echipamente elecrtocasnice - c12

8/6/2019 echipamente elecrtocasnice - C12

http://slidepdf.com/reader/full/echipamente-elecrtocasnice-c12 1/8

1

Curs 12

Integrarea sistemelor de supraveghere, acces şi pontaj în managementul clădirilorinteligente

1. Sisteme de supraveghere videoSistemele de supraveghere video sunt utilizate la urmărirea şi înregistrarea imaginilor

dintr-un spaiu care trebuie supravegheat şi se adresează, în principal, acelor spaii în care sedesfaşoară diferite activităi de producie, spatiior comerciale, depozitelor de materiale şibirourilor, clădirilor inteligente.

Un mare avantaj al sistemelor video este ca spre deosebire de alte sisteme, oferă identificarea persoanelor şi aciunilor suspecte şi dovada inregistrată a producerii evenimentuluiprejudicios.

Pentru o mai bună eficienă, aceste sisteme pot fi interconectate cu sisteme antiefracie şisisteme de control acces. Un astfel de sistem se compune dintr-o serie de echipamente precum:camere video, unul sau mai multe monitoare, ce permit vizualizarea imaginilor, un videorecorderpentru înregistrarea imaginilor preluate de camere, un dispozitiv de prelucrare a imaginii, surse dealimentare pentru camere.

Componentele unui sistem de monitorizare video:

1. Camere video clasice (figura 1a)- Sunt dispozitive care captează imaginea prin transformarealuminii ce cade pe senzorul de imagine în semnal electric. Există o mare varietate de tipuri decamere cu facilităi şi pentru aplicaii diferite. Camerele monocrome au avantajul unor

sensibilităi şi rezoluii mai bune decât cele color la un pre mai mic. Camerele color aduc unplus semnificativ de informaie în studierea imaginilor preluate.

2. Camere video tip dome (figura 1b) -Se folosesc mai ales în interiorul spaiilor publice şiasigură o supraveghere mai discretă a spaiului.

a. b.Fig. 1. Tipuri de camere video utilizate într-un sistem de monitorizare video



2

3. Camere video compacte (figura 2a) - Sunt camere economice, uşor de instalat, nu necesită niciun fel de reglaj. Pe lânga camera propriu- zisă, conin şi: lentila fixă, carcasa, suport şi leduri îninfraroşu pentru vedere pe timp de noapte. Acest tip de camere fac parte din categoria decamere “f ără pretenii”.

4. Camere discrete (figura 2b) - Sunt ascunse în diverse obiecte (carcase de detectori de mişcare

sau fum, ceasuri de perete, bibliorafturi etc.) şi sunt destinate supravegherii unei zone f ără caacest lucru să fie cunoscut.

5. Camere IP (figura 2c) - Furnizează ca ieşire de semnal un port standard Ethernet, ceea cepermite conectarea într-o reea f ără nici un alt echipament suplimentar. Are încorporat un codorMPEG-4 care comprimă imaginea în format digital, f ără compromiterea calităii acesteia.

a. b c.

Fig. 2. Alte tipuri de camere video utilizate într-un sistem de monitorizare video

6. Obiective sau lentile (figura 3) - Sunt sisteme optice convergente pentru lumina care se îndreaptă spre senzorul camerei. Există obiective fixe, obiective varifocale (permit ajustareamanuală a distanei focale şi implicit a unghiului de vedere), cu iris manual (se ajustează manual deschiderea irisului), autoiris (dimensiunea irisului se modifică în funcie de luminaincidentă pe CCD), cu zoom motorizat (distana focală se modifică manual de la distana sau înfuncie de ali parametri).

Fig. 3. Obiective sau lentile



3

7. Incinte şi supori (figura 4) - Incintele (carcase de camere) au rolul de protecie a camerei,obiectivului şi cablurilor la sabotaj, dar şi la intemperii – ploaie, ninsoare, chiciura –concomitent cu meninerea părilor mecanice, dar mai ales electrice, la parametrii de ambientgarantai de producător.

Fig. 4. Incinte şi supori

8. Speed-dome (figura5) - Este un echipament scump cu performante tehnice deosebite. Esteformat dintr-o camera de înaltă rezoluie, un obiectiv cu zoom motorizat, care permite mişcarea

camerei pe orizontala 360° si pe verticala 90°, toate dispuse într-o carcasă metalică sau dinplastic prevăzută cu un semiglob fumuriu sau transparent. Modificarea poziiei camerei peorizontală şi verticală şi modificarea zoom-ului se efectuează fie manual de către operator, cuajutorul unei console cu joystick sau de la tastatura unui PC, fie automat în cazul în care speed-dome-ul efectuează un program cu poziii presetate.

