UNIVERSITATEA Bucureti Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Justinian Departamentul de Sistematic, Practica si Arta Sacra

Teologie PASTORAL, Licenta, Anul al III-lea DISCIPLINA:

Sociologia Religiei

- suport de curs, varianta de lucru

Atenie ! :

suport de curs, orientativ, pentru uzul studenilor;

se va completa cu lectura bibliografica recomandata;

a nu se difuza public.

Lect. univ. Dr. Laureniu D. TNASE

OBIECTIVUL CURSULUI:

Familiarizarea studentului teolog cu cercetarea tiinific n domeniu temelor de sociologia religiei i implicaiile

ei n pastoratia Bisericii si in educaia religioas. Formarea capacitilor de analiz critica si obiectiv a fenomenelor sociale din perspectiva religioasa, de

identificare corect a cauzelor care determin aceste fenomene precum si formarea abilitilor de nelegere a evoluiei probabile a vieii religioase.

Cunoaterea specificului religios al societii romneti contemporane i a mutaiilor privind religiozitatea pe plan local i internaional n contextul transformrilor socio - politice si economice din ara noastr i a fenomenului de globalizare / secularizare pe plan mondial.

Asimilarea teoriilor si metodelor de cercetare specifice sociologiei; cercetare stiintific individuala prin lucrari de seminar, inclusiv sesiuni de intrebari specifice domeniului de cercetare.

Responsabilizarea studentului teolog de a se angaja n dialogul intercultural si interreligios cu obiectivitatea alteritatii religioase, a concepiilor despre lume, promovnd atitudine auto-critic, tolerant, si dorinta de a coopera cu toti membrii societatii indiferent de orientarea religioasa, etnica sau culturala.

nelegerea fenomenelor religioase i sociale n context interdisciplinar n domeniul studiilor socio-umane.

SCOPUL CURSULUI:

Asimilarea, aspectelor teoretice si practice de analiza sociologica pentru a putea identifica si cunoate modul de manifestare a religiozitii in societatea contemporana romneasca si europeana. In acest sens urmarim formarea abilitatilor necesare cunoasterii relaiilor dintre comunitile sau reprezentanii vieii religioase si societate, n vederea nelegerii situaiei actuale a Cretinismului si a altor religii att pe plan european cat si internaional. De asemenea ne dorim formarea unei atitudini corecte si responsabile fata de pluralismul religios si fata de valorile fundamentale ale democraiei si drepturilor omului cu scopul realizarii unei asistente sociale bazate pe respectarea demnitatii umane inteleasa ca manifestare si chip a lui Dumnezeu.

Anul universitar 2014 2015

- semestrul al II-lea -

- Bucureti -

STRUCTURA CURSULUI

Sem. al II-lea - 2 ore de curs/ saptamn

SOCIOLOGIE PASTORAL - Sociologia Religiei analiz aplicat -

TEMATICA DE CURS: - Semestrul al II-lea:

- Noiuni aplicate de Sociologia Religiei, studiu practic de teren ; analiz pastoral - misionar

****************

BIBLIOGRAFIE

***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, Viaa religioas din Romnia, Bucureti, Paideia, 1999; ed a II-a,

Bucureti, Bizantina, 2005; ed a III-a, Buzu, Tipogrup Press, 2008.

***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, Libertatea religioasa in context romanesc si european, Bucureti,

Bizantina, 2005.

AGABRIAN, Mircea, Sociologie Generala, Institutul european, Bucuresti, 2003.

BOROWIK, Irena, Grzegorz BABIOSKI (ed.) New Religious Phenomenona in Central and Eastern Europe.

Krakw (Polonia), 1997.

BOUDON, Raymond (coord.), Tratat de sociologie, Bucureti, Humanitas, 1997.

CIPRIANI, Roberto, Manuel de sociologie de la religion, Paris, l`Harmattan, 2004.

CUCIUC, C.; GHEORGHE, Manuela, Religia n legislaia din Romnia, Bucureti, 2001.

CUCIUC, Constantin, Religii care au fost interzise n Romnia, Bucureti, Gnosis, 2001.

CUCIUC, Constantin, Religii noi n Romnia, Bucureti, Gnosis, 1996.

CUCIUC, Constantin, Sociologia religiilor, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2003

CUCULEA, Daniel Gabriel, Libertatea religioas n Romnia, Bucureti, 1999.

DURKHEIM, Emile, Sociologia, regulile metodei sociologice, Bucuresti, Antet, 2005.

DURKHEIM, Emile, Formele elementare ale vieii religioase, Iai, Polirom, 1995.

GHEORGHE, Manuela, Religie si schimbare sociala in Romnia, ed. Axis, Iai, 2004.

GROSU, Dr Nicolae, Esenele sociologiei, Bucureti, Militar, 1997.

GIDDENS, Anthony, Sociologie, Bucuresti, ed. Bic All, 2001.

GUSTI, D.; STAHL, H., Sociologie romneasca monografia, teorie si metoda, Paideia, Bucuresti, 1999.

TNASE, Laureniu D., Pluralite religieuse et societe en Roumanie, Peter Lang, Bern, 2008.

TNASE, Laureniu D., Evoluia societii contemporane din perspectiva vieii religioase: globalizare,

secularizare, pluralizare, NMR, in Anuarul FTO Universitatea Bucureti, ed. Univ. Bucureti, Bucureti,

2006, pp.525-534.

VOICU, Malina, Romania religioasa, Institutul European, Iasi, 2007.

WEBER, Max, Sociologia religiei, ed. Teora, Universitas- colectia Logos, Bucuresti, 1999

WEBER, Max, Etica protestanta si spiritul capitalismului, ed Incitatus, Bucuresti, 2003.

*******************

Anul universitar 2014-2015 - semestrul al II-lea

SOCIOLOGIE PASTORAL

- Sociologia Religiei analiz aplicat -

Noiuni aplicate de Sociologia Religiei, studiu practic de teren ;

analiz pastoral misionar

***********

Partea I:

RECENSMINTELE IN ROMNIA

Recensmintele se efectueaz n prezent pe baza metodologiei ONU, pentru

comparabilitate, de preferin din 10 n 10 ani (n anii terminai cu 0 sau 5). Istoricul nregistrrii populaiei pe teritoriul rii noastre ncepe imediat dup cucerirea Daciei, prin

cens ul dispus de mpratul Traian (98-117 e.n. ). Din pcate rezultatele acestei nregistrri, ca i ale celor efectuate n timpul ocupaiei romane, nu s-au pstrat. n perioada Statelor Feudale, evidena populaiei se fcea pe baza listelor de dri fa de biseric, prin catastifele vistieriei. Catastiful din 1591 a Domnitorului Petru chiopul este cunoscut ca prima nregistrare n limba romn a populaiei. Din timpul domniei lui Mihai Viteazul (1599) se pstreaz un al doilea catastif. n 1713, sub domnia lui Constantin Brncoveanu, se efectueaz o cuprinztoare nregistrare a populaiei pentru stabilirea tributului datorat turcilor.

Din secolul XVIII-lea se pstreaz catafrafii ale localitilor (fiscale) sau religioase i conscripii (fiscale, militare), ca i urbarii, registre de dijme, aezminte omeneti, etc.

Din aceeai perioad dateaz i primul recensmnt modern din ara noastr (1838). Pn n prezent s-au efectuat 12 recensminte ntr-un interval de peste 150de ani. Frecvena lor s-a dublat n ultimile decenii: n prima sut de ani s-au efectuat cinci recensminte, mai puine dect sau fcut n ultima jumtate de veac.

Recensmntul din 1838 a cuprins ntreg teritoriul Moldovei, populaia nregistrndu-se nominal.

Recensmntul din 7 ianuarie 1992 s-a desfurat n climatul nc tensionat al schimbrilor radicale produse n Romnia dup evenimentele din decembrie 1989. La acest recensmnt, pe lng aflarea numrului (22 810 035) i distribuia teritorial a populaiei, s-a putut nregistra i structura pe naionaliti.

La recensmntul populaiei din 18 martie 2002 s-au ur,rit aflarea numrului, structurii demografice i socioeconomice ale populaiei, precum i stabilirea numruluii structurii cldirilor, locuinelor i gospodriilor. Rezultatele definitive ale acestui recensmnt arat c, n perioada intercenzitar, volumul total al populaiei a sczut cu 1 129 061, fiind de 21 680 974 de persoana (brbai- 10 568 741, femei 11 112 233).

Ultimul Recensamant National al populatiei in Romania s-a realizat in octombrie a anului 2011,

inercandu-su astfel treptat ca Romania sa ajunga la recenzarea populaiei in anii cu 0 sau cu 5, conform metodologiei ONU, putand astfel compatibiliza mai uor datele interne cu cele internationale.

Alte documente cifrice publice i oficiale

Am struit mai mult asupra recensmintelor pentru c ele constituie forma principal a observrii n statistica social, dar i pentru c n cadrul acestor forme de nregistrare au fost elaborate tehnicile generale de observare statistic. Alturi de recensminte, statisticile economice, culturale, juridice, etc sunt indispensabile cercetrii socioumane. Trebuie s subliniem faptul c Anuarul static al Romniei conine o mare bogie de informaii utile cercettorului. Anuarul static al Romniei, aprut prima dat n 1902, fiind publicat de Direciunea statistic din Ministerul Finaelor. Urmtoarele apariii ale Anuarului (din 1909 i 1912) au fost asigurate de Ministerul Industriei i Comerului. Anuarul din 1922 e editat de Institutul de Statistic General a Statului i prezint date cu privire la Romnia ntregit . Din 1922 Anuarul apare cu regularitate, prezentnd un volum mai mare sau mai redus de date.

n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial s-a continuat publicarea Anuarului statistic, volumul de informaii variind de la o etap la alta. Cenzura absurd practicant anterioar prbuirii comunismului n Romnia a fcut ca datele statistice din Anuar s fie din ce n ce mai srace. Pentru comparaie, a se vedea, de exemplu, structura Anuarului statistic al R.S Romnia (1983) i a Anuarului statistic al Romniei (1999).

n prezent, Anuarul statistic al Romniei, n cele aproximativ o mie de pagini ale sale,

cuprinde 18 capitole:

Cap.1 - geografia i mediul nconjurtor Cap. 2 - populaia Cap. 3 - fora de munc Cap. 4 veniturile, cheltuielile i consumul

populaiei Cap. 5 protecia social Cap. 6 sntate Cap.7- nvmnt, industrie, cercetare Cap.8 cultur, sport Cap. 9- indicatori sintetici Cap. 10- preuri

Cap. 11- agricultur, silvicultur Cap. 12- industrie, construcii Cap. 13- transporturi, telecomunicaii Cap. 14- comer, turism, servicii Cap. 15- justiie Cap. 16- finane Cap. 17- teritorii Cap. 18- statistica internaional.

Alte izvoare de informaie statistic sunt: Indicatorul statistic al statelor i unitilor administrative din Romnia (aprut n 1922), care ofer date despre structura populaiei, numrul cldirilor, al gospodriilor, al locurilor de munc i al ntreprinderilor comerciale i industriale din fiecare stat, ora, pals i jude, Buletinul demografic al Romniei (aprut n 1932), Buletinul statistic al Eforiei Spitalelor Civile (aprut n 1938), Statistica nvmntului din Romnia (aprut n 1922), buletinul muncii (aprut n 1920). n afara acestor surse de informaii statistice, se poate face apel la publicaiile Institutului Naional de Statistic (de exemplu, Breviarul statistic al Romniei, 1938).

