autorizaiile demediu, dac sunt litigii cu alte întreprinderi ori cu autoritile (i dac astfel se creaz obligaiadecontaminrii sau a plii unor daune interese).

� Litigiile. Se verific dac întreprinderea evaluat este implicat în litigii, aflate pe rolulinstanelor judectoreti. În cazul existenei unor litigii de munc se verific stadiul de rezolvare

al acestora.În toate cazurile acesta reprezint un punct important ce are implicaii directe atât asupravalorii estimate în abordarea pe baz de active (realizându-se corecii atunci când nu s-auconstituit provizioane).

3. Diagnosticul operaional În esen, diagnosticul operaional presupune o analiz detaliat a factorilor tehnici de

producie, a tehnologiilor de fabricaie a produselor, precum i a organizrii produciei i amuncii, ce poate fi realizat de ctre evaluatori care au i calitatea de experi tehnici.

Astfel, în legtur cu mijloacele fixe utilizate, indiferent dac sunt sau nu proprietateafirmei evaluate, evaluatorii trebuie s se pronune cu privire la:

- starea de funcionare a mainilor i utilajelor, gradul de uzur fizic;- performanele acestora în raport cu cele care se produc în momentul dat pe planmondial (uzura moral);

- posibilitile de utilizare în viitor;- mijloacele fixe înregistrate în patrimoniul unitii dar care nu mai pot fi folosite datorit

schimbrilor intervenite în structura productiei;- încadrarea mijloacelor fixe pe categorii conform Catalogului privind normele de

funcionare i clasificare a mijloacelor fixe prevzut de Legea nr.15/24 martie 1994 privindamortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale;

- oportunitatea trecerii în conservare a unor mijloace fixe (dac este cazul); condiiile încare s-a fcut aceasta i perspectivele de punere în funciune; într-o asemenea situaie specialitii

trebuie s se pronune cum vor fi tratate aceste mijloace fixe în procesul de evaluare.În legtur cu cldirile, în raportul de evaluare se face o descriere a acestoraevideniindu-se:

- concordana situaiei din teren cu planurile de construcie, modificrile aduse, bazalegal a acestor modificri, implicaiile asupra funcionalitii i siguranei în exploatare;

- starea tehnic i deprecierea estimat a acestora;- schimbrile intervenite în destinaia unor cldiri i posibilitile de folosire în viitor.În ceea ce privete mijloacele de transport, în urma examinrii structurii parcului pe

categorii de mijloace de transport (auto, feroviar, aerian i pe ap) se vor face referiri la:- gradul de folosire a parcului propriu;- modul de utilizare a capacitii mijloacelor proprii de transport;

- starea tehnic, gradul de depreciere;- posibilitile de folosire în viitor a parcului propriu, încadrarea parametrilor mijloacelor auto în standardele impuse pe plan naional i internaional.

R eferitor la terenuri se examineaz:- concordana dintre categoriile de suprafee existente (construit, aferent reelelor,

aferent cilor de acces, liber) i cele din certificatul de atestare a dreptului de proprietateasupra terenului;

- îmbuntirile aduse unor categorii de terenuri;




4

- schimbarea destinaiei unor suprafee de teren, baza legal i implicaiile asupraactivitii întreprinderii.

În cazul investiiilor în curs de execuie, evaluatorul trebuie s se pronune asupra posibilitilor de finalizare a influenei lor asupra capacitii de producie.

De asemenea, evaluatorul trebuie s fac referiri asupra posibilitilor pe care le are firma

pentru a-i asigura utilitile necesare desfurrii normale a activitii i a gradului dedependen fa de furnizorii de utiliti (regii autonome, societi comerciale etc.).În legtur cu producia i tehnologiile de fabricaie:- se prezint succint principalele produse fabricate sau servicii realizate;- se face o scurt descriere a procesului tehnologic, eventual prezentarea sub form de

schem, schi;- aprecieri asupra tehnologiilor, în raport cu ceea ce exist în domeniul respectiv;- organizarea general a produciei;- calitatea produciei;- impactul asupra mediului;- alte aspecte referitoare la producie sau serviciile pe care le presteaz în funcie de

obiectul de activitate.Pentru caracterizarea sintetic a potenialului tehnic se recomand urmtorii indicatori:

productiede

x productiedeCapacitate

obtinutaoductiaicapacitatia folosiredeGradul a 100

Pr ) !

fixemijloacetotal in

x fixemijloaceTotal

utilaje sii Mautilajelor siilor ma Pondereab 100

sinsin) !

