forţat de împrejurări, premierul sărbătoreşte la cluj-napoca ziua … · 2018-04-17 · privi...

PRIVI vadepune moţiunea “Roşia

' Montană”z k ir m d g p m d m t

{h t tp : / /w w w . a d e v ă r u l , e u r o w e b . ro

ANUL XIV NR. 3669 ISSN 1220*3203

SIMBATA 30 NOIEMBRIE* DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Sîntem în “război”: pâlinka împotriva palincii

Ministrul de Interne Ioan Rus:“ C î n d P o l i ţ i a a f i n a l i z a t a n c h e t a ,

I o s i f P o p n u e r a I n c u l p a t î n n i c i i s t f e l ”

ILIE CALIAN

Ii spuneam unui coleg de breaslă că, o dată cu intrarea României în NATO, unde se află deja vecina sa

Ungaria, mulţi politicieni şi comentatori politici de la noi îşi vor cam pierde obiectul muncii - adică jeluirea în legătură cu intenţia Ungariei de a ne răpi Ardealul. (Las’ că nici înainte de summitul de la Praga nu s-ar fi putut întîmplă aşa ceva. Nu numai că după Actul de la Helsinki graniţele sînt inviolabile în Europa - dacă statele în conflict nu cad de acord -, dar sâ ne imaginăm ce reacţie ar fi avut, la o asemenea pretenţie, Germania, care după cel de al doilea război mondial a pierdut o parte din teritoriu)..

Problemele reale în relaţiile dintre ţările noastre ţin de un sistem mai complex de colaborare şi concurenţă, aşa cum se întîmplă şi, de exemplu, în cadrul Uniunii Europene sau în relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană sau între Statele Unite şi Japonia - ca să vorbim numai de “case mari”. Nu e prima oară cînd o ţară profită de slăbiciunile alteia.

De fapt, încă din 1990 Ungaria a profitat de anumite slăbiciuni ale Pomâniei - economice şi legislative, dar mai ales de indolenţa, incompetenţa şi corupţia unor guvernanţi. Dar nu numai Ungaria! S-a vorbit şi s-a scris despre faptul câ lemnul şi aluminiul pleacă din România ca materie primă şi se întorc, pe bani grei, ca mobilier şi materiale de construcţii. Cît despre exportul nostru de fier vechi şi metale neferoase - sâ nu mai vorbim. Nici despre invadarea pieţei româneşti cu produse alimentare străine - nu din cele pe care le-am putea produce, nici de cele de calitate super, ci de felurite “gozuri” fară trecere pe alte pieţe.

Am avut hîijonelile noastre cu Ungaria pe tema importurilor de came şi alte produse. Dar în destule cazuri este vorba, de fapt, de filiale ungureşti ale unor firme din Occident: aşa că o firmă din Budapesta poate fi doar reprezentantă sau “dealer” al unei firme din Olanda sau Canada.

Dar iată că acum am intrat într-un alt l .“război”. Era pe vremuri un banc. La

cazanul de ţuică, după îndelungi degustări de pălincă, zice unul: “Auzi, mă: ungurii vor să ne ia Ardealul”. “Să-l ia, dar să ne lase prunii.” Dar acum ungurii nu vor să ne ia nici măcar prunii - vor să ne ia doar un cuvînt: pălincă.

“Războiul” - care s-ar putea ca pînâ la

continuare în pagina a 16-a

Ministrul de Interne Ioan Rus a declarat, ieri, la Cluj, câ, în urma anchetei desfăşurate de poliţie în cazul Băncii Transilvania, Iosif Pop, fostul director al băncii nu era inculpat în nici un fel. “Cam în urmă cu un an, Iosif Pop s-a adresat Ministerului de Interne, reclamînd nereguli la sucursala din Bacău a băncii”, spune Ioan Rus. La finalul anchetei, “Iosif Pop nu era inculpat în nici un fel”. Cu toate acestea, cînd dosarul a ajuns pe mîna procurorilor, aceştia au dispus arestarea fostului director al Băncii Transilvania pe baza a nu mai puţin de şapte capete de acuzare. Ministrul Ioan Rus nu a comentat măsura arestării lui Iosif Pop: "Nu cunosc ce s-a întîmplat după ce am predat dosarul Parchetului. Repet, cînd am terminat noi ancheta, Iosif Pop nu era inculpat”.

Fostul preşedinte al Băncii Transilvania a fost arestat ca urmare a deciziei PNAV fiind acuzat că a acordat o serie de credite pe care nu le-a urmărit. în fond, atribuţiunile în acest sens reveneau sucursalei Bacău a băncii. Iar conducerea băcăuană a băncii a fost arestată, împreună cu cei care au luat credite şi nu le-au retumat.

Titus CRĂCIUN

Forţat de împrejurări,Premierul sărbătoreşte la Cluj-Napoca Ziua Naţională a României

Potrivit unui comunicat primit ia re d a c ţie d in p a rte a P re fe c tu rii ju d e ţu lu i C lu j, prem ieru l A d ria n Năstase va participa, dum inică, la festivităţile oficiale de la C luj-N apoca organizate cu ocazia Zilei Naţionale a R o m â n ie i. Astfel, c e re m o n ia militară şi depunerile de jerbe de flori la m o n u m e n tu l „Glorie ostaşului rom ân" v o r în c e p e la o ra 8 ,30 . Trebuie precizat faptul că primăria municipiului a organizat, ia rîndul ei,0 s e rie d e m a n ife stă ri de1 Decem brie, dar cu începere de la o ra 1 2 ,3 0 . C o n ta c ta t te le fo n ic , purtătorul de cuvînt al prim ăriei, Horaţiu Crişan, a declarat că primarul G heorghe Fun ar acceptă programul

propus de Prefectura Cluj. Horaţiu C riş a n a sublin iat câ p ro g ra m u l m a n ife s tă rilo r o rg a n iz a te de m u n ic ip a lita te ră m în e a c e la ş i, singura modificare fiind aceea a orei ceremoniei depunerii de coroane de flori, care nu mai este la 12,30, cum era prevăzut iniţial, ci la 8,30. De altfel, depuneri simultane de coroane şi jerbe de flori vor avea loc, tot de la 8,30, la bustul lui A le x a n d ru Ioan C u z a " , „Mihai V ite a zu l", „A vra m Ia n c u ”, la m o n u m e n tu l „M em orandiştilor”, C ru c e a de pe Cetăţuie, „Horea, C loşca şi C rişan”, „Lucian B laga”, „Octavian G o g a ", „Mihai Eminescu", „George Coşbuc", Ş c o a la A rd e le a n ă , statu ia lui

Alexandru Vaida Voevod, statuia lui H o re a de la ga ră , p re cu m şi la statuia lui B aba Novac.

D e la o ra 13,30 v a fi dezvelit m onum entul „Lupa Capitolina” pe noul a m p la s a m e n t de p e B -d u l Eroilor, în faţa Bisericii Ortodoxe „Schimbarea la Faţă". Programul zilei de 1 Decembrie continuă de la ora 14, la T e a tru l N a ţio n a l, cu un spectacol dedicat acestei sărbători. Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României se vor încheia, la ora 18, cu retragerea cu torţe pe direcţia Piaţa Lucian Blaga-Piaţa Unirii-Piaţa A v ra m Ia n c u , p re cu m şi cu un spectacol de focuri de artificii.

M ihaela L Ă P U Ş A N

Ion lliescu simte o insatisfacţie

personală în ceea ce priveşte

lupta anticorupţiePreşedintele Ion lliescu a

declarat, joi seara, că simte o insatisfacţie personală faţă de faptul că nu a reuşit să aibă forţa necesară realizării unui front politic pentru combaterea corupţiei.

El a amintit câ încă din 1990, după alegerile prezidenţiale, cînd a trebuit să se despartă de FSN, a avertizat că pericolul care paşte un partid aflat la guvernare este declanşarea fenomenului corupţiei în interiorul acestei formaţiuni.

“Din păcate, am văzut că acest fenomen s-a extins. Am reluat această temă de cîteva ori, inclusiv cînd m-amdespărţit de PDSR. Şi a fost ca un fel de chemare pentru răspunderea care revine oam enilor politici care se angrenează în răspunderi sociale, să ştie să păstreze măsura, să nu se lase antrenaţi în tentaţiile umane - dorinţa de înavuţire, de îmbogăţire, de folosire a poziţiiloradministrative sau politice pentru interesul propriu sau pentru interese de grup sau clientelă politică sau clientelă economică. Eu, în primul rînd, am o insatisfacţie personală că n-am reuşit să am forţa necesară ca să facem din aceastaîntr-adevăr un front de luptăpolitică", a mai spus şeful statului.

Ion lliescu a apreciat câ nu esfc simplu să combaţi corupţia, acest fenomen înrcgistrîndu-se chiar şi în ţările bogate, cu sisteme politice stabile. El a precizat câ aceste aspecte lc-a discutat şi cu preşedintele SUA. George W. Bush, în timpul vizitei pe care şeful administraţiei americane a făcut-o la Bucureşti.

Cinci miniştri analizează la Cluj-NapocaGuvernarea PSD Ia Jumătate de mandat

Astăzi, la sediul Prefecturii judeţului Cluj, are loc reuniunea PSD cu tema „Guvernarea PSD la jumătate de mandat”. Sînt aşteptaţi să participe premierul României, Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană, ministrul de Interne, Ioan Rus, ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu, ministrul delegat, negociator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Şerban Mihăilescu, prefecţii, preşedinţii şi parlamentarii PSD din judeţele Transilvaniei.

M .L

n TÂRGUL CADOURILOR DE CRĂCIUNe d iţia a V lll-a

Orăşelul Copiilor - Parc de distracţii Spectacole, Concerte de colinde

Concursuri pentru copii Surprize

fost înebisAeroportul Internaţional deda Cluj a fost închis, vineri, din cauza ceţii, fiind anulate patru

decolări şi o aterizare. ■ 'Potrivit comandantului Aeroportului Internaţional din Cluj, David Ciceo, ceaţa foarte densă

3 impus închiderea aeroportului, în ciuda noii instalaţii de balizaj în valoare de mai multe s fiiliarde de lei, inaugurată în urmă cu numai două săptămîni. “ Această-instalaţieatenuează efectele ceţii, însă acum ceaţa este atît de densă, încît nici pe, Aeroportul Otopeni nu se pot desfăşura manevre, normale, iar acest gen de situaţii se întîlneşte şi pe aeroporturile ■stemaţionale”, a afirmat Ciceo.

4-16 decembrie 2002 Cluj-NapocaO R G A N I Z A T O R I :

E X P O T R A N S I L V A N IA S ÎA . C lu j -N a p o c a , C a m e r a d e C o m e r ţ ş i In d u s tr ie C lu j .

/ / /TraKijjama

P a rte n e ri: R a d io C lu j, A d e v ă r u l d e C lu j, M o n ito r u l d e C lu j , N C N T V , A s tr a l T e le c o m C lu j

C O M P L E X U L E X P O Z I Ţ I O N A L E X P O T R A N S I L V A N I A

“ BIBLIOTECA' CENTRAL,h V î J

U CLU /-N/.î-C -:

http://www

R o m â n ii S f F n l ? e 1 Sf- Aposto1 A ndrei cel tn t ii c h e m a (. o c ro tito ru l• C n Z l ' F ru m e n î ,e E p is c o p u l (Dezlegare la peşte).• Calendarul greco-catolic: S. Andrei, ap., primul chemat {ts e c I)

• Mîine: Calendarul ortodox-, Sf. P io o .o c N a u m ; Sf. C u v . Filaret Milostivul; Sf. Mc Anania Persul; Ziua Naţionala (Dezlegare la peşte). Dum inica a 15-a după Rusalii• Calendarul greco-catolic: D um in ica 15 d R . S. N aum , pf, (tsec. VII ÎC r). UnireaTransilvaniei cu România. 1918.

U ' ^ ' - v v\!

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90 '• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMARIA HUEDIN- 35-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:« m 955 ?■ 43-27-27•POLIŢ IA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•PO LIŢ IA DEJ: 21-21-21•PO LIT IA TURDA: 31-21-21• politia cîmpia turzil 36-82-22 •POLIŢ IA HUEDIN: - 25-15-38•POLIŢ IA GHERLA: 24-14-14•POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILA: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197 125• SALVAREA: 961

. • SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: 19-87-48• RA. APA CANAL: 19-14-44• RA. a Domeniului Public: 19-40-55• RA.T.U.C. 43-09-17• S.C. -SALPRESr SA.: 19-55-22• SC PRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424; Dispecerat jud. Cluj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda - 31-17-62: Dej - 21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19- i 6-47• DIRECŢIA GEN'. JUD. PENTRU PROTECTTA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-01-46• AGENŢLA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,19-08-62• IN’SP. TER. DE MUN'CA: 19-84-07; SESIZĂRI

MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Cluj-Napoca:

929: 13-43-33; Turda: 31-1S-S2; Huedin: 35-14- 26; Gherla: 24-19-25; Dej: 21-24-31; Gmpia Turzii: 3S-SI-55:3I-IS-S2; Aghircş: 35-70-08; mediul rural: 20-58-28

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG 934

E X i M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r â :

O R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E lu n i

Cluj -9 Otopeni 7 ,00 , 16,00 şi 18,50 O to p e n i- » Cluj 7 ,30, 12,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7 ,0 0 şi 15,15 O topeni -9 Cluj 8 ,25 şi 20,00

miercuriCluj -9 Otopeni 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 18,50 O topeni -9 Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,1 5 şi 20,00

joiCluj -9 Otopeni 7 ,0 0 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8 ,2 5 şi 20,00

vinariCluj -9 Otopeni 7 ,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni -9 Cluj 1 1 ,0 0 ,1 4 ,3 0 şi 20,00

sîmbălă Cluj -9 Otopeni 7 ,00 şi 15,15 O topeni -9 Cluj 8 ,25 şi 20,00

duminică Cluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8 ,25 şi 20,00

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E Cluj -9 Frankfurt

Marţi, joi, sîmbâtâ şi duminică 9,40 Frankfurt -9 Cluj

Marţi, joi, sîmbătă şi dum inică 11,50

Cluj -9 Viena

luni, miercuri - 9,45, vineri -1 5 ,1 0 Viena -9 Cluj

luni, miercuri -1 1 ,1 5 , vineri 17,05

Cluj -9 Bologna

luni, miercuri -1 3 ,3 0 , vineri -1 5 ,4 5

Bologna -9 Cluj

luni, miercuri -1 5 ,2 5 , vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 ~ tel/fax: 064-433.569; 193.442 ~

e-mail: [email protected]

p S f î Sîm bătă, 30 noiem brieK T H 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00«OMAIMA _ . T T » >

\ Desene animate; 9,00 Aventuri cu Lilipuţi; 10,00 Auto C lub ; 10,30 R ep ere sa c re ; 1 2 ,0 0 O ved etă populară; 12,45 Spectacolul lumii văzut de Ioan G rig o re s cu ; 13,15 Istorie polemică; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,20 Mulţumesc! (I); 15,00 România 1 şi... strada; 15,05 Mulţumesc! (II);16.00 Poveste fără sfîrşit; 17,00 Ora G ; 17,35 Avanprem ieră Ştiri; 17,40 Judo; 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Surprize, surprize (I); 21,00 România 1 şi... strada; 21,05 Surprize, surprize (II); 22,00 România 1 ş i ... strada; 22,05 Surprize, surprize (III); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Cînd Dum nezeu îi uită pe oameni (dram ă, S U A ,2001);1.00 Ora G (r); 1,30 Spectacolul lumii (r ); 2 ,00 Ju rn a ! (r ) ; 3 ,00 P uncte cardinale (r); 3,30 Auto Club (r); 4,00 Bucuriilş m u zic ii ( r ) ; 5 ,0 0 Istorie polemică (r); 5 ,45 O vedetă populară (r).

D um in ică , 1 decem brie7,00 U n iv e rs u l c re d in ţe i; 9 ,0 0

D ese n e a n im a te ; 1 0 ,0 0 Z iua internaţională a R o m â n iei. Ediţie specială ; 1 2 ,0 0 M a re a U n ire . Docum entar; 12,30 R ep ere sacre; 13,15 Pruncii mei şi neamu! m eu: 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Teatrul cel mare; O călătorie prin cei 150 de ani de Tea tru N a ţion al; 14,30 T e z a u r folcloric; 15,25 Fotbal; 17,30 Bravo, bravissimo! (I); 18,00 Avanprem ieră Ştiri; 18,05 Bravo, bravissimo! (II); 19,00 Ju rn a l. M eteo. S po rt; 19,50 A g e n d a e u ro p e a n ă ; 1 9 ,5 5 C u ra t Caragiale! Paroli; 20,00 Mitică Popescu (c o m e d ie . R o m â n ia , 1 9 8 4 ),-2 1 ,4 5 Andreea Marin la Hollywood; 22,15 Tragerile Loto 6/49 şi Noroc; 22,25 Jurnalul de noapte; 22,40 Minutul 91; 0,15 Magic şi divin: Mesageri ai zeilor; (r); 1,15 Marele Ja z z (r); 2 ,15 Jurnal (r); 3,20 Curat Caragiale! Parol! (r); 3,25 Te za u r folcloric (r); 4,20 Poveste fără sfîrşit (r ) ; 5 ,20 Pruncii m ei şi n ea m uî m e u ( r ) ; 5 ,5 5 C e a s u l deşteptător (r).

c • t e l e s p e c t a t o r • )1,15 Concert electrizant Jean Michel Jarre; 2,00 Buffy, spaima vampirilor (r); 3,15 Te o (r); 5,00 Ratatul (r).

16,20 S e întîmplă...; 16,30 Sâ rîdem cu nenea Iancu; 17,25 D ’ale iu’ Mitică; 18,00 Ştiri; 18,15 Zestrea românilor; 18,45 Privelişti moldovene; 19,45 Cucoana Chiriţa (comedie, România, 1987); 21,20 Ştiri; 21,25 Floarea din grădină; 21,30 Vedete în concert; 0,05 Jurnalul pantofului roşu (dramă, S U A , 1992).

g ţ Sîm bătă, 30 noiembrie 8 ,30 K ane şi Abel (r)

FARMACIIF a rm a c ii c u s e r v ic iu

perm anent.Fa rm a c ia " F A R M A D O N " , B -d u !

21 D e c e m b rie 1 9 8 9 n r . 5 , te l,

4 3 .9 4 .5 0 , F a rm a c ia " C Y N A R A " , C a le a Floreşti n r .7 5 , te l.4 2 .6 2 .7 2 . o r a r n o n -s t o p . F a r m a c ia

’ R E M E D IU M FA R M ", B -d u l 21 D e c e m b rie n r. 1 3 1 , tel. 4 1 .2 9 .0 1 ,

o r a r n o n -s t o p , F a r m a c ia

• V IS C U M ', str. F în t în e le nr. 7, tel.

0 2 6 4 -3 0 7 .0 3 9 , o ra r n o n -s to p .

Farm acii c u s e rv ic iu p re lu n g it.F a r m a c ia " D A P H N E ” , s t r .

P lo p ilo r nr. 5 0 , te le fo n 4 2 9 .4 0 5 ,

o r a r 8 -2 0 , F a r m a c ia

" I N T E R P H A R M " , str. P rim ă v e rii

n r. 5, telefon 4 2 -7 1 -9 5 , o ra r 8 -

2 2 , Fa rm a cia " C L E M A T 1 S F A R M ” ,

Piaţa Unirii nr. 1 0, telefon 1 9 -1 3 -

6 3 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a c ia

“A M A R Y L L I S ’ , str. I. H a ţie g a n u nr. 11. tel. 1 9 -7 6 -5 2 , o ra r L -V : 8 -2 0 ,

S -D : 8 -1 3 .

/FlfcilVIEll R e p u b l i c a - S P IO N D IN GREŞEALĂ, S U A - p re m ie ră (1 3 ;

2 9 N O V . - 5 D E C . T 1 5 .3 0 ; 1 8 ; 2 0 ,3 0 ; 2 3 ) . Z I L N I C

-* S P E C T A C O L E C U T A R I F R E D U SD E L A O R A 2 3 * A r t a -E u r im a g e s - TANGUY, F ra n ţa - p re m ieră (v ine ri,

s îm b â tâ , d u m in ic ă ; 12; 1 4 ,3 0 ; 17; 1 9 ,30; 22. D e la o ra 22 - tarif re d u s . Lu n i. m arţi, m ie rcu ri, joi; 12; 1 4 ,3 0 ; 17); 2 - 5 d e c .; VIDOCO, F ra nţa

(1 9 ,3 0 ); INTIMITATE, F ra n ţa (2 2 ) * V ic to r ia - FURIA, R o m â n ia , p re m ieră (1 3 ; 15; 17; 19; 21 )* F a v o r it - STUART UTTLE 2 , S U A (1 3 ; 15; 17);

HANNIBAL, S U A (1 9 ) * D a c ia M ă n ăştu r: CONTELE DE MONTE CRISTO, S U A (1 1 ; 14).

TURDA: F o x - REGATUL DE FOC, S U A (15; 17; 1 9 ). V in e ri, s îm b ă tă , d um inică - sp e c ta c o le cu tarif re d u s de la ora 21.

DEJ: A rta - OCCIDENT, România (1 5 ; 17); NOROC IN DRAGOSTE, S U A (1 9 ); v in e ri, s îm b ă tă , d um in ică - spectacole cu tarif re d u s d e la ora

21.GHERLA: P a c e a - SCOOBY-DOO, S U A (v ineri, s îm b ă tă , d u m in ic ă :

15; 17; 19; L u n i, m arţi, m iercuri; .17); PLANETA MAIMUŢELOR, S U A (v ineri, s îm b â tâ , d u m in ic ă : 2 1 ; luni, marţi, m iercuri; 1 9 ). J o i f în c h is .

f x ţ f f ţ i S îm bătă, 30 noiem b rie 7 ,40 Sport Plus (r); 8,10

Arta apărării; 8,50 Răscruci (r); 9,35 Camera de gardă; 10,05 Răscruci ()r); 10,35 Desene animate; 11,00 Lum ea lui Chiţ-Chiţ; 11,45 fn direct (s ); 12,15 Tem is: Franţa- Rusia în finala Cupei Davis. R ezum at; 13,15 Feţe; 13,20 Acum e Maxim a!; 13,25 Atlas; 13,55

(d ra m ă , S U A , 1985. Partea a cincea.); 9,30 Fir întins; 10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă;11.00 B IT ; 11,30 Medicul de gardă;12.30 Noile aventuri ale lui Flipper;13.30 Cursa Eco-Challenge (s); 14,30 Misiune imposibilă (s); 15,30 Boeing, Boeing (comedie, S U A , 1965) 17,30 Cei şa pte m agnifici (s ) ; 18,30 Kulinoriada; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Divertis Parc; 21,00 Cîntec de leagăn (thriller, S U A , 1998);.23.00 Stargate: SG-1 (s); 0,00 Golden Gate (dram ă, S U A , 1994); 2,00 Observator (r); 3,00 C a sa de piatră (r); 3,30 Roata de rezervă (r); 4,00 Cîntec de leagăn (r); 6,00 Fir întins (r); 6,30 Kulinoriada (r).

D um inică, 1 decem brie 7,00 Misiune imposibilă (r); 8,00

Divertis Parc (r); 9,00 Cursa Eco- Challenge (r); 10,00 Desene animate;11.00 Toţi căţeii ajung în Rai (s);11.30 România mea; 12,30 Noile a ve n tu ri ale lui F lip p e r; 13,30 M a c G y v e r (s ) ; 1 4 ,3 0 Aventuri extreme (s); 15,30 Misiune imposibilă (s ) ; 1 6 ,3 0 V în ăto rii de scalpuri (w e s te rn , S U A , 1 9 6 8 ); 18,30 Săptămînă financiară; 18,45 7 zile cu Vlad Petreanu; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 19,55 Batem palma;2 3 .0 0 S e x i H a re m A d a Kaleh (com e die , R om ânia , 2 00 1); 1,00 Aventuri extreme (r); 2,00 Observator,3.00 Medicul de gardă (r); 4,00 BIT (r); 4,30 Sexi Harem Ada Kaleh (r);6 .3 0 7 z ile ( r ) ; 6 ,4 5 S ătp m îna financiară (r).

Fotbal meci din divizia A ; 16,00 Bărbaţi, la cratiţâi; 17,30 Iubiri celebre a/esecolului X X ; 18,00 Ştiri; 18,10 Tabăra din Alpi (s ); 18,40 in înaltul cerului (s); 19,35 Un bărbat de succes (s ); 20.05 Străini în ţara făgăduinţei (s ); 21,00 Ştiri; 21,05 întoarcerea mareşalului Rocca (dram ă, Italia, 2001. Partea a patra); 2 2 ,4 0 N o b e l P e a c e P rize Concert; 0,00 Ştiri.

Duminică, 1 decembrie 7,30 Veronica (film, România, 1972);

9,05 Desene anim ale; 9,20 Prietenii lui Piticol; 9,50 D esene animate; 10,10 2La mulţi anii. Spectacol oferit de copii; 10,50 D esene animate; 11,20 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 11,50 In direct (s ); 12,15 Se întîmpla pe întîi la T V R 2; 12,25 Cronici votive; 13,00 ferma; 14,05 Se întîmplă pe Intii la T V R 2; 14,10 Tenis; 15,15 Concert pop-rock; 16,15 Ştiel;

Sîm bătă, 30 noiembrie 7 , 0 0 D e s e n e anim ate;

10,15 Bufty, spaima vampirilor; 11,15 G illete , lum ea sportului; 11,30 Pro Motor; 12,00 ProVest; 12,55 Ştirile Pro T V ; 13,00 Cybill (s ); 13,30 Sub se m n u l întrebării; 1 5 ,0 0 Fotbal; M agazin U E F A Cham pions League;16.00 Războiul sexelor pe Wall Street (c o m e d ie , S U A , 1 9 9 6 ); 18,00 Smallville (s ); 19,00 Ştirile Pro T V ;20.00 Minciuni adevărate (acţiune, S U A , 1994); 23,15 Oraşul întunecat (S F , S U A , 1996); 1,30 Andrea Bocelli: visul american; 2,30 Fotbal Meci din D iv iz ia A (r ) ; 4 ,0 0 S u b sem nul întrebării (r); 5,30 ProVest (r); 6,30 ProMotor (r).

D um in ică , 1 decem brie 7,00 Desene animate; 10,00 Buffy,

spaima vampirilor; 11,00 Ştirile Pro T V ; 13,00 Fotbal: Meci din Divizia A ;15.00 Vizită la domiciliu (comedie ro m a n tic ă , S U A , 1 9 7 8 );1 7 ,0 0 T e o ; 1 9 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 20 ,0 0 V a c a n ţa M a re ; 2 0 ,3 0 R îdeţi cu oam eni ca noi; 21,00 Alege A .S.I.A .;23.00 Ratatul (comedie, S U A , 1992;

ţ .

I ,J?> t.

L l i i k

:(C 151)

Sîmbâtâ, 30 noiembrie Primul sa/ut Meteo. Utilitare. Horoscop 9,00‘. Ştiri 9,00. Ştiri + Meteo.

C D Program cinematografe 10.00. Program informativ BBC 11,00, 18,00. fo io ^îmbăta cîştlgătorilor * concurs de cultură generală - Sorin Misiriantu 11,30. Hei Rup - Ştefan Coroian 13,30. Spaţii ambientale - Cristian Mureşanu 15,00. Country Music USA - Căfin Deac 17,00. Best of-uf săptămînii 20,00. Vechi da'bun - otdies but goldies 21,00.