Documente cifrice publice neoficiale n diferite cri, ziare sau reviste sunt publicate date statistice de interes sociologic. Ele pot

fi reinterpretate, adncindu-se sau formulndu-se noi concluzii. Lipsa unor documente publice

oficiale adecvate l oblig pe sociolog la efectuarea unor micro recensminte. Publicarea micro recensmitelor realizate n cercetrile sociologice de teren d natere unor documente cifrice publice neoficiale, ce pot fi utilizate pentru comparaii sau ca baz pentru noi cercetri.

Documente cifrice personale oficiale i neoficiale Astfel de documente sunt mai rar utilizate n cercetrile sociologice, dei, atunci cnd pot fi

colecionate n numr suficient, ele constituie o surs de informaii extrem de valoroas. Deciziile de ncadrare, deciziile de trecere ntr-o alt categorie de salarizare-ca documente cifrice personale oficiale, pot reconstitui evoluia real n cariera profesional a unei persoane

sau a unei categorii socio profesionale. De asemenea, listele de venituri i cheltuieli ale familiei-ca documente cifrice neoficiale, pot furniza informaii dintre cele mai semnificative referitoare la calitatea vieii i evoluia ei. Este de la sine neles c documentele cifrice personale oficiale i neoficiale trebuie corelate cu celelalte tipuri de documente i cu informaii obinute prin intermediul altor metode i tehnici.

Valoarea i limitele utilizrii documentelor cifrice n cercetarea sociologic

Documentele cifrice asigur o determinare cantitativ a faptelor, fenomenelor i proceselor

sociale. Ele se cer a fi ntodeauna verificate pentru a se stabili autencitatea informaiilor statistice n expresia lor numeric. Se exclud de la nceput statisticile trucate, cele cu erori de nregistrare sau incompetente. Valoarea informativ a datelor statistice sociale depinde, n principal, de doi factori, i anume : de sistemul de recoltare i prelucrare a datelor statistice i de vizibilitatea faptelor, documentelor cifrice conin informaii n ansamblu valide. Verificarea lor se impune totui, ntruct sistemele de recoltare a informaiilor pot introduce distorsiuni. Viznd scopuri diferite. Este greit, n aceste condiii, s se acorde ncredere deplin doar uneia dintre statistici. Pentru a le stabili valoarea, statisticile trebuie raportate la sistemul de eviden general, coroborndu-le, fr a exclude de la nceput vreuna din ele.

Vizibilitatea faptelor, fenomenelor i proceselor ce urmeaz a fi nregistrate condiioneaz valabilitatea statisticilor sociale. Cu ct vizibilitatea fenomenelor este mai accentuat, cu att valoarea de reflectare a documentelor cifrice este mai mare. n baza acestui raionament, ne ateptm n mod legitim ca recensmntul locuinelor s fie mai exact dect recensmntul populaiei i acesta mai exact dect recensmntul animalelor. Chiar recensmintele populaiei, att de perfecionare sub raport metodologic, nu sunt ferite de distorsiuni. Exist o atracie ctre rotunjirea numerelor, ca s nu mai vorbim de erorile de nregistrare nesistematice. Persoanele care au 49 de ani, ca i cele de 51 de ani- de exemplu au tendina de rotunjire a vrstei, declarnd pur i simplu c au vrsta de 50 de ani. Alctuind piramida vrstelor, se observ o supradimensionare a claselor de vrst terminate cu zero (30, 40, 50, .a.m.d). Uneori, rezultatele recensmintelor sunt n mod voluntar trucate. n urma recensmntului din 1980 din SUA, municipalitatea din New York a intentat o aciune n justiie mpotriva biroului de recensmnt, apreciind c populaia newyorkez a fost subestimat. Se pare c eroarea nu a fost deloc ntmpltoare: n SUA, n funcie de rezultatele recensmintelor se stabileste numrul locuitorilor pentru alegerea membrilor din Camera reprezentanilor, precum i ajutorul federal pentru fiecare stat n parte. n concluzie, informaiile statistice cuprinse n documentele cifrice se impun dintru inceput ateniei sociologului, care trebuie s le verifice autenticitatea i s le integreze cu alte informaii, astfel nct s obin o descriere cantitativ-calitativ a vieii sociale n dinamica ei. Dar s nu uitm ceea ce a spus Constantin Noica (1985) referitor la statistici : s fim prudeni n faa exactitii goale.

******************

Efectele concurentei religioase msurate in funcie de Recensmntul

Naional al populaiei din 1992, 2002, 2011;

studiu pe documentele statistice ale recensmintelor naionale si alte statistici in

domeniu;

Dup 1989, Bisericile si Cultele religioase din Romnia au intrat intr-o serie de schimbri interne in consonanta cu schimbrile prin care trecea ntreaga societate romaneasca. Este semnificativ, in acest sens, faptul ca numrul total de biserici nou construite in Romnia intre 1990 si 2005 a fost de aprox. 3500 de lcauri de cult ceea ce reprezint o cretere cu 19.2% in 15 ani fata de numrul total de biserici construite in Romnia pana atunci, in decursul istoriei1.

Un alt aspect important observat a fost si entuziasmul religios public, Biserica Ortodoxa in special, data fiind ponderea ei majoritara in societate, fiind unul dintre actorii importani ai transformrilor nregistrate, a fost creditata cu foarte mare autoritate in cadrul instituiilor nou create, att sub aspect administrativ cat si politic. ntlnim, de exemplu, in primii ani dup 1990 o serie de ierarhi ai Bisericii in Parlamentul Romniei, parintele Tatu de la Manastirea Plumbuita sau Episcopul Calinic de Arge.

Competiia religioasa a nregistrat cote ridicate, prin sosirea a numeroase organizaii religioase noi, in special de expresie evanghelica si harismatic neo-protestanta, venite in cea mai mare parte din America din cadrul bisericilor americane independente. Cu toate ca structura vieii religioase din Romnia n-a nregistrat modificri semnificative prin conversii religioase importante, noile micri religioase rmnnd marginale ca numr de adepi in pofida eforturilor depuse de acestea sub aspect misionar si economic, totui, prezenta numeroasa a ofertelor religioase noi a fost perceputa de populaie ca o adevrata invazie a sectelor, crend o stare de iritare si de tensiune la nivelul vieii religioase2.

Structura religioasa tri-polara a societii romanesti Utiliznd comparativ datele recensmintelor naionale desfasurate in 1992 si 2002 putem

observa configuraia vieii religioase in prezent si dinamica ei, precum si raportul procentual intre religia majoritara ortodoxa si celelalte minoritati religioase sau confesional cretine.

Pentru o mai clar intelegere a dinamicii vietii religioase din Romania in ultimii 18 ani am redactat un tabel comparative cu datele privind structura religioas a populaiei conform recensamintelor naionale din 1992 i 2002. Pe o prima coloana sunt introduse datele corespunztoare recensamantului din 1992, calculand apoi procentajele pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut de Stat iar pe alta coloana am introdus aceleasi calcule dar pe baza datelor recensamantului din 2002. In cea de-a cincea coloana am mentionat diferentele numerice dintre

cele doua REcensaminte, diferente pe care le-am exprimat si-n procentaje pe urmatoarea coloana pentru a putea interpreta daca s-au inregistrat cresteri sau diminuari ale numarului de credinciosi pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut. Vrem sa precizam faptul ca formularul de recenzare

atat la recensamantul din 1992 cat si din 2002 a continut si o intrebare despre identitatea religioasa a persoanei intervievate ceea ce ne-a permis, ca pe baza declaratiilor individuale,

centralizate statistic la nivel national, sa facem o analiza atenta si corecta a dinamicii vietii religioase.

1 Ibidem, p. 238.

2 Ibidem, pp. 109-110; 120-124.

T1. Dinamica vietii religioase din Romania intre 1990 2012 Tabel comparativ statistic ntocmit pe baza Recensmintelor Naionale din 1992, 2002 si 2011

Dr. Laurentiu D. TANASE

Religie - Confesiune

1992

Percentage % 1992

2002

Percenta

ge % 2002

Diferences: 2002 / 1992 &

Percentage % increase /decrease by 2002 /

1992

2011

Percentage

% 2011

Diferences: 2011/2002

& Percentage % increase /decrease by 2011 /

2002

Diferences: 2011/1992

& Percentage % increase /decrease by 2011 /

1992

TOTAL 22810035 100.00% 21680974 100.00% - 1.129.061

= - 4.94%

19043767

100.00

%

- 2.637.207

= - 12,16%

- 3.766.268

= - 16,51%

Ortodoci 19802389 86.8% 18817975 86.79% - 984.414 =

- 4.97%

16367267

85,94 % - 2.450.708

= - 13,02

- 3.435.122 =

- 17,35% Romano-catolici 1161942 5.1% 1026429 4.73% - 135.513

= - 11.66%

869246 4,56 % - 157.183

= - 15,31%

- 292.696 =

- 25,19%

Greco catolici 223327 1.00% 191556 0.88% - 31.771= - 14.22%

160275 0,84% - 31.281 = - 16,32%

- 63.052 = - 28,23%

Reformai 802454 3.5% 701077 3.23% - 101.377= - 12.63% 600970 3,15%

- 100.107 =

- 14,28%

- 201.484 =

- 25,11% Penticostali 220824 1% 324462 1.50% +

103.638=

+ 46.93%

367938 1,93% + 43.476

= + 13,40%

+147.114 =

+ 66,62% Baptiti 109462 0.5% 126639 0.6% + 17.177=

+ 15.69% 118003 0,61%

- 8.636 = - 6,82%

+ 8.541 = + 7,8%

Adventiti de ziua a -7a

77546 0.3% 93670 0.43% + 16.124=

+ 20.79% 85902 0,45% - 7.768 = - 8,29%

+ 8.356 = + 10,78%

Unitarieni 76708 0.3% 66944 0.31% - 9.764= - 12.72%

57558 0,30% - 9.386 = - 14,02%

- 19.150 = - 24,96%

Musulmani 55928 0.2% 67257 0.31% + 11.329= + 20.25% 62882 0,33%

- 4.375 = - 6,5%

+ 6.954 = + 12,43%

Cretini dup Evanghelie

49963

0.2%

44476 + 18178 = 62654

0.21%

+ 12.691= + 25,40%

43179+ 17745= 60.924

0,31% - 1.730 = - 2,76%

+ 10.961

= + 21,94%

Cretinii de rit vechi

28141 0.1% 38147 0.18% + 10.006= + 35.55%

32055 0,16% - 6.092 = - 15,97%

+ 3.914 = + 13,91%

Biserica Luterana (secui)

21221

0.1%

27112

0.13%

+ 5.891= + 27.76%

20580 0,10% - 6.532 = - 24,09%

- 641 =

- 30,21%

Biserica

Evanghelica C.A. (sai)

39119

0.2%

8716

0.04%

- 30.403= - 77.71%

6990 0,03% - 1.726 = - 19,80%

- 32.129 = - 82,13%

Evrei - mozaici 9670 0.04% 6057 0.03% - 3.613=

- 37.36% 3823 0,02%

- 2.234 = - 36,88%

- 5.847= - 60,47%

Alte religii 56329 0.39% 89196 0.50% + 32.867= + 58.34%

22518 (cu MJ

74.328) 0,11%

- 14.868 = - 16,67%

+ 17.999 =

+ 31,95%

Fara religie 24314 0.1% 12825 0.06% - 11.489= - 47.25% 23918 0,12%

+ 11.093 =

+ 86,5%

- 396 = - 1,63%

Atei 10331 0,045% 8524 0.039% - 1.807= - 17.49%

21196 0,11%

+ 12.672 = +

148,66%

+ 10.865 = +

105,17%

Religie nedeclarata

8139 0.035% 11734 0.05% + 3.595= + 44.17%

84753 0,44%

+ 73.019 = +

622,29%

+76.614 = +

941,32%

Martorii lui Jehova

51810 0,27%

(Alte religii, Fara

religie, Religie nedeclarata) = NMR si SECTE

56329 +

24314+8139 =

88.782

0,39% (total

populaie)

89196 +

12825+11734

= 113.755

0,52%

(total populaie

)

+ 24.973 = + 0,11%

22518 + 23918 + 84753 = 131.189

(cu MJ = 182.999)

+ 0,69% + (0,96%)

+ 69.244 =

+ 60,87%

+ 94.217 = +

106,12%

Surs: Tabel comparative redactat pe baza datelor oficiale ale Recensmntului naional al populaiei din 1992, (I.N.S., Bucureti, 1995, p. 296), Recensmntul din 2002, I.N.S., vol. I, Bucureti, 2003, p. 802-803, (i pe baza datele preliminare ale Recensmntului naional din oct. 2011 -

http://www.recensamantromania.ro (03.09.2012).