100.) x fixe ijl abrutaValoarea

cu ulataa A ortizare

fixer

ijloaceloauzurade scripticGradul c !

100.

.) x

fixemijl abruta¡

aloarea

noi fixemijl ¡

aloarea fixer mijloaceloareinnoirede

¢ radul d !

Not: Indicatorii c) i d) trebuie stabilii atât pe total întreprindere cât i pe categorii de mijloacefixe.

În sinteza diagnosticului tehnic, evaluatorul se va pronuna asupra costului de înlocuire aactivelor imobilizate si a deprecierilor stabilite pentru estimarea costului de înlocuire net. Acesteinformaii sunt folosite, în special, în cazul abordarii pe baz de active.

4. Diagnosticul comercialDiagnosticul comercial vizeaz mediul de afaceri al entitatii evaluate si performantele

comerciale ale acesteia.Obiectivul de baz al diagnosticului comercial const în estimarea pieei actuale i

poteniale a întreprinderii i a locului ei pe pia.În cadrul diagnosticului comercial se recomand a fi abordate urmtoarele aspecte

eseniale:




5

4.1. Analiza pieei întreprinderiiAceast analiz reprezint un aspect major în estimarea valorii unei firme; din aceast

perspectiv se propun a fi analizate urmtoarele aspecte: analiza evoluiei vânzrilor; studiereaconcurenei; analiza clienilor întreprinderii; analiza furnizorilor întreprinderii (piaa de

aprovizionare).� Analiza evoluiei vânzrilor . În activitatea de evaluare a unei firme intereseazvânzrile de bunuri, lucrri i servicii care formeaz obiectul activitii, ceea ce este definit cafiind cifra de afaceri.

Cifra de afaceri, pe care o regsim în Contul de profit i pierdere, este evaluat în unitimonetare curente. Pentru o corect apreciere a performanei comerciale a firmei în timp seimpune corectarea cifrei de afaceri cu indicele preurilor domeniului de activitate sau în lipsaacestuia cu indicele general al preurilor (rata inflaiei), pentru a se obine cifra de afaceri în preuri (valori) comparabile.

Comparabilitatea datelor se poate asigura prin inflatare sau prin deflatare. Inflatarea presupune exprimarea valorilor din anii precedeni în puterea de cumprare a ultimului exerciiu

financiar. Deflatarea înseamn exprimarea valorilor în puterea de cumprare a exerciiuluifinanciar cel mai îndeprtat, luat ca baz de comparaie.R elaia de calcul a cifrei de afaceri în valori comparabile prin inflatare, este:

t N N pt N arecalculat I £

¤

£

¤

�! /

Cifra de afaceri în valori comparabile prin deflatare se determin astfel:

t N N p

N N

I

¥

¦

¥

¦

arecalculat

!

/

unde:

t N N p I /

reprezint indicele general al preurilor al anului N fa de anul N-t.

Evoluia în timp a vânzrilor firmei trebuie analizat i comparativ cu dinamicavânzrilor pe piaa sectorului de activitate al acesteia pentru a se evidenia întrirea saudiminuarea poziiei concureniale a întreprinderii pe pia.

Cuantificarea creterii sau scderii ponderii vânzrilor unei firme în cadrul vânzrilor totale pe pia se face pe baza relaiei:

01 g f I

I

CAt

CAf �¹¹ º

¸©©ª

¨§

în care: ICAf = indicele cifrei de afaceri a firmei considerate;ICAt = indicele cifrei de afaceri a sectorului;gf 0 = ponderea vânzrilor firmei în cifra de afaceri a sectorului în perioadaluat ca baz de comparaie.




6

Cifra de afaceri evolueaz sub influena unor factori (direci i indireci) specificidomeniului de activitate al firmei. Ca model de analiz general valabil se recomand apreciereadinamicii vanzarilor în funcie de doi factori direci, i anume volumul fizic al vânzrilor i preurile medii de vânzare:

§!

�!n

i

ii pqCA1

în care: qi = volumul fizic al activitii; pi = preul (tariful) mediu pe unitatea de produs (prestaie).

Modelul de analiz menionat prezint importan pentru evaluator deoarece permite punerea îneviden a urmtoarelor aspecte:

y creterea vânzrilor s-a obinut prin sporirea volumului fizic i/sau prin creterea preurilor de vânzare;

y

modul în care utilizarea extensiv a forei de munc a influenat volumul de activitate;y contribuia factorului calitativ productivitatea muncii la modificarea cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri poate fi analizat i pe baza unor modele de analiz specifice domeniului deactivitate al întreprinderii. Astfel, pentru analiza vânzrilor în ramurile productive se recomandmodelul:

Qe

̈

©

f M

Qe

f M

f M

s N

f M N ̈

©

p ��!'