Duminică, 1 decembrie Primul salut 9,00. Meteo. Utilitare. Horoscop 9,00. Ştiri. Program cinema.

Horoscop (r) 9,00. Ştiri+ Mefeo 10,00. Program informativ BBC 11,00,18,00. Top 20 CD Radio - Sanda Sandu 13,00. Cultura FM - C/audiu Groza 16,50. Hei Rup - Ştefan Coroian 17,00. Muzichia 18,30.

UNIPLUS Radio Sîmbătă, 30 noiembrie Program Informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-

14,30, 18.00-18.30. 21,00-21.30; 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend. 12,00-13,00 Pop-plus; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00- 23.00 Ritmuri fierbinţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 1 decembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30. 8,00-8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-

jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri 21,58 fnchlderea programului, 22,00 Pe 95,6 MHz Parafele muzicale prezintă Marius Merca.

Duminică, 1 decembrie 6,00 Bună dimineaţa de duminică. Ritmuri antrenante doar pe 95,6 MHz; 7,00

Radiojurnal Bucureşti. 7,15 La mine-n sat. Emisiune agrară prezentată de Alin Pop. 8,00 La Izvor de cînt şi dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschlde-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica - emisiune de divertisment; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Di/igenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică foik. prezintă Florin Sâsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti 18,15 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea. 19.00 Jazz la Radio Cluj cu Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 22,00 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHr, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale prezintă Florin Pruteanu.

21.30; 6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend-, 15,00- 22,00 Program muzical, 22,00-6,00 PARTY.

• ?U T ) ) ' • Sîmbătă, 30 noiembrie! ‘ — r ; 8.00-8.30 BBC, 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Country viud tr); H.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă; 14.00 BBC; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri; 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

Duminică, 1 decembrie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă;

10.00 Doar o poantă să-p mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (Georqe Ciotlâuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC, 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music.

D A f k lA E I D 9 B U A B I Sîmbătă, 30 noiembrieK A S IS V l “ 11% " " l iC a l ţn Weekend, dâ bună dimineaţa 8.00-11.00; 3 ceasuri de sîmbătă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Zigzag muzical 14.00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; Firul roşu, 16.00-17.00 şi 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC-, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30; Casă de piatră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu şi pentru adolescenţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top EVERGREEN, 19.00-20.00, realizator Alina Terpe; Saruday night - Top 50 RADIO FIR 22.00-03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu.

Duminică, 1 decembrie Lumea copiilor 10.00-10.30, emisiune pentru copii cu Alina Terpe; Duminica

împreună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Muncelean; Jurnal BBC 11.00, 14.00, 18.00; Pe Someş în sus şl-n jos 14.30-15.30, Emisiune de muzică populară, realizator Nelu Dordoi.

Sîmbătă, 30 noiembrie.. « *■...• 6,00 Bună dimineaţa - O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzicăalizată de Dan Horea. 7,30 De zece ori România pe teme agrare. 8,00 Emisiunea limba maghiară. 10,00 Cîntă inimă şi spune - muzică populară, la microfon

xjruţa Aron Vîrtic. 11,00 Sport Club Radio: 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 3,15 ivaleril mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Mrclâuş, 14,00 odram muzicat, 15,00 Emisiunea In limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti 15 Bună seara copii, emisiune realizată de Luda Stana Sevianu; 19,00 Incursiuni

'meloman. Realizator Sergiu Alex; 20,00 Din grădina cu flori multe, cîntece şi

Sîmbătă, 30 noiembrie 07:00 - 10:00 Muzica dimineţii, 10:00 - 11:00 internet cu PC

NET, 11:00 - 15:00 Muzică: 15:00 - 17:00 Hit 40 airpiay 17:00 - 20:00 impuls de weekend - program local în Lb. Română; 20:00 - 22:00 Obsseslon; 22:00 - 24:00 Party aii the night. Programele informative Radio Europa Liberă: 8:00, 11:00, 18:00, 20:00.

Duminică, 1 decembrie 07:00- 11:00 Muzica 21:11:00-15:00 Mai pupne vorbe, mal multă muzică, 15:00

-17:00 Romanian Top 100; 17:00 - 20:00 Impuls de weekend - program focal în Lb. Română- 20 00 - 22:00 Mal pupne vorbe, mal multă muzică: 22:00 - 24:00 21 Night Hits- Programele informative Radio Europa Liberă: 8:00, 11:00, 18:00, 20:00.

Sîm bătă, 30 noiem briell~ 8 ,0 0 D e s e n e anim ate ;

10.00 Tibanu pescuieşte şi vînează;11.00 Sport m agazin; 14,00 Motor. Emisiune auto; 14,30 Ed (s); 15,30 fn familie (r); 18,00 Focus; 19,00 Mutant X (s ); 20,00 24 de ore (s); 21,00 Valul roşu (dramă, S U A , 1990); 23,00 To n y Rom e (thriller, S U A , 1967); 0,45 Film erotic; 2 ,15 T ib a n u pescuieşte şi vînează (r); 3,00 Focus (r).

D um inică, 1 decem brie 7 ,0 0 Tra d iţiile rom ânilor; 8 ,00

Desene animate; 10,00 Hit 40; 11,00 w w w .p rim a tv ; 1 1 ,3 0 Film ul şi televiziunea; 12,00 Levintza prezintă; 12,30 Ambianţa; 12,55 ANDOgrafia zilei. Retrospectivă; 13,00 Ton y Rom e (r); 15,00 Dog Show ; 15,30 C e -i în frigider; 16,00 Cronica cîrcotaşilor (r);18.00 Focus; 19,00 Apel de urgenţă;20.00 O viaţă m ai puţin obişnuită (com edie romantică, Marea Britanie, 1 9 9 7 ); 2 2 ,0 0 Secretu l lui B ach us (com edie , R om ânia , 1984); 23 ,4 5 Mutant X (r); 0 ,45 Dog show (r); 1,15 Levintza prezintă (r);- 1,45 Filmul şi televiziunea (r); 2 ,15 Focus (r).

S îm bătă, 30 noiem brie8 ,05 V ideoclipuri; 11,00

A v e n tu rile ştiinţei (s ); 1 2 ,0 0Docum entar (r); 13,00 Sport 7; 13,30 Videoclipuri; 14,00 Apel: Crimă (r); 15,35 S ecrete le succesului; 16,00 Cutia m uzicală; 17,00 Sport 7 (r); 17,30 Cîntăreţii străzii; 18,00 Germania în direct; 1 8 ,3 0 Te le jurn al; 19,00 Caleidoscopul artelor, 19,30 Suspect de crimă (film artistic, S U A ); 21,10 Cutia muzicală (r); 22,10 Documentar ( r ) ; 2 3 ,0 0 T e le ju rn a l ( r ) ; 2 3 ,3 0 Videoclipuri.

D u m in ic ă , 1 decem brie 11,15 Serial; 12,30 Cîntăreţii străzii

(r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Suspect de crimă (r); 15,35 Istoria ortodoxiei; 1 6 ,0 5 C în te c e p o p u la re ; 1 7 ,0 0 Hollywood; 17,30 Cîntăreţii străzii (r); 1 8 ,0 0 P u te re a politicii; 1 8 ,3 0 Telejurnal; 19,00 Ţa ra noastră; 19,30 C e i care plătesc cu viaţa (dram ă, România, 1989); 21,05 Concert; 22,00 Loto. Pariu T rio ; 22,15 Cel mai iubit dintre pâmînteni (dramă, România, ’93).

R e d a c ţ ia n u i ţ i a s u m ă r e s p o n s a -

b il i ta ie a p e n tru s c h im b ă rile in te rv e n ite

in p ro g ra m e le p o s tu r ilo r d e te lev iz iu n e .

I I J l l l l l l i a i I l T I i l l Psîm bătă , 30 noiem brie ora 19,00;

0 SCRISOARE PIERDUTĂ - EPILOGUL COMEDIEI LUI

CARAGIALE-V"'■i’.X-.TLvKN.<-• Ţ - '"J : ■ ■«'■ Ş K / .A fe J r t r , : '.

TEATRULDEPAPUSI-PUCK"sîmbâtâ, 30 noiembrie orele 10:

MICUL PORCAR(secta maghiară)

ătă, 30 noiembrie ora 12:sîmbătă,!URSULEŢUL WINNIE POOH

(secţia maghiară)■ninicâ, 1 decembrie ora 10;duminică, ____________ _

MOTANUL VRĂJITOAREI(secţia română)

duminică, 1 decembrie ora 12: PLUM-PLUM

. (seepa maghiară) Sectacolele au loc la sediul din str,

I.I.C, Brătianu nr. 23, Informaţii suplimentare la tel: 195,992,197.410.

TELE 7 abc.1 Stoc A 31 093 3365LS

Astăzi, de la ora 18,00: R E T R O S P E C T I V A

T E L E 7 A C T U A L

M E I I S T U ECentrul Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” l\Ăănăstur)Oferă seivicii medicale în specialităţile:

obstetrică-ginecologie dermato-venerologie chirurgie dermatologică m edicină internă ecografie la cele mai mici

preturi E f(G , spirometrie, aerosoli consultaţii medicina muncii,

angajări, controale periodice 1 laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7.30 -11.00 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

Dispensarul Policlinic cu Plată

in s t i tu ţ ie cu v e c h i l

r e n u m e în a sig u ra rea

c o n s u lta ţi i lo r m ed ica le ,

a n g a je a ză m e d ic i de

to a te sp e c ia lită ţile .A d r e s a : Ş te fa n L u d w ig R o th ( fo s ta M â lo a s a ) n r . 1 9 . T e l . : 1 3 0 .3 3 0 sa u 4 3 2 .5 5 7 .

S îm bătă, 30 noiem brie © G S S a 7,40 Sport Plus (r); 8,10 Arta apărării; 8,50 Răscruci (r); 9,35 Cam era de gardă; 10,05 Răscruci ()r); 10,35 D esene animate; 11,00 Lum ea lui Chiţ-Chiţ; 11,45 în direct (s); 12,15 Tem is: Franţa- Rusia în finala Cupei Davis. R ezum at; 13,15 Feţe; 13,20 A cum e Maxima!; 13,25 Atlas; 13,55

.F o t b a l m eci din divizia A ; 16,00 Bărbaţi, la cratiţâi; 17,30 Iubiri celebre ale secolului X X ; 18,00 Ştiri; 18,10 Tabăra din Alpi (s); 18,40 In înaltul cerului (s ); 19,35 Un bărbat de succes (s ); 20,05 Străini în ţâra făgăduinţei (s ); 21 ,0 0 Ştiri; 21,05 întoarcerea mareşalului Rocca (dramă, Italia, 2001. Partea a patra); 22,40 Nobel Peace Prize Concert; 0,00 Ştiri,

D u m in ic ă , 1 decem brie 7 ,4 5 D o c to ru l case i ( r ) ; 8 ,0 0

Poveştiri adevărate (r); 8,45 Aventurile lui Sylvester şi Tweety; 9,15 învaţă spaniola cu Victor (r); 9,30 Rază de lumină (s ); 10,20 Prima dragoste (s); 12,15 Clona (r); 13,10 Am or latino (s);14.00 C lub 700; 14,45 5’shopping. Retrospectivă; 15,15 învaţă spaniola cu Victor; 15,30 Din viaţă; 16,00 Iubire fără de păcat; 17,00 Prăjituri cu cîntec;17.30 D ă d a c a ;. 18,00 Arabela (s );18.30 Kachorra, micuţa impostoare (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Inimă sălbatică (s);22.00 Clona (s); 23,00 Maddie şi David (s ); 0 ,00 Profu’ (s ); 0,50 Poveştiri adevărate (r ); 1,20 Iubire fără de păcat (r ) ; 2 ,10 K a ch o rra , m icuţa impostoare (r).

i CABINET MEDICAL DE ! STOMATOLOGIE

Calea M oţilo r nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologica complexa:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic Ia tal; 430.028

Orar: luni - vineri: 9 - 19,

sîmbâtâ: 10 -13.

Pentru studenţi, pensionaţi, şomeri,reducere Z0%|

C A B IN E T M E D IC A L ONCOLOGICCL UJ-NA R O CA, str.RROF CIORTEA nr. 9 (cartier Grigorescu)

c s s N S iM jA x m Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncolog;e) L , M i: 15-18; Ma, J : 16” -18* Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) M a , J : 1 4 *-1 6 ; V : 15-17

S : 9 - 1 1Dr. DAN-SORIN POPESCU

(U ro lo g ie )L, M i: 18 -2 0 ; Ma, J : 18'"-20

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 18.76.04tn timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

MEDIPRAXCentru medicalProf. Dr. HUŢANU Ioan "Cluj-Napoca,

. .str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGEN]E:C H I R U R G I E P E D I A T R I C Ă ;

O R T O P E D I E ;M A L F O R M A Ţ I IC O N G E N I T A L E ;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă :

P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G I E ;

H O M E O P A T I E ;

B I O E N E R G I E ;

E C O G R A F I E .

Informaţii, programări la telefon (064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de’intervenţieîn criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOJUTORIL UE SMTATU fiii stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vioer între orele 8 - 22. Vă aştepta”1 apelurile la numărul 186864. — ■

j e s s a ţ & z i i i i f c

ADEVARUJ-[ d e C luj

Pr

as.

r ' în

Prsu

asi

mailto:[email protected]

http://www.primatv

R o m . v î i i u n i ! u )"'Ziarul nostru foloseşte ştiri

furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

V..li

RUSIA NU S-A PREGĂTIT PENTRU RĂZBOIUL CARE TREBUIE“1 TOC, H I"

La terorism, “Rusia va răspunde cu măsuri adecvate unei ameninţări'la adresa Federaţiei Ruse, măsuri îndreptate asupra tuturor locurilor unde se află teroriştii înşişi, susţinătorii lor ideatici şi financiari. Subliniez, oriunde s-ar afla aceştia!”

Declaraţia dură şi, la prima vedere, cu încărcătură emoţională a lui V ladim ir Puţin, făcută de către preşedintele rus imediat după atacul terorist de la Moscova, începe să capete un caracter destul de pragmatic, chiar unul “de program”. După indicaţia dată Statului Major de a introduce modificări în planurile de utilizare a Forţelor Armate, preşedintele le-a ordonat tuturor departamentelor de apărare ale ţării să elaboreze o nouă redactare a conceptului privind securitatea naţională. In primul rînd, este vorba despre reanalizarea radicală a mecanismului de adoptare a deciziilor, la începutul unor acţiuni sau altora antiteroriste. “Prin caracterul său, ameninţarea terorismului poate fi asemănată cu o agresiune împotriva statului” consideră secretarul adjunct al C onsiliu lui de Securitate al Federaţiei Ruse, Oleg Cernov. “Dacă ne vor parveni informaţii potrivit cărora mîine sau poimîine va avea loc un atac asupra unei centrale atomice, atunci ar fi inutil să se mai aştepte dezbateri în presă sau în cadrul Adunării Federale a ţării.

Dacă ar fi să interpretăm în mod exact cuvintele secretarului adjunct al Consiliului de Securitate, în situaţii extreme preşedintele trebuie să aibă posibilitatea de a soluţiona de sine stătător aceste probleme. De altfel, aceasta nu mai este o noutate pe plan mondial. Tocmai o asemenea ordine a fost stabilită în SUA, aliatul principal al Rusiei din coaliţia antiteroristă. Pentru desfăşurarea operaţiunilor din Grenada, Panama, sau pentru operaţiunea “Furtună în deşert” şi distrugerea talibanilor a fost suficient ordinul preşedintelui. Faptul că Rusia ar putea fi nevoită să

desfăşoare operaţiuni analoge este, acum, mai mult decît evident. Cel mai convingător exemplu - defileul Pankissi din Georgia.

Noul mecanism de adoptare a deciziilor trebuie să se bazeze şi pe un nivel calitativ nou de colaborare cu partenerii şi aliaţii Federaţiei Ruse, în primul rînd cu cei din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Acest lucru a fost subliniat chiar de Vladimir Puţin, la ultima şedinţă a Consiliului de Securitate. Friabilă şi nemărginită în sensul propriu al cuvîntului, structura CSI nu permite o luptă eficientă împotriva terorismului. Centrul Antiterorist Comun, din care par să facă parte toate statele membre ale CSI, cu excepţia Turkmenistanului, nu există, de fapt, decît pe hîrtie: nu există nici structuri de state-majore, nici o bancă de date, nici mijloace şi forţe necesare. După o corectură temeinică, ar trebui să funcţioneze cu adevărat şi Tratatul pentru Securitate Colectivă. Intr-un cuvînt, membrii CSI trebuie să conştientizeze faptul că terorismul este adversarul lor comun. Apoi, ar trebui să urmeze o reformă de anvergură a întregului bloc defensiv al ţării.

Acest lucru va influenţa, fară doar şi poate, desfăşurarea reformei militare. Armata profesionistă rusă nu este acum o perspectivă pe termen lung, ci una extrem de apropiată. Potrivit reprezentantului Statului Major, generalul-maior Valeri Astanin, experţii din cadrul Ministerului Apărării, al Ministerului Finanţelor şi al Uniunii forţelor de dreapta, care fac parte din grupul de lucru creat special pe lîngă guvern şi menit să analizeze “majoritatea problemelor privind completarea Forţelor Armate pe bază de profesionişti, şi-au apropiat deja punctele de vedere”.

în condiţiile actuale, frontul cecen are nevoie mai mult ca oricînd de militari profesionişti asaltul teatrului “Nord-Ost” a demonstrat acest lucru. Va cunoaşte modificări şi domeniul de utilizare a Forţelor Armate în general. Duma de Stat aşteaptă un

proiect de lege prezidenţial, care ar extinde posibilităţile "de atragere a Armatei în desfăşurarea operaţiunilor antiteroriste. în camera inferioară a Parlamentului au fost deja elaborate modificările la Legea “privind lupta împotriva terorismului”, conform cărora militarii din trupele care participă la desfăşurarea operaţiunilor antiteroriste, trebuie să se supună

. regulamentului ce priveşte trupele interne, mai ales referitor la “condiţiile legate de ordinea şi limitele utilizării forţei fizice, a mijloacelor speciale, a armelor, a tehnicii militare şi speciale, a garanţiilor de securitate personală a militarilor şi familiilor lor”. ■

în sfirşit, de noile ameninţări la adresa securităţii naţionale este strîns legată şi problema imigraţiei. Potrivit unor date recent publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite, ca număr de imigranţi Rusia se situează pe locul doi în lume, cedînd primul loc Americii. Cauza acestui lucru este lipsa aproape totală a barierelor în calea fluxurilor migratorii. De pe 1 noiembrie a intrat în vigoare noua Lege privind situaţia de drept a cetăţenilor străini în Federaţia Rusă. De acum încolo, străinilor li se va elibera un permis de şedere pe teritoriul Rusiei “în limitele unei cote stabilite de guvernul Federaţiei Ruse”.

Următorul pas va fi adoptarea unei noi legi privind intrarea şî ieşirea din ţară, lege ce înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regimului de frontieră. De altfel, nu trebuie uitat faptul câ terorismul împotriva căruia luptă Rusia are mai ales “cetăţenie rusă”. De aceea, ar fi bine sâ sc clarifice, de exemplu, cine şi cum i-a eliberat paşaport cetăţeanului rus Ahmed Zakaev, care se află în urmărire federală şi internaţională. Cine şi cum îi aprovizionează cu documente, îi angajează la lucru şi-i protejează pe reprezentanţii terorismului. în prezent, sînt vremuri de război, iar ruşii, după cum s-a dovedit, pînă acum nu s-au pregătit pentru războiul care trebuia.

PACTUL DE STABILITATE DESTABILIZEAZĂ EUROPA“EL PERIODICO"

Pactul de Stabilitate şi Creştere al Europei este ameninţat mai mult ca oricînd. Inclusiv preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, La calificat drept “stupid”. S-ar putea ca Prodi să nu fi greşit în multe privinţe. Vara trecută, atunci cînd s-a văzut clar că deficitul Germaniei putea să depăşească pragul stabilit, cancelarul federal Gerhard Schroeder a preferat să amine o reducere a impozitelor, deja anunţată, în loc să reducă chetuielile. Guvernul francez a avertizat, la rindul său, că va ignora acest Pact pentm că are “priorităţi diferite”. Va putea supravieţui oare Pactul opoziţiei celor două economii cele mai mari din UE?

Pactul de Stabilitate a fost convenit după o lungă perioadă în care multe ţâri europene pierduseră controlul balanţei fiscale. La început, s-a încercat consolidarea ţărilor care doreau să facă parte din Uniunea Monetară Europeană (UME) printr-o reglementare a balanţei de conturi şi reducerea excedentului datoriei. Acum însă, au început să iasă la iveală defecţiunile sale inerente. Cea mai mare problemă a Pactului de Stabilitate este faptul că este focalizat mai mult asupra deficitului bugetar al ţărilor decît asupra părţilor sale - impozitele şi cheltuielile publice.

La originea problemelor fiscale ale Europei stau administraţiile mult prea voluminoase necesitînd un nivel dc impozitare fiscală care sfirşeşte prin a sufoca stimulentele dc carc aii nevoie persoanele particulare pentru a lucra din greu, pentru a investi şi a-şi asuma riscuri în afaceri. Nu este normal ca o dezbatere parlamentară asupra unui anumit buget sâ degenereze în discuţii cu privire la cutare sau cutare acţiune carc ar presupune un deficit de 0,8 sau de 1,1 la sută din PIB. Sc ignoră pc bună dreptate că aceste zecimale înseamnă, dc fapt, zeci dc milioane dc curo, chiar dacă din punctul dc vedere al statisticii sînt doar o marjă dc eroare acceptabilă. Cînd dezbaterea sc încheie însă, ţările rămîn în faţă cu adevăratele lor provocări fiscale: pensii dc ncsusţinut, ajutoare dc şomaj carc

descurajează găsirea unui loc de muncă, salarii ale funcţionarilor care nu au legătură cu productivitatea muncii.

Pe de altă parte. Pactul de Stabilitate discriminează: tratează de la egal la egal ţările fară să facă distincţie între mărimea datoriei lor. Grecia şi Italia, ale căror datorii publice depăşesc sută la sută din PIB anual, sînt tratate în acelaşi fel ca Portugalia, de exemplu, al cărei raport între datorie şi PIB este de 45 la sută. Se încalcă astfel principiul de echitate prevăzut de Pactul de Stabilitate.

Al treilea factor destabilizator al Pactului este că sfirşeşte prin a invita guvernele sâ recurgă la o contabilitate creativă în “stil Enron”. A schimba componenţa datoriei, emiterea dc pildă a unor titluri de tip nou, în loc de bonuri, este de multe ori suficientă pentru a reduce deficitul oficial cu cîteva zecimale. Europa are nevoie cu disperare de mai puţine impozite şi de mai puţine cheltuieli, mai ales în materie de pensii şi salarii. Şi este clar câ Pactul de Stabilitate nu poate oferi stimulentele necesare pentru a atinge acest obiectiv.

De fapt, UE ar putea sâ-1 impulsioneze prin singura modalitate realistă dc a reduce dimensiunea sectorului public: sâ reducă impozitele, să-i determine pe contribuabili sâ sc obişnuiască cu o presiune fiscală mai mică, şi numai apoi să stimuleze reducerea cheltuielilor. A continua cu obsesia dc a reduce cu un punct deficitul în vremuri de stagnare prelungită, cum 'pretinde Ecofin (Consiliul european al miniştrilor dc Finanţe), înseamnă să nu îndeplineşti obiectivele reale: pedepsirea guvernelor indisciplinatc, fără a prejudicia creşterea generală în Europa. La urma unnei, dacă una din cclc patru mari ţâri europene (Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanic) doreşte sa menţină un deficit carc depăşeşte limitele riguroase ale Pactului dc Stabilitate, o va face în toată impunitatea, cum face azi Franţa. Nu acelaşi lucru sc va întîmplă cu o ţară mică, precum Portugalia. Dupâ doi ani dc la introducerea monedei unice. Pactul dc Stabilitate carc s-a sprijinit pc euro nu mai satisface decît obiectivul dc “a trage dc urechi” ţările mai mici.

Tragedia de Ia Moscova a relevat ce atitudine are, în realitate şi nu în declaraţii, Occidentul faţă de Rusia. De acum încolo, dialogul dintre Europa şi Moscova poate urma o singură cale: Rusia trebuie să-şi apere în mod ferm şi mai ales bine argumentat propria înţelegere a formelor şi metodelor de luptă împotriva terorismului internaţional. Atacul terorist de la Moscova, devenit cea mai importantă ştire pe plan mondial, a împins pe al doilea plan celelalte evenimente internaţionale, şi chiar, şi un eveniment, atît de statutar precum cel de-al zecelea Forum al Organizaţiei pentru Cooperare Economică din AsiaPacific (ASEAN). Absenţa de la summit a lui Vladimir Puţin şi întîrzierea demonstrativă a preşedintelui SUA au devenit dovezi concludente ale faptului câ pe ordinea de zi se află acum o cu totul altă problemă, lupta împotriva terorismului. Liderii celor 21 de state Şi guverne au receptat acest “semnal civilizator” şi au acuzat în bloc recentele atacuri teroriste din Bali, Filippine şi Rusia. Trei din cele zece puncte ale declaraţiei comune se referă exclusiv la evenimentele de la Moscova.

Totuşi, delegaţia rusă, condusă de premierul Mihail Kasianov, nu a ascuns faptul că aceasta se datorează

1 în mare parte insistenţelor părţii ruse. Probabil, cel mai vizibil rezultat al summitului ASEAN a devenit aprobarea planului concret de acţiuni antiteroriste. Este vorba despre asigurarea securităţii comerţului si de

stoparea finanţării terorismului. Timpul va arăta dacă programul forumului din Mexic va deveni ceva mai mult decît o simplă declaraţie “în favoarea antiterorii”.

Aşa sau altfel, atacul terorist de la Moscova a devenit indiciul atitudinii reale a Occidentului faţă de terorism în general şi faţă de Rusia în special. Iar imaginea care s-a conturat este una destul de surprinzătoare. Da, practic toţi şefii de stat şi de guverne şi-au făcut publică solidaritatea şi compasiunea faţă de Rusia. Da, mulţi

un demers ferm, de fapt un ultimatum în acest sens. Curios este şi faptul că “specialistul în problema Ceceniei” din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lordul Jadd, a comentat abia în a şasea zi evenimentele de la Moscova.

Dar, cea mai şocantă a fost reacţia mass-media europene: amplitudinea comentariilor la adresa evenimentelor din Rusia oscila de la o compătimire deschisă faţă de “răzvrătiţi”, pînă la o distorsionare făţişă a faptelor. De ce Occidentul asociază cu atîta

potrivit cărora serviciile secrete franceze deţin date cu privire la planurile de pregătire, de către “cetăţenii Icikeriei libere”, a unor atacuri teroriste pe teritoriul Europei Occidentale. Şi organizatorul congresului de la Copenhaga, Ahmed Zakaev, a ameninţat cu posibile acţiuni diversioniste, îndreptate împotriva unor obiective nucleare.