T.1. ROMANIA configuraia religioasa a populatiei

Interpretare comparativ intre Recensamntul national al populatiei din 1992 i 2002

Religie - Confesiune

1992

Procentaj % 1992

2002

Procentaj %

2002

Diferences: 2002 / 1992

Percentage % increase

/decrease by 2002 / 1992

TOTAL 22810035 100.00% 21680974 100.00% - 1.129.061 - 4.94%

Orthodoci 19802389 86.8% 18817975 86.79% - 984.414 - 4.97%

Romano-Catholici 1161942 5.1% 1026429 4.73% - 135.513 - 11.66%

Greco catholici 223327 1.00% 191556 0.88% - 31.771 - 14.22%

Reformai 802454 3.5% 701077 3.23% - 101.377 - 12.63%

Penticostali 220824 1% 324462 1.50% + 103.638 + 46.93%

Baptisti 109462 0.5% 126639 0.6% + 17.177 + 15.69%

Adventisti de ziua a -7a

77546 0.3% 93670 0.43% + 16.124 + 20.79%

Unitarieni 76708 0.3% 66944 0.31% - 9.764 - 12.72%

Musulmani 55928 0.2% 67257 0.31% + 11.329 + 20.25%

Cretini dupa Evanghelie

49963

0.2%

44476 +

18178 = 62654

0.21%

+ 12.691

+ 25,40%

Cretiniii de rit vechi 28141 0.1% 38147 0.18% + 10.006 + 35.55%

Biserica Luterana (secui)

21221

0.1%

27112

0.13%

+ 5.891

+ 27.76%

Biserica Evanghelica C.A. (sasi)

39119

0.2%

8716

0.04%

- 30.403

- 77.71%

Evrei - mozaici 9670 0.04% 6057 0.03% - 3.613 - 37.36%

Alte religii 56329 0.39% 89196 0.50% + 32.867 + 58.34%

Fara religie 24314 0.1% 12825 0.06% - 11.489 - 47.25%

Atei 10331 0,045% 8524 0.039% - 1.807 - 17.49%

Religie nedeclarata 8139 0.035% 11734 0.05% + 3.595 + 44.17%

Surs: Tabel comparative redactat pe baza datelor oficiale ale Recensamntului naional al populaiei din 1992,

(I.N.S., Bucureti, 1995, p. 296), i Recensamntul din 2002, I.N.S., vol. I, Bucharest, 2003, p. 802-803.

Pentru o mai clar intelegere a dinamicii vietii religioase din Romania in ultimii 25 ani am

redactat un tabel comparative cu datele privind structura religioas a populaiei conform recensamintelor naionale din 1992, 2002 si 2011.

Pe o prima coloana sunt introduse datele corespunztoare recensamantului din 1992, calculand apoi procentajele pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut de Stat iar pe alta coloana

am introdus aceleasi calcule dar pe baza datelor recensamantului din 2002. In cea de-a cincea coloana am mentionat diferentele numerice dintre cele doua Recensaminte, diferente pe care le-am exprimat si-n procentaje pe urmatoarea coloana pentru a putea interpreta daca s-au

inregistrat cresteri sau diminuari ale numarului de credinciosi pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut. Vrem sa precizam faptul ca formularul de recenzare atat la recensamantul din 1992 cat si din 2002 a continut si o intrebare despre identitatea religioasa a persoanei intervievate ceea

ce ne-a permis, ca pe baza declaratiilor individuale, centralizate statistic la nivel national, sa facem o analiza atenta si corecta a dinamicii vietii religioase.

Aa cum se poate observa din tabelul de mai sus, Bisericile tradiionale (ortodoxa, catolica, greco-catolica sau protestante), au nregistrat o diminuare a numrului de credincioi. In acelai timp Bisericile neo-protestante (adventista, baptista, penticostala), si comunitatea musulmana nregistreaz procente importante de cretere. Evident sunt numeroase cauzele care au stat la baza acestor evoluii dar, nu vom intra in alte detalii in afara celor generale, cu precdere verificabile.

Sociologia Religiei analiza aplicata

B. Religia - fenomen social;

diversificare pluralizare pluralism religios in Romnia

SCURTA PREZENTARE A DIVERSIFICRII VIEII RELIGIOASE IN ROMANIA LA NCEPUTUL SEC. AL XX-LEA

Pentru a nelege specificul religios al societii romneti in general, este necesar s adoptm o perspectiv socio-istoric si s amintim c n Romnia cretinismul ortodox a fost un factor central de constituire a statului romn. Formarea statului romn modern la nceputul secolului al XX-lea, a reprezentant un moment istoric de o importan deosebit. Unirea provinciilor romneti la 1 Decembrie 1918, ara Romneasc, Moldova, Transilvania, Bucovina si Basarabia, a fost posibila ca urmare a victoriei Romniei in Primul rzboi mondial si s-a putut realiza si datorita sprijinului susinut pe care l-a primit din partea celorlalte tari europene nvingtoare, in special din partea Franei.

Provinciile romaneti, care au constituit Romania, ca stat european in 1918, se caracterizau printr-o cultura si o spiritualitate comuna, romneasc. In afara limbii romne vorbita majoritar in toate provinciile religia cretina ortodox a constituit matricea cultural-spirituala a noului stat, Romnia. Cu att mai mult cu ct n tradiia cretinismului oriental, politica a fost mereu strns legat de elementul religios. De aceea, elementul religios a jucat n mod deosebit un rol important n procesul de legitimare al puterii politice pentru tnrul stat european. Crearea naiunii romne moderne, s-a fcut dnd politicului, bazele unor legitimiti teologice. Aceast legtur strns ntre Stat i Biserica Ortodox a condus diveri analiti s vorbeasc despre sufletul romnesc, neles ca o form cultural i spiritual specifica poporului roman, sau s utilizeze termenul de simfonie, pentru a defini un raport strns intre aceste aspecte definitorii ale istoriografiei moderne.

Din perspectiva sociologiei religiei perioada de la sfritul secolului al XIX-lea si nceputul secolului XX este n mod deosebit interesant i important ajutndu-ne s nelegem procesul de diversificare al societii romneti, si mai apoi pe cel de pluralism religios modern. Putem afirma c la nceputul secolului XX, pot fi identificate primele semne concrete de diversificare real a cmpului religios romnesc, dominat pn atunci de elementul majoritar ortodox. Populaia noilor teritorii care intrau in componenta Romniei era eterogena att pe plan confesional religios cat mai ales etnic. Credincioii de confesiune ortodoxa erau majoritari dar ntlnim si catolici, greco-catolici, protestani, evrei si musulmani. In plus, in Transilvania, provincie care a fost o lunga perioada de timp sub ocupaia austr-ungara, coexista deja un numr mare de secte si culte protestante: baptiste, adventiste, penticostale si evanghelice. Se poate observa aadar ca Romnia trece, dup primul rzboi mondial, de la o structura sociala nono-confesionala si nono-etnica, la una pluri-confesional si pluri-etnic. In acelai timp trebuie remarcat si faptul ca s-a dublat suprafaa tarii prin unirea cu noi provincii romaneti: Transilvania, Bucovina si Basarabia. Catherine Durandin3 un istoric francez contemporan afirma ca micul regat moldovlah s-a mrit astfel nct a devenit o mare putere regional, o nou Romnie, care ocup o suprafa de 295.049 km ptrai, n timp ce nainte de

3 Catherine DURANDIN, Histoire des Roumains, Paris, Fayard, 1995, p. 240-241.

rzboi avea numai 137.903 km ptrai. In consecina, si populaia si-a dublat numrul trecnd de la 7.235.919 la 15.541.424 de locuitori in numai 8 ani, intre 1912 pana in 19204.

Conform informaiilor statistice oficiale ale recensmintelor naionale din 1899 si din 1930, se poate observa o evoluie foarte interesanta a structurii etnice a Romniei. naintea primului rzboi mondial populaia de etnie romneasc nregistra 92% de locuitori, formnd un stat etnic aproape omogen.

G1. Structura etnic a Romniei conform recensmntului naional din 1899

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

92,10%

7,90%

ROMANI ALTE NATIONALITATI

G1. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor Recensmntului general al populaiei Romniei din 1899, cu o prefa de Sabin MANUILA, Bucureti, Institutul Central de Statistic, 1944, p.93.

Gsim acelai rezultat (graficul G2) daca privim distribuia confesionala. In 1899, la o

populaie de 5.956.690 de locuitori avem 91,5% cretini ortodoci, 4,5% evrei, 2,5% catolici, 0,7% musulmani, 0,4% protestani si 0,4% aparinnd altor religii. Aadar putem identifica o particularitate istorica a Romniei care era structurata pe baza identitii etnico-religioase fiind o tara majoritar ortodoxa si de etnie romneasca.

G2. Romnia : structura confesionala dup recensmntul din 1899 la o populaie de 5.956.690 locuitori.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

91,51%

4,50% 2,50% 0,70% 0,40% 0,40%

ORTHODOXES JUIFS CATHOLIQUES MUSULMANS PROTESTANTS AUTRES RELIGIONS

G2. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor,, op. cit., 1944, p. 84.

4 Cf. Brviaire statistique de la Roumanie, Bucarest, LInstitut central de statistique, 1940, p. 9.

n schimb, Recensmntul din 1930 prezint o alta configuraie etnica si confesionala (graficul G3), pstrnd o majoritate ortodoxa asemntoare structurii etnice a romanilor. Totui ortodoxia diminuase la 72.59% din totalul locuitorilor in timp ce greco-catolicii nregistrau (uniaii) (7.9%), catolicii (6.83%), evreii (4.19%), reformaii (3.93%), luteranii (2.2%), musulmanii (1.02%) si alte religii (1.34%). In cazul configuraiei etnice avem 71.9% romani si 28.1% minoriti diverse, altfel spus, minoritile reprezint aproape o treime din populaie, adic 5.069.000 locuitori cifra echivalenta cu populaia generala a Romniei dup recensmntul din 1899 !

G3.Romania: structura confesionala conform recensmntului din 1930

la o populaie de 18.057.028 de locuitori

G3. Informaii statistice :: Samuil MANUILA, D. C. GEORGESCU, Populaia Romniei, Bucarest, Imprimerie Nationale, 1937 ; Al. ZUB, Identitate/alteritate in spaiul cultural romanesc, d. Univ. Al. I. CUZA, Iasi, 1996, pp. 345 346.

G4.Romania: structura etnica a tarii conform Recensmntului din 1930

la o populaie de 18.057.028 de locuitori

G4. Informaii statistice :: Dumitru SANDRU, Populaia rurala a Romniei intre cele doua rzboaie mondiale, Iasi, 1980, p.50.