'

în care:M f = valoarea medie anual a mijloacelor fixe folosite de întreprindere, indiferent dacsunt sau nu în proprietatea ei;

M f¶ = valoarea medie anual a mijloacelor fixe direct productive;Qe = producia execiiului.

Pe baza acestui model evaluatorul obine informaii cu privire la:y influena modificrii dimensiunii factorului uman asupra vânzrilor;

y dinamica gradului de înzestrare tehnica a muncii (M f/ N p) i impactul asupravânzrilor;

y compoziia tehnic a mijloacelor fixe i influena asupra cifrei de afaceri;y eficiena utilizrii mijloacelor fixe direct productive, caracterizat prin analiza

volumului de activitate productiv (Qe) în corelaie cu valoarea medie a mijloacelor

fixe (M f) direct productive i impactul asupra vânzrilor;y evoluia gradului de valorificare a produciei exerciiului (factor extrem de important,

ce pune în eviden legtura activitii firmei cu piaa) i contribuia acestuia lavariaia cifrei de afaceri.

În cazul întreprinderilor din sfera distribuiei se recomand utilizarea modelelor:




7

z za

sl

p

d N W

K N N

undeW N CAa

�!

�!

�! :,

în care: Nl = numrul locurilor de munc;K s = coeficientul schimburilor; Nz = numrul mediu de zile lucrate de un angajat;dz = desfacerea medie zilnica pe o persoan.Modelul anterior se recomand a fi folosit în cazul unitilor comerciale care practic

forma clasic de vânzare, cu plata la vânztor.

Modelul de mai jos se recomand în cazul unitilor comerciale care desfac mrfurile prinsistemul cu autoservire:

100

/

/

/

1

2

2

2

§!

�

�

!

!

n

i

i si

c

md g

md

md S

în care: Sc = suprafaa comercial;d/m2 = desfacerea medie pe unitatea de suprafa (metru ptrat);gsi = structura suprafeei comerciale pe grupe de mrfuri;di / m2 = vânzarea medie pe unitatea de suprafa pe grupe de mrfuri.

Pentru unitile comerciale, în formularea concluziilor, în funcie de profilul întreprinderii, se auîn vedere structura consumatorilor (clienilor), evoluia probabil a acestora, modificrile posibile ale cererii solvabile precum i ali factori care pot influena volumul vânzrilor.

� St udierea concurenei Piaa de desfacere a firmei, respectiv spaiul în care oferta specific a societii

comerciale se întâlnete cu cererea, reprezint un segment esenial al diagnosticului comercial,care nu poate fi complet dac nu se analizeaz i competiia, ca element fundamental al pieei.

Analiza concurenei trebuie s aib în vedere urmtoarele aspecte:y nominalizarea principalilor concureni;y

stabilirea cotei de pia (cpi) deinut de întreprinderea evaluat, i de principaliicompetitori pe pia, pe baza relaiei:

cpi

i

t x! 100;

în care:CAi = cifra de afaceri a firmei i;CAt = cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei i;




8

y determinarea cotei de pia relative (cpi') care reprezint "o expresie a raportuluidirect de fore dintre firme"1, utilizând raportul:

cpiCAf

CA x''

;! 100

în care:CAf = cifra de afaceri a firmei analizate;CA' = cifra de afaceri a celui mai important concurent;

y ierarhizarea firmelor care acioneaz pe piaa sectorului de activitate pe baza cotei de pia deinute pe orizontul de timp supus diagnosticrii;

y aprecierea poziiei concureniale a întreprinderii pe baza cotei de pia relative.Astfel, dac indicatorul este 100%, atunci firma deine poziia de lider pe piaarespectiv, iar în cazul în care valoarea cotei de pia relative se apropie de zero,atunci întreprinderea deine o poziie nesemnificativ pe pia.