Fig. 5. Speed-dome

9. Comutatoare, multiplexoare si matrici video (figura 6) - Sunt echipamente din ce in ce mairar folosite, datorita preuluarii functiilor pe care le ofereau de catre echipamentele digitale(DVR). Rolul lor consta in afisarea imaginilor provenite de la mai multe camere simultan sauconsecutiv pe unul sau mai multe monitoare, precum si inregistrarea pe unul sau mai multeinregistratoare analogice.

Fig. 6. Matrice video



4

10. Înregistratoare video analogice (figura 7a) - Cunoscute şi sub denumirea de videorecordere,asigură funciile de înregistrare, căutare şi redare a imaginilor video provenite de la camere pebandă magnetică – casete video.

11. Inregistratoare video digitale (DVR), (figura 7b) - Diferena majoră faă de videorecorderelecu casetă este că imaginile sunt transformate digital, compresate si stocate pe unul sau mai

multe harddisk-uri. De aici, imaginile pot fi preluate pe diverse căi: memory stick, CD, DVD,prin reea locală, prin Internet etc. Deoarece imaginile video sunt transformate în format digital,DVR-urile sunt concepute cu funcii si facilităi suplimentare pentru instalator si utilizator.

a. b.

Fig. 7. Inregistratoare video

12. Plăci de achiziie video (figura 8a) – Reprezintă o soluie ieftină, la îndemână, pentrurealizarea unui sistem de supraveghere video. Necesită un PC care în majoritatea cazurilor va fidestinat pentru aplicaia video

13. Monitoare (figura 8b) - În funcie de tipul de ieşire a înregistratoarelor, se alege tipul demonitor: cu intrare video complex sau VGA. O soluie pentru cuplarea monitoarelor de PC laechipamente cu ieşire video complex este utilizarea unui convertor video la VGA.

a. b.Fig. 8. Placă video şi monitor

14. Echipamente de transmitere a semnalului video pe cablu torsadat (figura 9a) -Transmiterea semnalelor video se efectuează, de regulă, pe cablu coaxial. Acest echipament areavantajul unui pre scăzut, însă problemele apar când distana între cameră şi DVR este maimare de 150 – 200m, datorită pierderilor de semnal. O soluie recomandată este folosireacablurilor torsadate CAT5 (UTP, STP, FTP) şi a adaptoarelor de semnal video pasive (f ără alimentare) sau active (cu alimentare). Astfel, cu adaptoare active distantă, echipamentul poate



5

transmite la 2000 – 3000m. Mai mult, un singur cablu torsadat înlocuieşte 4 cabluri coaxiale,deoarece pe fiecare pereche se transmite semnalul de la o cameră.

15. Echipamente de transmitere a semnalului video pe fibra optica (figura 9b) - O soluie

elegantă de transmitere a semnalului video la distană este folosirea fibrei optice. Practic,pierderile de semnal sunt nule. Întrucât aceste echipamente sunt scumpe, se folosesc doar

pentru distane mari, cam până la 60 km.

a. b.Fig. 9. Echipamente de transmitere a semnalului video

16. Echipamente de transmisie IP – videoservere (figura 10a)- Majoritatea DVR-urilor (înparticular şi camerele IP) permit setarea unei adrese IP astfel încât pot fi accesate prin reea.Cele mai puternice echipamente care înglobează funciile de comunicaie la distană şi funciileunui DVR sunt videoserverele. Acestea suportă o gamă largă de reele de comunicaii:LAN/WAN, ADSL, PSTN, ISDN şi toate protocoalele de comunicaii mobile. În acest fel,

poate fi accesat de oriunde, de la un PC, PDA sau telefon mobil, în standardul GPRS. Deasemenea videoserver-ul poate trimite notificări în format SMS sau pe e-mail în caz de alarmă.

17. UPS-uri (figura 10b) - Ca orice alt sistem de securitate, (centrală de alarmă la efracie,antiincendiu, control acces) sistemul video trebuie conceput cu o soluie de back-up în cazullipsei tensiunii de reea. O soluie la îndemână este folosirea UPS-urilor, care asigură alimentarea pentru echipamente din acumulatorii proprii, în cazul lipsei tensiunii de 220V, darcare au şi rolul de a prelua fluctuaiile nedorite de tensiune.

a. b.

Fig. 10. Videosever şi UPS



6

2. Sisteme de control Acces şi Pontaj

Sistemele de control acces reprezintă un instrument esenial pentru managementulresurselor umane într-o organizaie, permitând gestionarea automată a intrărilor şi ieşiriloroamenilor în/din anumite zone de securitate.

Având la dipoziie acest sistem, se poate realiza vizualizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor, sepoate face în orice moment situaia prezenei personalului şi totodată se pot defini zonele de accespentru fiecare persoană şi intervalele de timp în care aceasta va avea acces.