Mai precis, la o populaie de 18.057.028 de locuitori, in afara celor 13 milioane de Romani,

restul locuitorilor erau: 1.425.000 Unguri, 745.000 Germani, 728.000 Evrei, 582.115 Ukrainieni,

409.150 Rui, 366.384 Bulgari, 262.561 igani si 154.772 Turci, fara nsa a cita si alte minoritati mai puin numeroase.

Transilvania si pluralismul religios

Transilvania reprezenta o provincie deschisa la pluralismul religios ca urmare a evoluiei ei istorice si a apartenenei la spaiul Europei Centrale. Daca privim datele recensmntului din 1930 si ecuaia etnie/confesiune vedem ca dintre cei 3.218.000 de locuitori, 57,6% sunt romani, 29,1 unguri, 7,9% germani, 2,4% evrei si 2,4% igani, amintind astfel doar minoritile care treceau de pragul de 0,5%.

G5.Transilvania: structura etnica conform recensmntului din 1930

la o populaie de 3.218.000 de locuitori

G5. Informaii statistice :: Dumitru SANDRU, Populaia rurala a Romniei intre cele doua rzboaie mondiale (La population rurale de Roumanie entre les deux Guerres Mondiales), Iasi, 1980, p.50.

Pe plan confesional avem o mare diversificare cretina astfel: 31.1% uniai, 27.7% ortodoci, 25.2% protestani, 12.8 de catolici si 2.5% evrei. Observam ca procentajul ortodocilor este inferior celui al etniei romane (57,6%), dar innd cont ca greco-catolicii (uniii) se considera tot ceteni ai etniei romaneti, prin comasarea celor doua confesiuni cretine (ortodoci si unii), ajungem la un procentaj sensibil egal cu cel al etnicilor romani.

G6.Transilvania : structura confesionala conform recensmntului din 1930

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

31,10%

27,70%25,20%

12,80%

2,50%

UNIATES ORTHODOXES PROTESTANTS

G6. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor,, op. cit., 1944, p. 84.

Concluzii

Putem afirma asadar c la sfritul secolului al XIX-lea, putem identifica primele semne

concrete de diversificare real a cmpului religios romnesc, dominat pn atunci de

elementul ortodox, n majoritate.

Compoziia etnic a teritoriilor recuperate (Transilvania, Basarabia si Bucovina) era foarte

variat n aa msur nct Romnia nregistra dup 1918 o diversificare etnic fr precedent si,

n consecin o importanta diversificare religioas.

Romania cunoate primii germeni ai unei pluralizri religioase ntr-un context dominat de

prezenta majoritara a Bisericii Ortodoxe Romne, biseric ridicata, in 1924, la rang de Patriarhat,

ceea ce a a contribuit la intarirea relaiei acesteia cu Statul romn, fiind declarat prin lege,

Biseric de Stat (1925).

Statutul juridic al Bisericilor si Cultelor din Romnia, in perioada interbelica

Trebuie subliniat faptul ca viata religioasa in perioadele trecute fusese reglementata doar

de maniera ocazionala. Diferitele grupuri religioase triau in bune relaii cu Ortodocii, fie ca erau Evrei, Armeni, Musulmani sau cu adepii Miscarii Raskolnice. Ei erau acceptai fara sa existe discriminri religioase reale, putndu-si, manifesta liber identitatea religioasa chiar diferita de a majoritatii ortodoxe. Uneori, si doar sporadic, domnitorii decideau fie unele facilitai fie unele restricii referitoare, in special la viata comunitatilor religioase minoritare. In general nu existau restricii pentru majoritatea religioasa, Biserica Ortodoxa si ortodoxia fiind o componenta eseniala a structurii politice. nainte de perioada interbelica, in afara Bisericii Ortodoxe, toate celelalte credine religioase erau considerate culte strine. Acest statut insa nu avea nici prevederi discriminatorii si nici nu oferea un statut privilegiat. Era doar o terminologie definitorie a credinelor care erau diferite de cea a majoritatii ortodoxe. Romanii nu erau interesai de alte credine si identitati religioase.

Percepia populaiei fata de un eventual pericol sectar era adesea opus discursului promovat de Biserica Ortodoxa. Odat cu diversificarea religioasa de la nceputul secolului al XIX-lea, in realitate, cu cat atitudinea si predicile Bisericii Oxe. incriminau pericolul sectar cu att, practic, declanau curiozitatea populaiei sa se intereseze de doctrina NMR. Mai mult chiar, credincioii ortodoci participau adesea mcar o data, din curiozitate, la o adunare a acestora. De exemplu, intr-o scrisoare pastorala in 1910, episcopul ortodox Nifon sublinia ca: persecuia sectelor a avut un efect contrar fata de cel care era ateptat. Credincioii notri, preocupai de problemele religioase, au nceput sa se intereseze despre invataturile credinei adventiste, iar unii chiar dintre cei care criticau invataturile adventiste despre Evanghelie, au ajuns in cele din urma credincioi adventiti misionari. 5 Dup primul rzboi mondial, statutul organizaiilor religioase in Romnia avea reglementari diferite in funcie de specificul istoric al diferitelor provincii de proveniena. Aceste deosebiri au fost evideniate in expunerea de motive, care preceda Legea Cultelor din 1928, si au constituit una dintre motivaiile care au condus la gndirea si legiferarea unui sistem unitar legislativ specific noului stat, Romnia. Alexandru Lepadatu, ministrul cultelor si artelor din perioada respectiva preciza urmtoarele: venind din state diferite, regimul acestor culte este si el diferit, astfel

a. in Bucovina, situaia de drept a cultelor a fost fixata, in principiile ei fundamentale, prin art. 14-16 ale Constituiei austriece (Staatsgrundgesetz), din 21decembrie 1867 si precizata mai amanuntit prin legea interconfesionala din 25 martie 1868, iar condiiile pentru recunoaterea cultelor noi au fost stabilite prin Legea din 28 mai 1874.

b. In Transilvania, in afara de unele dispozitiuni de pe timpul cnd aceasta provincie era

principat autonom, regimul cultelor este fixat prin legile maghiare 1848, 1868, 1894 si 1895.

c. In Basarabia, regimul diferitelor culte este stabilit si el prin o mulime de decrete si ordonane speciale.

d. In Vechiul Regat, numrul credincioilor ne-ortodoci fiind foarte mic si mare parte din ei nefiind cetateni romani, nu a fost necesara alctuirea unei legi speciale care sa determine mai de aproape un regim al cultelor existente aici pe lng cel ortodox. Astfel, legiuitorul s-a mulumit cu fixarea in art. 21 al vechii Constituii (1866), a principiului libertatii cultelor intre marginile ordinii publice si bunele moravuri, si sa decreteze in art. 7 ca diferena de credine religioase si confesiuni nu constituie in Romnia o piedica spre a dobndi drepturi politice si civile, si a le exercita . 6.

5 Evque NIFON, Pastorala misionara 1910, La bibliotheque du Saint Synod de l`Eglise Orthodoxe- Monastere Antim, Bucarest, 1910. 6 M. Alexandru LEPADATU, Ministre des Cultes et des Arts, Expunere de motive (LExposition des raison), dans : Notre glise et les cultes minoritaires. La grande discussion parlementaire autour de la Loi des Cultes , imprimerie du journal Universul , Bucarest, 1998, pp. 3-4.

nainte insa de Legea Cultelor din 1928, au fost identificate dificultati in uniformizarea statutului Bisericii ortodoxe din provinciile Romaneti. Era necesar sa se tina cont, in special de contextul pluralist de ordin cultural si spiritual care definea situaia din Transilvania. Avem in vedere prezenta in Transilvania a Bisericii Unite cu Roma, Greco-catolica, avnd un ritual religios si dogme foarte apropiate cu cele ale Bisericii ortodoxe. In acelai timp, dorind sa ncurajeze apropierea frateasca intre credincioii ortodoci din Vechiul Regat (Moldova si Tara Romaneasca) si cei din Transilvania, au fost adoptate, in cea mai mare parte prevederile Statutului lui Andrei Saguna, episcop ortodox din Transilvania (1808-1873), chiar daca acestea integrau dese

influente calviniste. In Basarabia, ortodoxia era eterogena, att din punct de vedere lingvistic dar si etnic si

religios. Se constituise o sas numita biserica vie, care nu respecta in ierarhia bisericii ci avea o larga autonomie de organizare si de conducere. Adepii acestei biserici erau ortodoci romani, rui, si ucraineni. In general etnicii ortodocii minoritari preferau sa frecventeze bisericile comunitatilor majoritare in funcie de configuraia religioasa a satelor.

O alta problema pe care trebuia s-o aib in vedere Biserica Ortodoxa era cea referitoare la prosperitatea economica a parohiilor. In Transilvania parohiile erau mult mai prospere din punct de vedere economic in timp ce parohiile din sud, unde ntlnim si numeroi refugiai din zonele lovite devastator de rzboi, erau dezorganizate si cu venituri foarte reduse. Aceleai diferene le observam intre Transilvania si celelalte provincii romaneti si in ceea ce privete pregtirea preoilor, cei din Transilvania fiind scoliti, deseori la universitati teologice de prestigiu din Apus. De aceea adesea ortodocii din Transilvania si-au manifestat rezerva si dezacordul cu decizia Sinodului de a centraliza averile Bisericii pentru a le redistribui la nivelul ntregului teritoriu al Romniei Mari. Acelai decalaj economic era observat si intre Biserica Ortodoxa si celelalte Biserici, cea Catolica, cea Luterana sau cea Calvina, acestea din urma fiind multa vreme privilegiate de politica oficiala din Transilvania. Mai mult, tim ca in Vechiul Regat, bunurile Bisericii Ortodoxe au fost secularizate si luate de ctre Stat in timp ce in Transilvania, Biserica Romano-catolica, de exemplu, au fost chiar susinuta politic si economic de Stat in special in timpul dominaiei de Habsbourg. Din aceste motive, Biserica Ortodoxa considera ca a fost tratata injust si n-a avut parte de aceleai posibilitati materiale ca celelalte Biserici. In scopul eliminrii acestor decalaje constituirea unui fond religionar al Bisericii ortodoxe romane nu ar fi doar un acte ne o urgenta necesitate actuala dar si un act de nalta justiie morala si politica fata de Biserica neamului, care a suferit cel mai mult pentru asteptarile sale de nfptuire a idealului politic romanesc, Unirea cea Mare7.

Biserica dominanta si Biserica prioritara In Constituia Romniei din 1923 se preciza ca Romanii, fr deosebire de origine etnica,

de limba sau de religie, se bucura de libertatea contiinei, de libertatea nvmntului, de libertatea presei, de libertatea ntrunirilor, de libertatea de asociaie si de toate libertile si drepturile stabilite prin legi (art. 5). Credina religioasa nu mai constituia aadar un obstacol pentru exercitarea drepturilor politice si civile, (art.7), cum era situaia in trecut in Transilvania pentru romanii ortodoci. Mai mult chiar, Biserica ortodoxa capt treptat un statut privilegiat. Caracterul majoritar al B.O.R. era recunoscut in Constituie prin sintagma de Biserica dominanta, in timp ce Biserica romano-catolica era definita ca prioritara : Libertatea contiinei este absoluta. Statul garanteaz tuturor cultelor o deopotriv libertate si proteciune ntruct exerciiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului. Biserica cretina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romaneti. Biserica ortodoxa fiind religia marei majoriti a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman ; iar cea greco-catolica are ntietatea fata de celelalte culte. (art.22).