R eferitor la concurena extern pe pia se menioneaz:

y firmele concurente (denumire, ara de origine i locul unde fabric produsele);y modul de organizare i durata serviciilor de garanie i postgaranie. Se va preciza

dac dispun de uniti proprii sau activitatea de service este cedat unei singure firmesau mai multor firme;

y raportul pre-calitate la produsele concurenei i cele proprii.y modalitile de distribuie a produselor (reea proprie, distribuitor unic, etc.);y puterea concurenial internaional, marcat prin cifra de afaceri, productivitatea

muncii, cota de pia etc. (în msura în care se dispune de informaii necesare);y forme de cooperare cu unii distribuitori internaionali.În analiza posibilitilor de penetrare pe anumite piee trebuie s se fac deosebirea între

diferitele categorii de piee, cum ar fi:

y piaa deschis, în care ptrunderea sau extinderea cotei este posibil, neexistândanumite restricii juridice sau de alt natur;

y piaa închis, în care nu exist posibilitatea de intrare datorit barierelor care protejeaz productorii autohtoni;

y piaa protejat, respectiv o pia caracterizat prin existena unor bariere de intrarecare nu sunt insurmontabile, nu inhib intrarea noilor venii.

Existena de zone de liber schimb precum i angajarea unor acorduri internaionale audrept consecin o deschidere a pieelor, situaie ce face ca lupta între competitori s capete uncaracter tot mai global.

Organizarea distribuiei produselor constituie un alt element al diagnosticului comercial,care se refer în principal la:

y forma juridic a distribuitorului (distribuia exclusiv, franchis etc.);y existena unei reele proprii de distribuie (numr de centre de desfacere, magazine,

amplasarea în teritoriu, personal calificat etc.);y durata contractelor cu distribuitorii (analiza detaliat a contractelor de lung durat -

peste un an i a celor cu durata sub un an);y obligaiile i drepturile întreprinderii fa de distribuitori;

1 M.Niculescu - Diagnosticul global strategic - Ed.Economic, Bucureti, 1997, pg.68




9

y alte aspecte privind distribuia produselor.� Analiza clienilor înt reprinderii Analiza vânzrilor din perspectiva clientelei urmrete în primul rând evoluia structural

a cifrei de afaceri pe clieni. În formularea concluziilor este necesar s se in seama de poziiaîntreprinderii într-un lan al intercondiionrii fabricaiei i consumului unui produs.

Pentru exemplificare presupunem disponibile informaiile din tabelul nr. 2.12

:

Structura cifrei de afaceri pe clieni la întreprinderea A

Tabelul nr. 2.1. Nrcrt

Clieni N-2mii lei %

N-1mii lei %

Nmii lei %

I Clieniinterni

10.249.460 65,0 10.467.847 70,0 10.262.985 62,0

1. I1 2.838.312 18,0 2.616.962 17,5 2.830.589 17,12. I2 2.365.260 15,0 2.542.192 17,0 2.797.491 16,9

3. I3 2.049.892 13,0 2.093.569 14,0 1.986.384 12,04. I4 1.892.208 12,0 2.018.799 13,5 1.407.022 8,55. Ali

clieniinterni

1.103.788 7,0 1.196.325 8,0 1.241.490 7,5

II. Clieniexterni

5.518.940 35,0 4.486.221 30,0 6.290.217 38,0

6. E1 1.892.208 12,0 1.495.407 10,0 2.482.980 15,07. E2 1.576.840 10,0 1.345.866 9,0 1.820.852 11,08. E3 1.261.472 8,0 822.474 5,5 1.489.788 9,09. Ali

clieni788.420 5,0 822.474 5,5 496.597 3,0

6. TOTAL 15.768.400 100 14.954.068 100 16.553.202 100

Evoluia cifrei de afaceri pe principalii clieni interni i externi evideniaz o relativstabilitate, ceea ce atest existena unor relaii tradiionale, relaii ce se pot constitui ca suport pentru evoluia viitoare a vânzrilor societii comerciale. O asemenea concluzie este important pentru evaluator, îndeosebi în ceea ce privete proiecia activitii firmei pentru aplicareametodelor încadrate în abordarea pe baz de venituri.

Un alt aspect esenial în ceea ce privete analiza clienilor îl reprezint urmrirea duratei

de imobilizare a creanelor (Di).R

elaia de calcul este urmtoarea:

T Rd

Sd Di

§§

!

2 A. Ifnescu, V. R obu, I. Anghel ± Evaluarea întreprinderii, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 2001, pg. 66




10

în care:T = perioada de analiz exprimat în numr de zile;� Sd = suma soldurilor debitoare ale conturilor de creane;� R d = suma rulajelor debitoare ale conturilor de creane (în practic se utilizeaz adesea

cifra de afaceri evaluate în preuri inclusiv TVA).