Interesant este că Olanda, unde a avut loc o explozie într-o discotecă de noapte, a reuşit să depăşească pragul corectitudinii politice, anulînd

“ITOGH1”

şi-au oferit sprijinul, mulţi au vorbit despre necesitatea unirii eforturilor, în vederea unei riposte comune date terorismului, etc. însă, totodată, autorităţile Danemarcei, care deţine la ora actuală preşedinţia UE, acordau în grabă, prin proceduri simplificate, vize pentru delegaţii Congresului mondial al cecenilor, încercînd să convingă Moscova că nu ar putea, prin lege, să se opună desfăşurării unei “manifestaţii private”. Mai mult decît atît: de la “tribuna cecenă” au luat cuvîntul şi parlamentari danezi, şi reprezentanţi ai Academiei Militare Regale. Da, autorităţile daneze l-au reţinut pe “delegatul” Ahmed Zakaev, însă doar după ce Rusia a întreprins

încăpăţînare ceea ce se întîmplă în Cecenia cu “lupta pentru independenţă” şi “procesul de decolonizare”? Şi asta în condiţiile în care Europa este pur şi simplu împănată de centre islamice extremiste. Oare nu cumva este vorba doar de corectitudine politică europeană şi de “sindromul post- sovietic”?

De altfel, aceasta nu este chiar atît de important. Clar este un singur lucru: Estul exploatează cu iscusinţă instituţiile democratice şi tradiţiile Occidentului în vederea atingerii unor scopuri total antioccidentale. Europenii nu observă, deocamdată, acest lucru şi din această cauză “trezirea” ar putea avea loc prea tîrziu. De altfel,- mass-media au publicat deja informaţii,

prezentarea, pe teritoriul său, a publicaţiei The Chechen Times, motivînd acest lucru prin “îngrijorarea faţă de securitatea naţională”. De menţionat câ Olanda este considerată,, pe drept, simbolul corectitudinii politice, unde principiul atitudinii tolerante faţă de lume, în toată diversitatea sa, a fost ridicat Ia rangul de politică de stat.

Probabil că politica fermă a Moscovei o pot înţelege doar cei care au trecut prin ceva asemănător. De să ne mai ascundem după deget, şi ruşii au început să-i înţeleagă pe israelieni, cu veşnicele lor probleme cu teritoriile palestiniene, abia după primele atacuri teroriste de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dupâ toate probabilităţile, Rusia va trebui mult şi bine sâ-i demonstreze

Europei câ dupâ evenimentele din 11 septembrie 2001 şi cele din 23 octombrie 2002, vechile standarde ale corectitudinii politice nu doar s-au învechit, ci s-au sfirşit. De aceea, în viitorul apropiat, Moscova va trebui să-şi reanalizeze atitudinea faţă de majoritatea “eurotribunelor” şi APCE, şi Curtea Europeană pentru drepturile omului, care i-a recomandat Georgiei să stopeze extrădarea către Federaţia Rusă a teroriştilor islamici. Delegaţia Pralamentului rus a renunţat sâ participe la reuniunea de lucru Duma- APCE, de pe 7 noiembrie la Strasbourg. Şeful Comisiei din cadrul Dumei de Stat pentru probleme internaţionale, Dmitri Rogozin, l-a anunţat pe Lordul Jadd că o parte a grupului rus “nu consideră posibilă participarea la şedinţă” şi a abordat problema necesităţii rotaţiei de cadre în componenţa grupului european.

Oare nu cumva este vorba de “eurodivorţ”? Puţin probabil. Cel puţin din cauza faptului că tocmai acest lucru încearcă sâ-1 obţină terorismul mondial. Fără a mai vorbi de faptul că pe Rusia o leagă de Europa mult prea multe lucruri şi a te certa cu UE din cauza Ceceniei înseamnă a pune cruce pe propriile interese naţionale.

Pentru statul rus unica soluţie posibilă este să se situeze pe o poziţie şi mai fermă, dar mai ales, una bine argumentată, în ceea ce priveşte apărarea felului în care abordează ea problem ele terorism ului şi ale metodelor de luptă cu acesta.

£ e 4 V i v * J L J L H O Z A R J

ediţia a Xll-a, 6-14 decembrie 2002Festivalul MOZART a ajuns la cea de a Xll-a ediţie, iar Clujul - gazdă generoasă a acestei manifestări muzicale de anvergură europeană - redevine, pentru mai bine de o săptămînă, capitala MARII MUZICI. Un eveniment cu totul special, datorat Societăţii Române Mozart, Filarmonicii de Stat “Transilvania", Academiei de Muzică “Gh. Dima" şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj, precum şi susţinătorilor din ţară şi de peste hotare. Noutatea absolută a ediţiei cu numărul XII este că toate concertele vor avea loc pe scena Studioului de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima"; vor fi interpretate creaţii celebre ale lui Mozart, dar şi lucrări care nu au mai fost prezentate in festival, între interpreţi puţind fi remarcaţi cu uşurinţă artişti deja cunoscuţi (dirijorul Emil Simon, basul Gheorghe Roşu, tenorul Marius Budoiu, dirijorul Theo Wolters, Cvartetul Schubert ş.a.), alături de prezenţe în premieră (cornistul Rene Pagen, Amsterdam, pianistul Ferenc Vizi - acum la Paris, dar care şi-a început studiile muzicale în România -, pianista Cordelia Hofer, Salzburg, sau Munchner Klaviertrio, şi acesta pentm prima oară la festival.

Şi această a Xll-a ediţie a Festivalului MOZART se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ambasadei Austriei la Bucureşti, în acest sens fiind anunţată prezenţa Ambasadorului Austriei la concertul cameral susţinut de Cvartetul Schubert, vineri, 13 decembrie, la ora 19 (în sala deja anunţată).

Programul de concerte va fi completat de concursul de interpretare pianistică, programat

să se desfăşoare tot în Studioul de concerte al Academiei de Muzică în zilele de 7 şi 8 decembrie, în ambele zile de la ora 9, etapele I şi a ll-a; s-au înscris în concursul aflat şi el la alll-a ediţie, 26 de pianişti, cu vîrste cuprinse între 10 şi 25 de ani, din Cluj-Napoca, Bucureşti, Tîrgu Mureş, Oradea; Gala de premiere şi concertul

■ laureaţilor - duminică, 8 decembrie, la ora 19. în seria manifestărilor festivalului se înscrie şi Sim pozionul ştiinţific cu tema: Aspecte specifice ale genului concertant la W.A. Mozart, programat pentru miercuri, 11 decembrie, ora 18, în Sala 20 a Academiei de Muzică “Gh. Dima”. Pe durata festivalului, muzicienii Rene Pagen şi Cordelia Hofer (care este şi preşedinta juriului în concursul de interpretare pianistică) vor susţine cursuri de măiestrie.

Deschiderea Festivalului MOZART va avea loc vineri, 6 decembrie, la ora 19, cu un concert simfonic al Orchestrei Filarmonicii "Transilvania”; dirijor: Theo Wolters (Amsterdam). în programul concertului inaugural (dar şi în cele care vor urma) numai lucrări de W.A. Mozart: Simfonia în la major, KV 201; Concert pentru corn în mi bemol major, KV 459; Rondo pentru corn în mi bemol major, KV371; solist: Rene Pagen (Amsterdam); Simfonia în re major, KV 385, “Haffner”; luni, 9 decembrie, ora 19, recital de pian susţinut de Cordelia Hofer (Salzburg), care va interpreta: Sonata în mi bemol major, KV 189g (282); Mic marş funebru în do minor, KV 453; Menuet în sol major, KV 1; Preludiu modulant; Sonata în la major, KV 331; Rondo în la minor, KV 511; 12 Variaţiuni pe tema “Ah, vous dirai-je, Maman”, KV 265; Sonata în re major, KV 576; marţi, 10

decembrie, ora 19, în Sala de orgă a Academiei de Muzică "Gh. Dima”, concert cameral cu: Ursula Philippi - orgă, Teodora Gheorghiu - soprană, Ansamblul "Diletto musicaie”. în program: Fantezia pentru orgă în fa minor, KV 608; Sonata bisericească în do major, KV 329; Andante pentru orgă în fa minor, KV 616; Motetul “Exultate, Jubilate", KV 158a (165); Fantezia pentru orgă în fa minor, KV 594. în continuare, festivalul programează miercuri, 11 decembrie, simpozionul despre care pomeneam ceva mai sus, pentru ca joi, 12 decembrie, la ora 19, sâ vă invităm la concertul cameral al Munchner Klaviertrio (Munchen). Trio-ul este alcătuit din: Rudolf Joachim Koeckert - vioară, Gerhard Zank- violoncel, Donald Sulzen - pian. Vor fi interpretate lucrările: Trio în si bemol major, KV 502, Trio în mi major, KV 542, Trio în sol major, KV 564. Un alt concert cameral este programat vineri, 13 decembrie, la ora 19, avînd drept protagonist Cvartetul Schubert (Viena), alcătuit din: Florian Zwieauer vioara I, Maximilian

-J)obrovich- vioara II, Johannes Flieder - violă, Attila Szekely - violoncel. în program: Cvartetul în re major, KV 575, Cvartetul în si bemol major, KV .589, Cvartetul în fa major, KV 590. în fine, concertul de închidere a celei de a Xll-a ediţii a Festivalului MOZART va avea loc sîmbătă, 14 decembrie, ora 19. Orchestra simfonică dirijată de maestrul Emil Simon va prezenta: Uvertura la opera Don Giovanni, KV 527; Concertul pentru pian şi orchestră în re minor, solist: Ferencz Vizi (Paris); Lacrimbsa din Recviemul de G. Verdi şi Missa încoronării, KV 317, în care vor cînta: Teodora Gheorghiu - soprană, lulia Merca -

mezzosoprană, Marius Budoiu - tenor, Gheorghe Roşu - bas.

Sponsorii actualei ediţii, care au îmbrăţişat ideile şi scopul, exprimat statutar, ce guvernează activitatea Societăţii Române Mozart, între care “Cultivarea operei şi memoriei lui Mozart în România” reprezintă o prioritate, sînt următorii: Agroimperial SRL; Almetal SRL; Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Bucureşti; Bayerischer Landescbank; Bărenreiter - Verlag (Kassel - Basel - London - New York - Praga); Dr. James Busuttil (Haga); Paula Busuttil (New York); Centrul Cultural SINDAN; Dunapack SRL Sfîntu Gheorghe; Focul Imperial SRL; Graform SRL; Incitato SRL; Klausenburger Keramik Manufaktur SR L; Rondocarton SRL; Sortilemn SA Gherla; Şemineu Construct SRL şi Wens Tour. Iubirea faţă de creatorul de geniu se traduce în faptele lor generoase, pentru care merită laude.

M i c h a e l a B O C U

fn prem ieră la Teatrul Naţional Cluj-Napoca...

" 0 s c r i s o a r e p i e r d u t ă •

C a r a g ia l e ”

• premiera are loc simbăiă, 30 noiembrie, ora 19 •

Anul Caragiale propune o premieră insolită, surprinzătoare, o punere în scenă ieşită din

tiparele obişnuitului şi cunoscutului. Prem iera.de sîmbătă se vrea a fi un act V al celebrei O scrisoare pierdută, o continuare imaginată şi materializată de scriitorul Alexandru George, ca răspuns la o anchetă iniţiată de publicaţia de cultură Apostrof în chiar anul Caragiale.

Textul lui Alexandru George prinde viaţă scenică datorită regizorului Chris Nedea, datorită scenografului Horaţiu Mihaiu, a creatoarei Lavinia Ban şi, nu în ultimul rînd, datorită actorilor Angelica Nicoară, Ovidiu Crişan, Emanuel Petran, Dan Chiorean, Adrian Cucu, Dragoş Pop, Ruslan Bârlea, Sebastian Marina şi Adrian Drăguşin.

D e m o s t e n e S O F R O N

Pe scena Operei Maghiare de Stat Cluj-NapocaCerul bărbătesc Hcnved

vs? v’.y-y-r. Cei peste 50 de ani de activitate concertistică se văd şi îşi spun cuvîntul. Sînt ani care certifică valori interpretative deosebite, concretizate în numeroase apariţii (Teatro La Fenice, Opera din Cairo, cea din Atena, Teatro Verdi, apoi Austria, Belgia, Statele Unite, Israel, Slovacia, Germania, România...), în cronici favorabile, în invitaţii tot mai greu de onorat. Pentru că apariţiile scenice ale corului bărbătesc Honved îmbracă formele muzicale cele mai diverse, de la concerte corale sau simfonice la operă (Rigoletto, Traviata, Lohengrin, Aida, Macbeth, Fidelio, Nabucco, Flatutul fermecat, Răpirea din Serai).

Pe scena Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca, corui bărbătesc Honved - dirijor Hollerung Gabor - şi-a onorat cartea de vizită. Cele trei piese prezentate - Cîntece de iubire de Demeny Attila' solistă Farkas Rozsa, Psaumes de Fete de Farkas Ferenc, Testamentom de Tolcsai Laszlo - sînt măsura muzicalităţii, a cîntului îngrijit şi expresiv. Bine susţinute de orchestra instituţiei.

Recunosc, ne-am fi aşteptat la un bis, două chiar, aplauzele la scenă deschisă reclamînd o mai mare atenţie şi solicitudine.

D e m o s t e n e S O F R O N

Orădenii joacă la ClujTrei reprezentaţii, în aceeaşi searăjTeatrul de Stat Oradea

prezintă la Cluj-Napoca, pe cele două scene ale Naţionalului, m arţi, 3 decem brie a.c., următoarele spectacole: la ora 18, respectiv 20, în Sala Mare, Intrusa de Maurice Maeterlinck - o piesă “bazată în întregime pe presentimentul morţii: drama de acţiune este înlocuită cu drama de situaţie, conflicţul cu starea”. Versiunea scenică şi regia spectacolului sînt semnate de M ihai Măniuţiu (traducerea Anca M âniuţiu). în distribuţie: Mariana Presecan - Ursula; Ion Mâinea - Bunicul; Dorin Presecan - Tatăl; Şerban Borda - Unchiul; Paula Chirilă - Muribundă; Angela Tanko, C orina Cernea, Codruţa U reche, GeoDinescu, Mihaela Gherdan, Zentania Lupşe - Fiicele,

în aceeaşi seară, la ora 19, la

Studioul “Euphorion”, spectacolul de teatru-dans Buto intitulat Nu judeca, nu condamna, iubeşte! Buto este o provocare, ce aduce pe scenă elemente disparate şi opuse. El acordă spaţiu vieţii şi morţii, în egală măsură, prin corpul vibrant al dansatorului, care inventează mişcări şi gesturi nemaivăzute. Spectacolul de teatru-dans Buto este conceput, realizat şi interpretat de Emil Sauciuc, interpret care se pune în discuţie pe sine şi pune în discuţie tot ceea ce-1 înconjoară, adică lumea, spaţiul, timpul, viaţa şi moartea.

Komba oa!glasul viorii şi spiritul lui Basho in origamiGîndurile despre Festivalul

Internaţional “Zilele Prieteniei Româno-Nippone la Cluj- Napoca” ar fi rămas undeva în neant, dacă o fetiţă de 6 ani (fară o lună, cum îi place să spună) nu mi-ar fi adus aminte

salutul în limba japoneză: “komba oa!” cu care ne-a întîmpinat prezentatorul venit din depărtări. La aniversarea a 100 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Japonia, Festivalul a avut loc în perioada18-28 noiembrie 2002. în diferite locuri de atracţie culturală sau sportivă din Cluj- Napoca s-a desfăşurat un program variat şi interesant, aducînd mai aproape de noi specificul spiritualităţii nippone. Astfel, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca a fost organizat un concert de muzică cu maeştri din Japonia şi Opera din Viena şi o expoziţie de ikebana; la Muzeul Naţional de Artă Cluj a fost vernisajul unei expoziţii de artă plastică japoneză “Nipponica” (pictură, sculptură, ceramică, grafică, origami), prezentare de kimonouri şi un moment haiku susţinut. de haijini clujeni consacraţi, iar în Sala Studio a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, un concert de_ muzică tradiţională japoneză. în ambianţa plăcută

din Sala Muzeului de Artă, în mijlocul lucrărilor realizate de elevi ai Liceului de Arte Plastice “Romul Ladea” şi ai şcolii “David Prodan” au evoluat solişti vocali şi artişti instrumentişti. După piese japoneze şi europene (Schumann şi Debussy) a urmat o piesă surpriză interpretată de un talentat violonist japonez. “Şi acum, urmează o lucrare al cărei compozitor îl veţi afla singuri”, ne-a anunţat prezentatorul. Şi astfel, cu adîncă ;emoţie,. am- audiat “Balada” de Ciprian Porumbescu, cîntată atît de duios de un sol din Ţara Soarelui .Răsare!, “Ai văzut că avea lacrimi în ochi cînd a cîntat acel cîntec?” îmi aminteşte amica mea de 6 ani...

100 de ani de relaţii româno- nippone... punte spirituală clădită în timp şi care va dăinui şi datorită unor trăsături care apropie cele două neamuri, în pofida distanţelor materiale...

G a b r i e l a G e n t i a n a G R O Z A

Din programul Universităţii Populare

Luni, 2 decembrie, la ora 18, expunerea: Profesorul de biologie Victor Preda; prezintă: prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, marţi, 3 decembrie, ora 17: în ciclul “Perspective ecologice”, expunerea: Deşeurile, Risipim sau gospodărim?; prezintă: ing. Teofil Cherebeţiu; la ora 18 expunerea: Sisteme de probe în contextul procesului penal; prezintă: col. mag (r) Ion Ghercioiu.

“Vox Napocensis” - concurs de creaţie literară pentru studenţi şi elevi din anii terminali

Cu ocazia aniversării primului său an de existenţă, Cenaclul Literar Studenţesc “Vox Napocensis” al ,Casei de Cultură a Studenţilor Cluj-

Napoca organizează un Concurs de creaţie literară avînd genericul..“Vox Napocensis” . Secţiunile concursului: Poezie; Proză; Teatru şi dramaturgie. Pot participa studenţi şi liceeni din ani terminali (clasele a XI- a, a Xll-a şi a XlII-a). Lucrările (circa 10 poeme sau 10 pagini de proză, teatru, dramaturgie) vor fi trimise într-un plic cu moto în locul numelui; în interiorul plicului va mai fi introdus un alt plic închis, pe care va figura acelaşi m oto, conţinînd datele autorului (numele şi prenumele, student/ elev, an de studiu, adresa, numărul de telefon). Lucrările vor fi trimise pînă la 10 decembrie 2002 la Casa d e Cultură a Studenţilor (secretariat), Piaţa L. Blaga nr. 1-3, cu menţiunea “P en tru concursul de creaţie literară” . Premierea va avea loc luni, 1 6 decembrie, la ora 18, în sa la

ib A.

Rubrică realizată deM.BOCU

C n l f i n ă

fcT: T9.74.90

1992 - Rom ânia a aderat la C onven ţia Europeană privind

statutul copiilor născuţi în afara căsătoriei.

f î l l

PROIECTE ŞCOLARE EUROPENE

C I N E M A T O G R A F I A - A D E V Ă R A T U L E S P E R A N T OProiectele educaţionale din"

programul Socrates, acţiunea Comenius l - parteneriate şcolare îşi propun în esenţă familiarizarea copiilor cu conceptul de cetăţenie eu ro p ea n ă şi promovarea principiului unităţii în diversitate, ca idei de bazâ ale apartenenţei la structurile UE. Semnificativ din

chestionare atît elevilor, cît şi părinţilor, se vor organiza vizionări şi dezbateri, încurajîndu-se interpretarea plurală a imaginii cinematografice.

Al doilea pas al proiectului se axează pe cunoaşterea reciprocă a elevilor din cele trei ţări partenere. Elevii vor alege imagini sugestive si

Oîik

f . î h

r-r f e ? ; - |

V U •

i l k m

această perspectivă este şi proiectul derulat la Şcoala „Ion Agârbiceanu”, în colaboraie cu şcoli din Italia şi Portugalia şi intitulat „Cinema - visual esperanto - CIVES”. în ciuda denumirii în aparenţă pretenţioase, este un proiect pentru vîrste şcolare mici, cuprinse între 8 şi 11 ani, antrenează profesori de diferite specialităţi, dar şi părinţii elevilor. Principalii parteneri ai şcolii noastre sînt „Instituto Comprensivo D. Binotti” din Pergola, „Instituto Comprensivo D. Alighieri” din San Lorenzo in Campo - Italia şi Agrupamento de Escolas da Viana do Alentejo din Portugalia.

Durata parteneriatului şcolar este de 2 ani, iar în cadrul prezentei întîlniri de proiect s-au pus bazele viitoarei colaborări, s-au stabilit obiectivele proiectului, activităţile ce urmează a fi derulate pe parcursul primului an, ariile semantice, modul de integrare în activităţile curente ale şcolii, felul în care partenerii vor intra în contact şi vor colabora, tehnologia informaţională ce urmează a fi folosită.

Întîlnirea de proiect a facilitat şi cunoa'şterea reciprocă a partenerilor, precum şi a sistemelor de învăţămînt din cele trei ţări implicate - Italia, România şi Portugalia.

într-o primă etapă, copiii vor fi iniţiaţi atît în teme de cultură civică

( europeană, cît mai ales de cultură cinematografică, se vor aplica

4reprezentative pentru şcoala şi oraşul lor şi vor motiva alegerea făcută, urmînd să fie cunoscute de toţi partenerii şi să alcătuiască un reportaj fotografic cuprinzînd materialele alese de elevii din cele trei ţări partenere.

proprii fiecărei ţări, analizarea acestora, dar şi producerea de materiale creative.

Toate produsele elevilor în timpul derulării proiectului (desene, pliante, casete video, etc.) vor fi schimbate între parteneri pentru a se observa şi compara asemănările şi deosebirile privind elementele de cultură şi civilizaţie ale ţărilor implicate în proiect, dar şi punctele de vedere, opiniile partenerilor privind tema principală a proiectului: valenţele educative ale cinematografiei.

Asemenea întîlniri demonstrează o dată în plus că educatorii din şcolile europene s-au eliberat de clişeul conform căruia cinematografia ar fi un factor de risc în educaţie, promovînd o subcultură a violenţei şi a kitschului. Se preconizează formarea unei culturi cinematografice sistematice de la vîrste şcolare mici în întreg spaţiul european, mizîndu-se pe universalitatea imaginii mişcate şi pe caracterul adine semnificativ al limbajului cinematografic. De aici mai este doar un pas, care depinde de receptivitatea forurilor de decizie din fiecare ţară, pînâ la introducerea în curriculumul şcolar a acestei arte de sinteză, cu puternic impact, capabilă să apropie vîrste şi culturi, să conjuge apetenţa pentru realitatea

S ă p ă s t r ă m ş i s â c i n s t i m c a

s f i n ţ e n i e m o ş t e n i r e a t r e c u t u l u i

Tot în această etapă, prin intermediul unei casete video, elevii se vor prezenta, alegînd maniera în care vor să fie cunoscuţi de parteneri. Corespondenţa între elevi se va realiza începînd cu luna decembrie 2002, cu ocazia sărbătorilor Crăciunului.

Ultimul pas al proiectului presupune vizionarea de filme cu specific naţional, care prezintă elemente de cultură si civilizaţie

frustă şi gustul pentru ficţiunea debordantă. Mit dominant şi copil teribil al secolului XX, cinematografia a atins maturitatea necesară întîlnirii cu educaţia. Dar, ca peste tot, este nevoie de dragoste şi discemămînt, adică în cazul nostru de cinefili.

P r o f . A l e x a n d r u R U S D i r e c to r u l Ş c o l i i

„ I o n A g â r b i c e a n u "

Poporul rom ân sărbătoreşte făurirea Rom âniei întregite prin hotărîrea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decem brie 1918, cînd peste 100.000 d e d e legaţi ro m â n i din toate părţile T ra n s ilv a n ie i, B a n a tu lu i, C riş a n e i şi M a ra m u re ş u lu i a u h o tă rît unirea Transilvaniei pe veci cu Patria M am ă, Rom ânia. Aşa a luat fiinţă Statul Rom ân Naţional Unitar, ca dorinţă de veacuri a moşilor şi strămoşilor noştri. El a fost sfinţit cu sîngele vărsat d e -a lungul veacurilor de luptătorii pentru libertatea, unitatea şi independenţa întregului popor român în hotarele lu i’fireşti străbune.

D e -a lungul istoriei noastre bimilenare, Biserica a fost un factor fundamental al afirm ării unităţii n a ţio n a le rom ân eşti susţinută cu curaj şi tărie de ierarhii şi preoţii înaintaşi, între care amintim numele e p is c o p u lu i m a rtir In o c h e n ţie . M icu , mitropolitului Veniam in Costache (1768- 1 8 4 8 ), p re o tu lu i d r . V a s ile Lu c a c iu , m itropolitului P rim a t C a lin ic M iclescu (18 75-187 6) şi alţii.

O dată cu rem arcabilele victorii ale arm atelor Marilor Aliaţi (Franţa, Anglia, Italia, Statele Unite ale Americii) pe frontul din nordul Franţei, s-a prevăzut înfrîngerea P uterilor C entrale şi astfel dezrobirea popoarelor asuprite de acestea: Români, cehi, slovaci, ruteni etc., în baza principiilor de a u to d e te rm in a re în state proprii naţionale, emise de W O O D R O W W ILS O N , preşedintele Statelor Unite ale Americii. în lum ina acestor evenim ente şi principii politice, fruntaşii Partidului Naţional Român, a so cia ţi cu cei ai P artid ulu i S o c ia l- D e m o c ra t R o m â n e s c , au trecut la în fiin ţa re a şi o rg a n iz a re a C o n siliilo r Naţionale Rom âne în cele 28 de judeţe din teritoriile locuite de români în fosta A ustro-Ungarie cu Marele Sfat Naţional Central rezident în Arad sub preşedinţia lui Ştefan Cicio Pop. Cei 36 de membri ai acestui organism politic central român, întruniţi la Arad în 18 noiembrie 1918, convoacă Marea Adunare Naţională pe data de 1 Decem brie 1918, la Alba-Iulia, pentru a hotărî unirea cu Ţara Mamă, R o m â n ia . O ra ş u l era total în m iinile ro m â n ilo r sub co n d u ce re a Consiliului Naţional Rom ân, preşedinte Dr. Ionel Pop (nepotul Dr. luliu M aniu), secondat de garda naţională comandată de căpitanul M edrea cu 1.000 de feciori şi căpitanul oraşului Grita, sublocotenent, stâpîn pe arm am entul şi muniţia fostului C orp XII A rm a tă a u s t ro -u n g a r . B is e ric a era pregătită să co n trib u ie la rezo lva re a d ire ctive lo r politice date de C onsiliul Naţional Central. în aceste împrejurări, episcopii celor două confesiuni româneşti au făcut şi semnat în 8 noiembrie 1918 A D E Z I U N E A C O M U N Ă C Ă T R E C O N S I L I U L N A Ţ I O N A L R O M Ă N C E N T R A L - A R A D . lat-o: “ R ă z b o iu l m ondial a sco s la iveală principiul social atît de creştinesc că fiecare p o p o r are pe v iito r d re p tu l d e a d is p u n e liber a s u p ra s o rţii sale . N o i, su b se m n a ţii, e p isco p i ai B isericii O rto d o xe R om âne şi G re co -C a to lice R om ân e, avem ferma co n vin g e re , că interesele de viată ale n e a m u lu i ro m â n e s c , ai c ă ru i pastori sufleteşti sîntem , pretind ca un categoric im perativ - înfăptuirea acestui drept de

liberă d isp u n e re şi faţă de neam ul nostru.D re p tu l a ce sta se va putea realiza

n u m a i d a c ă n a ţ iu n e a ro m â n ă v a fi guvernată de fiii ei. D rept aceea, declarăm că recuno aştem M arele C onsiliu -N aţional R om ân ca reprezentantul şi conducătorul politic al naţiunii rom ân e d in Ungaria şi T ra n s ilva n ia ’, s im ţin d u -n e îndreptăţiţi şi îndatoraţi - ca fii’ cre d in cio şi ai naţiunii no astre ,’ a co n lu cra din toate puterile la în t r u p a r e a a s p ir a ţ iu n i lo r n o a s tre naţionale.

l’n Z iu a S fin ţilo r A rh a n g h e li Mihail şi G a vril (8 n o ie m b rie 1918), Ioan l. P a p p , e p is c o p o rto d o x al A ra d u lu i şi totodată şi lo c ţiito r de m itro p o lit , D r. D em etriu R a d u , e p is c o p g re c o -c a to lic de O ra dea M a re , D r . V a le r i u T r a i a n F r e n ţ iu , e p is c o p u l L u g o ju lu i, D r. luliu H o s s u ,

- e p i s c o p g r e c o -c a t o l i c r o m â n al G h e rle i” .