7 Archiprtre Dr. Gh. CIUHANDRU CIUHANDRU, Patronatul eclesiastic maghiar fata de drepturile Statului roman. Studii istorico-statistice si politico-eclesiastice, lImprimerie de la Tipographie Diocsaine, Arad, 1928, p.202.

Constituia nsa nu mulumea, prin precizrile referitoare la libertatea religioasa, si cultele minoritare. Acestea erau, daca nu considerate nesemnificative, cel puin trecute cu vederea de ctre legiuitorul Constituiei. Pentru a diminua nsa din nemulumirile celorlalte Culte, Constituia instituia demnitatea de senator de drept pentru : mitropoliii tarii ; episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romne si greco-catolice (), capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, ntruct sunt alei sau numii conform legilor tarii si reprezint un numr de peste 200.000 de credincioi ; precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat. (art. 72, b-e). Si starea civila cu componenta ei religioasa era reglementata. La natere, casatorie sau la deces, erau cerute actele laice dar ele trebuia precedate mereu de binecuvntarea religioasa (art23). Regele Romniei trebuia sa fie de religie ortodoxa la fel ca si urmaii familiei regale la tron (art. 77).

Aadar Biserica ortodoxa dominanta ocup o importanta dimensiune politica. Aceasta poziie a fost ntrita prin lege in 1925 cnd scaunul arhiepiscopal din Bucureti a fost ridicat la rangul de Patriarhat. Pana atunci legturile canonice se derulau in principal cu Biserica Ecumenica a Rsritului cu sediul la Constantinopol. Cu noul statut de Patriarhat, Biserica ortodoxa a fost recunoscuta prin lege ca Biserica de Stat.

Celelalte Culte recunoscute de Statul roman prin Legea Cutelor din 1928 sunt :

1. Cultul roman greco-catolic (unit), 2. cultul catolic [de rit grec-rutean (ucrainean) si armean], 3. cultul reformat (calvin), 4. cultul evanghelic-luteran ; 5. cultul unitarian ; 6. cultul armeano-gregorian ; 7. cultul mozaic, 8. cultul mahomedan.(art. 21/ Legea Cultelor 1928). In aceste condiii, Biserica majoritara, preocupata mai mult de problemele ei interne in

special de cele referitoare la asigurare unitatii administrative si cultice in toate provinciile

romaneti, nu va acorda dect o atenie nesemnificativa expansiunii fenomenului sectar.

Recunoaterea legala a noilor miscari religioase; dimensiunea naionalista a discursului anti-secta

Dup anul 1920, cuvntul secta rezervat pana atunci doar limbajului comun teologic, va intra in vocabularul oficial al Statului si va fi in mod sistematic folosit in legislaie si in sistemul politic. naintea utilizrii cuvntului latin secta era preferate cuvintele greceti de erezie (haeresis) si schisma (skisma).

Daca adepii miscarii Raskol, cunoscui sub numele de lipoveni, puteau fi considerai ca o micare sectara (secare=a rupe) pentru Biserica Ortodoxa din Rusia, in schimb Adventitii, Baptitii, Penticostalii sau Martorii lui Iehova nu aveau dect puine elemente considerate ca schismatice. Acestea reprezentau miscari religioase originale, cu propriul lor profet ntemeietor. Ele au aprut in spatii geografice mult ndeprtate de graniele specifice Ortodoxiei. Puteau fi considerai ca religii strine fata de spaiul ortodox romanesc sau mai precis ca noi miscari religioase.

Cuvntul secta era folosit mai mult pentru definirea miscarilor religioase autohtone, sosite in Romania in momente istorice si circumstane diverse, miscari dispersate iniial printre etniile considerate ne-romaneti, si care vorbeau o alta limba dect cea romneasca. Nu exista nicio grupare religioasa pe care s-o identificam ca fiind desprinsa din ortodoxia romneasca. Un atent observator al societatii romaneti, Dimitrie Drghicescu, elevul lui E. Durkheim, explica intr-o lucrare tiprita in 1907 ca lipsa sectelor in societatea romanesca se explica prin dezinteresul pe are l-a avut poporul roman pentru aspectele metafizice ale religiei : daca religiozitatea romanilor este lipsita de un temei mistic si metafizic ; daca ea se reduce la un ritual si la un cult cu desavarsire superficial, la un formalism orb, nu este mai puin adevrat ca acest ru are partea sa netgduita de bine : lipsa acelui fanatism si a certurilor si persecuiilor religioase, care cltinar si dusera la marginile pieirii societatile din Europa Occidentala .8 Plecand de la aceste considerente, cecetatorii fenomenului religios au remarcat faptul ca majoritatea miscarior religioase

erau de origina strina culturii si spiritualitii romaneti. In acest sens G. Ispir nota urmtoarele : in ceea

8 Dumitru DRAGHICESCU, Din psihologia poporului roman, ed. Historia, Bucuresti, 2007, p. 280.

ce ne privete pe noi romanii, putem sa afirmam cu mare satisfacie ca originea etnica a sectarilor este in cele mai multe situaii, strina de neamul nostru . 9 Fiind recepionate ca strine de interesele tarii si ale culturii si spiritualitii romaneti, sectele si noile miscari religioase au nceput sa fie considerate adevrate pericole la adresa religiei si politicii statului. Treptat, treptat, Biserica ortodoxa a dezvoltat o ntreaga literatura defensiva dar foarte agresiva, mpotriva noiunii de secta. Statul n-a fost preocupat sa reglementeze in nici un fel situaia, prefernd mai ales sa nu decid masuri speciale tocmai pentru a nu atrage atenia asupra fenomenului. Totui, inexistenta unor reglementari concrete referitoare la viaa religioasa, un adevrat vid legislativ in domeniu, a favorizat implantarea a numeroase secte pe teritoriul tanarului stat, Romania. In

egala masura, grupurile religioase care in anumite provincii se bucurau de anumite privilegii au reuit sa-si extind statutul asupra ntregului teritoriu al Romniei. Acesta este cazul comunitatii Baptiste din Basarabia si Transilvania care avea o existenta ndelungata in aceste provincii, reuind pe baza acestui argument sa obtina recunoaterea sociala in toata Romania. Cu toate acestea, prin Legea Cultelor din 1928 nu li s-a acordat statutul de cult religios, asa cum aveau bisericile protestante istorice, calvina sau luterana. Din acest motiv, publicaiile baptiste din tara, au acuzat aceasta decizie restrictiva a autoritatilor romane si au protestat pe langa Guvernul american ca in Romania nu exista libertate religioasa.10 Statutul de cult religios era acordat religiilor care aveau o ndelungata existenta istorica pe teritoriul

Romaniei. Ele se caracterizau printr-o organizare unitara, un mare numr de credincioi, numeroase lacasuri de cult si dispuneau de mijloacele economice pentru ntreinerea si dezvoltarea comunitatii. Mai mult chiar, erau deja integrate societatii romaneti si contribuiau la prosperitatea materiala si spirituala a acesteia, avnd o serie de personalitati ale comunitatii printre cei care au susinut idealurile Unirii din decembrie 1918. Contrar acestora, miscarile religioase de data recenta, promovau o atitudine isolationista si de opoziie ctre Biserica majoritara. Prin dimensiunea lor internationala, ele nu contribuiau la integrarea sociala de care tara avea att de mare nevoie. Muli analiti le considerau mai degrab dezintegratoare ale societatii dect grupri coagulante social. 11

Miscari Neo - Protestante in perioada interbelica, pe teritoriul Romniei ADVENTITII BAPTITI MILENARITII SAU STUDENTII IN BIBLIE NAZARINENII SAU POCAITII EVANGHELISTII PENTICOSTALII SECERATORII UCENICII LUI TUDOR SAU TUDORITII SPIRITISMUL TEOZOFIA

Miscari ortodoxe sectare desprinse din Raskol (sec al XVII lea)

POPOVII BEZPOPOVII NEMOLECII DUHOBORTII MOLOCANII STUNDISTII HLTII SCAPEII INOCHENTITII

*******************

9 Ibidem, p. 9. 10 C. CUCIUC, Religii interzise in Romania, Bucarest, Gnosis, 2001, p. 14-17. 11 Idem, p. 15.

G9. Harta Romaniei contemporane, cu o prezentare, prin sageti, a implantarii noilor grupuri religioase pe teritoriul romanesc, la inceputul sec. al XX-lea.12

12 La carte a t dessine sur la base des donnes procures chez : P. DEHELEANU, Manual de sectologie, Arad, 1948, p. 25-70 ; N. CONSTANTINESCU, Sectologia, istoricul si combaterea sectelor din Romania, IIIme dition, Bucarest, 1943. p. 12-71 ; P. I. DAVID, Calauza crestina, Arad, 1987, p. 3-92.

19

VIATA RELIGIOAS DIN ROMNIA N PERIOADA COMUNIST;

LIMITELE LIBERTII RELIGIOASE;

Scurte repere istorice

Perioada care a urmat celui de-al doilea rzboi mondial a fost marcat prin instaurarea i

ntrirea regimului comunist totalitar, timp n care aproape 45 de ani viaa religioas a stagnat,

ncercnd s gseasc diferite forme de comunicare cu regimul politic, pentru a-i asigura

supravieuirea. n timpul acestei perioade, nu se poate vorbi despre pluralism religios, ci despre o

pluralitate limitat dependent de stat.

Victoria politic a partidului comunist i venirea sa la putere n Romnia a rsturnat un

ntreg sistem de valori sociale i economice, ceea ce a generat o deviere nedorit n evoluia

modernizrii rii. Introducnd alte principii sociale i politice dect cele practicate de societatea

romneasca in perioada interbelic, comunismul a blocat i a deviat dezvoltarea normal a

societii romne de pe drumul modernizrii. Vechiul regim din perioada interbelic a fost

abandonat cu sprijinul armatei sovietice care ocupa ara. Domeniile n care se afirmau relaiile

sociale moderne (industria, suprastructura, comerul) au fost naionalizate i socializate, iar

agricultura, a fost cooperativizat n mod brutal, fiind impus un egalitarism utopic. S-a introdus

sistemul economic i social-politic sovietic, format n perioada cnd Rusia era mai puin dezvoltat

dect Romnia (de exemplu abia n cea de-a doua jumtate a secolului XIX au abrogat iobgia

feudal), sistem care n trei decenii (dup 1917) a fost transformat ntr-un regim rigid i totalitar.

Modelul impus de ctre Uniunea Sovietic a reprezentat blocarea dezvoltrii normale a Romniei,

tara fiind forata sa mearg pe un drum iluzoriu timp de o jumtate de secol, pn n 1989.

Comunismul a reprezentat o ntrerupere a continuitii istorice romneti fireti, fornd,

printr-o strategie mimetist, integrarea ntr-un sistem politic strin (nfiinarea SovRom-urilor

si a economiei naionale planificate, dup modelul sovietic), care evoluase ntr-un ritm i spaiu

geografic diferit. Valorile poporului romn au fost nlocuite cu cele ale comunismului, practicate n

Uniunea sovietic crendu-se o ruptur dramatic ntre viaa real a Romniei i modelul

comunist strin, impus n toate domeniile: n industrie, n agricultur, n tiin, n cultur, n

nvmnt, etc. Naionalizarea, colectivizarea, elogiul culturii i al tiinei sovietice, introducerea

n nvmnt a altor programe colare, studiul limbii ruse, al istoriei i literaturii Uniunii sovietice,

sistemul notelor n coli cu calificative (dup modelul sovietic), arestarea celor care nu fceau

elogiul regimului comunist, erau forme concrete prin care se ncerca nlturarea specificului i

tradiiilor naionale romne. Partidul Comunist, se baza, pentru ctigarea i meninerea puterii,

20

pe populaia cea mai srac i neinstruit pe care o manipula ntr-un sistem dictatorial.

ntreruperea continuitii istorice din drumul modernizrii Romniei a reprezentat o ntrziere de

o jumtate de secol i crearea unei situaii care nu a putut fi ndreptat nici n anii de tranziie

dup 1989, pentru a se putea recupera decalajul socio-economic dintre Romania si celelalte tari

europene occidentale.