Durata medie de imobilizare a creanelor poate fi i în funcie de structura creanelor (gi)i a duratei de imobilizare pe categorii de creane (di) pe baza relaiei de calcul:

Di g i di

!§

100

în care:

d iS d i

Rd iT ! ;

100 x Rd i

Rd i g i

§!

Sursa de informaii pentru calculul duratei medii de imobilizare a creanelor o reprezintcontabilitatea sintetic i analitic (pe clieni).

În finalul analizei clientelei întreprinderii, evaluatorul trebuie s aprecieze în ce msur firma areo pia de desfacere care s poat fi luat în considerare în calculul previziunilor necesareaplicrii metodelor bazate pe venituri.

� Analiza furnizorilor înt reprinderii (piaa de aprovizionare) Piaa de aprovizionare a firmei reprezint un punct semnificativ în diagnosticul comercial

pentru evaluare. Principalele aspecte urmrite de evaluator vizeaz:y gruparea acestora în furnizori de utiliti i furnizori de materii prime, materiale,

semifabricate, etc.;y structurarea furnizorilor, în special a celor de materii prime i materiale în funcie de

cantitatea i valoarea aprovizionrilor;y stabilirea criteriile de alegere a acestora (de exemplu dup preurile practicate, dup

cantitile aprovizionate etc.);y analiza numrului de furnizori pentru un tip de resurs aprovizionat i a calitii

aprovizionrilor;y aprecierea dependenei fa de anumii furnizori i care sunt implicaiile gradului de

dependen determinat;

y analiza gradului de integrare a activitii firmei evaluate;y durata medie de utilizare a surselor atrase reprezentate de obligaiile fa de furnizori(Df) calculat pe baza relaiilor:

D f Sc

c

!§

§




11

în care:� Sc = suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de furnizori;� R c = suma rulajelor creditoare ale conturilor de furnizori;

sau:

Df g d f i i!§100

în care:

dfiSci

ci

! ;

g fiRci

Rci x!

§100

d fi = structura obligaiilor fa de furnizori stabilita pe baza rulajului creditor al acestora; g fi = durata de folosire a sursei atrase reprezentat de datoria fa de furnizorul i.Prin compararea duratei de folosire a surselor atrase pe fiecare furnizor în parte cu

termenul contractual de onorare a obligaiilor rezult fa de care furnizor întreprindereaconsiderat nu i-a respectat obligaiile contractuale. Totodat trebuie estimate implicaiile pecare le-ar avea întreruperea relaiilor contractuale de ctre acei furnizori cu firma evaluat.

4.2. Analiza produselor/serviciilor întreprinderii Analiza produselor i/sau serviciilor întreprinderii ofer informaii semnificative pentru

judecarea valorii întreprinderii. În acest demers se pot urmri: analiza structural a vânzrilor,analiza repartizrii vânzrilor pe ciclurile de via a produselor/serviciilor etc.

� Analiza st ruct ural a vânzrilor pe produse i piee de desfacere Vânzrile unei întreprinderi se impun a fi studiate de ctre evaluator pe produse sau grupe

de produse omogene, inând seama în acelai timp de pieele unde se desfac acestea. Scopulacestui mod de analiz a cifrei de afaceri îl reprezint necesitatea furnizrii de informaii pentrufundamentarea proieciilor (estimrilor) în perioada de previziune.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelele nr. 2.2. i nr. 2.3.

Structura cifrei de afaceri pe produse la întreprinderea A

Tabelul nr. 2.2.Nrcrt

Produse N-2mii lei %

N-1mii lei %

Nmii lei %

1. A 2.444.102 15,5 2.392.651 16,0 2.714.725 16,4

2. B 2.917.154 18,5 2.542.192 17,0 2.565.746 15,53. C 1.955.282 12,4 2.467.421 16,5 3.310.640 20,04. D 3.957.868 25,1 3.708.609 24,8 4.221.067 25,55. E 1.624.145 10,3 1.271.096 8,5 1.158.724 7,06. Alte

produse2.869.849 18,2 1.271.096 17,2 2.582.300 15,6

7. TOTAL 15.768.400 100 14.954.068 100 16.553.202 100




12

Structura cifrei de afaceri pe piee la întreprinderea A

Tabelul nr. 2.3 Nrcrt

Piaa N-2mii lei %

N-1mii lei %

Nmii lei %

1 Piaaintern

10.249.460 65,0 10.467.847 70,0 10.262.985 62,0

2 Export,din care:

5.518.940 35,0 4.486.221 30,0 6.290.217 38,0

2.1.

- EuropaOccidental

1.261.472 8,0 822.474 5,5 1.489.788 9,0

2.2.