A c e a s tă a d e z iu n e au înfăptuit-o cu contribuţii decisive la realizarea idealului unităţii politice a întregului popor român! Astfel, vicarul capitular Dr. Vasile Suciu al Arhidiecezei Blajului, în Circularul adresat clerului şi c re d in c io ş ilo r greco-cato lici români cu nr. 5742/18 nov. 1918 spune: “Veneraţi fraţi şi Iubiţi credincioşi, Sîngele fraţilor şi fiilor noştri vărsat din belşug patru ani şi m ai bine, suferinţele aproape de mucenici ale soldaţilor şi invalizilor noştri şi jertfele aproape supraomeneşti aduse de cei răm aşi acasă , n e -a u învrednicit să ajungem măreţia zilelor prin care trecem. Sînt cele m ai însem nate zile, din cîte au fost vreodată pentru neam ul românesc din Transilvania şi Ungaria. Sînt zile în care se croieşte soarta şi viitorul obiditului şi mult încercatului nostru popor. Vechile sisteme de stâpînire s-au prăbuşit. D e aici încolo nu are să mai dom nească forja brutală. N ici un p o p o r nu m ai are drept sâ stâpînească un alt popor. Fiecare neam este liber, el singur îşi este sieşi stâpîn. El singur are să-şi croiască calea pe care mergfnd sâ se dezvolte după firea sa, în limba sa, trăind în frăţietate cu celelalte popoare. A u trebuit sâ treacă 19 veacuri cu a ce ste a d e vă ru ri dumnezeieşti, ca aceste legi ale firii, aceste drepturi ale popoarelor să fie recunoscute de lumea întreagă... In baza principiilor proclamate de preşedintele U S A W ilson, fiecare popor are dreptul sâ hotărască asupra sorţii sale... C a atare, şi românii din Transilvania şi Ungaria trebuie să aibă Sfatul Naţional Rom ân organul lor politic... prin aceasta ordon ca în toate bisericile, la toate slujbele bisericeşti, să fie pom enit Sfatul National R o m â n ". In a ce la ş i fel a p roced at şi Episcopul Dr. luliu H o ssu prin Circulara nr. 4344 din 26 octom brie 1918, cerîndu-le cre d in c io ş ilo r sâ n u re c u n o a s c ă altă autoritate politică d e cît Sfatul Naţional Rom ân - Arad.

In c a d ru l M arii A d u n ă ri Naţionale de la A lb a - Iu l ia , E p i s c o p i i Io a n P a p p , o rto d o x al A ra d u lu i, ş i D r. D e m e triu Radu, g re c o -c a to lic al O ra die i, au fost c o p re ş e d in ţi, ia r E p is c o p u l D r. lu liu H o s s u , în în s ă r c in a r e a M a re lu i S fa t Naţional R o m â n , a ro stit Declaraţia Unirii A rd e a lu lu i p e v e c i c u P a tr ia -M a m ă , R om ânial S ă le c in s tim şi să le păstrăm cu sfinţenie m o şte n ire a lăsată nouă!

P r . P r o f . D r . I o a n M . B O T A

Invitaţie la teatruEXACT ÎN ACELAŞI TIMP

d e G e l lu N a u mNaţionalul clujean îşi reia în această săptămînă

reprezentaţiile, joi, 5 decembrie, la ora 19, cînd va fi prezentată piesa Exact în acelaşi timp de Gellu Naum, in direcţia de scenă a lui Mihai Măniuţiu; decoruri: Cristian Rusu şi Mihai Măniuţiu: costume: Cristian Rusu. în distribuţie: Marian Râlea, Elena Ivanca, Miriam Cuibus, Eva Crişan, Ovidiu Crişan, Emanuel Petran, Adrian Cucu, Dan Chiorean, Maria Munteanu. Spectacolul este prezentat în cadrul Festivalului Naţional de Teatru “I.L. Caragiale” Bucureşti (Sala Mare a Teatrului Naţional Cluj-Napoca).

Noutăţi la Colegiul Naţional ^‘George Coşbuc”

( în cadrul cabinetului de istorie de la Colegiul Naţional "George Coşbuc” din Cluj-Napoca se va deschide o nouă expoziţie, care de această dată propune ca subiect on studiu complex asupra istoriei Greciei Antice. Este, ftrâ îndoială, un subiect amplu, ce necesită atît cunoştinţe în domeniu, cît şi... talent. Expoziţia a fost realizată de doi elevi din’ clasa a Xl-a B,’ Cătălin

Moldovan şi Bogdan Pivariu, sub îndrumarea d-lui profesor de istorie Dumitru Irimieş. Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, 3 decembrie a.c., cu participarea atît a cadrelor didactice, cît şi a elevilor interesaţi de această problematică.

(L B .)

Lansarea monumentalei traduceri în limba română a BIBLIEI

Realizată de ÎPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului,

Feleacului şi ClujuluiLansarea va avea loc în ziua de 3 decembrie 2002,

ora 11, la grădina Colegiului Academic Piramida (Casa Universitarilor).

Vor vorbi: Pr. prof.. univ. dr. loan-Vasile Leb - Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca; Prof. univ. dr. Andrei Marga - Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca: ÎPS Sa Bartolom eu Valeriu Anania - Arhiepiscop - autorul. La ora 12, în Aula Magna, este programată sesiunea ştiinţifică cu tema: “MONUM ENTALA TR A D U C ER E A BIBLIEI lN LIMBA ROM ÂNĂ” . Vor vorbi: Pr. prof, univ. dr. Vasile Mihoc- Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna” - Universitatea “Lucian Biaga”, Sibiu; Prof. univ. dr.

Mircea Muthu - Facultatea de Litere, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. univ. dr. Aurel Sasu- Facultatea de Litere, Universitatea “Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca; Prof. univ. dr. Doina Curticăpeanu • Facultatea de Litere, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, Lect. dr. Leszai Lehel - Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Asist. univ. dr. Corina Zamfir - Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea "Babeş- Bolyai”, Cluj-Napoca: Lect. univ. drd. Alexandru Buzalic - Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Universitatea "B a b e ş-B o lya i”, C lu j-N a p o ca , Departamentul Oradea: Pr. conf. univ. dr. Ioan Chirilă- Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea "Babeş- Bolyai", Cluj-Napoca: Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană- Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea “Babeş- Bolyai , Cluj-Napoca. Sesiunea va fi condusă de Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană.

Concursul Naţional de epigramă “Nod în papură”

Fundaţia Culturală -Galeriile ACUM ’ - Tulcea şi Clubul Umoriştilor tulceni Haz’ lansează prima ediţie a Concursului Naţional de epigramă cu tema “Nod în papură” care va avea loc în luna februarie 2003. Pot participa epigramişti din toată ţara, cu excepţia celor din judeţul Tulcea.

Concurenţii vor trimite cîte 5 epigrame inedite la tema anunţată, dactilografiate pe format A4, în două exemplare, nesemnate, însoţite de un moto. Numele, adresa, numărul de telefon şi alte date considerate importante referitoare la autor vor fi induse într-un plic separat pe care se va scrie acelaşi moto. în urma jurizării, se vor acorda diplome şi premii în bani, care vor fi expediate prin poştă. Toţi concurenţii vor primi diplome de participare. Rezultatele concursului, epigramele premiate, precum şi alte epigrame notabile vor fi publicate în suplimentul ziarului "ACUM” - Haz, care va ti trimis tuturor cenadurilor şi creatorilor solitari, partidpanţi la concurs.

Corespondenţa pentru C oncursul Naţional de epigramă va fi trimisă pînă la 15 ianuarie 2003, data poştei, pe adresa: Fundaţia “ G a le riile A C U M ” , str. Grigore Antipa nr. 10, et. V, 8800 - Tulcea, cu menţiunea “Pentru Concursul de epigrame”. Relaţii suplimentare la numărul de telefon 0240-513548.

Muzică pentru sufletMuzica este singurul bun pămîntean care cu atît m

mult sporeşte cu cît îl împărţi... O oră de muzică adevărat Pentru sufletul tău: Sergiu Âlex Show. Sîmbătă, ora 18,0 Radio Cluj, 909, 1593 K H z şi 95,6 MHz.

Rubrică realizată de M. BOCU

:'Yn»S S r

——4v.:1874 - S-a născut Winston Churchill, prim-

ministru al Marii Britanii în perioada 1940- 1945 şi 1951-1955, laureat al Premiului Nobel

pentru pace în anul’1953.

I l i s s G u a s t i e c e n f a c ePreşedintele Ion Iliescu a declarat, joi seara, că se

pregăteşte ca, la finalul actualului mandat de şef al statului, sâ se retragă din funcţiile executive, fără a se

^retrage din viaţa politică.Preşedintele Iliescu a spus că nu ştie ce va face

dupâ alegerile din 2004. “Prognoze pentru ce va fi după doi ani de zile n-am de gînd să fac în momentul de faţă. Ce voi face nu ştiu. Văd că se fac prognoze de către alţii. Unii spun câ mi-aş dori să devin din nou preşedintele PSD. Poate că nici nu vreau aşa ceva. Formula pe care eu am folosit-o - că nu voi.părăsi viaţa politică, pentru că np poate un om care toată viaţa a fost angrenat în viaţa politică să iasă la pensie din viaţa politică - nu înseamnă că voi mai avea poate apetit ca să îndeplinesc funcţii administrative, executive. Poate că nici n-o să vreau să particip la alegeri parlamentare, să mai fiu parlamentar”, a afirmat Ion Iliescu. Şeful statului a precizat că vrea să-şi ducă mandatul de preşedinte al ţării pînă la capăt. “Ce va fi după aceea...sâ nu-şi facă nimeni griji. Chiar i-am rugat pe foarte mulţi să nu-şi mai facă atîtea griji. N-am nevoie de culcuşuri asigurate de către nimeni. Eu nu-mi fac griji pentru cei care-şi fac griji, pentm că oamenii corecţi şi oamenii cu care mi-a făcut plăcere întotdeauna să lucrez, cu care am mers la drum într- o perioadă nu uşoară în aceşti 13 ani de zile n-au a

şi face griji”, a subliniat Iliescu. Referindu-se la posibilitatea de a deveni “eminenţa cenuşie” a PSD după alagerile din anul 2004, preşedintele Iliescu a afirmat: “Depinde cum evoluează şi PSD-ul şi care va mai fi consonanţa între mine şi PSD-ul de atunci”.

Şeful statului a respins, pe de altă parte, “speculaţiile” potrivit cărora între el şi primul-ministru ar fi “un război”. El a precizat că între el în Adrian Năstase este o relaţie între doi oameni responsabili, care uneori au abordări diferite. “Nu evităm să ne spunem părerea. Nu totdeauna avem aceeaşi abordare, dar am găsit întotdeauna înţelepciunea necesară ca să găsim înţelegerea din acest punct de vedere”, a declarat Iliescu. Preşedintele a precizat că i-a încurajat pe cei din generaţia lui Adrian Năstase, cu vîrste de 40-50 de ani, “să preia povara răspunderilor politice şi în-partid şi în stat”. Şeful statului a ţinut să precizeze, de asemenea, că în dezbaterea privind organizarea de alegeri anticipate nu trebuie să se ţină cont de “soarta lui Ion Iliescu”. “Ceea ce vreau să rog. Am văzut că s-a încercat să se sugereze că eu de aceea m-aş opune alegerilor anticipate, pentru că am un interes personal, pentm că alegerile anticipate ar însemna înlăturarea mea din viaţa politică, deci nu pot să particip la alegeri. De aceea, ţin să spun că nu mă interesează aşa ceva şi rog să se scoată din ecuaţie această problemă: care e

soarta lui Iliescu şi în funcţie de asta judecăm alegeri anticipate sau nu. Deci, în argumentele despre alegerile anticipate trebuie sâ prevaleze celelalte. Deci, nu din motive de Iliescu şi de soarta lui de după 2004 trebuie să judecăm posibilitatea şi interesul de a promova alegeri anticipate sau nu”, a afirmat Ion Iliescu. Referindu-se la existenţa unor “tabere” care fac presiuni, deşi între Iliescu. şi Nâstase nu există un conflict, preşedintele a afirmat: “Sînt oameni care pescuiesc în ape tulburi. Nu cred că oamenii sinceri, care politic sînt alături de noi, pot fi interesaţi de aşa ceva. Cred că sînt oameni nesinceri, chiar şi din interiorul structurilor şi politice şi de partid, care au alte mentalităţi - şi mentalitatea de lacheu, care cred că fac plăcere şefului, promovînd nişte chestiuni care au impresia că ar face plăcere şefului respectiv, care mai are şi nişte orgolii deosebite. Probabil că slujesc anumitor interese. Sînt probabil cercuri interesate pe care menţinerea coeziunii, unităţii, acţiunii unitare, acţiunii comune îi deranjează şi vor să creeze fisuri în care ei să-şi poată asigura liniştea propriilor interese. Plus oameni ostili care de 13 ani de zile numai cu aşa ceva se ocupă”. El a adăugat că au mai fost “experienţe, şi cu Roman şi cu alţii”, menfionîndu-1 apoi şi pe Teodor Meleşcanu.

V iito rii p o litic ie n i d is c u tă pe tem a

co ru p ţie iSîmbătă, 30 noiembrie 2002,

Clubul Asociaţiei Pro Democraţia Cluj-Napoca organizează un forum deliberativ pe tema corupţiei. Dezbaterea are loc de la ora 11, la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de pe strada Gen. T. Moşoiu 71, în sala de consiliu. La acest eveniment participă membrii organizaţiilor de tineret ale partidelor politice implicaţi în proiectul „Tineri politicieni, viitori consilieri locali", reprezentanţi ai mediului academic, ai sectorului neguvernamental şi ai administraţiei locale.

Prin intermediul acestui forum se doreşte creşterea gradului de implicare activă a tinerilor în viaţa politică a comunităţii şi crearea unui cadru comun de discuţii pentru viitorii politicieni. Forumuri similare sînt organizate la Braşov, Sibiu şi Miercurea Ciuc.

M .L

PEN vrea ca platformele din UDIVIR să aibă reprezentare la toate nivelurile

care discută cu PSD, astfel fiind asigurat cu adevărat pluralismul politic în cadrul Uniunii. Liderul PEN consideră câ ar fi extrem de benefic ca delegaţii unionali sâ fie aleşi de către filialele judeţene, fără sâ conteze neapărat persoanele sau funcţiile lor, ci, mai ales, capacitatea de a susţine o idee sau un proiect în cadrul CRU. Pentru membrii UDMR cu funcţii în aparatul administrativ, Vekov Karoly propune întocmirea unor rapoarte anuale privitoare la rezultatele activităţii lor, cei ineficienţi

Ieri, la Cluj-Napoca, deputatul Vekov Karoly, preşedintele Platformei Edificării Naţiunii din cadrul UDMR, a declarat că una din propunerile fracţiunii din care face parte pentru reformarea Uniunii e aceea dc a muta centrul politic al acesteia la Cluj. „E vorba, fără doar şi poate, dc o acţiune simbolică pentru câ. practic, parlamentarii ar sta la Bucureşti tot patru zile pe săptămînă, însă Clujul ar primi, astfel, importanţa pc carc o merită şi pc care, din păcate, a pierdut-o”, a precizat cl.

Alături de aceasta, reprezentanţii PEN doresc adoptarea unor măsuri menite să îngrădească actuala putere decizională atît a preşedintelui unional, care ar trebui ales doar pentru cel mult două mandate, cît şi a celui executiv. O altă ţintă a PEN o constituie ConsiliulReprezentanţilor Unionali şi Consiliul Operaţional al UDMR, care ia decizii între întrunirile CRU. Ideea de bază e ca în aceste foruri de conducere să existe o reprezentare a tuturor platformelor din UDMR, inclusiv in cazul delecatiilor

putînd fi chiar înlocuiţi. De asemenea, el crede că accesul în forurile decizionale ale UDMR al unor persoane ce fac parte din fundaţii, sînt angajaţi ai Uniunii sau ai parlamentarilor nu este oportun şi ar trebui interzis. Toate acestea au fost discutate, miercuri, cu preşedintele Uniunii, Marko Bela, ca o alternativă la cazul în care nu vor avea loc alegeri interne în UDMR.

Deputatul UDMR consideră că devansarea Congresului Uniunii în perioada 29 ianuarie - 2 februarie 2003, deşi iniţial era programat pentru luna aprilie, nu a făcut decît să creeze mai multă confuzie şi tensiune în interiorul formaţiunii..

Sorin CĂLIN

Amatori, nu profesionişti!!Cazul grenadei de la Liceul

“Jean Monnet”, atît de comentat, este un diagnostic exact, pus celor ce trebuiau sâ stabilească rapid cauzele şi infractorul (ii) cu pricina. Din păcate, totul s-a lungit ca o zeamă, fară gust şi consistenţă. Din noianul de fapte, unul m-a surprins şi m-a uluit. Care a fost el? în seara atentatului toată Poliţia Capitalei şi cea din Ploieşti au fost pe străzile, bulevardele Capitalei şi pe şoseaua spre Otopeni şi mai departe. Toţi cei cu atribuţii - poliţişti, jandarmi, poate alţii, de la serviciile de informaţii - căutau un automobil cu nr. ... CRD de Bucureşti; se pare un Audi. Dar automobilul intrase

în pămînt. Oamenii legii făceau eforturi disperate să caute ceea ce era uşor de găsit. Ei bine, în tot acest timp, de alarmă şi nervi şi tensiune, automobilul în cauză se afla Ia Spitalul de urgenţă Floreasca, parcat la vedere. Era maşina tatălui fetiţei cel mai grav rănită de explozia grenadei. Nimeni nu l-a văzut acolo. Cum? Cum n-a fost văzut? Mai ales câ acolo au roit maşinile poliţiei, ale serviciilor secrete, ale celor ce au fost gardă de corp a preşedintelui Iliescu, a premierul Năstase; acolo au fost şi alţi ofiţeri de poliţie şi jandarmi. Nici unul nu a văzut nimic. Asta mi se pare uluitor şi de neexplicat. Nişte profesionişti ca lumea - nu ca

lumea noastră! - trebuiau să observe acest lucru. Dacă acel automobil sărea în aer, cînd se apropiau sau erau acolo conducătorii statului? Ei nu se uită doar la cei pe care îi păzesc? în rest, dupâ ei potopul! iată un fapt divers, dar care ne spune cît se poate de mult. Mai mult decît învaţă în şcoli cei ce răspund de ordinea publică. El ne “spune” - dupâ modesta mea părere - faptul că avem mulţi specialişti, mulţi amatori, dar ne lipsesc marii profesionişti. Un profesionist anticipează, judecă rapid, are fler şi imaginaţie, găseşte acul în carul cu fin.

Specialiştii îşi dau cu părerea din punct de vedere teoretic. Şi atît. Am văzut şi o procuroare,

rătăcită pe acolo, care habar nu avea pe ce lume se afla. în 24 de ore, nişte profesionişti adevăraţi aveau adevărul sau erau lîngă el! A trecut mai bine de o săptămînă şi toată lumea bîjbîie şi nu ştie unde şi de ce. S-a făcut atîta circ cu grenada: că era defensivă, ofensivă, a armatei, din Moldova... Mult zgomot pentru nimic.

Concluzia e limpede, chiar dacă pe mulţi îi va supăra: avem amatori destui. Ne lipsesc marii profesionişti. Aceştia se nasc şi se pregătesc în focul practicii, nu politice, nu teoretice, nu prin declaraţii la televiziune... Nevoia de profesionişti e mare pretutindeni în ţâra noastră. Şi în politică. Mai ales în politică. Cum îi pregătim, cum vom avea aceşti profesionişti? Iată întrebarea fundamentală pentru actualul moment al haosului democratic din tară!!

Viorel CÂCOVEANU

Deputatul UDIVIR Vekov Karoly vrea autonomie totală pentru comunitatea maghiară

„O dată intrată efectiv pe caîea integrării în structurile euro-atjantice şi europene, România ar trebui să accepte toate acele forme de autonomie de care se uzitează în Europa”, afirmă deputatul UDMR, Vekov Karoly. în opinia sa, comunitatea maghiară ar trebui să aibă autonomie culturală, socială şi economică fară nici

un fel de restricţii. „în cazul învăţămîntului ar trebui sâ existe un subsecretar de stat special numit pentru formele de învăţămînt în limba maghiară, care sâ poată lua liber decizii, inclusiv în cazul înfiinţării unor noi unităţi de învâtămînt”, a conchis preşedintele Platformei Edificării Naţiunii din UDMR.

El consideră că Uniunea ar trebui - să insiste pentru înfiinţarea unei Universităţi de stat în limba maghiară, ca şi pentru retrocedarea reală a unor bunuri mobile sau imobile ce au aparţinut comunităţii sau Bisericilor Tradiţionale maghiare.

în opinia sa, cele 10 fracţiuni politice existente acum în

UDMR, dintre care două sînt clar împotriva actualei conduceri a Uniunii, constituie o dovadă a diseminării forţei politice, deoarece multe dintre acestea sînt emanaţii care nu au nici o bază politică sau ideologică serioasă. Liderul PEN se aşteaptă ca, astăzi, la Congresul extraordinar al Blocului Reformist, ce are loc Ia Cluj-Napoca, să fie luate decizii importante privind viitorul congres al Uniunii.

Sorin CĂLIN

Delegaţii sectoriale de negociere„Fiecare minister trebuie să accelereze aplicarea acquis-ului

comunitar pentru capitolul de negociere de care este responsabil, conform angajamentelor luate prin documentele de poziţie, ţinînd cont de recomandările Raportului de ţară şi ale proiectului de Road-map al Comisiei Europene”, a declarat Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociator şef al României cu UE. Ministrul Puşcaş s-a întîlnit, în cursul acestei săptămîni, cu delegaţiile sectoriale de negociere pentru capitolele „Protecţia mediului”, „Libera circulaţie a capitalurilor”, „Energia”, „Libera circulaţie a persoanelor”, „Politica în domeniul transporturilor”, „Justiţie şi afaceri interne”, „Impozitarea” şi „Controlul financiar”. Ministrul delegat a arătat că „scopul acestor reuniuni este de a analiza măsurile care trebuie luate pentru fiecare capitol de negociere, astfel îneît să se creeze condiţiile pentru avansarea în negocieri, cu posibilitatea închiderii provizorii a acestora. Trebuie să fie respectat fiecare angajament asumat în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, pentru că nu există altă modalitate de a susţine credibil obiectivul de a adera la UE la 1 ianuarie 2007”.

M.L.

Iflaniîestări omagiale la GherlaLa Gherla, manifestările cuîtural-artistice dedicate Zilei

Naţionale a României se vor desfăşura în centrul oraşului. în faţa Catedralei armeneşti, la Troiţa din Piaţa Libertăţii, va avea loc o ceremonie de depuneri de coroane de flori. Cu această ocazie, primarul Nicolae Pop va ţine un discurs, iar instituţiile şi societăţile comerciale din domeniul public şi privat, precum şi formaţiunile politice locale vor depune coroane de flori. Dupâ festivitate, în sala mare a Casei municipale de cultură se va organiza un spectacol muzical- coregrafic. Cu acest prilej, pe scenă vor evolua Corul mixt condus de prof. Vaier Perşa şi Ansamblul de dansuri populare „Ardealul”. La Liceul Teoretic „Petru Maior” elevii vor participa la concursul „Cine ştie, cîştigă” pe tema actului istoric sărbătorit Ia 1 Decembrie. SZ. Cs.

1 DECEMBRIE LA DEJFestivităţile prilejuite de sărbătoarea Zilei Naţionale a

României şi Marii Uniri au debutat, vineri, la Muzeul Municipal Dej, cu simpozionul 1 Decembrie 1918 - împlinirea unui ideal naţional. Au fost prezentate comunicările: “Ideea de unitate naţională în istoria românilor (prof. Mircea Panov), “Unirea Basarabiei cu România” (Cristina Ion), “Unirea Bucovinei cu România” (Simona Roşu) şi “O zi din istoria Transilvaniei -1 Decembrie” (prof. Cristian Păltineanu). De asemenea, a fost vernisată expoziţia de carte documentară “Ziua Naţională a României oglindită în cartea de istorie”. ■ ■

Duminică, 1 decembrie, manifestările dedicate Zilei Naţionale a României se vor desfăşura, cu începere de la ora 15:30, în Piaţa Bobîlna. După intonarea Imnului Naţional şi alocuţiunea rostită de loan Ungur, primarul municipiului Dej, vor urma un Te Deum şi depuneri de coroane de flori la monumentul celor trei corifei ardeleni ai Marii Uniri: Ştefan Cicio-Pop, Teodor Mihali şi Alexandru Vaida-Voevod. Un moment artistic realizat de Casa Municipală de Cultură, defilarea Gărzii de Onoare şi o retragere cu torţe, totul încununat cu focuri de artificii, vor încheia manifestările la care sînt invitati să participe toti cetăţenii municipiului Dej.

’ M. VAIDA

U lii$ i fs 1. ij Jlî* 11f î f l mm

1994 - La reuniunea N A T O , miniştrii de Externe ai celor 16 tări m em bre ale Alianţei au anunţat oficial

decizia N A T O de a accepta ca ţările est-europene sa poată deveni m em bre ale acestui organism .

I V B i i i i s t r u l J u s t i ţ i e i r ă s p u n d e

a cu z a ţiilo r liderului PNLMinistrul Justiţiei, Rodica Stănoiu,

a respins, vineri, acuzaţiile liderului PNL, Theodor Stolojan, care a afirmat, cu o zi în urmă, câ “în ultimii doi ani corupţia în România s-a extins şi s-a agravat”.

într-o declaraţie de presă, ministrul Stănoiu susţine că liderul PNL a afirmat în mod fals că principala cauză a sărăcirii populaţiei este corupţia. “Este o afirmaţie cel puţin ciudată pentru cineva care are suficiente cunoştinţe economice pentru a identifica în mod corect cauzele sărăcirii”, afirmă Stănoiu.

De asemenea, ministrul susţine că politizarea fenomenului corupţiei - atribuindu-1 unui partid sau altul - “constituie o gravă eroare pe care autorul respectivei declaraţii o face cu seninătate”.

Totodată, Stănoiu declară că magistraţilor pentru care a dat avize de cercetare penală sau trimitere în judecată le-au fost imputate acte de corupţie anterioare anului 2000.