Cu toat aparena de constan politic, perioada comunist a fost una dintre cele mai

instabile din istoria rii. Dup populismul anilor 1944-1948, a urmat teroarea impus de partea

moscovit a partidului i a purificrii vieii politice prin nlturarea partidelor istorice sau a

liderilor politici incomozi pentru puterea comunist.

Dictatura comunist intre 1945 1989

Perioad comunist cunoate n Romnia doi lideri care au impregnat istoria poporului,

fiecare prin personalitatea sa dictatorial: Gheorghe GHEORGHIU-DEJ (m.18 martie 1965),

orientat mai mult ctre Moscova (comunismul de orientare stalinist), i Nicolae CEAUESCU

(1965-1989), cu o puternic orientare naionalist. n pofida acestor viziuni aparent diferite, cei

doi conductori ai partidului comunist au avut totdeauna drept model pe marele prieten al

Estului Europei, poporul sovietic i au urmrit crearea omului nou13.

Trebuie de asemenea amintit faptul c Romnia, dup al Doilea Rzboi Mondial, a pierdut

mari teritorii14 (Basarabia si Bucovina), n favoarea Uniunii Sovietice iar la sud o parte din

Dobrogea, n favoarea Bulgariei.. Spunem pierdut, pentru c acest lucru s-a ntmplat n urma

unui dictat, consecina acordului secret ntre Germania i Rusia: faimosul pact Molotov-

Ribbentrop, semnat n 1939. Bulversat de rzboi, slbit de datoriile externe, ameninat de

ocupantul sovietic (prezent pn n 1956), Romnia a cunoscut o perioad dominat de ur i de

crime abominabile mpotriva oricrei ordini stabilite nainte de rzboi.

13 Omul nou, chiar i eroul pozitiv, nzestrat cu toate virtuile i lipsit de defecte, nu era prezent dect pentru a da replica ctorva naivi, dac totui existau, susceptibili de a se lsa prini. Pentru c omul nou, comunismul l-a realizat cu adevrat, i acest lucru s-a ntmplat n absolut toate rile, fr excepie, unde i-a putut instala regatul. Dar cu acest om nou ne confruntm la fiecare pas din pcate! Aceast nmulire rapid, este contrariul acestui model ideal pe care fiecare conductor l susine n mod contient n faa maselor, fr s cread cu adevrat; omul nou este de asemenea, rezultatul robotizat al aciunii sistematice teroarea ajutnd - de atomizare, de nivelare, de omogeneizare i n final de masificarea pe care au trebuit s o suporte, zi dup zi i pictur cu pictur, comuniti de toate felurile care hrneau n trecut cu seva lor esutul corpului social. Mihai SORA, Comment sen sortir ?, n Alexandru DUTU et Norbert DODILLE ed. , Ltat des lieux en sciences sociales, lHarmattan, Paris, 1993, p. 82. 14 Pe 26 iunie 1940, Sovieticii prezint un ultimatum (n urma pactului Molotov Ribbentrop), i pe 28 iunie ocup Basarabia i Bucovina din Nord, [], n august Romnia cedeaz Transilvania din Nord Ungariei (n urma unui diktal zis din Viena impus de Hitler), i n septembrie aceasta cedeaz de asemenea o parte din Dobrogea Bulgariei, ceea ce duce umilina pe culmile ei cele mai nalte. ara este n stare de oc. Marea Romnie[] nu mai exist. n patru luni, din iunie pn n septembrie 1940, ara a pierdut 36,000 kilometri ptrai din teritoriul su i ase milioane de ceteni. [] Traumatismul era deci profund. Victor LOUPAN, La rvolution na pas eu lieuRoumanie :lhistoire dun coup dEtat, d. Robert Laffont, Paris, 1990, pp. 119 120.

21

Pucriile erau pline de oponeni ai comunismului, mai ales intelectuali, n mare parte

membrii ai fostelor partide politice istorice. Personalul de cult asimilat uneori cu cei bogai

(chiaburii) din sate, era arestat i urmrit n mod permanent pentru c exploata credincioii sraci

ai comunitii. Ateu prin definiie, (religia este un opiu pentru popor Karl MARX), noul regim a

ncercat s distrug credina romnilor practicnd cele mai oribile metode, precum splarea

creierului ( experimentul Piteti15), pentru a impune sistemul marxist. n pucrii, insultele cele

mai oribile erau adresate studenilor n teologie i clerului. Denis DELETANT, cercettor asupra

perioadei comuniste n Romnia, scrie n cartea sa, CEAUESCU i Securitatea:

n pucrie, Turcanu rdea mai ales de studenii n teologie. Unora el le oferea

botezul n fiecare sptmn,bgndu-i cu capul ntr-o putin plin cu urin i materii fecale.

Apoi, i obliga pe fiecare s urmeze noul ritual cretin. Dup zeci de astfel de repetiii, deinuii,

veneau din proprie iniiativ s-i ia botezul n fiecare diminea. n noapte de Pati din 1950,

un deinut a fost obligat s joace rolul preotului. Acesta a fost mbrcat cu un cearaf i mnjit cu

excremente. Avea un baston din hrtie (i acesta mnjit), pe care ceilali deinui erau obligai s-

l srute. Cretinul, n pucrie, era constrns s-i abandoneze credina, blasfemind eucaristia i

cntnd parodii obscene n locul cntecelor liturgice i rugciunilor16.

Totalitarismul comunist: teroare, obedien i fric

Viaa romnilor n timpul perioadei comuniste nu a cunoscut numai persecuiile politice ale

regimului dictatorial care vroia s impun prin orice mijloc ideologia sa ci i supunerea la unele

umiline i privri de orice fel, impuse de o existen trit la limita srciei17. Iat o descriere a

vieii romnilor sub regimul lui CEAUESCU fcut de jurnalistul de la Figaro Magazine:

Teroarea lui CEAUESCU a fost impregnat de un cinism i de o imoralitate incredibil. Persoanele n vrst,

nu mai erau ngrijite n spitale. i atunci cnd nu murau din lipsa ngrijirilor i din absena medicamentelor, acestea

ngheau de frig pn la moarte n apartamentele lor lipsite de nclzire i lumin. Mii de persoane inutile, pentru c

erau n vrst, au fost astfel exterminate.

Pentru a preveni avorturile clandestine, controalele ginecologice erau practicate chiar la locul de munc (ne

putem imagina n ce condiii!): Statul era informat naintea mamei. Aceast oroare, n afar de faptul c crea familii

(prea) numeroase care triau ntr-o mizerie neagr, nu mpiedica un numr mare de avorturi clandestine, care

15 Experiena Piteti, numit i dup numele oraului Piteti (la 120 km vest de Bucureti), unde era una din pucriile comuniste de nalt securitate. n aceast pucrie comunitii au folosit splarea de creier mpotriva oponenilor regimului pentru a-i reeduca n spiritul noii ideologii. Pucria din Piteti face parte, mpreun cu pucriile Gherla, Aiud i Bucureti, din marile centre de exterminare din timpul perioadei comuniste. 16 Denis DELETANT, Ceauescu i Securitatea, Humanitas, Bucureti, 1998, p.55. 17

ntr-adevr, efortul populaiei era ndreptat ctre supravieuire: trebuie mai nti s caute s se hrneasc, s se nclzeasc, s se mbrace, are puin timp pentru a complota. Jean-Marie LE BRETON, La fin de CEAUESCU, p. 19.

22

deseori erau urmate de consecine dramatice. i totui, vznd c vine o pacient aproape moart la serviciul de

urgene, ginecologul nu avea dreptul s o ngrijeasc pentru c ar fi fost condamnat pentru participare la avort.

Trebuia mai nti s anune poliia, aceasta trebuia s se deplaseze, s stabileasc procesul verbal i, numai dup

aceea, doctorul era autorizat s o ngrijeasc. Este inutil s specificm c, foarte des, victimele hemoragiilor, sracele

femei nu supravieuiau acestei proceduri penale. []

n afar de acest lucru, CEAUESCU era un negustor de sclavi, pentru c a vndut zeci de mii de ceteni

care vroiau s prseasc ara. Preul se nvrtea n jur de 10.000 dolari. Pentru a obine aceti bani, copii i soiile

erau reinute ostatece n ar pn cnd cel care era n afar strngea suma necesar. i, n plus, candidaii nu

puteau lua la plecare dect cte o valiz n fiecare mn.

Este foarte dificil s enumerm toate faetele acestei terori cotidiene. [] Poporul romn avea incontestabil

impresia c o fatalitate se abtuse asupra lui, iar aceasta trebuia suportat. Suntem nconjurai. Sunt peste tot.

Populaia se predase dumanului fr s opun rezistene18.

Aceast stare de psihoz era provocat i ntreinut n ntreaga ar, consider istoricii

contemporani, de un organism de opresiune al Statului: Securitatea.

Aceasta fcea ca pe societatea romn s cad o ameninare constant i multiform. Securitatea era

simbolul Statului. Reuise s invadeze totul. De la miliia de baz, trupele de frontier, seciile de asalt i pn la

informatori trecnd prin agenii care se ocupau cu ascultarea, un ntreg popor tria din informaii i represiune. []

Psihoza era att de rspndit nct majoritatea oamenilor fceau exces de zel. CEAUESCU i dispreuia

colaboratorii, era mai ales un dispre moral.[] Aici intervenea fenomenul Securitii. Ameninrile pe care le fcea i

conducea pe majoritatea oamenilor s practice autocenzura i autolimitarea.19

Pentru a plti datoria extern a rii, CEAUESCU a introdus msuri de austeritate fr

precedent. A raionat totul; produsele alimentare20 i produsele energetice, (benzina, la 20 litri pe

lun pentru fiecare main, i energia electric). Frecventele opriri ale curentului, n perioada

1984-1985, au cauzat moartea a peste 30 de copii din incubatoare21. Era o via de mizerie. Fr

lumin, fr hran, fr libertate, fr viitor, Romnii triau n disperare22.

18 Victor LOUPAN, La rvolution na pas eu lieu, pp. 167 169. 19 Jean Marie LE BRETON, La fin de CEAUSESCU, pp. 24 25. 20 n 1989, produsele alimentare raionate cuprindeau: 1 kg de zahr, 1 kg de fin, 250 gr. De margarin, cinci ou pe lun i 300 gr. De pine pe zi i de persoan. Ibidem, p. 236. 21 Ibidem. 22 Jean Marie LE BRETON, Sfritul lui CEAUSESCU, pp. 16 18. n 1987, oraul Bucureti nu cunotea foametea, dar n mod sigur cunotea srcia. Stnd la coad, puteam gsi pine, puin ulei i zahr, lapte reconstituit, conserve de pete. Pentru restul, ntmplarea permitea uneori s gsim legume, crnai, mruntaie i ou. [] Am vzut de exemplu, camioane livrnd la mcelrie oase de vit provenind de la atelierele de ecarisare. Carnea era ea exportat, dup cum pretindea zvonul public i populaia nu avea dreptul dect la oase? Nu a ti s spun. Dar orict am cutat n memoria mea: nici n Frana ocupat, nici n URSS sau n alte democraii populare pe care le-am vizitat, nu am ntlnit o asemenea penurie. Romnii erau invitai, dac nu s moar practic de foame, cel puin s suporte cele mai grave lipsuri. [] Pe ntreg parcursul ederii mele, m duceam s vd aceste cozi interminabile, dintre care cele mai puin impresionante nu erau acelea ale automobilelor la pompele de benzin. Patru sute, cinci sute de maini ateptau, uneori de pe o zi pe alta, pentru a putea face plinul. Automobilitii avansau mpingnd mainile cu minile pentru a economisi benzina. Aceasta nu era scump dar era raionalizat (20 de litri de benzin pe lun, n. n.). [] Parcursul pietonului cutndu-i raia, odat cu venirea serii, era i mai greu datorit ntunericului: un lampadar din zece sau aproape, ara aprins. n buticuri un singur bec, cu putere sczut, funciona ca un fel de veioz.

