eticacuvant

6
 11 Capitolul 1 Aventurile unui cuvânt Nostim cuvânt, „etică”! De unde vine? – Din grecescul èthos. Dar nu e deloc ușor să redai ceea ce însemna èthos pen tru g recii din An- tichitate, deoarece este imposibil să găsim măcar un cuvânt din vocabularul nostru actual care să traducă acest termen. De fapt, el avea mai multe semnificaţii, pentru care noi nu dispunem de un echivalent global, deoarece modul lor de gândi re era diferit de al nostru. Ethos înseamnă, în primul rând, „habitatul”, mai precis maniera în care o specie animală „locuiește pe pământ”. Care ar fi, așadar, èthosul  pentru păsăr i? Să zboare, să cânte, să ciuguleasc ă, să-și facă cuiburi, să facă ouă, să circule prin aer dintr-o regiune sau de pe un continent pe altul. În zilele no astre, exist ă, în acest sens, o disciplină

Upload: amaria1

Post on 02-Nov-2015

221 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

despre etica

TRANSCRIPT

  • 11

    Capitolul 1

    Aventurile unui cuvnt

    Nostim cuvnt, etic! De unde vine? Din grecescul thos. Dar nu e deloc uor s

    redai ceea ce nsemna thos pentru grecii din An-tichitate, deoarece este imposibil s gsim mcar un cuvnt din vocabularul nostru actual care s traduc acest termen. De fapt, el avea mai multe semnificaii, pentru care noi nu dispunem de un echivalent global, deoarece modul lor de gndire era diferit de al nostru.

    Ethos nseamn, n primul rnd, habitatul, mai precis maniera n care o specie animal locuiete pe pmnt. Care ar fi, aadar, thosul pentru psri? S zboare, s cnte, s ciuguleasc, s-i fac cuiburi, s fac ou, s circule prin aer dintr-o regiune sau de pe un continent pe altul. n zilele noastre, exist, n acest sens, o disciplin

  • 12

    tiinific numit ethologie, care studiaz com-portamentele animalelor n mediul lor natural. Aceast disciplin este cu mult diferit de etic, dar denumirea sa provine de la acelai cuvnt, thos.

    Aceasta nu e tot! Deoarece thos, n limba greac, poate nsemna i caracterul unei per-soane, felul n care aceasta locuiete pe pmnt, n funcie de dispoziiile sale naturale. thos de-semneaz totodat moravurile, maniera de a te comporta ntr-o societate dat, ntr-o epoc dat. n acest caz, vorbim, deci, despre felul n care triesc oamenii, despre obiceiurile crora li se subordoneaz, despre tipurile de reguli pe care le urmeaz i legi dup care se guverneaz.

    Precum vezi, ceea ce se afl n spatele fiec-rei folosiri a termenului thos este sensul general de comportament. i poi constata c alocarea sensurilor nu este aceeai ca i n cazul nostru, cci noi nu stabilim o legtur ntre legile unei societi, caracterul indivizilor i felul de a fi al animalelor. Termenul din greaca veche acoper un domeniu diferit fa de ceea ce a devenit el astzi, un domeniu mai vast i mai divers.

  • 13

    E drept c nu prea seamn cu obiceiurile noastre!

    i totui, mai avem de cltorit spre a urm-ri aventurile acestui cuvnt pn n zilele noastre. Am vorbit de thos, dar nc nu i de thik, din care provine direct etic. Ethik este adjectivul format din thos. Literalmente, l-am putea tra-duce prin comportamental. Noiunea apare la filosoful Aristotel, el fiind primul care va fi folo-sit expresia thik thria (ceea ce s-ar traduce, cuvnt cu cuvnt, prin contemplare comporta-mental), spre a defini cunoaterea referitoare la modul de a te comporta.

    Iat prima definiie posibil, i fr ndoial cea mai bun, a ceea ce este etica pentru greci: o form de cunoatere privitoare la comportamen-te. Dar vei vedea imediat c exist o distincie important ce trebuie fcut ntre dou atitudini, dou maniere de a privi comportamentele.

    Pe de o parte, putem s ne rezumm doar la a descrie, la a prezenta felul n care se comport oamenii dintr-o anumit regiune, un anumit po-por sau trib, ceea ce face c noi nu vom cuta s-i judecm, s tim dac ceea ce fac este bine sau ru, nici dac este mai ru sau mai bine fa de

  • 14

    ceea ce fac vecinii lor. Ne vom mulumi doar s prezentm cum se comport ei.

    Da, e mult mai obiectiv! Nu a fi prea sigur de asta. n orice caz,

    este o manier pur descriptiv. De altfel, aa se i procedeaz atunci cnd se observ o specie ani-mal. Nimeni nu va afirma despre peti c este ru faptul c respir prin branhii sau c mami-ferele procedeaz mai bine respirnd prin pl-mni. Nu facem altceva dect s descriem felul lor de a fi.

    Dar, n observarea comportamentelor, mai este posibil i o a doua atitudine, care const n ncercarea de a te comporta ct mai bine cu pu-tin. Ea ncearc determinarea comportamente-lor bune, pe care le vom cuta i vom face tot posibilul s le urmm, i a celor rele, cele pe care va trebui s le evitm, s le nlturm sau s le combatem. Aici se va pune problema judeci-lor normative, care enun ce e bine i ce e ru. Trebuie, atunci, s ncercm s aflm n funcie de ce unele comportamente sunt mai bune, iar altele mai puin bune. Este vorba, deci, de a lansa judeci morale asupra comportamentelor, de a

  • 15

    le discerne pe cele care sunt purttoare de valori pozitive de cele care, dimpotriv, sunt imorale sau antimorale, care comport pericole sau valori distructive.

    Tu vorbeti despre judeci morale, de bine i de ru, de valori etc. Etica, n cele din urm, e totuna cu morala?

    Aceast ntrebare a provocat deja multiple dezbateri! Problema este c e la fel de corect s spui Da, sunt acelai lucru i Nu, sunt diferite.

    i cum putem iei din ncurctura aceasta? Foarte simplu, deoarece aceti doi termeni

    nu sunt identici, respectiv diferii la acelai nivel. S ncepem cu nivelul la care se confund.

    Tocmai am afirmat c grecii din Antichitate se foloseau de termenul etic spre a desemna ceea ce se refer la comportamentele unei colectiviti sau ale unui individ, ceea ce este legat de mora-vurile bune sau rele ale oamenilor la un moment dat. Romanii, la rndul lor, au fcut acelai lucru n limba lor, n latin. Spre a traduce thik n la-tin, Cicero a pornit de la echivalentul latin pen-tru thos, adic mos, moravuri, la plural mores.