. “Zecile şi sutele de dosare penale descoperite în nelucrare în fişetele unor procurori datează de ani buni, aşteptînd, probabil, prescrierea faptelor săvîrşite”, afirmă Stănoiu.

De asemenea, ministrul apreciază ca fiind o glumă afirmaţia lui Theodor Stolojan potrivit căreia există pericolul real de blocare a procesului de aderare la NATO şi de continuare a celui de

integrare europeană. “Cei patru ani în care a guvernat haotic fosta Putere au reprezentat patru ani pierduţi, neîndeplinindu-se decît prea puţine din criteriile necesare integrării europene şi euro-atlantice şi blocîndu-se procesul aderării”, a declarat ministrul Justiţiei.

Theodor Stolojan a afirmat, joi, că “în ultimii doi ani corupţia s-a extins şi s-a agravat, iar PSD şi premierul Adrian Năstase se comportă într-un mod exclusiv declarativ, în privinţa combaterii acestui fenomen. în aceste condiţii, există pericolul real al blocării procesului de aderare la NATO şi UE”.

Liderul PNL susţine că Guvernul şi preşedintele PSD au dat dovadă de “aroganţă şi indiferenţă faţă de greutăţile cetăţenilor şi de tăcere în privinţa fărădelegilor acoliţilor politici şi ale afaceriştilor pe banul public”.

Liberalii au cerut finalizarea anchetelor declanşate în cazurile de corupţie în care au fost implicaţi liderii PSD din judeţele Vrancea, Ialomiţa, Bihor, Suceava, Gorj şi Giurgiu, renunţarea la practica folosirii fondurilor bugetare ca mijloc de presiune politică asupra aleşilor locali din Opoziţie, renunţarea la orice intervenţie politică în acordarea de fonduri pentru comunităţile locale din partea UE şi BM, precum şi susţinerea de către PSD a măsurilor legislative care pot stopa corupţia.

“în acest sens, avem în vedere, în

primul rînd, legea conflictului de interese şi legea publicării averilor demnitarilor, precum şi aplicarea legii privind finanţarea partidelor politice”, a completat preşedintele PNL. El a spus că, în cazul în care Guvernul va evita un răspuns fară echivoc şi ignora adoptarea măsurilor cerute de PNL, “liberalii vor considera că Executivul este principalul patron şi beneficiar al sistemului corupt pe care îl întreţine şi îl girează”.

Theodor Stolojan a precizat că liberalii dau Guvernului un termen de o lună pentru a începe aplicarea măsurilor de combatere a corupţiei. “Dacă însă lucrurile nu se vor schimba, este posibil să iniţiem o moţiune de cenzură pe tema corupţiei, în cazul în care vom avea şi sprijinul PD”, a adăugat preşedintele PNL. în replică, ministrul Justiţiei declară "faptul că liderul liberal afirmă cu seninătate că astfel de legi pot fi elaborate şi adoptate într-o lună, mă determină să mă îndoiesc în legătură cu seriozitatea şi realismul domniei sale”. -

în concluzie, ministrul Justiţiei a declarat câ “este regretabil că un bun economist îşi părăseşte, din motive evident politicianiste, domeniul de competenţă în care s-a afirmat, în favoarea unui demers demagogic, fară nici o legătură cu adevărul faptelor, adevărul realităţii! Altfel spus, Domnia sa a picat la examenul de conştiinţă”.

Iliescu, nemulţumit de “graba” lansării dezbaterii privind

alegerile anticipatePreşedintele Ion Iliescu a declarat,

joi seara, că l-a supărat graba declanşării dezbaterii privind oportunitatea organizării de alegeri anticipate.

“în primul rînd, ce m-a supărat pe mine: această grabă. Ne pregăteam pentru Praga. De ce trebuia să declanşăm această dezbatere, ca sâ perturbăm climatul din ţară în ajunul acestei acţiuni?! N-am lăsat să se şteargă bine momentul Praga şi vizita preşedintelui Bush, iarăşi să declanşăm aceste dispute. Mi se pare că e neînţelept şi nepotrivit”, a afirmat preşedintele Iliescu.

Şeful statului a declarat că, după summitul UE de la Copenhaga, din 12- 13 decembrie, va trebui să aibă loc o discuţie “mai aşezată”, din care să rezulte o “concluzie raţională pentru toată lumea - şi pentru partid şi pentm ţară”.

“Să lăsăm să treacă Praga, să treacă Copenhaga, să se gîndeascâ fiecare mai profund, să facem o discuţie linişită, aşezată, să contrapunem argumentele”, a mai spus preşedintele.

Ion Iliescu a precizat că nu a dorit să-şi impună punctul de vedere în legătură cu alegerile anticipate. “Am ascultat argumentele pro, am ascultat argumentele contra. Urmăresc şi văd că există argumente la fel de solide împotriva alegerilor anticipate, cum

există şi anumite elemente raţionale în argumentele pentru. Eu nu vreau să impun un punct de vedere, nu vreau ca alţii să-şi impună”, a afirmat şeful statului, menţionînd că îşi va anunţa punctul de vedere pe această temă după summitul UE de la Copenhaga.

Iliescu a declarat că alegerile anticipate pot fi declanşate, conform prevederilor constituţionale, chiar dacă preşedintele ţării nu este de acord.

“într-un anumit raport de forţe, preşedintele poate fi pus în faţa faptului împlinit: în Parlament sâ existe o majoritate necesară care sâ demită succesiv guvernele. Din punctul de vedere al regulilor constituţionale, e posibil”, a afirmat Iliescu.

întrebat cine va fi candidatul PSD la Preşedinţie, în cazul în care vor avea loc alegeri anticipate şi Adrian Năstase ar fi în continuare prim-ministru, Ion Iliescu a răspuns: “Nu ştiu. Probabil câ dacă există o asemenea intenţie - nu cunosc, n-am avut încă o asemenea discuţie pe această temă - probabil că există şi soluţia. De altfel, este şi devreme acum ca să spună cine va fi candidatul. în mod firesc, ar urma. conform evoluţiei politice a partidului şi a oamenilor săi, Năstase să fie candidatul la preşedinţie al partidului. S-ar putea să nu fie interesat. Unora li se pare funcţia de preşedinte cam prea onorifică şi cu prea puţine puteri ’.

Adrian Năstase:Atitudinea lui Radu Podgoreanu faţă de şeful statului a (ost greşită

Atitudinea secretarului executiv al Partidului Social Democrat (PSD), Radu Podgoreanu, faţă de discursul susţinut în Parlament de preşedintele Ion Iliescu privind integrarea României în NATO, a fost greşită, deoarece şeful statului a adoptat în acest caz o poziţie neutră care poate fi justificată, a declarat premierul Adrian Năstase. El a arătat că Radu Podgoreanu a reacţionat la discursul preşedintelui Ion Iliescu în nume propriu, fară a prezenta punctul de vedere al PSD. “Afirmaţiile Iui Podgoreanu nu reprezintă o stare de spirit la nivelul partidului. Atitudinea preşedintelui Ion Iliescu semnifică o abordare neutră, care se poate justifica şi care arată disponibilitatea acestuia pentru contacte cu toate partidele politice, ceea ce este absolut pozitiv. Cred

câ şeful statului a dat o lecţie de conduită”, a spus Năstase. Premierul a mai afirmat însă că reacţia secretarului executiv al PSD a fost provocată de un sentiment de nemulţumire al acestuia faţă de insuficienta recunoaştere a meritelor actualului partid de guvemămînt la decizia Consiliului Nord- Atlantic de a invita România să adere la NATO. “Şi Ştefan cel Mare, şi Gelu din munţi au merite pentru NATO, dar s-a văzut că negocierile desfăşurate de PSD au avut un rezultat mai bun decît cel obţinut de alţii în 1997. De aceea, unii colegi au considerat că, la acest moment, chiar dacă nu sînt acordate medalii, trebuie sâ existe şi cuvinte bune care sâ ofere o anumită satisfacţie echipei respective”, a spus Năstase.

Ţraian Băsescu:Adrian N ă s t a s e n u f a c e d e o s e b i r e a

între interesul public si cel personalRefuzul primului ministru de a

avea o întîlnire cu primarul Capitalei - la care urmau sâ participe ministrul de Finanţe, ministrul Administraţiei Publice, ministrul Industriilor şi prefectul - pe tema deblocării creditelor BEI arată că Adrian Năstase nu face deosebirea între interesul public şi cel personal, a declarat, vineri primarul general al Bucureştiului, Traian Băsescu.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Claudiu Lucaci, a declarat, vineri, câ întîlnirea pe care premierul Adrian Năstase urma să o aibă pe 6 decembrie, la Palatul Victoria, cu primarul general al Capitalei, Traian Băsescu, pentm a

analiza problemele municipiului Bucureşti, a fost anulată in urma declaraţiilor acestuia din urmă privind remanierea guvernamentală.

“Băsescu ar trebui sâ mai aştepte pînă cînd va găsi alţi interlocutori, eventual pe cei pe care doreşte sâ îi vadă în locul prim-ministrului”, a spus Lucaci, referindu-se la- afirmaţiile liderului PD conform cărora, pentru a fi credibil, Guvernul ar avea nevoie de “o remaniere profundă” şi de numirea în fruntea noului Cabinet a lui Mircea Geoană sau a lui loan Mircea Paşcu.

Primarul general a precizat, vineri, că, la întîlnirea cu premierul, ar fi trebuit să discute despre

deblocarea celor aproape 300 dc milioane de euro de la BEI. necesare proiectelor de contorizare. modernizare a străzilor şi a infrastructurii din Centrul istoric al Capitalei.

“A refuza o astfel dc întîlnire pentru simplul motiv că primarul general şi-a exprimat o opinie corectă arată că nu este nici o deosebire între gîndirea lui Adrian Năstase şi a lui Marian Vanghelie", a menţionat Băsescu.

In opinia primarului Capitalei, este “aproape şocant sâ constaţi câ, pentru a debloca creditele pentru Bucureşti, trebuie să-i faci statui lui Năstase”.

Conform unui deputat UDMRNăstase doar s-a prefăcut a fi partenerul maghiarilor

Deputatul UDMR Raduly Robert a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc, că >n ultimii doi ani Adrian Năstase a purtat “o mască cum că ar fi un partener al comunităţii maghiare”.

Comentînd, la solicitarea unui ziarist local, o declaraţie făcută de Adrian Năstase la Alba lulia, potrivit căreia Legea statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei nu este în concordanţă cu standardele europene, deputatul harghitean a opinat că, prin această declaraţie, premierul a revenit ce fapt la normalitate, în condiţiile în care vrea alegeri anticipate. “Nu cred că i-a fost uşor în aceşti doi ani să Poarte o mască cum că ar fi un partener al comunităţii maghiare, cînd dmp de 10 ani, din 1990 pînă în 2000, nu a făcut altceva decît, de exemplu,

să participe la mitinguri cu dl. Vădim Tudor, în perioada 1996-2000”, a spus Raduly.

în opinia lui, dacă se vor organiza alegeri anticipate, premierul se va exprima aşa cum o făcea înainte de 2000. “în acelaşi limbaj pe care eul-am cunoscut şi nu l-am uitat”, a subliniat Raduly.

Premierul Adrian Năstase a' declarat, joi, la Alba lulia, că o problemă asupra căreia există diferenţe de opinii între autorităţile . române şi ungare este legea statutului maghiarilor din statele vecine Ungariei, subiect aflat pe ordinea de zi a discuţiilor pe care le va avea la Budapesta cu omologul său, Peter Medgyessy, la sfîrşitul acestei săptămîni. Năstase a afirmat că Executivul va bloca efectele

extrateritoriale ale legii prin stabilirea unor prevederi legislative interne, în cazul în care forma finală a acestui document nu va corespunde intereselor României.

“Nu cred că este nevoie de o astfel de lege. înţelegem problemele noului guvern ungar, care s-a trezit cu presiuni din partea dreptei şi a diasporei pentru a menţine această lege, dar credem că aceasta trebuie modificată, pentru a evita apariţia unor discriminări în plan economic şi educaţional între cetăţenii aceleiaşi ţări”, a spus Năstase.

Şeful Guvernului a mai afirmat că interesele altor state trebuie respectate doar în măsura în care acestea nu afectează interesele României, precizînd că acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte problemele apărute între cele două ţări referitoare la licenţierea numelui de Palinka.

Premierul Năstase consideră “nepotrivită” acţiunea lui

Dan Iosif din fata sediului PSDPrezenţa consilierului prezidenţial

Dan Iosif în faţa sediului Partidului Social Democrat (PSD), în fruntea unui grup de revoluţionari, a fost extrem de nepotrivită şi a lansat un semnal greşit. faţă de problemele acestora, a declarat, joi seara, premierul Adrian Năstase.

El a afirmat că, în momentul în care a aflat că Dan Iosif se află în faţa sediului central al PSD, l-a contactat telefonic pe preşedintele Ion Iliescu pentru a-1 întreba dacă acest consilier “are voie să picheteze o instituţie în timpul orelor de program” şi a precizat că nu crede că şeful statului a încurajat această acţiune. “Nu cred că preşedintele Ion Iliescu transmite mesaje prin intermediul lui Dan Iosif, ci bănuiesc că a fost vorba de o iniţiativă personală a acestuia”, a spus Năstase.

Un grup de aproximativ 30 de

revoluţionari, condus de Dan Iosif, consilier al preşedintelui Ion Iliescu, a pichetat, luni, sediul PSD, cerînd, printre altele, menţinerea lui Adrian Năstase în funcţia de premier şi solicitînd să nu fie organizate alegeri anticipate din cauză costurilor mari pe care acest proces le implică.

Dan Iosif a declarat câ se află în mijlocul revoluţionarilor pe care i-a sprijinit timp de 13 ani, pentru ca preşedintele Ion Iliescu sâ nu fie dezinformat.

Şeful statului a declarat, în aceeaşi zi, că Dan Iosif a participat la mitingul CORD ’89 din faţa sediului PSD în calitate de preşedinte al acestei organizaţii şi nu de consilier pentru problemele revoluţionarilor în Administraţia prezidenţială.

SUBREDACŢIA TURDA:

SUBREDACŢIA DEJ:

luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16:sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04.

r - '.v ..‘.y 1 1 %

Preşedintele Consiliului de Administraţie al SC CASIROM SA Turda, convoacă Adunarea Generală a A cţionarilor la data de 16.12.2002, ora 12, la Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr. 35, jud. Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi la data de referinţă de 09.12.2002, cu următoarea O rdine de zi:

1. Analiza şi aprobarea activităţii pe baza Bilanţului financiar şi a Contului de profit şi pierderi pentru anul 2001, repartizarea profitului, precum şi analizarea şi aprobarea rapoartelor Comisiei de cenzori şi ale cenzorului independent.

2. Analiza şi aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pentru anul 2002,precum şi a Bugetului de venituri şi cheltuieli aferent anului 2003.

3. Diverse.Începînd cu data de 01.12.2002, documentele şi materialele informative referitoare la

problemele incluse în ordinea de zi se pot consulta la sediul S.C. CASIROM S.A,, între orele 10-12.

Formularele de procuri speciale se pot obţine de la sediul societăţii, Compartiment Resurse Umane, începînd cu data de 01.12.2002. După completarea şi semnarea lor, un exemplar în original al procurii speciale se va depune/expedia la compartimentul Resurse Umane pînă la data de 10.12.2002, ora 13,00.

în caz de neîndeplinire a condiţiilor necesare desfăşurării şedinţei în data de 16.12.2002, AGA se convoacă pentru a doua oară, în acelaşi loc, în data de 17.12.2002, ora 12.

Informaţii suplimentare Ia sediul societăţii: Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr. 35 sau tel: 0264-316.250.

(9759117)_________ Preşedinte C.A., Mihai TUFAN

văfa nuntă

V in o la c a s ie riile A S T R A L T E L E C O M , '. 7 : ptâteţtoabonamontollaziJGGaŞKfrZ^l;. ' ţ ?■: (c o n fo rm c o n tra c tu lu i) şi p o ţi c â ş tig a :i. * un a u to tu ris m d e lu x V' ■ o 10 te le v iz o a re c o lo r 1 . —

» d o ua c u p o a n e d e c ă lă to rie d o 500 llS D t* ~* ‘* ~ ~ jţ| « mii de alto p re m ii

MARI.. REDUCERI Şl GRATUITĂŢI ABONEAZÂ-TE ACUMl' v . ‘ •

E x t r a g e r e a M a r i lo r P r e m i i N a ţ io n a le s e v a f a c e p e P R IM A T V

(ştirile Focus 18 din 24 decembrie 2002)rastorU. p e c a n a M propriu A S T R A l T e i l P/TU

w w * astre l.ro • - * — - v ««■1 ■« i t . viw w .koppa.ro

'«Cmn

Parteneri media

/ . - . . r 'J

JURNALUL A S T R A L TELECOM | |Televiziune prin Cablu şi Internet ■»)

D i r e c ţ i a R e g i o n a l ă V a m a l ă I n t e r j u d e ţ e a n ă C l u j

în confonnitate cu OG 128/98 şi HG 167/99 organizează licitaţie publică deschisă în data de 5.12.2002, ora 10, la sediul Biroului Vamal Cluj-Napoca, str. Al. Vaida Voevodnr. 2, pentru valorificarea următoarelor produse diverse:

- R ă ş in ă s c h im b ă t o a r e d e io n i - 2 0 0 1 - 9.000.000 lei - total- P u z z le - m ă r im i d iv e r s e - 5 0 0 , 3 0 0 , X .0 0 0 , 2 .0 0 0 ,3 .0 0 0 p ie s e - diferite

preţuri- A u t o t u r is m R e n a u l t B 5 3 , 1 9 9 3 -17 .000 .000 lei

- A u t o u t i l i t a r ă V W , 1 9 8 6 ,2 .2 9 5 c m c - 78.000.000 lei- etc.Lista completă cu bunurile şi autovehiculele valorificate se poate consulta la sediul

B.V. Cluj şi BRVI Cluj.Pasul licitaţiei este de 5% din valoarea de pornire.Potenţialii ofertanţi vor depune pînâ în data de 5.12.2002, un avans de 10% din preţul de

strigare al produselor solicitate. Avansul se va depune în contul 50054287998 deschis la Trezoreria Cluj.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene Cluj, B-dul M uncii nr. 18, la Compartimentul Valorificare Bunuri, etaj 3, telefon 415.259 sau 415.701, interior 36. (9760632)

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 0264-194.981.

TEL.: 196.858. ___ _

h

S.C. LORIGAB COM S.R.L.

comercializează

tablă zincată decapată şi ţevi

la preţuri avantajoase. Relaţii la telefoanele:

0722-647.958, 0766-663.060

sau la adresa str. Cîmpina nr. 51-53, Cluj-Napoca (cvaleo TRANSCOM). (9774680)

REPARAŢIIAPARATURĂ FOTOGRAFICA.

ZcnoREINHARDT

C a l e a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C l u j - N

Te l.: 0921460-169; 064/ 42-50-96

BRUKENTHALB A N C A C O M E R C IA L AC A R P A T I C A

Dobândă: fixă • 23% T e r m e n : 6 lu n i

D e p o z i t e le s u n t g-j» a c c e P ^

g a r a n t a t e c o n f o r m le g ii îm p u t e r n ic iţ i

Sum a m in im ă :

5 milioane lei - persoane fizice 25 milioane lei - persoane juridice _

M m c ş n l I . A n t o n e s c u N r . 1 , B l . B lP ia t n M i l i n i V i l e a ^ u . N r . 8 £

T e l. :4 2 ? 5 C > 2 5

S.C. TRANSILVANIA C-ŢII S.A.Cluj-Napoca str. Orăştie nr. 10

la următoarele dimensiuni:- 75 cm x 45 cm - 95 cm x 45 cm- 95 cm x 40 cm - 95 cm x 55 cm

CANTIIWŢHEIMITATPreţul de vînzare este 30.000 lei/mp cu T.V.A. inclus. Informaţii telefon 0722-540.126. (F.P. 536)

A N U N Ţ I M P O R T A N Tpentru clienţii societăţii PORTAL

Din data de 01.12.2002, societatea

SC Portal Import Export SRLîsi schimbă denumirea. 5

co

Noul nume va fi £

SC Seltron CATV SRL aToate condiţiile contractuale actuale rămîn valabile.

S .C . în c h iria z ăs p a ţ i u p e n t r u d e p o z i t a r e

în suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 0264-194.981.

ŞTIRI DIX SPORTfSâmbăta:

($,30N V

v > *

f j j p ....

sună bfne fi ^ __900kHz 1503 IcHjî !UMi AUiz

%

(9762190)

ŞTIRI IIIN SPORTt

Luni-vineri In «rele 0,30 7,30 12,50 1»,50

M a g a z i n " M O C H E T A "

FC L

F f î C M

ff I F N T 6

l i p i r e c l i p s a r e

6 mm 167.983 210 0007mm 193.193 235 2108mm 210,000 25? n t7"preţurile sînt în lei/metru pătrat fără TVA

str. A. V la icu nr. 4 C lu j-N ap oca T elefon : 0 2 6 4 -4 1 9 .1 6 4

J

OMANTĂC lu j, str. Clem enceau nr. 2

T e l: 192433

O f e r ă ÎM P R U M U T U R Ipentru cumpărarea de locuinţe, terenuri, autoturisme etc., fără giranţi, fără adeverinţă de venit

r a t e a v a n t a j o a s e-------------------------------

ORAR: LUNI - VINERI 9.00 -17.00 P L A N 1 F IC A ŢI-V Ă V IITO R U L

____________C U NOI.___________

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25

Tel/fax: 0264-429.674, 0721-207.645, 0745-235.668• Vinde casă 3 camere, 2 băi,

beci, pod, pregătită pentru mânsardare, superfinisată, centrală termică, garaj, cu mobilă de bucătărie la comandă, telefon internaţional, preţ 39.500 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde ultracentral ap. 4 camere,

superfinisat, totul nou, centrală termică proprie, geamuri termopan, uşi termopan, finisat, modem, 140 mp. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde garsonieră conf. I, str. Porţile de Fier, nefinisată, ocupabilă imediat, îngrijită, cu telefon. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 2 camere, conf.

2, etaj intenuediar, îngrijit, nefmisat, Al. Clâbucet, cu telefon, preţ 15.500 USD negociabil. Tei. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent teren 800 mp, Mărăşti central, front la strada principală, toate facilităţile, pentru construcţie. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. I cameră, mobilat, integral dotat cu maşină de spălat automată, tv color, central, preţ 100 USD, pe termen lung. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 2 camere, cart. Plopilor, integral mobilat şi dotat, tv color, frigider, aragaz, maşină de spălat automată, telefon internaţional, pe termen lung. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ultracentral, spaţiu pentru restaurant, 130 mp, terasă, beci, telefon internaţional, preţ 700 USD/lună. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu ultracentral, intrare din stradă, 50 mp, uşă termopan, grup sanitar, birou, cu telefon, pe termen lung. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT restaurant finisat, integral dotat, terasă, în funcţiune. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Âg.i.)

D O M U Sstr. David Francisc

nr. 8tel/fax: 0264-196.238,

tel: 0264-196.702; 0744-516.942; f 0724-246.720

J S

• Dă urgent în chirie casă zonă centrală, singur în curte, ultrafinisată, amenajată pentru sediu de firmă, suprafaţă utilă parter I50 mp, subsol (depozit) 25 mp, curte pietruită 800 mp, cu acces auto. Preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Dă urgent în chirie casă zonă

centrală, singur în curte, amenajată pentru bar - restaurant, 100 mp, 2 bucătării, curtea interioară amenajată terasă, se pretează şi pentru alte activităti. Preţ 700 USD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744- 516.942. (Ag.i.) _ .• Vinde teren zona între Lacuri,

pentru construcţii, suprafaţa de 3.000 mp, front 24 m, toate utilităţile, cu posibilităţi de parcelare, preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.23S.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04.

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : lu n i - v in e r i 8 -1 4 ;te l/ fa x 3 1 -4 3 -2 3 ;

S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 ,m a r ţ i , v in e r i 8 -1 1 :

te l/ fa x 2 1 -6 6 -7 5

V ' ;

. * Vinde urgent ap. 2 camere, P-ta M. Viteazu. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde teren zona Colonia Becas,

suprafaţa 1.000-12.000 mp. Preţ Î0 USD/mp negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere, zona centrală,

etaj 1/2, suprafaţă 100 mp, ultrafînisat, geamuri termopan amenajat ca şi sediu de firmă microcentralâ proprie. Preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde casă 4 camere, lîngă Complexul Dora, teren aferent 1.000 mp. Pret negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde 2 vile, D+P+4, 26 camere,

superfinisate, foarte bune pentru sediu firmă, hotel restaurant, teren2.000 mp. Preturi negociabile. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde urgent ap. 3 camere, Apahida, finisat, parchetat, gresie, contorizat, grădină în folosinţă + anexe. Pret 15.000 USD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744- 516.942. (Ag.i.)

• Vinde teren zona Beliş cu suprafaţe cuprinse între 7.000 -600.000 mp, cu posibilităţi de parcelare, preturi cuprinse între 3-6 USD/mp. Tei. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.).

REZIDENŢIAL - IMOBILIARE

• Vinde casă în Gruia, 2 camere, bucătărie, front la 2 străzi, teren 700 mp, pret 32.000 USD negociabil. Tel. 196.808, 195.916 (Ag.i.).• Oferă spre închiriere în Turda

spaţiu de 10.000 mp pentru diverse activităţi industriale, depozitare, parc auto. Utilităţi, rampă, ateliere, centrală tennicâ, curent trifazic, gmp social. Tel. 196.808, 195.916 (Ag.i.).• Oferă spre schimb ap. 2 camere

decomandat, etaj intermediar, semifinisat, garaj beton în Grigorescu, cu ap. 3-4 camere în Grigorescu, etaj 1-2 + diferenţă. Tel.196.808, 195.916 (Ag.i.).

• Vinde casă în Bonţida, construcţie cărămidă, 1 cameră, bucătărie, hol, teren 500 mp, pret 150 milioane. Tel. 196.808,195.916 (Ag.i.).

• Vinde garsonieră cf. I în Grigorescu, în bloc cu apartamente, pret negociabil. Tel. 196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde garsonieră cf. II, Mărăşti, etaj intermediar, gresie, faianţă, uşi schimbate, preţ 11.000 USD. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Vinde urgent ap. 2 camere în Grigorescu, str. Vlaliuţă, balcon mare, ocupabil imediat, pret 17.500 USD. Tel. 195.916, 196.808 sau P- ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere cf. I,

decomandat, Mărăşti, parter înalt cu balcon, centrală termică, gresie, faianţă, termopane, loc de parcare, mobilă de bucătărie personalizată, modificări interioare, preţ 30.000 USD negociabil - inclusiv mobila. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, în zonă

semicentrală, 48 mp, geamuri la stradă, pentru birouri, magazine, preţ 24.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.9 1 6, 196.808. (Ag.i.).• Cumpără teren în Cluj. Tel.

196.808, 195.916 (Ag.i.). ,

REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIG

CLUJ-NAPOCAcu sed iu l în Cluj-Napooa, str. A vram lan cu nr. 22-

2 8 , telefon 0264-194 .045 , fax 0 2 6 4-195 .335anunţă v în zarea s

CNj

Auto frezei Ural 1model D-902 motor cu 8 cilindri

în VZii 375puterea 175 CP,p rin n eg o c iere d irectă , în d a ta d e 6 d ecem b rie

2 002 , ora 10, la sed iu l R eg ie i, S erv ic iu l In vestiţii.