Cldura, controlat n mod centralizat i nu pe blocuri, datorit regulrii gazului, era redus la minimul strict. Caloriferele erau puin mai calde dect temperatura camerei. mi aduc aminte de reuniunile din Minister de unde ieeam ngheai i am vzut, la Biblioteca Naional, n martie 1987, studeni cu pardesiurile pe ei i cu fulare, scriind cu mnui de ln n mini: erau mai puin de 8 grade n sal. Apartamentele nu erau mai bine dotate. [] ntr-o astfel de situaie, toat energia, toat inteligena se concentra asupra subzistenei.

23

Religia n perioada comunist elemente juridice constituionale

Contestarea tradiiei istorice i spirituale de ctre comunism, si integrarea ntr-o

spiritualitate atee a ntrerupt de asemenea si evoluia normal a pluralismului religios.

Referitor la religie n perioada comunist, putem distinge trei etape de analiz.

Prima, etapa rezistenei avnd drept expresie protestele directe sau indirecte

mpotriva regimului, etap marcat de arestrile masive ( aprox. 1948-1965);

A doua etap, cea a acceptrii regimului (aprox. 1965-1970).

A treia etap, cea a colaborrii cu puterea comunist ( aprox. 1970-1989).

Noua Constituie adoptat n aprilie 1948 meniona: Libertatea de contiin i libertatea

religioas sunt garantate de Stat. Cultele religioase sunt libere s se organizeze i pot funciona

n mod liber dac ritualul i practica lor nu sunt contrare Constituiei, securitii publice i bunelor

moravuri (art. 27). Toi cetenii fr distincie sexual, de naionalitate, ras, religie sau grad

de cultur, sunt egali n faa legii (art. 16). Constituia prevedea i faptul c: Cetenii au dreptul

s se asocieze i s se organizeze dac scopul urmrit nu este direcionat mpotriva ordinii

democratice stabilite de Constituie (art. 32)23. n domeniul religios, acest drept nu a putut fi

exercitat pentru c, pentru recunoaterea legal a unei asociaii, era necesar aprobarea

ministerului de competen, aprobare ce nu a fost dat niciodat asociaiilor religioase n cei

aproape 45 de ani. In mod concret, in ntreaga perioada comunista vom constata o divergen

fundamental ntre afirmaiile dogmatice exprimate de sistemul legislativ referitoare la

respectarea libertii religioase si realitile din teren.

Un moment dramatic al interveniei brutale, nedemocratice, a regimului totalitar in viaa

religioasa din Romania a fost la sfritul anului 1948 cnd, Biserica Unit cu Roma, Greco-

catolic, a fost desfiinat, bunurile i bisericile sale fiind luate de Stat i date n folosin Bisericii

Ortodoxe, iar Concordatul care specifica relaiile ntre Statul Romn i Vatican fiind anulat. O

mare parte din clerul si ierarhia superioar a Bisericii Greco-catolice a fost trimis in nchisoare

sau silii sa locuiasc in exil in diferite mnstiri sub stricta observaie din partea Securitii, iar

credincioii fideli ai Bisericii au fost atent supravegheai de regim pentru a elimina orice forma de

rezistenta sau intenie de revenire la organizarea administrativa a Bisericii Unite de dinainte de

1948.

n acest context tensionat a fost adoptat Legea (Decretul) 177 din 4 august 1948 privind

regimul general al cultelor din Romnia. Legea cuprindea principiile generale referitoare la

organizarea si desfurarea vieii religioase. Au fost aprobate statutele a 14 culte recunoscute

legal de Statul romn prin Decretul 177/ 1948:

23Ioan MORARU, Gheorghe IANCU, Constituiile romne, ed. a treia, Monitorul oficial, Bucureti, 1995, pp. 116 117.

24

1. Biserica Ortodoxa Romana

2. Biserica Romano-catolica

3. Biserica reformat (calvina),

4. Biserica evanghelica C.A. (de Confesiune Augustan, saii luterani),

5. Biserica Unitariana

6. Biserica evanghelica S.P. (Sinodo-prezbiteriana, secuii),

7. Biserica cretin de rit vechi,

8. Biserica armeano-gregorian

9. Biserica Penticostala,

10. Biserica Baptista,

11. Biserica Adventista de ziua a 7-a

12. Biserica Cretin dup Evanghelie

13. Cultul Musulman (islamic),

14. Cultul Mozaic (iudaic),

Libertatea religioas acordat constituional n 1948 a fost recunoscut n mod permanent

n toate Constituiile perioadei comuniste24, dar a fost in permanenta aspru controlata si

cenzurata. Cu toate c posibilitate constituirii altor culte sau asociaii religioase era prevzut, o

astfel de aprobare nu a fost niciodat acordat ntre 1948 si 1989.

Sectele sau noile micri religioase nerecunoscute de Statul comunist s-au auto-dizolvat n

mare parte sau au fost desfiinate. Unele au supravieuit totui desfurndu-i activitatea n mod

clandestin i folosind cele mai variate forme pentru a ocoli supravegherea politic (Martorii lui

Iehova, credincioii ortodoci de stil vechi).

Biserica Ortodox Romn n perioada comunist preul supravieuirii

Analiza Bisericii Ortodoxe Romne nu se deosebete cu mult fa de ansamblul religios al

rii prezentat pn acum. Compromisurile, uneori aparente, fcute de Biserica Ortodox n

perioada comunist, au permis salvarea Bisericii i chiar existena sa. Biserica Ortodox a

pactizat cu regimul comunist, sacrificnd propria sa autoritate moral, pentru supravieuirea sa

fizic.25

24 n perioada 1945-1989, au fost adoptate trei Constituii; 1948; 1952; 1965, publicat din nou n 1986; cf. Ioan MORARU ; Ch. IANCU, Constituiile Romne, op. cit. Monitorul oficial, Bucureti, 1995. 25Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea ..., p. 35.

25

Loialitatea Bisericii vizavi de Stat era condiia sine qua non a libertii sale. nelegem ntreaga

ambiguitate a noiunii de libertate de contiin neleas n aceti termeni i n acest context. Biserica nu

avea dect dou posibiliti n aceast situaie: a accepta sau a fi n ilegalitate. Soluia intermediar aleas

implica supunerea.26

Numai cei care nu au cunoscut privaiunile i frica Securitii din interiorul rii i care au

fost numai spectatorii evenimentelor (de exemplu anumii cercettori occidentali care acuzau, n

ultimii ani, Biserica Ortodox de colaborare i de cezaro-papism) i pot permite s discrediteze

memoria suferinelor clerului sau credincioilor, fie ei ortodoci, catolici, unii, baptiti, musulmani

sau alii. Pentru a nelege mai bine aceast afirmaie, este de ajuns s privim rile vecine ale

Romniei, dar de tradiie catolic sau protestant, precum Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, etc.,

unde lucrurile s-au petrecut n aceeai direcie colaboraionist.

Biserica Ortodox trebuia s supravieuiasc persecuiilor atee ale regimului pentru c

reprezenta cultura i istoria poporului romn. Era singura instituie care asigura legtura ntre

trecut i viitor, n timp ce toate celelalte instituii ale rii (monarhia, partidele politice), i chiar

istoria Romniei, fuseser nlocuite de noul regim i de faptele istorice interpretate ntr-o

perspectiv marxist. n ciuda aversiunii regimului fa de credin, uile bisericilor au rmas

deschise i bisericile existau n calitate de sanctuar, de refugiu pentru cei care sufereau fr

speran din cauza regimului ateu27, in timp ce in Rusia zeci de mii de credincioi i membrii ai

clerului rus au fost deportai in Siberia, fr s mai vorbim de transformarea bisericilor i

mnstirilor n depozite de cereale sau hangare pentru mainile agricole. Totui, nici Biserica

Ortodox din Romnia nu a rmas la adpost de toate persecuiile regimului mpotriva religiei.

Astfel, pentru perioada 1958 1963, 2500 de preoi, clugri, religioase i laici au fost

arestai. Mai mult de jumtate din mnstiri au fost nchise i 2000 de credincioi au fost obligai

s prseasc viaa monastic i trei seminarii teologice au primit interdicia de a funciona (n

1959). Dup statistici, din peste 200 de mnstiri cu 7000 de credincioi n 1956, nu mai exista,

n 1972 (16 ani mai trziu deci), dect jumtate din mnstiri (114), cu 575 clugri i 1493

credincioi28.

Monahismul romn a fost inta preferat de distrugere a regimului comunist instalat n

Romnia dup al Doilea Rzboi Mondial. Iat cteva exemple despre ceea ce a putut nsemna

persecutarea mnstirilor ortodoxe n perioada regimului comunist.

26Olivier GILLET, Religie i naionalism ; ideologia Bisericii Ortodoxe Romne sub regimul comunist, , ed. Universitii din Bruxelles, Bruxelles, 1997, p.29.

27 Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea...,p.208. 28 Idem, p. 209.

26

La Bucureti, patru mari mnstiri, clasate monumente istorice, au fost distruse, Vcreti,

Cotroceni, Pantelimon i Schitul Maicilor. n Vrancea, cele dou biserici ale mnstirii Vrzneti

au fost transformate n grajduri pentru vaci. Ironia sorii face ca mnstirea Vladimireti, din sud-

estul Romniei de lng Galai, s devin o cazarm a trupelor Securitii n urma izgonirii celor

300 de maici. Mnstirea Dervent din Dobrogea precum i mnstirea Piteteanu, la sud de

Bucureti, au fost nchise n 1959 i transformate n cooperative agricole de producie. Un martor

al nchiderii mnstirii descrie modul barbar i sacrilegiul pe care l-au nfptuit membrii Securitii,

trimii acolo:

Era ntr-o zi de Vineri Sfnt de Pate din anul 1959. Securitii (membrii Securitii),

fcnd zel i furie, au tiat barba clugrilor i i-au ras dup care i-au gonit. Celulele au fost

transformate n ferme agricole. La plecare, membrii Securitii au furat tot ceea ce se putea lua;

vemintele sacerdotale, obiectele preioase de cult i sfintele icoane29.

n 1961, sihstria Grotei din Ialomia, a devenit o colonie pentru muncitorii forestieri. Din

cauza neglijenei lor, un incendiu distruge cldirile iar pe ruinele vechii sihstrii se construiete un

restaurant. Nu trebuie s uitm masacrul patrimoniului cultural prin demolarea unei mari pri din

casele i bisericile istorice din Bucureti, pentru a face loc proiectelor arhitecturale ale lui

CEAUESCU. ntre 1948-1987, 18 biserici i o sinagog au fost demolate.30Istoricul Rzvan

THEODORESCU i preotul ortodox Gheorghe Calciu DUMITREASA au fost arestai n martie 1979

pentru c au militat mpotriva demolrii Bisericii Enei situat n centrul oraului Bucureti.