- OrientulMijlociu

1.829.208 12,0 1.495.407 10,0 2.482.980 15,0

2.3.

- Alte zone 2.365.260 15,0 2.168.340 14,5 2.317.449 14,0

TOTAL 15.768.400 100 14.954.068 100 16.553.202 100

Din informaiile prezentate anterior rezult c peste 80% din totalul vânzrilor s-aurealizat pe seama a cinci produse iar diferena (20%) se datoreaz celorlalte produse din portofoliul firmei. Analizând structura vânzrilor pe produsele reprezentative ale întreprinderiirezult o cretere destul de important a vânzrilor la produsele A i C (ritm de cretere superior creterii medii a cifrei de afaceri a firmei), respectiv o reducere a vânzrilor la produsele B i E.

Produsul D, care deine ponderea cea mai mare în cifra de afaceri se afl în faza de

maturitate pe curba ciclului de via i a respectat în linii generale ritmul de cretere a vânzrilor pe total societate comercial (meninere în jurul a 25% din total vânzri).

Analiza structural a vânzrilor pe piee de desfacere, aa cum se observ în tabelul 2.3,relev c ponderea cea mai important revine pieei interne. Se constat schimbri în structuraexportului pe zone geografice; aprecierea este favorabil din perspectiva succesului firmei pe piee cu competiie ridicat, piee importante din punct de vedere politic i economic.

Pentru fundamentarea previziunilor cu un grad ridicat de certitudine se impune analizaevoluiei vânzrilor i a ponderii acestora pe piee i zone geografice pentru fiecare din principalele tipuri de produse ale întreprinderii (în acest scop se întocmete un tabel similar cutabelul 2.2, în care datele se refer la fiecare din produsele principale).

� Analiza repar t iiei vânzrilor în funcie de ciclul de via al produselor O latur important a diagnosticului vânzrilor o reprezint studierea cifrei de afaceri pe

stadii ale ciclului de via al produselor. Un asemenea diagnostic prezint importan pentruevaluator deoarece îi d posibilitatea aprecierii potenialului de evoluie a firmei fa de punctulcritic al rentabilitii i al asigurrii surselor necesare finanrii activitii.

Pentru exemplificare folosim datele din tabelul nr. 2.4.




13

Structura cifrei de afaceri pe ciclul de via al produselor la întreprinderea A

Tabelul nr. 2.4. Nrcrt

Fazaciclului de

via

N-2mii lei %

N-1mii lei %

Nmii lei %

1 Lansare 1.293.009 8,2 1.794.488 12,0 1.820.852 11,02. Cretere 5.014.351 31,8 4.486.220 30,0 5.462.557 33,03. Maturitate 6.938.096 44,0 5.981.627 40,0 6.952.345 42,04. Declin 2.522.944 16,0 2.961.173 18,0 2.317.448 14,0

TOTAL 15.768.400 100 14.954.068 100 16.553.202 100

Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior rezult urmtoarele concluzii:y reînnoirea mai accentuat a produciei în exerciiile N-1 i N fa de N-2, aspect

relevat de creterea ponderii cifrei de afaceri în faza de lansare a produselor;y scderea în exerciiul financiar N-1, atât valoric cât i procentual, a cifrei de afaceri a

produselor situate în faza de cretere, situaie care se poate explica prin faptul cunele produse au reprezentat un eec imediat dup lansare, precum i prin intrarea înfaza de declin a unor noi produse ce dein o proporie semnificativ în vânzrilefirmei;

y creterea ponderii cifrei de afaceri a produselor aflate în faza de maturitate înexerciiul N, situaie care se reflect i în sporirea vânzrilor totale, cu influen pozitiv asupra profitului, determinat atât de sporirea volumului produciei vândute,cât i de reducerea costurilor;

y în faza de declin se afl produse a cror cifr de afaceri reprezint sub 20% dinvânzrile totale. Influena acestor produse asupra rentabilitii firmei este negativ.

Studierea repartiiei i dinamicii cifrei de afaceri în funcie de ciclul de via al produselor

din portofoliul societii comerciale permite evaluatorului estimarea cu un grad mai ridicat decertitudine a mrimii cifrei de afaceri i a profitului în perioada de previziune.

4.3. Analiza preurilorAnaliza preurilor vizeaz evidenierea aspectelor de risc legate atât de dinamica

preurilor de vânzare ale firmei comparativ cu evoluia economic general i cea a industriei, câti corelaia între dinamica preurilor de vânzare i cea a preurilor de aprovizionare. Acest dinurm aspect poate evidenia puterea de negociere a firmei cu furnizorii, respectiv clieniiîntreprinderii, fiind un aspect important în estimarea riscului afacerii.