MATRIMONIALE• Americalf, hippy,

gIobetrotterTMV@hotmaiI. com caută femeie activă, spontană, atractivă, deschisă, simpatică, atletică, cu vîrsta între 27-37 ani, poate fi divorţată şi cu un copil, care să vorbească limbile engleză şi franceză pentru a mă însoţi şi ghida. Există posibilitatea căsătoriei. Adresa de e-mail e s t e : globetrotterTMV@hotmail. com. Răspundeţi-mi.cît mai repede posibil! (552264)

• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 între orele 9,00-21,00. (550966)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd în Cluj, cartierul Gheorgheni, apartament două camere, dependinţe, confort II, etaj II, cu telefon şi îmbunătăţiri. Telefon 0722- 822.212. (9759116)

• PF vînd apartament 3 camere semidecomandat central, Piaţa M. Viteazul et. 2, contorizat şi finisat, ocupabil imediat. Tel: 0264-19-25-44 pentru vizitat. Preţ 40.000 USD negociabil. (554432)

• Depozit materiale de construcţii, vinde cherestea răşinoase, la preţuri avantajoase, str. Câmpina nr. 51-53 Cluj. Tel: 41-51-42. (552214)

• Vînd din cauză de boală, Mercedes 190D, alb, an 1992, aproape nou, 43.000 Km, dotări: transmisia automată, ABS, servo frînă, servo direcţie, sirokou electronic, radio casetofon, CD player, ornament mahon etc. Tel: 44-34-25. (552253)

• Colecţionar serios cumpără obiecte antice Ia cele mai mari preţuri. Tel: 14-11-76 şi 44-13- 26, după orele 18.00. (552226)

• Cumpăr scrisori şi vederi vechi, întreguri poştale, timbre, monede şi bancnote vechi, decoraţii şi brevete militare vechi, acţiuni vechi şi altele. Plata deosebită, lei sau valută. Tel. 13-66-77 sau 0744-57-05- 25. (553104)• Vînd pui Pechinez. Tel: 12-21-

81. (552144)• Vînd două bucăţi fotoliu pat

nou, o masă mică, o chiuvetă, un raft de perete, un coş de nuiele pentru piaţă Tel: 42-80-24 după ora 12.00. (552169)

• Vînd poliţă din pal alb lm x 1,6 m, haină de piele treisferturi gri nr. 44-46, tablouri acuarele noi. Tel: 189936. (554549)

• Vînd maşină de spălat “Automatic”; maşină de spălat “Alba Lux 12”; cort mare-5/2,5 m; televizor “Telecolor”. Tel. 13-06-32. (553168)

• Vînd pianină. Rcdnik D. Ioan, str. C. Brăncoveanu nr. 23. (553173)

ÎNCHIRIERI• închiriez garsonieră confort I,

pe termen lung, str. Zorilor nr. 37; ap. 15; et. 3/4, mobilată, balcon închis. Plata în valută, avans pc 3 luni. Informaţii la tel: 18-67-93, sîmbâtâ şi duminică între orele 10- 16. (552237)_______________

DIVERSE

• Vînd casă, grădină şi teren extravilan în Vultureni. Tel: 41-21- 46. (552272)

♦ Sindicatul Energeticienilor din SC Electrica Cluj, organizează licitaţie pentru achiziţionarea de produse - pachete Ia copii. Licitaţia va avea loc în data de 2.12.2002, orele 10.00 la Sediul Bazei Sportive “Electrica” din str. Iiie Măcelaru nr. 28. (552222)

• Firmă de Import şi Distribuţie produsefarmaceutice angajează cu carte de muncă reprezentant de vînzări. Cerinţe: studiisuperioare (cele în domeniul medical constituie un avantaj); experienţă în domeniu, program flexibil, domiciliul stabil în Cluj-Napoca, auto proprietate personală. Rugăm persoanele interesate să trimită un CV şi scrisoare de intenţie Ia fax nr. 0269-21-18-47. (554528)

• Angajăm tineri pentru distribuit reclame. Tel: 0265- 146.049. (9762149)

Atenţie dragi cititori !!! Marea prezicătoare Columbia

se află în Cluj. Lucrează cu lucruri sfinte, plante naturiste aduse de Ia Ierusalim. Ea desface cununii, face talismane de dragoste, împreunează pe cei dragi, alungă blestemul din casele oamenilor, aduce spor în afaceri, are leacuri de beţie, de impotenţă, scoate argintul viu, are leacuri de slăbire. în Postul Crăcinului se desfac blestemele. Mă numesc Maria din Cluj, şi vreau să-i aduc mii de mulţumiri doamnei Columbia. Văzînd-o pe mai multe posturi de televiziune am apelat şi eu la dînsa cînd nu mai aveam nici o speranţă. Viaţa mea era ca un coşmar datorită unei prietene care intrase în relaţie cu soţul meu, aveam ceartă în casă, nu putea să ne suporte nici pe mine, nici pe copii. Mă numesc Ion şi îi aduc mii de mulţumiri doamnei Columbia, pentru că mi-a dezlegat cununia, şi acum mă simt un om fericit. Apelaţi cu încredere la fel: 0740-47-94-95. (552151)

• Laboratoarele Plantcxtrakt angajează: - economist pentru calculaţie de costuri; - chiniistă sau asistentă de farmacie pentru control pe flux (pentru secţia din Cluj); - ambalatoare (pentru secţiile din Cluj şi Rădaia). La Rădaia se asigură transportul gratuit la firmă. Interviul va avea loc miercuri, 4 decembrie 2002. Relaţii la tel: 26-06-88. (552228)

• înscriem şi specializăm personal feminin în cursurile de limbă germană şi căutăm personal calificat în meseriile stenodactilografie, economist, jurist şi arhitect, cu posibilităţi de lucru în ţară şi în Germania. Prin trimiterea unei biografii în limba română cu fotografie la adresa: G. M. A. Schnitzar/ Postfach 330125/79049 F re ib u r g /D eu tsc h la n d . (554560)

Se citează pîrîta Dr. Mannsberg Izabela m. Conte Wass Andrei, cu domiciliul necunoscut la Judecătoria Gherla, pentru data de. 17 decembrie 2002, în dosarul civil nr. 3199/2002, privind pe Ursan Maria şi Ursan C-tin, avînd ca obiect acţiune în constatare. (9762230)

• S. C. Astar S. A. , Cluj- Napoca, str. Someşului nr. 5-7, judeţul Cluj, J12/60/1991. Convocator. Subsemnatul Tudorache Radu,administrator al S. C. Montero S. R. L. ; în calitatae de acţionar al S. C. Astar S. A. cu sediul în Cluj-Napoca str. Someşului nr. 5-7, judeţul Cluj, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. J12/60/ 1991, în temeiul art. 117 din Legea 31/1990 republicată, convoc Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor înscrişi în Registrul Acţionarilor la data de05.11.2002, pentru data de16.12.2002, ora 10,00 la sediul societăţii, cu următoarea ordine de zi: 1. Modificarea ai.9 din art. 7 al Contractului de Societate, după cum urmează: “conducerea curentă a societăţii este asigurată de directorul societăţii care va fi numit de Consiliul de Administraţie”. în consecinţă se va anula modificarea al. 9 din art. 7 consfinţită în Actul Adiţional autentificat sub nr. 426 din 22 mai 2002. 2. Majorarea capitalului social al societăţii de Ia 320.980.000 lei la 321.100.000 lei. după cum urmează: Man Adrianmajorare de la 18 acţiuni Ia 20 acţiuni; Oprea Maria majorare de ia 18 acţiuni la 20 acţiuni; Suciu Liviu majorare de la 18 acţiuni la 20 acţiuni;Tcodorcscu Adriana de la 18 acţiuni la 20 acţiuni; Lobonţ Olimpia de la 2786 acţiuni la 2790 acţiuni. Acţiunea dc majorare descrisă mai sus se va face luînd în considerare valoarea nominală a unei acţiuni dc 10.000 lei. 3. Schimbarea formei juridice a societăţii din S. A. în S. R. L ., cu modificareacorespunzătoare a statutului şi contractului, stabilirea administratorului şi numirea directorului societăţii. în documentele ce se vor întocmi cu acest prilej se va menţiona printre altele, valoarea unei părţi sociale de 100.000 lei. Nota: în cazul în care nu vor fi întrunite condiţiile pentru AGEA din 16.12.2002, se stabileşte rezerva pentru această adunare în ziua de17.12.2002, ora 10,00, la sediul societăţii. Tudorache Radu, administrator al S. C. Montero S. R. L. (553178)

Protos srl, agenţie autorizată selecţionează sudori, mecanici pompe, instalatori şi frigotehnişti pentru vase de croazieră în SUA. Experienţă şi calificare obligatorii. Engleza nivel conversaţional. Relaţii: luni - vineri, orele 10,00-16,00, tel: 0268-411.773, Braşov, ştr. Cuza Vodă nr. 64. (9762221)

• Celebra făcătoare tk- minuni prin magie albă. Sandra, vine şi de data aceasta

* “ *31

în ajutorul dumneavoastră cu puterile sale deosebite. Venită la cererea sutelor de clujeni, pentru binele făcut în dragoste, afaceri, spor, linişte, aduce persoane de peste hotare, leagă şi dezleagă orice fel de probleme. Apelaţi acum, în Postul Crăciunului. Se fac minuni. Apelaţi cu încredere şi nu veţi regreta. Maximă seriozitate. Rezolvare la prima şedinţă. Telefon: 0745-42-02- 01. (553097)

■ Locatarii blocului de pe str. Republicii nr. 24, angajează de urgenţă un fochist pentru centrala termică. Cazan P. A. C. 8 dc joasă presiune. Tel. 19-69-57; 19-69-44, apartament 9 sau 14, dupâ orele 14,00. (553172)

• Consilii Local al comunei Apahida, judeţul Cluj, organizează în data dc 12.12.2002, ora 10.00 licitaţie publică - concesionare clădiri fost sediu CAP. Pata. Informaţii suplimentare privind condiţiile de participare sc pot obţine la sediul din Apahida, str. Libertăţii nr. 122, judeţul Cluj sau la tel: 23-17-77. (554541)

• Sc citează Ia Judecătoria Cluj- Napoca in dosar nr. 8815/2002, sala 169, ora 8.00 piritul Pintea Gheorghe, cu domiciliul necunoscut în proces de prestaţie tabulară. (552247)

• Sc citează la Judecătoria Cluj- Napoca, etaj I, camera 167, în data dc 16.12.2002, orele 8,00, Dosar nr. 13333/2002. pîrîţii Marinca Istvan lui Iosif şi soţia Krccz Naptopia, Togya Antinic căsătorită cu Gâvrilă Mariuca, Bordea Maria, Bordca Ioan toţi cu domiciliul necunoscut, in proces dc intăbularc, recunoaştere drept de proprietate şi partaj teren, reclamant Carascl Nicolae. Prezenţa obligatorie. (553175)

• Pîrîţii Bojan Ioan şi Nicoară Gafia sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca la data dc 6.12.2002, în proces cu Gliga Mariana şi alţii pentru prestaţie tabulară. Dosar 9390/2002. (553176)

• Subsemnata Muncaci Maria, reclamantă în Dosarul nr. 11293/ 2002 cu termen de judecată în data de 16 decembrie 2002, sala 102 Ia Judecătoria Cluj-Napoca, chem în judecată pe pîrîţii cu domiciliul - necunoscut Galfried Rudolf, soţia lui Abraham Lazăr născută Galdfried Elena şi soţia lui Rosen Alexa născută Galdfried Elisabeta. (553179)

PIERDERI• Pierdut extras C. F. nr. 143916

teren zona Colina, pe numele Şomlea Anuţa. Se declară nul. (552267)

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l ^ ?Jvă puteţi adresa la:

- S .C . A P E X S .R .L . - str. A . la n c u nr. 3 6 , te l. 0 2 6 4 -1 9 6 .2 1 3 (p în ă în u ltim a z i a lu n ii p en tru lu n a u rm ă to a re);- C .P .D . A P E X S .R .L . - str. I .M . K le in nr. 15, tel. 0 2 6 4 - 4 3 9 .1 2 0 (p în ă în u ltim a z i a lu n ii p en tru lu n a u rm ă to a re);

- S .C . R O D I P E T S .A . - P -ţa G ării nr. 4 -5 , te l. 0 2 6 4 -4 3 3 .6 2 0 (c u p la ta în n u m erar sa u v ir a m e n t, p în ă în u lt im a z i a lu n ii p en tr u lu n a u r m ă to a r e );- L a fa c t o r i i p o ş ta l i ş i O f ic ii le P o ş t a le d e care aparţineţi ( în p er io a d a 1 -2 6 a f ie c ă r e i lu n i).

DECESE COMEMORĂRI• Cu inimile zdrobite de

durere anunţăm moartea surorii, cumnatei şi mătuşii noastre MUREŞAN ILEANA. Sâ-i fie ţărîna uşoară. Familia Chişbac Ioan, Maria, Ioana şi Bogdan. (552268)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm moartea surorii şi mătuşii noastre ELENA MUREŞAN. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fratele Nicula Ioan şi fiul Tudor (552269)

• Cu nespusă durere, anunţăm că vineri 29 noiembrie 2002, a trecut Ia cele veşnice, în al 100-lea an de viaţă, după o îndelungată suferinţă, scumpul nostru tată, socru, bunic, străbunic IOAN HORDOAN ( a lui Ioachim), fost primar în Prislop-Năsăud şi deputat în Adunarea Eparhială- a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului Feleacului şi Clujului. Slujba religioasă şi înmormîntarea vor avea loc duminică I decembrie 2002 în localitatea Liviu Rebreanu (Prislop) la orele 13.00. Dumnezeu să-l ierte şi sâ-I odihnească! Familiaîndurerată: Liviu fiu, .Maria noră, nepoatele Claudia, Ştcfania cu soţul Marius Picu şi copiii Maria şi George- strâncpoţi. (552274)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a fratelui nostru FERENŢ ANDREI, decedat în ziua de28.11.2002. înmormîntarea va avea loc duminică 01.12.2002 în localitatea Chinteni, Ia orele12.00. Dumnezeu să-l odihnească! Fratele Vasile Fcrenţiu şi familia. (552281)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic FERENŢ ANDREI, în vîrstâ de 69 dc ani. fnmormîntarea va avea loc în Chinteni, duminică, 1 decembrie 2002, ora 13,00. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Ferenţ şi Hcniger Nelica. (553184)

• Cu profund regret transmitem sincerele noastre condoleanţe consilierului nostru Pavel Mureşan, la decesul scumpei sale soţii LENUŢA. Din partea preoţilor şi Consiliului Parohial al bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Mănăştur. (552270)

• .Sîntem alături de familiile Rnicu şi Bogdan în greaua

1 durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei, mamei şi bunicii dragi BOGDAN ANA. Sincere condoleanţe. Asociaţia de proprietari Băiţa nr. 3. (552271)

• Sîntem alături de familia Petrulea Vasile şi Domnica, în marea durere pricinuită de moartea socrului şi tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea colectivului de la Centrul Comercial Cluj- Compartimentul Vînzări. (552273)

• Sîntem alături de familia Prof. Dr. Doina Cozman, în greaua pierdere suferită prin decesul mamei sale. Eugen Boie, copiii Alina şi Cristi.(552282)

• Cu profundă durere în suflet, ne despărţim de prea iubitul nostru unchi IOAN HORDOAN, din Liviu Rebreanu - Năsăud, care ne-a părăsit în al 100-Iea an de viaţă. Fie-i ţărîna uşoară! Sîntem alături de verişorii noştri Aurel, Lenuţa, Liviu cu familiile, în marea lor durere. Maria-Livia, Floare-Ileana Tomuţa şi Liviu Tomutsa cu familia. (552275)

• împărtăşim durerea colegei noastre doamna Domnica Petrulea, la trecerea în nefiinţă a tatălui său. Sincere condoleanţe întregii familii. Serviciul Analiză şi Costuri.(552283)

• Sîntem alături de familia domnului director ing. Vasile Petrulea, în marea durere pricinuită de încetarea din viaţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. ColectivulServiciului SiguranţaCirculaţiei. (552284)

• împărtăşim durerea familiei domnului director ing. Vasile Petrulea, la pierderea pricinuită de încetarea din viaţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe şi întrega noastră compasiune. Colectivul Diviziei Comerciale. (552285)

• împărtăşim durerea sufletească a doamnei profesor univ. Dr. Doina Cozman prin pierderea mamei scumpe şi dragi, carc să se bucure de lumina veşnică a lui Dumnezeu. Familia prof. Dr. Ştefania Kory Calomfirescu. (552286)

• Sîntem alături dc colega noastră Prof. Dr. Doina Cozman, în clipele de grea încercare pricinuite de trecerea în nefiinţă a distinsei sale mame, Dr. DOINA HÂRDUŢIU. Colectivul Clinicii Psihiatrice. (552287)

• Familia Prof. Dr. Nicolae Miu împărtăşeşte durerea doamnei Prof. Dr. Doina Cozman, prilejuită dc decesul neaşteptat al mamei iubite, distinsa doamnă Dr. DOINA HÂRDUŢIU şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. (552288)

• Biroul de Consiliu al Facultăţii de Medicină este alături de doamna Prof. Dr. Doina Cozman, în clipele grele de despărţire de iubita mamă, Dr. DOINA HÂRDUŢIU. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească în pace! (552289)

• Sincere condoleanţe familiei Petrulea la pierderea tatălui drag. Familia Groza Teodor şi Gabriela. (552290)

• Sîntem alături de familia Petrulea în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Groza Cristian şi Camelia. (552291)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru familia domnului ing. Petrulea Vasile - director la Sucursala CFR marfă Cluj în marea durere pricinuită de dispariţia tatălui, socrului şi bunicului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colectivul de la SC Construcţii Feroviare Cluj SA. (554542)

• Sîntem alături de doamna prof. dr. Cosman şi familia în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a celei ce i- a dat viaţă. Sincere condoleanţe. Colectivul secţiei Psihiatrie HI. (554544)

• Sîntem alături de familia Hăduţiu şi Cosman la durerea pricinuită de pierderea soţiei, mamei şi bunicii lor. Dumnezeu s-o odihnească. Familia Gorcea şi Bariţchi. (554545)

• Sîntem alături de doamna şef serviciu Domnica Petrulea şi domnul director Vasile Petrulea în marea durere pricinuită de decesul tatălui şi socrului drag. Conducerea Sindicatului Libertatea CFR Cluj. (554546)

Un ultim omagiu şi profund regret Ia dispariţia din viaţă a mătuşii dragi POTRA IUSTINA. Sincere condoleanţe familiilor Balint Aurel şi Potr. Iorgu. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia Radu Lucaciu. (554547)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la draga noastră cumnată şi mătuşă POTRA IUSTINA. Nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărîna uşoară! Cumnata Lucreţia şi nepoţii Rodica, Gabriela şi Liviu cu familiile. (554548)

Sîntem alături de familia Aurel Balint în marea durere pricinuită de pierderea mamei, soacrei şi bunicii. Sincere condoleanţe. Familia Câmpean. (554558)

în memoria celui ce a fost GOCAN GAVRIL. Ileana şi Mircea. (554559)

Sîntem cu tot sufletul alături de dragii noştri naşi, Domnica, Vasile, Mirela Petrulea în aceste momente grele pricinuite de stingerea din viaţă a tatălui, socrului şi bunicului drag. Tramsmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Finii Mircea, Mioara, Dana Fati. (553174)

• Sîntem alături de colega noastră Ana Fercştean în momentele de grea încercare pricinuite de trecerea în eternitate a surorii dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Serviciului P. I. S. A. R. A. T. U. C. Cluj- Napoca. (553183)

• Au trecut şase săptămîni de cînd iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, ing. POP VASILE ne-a părăsit. Comemorarea va avea loc duminică, 1.12.2002 la ora10.00, Ia Biserica Greco- Catolică din str. Câlan - Mărăşti. Dumnezeu să-l odihnească! Familia. (552276)

• Se împlinesc 6 săptămîni de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţii, mame, soacre şi bunici STOIAN MAGDALENA'. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia îndurerată. (554543)

• Pios omagiu la împlinirea a 20 de ani de Ia pierderea scumpei noastre mame şi bunici SÂRMĂŞANROZALIA. Fiicele Mia, Adi şi Monica cu familiile. (554557)

• La 1 decembrie 2002, se împlineşte un an de Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost PÂRCÂLAB EMIL- om de deosebită omenie. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Soţia Lucia şi fiica Nicoleta. (553177)

Inspectorii ONU au declarat că vor face toate eforturile pentru a evita sâ fie spionaţi, în timpul misiunii pentru dezarmarea Irakului, răspunzînd, astfel, unor informaţii transmise de la Londra, în legătură cu această posibilitate, transmite AFP.

“Vom lua toate măsurile de precauţie pentru a împiedica orice scurgere de informaţii”, a declarat purtătorul de cuvînt al experţilor ONU, Hiro Ueki.

Purtătorul de cuvînt a evitat să ofere mai multe detalii, subliniind că nu poate să vorbească despre măsurile de securitate adoptate de echipele de inspectori, care au revenit la Bagdad, după o absenţă de patru ani. înaintea sosirii inspectorilor, o echipă de aproximativ 30 de tehnicieni a repus în funcţiune birourile utilizate de către misiunile ONU, la hotelul Canal, cartierul general al organizaţiei, de la periferia Bagdadului.

Un purtător de cuvînt al Ministerului britanic al Afacerilor Externe a apreciat, joi, câ “nu ar fi o surpriză” dacă Saddam Hussein ar intercepta convorbirile inspectorilor.

Surse din cadrul ONU au declarat, joi, postului de televiziune BBC, că, din cauza lipsei de resurse, cartierul general al inspectorilor nu a

putut fi verificat pentru detectarea eventualelor microfoane.

Potrivit BBC, se pare câ inspectorii ONU erau aşteptaţi de către irakieni, îa obiectivul din Al-Tahaddi, situat la 25 de kilometri est de Bagdad, în condiţiile în care factorul-surpriză este esenţial pentru eficacitatea inspecţiilor.

Un responsabil al ONU a declarat, pentm BBC, că, prezentînd obiectivul care urma să fie vizitat, francezul Jacques Băute, şef al inspectorilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), s-a ferit să pronunţe numele instalaţiei suspectate, preferind sâ indice pe hartă poziţia acesteia. Alte discuţii de interes au fost purtate în grădină.

“Rezoluţia 1.441 a Consiliului de Securitate ONU face apel la o cooperare totală, iar orice amestec ar reprezenta o problemă serioasă”, a comentat, referindu-se la aceste acuzaţii, un purtător de cuvînt al Ministerului britanic al Afacerilor Externe.

“Totuşi, nu ar fi o surpriză, ţinînd cont de trecutul lui Saddam Hussein, dacă acesta ar trata cu rea voinţă comunitatea internaţională”, a comentat el.

Ariei Sharon cîştiga alegerile primare din cadrulPremierul israelian Ariei

Sharon a fost reales la conducerea partidului său, Likud, devansîndu-1 cu 15 procente pe principalul său rival, actualul ministru de Externe, Benjamin Netanyahu, potrivit rezultatelor-oficiale publicate vineri, relatează AFP. Sharon a obtinut 55,8 la

sută din voturi, în timp ce Netanyahu a primit 40,8 la sută din sufragiile exprimate. Candidatul extremei drepte a partidului, Moshe Feiglin, a obţinut 3,4 la sută din voturi.

Doar 46 la sută dintre cei 305.000 membri ai Likud, cel mai mare partid din Israel, au

: participat la alegerile primare

organizate joi în cadrul partidului. Scrutinul a fost marcat de ; atentatele antiisraeliene comise în Kenya şi Israel, soldate cu moartea a nouă israelieni. După scrutin, Sharon a promis câ va răzbuna moartea israelienilor şi a cerut Likud (drepta) să se mobilizeze pentru a cîştiga alegerile legislative anticipate din 28 ianuarie! ,

Reprezentanţii comunităţii internaţionale au cerut sporirea vigilenţei după cele două atentate antiisraeliene comise joi în Kenya, relatează A F P .

Actele teroriste din Kenya au fost condamnate peste tot în lume, dar nimeni nu s-a hazardat sâ le im pute, în m od categoric, reţelei teroriste islamiste Al-Qaida.

Preşedintele George W . Bush, care se află la ferma sa din Craw ford, a condam nat dublul atentat, precum şi un atac palestinian din Israel,', care a avut ca ţintă biroul partidului Likud, condus de premierului Ariei Sharon.

“Condam n în mod categoric atentatele'teroriste com ise joi în apropierea unui sediu local al partidului Likud, din nordul Israelului, şi la hotelul Paradise din M om basa, Kenya, precum şi atacul îm potriva unui avion civil care decolase din Mombasa", a afirmat Bush. Atentatul sinucigaş cu maşină-capcană care a avut loc, joi, împotriva hotelului, frecventat de turişti israelieni, s-a soldat cu moartea a 15 persoane (nouă africani, trei israelieni, dintre care doi copii şi trei agresori). Cu cinci minute înaintea acestui atentat, un avion charter israelian, care avea 261 de pasageri la bord şi care de-abia decolase de pe aeroportul din M om basa, a fost ţinta unuî atac cu rachete eşuat. Deşi se crede că Al-Qaida este implicată în atentatele din Kenya, care au fost revendicate de o organizaţie clandestină necunoscută, “Armata Palestinei”, C asa Albă a declarat că admiterea sau respingerea acestei ipoteze este prematură.

Ariei Sharon, care a însărcinat serviciul secret israelian, Mossad, cu anchetarea evenimentelor din Mom basa, s-a angajat, în noaptea de joi spre vineri, să-şi răzbune conaţionalii ucişi în atentatele din Kenya şi Israel.

“Sîntem la capătul unei zile foarte dure. Nu am , îngropat încă morţii provenind din atentatele de azi”, a declarat Sharon, într-un discurs ţinut după victoria sa în alegerile primare din cadrul partidului Lilşud, unde l-a surclasat pe Benjamin Netanyahu.

“N u vom ceda în faţa terorii (...) Israelul îi va urmări pe cei care au vărsat sîngele cetăţenilor săi”, a prom is Ariei Sharon, referin du-se la responsabilii pentru atentatele de joi. Ministrul Apărării, Shaul Mofaz, a promis, la rîndul său, că teroriştii vo r fi prinşi. Preşedintele C om isie i

Europene, Rom ano Prodi, a blamat atentatele din Kenya, cerînd Uniunii Europene (U E ) să treacă la o acţiune împotriva terorismului.

Premierul danez Anders Fogh R asm ussen, a cărui ţară asigură preşedinţia sem estrială a Uniunii, a condam nat, la rîndul său, atacurile, cerînd U E sâ joace un rol mai important în lupta antiteroristă prin schimbul de informaţii, stabilirea unor reguli com une şi priri blocarea surselor de finanţare şi extrădarea persoanelor bănuite de activităţi teroriste.

"Aceste incidente tragice ne reamintesc că nici o regiune din lume nu- este imună în faţa acţiunilor teroriste", a declarat înaltul reprezentant al UE pentru politică externă Javier Solana, care a cerut intensificarea colaborării cu partenerii africani în lupta împotriva acestui flagel.