Sistemul poate fi utilizat într-o instituie, pentru zonele cu potenial ridicat de risc (deexemplu într-o bancă, zonele de tezaur, caserie, server, alte zone cu acces restricionat).

Componentele unui sistem de control acces:

1.Centrala de control acces (figura 11a)- gestionează informaiile furnizate de la tastaturi şicititoare şi comandă elementele de blocare mecanică a căilor de acces. Aceste centrale se

difereniază în principal prin numărul de uşi controlate şi facilităi de control acces inteligent înglobate.

2. Software de control acces (figura 11b)- rulează pe un PC la care este conectat sistemul decontrol acces. Este utilizat la configurarea iniială a sistemului şi administrarea ulterioară autilizatorilor, gestionarea istoriei cu evenimentele de acces, permiând generarea de rapoartefolosind diverse filtre de timp, de utilizatori, de grupuri de utilizatori, de uşi. Sofware-ul

furnizează , de asemenea, baza de date primară pentru software-ul de pontaj.

a. b.

Fig. 11. Centrala control acces şi software-ul de control acces pe PC

3. Cititoare de cartele magnetice (figura 12a) - efectuează citirea cartelelor magnetice latrecerea acestora printr-o fantă a dispozitivului prin dreptul capului magnetic de citire; datorită contactului direct între cartelă şi capul de citire. Apare o uzură fizică, motiv pentru careproducătorul garantează o durată de viaă de câteva zeci de mii – sute de mii de treceri.

4. Cititoare de cartele de proximitate (figura 12b) - efectuează citirea cartelelor deproximitate la trecerea acestora prin dreptul cititorului, f ără a fi nevoie de un contact direct.Distana de citire variază în funcie de tipul de cititor şi de tipul de cartelă uzual, folosindu-secititoare cu distana de citire 5 cm-10 cm, dar se poate ajunge şi la 60-70 cm.



7

a. b. cFig. 12. Tipuri de cititoare de cartele şi biometric

5. Cititoare biometrice (figura 12c) - sunt de mai multe tipuri: de scanare a amprenteidegetului, a irisului, a palmei, facială şi a vocii, iar cele mai des întâlnite sunt cele de citire aamprentei degetului. Avantajul acestor sisteme biometrice este că, permanent, “cheia” se află lautilizator.

6. Carduri (cartele) - pot fi magnetice sau de proximitate (figura 13a) – sunt tipăribile sau

nu, iar în cazul în care se tipăresc, pot fi utilizate şi ca ecuson sau legitimaie de serviciu.7. Tastaturi de acces (figura 13b) - sunt utilizate prin introducerea unui cod PIN care odată validat, va activa o ieşire de comandă a uşii, porii, tunichetului sau barierei, după caz.

a. b.Fig. 13. Card (cartelă) acces şi tastatură acces

8. Butoane tip "cerere ieşire" (figura 14a) - sunt utile în situaia în care nu interesează decâtintrarea în zona securizată. Ele se instalează la ieşire, pentru comanda deblocării căii de acces.

9. Butoane de evacuare (figura 14b) - deblochează automat uşa sau uşile de pe traseul de

evacuare personal.

a. b.

Fig. 14. Buton tip „cerere ieşire” şi buton evacuare



10. Yale electromagnetice (figura 15a) - constituie cel mai ieftin mod de blocare a unei uşi sauaplicate, pentru diferite tipuri de uşi.

11. Electromagnei (figura 15b) - sunt compuşi din două pări: electromagnetul propriu-zis,

care se montează pe tocul uşii şi o placă metalică amplasată pe uşă; alimentat cu energieelectrică. Electromagnetul atrage placa metalică, blocând astfel uşa. La introducerea unui cod

valid pe tastatură sau la trecerea unui card valid la cititor, se întrerupe alimentareaelectromagnetului, permiând astfel deschiderea uşii.

a. b.Fig. 15. Yală electromagnetică şi electromagnet

12. Amortizoare uşi (figura 16a) - nu permit uşii să rămână deschisă datorită neatenieiutilizatorilor.

13. Turnichei (figura 16b) - se pretează pentru căi de acces unde fluxul personalului este mare.Turnichetul permite accesul pe rând, fiecărei persoane, lucru care nu poate fi realizat folosind o uşă ca şi cale de acces, decit dacă se utilizează mijloace electronice suplimentare de detecie apersoanelor. La stabilirea numărului de turnichei, se are în vedere dimensiunea fluxului depersonal în perioadele de maxim, astfel încât să nu apară fenomenul de strangulare. Majoritateaturchineilor sunt bidirecionali, astfel încât să poată fi folosii atât la intrarea, cât şi la ieşirea din

obiectiv. Pot fi dotai cu sisteme antipanică, astfel încât în caz de evacuare forată a personalului,braul orizontal al turchinetului să fie deblocat.

echipamente elecrtocasnice - c12

Documents