Din punct de vedere tehnic, evaluatorul va urmri dinamica preurilor de vânzare la principalele produse/servicii, respectiv a preurilor de aprovizionare la principalele intrri în

sistemul întreprindere.

4.4. PromovareaÎn ceea ce privete promovarea produselor societii, acestea vizeaz:y aciunile publicitare organizate frecvent i efectele lor (participri la târguri i

expoziii, campanii publicitare);y evoluia costurilor cu reclama i ponderea lor în cifra de afaceri;y imaginea întreprinderii i a produselor/serviciilor sale pe pia.




14

Evaluatorul va urmri dinamica efortului de promovare în corelaiei cu efecteleobinute (dinamica vânzrilor sau a preurilor de vânzare).

În finalul diagnosticului comercial, evaluatorul trebuie s fac referiri asupra perspectivelor activitii comerciale, atât în ceea ce privete posibilitile de aprovizionare cât i

de desfacere a produselor în scopul estimrii cifrei de afaceri pentru intervalul de prognoz. Înacest context se recomand prezentarea factorilor favorizani (puncte forte), previzibil a acionaasupra rezultatelor i performanelor firmei.

5. Diagnosticul resurselor umane i al managementului firmei

În cadrul acestui capitol de diagnostic se urmrete cunoaterea resurselor umane din punct de vedere al evoluiei, structurii, comportamentului i eficienei utilizrii lor, precum ianaliza echipei de conducere a întreprinderii.

5.1. Diagnosticul resurselor umane

În diagnosticarea resurselor umane ale unei firme în vederea evalurii se impune folosireaunui sistem de indicatori privind, pe de o parte, dimensiunea, structura i comportamentul, iar pede alt parte eficiena potenialului uman.

A. Dimensiunea, st ruct ura i compor t ament ul pot enialului uman � Dimensiunea pot ent ialului uman. Pentru a caracteriza dimensiunea potenialului uman

se pot folosi urmtorii indicatori:- numrul mediu de salariai (cu contract de munc), se determin ca o medie aritmetic

simpl a numrului zilnic al salariailor;- numrul mediu de personal (cu contract de munc sau convenie civil) - se stabilete

prin adugarea la numrul mediu de salariai a numrului mediu de colaboratori angajai pe bazde convenie civil);

- numrul maxim de personal, stabilit în funcie de volumul efectiv de activitate i productivitatea muncii prevzut.

N Cifra de afaceri sau alt indicator folosit pentrucalcularea productivitatii

oductivitatea anuala prevazuta xmax

( )

Pr ! 100

sau

100max

0 q I N N !

unde Iq reprezint indicele volumului de activitate exprimat prin cifra de afaceri, valoareadugat etc.;

- numrul de personal prezent la lucru ± reflect situaia la un moment dat.

Considerm c indicatorul numr med iu d e personal este cel ce permite evideniereadimensiunii potenialului uman care se coreleaz cu rezultatele obinute de ctre întreprindere.� St ruct ura resurselor umane. Principalele criterii de structurare utile în diagnosticarearesurselor umane sunt:

- dup principalele categorii de salariai se pot avea în vedere urmtoarele categorii:muncitori (direct productivi, indirect productivi, de deservire general); personal tehnic-ingineresc (ingineri, tehnicieni, maitri); personal de administrare i conducere;




15

- dup vechimea în întreprindere, personalul se poate structura în urmtoarele grupe: sub1 an; între 2 i 5 ani; între 6 i 10 ani; între 11 i 15 ani; între 15-20 ani; peste 20 ani. Analizastructurii dup vechime i evoluia sa în timp poate furniza informaii cu privire la strategiaangajrilor efectuate de întreprindere, dar i a eforturilor sale pentru stabilizarea personalului. Înmod normal, structura dup vechime trebuie s fie echilibrat, manifestându-se astfel o politic

adecvat de formare a personalului;- dup vârst, personalul se poate grupa astfel: pân la 30 de ani; între 31 i 40 ani; între41 i 50 ani; peste 50 ani. Un dezechilibru accentuat în structura dup vârst a personalului poates duneze strii i performanelor capitalului uman al întreprinderii. De exemplu, angajareamasiv la un moment dat a tinerilor frâneaz posibilitile acestora de promovare;