Africa de Sud şi-a exprimat dezaprobarea faţă de atentatele din M om basa, pledînd pentru o cooperare africană şi internaţională în vederea prinderii persoanelor responsabile de comiterea acestor atacuri, care aduc daune importante cauzei poporului palestinian.

Preşedintele Franţei, Jacques C h ira c , şi-a exprimat grija şi indignarea cauzate de aceste acte te ro riste p rin tr -o scriso a re a d re sa tă premierului Sharon, în timp ce ministrul german al Afacerilor Externe Joschka Fischer, care a blamat, la rîndul său, atentatele, crede că atacurile reprezintă o încercare de a spori tensiunile deja existente în Orientul Mijlociu, adăugînd că nu există probe care să facă legătura între acestea şi reţeaua al-Qaida.

Şefii g u v e rn e lo r italian şi sp a n io l, Silvio Berlusconi şi Jose Maria Aznar, au condamnat, la Roma, dublul atentat, cerînd intensificarea luptei îm potriva te rorism ului. Ministrul brita n ic de E x te rn e , J a c k S tra w , spus că nu există, deocam dată, probe care sâ ducă la reţeaua teroristă A l-Q a id a . R usia crede că atacurile antiisraeliene din Kenya , sînt o nouă dovadă a faptului că terorism ul internaţional am eninţă întreaga comunitate internaţională.

Cotidianul conservator iranian “K ayhan” cere deschiderea unui nou front împotriva israelienilor, pentru ca aceştia să nu se simtă în siguranţă nicăieri în lume.

PASTILA

WEEKEND

IMAGINEA... REZULTATELORSuccesele repurtate în Cupa

României şi parcursul constant bun din campionat îi îndreptăţesc să poarte titulatura de jucătorii momentului, respectiv echipa momentului. Rezultatele fac legea! Preluat de un singur om... de afaceri, prosper, dar şi extrem de controversat - foştii conducători au imprimat clubului preceptul "mai mult de atît nu se poate" - CFR-ul pînă a ajunge la porţile semifinalelor Cupei României a suportat mai multe termene de comparaţie, legate direct de persoana finanţatorului. Nu le voi menţiona pe nici unul dintr- un singur motiv: s-au dovedit

false. Total nepriceput în fotbal şi înconjurat de persoane pe acelaşi calapod de cunoştinţe fotbalistice Arpad Paszkany părea pierdut şi etichetat ca fiind cel puţin naiv. A găsit însă în Bistriţa un bun sfătuitor şi mai apoi partener de afaceri, altfel spus a reînnodat o prietenie stricată de Mircea Balaj, Ia "barajul" de rămînere în "B" (Olimpia Satu Mare - CFR 3-0, după executarea loviturilor de departajare). în paralel, a luat din mersul afacerilor acele elemente sinonime afacerii... fotbalului şi a pus pe picioare un mecanism de producere şi menţinere a imaginii. O firmă, bănuiesc deţinută tot de el, Ştrand Comunications, are ca principal obiectiv da actiyitate promovarea imaginii CFR ECOMAX Cluj. Din "organigramă" nu lipsesc cotidianele locale şi principalele posturi de televiziune. Cu spatele asigurat, Paszkany - te "obligă" să-l respecţi, nu alta! - a aşteptat în linişte rezultatele echipei. Şi ele au venit mai repede decît ar fi crezut pînă şi Ciorceri, antrenorul.

C o d i n S A M O IL Ă

S A N C Ţ I U N E

PLATONICĂîn finalul partidei Rapid -

F.C. Naţional, cînd giuleştenii conduceau cu 1-0, a avut loc faza în care Victoraş Iacob a fost agresat în careu, forţa şutului său fiind diminuată, iar balonul a fost respins de Dolha în corner. în Ioc ca “fluieraşul” V. Anghelinei sâ arate “punctul cu var”, a indicat “lovitură de colţ”. Cornerul a eşuat şi, pe contraatac, Rapidul a marcat al doilea gol. Miopia lui V.

Anghelinei, recunoscută după meci, cu false păreri de rău, a frustrat F.C. Naţionalul de un egal pe care-1 merita.

Grava greşeală a lui V. Anghelinei a fost analizată joi şi sancţiunea hotărîtă a fost de suspendare pe patru etape de la delegări (două acum în toamnă, două în primăvară). Unora li s-ar putea părea aspră reţinerea de la delegări pe patru etape. Pentru “bancari”, sancţiunea este platonică. Cele patru etape de nedelegare se vor derula rapid şi V. Anghelinei va păşi din nou pe gazon cu fluierul. Poate că nu va mai greşi, dar la inimă nu-i va avea pe “bancari” pentru că, din cauza lor, a fost “faultat” de patru haremuri. Totuşi, blîndă sancţiune!

R o m e o V . C ÎR T A N

Judo World MASTERSînceput cu lovituri de teatru

Prima zi a celei mai importante competiţii de judo desfăşurate vreodată la noi în ţară, Judo World Masters, 2002, a produs cîteva surprize. Consemnăm în acest sens refuzul elegant al judoka asiatici de a participa la acest puternic turneu, fiind "ocupaţi” cu pregătirea Campionatului Mondial de Judo, care se va desfăşura în primăvara anului viitor la Tokyo. Mai puţin diplomaţi, olandezii nu au dat curs invitaţiei de la Bucureşti, hîrşî'iţi fiind de luptele interne pentru şefia din UEJ (Uniunea Europeană de Judo).

Marius Vizer, preşedintele forului european, are ca invitaţi judoka din 20 de ţări, iar la finalul show-ului va împărţi cele 500 de milioane de dolari primilor clasaţi la cele 14 categorii, feminin şi masculin. 17.800 de dolari este premiul pentru cel care va ocupa primul loc pe podiumul învingătorilor.

Bomba zilei: Simona Richter, cea mai titrată sportivă a României din ultimii ani, de departe cea mai bună componentă a clubului U - CSM - Roland Gaross, a anunţat într-o conferinţă de presă surpriza că se retrage din activitatea competiţională. Cu atît mai ciudat cu cît în urmă cu două săptămîni, la Finalele Campionatului Naţional de Judo, “fata” visa nu numai la rezultate bune în Grecia şi Japonia, ci şi la o participare onorabilă la viitoarele Jocuri Olimpice.

B u c u r e ş t i , 2 9 n o i e m b r i e ' R a d u V ID A

L . f F * x \ ^ - ^ V . r J

7 . ' . Y Y Y w " jfc j &

• ! .........................IS-§siif:

Lt• Girondins Bordeaux - Andherlectit RSC Bruxelles 0-2;• PftOK Salonik - Slaxia Praga 1-0;• fiEKAtena - Maccabbi Haifa A-O;• Vilesse Amtielm - FC Liverpool 0-1;• Celtic Glasgow - Cella Vigo 1-0;• Betis Sevilla • A.J. Auxerre 1-0;• Malaga - Leeds United 0-0;• F.C. Porto - RC Lens 3-0.

Românii angrenaţi în competiţie

E r i c L i n e a r n u a f ă c u t p a r l c d i n l o t u l l u i P a n a t h i n a i k o s , c a r e a r e m i z a t î n C e h i a , l a L i b c r e c .

Ş t e f a n N a n a a u r m ă r i t d i n t r i b u n e n e p u t i n ţ a c o e c h i p i e r i l o r d e l a V i t e s s e î n f a ţ a “ c o r m o r a n i l o r " d e l a L i v e r p o o l , g o l u l e n g l e z i l o r f i i n d r e u ş i t d c M i c h a e l O w e n . I u l i a n F i l i p e s c u a e v o l u a t i n t e g r a l î n m e c i u l d e p e “ R a m o n S a n F i s z j u a n ” d i n t r e B e t i s ş i A u x e r r e î n t i m p c c d e r b y - u l B e ş i k t a ş - D i n a m o K i e v a f o s t o n o r a t a t î t d e P a n c u ( a u t o r u l p r i m u l u i g o l a l t u r c i l o r / m i n . 3 1 ) , c î t ş i d e “ u c r a i n e n i i ” G h i o a n e ( i n t c g r a l i s t ) ş i C c r n a t ( i n t r a t p e t e r e n î n m i t a n u l s e c u n d ) .

R e t u r u l p a r t i d e l o r v a a v e a l o c î n 1 2 d e c e m b r i e .C r i s t i a n F O C S A N U

GÂNEA DA, STOICA BA• F.C. Brugges - F.V.B. Stuttgart

1 -2 (1 -0 ) •

S t a d i o n : “Jan Breydel”; S p e c t a t o r i : 18.000; A a r b i t r a t : Messina (Italia); M a r c a t o r i : Van der Heyden (42) - Balakov (72) şi Kuranyi (90); E l i m i n a t : Maertens (71). F.C. B r u g g e s : Verlinden - Ristic (56 Lesnjak), Maertens, Clement, Van der Heyden - Englebcrt, Simons, Ceh (81 Roelandts) - Verheyen, Mendoza (78 Geraerts), Martens. S t u t f g a r t : Ernst - Hinkel, Meira, Bordon, Gerber (90 Wenzel) - Meisner (46 Amanatidis), Soldo-Seitz (73 GANEA), Balakov, Hleb-Kuranyi.Iată ce le la lte rezu lta te în reg istrate:• Hertha BSC Berlin - Fulham City 2-1;• P.S.G. - Boavista Porto 2-1;« Wisla Cracovia • Schalke 04 Gelserckicken 1-1;• Deoizlispor - Olympique Lyon 0-0;• Slovan Liberec • Panathinaikos Atena 2-2;• Besiklas Istanbul - Dinamo Kiev 3-1;

“r"i

C.E. de FUDOKAN/

seniori, juniori şi

copii (a 10-a ediţie) Oradea

Karateka de la Voinţa Cluj (antrenor M onica F e r e n c z i) se a flă în ce p în d de luni la Oradea, locul unde în a c e st w eek en d se d e s f ă ş o a r ă Campionatele Europene de fudokan (stil nou/ fondatorul llja Gorga) rezerv a te sen io r ilo r , ju n iorilor şi copiilor, ed iţ ia a 10-a. Iată com ponenţa delegaţiei de la Voinţa: Bogdan V cr eş (co p ii) , H oria Sekel şi Adrian Negru ( ju n io r i) , G a b rie l O rm cnişan şi Monica F e r e n c z i (sen io r i). M on ica Fcrcnczi a cucerit în ultimii trei ani nu mai puţin dc nouă medalii la campionate mondiale şi europene (2 dc aur, 2 de argint şi 5 de bronz), în timp cc Gabriel Ormcnişan sc p oate lăuda cu trei m edalii (cîtc una din f ieca re m eta l), toate cucerite la campionate mondiale şi europene dc juniori.

C r i s t i a n F O C S A N U

AVANCRONICA RAPIDĂCu două etape înainte de încheierea turului, şase echipe sînt

angrenate în lupta pentru primele locuri. E drept, unele au ajuns sus mai mult datorită conjuncturii, dar cel puţin pentru moment ele fac seria a -VlII-a extrem de interesantă.

Tricotaje Ineu - Arieşul TurdaIneul a pierdut etapa trecută la scor, dar în mod normal nu ar

trebui să aibă astăzi probleme pe propriul teren.CF Dej - Armătura ZalăuPartida de la Dej ţine capul de afiş al etapei. Cu o victorie

previzibilă în restanţa de la Sighet, CF Dej ajunge la numai două puncte de liderul Armătura Zalău, astfel că meciul direct de astăzi e hotărîtor. Chiar dacă nu au pierdut nici un joc

“acasă”, dejenii nu sînt favoriţi în faţa celei mai bune echipe a seriei.

Victoria Cărei - Marmaţia SighetOaspeţii au două variante - să se prezinte sau nu - la un meci

cu un singur deznodămînt: victoria gazdelor!Minerul Sărmăşag - Someş Gaz Beclean Becleanul a renunţat la luptă, aşa că sînt puţine şanse să obţină

un rezultat bun tocmai la Sărmăşag.Someşul Satu Mare - Petrom Marghita Meci interesant în subsolul clasamentului şi în care orice rezultat

e posibil.Frontiera Curtici - Unirea DejCu numai -1 la “adevăr”, gazdele nu prea fac multe concesii pe

teren propriu, astfel că dejenii nu sînt favoriţii acestui meci! - Oaşul Negreşti - Plastunion Satulung 1 solist! / •Olimpia Gherla stă.

M ih a i H O S S U

£ _TENIS

CUPA DAVISu |EN

• GfîRDE RCJSIfl!

“Palatul Sporturilor” din Paris - Bercy găzduieşte în acest weekend ultimul mare

eveniment al sportului alb în acest an, finala Cupei Davis, ediţia din 2002 rezervînd iubitorilor tenisului o finală pe măsură: Franţa - Rusia. O confruntare între două generaţii, cea tînărâ, reprezentată de Nicolas Escude şi Pierre Henri Mathieu (înlocuitorul lui Arnaud C lem ent), şi cea experimentată, reprezentată de ruşii Safin şi Kafelnikov.

Franţa şi Rusia s-au mai întîlnit pînă acum de trei ori, scorul fiindu-le favorabil “muşchetarilor” cu 2-1. Pe lîngă mai sus amintiţii Mathieu

şi Escude, căpitanul nejucător Guy Forget i-a mai selecţionat pe Sebastien G rosjean şi Fabrice Santoro.

Meciul inaugural îi opune pe M athieu şi Safin, o confruntare ce pare la prima vedere dezechilibrată, dat fiind locurile ocupate de cei doi în ATP Champions Race (37, respectiv 3), dar ultima întîlnire s-a soldat cu victoria francezului (sem ifinale/ Moscova).

Grosjean - Kafelnikov este fără îndoială meciul vedetă, cei doi combatanţi nemaiavînd

nevoie de nici o prezentare suplimentară.

Partida de dublu, cea care de obicei decide învingătoarea unui meci de Cupa Davis, va opune o pereche franceză proaspătă (Escude/ Santoro) şi o alta, rusă, “încălzită”, ca să nu-i spunem obosită (Safin/ Kafelnikov).

In cazul unui succes, Franţa şi-ar păstra titlul cucerit anul trecut şi ar egala totodată performanţa echipei Franţei din anii ’30, care îi avea în componenţă pe nu mai puţin celebrii Lacoste si Crochet.

C r i s t i a n F O C S A N U

Andreea, Nadia, Patzaichin - repere pentruVERTICALA

G L O R I E IPe 22 noiembrie - la un ceas

pe care aş vrea sâ-l uit - cădea o stea: A N D R E E A .

P e 23 n o ie m b rie - la fremătătorul ceas al curcubeului - luceafărul gimnasticii mondiale, N A D IA , s c h im b a priv iri în d u m n e z e ite cu cei m ai p u te rn ic o m al P la n e te i, preşedintele Bush.

Pe 26 noiem brie - la ceasul de cum pănă al zilei - copia în bronz a taifunului ce-a răvăşit apele Tem ei, IV A N P A T Z A IC H IN p rin d e a să s c ru te z e , de pe soclu-i înălţat în faţa clubului D inam o, timpul şi zarea.

Tre i sim bolice m om ente pe c a re m a m a În tîm p la re nu de geaba le-a rostuit în cursul aceleiaşi săptăm îni, ele venind să dem onstreze - la concret şi num ai cu exem ple româneşti - v e rtic a la fe n o m e n u lu i n u m it G L O R IE , implicit "enciclopedia” acesteia, întrucît au fost zilele în care am recapitulat cam tot c e s -a s p u s d e sp re m agicul cuvînt glorie. A ura la care “nu s e ajunge pe drumuri înflorite” (L a Fontaine), gloria “hrănindu- se din sacrificii” (J . Golsw orthy)

şi fiind “strădanie fără răgaz” (J . R enard). Întrucît "gloria se atinge g re u , d a r şi m a i g re u se m e n ţin e " - d u p ă c u m au m ărturisit-o atîţi şi atîţi aşi ai arenei. O dată însă înstâpînită, “Gloria este o forţă" (V . H ugo), care atrage, pe lîngă... invidie (a v izu l la tin ilor), respectu l şi m îndria celor aflaţi în raza ei de lumină. U n prea plin al inimilor ce im pulsionează la încrustarea “gloriei" în tăriile marmorei sau bronzului.

In d iv id u a iiz în d , A n d re e a a d e m o n s tra t (tris t şi n e d re p t pentru e a ) efem erul gloriei. U n singur m om ent d e slăbiciune şi ce a de stin ată Pantheonuiui a p ă ră s it a r e n a p e s c a ra d e serviciu a gloriei. C ă nefericita în tîm p la re a fost în tr -u n fel “a d e m e n ită / p ro v o c a tă " . A n d re e a slăbind în ultimul an chingile sacrificiului (d e unde şi rem arca obiectivă, dar atît de răutăcioasă a ... com entatoarei G in a G o g e a n : “A ş a c u m te antrenezi, aşa şi concurezi"), ori că prăbuşirea de la Debrecen a fost “regizată", din um bră şi timp, asta-i altă problem ă. C a re nu în d u lc e ş te , o ric u m , duritatea realităţii.

Prin opoziţie, N ad ia a ilustrat trăinicia gloriei sale şi, mai ales, p u te re a a c e s te i g lo rii, ia r o lim p ic u l tu rn a t în b r o n z c h in te s e n ţa fe n o m e n u lu i în discuţie. C e săptăm înă adîncă şi revelatoare!

N u s a D E M IA N

D i v e : t v1998 - Conducerea societăţii "Aerofina” a dezminţit

informaţiile conform cărora ar fi negociat cu Irakul livrarea unor sisteme de orientare a rachetelor.

Ambasada Marii Britanii nu se implică în programul “au pair” decît prin eliberarea vizelor

A m h o P O / J n n A » 2 - - . . . . .. Ambasada Britanică în România precizează că se va implica în programul prin care tinerii pot lucra doi ani în Marea Britanie, începînd cu 18 decembrie, doar în ceea ce priveşte eliberarea vizelor, informează Ambasada într-un comunicat.

Ambasada Marii Britanii nu organizează selecţia persoanelor interesate şi nici nu transmite mai departe solicitările de înscriere în program.

Cei interesaţi trebuie să îşi găsească o familie gazdă pe cont propriu sau prin intermediul unei agenţii. Adrese ale agenţiilor “au pair” din Marea Britanie se pot solicita trimiţînd o cerere şi un plic auto-adresat la adresa: The Federation of Recruitment and Employment Services - 36-38 Mortimer Street, London WIN 7RB; Tel: ++44 0 800 320588 sau The International Au Pair Association (IAPA) C/o FIYTO Bredegade 25H DK. 1260 Copenhasen K, Denmark; Tel: ++ 45 32 84 10 02; Fax: ++ 45 33 93 96 76

O persoană “au pair” poate ajuta în casă pentru maximum cinci ore pe zi, primind

în schimb o alocaţie de maximum 45 de lire sterline pe săptămînă şi avînd dreptul la două zile libere pe săptămînă. 1 se va asigura o cameră proprie şi posibilitatea de a studia limba engleză.

Orice solicitare de viză “au pair” făcută mai devreme de 18 decembrie va fi refuzată din oficiu, ambasada urmînd să facă publice detaliile privind actele necesare pentru solicitarea vizei înainte de această dată.

Deţinătorul unei vize au pair nu are drept de lucru în Marea Britanie. Singurele activităţi lucrative acceptate sînt în cadrul familiei gazdă. In general, este vorba de activităţi de baby-sitting şi ajutor în gospodărie. Programul nu este un program pentru transfer de forţă de muncă din România în Marea Britanie.

Cei care nu vor respecta condiţiile în care li se acordă viza au pair vor fi deferiţi autorităţilor de imigrare din Marea Britanie, ceea ce, în general, conduce la expulzare.

Tinerii români, cu vîrste între 17 şi 27 de ani, necăsătoriţi, fără persoane în îngrijire, pot petrece pînă la doi ani în

Marea Britanie, într-o familie vorbitoare de limbă engleză.

Tinerii din şase ţări candidate la UE (România, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania şi Bulgaria) vor avea şansa de a petrece un timp în Marea Britanie, pentru a învăţa limba engleză şi a lua contact cu cultura britanică, prin extinderea programului “au pair”, anunţată de Tony Blair.

Salutînd decizia premierului britanic, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Beverley Hughes, a declarat: “în decursul anilor, acest program a ajutat zeci de mii de tineri să petreacă pînă la doi ani într-o familie britanică. La întoarcerea în ţările lor, au luat cu ei cunoştinţele acumulate, atît pe cele de limba engleză, cît şi pe cele despre modul de viaţă britanic. Generaţii de copii şi părinţii lor au beneficiat de prezenţa unei persoane tinere din altă ţară, care să îi ajute în casă şi să le dea prilejul de a înţelege mai bine o ţară străină”.

în 2001, aproape 12.000 de persoane au ajuns în Marea Britanie prin programul “au pair”.

Statistică a CJAS Cluj despre internările Ia Infectioase

Număml persoanelor internate, : în acest an, la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj a depăşit de patru ori cifra estimată, arată o statistică prezentată de conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj.. ~ Conform.acestei statistici, numărul;pacienţilor Spitalului: Clinic de Boli Infecţioase era, la 31 octombrie a.c;, de 11.798, în timp ce numărul de internări contractate, la începutul anului, cu CJAS Cluj a fost stabilit la 3.041.

Dupâ Spitalul de Boli Infecţioase, cele mai mari depăşiri au fost înregistrate la Spitalul Clinic de Adulţi, care a tratat 25.172 de pacienţi faţă de cifra contractată de.9.629,respectiv la SpitalulClinic de Recuperare, cu 9.720 de internări,. faţade 4.211 prevăzute.

Singurele spitale cu un număr maf niic de .internări faţă de cel contractat sînt .Spitalul Municipal: din Dej şi Spitalul Orăşenesc Huedin.

Purtătorul' de cuvînt al CJAS Cluj, Daniel Horvath, a declarat că spitalele primesc finanţări pentru numărul de intentări contractate la începutul anului, iar cheltuielile cu bolnavii trataţi peste acest număr intră la capitolul datorii, urmînd să fie acoperite cu ocazia rectificărilor bugetare.: în acest an, în cele 16 spitale, centre de sănătate şi institute

aflate în relaţie contractuală cu CJAS Cluj au fost internate 197.976 de persoane, în timp ce numărul dc internări contractate este 124.190. ’ • .

D IV O R Ţ U L - 0 L E C Ţ I EAMARĂ A VIETIl'!

Orice divorţ, indiferent de gradul de cultură al soţilor care se despart, este apăsător. Pentru am bele părţi, divorţul reprezintă un eşec, o irosire a anilor de "fericire" trăiţi îm preună. Nu-i de mirare că fiecare dintre parteneri refuză să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce s-a întîmplat. pentru a nu se simţi vinovat de înfrîngerea suferită. Este mult m ai uşor sâ spunem cunoştinţelor: "Instanţa de judecată a hotărît că divorţul nu s -a produs din vina mea".

Există multe motive care îi îndeam nă pe cei ce divorţează să-şi dovedească nevinovăţia în faţa completului do judecată. U n ul dintre acestea îl constituie reglem entările juridice. Soţul nu va obţine uşor divorţul dacă soţia nedreptăţită nu va fi de acord. în multe cazuri, acolo unde sînt copii minori, ea poate să ceară pensie alimentară. La proces, cad cuvinte grele şi injurii, se perindă martori care pătrund în intimitatea cuplului pe cale de divorţ. S e depun tot felul de acte, adeverinţe şi declaraţii - pentru a dovedi cu orice preţ că partea "inamică" este de vină de desfacerea căsniciei.

Parlamentarii rom âni "dezbat" proiectul unei legi care să protejeze mai mult "celula de bază a societăţii" (fam ilia ), sch im b a re a C odului Familiei, vechi de aproape jum ătate de secol. Căsniciile "nereuşite" vor fi desfăcute numai după un timp mai m are de gîndire, mai ales cînd un cuplu are spre creştere copii minori.

N u m ă ru l d iv o rţu r ilo r în re g is tra te în Cluj-Napoca, în primele nouă luni ale anului 2002, este cu 65 mai m are decît cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Conform sintezei realizate de Serviciul de Stare Civilă al Primăriei C lu j-N apo ca , au fost înregistrate 44 5 sentinţe de divorţ, faţă de 380 pronunţate anul trecut, 868 de acte de căsătorie (faţă de 8 4 7 ). “ C h ia r d a c ă în B u le t in e le s t a t is t ic e î n t o c m it e d e J u d e c ă t o r ia C l u j -N a p o c a , c a u z e le d ivo rţu rilo r s în t d iv e rs e : d e la neînţelegeri, nepotriviri de ca ra cte r, c o n s u m d e alcool s a u in fid e lita te , c o n s id e r c ă p rin c ip a la ca u ză a unu i d iv o rţ s în t co n d iţiile sociale si eco n o m ice ale societă ţii ro m â n e şti” , a ; -c a za t V asile G h e rm a n , ş e f S e rv ic iu Stare C iv ilă , P rim ăria m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a .

V . M O L D O V A N

Centrul de zi pentru copii delincvenţi Cluj-Napoca - un succes

Z IU A D E S O L ID A R IT A T E IN T E R N A Ţ IO N A L Ă C U P E R S O A N E L E C U H A N D IC A P

In s p e c to ra tu l d e S ta t T e r ito r ia l p e n tru Persoanele cu H and icap Cluj, în colaborare cu O N G -u rile clujene care desfăşoară activităţi în dom eniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap, organizează luni, 2 decem brie, la sediul Casei de Cultură a Studenţilor din C luj-N apoca, o serie de acţiuni de dicate Zile i d e Solidaritate Internaţională cu Persoanele cu Handicap.

Din program ul m anifestărilor, orele 10 - 11: vernisajul unei expoziţii cu lucrări de artă ale persoanelor cu handicap; orele 11 - 12: m asă rotun dă cu te m a „ In te g ra re a în societate a persoanelor cu handicap"; orele 12 -1 3 : program artistic prezentat de copii şi tineri cu i^n d ica p .

M . T R I P O N

F u n d a ţia P ris o n F e llo w s h ip R o m a n ia , în parteneriat cu Fundaţia R om ână pentru Copii, C o m u n ita te şi Fam ilie şi A so cia ţia G R A D O Bucureşti, a finalizat proiectul „Centrul de zi pentm copii delincvenţi Cluj-Napoca". Proiectul, finanţat de U niunea Europeană prin program ul Phare Acces, s-a derulat pe o perioadă de nouă luni (m a rtie -n o ie m b rie 2002) şi a v iza t spo rire a ş a n s e lo r d e re in te gra re s o c ia lă a c o p iilo r delincvenţi care nu răspund penal.

Beneficiarii programului au fost 38 de copii delincvenţi din Cluj-Napoca, a căror vîrstă este de pînă la 14 ani. Aceşti copii sînt luaţi în evidenţa Serviciului delincvenţă şi ab uz din cadm l Direcţiei Generale Judeţene pentm Protecţia Drepturilor Copilului Cluj.

„Pentru m ajoritatea copiilor, beneficiari ai activităţilor Centmlui de zi, fenomenul excluderii sociale este unul foarte prezent, da r care se atenuează pe măsură ce programul se derulează", au declarat responsabilii programului. Intervenţiile

specializate din cadml Centmlui de zi sînt însoţite şi susţinute şi de im plicarea celorlalte organizaţii g u ve rn a m e n ta le şin e g u ve rn a m e n ta le c a re -ş i desfăşoară activitatea în domeniul asistării şi educaţiei copiilor, a pre ciza t lulia T o d e a , d irector ad jun ct al Fundaţiei R o m â n e p en tru C o p ii, C o m u n ita te şi Familie.