Toi clugrii ortodoci care au fcut parte din micarea spiritual rugul aprins, de la

mnstirea Antim din Bucureti, au fost dui la pucrie i obligai s fac ani grei de deportare n

cmpurile de concentrare comuniste. Considerm o datorie de onoare s amintim aici numele lor:

Sofian BOGHIU, Arsenie BOCA, Vasile VASILACHI, Bartolomeu ANANIA, Antonie PLMDEAL,

Justin PRVU, Felix DUPNEAC, Bartolomeu DOLHAN, Roman BRAGA, Arsenie PAPACIOC, Benedict

GHIU, Adrian FGEEANU, Sandu TUDOR.31

Duminica, a fost transformat din ziua consacrat Domnului ntr-o zi pentru Partid

Ateismul, adoptat i propagat n mod oficial, ntrit de msuri administrative, restrngea n

mod sever posibilitile indivizilor de a participa la activitile religioase organizate. Pentru a

29 DURA, Pr. Dr. Ioan, Monahismul romn n anii 1848-1989; mrturii ale romnilor i consideraii, ed. Harisma, Bucureti, 1994, p. 72.

30

Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea..., p.288. 31

DURA, Pr. Dr. Ioan, Monahismul romn n anii 1948 1989, pp. 79 87.

27

mpiedica, n mod indirect credincioii s mearg duminica la biseric, Partidul comunist gsise

cele mai ingenioase soluii, i anume:

Prezena obligatorie, duminica dimineaa, la faimoasele zile de munc patriotic, , pentru

nfrumusearea satului sau oraului. Aceste activiti erau totdeauna gratuite. Acest lucru se ntmpla

numai dimineaa, pentru c regulile Bisericii Ortodoxe nu permiteau celebrarea liturghiei dup amiaza.

Slujba este mereu celebrat dimineaa, numai cu excepia zilei de Pate cnd este celebrat la miezul

nopii;

Toate emisiunile de televiziune din timpul sptmnii erau emisiuni cu caracter informativ i patriotic

(2 ore de televiziune pe zi); singurul moment de divertisment se situa duminica dimineaa: emisiuni

speciale pentru femei, pentru agricultori, desene animate, filme artistice sau de aventur pentru copii

i tineri, etc.

Pentru colari, instituiile de nvmnt erau obligate s organizeze activiti suplimentare cu coninut

politic, patriotic, juridic i sportiv la care elevii i profesorii erau obligai s participe; totdeauna

duminica; iar meciurile de fotbal sau handbal, care rmneau singurul divertisment pentru tineret,

erau organizate duminica diminea;

Magazinele alimentare erau deschise i aprovizionate n general duminica dimineaa. Aceast

aprovizionare, mereu n cantiti insuficiente, nu se fcea dect spre orele de nchidere, pentru a mri

ateptarea, nervozitatea oamenilor i pentru a umple astfel timpul liber care le rmnea (n deosebi

femeilor i pensionarilor);

Pentru repararea mainilor, garajele erau deschise duminica dimineaa (calitatea mainilor de fabricaie

autohton, precum Dacia, Oltcit i Aro, era att de slaba nct repararea frecvent era o necesitate

imperativ).

Pentru rani, pieele de duminica rmneau cele mai atrgtoare pentru c oamenii, profitnd de

timpul lor liber, i fceau proviziile pentru sptmn. n timpul sptmnii, ranii erau obligai s

munceasc pe terenurile C. A. P. ului (cooperativa agricol de producie), o munc aproape gratuit;

nu le rmnea deci dect duminica dimineaa pentru a-i cultiva propriile pmnturi;

ntlnirile Partidului i Sindicatului aveau loc mai ales duminica dimineaa, pentru a nu perturba

procedeul de producie din restul sptmnii;

Prin toate aceste activiti de duminic dimineaa, Statul Partidul ncerca s distrug

spiritualitatea oamenilor, respectul pentru ziua lui Dumnezeu a timpului liber deci, i de a crea

un fel de apartenen total la nevoile superioare ale societii comuniste.

Srbtorile laice nlocuiesc treptat srbtorile religioase

O alt metod de desacralizare a societii romne n perioada comunist a fost i cea a

transferului comunitar al srbtorilor religioase spre cele laice, sau crearea unor srbtori laice

care sa preia ncrctura religioasa a diferitelor perioade ale anului. Importana acordat

28

celebrrii srbtorilor laice oficiale contribuia n mod involuntar la accelerarea procedeului de

secularizare neles ca o marginalizare a influenei instituiilor religioase n societate.

Bradul de Crciun a fost nlocuit cu Pomul de iarna. Din cauza penuriei produselor tradiionale i a

cadourilor de Crciun (banane, portocale, ciocolat, prjituri, etc.), Partidul oferea gratuit (dar n urma

unor impozite anuale) cadouri pentru bradul de iarn, prinilor care aveau copii sub 18 ani;

Mo Crciun, devine Mo Geril, Moul Frigului, Moul Ghearilor, Moul zpezii, Moul Iernii, etc.

Perioada ntre 28 decembrie i 2 ianuarie, (Crciunul, Naterea lui Isus Hristos), devine srbtoarea

iernii i a zpezii.

1 ianuarie (Sfntul Vasile), este nlocuita cu srbtoarea Noului An; Revelionul

Luna martie, aprilie i mai (luni ale postului Patelui), cu srbtori precum: 1 martie ziua cadourilor; 8-

9 martie ziua femeilor, 1 mai ziua muncitorilor, 8-9 mai ziua tinerilor;

23-24 august ca srbtoare naional de lupt mpotriva fascismului i imperialismului (n tradiia

oriental, cretin ortodox, luna august este luna postului Adormirii Maicii Domnului);

Deseori, n timpul posturilor religioase, magazinele alimentare erau aprovizionate cu cantiti

suplimentare de produse de mezelrie i mcelrie dar, pentru a mpiedica populaia s fac

rezerve de alimente prin conservare la congelator sau frigider, i-n consecin pentru a determina

un comportament permanent de stat la coad, curentul electric era ntrerupt sistematic.

Programul zilnic de energie electric, de ap cald i ap curent era: ntre 6 i 8.30 dimineaa

i 19-20 seara, cu nesemnificative schimbri de orar pentru ntreaga ar.

Situaia economic dezastruoas n care politica centralizat a regimului dictatorial al lui

Ceauescu a adus ara, a determinat ca majoritatea populaiei s gseasc n instituiile

ecleziale unicul refugiu de libertate i speran. Din acest motiv n timpul revoltei populare

din 1989, mpotriva regimului comunist, Biserica Ortodoxa si n general cultele recunoscute s-au

bucurat de o foarte mare ncredere din partea populaiei, situaie care a rmas neschimbat chiar

dup aceea i n cei 15 18 ani care au urmat, Biserica si Armata fiind instituiile publice in care

romanii au cea mai mare ncredere.

Concluzii

n timpul perioadei comuniste, Biserica Ortodox a fost obligat s devin un simplu

practicant de servicii religioase, ceea ce a cauzat atrofierea dimensiunii sale pedagogice,

misionare i chiar sociale, provocnd formarea unui comportament de timiditate pastoral

misionar care nu a fost depit n totalitate nici pn n prezent.

Meninnd o industrializare i o urbanizare la nivel nalt, cu inevitabilul procedeu de

secularizare care i nsoea, regimul comunist meninea societatea ntr-o situaie instituional i

cultural, pre modern. Acesta meninea clientela politic i nu fcea nimic pentru a transforma

indivizii n ceteni responsabili, capabili de a lua singuri o decizie. n consecin, modelul

29

modernizrii comuniste esteuropene s-a caracterizat printr-o modernizare fr atingerea

modernitii, ceea ce este n mod clar un paradox.

Revoluia din Decembrie 1989 vine s restabileasc respectul valorilor umane i libertatea

individului. n pofida tuturor beneficiilor aduse, schimbarea regimului comunist cu un regim

democratic s-a fcut cu mari sacrificii, mai ales economice. Au fost necesari mai bine de 16 ani

de tranziie dificila si dureroas pentru a ndeprta efectele nefaste ale regimului comunist,

pentru ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina membru al U.E. Un al moment deosebit de

important al istoriei post-decembriste l-a reprezentat asigurarea securitii militare a rii prin

integrarea n structurile militare NATO in anul 2003.

Suntem nc departe de a vedea ncheiat procesul de redresare economico-social a rii, cu

toate c in perioada anilor 2000-2009 ncepuser a fi simite unele semnale ncurajatoare pentru

creterea economica si bunstarea sociala. Criza economica mondiala, care a afectat grav si

Romania ncepnd cu anul 2010, e departe de a-si fi artat adevratele consecine. Deja

dificultile tarii noastre sunt foarte mari. Un sprijin real in aceasta perioada l-a constituit faptul

ca Romania este membra a Uniunii Europene si am putut beneficia de sprijin economic si de

mprumuturi avantajoase.

Pentru viaa religioasa in general si pentru Biserica Ortodoxa Romana in special, perioada de

dup anul 1989 a fost deosebit de importanta. Provocrile social-economice si misionare,

nvarea democraiei si mai ales a pluralismului, au constituit pentru Cultele si Bisericile din

Romania principalele dificulti ale perioadei de tranziie. O analiza atenta a acestora, din

perspectiva sociologiei religiei, va constitui partea principala a cursului nostru in continuare.

30

Partea a II-a:

REDINAMIZAREA VIETII RELIGIOASE DUPA CADEREA COMUNISMULUI

****

EVOLUTIA SOCIETATII CONTEMPORANE

DIN PERSPECTIVA VIETII RELIGIOASE - RELIGIE SI MODERNITATE

n timpul perioadei comuniste s-a urmrit dac nu eliminarea religiei din sfera public cel puin diminuarea prezenei i importanei ei n societate. Pentru a-i atinge acest scop, regimul politic totalitar a folosit o strategie permanent de intimidare, control i cenzur a tuturor activitilor religioase. Bisericile i cultele, chiar dac nu erau legal obtructionate, totui au fost determinate s se retrag din sfera public, nvmntul religios a fost interzis n colile publice, iar propaganda politic de partid fcea elogiul ateismului de mase.

Societatea romneasc a fost confruntat cu acest tip de politic i de atitudine timp de 45 de ani, ntre 1945 i 1990.

nainte de perioada comunist, cmpul religios romnesc s-a coagulat n jurul Bisericii Ortodoxe, element cheie al identitii Statului Naiune, acceptndu-se o difereniere diversitate etnic a expresiilor religioase fiind tolerate primele manifestri publice ala N.M.R. cu toate c erau n mod strict supravegheate i controlate, dar nu interzise, de ctre Statul romn.

Aceast diversitate religioas, specific nceputului de secol XX a cptat timide accente pluraliste n perioada interbelic dar rapid descurajate n timpul perioadei comuniste cnd religia a fost inclus ntr-un sistem planificat i controlat de puterea politic fiind eliminat orice form de concuren sau pluralism. Perioada comunist se caracterizeaz aadar printr-o pluralitate religioas, atent controlat i cenzurat de Statul comunist!

Dup cderea comunismului, societatea romneasc cunoate o important etap de redinamizare religioas fenomenul religios fiind influenat de schimbrile sociale majore care caracterizeaz ntreaga societate romneasc.

Noile forme de manifestare ale fenomenului religios se inscriu n logica raporturilor dintre

religie i modernitate, fcnd analizele n contextul apariiei pluralitii religioase dezvoltate,