- dup sex. Teoretic, în afara cazurilor unde natura activitii ar justifica predominana personalului masculin sau feminin, ar trebui s regsim în fiecare întreprindere, inând cont destructura sa socioprofesional, o repartiie pe sexe sensibil egal cu cea care apare la scarnaional pentru ansamblul populaiei active;

- dup nivelul de calificare. Se impune structurarea personalului pe nivele de pregtire(superior, mediu, profesional) i pe categorii de personal. Un alt aspect care trebuie analizat îl

constituie perfecionarea pregtirii profesionale, pe forme de realizare (la locul de munc, cursuri postliceale, postuniversitare etc).� C ompor t ament ul personalului. Se pot folosi în analiz urmtorii indicatori:- gradul de utilizare a timpului maxim disponibil:

Gutimpul efectiv lucrat

timpul imd isponibil !

max

- indicatorii circulaiei forei de munc:

Coeficientul rarilor I

N sint !

Coeficientul plecarilor

E

N s!

C oeficientul miscarii totale I

Ns!

în care:I = numrul total al intrrilor de personal în cursul perioadei analizate;

E = numrul total al ieirilor de personal; Ns = numrul mediu de personal;- indicatorii comportamentului individual:

Rata g enerala a absenteismului Nr total ziled

e absentaTimpul imd isponibil rimat in zile

x! .max exp 100

De asemenea, se are în vedere structura timpului nelucrat pe cauzele care le-au provocat(boli, accidente de munc, maternitate, evenimente familiale, concedii fr plat, lipsurinemotivate etc.);

- indicatori de conflictualitate. În cazul în care conflictualitatea a luat o form colectiv,se impune urmrirea indicatorilor:




16

- numrul de greve;- numrul de zile ale grevei (durata grevei înmulit cu numrul de greviti);- gradul de importan al grevei la nivel de întreprindere:

(Numar d e g revisti

Numar total d e salariati);

- gradul de intensitate al grevei:(

Numar d e zile g reva

Numar d e g revisti);

- gradul de propagare al grevei:

(Numar total d e zile g reva

Numar total d e salariati).

În situaia formelor individuale de conflictualitate se urmresc indicatorii:- numrul de litigii care au necesitat intervenia inspeciei de munc;- numrul de litigii care au ajuns în faa instanei de judecat. B . Diagnost icul eficienei ut ilizrii resurselor umaneAnaliza eficienei utilizrii forei de munc a unei firme în vederea evalurii se realizeaz

cu ajutorul sistemului indicatorilor de reflectare a productivitii muncii.Pentru a urmri dinamica productivitii muncii la nivelul întreprinderii, precum i pentru

comparaia cu alte firme din aceeai ramur de activitate se folosesc indicatori valorici, construiica raport efect/efort .

În calitate de efect, se pot avea în vedere: cifra de afaceri (CA), producia exerciiului(Qe), veniturile din exploatare (Ve) sau valoarea adugat (Qa), în funcie de specificul activitiisocietii evaluate.

În calitate de efort, se pot folosi indicatorii: numrul mediu de personal (N), timpul totalde munc exprimat în zile (Tz) sau timpul total de munc exprimat în ore (Th).

Astfel, în cazul determinrii productivitii muncii pe baza valorii adugate relaiile decalcul sunt urmtoarele:

- productivitatea medie anual pe o persoan: W a

a

N !

- productivitatea medie zilnic: W z

a

! z!

- productivitatea medie orar: WhQa

N !

În final, evaluatorul trebuie s fac o sintez a principalelor puncte forte i slabe înlegtur cu resursele umane ale firmei.

5.2. Diagnosticul managementului firmeiÎn ceea ce privete conducerea întreprinderii evaluate în cadrul diagnosticului, se prezint

aspectele urmtoare:- echipa de conducere (nume, prenume, funcia, vârsta, experiena în domeniu etc.);- baza legal în virtutea creia îi exercit prerogativele funciei (exemplu: contractul de

management; Hotrârea Adunrii Generale a Acionarilor/Asociailor etc.);- poziia echipei de conducere fa de acionarii firmei, salariai, bnci etc.;




17

- se fac referiri i aprecieri asupra stilului de conducere (pe obiective, autoritar, cudelegarea autoritii, colegial, centralizat, descentralizat etc.);

- obiectivele negociate i prevzute ce;- gradul de realizare a criteriilor de performan stabilite prin contractul de management.În finalul acestui diagnostic evaluatorul formuleaz punctele forte i punctele slabe ale

managementului firmei.

curs diagnosticul pentru a evaluarii

Documents