în altă ordine de idei, reprezentanţii Fundaţiei Prison Fellowship Romania au subliniat

\ faptul că din cei 38 de copii im plicaţi în acest p ro g ra m , 28 frecventează cu regularitate Centrul de zi, unde prim esc o masă caldă şi participă la diferite activităţi (drama-terapie, excursii). De altfel, situaţia şcolară a copiilor

delincvenţi de la Centrul de zi s-a îmbunătăţit apreciabil, a declarat directorul executiv al Fundaţiei Prison Fellowship Romania, Constantin Asăvoaie.

Proiectul „Centrul de zi pentm copii delincvenţi, Cluj-Napoca” a beneficiat de o finanţare de 30.000 euro din partea Uniunii Europene, de 3.000 euro din partea Fundaţiei R om âne pentru C opii, Comunitate şi Familie şi de 4.000 euro din partea Fundaţiei Prison Fellowship Romania şi trebuie precizat faptul că proiectul reprezintă o noutate la nivel naţional, asigurînd o alternativă la instituţiile de stat cu responsabilităţi în domeniul delincvenţei juvenile. . ’

D e altfel, după încetarea finanţării din partea Uniunii Europene, activităţile prevăzute în cadml proiectului vor fi susţinute în întregime de Fundaţia Prison Fellowship Romania. Mai trebuie precizat faptul că, de săptămînă viitoare, Centm l de zi pentm copii delincvenţi Cluj-Napoca se va muta într-un nou sediu pe strada Ştefan Mora 96.

M ih a e la L A P U S A N

V e c h i m e a j b l i g a t o r i e j p e n M i p a r t ie ip a r e a o f i ţ e r i lo i j S I E I a e x a m e n u l d e T i e n e r a l a f o s t f e t f u s a c f u m â iVechim ea în grad necesară pentm ca ofiţerii

din Serviciul de Informaţii E xterne să poată participa la examenul pentru acordarea gradului de general va fi de cel puţin doi ani, a decis Guvernul printr-o ordonanţă de urgenţă.

Această decizie a fost determinată de faptul că vechimea în grad de cel puţin trei ani, prevăzută anterior, reprezenta o condiţie formală, prin care se limita participarea la exam en a ofiţerilor care, deşi îndeplineau criteriile de performanţă impuse de lege şt de specificul activităţii de informaţii

externe, nu puteau obţine gradul de general de brigadă, cu toate ca ocupau funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general,

Legislaţia în vigo are prevedea că, pentru acordarea gradului de general, personalul cu grad d e colonel trebuie să promoveze un examen la care pot participa dacă îndeplinesc condiţii precum obţinerea în ultimii ani a calificativului “foarte bun”, o ve ch im e în gra d de cel puţin trei ani şi încadararea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigadă.

N u m a i u n u l d i n o s u t ă

d e t i n e r i r o m â n i i n i ţ i a z ă9o a f a c e r e p e c o n t p r o p r i u

Numai unul din o sută de tineri români cu vîrste cuprinse între 20 şi 30 de ani demarează o afacere pe cont propriu, în timp ce, în Cehia, de exemplu, unul din patru tineri au curajul şi resursele ne cesare să iniţieze un proiect investiţional, a de clarat prem ierul A drian Năstase.

Motivele care explică această diferenţă între cele două ţări sînt, în opinia premierului, absenţa capitalului necesar pentru iniţierea unei afaceri individuale şi lipsa încrederii în mediul economic românesc.

“Poate este vorba şi de un fatalism mioritic, de un abandon înainte de bătălie”, a spus Năstase, reamintind intenţia Executivului de a în cu ra ja tinerii în tre p rin ză to ri, inclusiv printr-un sistem de învăţămînt mai bine adaptat la cerinţele actuale.

El a oferit ca exemplu în acest sens Şcoala Americană din Bucureşti, unde celor doi fii ai săi li s-a cerut să elaboreze diferite proiecte de afaceri, menite,să le dezvolte creativitatea.

Premierul a m a i d e c la ra t că decizia Consiliului Nord-Atlantic de a invita România să adere la N A T O presupune atît continuarea procesului de restructurare şi modernizare a sectorului militar, cît şi îndeplinirea criteriilor economice de aderare.

El a arătat că acest ultim obiectiv poate fi îndeplinit în special prin.atragerea unui volum mai mare de investiţii străine şi prin stimularea întreprinzătorilor români.

Din donaţiile dumneavoastrăC Ă R Ţ I P E N T R U C O P III DE L A C E N T R U L C O M U N IT A R

E V E R Y C H IL Dîn decursul acestui an, 2 milioane de lei s-au

adunat în cutia de donaţii a F R C C F , amplasată în incinta Aeroportului Cluj-Napoca şi a Hotelului Transilvania. Din aceşti bani, manuale şcolare, culegeri cu probleme de matematică şi alte cărţi din bibliografia şcolară obligatorie vor ajunge în curînd la cei care au nevoie de ele: copiii. Centrul Comunitar EveryChild al Fundaţiei Rom âne pentru Copii, Comunitate şi Familie va fi dotat cu cărţi pentru copii datorită generozităţii oamenilor.

F R C C F mulţumeşte tuturor celor care au donat bani şi îi invită să viziteze Centrul Comunitar EveryChild, de pe strada Ilie Măcelaru nr. 4, unde circa 80 de copii vin zilnic să îşi facă temele, participă la m editaţii, fac pregătire pentru examenele de capacitate şi bacalaureat, urmează cursuri de arte plastice şi teatru etc.

Proiect AIESEC:PARTENERI PENTRU VMTffiR

A IE S E C Cluj-Napoca revine în mediul universitar clujean, relansînd în această iamă proiectul „Parteneri pentru viitor". Scopul proiectului este de â facilita contactul studenţilor cu mediul de afaceri clujean, studenţilor din anii terminali oferindu-li-se, în acest sens, posibilitatea de a cunoaşte sistemul de recrutare utilizat de companiile participante, structura lor organizatorică, modul în care ei pot aborda aceste companii pentm angajare etc. O primă prezentare, a două companii multinaţionale de succes, va avea loc în 11 decembrie, la sediul Facultăţii de Ştiinţe Economice.

A IE S E C este o organizaţie internaţională non-profit, apolitică, prezentă în peste 700 de universităţi din 83 de ţări, şi care facilitează schimbul

internaţional de oameni şi idei. ^ Ţ R ţ p Q N

1 Dolar SUA = 33.569 lei 1 Liră sterlină = 52.066 lei i î c s a L t a r t i E H

1 EURO = 33.346 Iei 1 gAUR = 343.477 lei

"A* rit* - • * • * y * V i -i n 1 v~ nr***.

in k c lt iV S

- p e r s o a n e f i z i c e -

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

* dobînda se capitalizează;** cu plata dobînzii la expirare.

mModificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 1Z°° prin fax: 19.28.28. "Adevărul de Cluj" nu îşi asumă răspunderea pentru neconcordanţa dintre dobînzile publicate şi cele afişate la sediile băncilor comerciale, neconcordanţe ce pot apărea din cauza necomunicării la timp a modificărilor survenite.

- p e r s o a n e f i z i c e - %B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 l u n ă 3 t u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B R D - G S GE U R 0 ,7 5 2 ,7 5 2 ,8 3 3 , 0 5 3 ,1 5

U S O 0 .5 1 .5 1 ,8 5 1 .9 1 , 9 5 2

B a n c P o s tE U R 1 2 3 3 3 3 , 7 5

U S O 0 , 7 5 1 ,6 5 2 ,5 2 ,8 3 3 ,2

B C RE U R 0 ,5 2 ,7 5 3 3 ,5

U S D 0 ,5 - 2 2 ,5 3

B . Ţ I R I A CE U R 0 ,5 2 ,2 5 2 ,7 5 3 3 3 ,5

U S D 0 ,1 5 1 .5 1 .7 5 2 .« 2 • - 3

B . R O M A N E A S C ĂE U R 0 ,5 2 ,7 5 3 ,1 5 3 ,3 5 3 ,5 3 . 7 5

U S D 0 ,5 2 2 ,5 2 ,7 5 3 3 ,2 5

R A I F F E I S E NB A N K

E U R 0 ,7 5 2 ,8 5 2 ,9 2 .9 2 ,9 3

U S O 0 ,7 5 1 ,6 1 ,8 1 ,8 1 ,9 1 .9

T r a n s i l v a n i aE U R 1 2 ,2 5 2 ,8 3 3 , 2 4

U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 .8 3 3 , 2 5 3 .5

A L P H A B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,8 5 3 ,3 5 3 , 4 5 3 , 5 3 . 6 .

U S D 0 , 2 0 1 ,7 5 2 ,2 5 2 ,5 2 , 5 2 , 5

W E S T B A N KE U R 1 3 3 ,2 3 .5 3 , 5 3 ,5

U S D 0 ,7 5 2 ,3 2 ,5 3 ,0 5 3 ,2 3 , 4

C o m e r c i a l ăC A R P A T I C A

E U R 0 .5 3 .5 3 ,7 5 î ' r - 4 ■ 4 , 5

U S D 0 ,5 2 ,7 5 . :• 3 . . . 3 .2 5 : 3 , 5

V O L K S B A N K -E U R 0 , 2 5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7 2 .8 2 ,9

U S D 0 ,2 5 1 ,5 1 ,5 5 1 ,6 1 .6 1 ,6 5

F I N A N S B A N KE U R 1 ■:■/ .V.. 3 3 ,2 5 3 ,5 3 , 5 3 .7 5

U S D 0 , 5 1 ,7 5 2 . ■ 2 , 2 5 2 , 5 2 , 5

R O B A N KE U R 1 3 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,5

U S D 0 , 5 2 ,2 5 2 ,5 2 ,7 5 - 3

M I R O B A N KE U R ; 1 , 2 5 / 2 ,3 - ; ■ "? '2 ,5 5 f 2 ,6 5 •> ' > . 'i 2 ,8

U S D 1 * 2 5 ; 1 ,3 r i f t ,4 V - - 1 . 5 , 1 ,6 ,

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %S A N C A ■Valuta V e d e re 1 lu n â • 3 lu n i : 6 lu n i ' 9 lu n i : : ; l2 lu r iL .

?

B R D - G S GE U R 0,5 2,75 2.8 3 3,0 5 3,15

U S O o.s 2,75 2.8 1.9 1,9 5 2

B C RE U R 0 , 7 5 t 2 , 7 5 .::'.;J.3 3 , 5

U S D . 0 , 5 := 2 •• 2 , 5 f ' •■/:■■■ ; 3 , .

B . Ţ I R I A CE U R 0 , 5 2 ,2 5 2 , 7 5 3 3 3 , 5

U S D 0 , 1 5 1 .5 1 ,7 5 2 2 3

B . R O M A N E A S C ĂE U R 0 ,5 2 , 7 5 3 ,1 5 3 , 3 5 • 3 , 5 3 , 7 5

U S D 0 , 5 2 ■ V 2 ,5 - ; . 2 , 7 5 3 . 3 , 2 5

B a n c P o s tE U R 1 2 3 3 3 3,7 5

U S D 0,7 5 1,65 2,5 2.8 3 3.2

R A I F F E I S E NB A N K

• E U R •''.:0,7SV-; 2 ,8 5 • • 2,9 2.9 ri 2 ,9 • ■ ®

U S D 0,75::?; 1 ,6 ; ; 1.8 1.8 Y\ 1 ,9 1.9

T r a n s i l v a n i aE U R 1 2.2 5 2.8 3 3,2 4

U S D 0,7 5 2,25 2.8 3 3,25 3.5

A L P H A B A N KE U R : . .0 ,2 5 .• :<.;2,-8S';„ 3.35 3.4 5 3 .5 .• l 3 .6 -

U S D : : : 0,2O . , •' 1,75.1. 2 .2 S 2 ,5 ' ■ 2.5 : 2 ,5

W E S T B A N KE U R 1 3 3.2 3 ,5 3,5 3 .5

... U S D 0 ,7 5 ... 2,3 2,5 3,05 3,2 3.4

C o m e r c i a l ăC A R P A T I C A

E U R < 0 , 5 3 ,5 3 * 7 5 - 4 . 4 . 5

U S D 0 , 5 2 , 7 5 ■ 3 , 2 5 - 3 , 5

V O L K S B A N KE U R 0 , 2 5 2 ,6 2 , 6 5 2 , 7 2 , 8 2 ,9

U S D 0 , 2 5 1 .5 1 ,5 5 1 ,6 1 ,6 1 ,6 5

F I N A N S B A N KE U R . 3 * 3 ,2 5 3 , 5 : 3 ,5 3 ,7 5

U S D 0 ,5 1 ,7 5 ■■ 2 2 , 2 5 2 , 5 2 ,5

R O B A N KE U R 1 3 3 ,2 5 3 , 2 5 ■ - . 3 , 5

U S D 0 , 5 2 ,2 5 2 ,5 2 , 7 5 3

M I R O B A N KE U R 1 , 4 5 2,5 2 ,7 5 2 . 8 5 3 ..U S D 1 ,4 5 1 ,5 1 ,6 1 ,7 1 ,8

B ă n c i

c o m e r c i a l e ; - .ta v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 i u n i ■ 9 i u n i .1 2 l u n i

B C R 2 1 6 2 0 ,5 2 2 2 2 ,5 2 4

B R D - G S G 3 “ ’ • , 1 5 1 9 2 0 ,5 2 1 2 1 ,5

-;■ 3 : s 1 5 r . 2 0 2 2 2 2 ,5 , 2 3

R A I F F E I S E N (d. revctuibHă) 2 1 6 ,5 1 8 1 9 1 9 1 9

B . Ţ i r i a c 1 ,5 1 6 - 1 9 2 2 . 2 0 . 2 0 /

R o m â n e a s c ă 1 ,5 1 8 ,5 2 0 ,5 2 1 ,5 2 2 2 2 ,5

B a n c P o s t * 2 " V 1 6 : 2 0 2 1 ,5 2 2 2 2 ,5

A l i a n ţ a 4 2 0 2 2 2 3 2 4 2 5

T r a n s i l v a n i a . .3. ■ '• ' 1 7 2 2 2 2 '■':■ 2 3 '.;-. 2 3

C E C 2 1 7 1 9 - -

A L P H A B A N K <v 1 ,5 1 6 1 9 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

W E S T B A N K 3 1 9 2 2 2 3 2 4 2 4

C o m e r c i a l ă . ' .V - 2 •. 1 8 . ■ 2 0 21 : .'■ 2 1 : •• 20;

.... C A R P A T I C Ar . 23**

V O L K S B A N K 2 2 3 1 9 ,5 2 0 2 0 2 0

F I N A N S B A N K : ■'"2"... 1 8 1 9 .. : 2 0 : 2 0 V 2 1 :

R O B A N K 3 1 9 21 2 2 2 2 2 2

M I R O B A N K $ 1 8 2 0 2 3 2 3

B ă n c i

c o m e r c i a l e' l a v e d e r e ■ 1 l u n â 3 l u n i 6 l u n i 9 i u n i 1 2 l u n i

B C R - 2 1 6 2 0 ,5 2 2 2 2 ,5 2 4

B R D * * - G S G 3 1 5 1 9 ■ ; 2 0 ,5 : ; 2 1 2 1 ,5

R A I F F E I S E N B A N K(dob. revUulbIU) 2 1 6 ,5 1 8 1 9 1 9 1 9

B . Ţ i r i a c . 1 ,5 1 6 1 9 2 2 V 2 0 ,'.<ţ 2 0

B a n c P o s t * 2 1 6 2 0 2 1 ,5 2 2 2 0

R o m â n e a s c ă 1 ,5 . 1 8 ,5 2 0 ,5 2 1 ,5 "< 2 2 2 2 , 5

C E C 2 1 7 1 9 1 9 2 0 2 0

T r a n s i l v a n i a 3 ; 1 7 2 1 / 2 2 •23 ' 2 3

A L P H A B A N K 1 .5 1 6 1 9 ’ 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

W E S T B A N K 3 1 9 2 2 2 3 2 4 ; 2 4

C o m e r c i a l ă 2 1 8 2 0 2 1 2 1 2 0

C A R P A T I C A - - - 2 3 * * - -

V O L K S B A N K 2 2 3 1 9 ,5 2 0 2 0 . 2 0

F I N A N S B A N K 2 1 8 19 2 0 2 0 2 1

R O B A N K 3 1 9 21 2 2 2 2 2 2

M I R O B A N K -*8 2 0 2 2 2 5 2 5

După ce mai mulţi ani şi-a manifestat interesul pentru „monopol ,

SIF Transilvania senate „la bătaie” acţiunile deţinute la A R M F

în pofida faptului că timp de mai mulţi ani a fost interesată de ARDAF, Societatea de Investiţii Financiare (SIF)Transilvania intenţionează să-şi lichideze participaţia de17,28 % deţinută la firma clujeană. Valoarea totală a tranzacţiei este estimată la aproximativ un milion de dolari.

Oferta pachetului format din cele 30.000 de acţiuni a fost lansată de SIF Transilvania în cursul acestei săptămîni pe piaţa extrabursieră Rasdaq. Valoarea nominală a unei acţiuni este 1.000 de lei, dar, în funcţie de data subscrierii, aceasta poate varia între 1.260 lei şi 1.050

lei. Doritorii de acţiuni ARDAF pot subscrie, în perioada 4-12 decembrie, ca urmare a ofertei publice, preţul pe acţiune urmînd să scadă zilnic cu 35 de lei pînă se va ajunge la pragul minim de 1.050 lei / acţiune. Cumpărătorul trebuie să subscrie însă la tot pachetul de acţiuni, orice solicitare fracţionară nefiind luată în consideraţie. Intermediarul tranzacţiei este Actinvest SA, metoda de intermediere fiind cea de tip licitaţie olandeză.

în acest moment, structura acţionariatului Ardaf este următoarea: SC Tender SA -49,55 %, SIF Transilvania -17,28 %, Eurom Bank -15,17 %, alţi acţionari -18 %. Conducerea SIF Transilvania a declarat că

decizia de a vinde pachetul de acţiuni se datorează redirecţionării strategiei pe care firma o duce în acest domeniu. Aceasta a lansat ipoteza ca însăşi acţionarul majoritar, grupul Tender (ce- 1 are ca proprietar pe omul de afaceri Ovidiu Tender), să fie cel interesat de această achiziţie, deşi nici un reprezentant al grupului nu a făcut vreo declaraţie tranşantă în sensul acesta. Grupul Tender are o cifră anuală de afaceri de 70 de m ilioane de dolari şi analizează în momentul de faţă preluarea pachetului de acţiuni deţinut la Ardaf de Eurom Bank (15,17 %).

Actualm ente, societatea clujeană de asigurare -

reasigurare ocupă locul al cincilea în graficul volum ului prim elor în casate. A ceasta a înregistrat, în primele nouă luni ale anului în curs, ven ituri din prim ele de asigurare de 15,9 milioane de dolari, despăgubirile achitate fiind de 9 milioane de d olari. Primele de asigurări de viaţă plătite de societate s-au ridicat la 238 de mii de dolari, adică 1,5% din to ta lu l prim elor în casate. Pentru anul acesta, conducerea Ardaf preconizează încasări provenite din prime de asigurare în valoare de 19 milioane de dolari.

B e n i a m i n P A S C U

Primul ministru va urmări cu atentie evoluţia subiectului "palinca"

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de precum şi comisioanele percepute dileră in funcţie de bancă

cont,

Premierul Adrian Năstase a declarat câ a so licitat m inisterelor de resort să analizeze problemele apărute între autorităţile române şi ungare, ca urmare a dorinţei părţii ungare de a licenţia p a lin ca , şi să propună G uvernului so lu ţii de rezolvare a situaţiei.

El a afirmat câ va urmări acest subiect cu atenţie în perioada următoare.

Ungaria a depus la Comisia Europeană o solicitare pentru înregistrarea mărcii “Palinka” drept băutură naţională care poate fi distribuită la nivel european. Dacă Ungaria va primi această aprobare, toate băuturile alcoolice din fructe, struguri sau cele spirtoase şi distilate, produse în această ţară, vor fi comercializate sub brandul “Palinka”.

în consecinţă, orice alt stat membru UE (in c lu siv România, după aderare) va putea produce o băutură cu denum ire sau conţinut sim ilar doar dacă va cum păra licen ţa de la producătorii unguri, în caz contrar producătorii străini avînd la d isp o z iţ ie o perioadă de timp pentru modificarea denumirii şi a conţinutului băuturii. -

Patronatul din industria alcoolu lu i, G ARANT, a protestat faţă de solicitarea Ungariei şi a anunţat că va acţiona în instantâ

organismele europene în cazul în care “vor acorda privilegii nejustificate econom ic şi juridic Ungariei”.

OSIM su sţin e că “palinca” e s te o denum ire generică

O ficiu l de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) susţine că, pe baza legislaţiei naţionale şi internaţionale, pălincă este considerată o denumire generică, liberă, care poate fi utilizată de diferiţi producători din mai multe ţări.

OS1M con sid eră câ denum irea “p ă lin că ” nu poate fi con sid erată o indicaţie geografică, cum ar fi vin de Bordeaux, Cognac, unde localităţile respective şi-au pus în mod esenţial am prenta pe ca lita tea produselor, se arată într-un comunicat al instituţiei.

U ngaria a depus la C om isia E uropeană o solicitare pentru înregistrarea m ărcii “P alin ka” drept băutură naţională care poate fi d istrib uită la n ivel european. Dacă Ungaria va primi această aprobare, toate băuturile a lc o o lic e din fructe, struguri sau ce le spirtoase şi distilate, produse în această ţară, vor fi com ercializate sub marca

A L P H A 1 B A N K CERTIFICATE DE DEPOZIT NOMINATIVE*VAL, RATA DOBÎNZU

3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNILEI 19% 19% 19% 18,50%

USD 2,35% 2,60% 2,60% 2,60%EUR 3,45% 3,55% , 3,60% 3,70%

VALORILE CERTIFICATELOR DE DEPOZIT NOMIN ATIVEL E I : U S D ' > E U R

1 . 0 0 0 - . . • • . 2 5 0 . 2 5 0

5 . 0 0 0 . 0 0 0 5 0 0 5 0 0

1 0 . 0 0 0 . 0 0 0 1 . 0 0 0 1 . 0 0 0

2 5 . 0 0 0 . 0 0 0 5 . 0 0 0 5 . 0 0 05 0 . 0 0 0 . 0 0 0 1 0 . 0 0 0 1 0 . 0 0 0

1 0 0 . 0 0 0 . 0 0 0 - -

•Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conf. cu prevederile Legii nr. 88/1997; Fârâ comision la depunere sau retragere. f97590î0J

“Palinka” . în consecinţă, orice alt stat membru UE (in c lu siv Rom ânia, după aderare) va putea produce o băutură cu denumire sau conţinut similar doar dacă va cum păra licen ţa dc la producătorii unguri, în caz contrar producătorii străini avînd la d isp o z iţie o perioadă dc timp pentru modificarea denumirii şi a conţinutului băuturii.

“Pălincă este o denumire generică, fară rezonanţă cu un loc anume. Ea arc în fapt o rezonanţă geografică largă, care cuprinde Ungaria, România, precum şi Austria şi Slovacia. Ea poate fi de calităţi diverse, fapt care nu implică acordata reciprocă de licenţe de fabricaţie”, se menţionează în comunicatul OSIM.

Problem a este sim ilară băuturii vodka, produsă într- un număr foarte mare de state, fară ca cineva sâ şi-o asum e ca in d icaţie geografică în mod particular, se mai spune în comunicat.

D e a sem en ea , OSIM con sid eră că “războiul pâlincii” nu se încadrează în m ec a n ism e le derecunoaştere ale UE, care prevăd e x p lic it num ai denum iri de orig in e , re sp ec tiv in d icaţiigeografice, şi nu denumiri generice.

De altfel, OSIM a acordat un număr de 13 certificate de înregistrare pentru băuturi care au în denumire cuvîntul pălincă.

Premierul Adrian Năstase a declarat că a so lic ita t m inisterelor de resort sâ analizeze problemele apărute _ între autorităţile române şi ungare, ca urmare a dorinţei părţii ungare de a licenţia p a lin ca , şi sâ propună G u vern u lu i so lu ţ ii de rezolvare a situaţiei.

El a afirmat că va urmări acest subiect cu atenţie în perioada următoare.

Potrivit Circularei nr. 23 din 9 iulie 2002. începînd din data de 1 Octombrie 2002 Banca Naţională a României a demarat acţiunea dc retragere din circulaţie a bancnotelor de 10.000 lei - emisiunea 1999 şi 50.000 lei - em isiunea 1996.Bancnotele menţionate vor fi primite de la populaţie - în mod obişnuit dc către toţi agenţii economici, precum şi de către celelalte instituţii, pînâ la data de 15 D ecem brie 2002. Acestea au obligaţia sâ le depună la unităţile bancare unde au contul deschis.

în perioada 16-31 D ecem brie 2002, bancnotele aflate în perioada de retragere, vor fi primite de la populaţie numai de către unităţile bancare, care la rîndul lor trebuie să le depună la unităţile Băncii Naţiona1 a României. După data de 31 D ecem brie 2002 în cetează puterea circulatorie a bancnotelor cu valoare nominală de10.000 lei - emisiunea 1999 şi 50.000 lei - emisiunea 1996, unităţile băncilor comerciale nu le vor primi de la populaţie, agenţi economici şi alte instituţii şi nu le vor mai preschimba, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2003 bancnotele de 10.000 lei - emisiunea 1999 şi 50.000 lei - emisiunea 1996, care şi-au pierdut puterea circulatorie, pot fi preschim bate numai la su cu rsa lele Băncii Naţionale a României.

1990 - în Bucureşti, la Arcul de Triumf, a avut loc o ceremonie solemnă

consacrată lui 1 decembrie 1918, ziua înfăptuirii României Mari.

f g 1 - T v - . . / f , . . . V ^ v ,

■ *V# • v»,* Sfi--

* ‘ *? I* P. ,y ,«„* • ,

M otto"Veniţi (a dlfSa luCia! V e n iţi cu miile, cu zecile de mii! L ă s a ţi o z ig r i j ik voastre acasă, căci tn această

z iv o m p u n e temelia u n u i viitor I u n ş ifer ic it pen tru

întreg neantu lnostru românesc. V e n iţi ş iju ra ţic ă

nedespărţiţi vo m f i ş iu n iţiră m m em d e aci înainte cu

f r a ţ i i n oştr i de p e to t cuprinsulpăm m tuluirom ânesc,

s u l una ş i nedespărţita cîrmuire” , ■( A p e lu l C o n s i l i u lu i N a ţ io n a l R o m â n , B la j , 2 4

N o i e m b r i e 1 9 1 8 .)

1%JŞtJ ţfvr ţ* ţ*

tuB kts1:

& , & » • » ► ♦* **

1 Decembrie, ziua naţională a României, este momentu! în care trebuie să privim în trecut şi sâ ne umplem sufletele de acel unic sentiment românesc, născut şi perpetuat de-a lungul veacurilor pe dulcele plai mioritic.

Este clipa în care se aude bătaia inimii a milioane de români la realizarea unităţii de neam, e momentul sâ privim împreună cum flutură drapelul naţional şi sâ ne amintim lecţia de istorie pe care poporul nostru a lăsat-o posterităţii. O lecţie despre ceea ce înseamnă adevăratul patriotism, jertfa pentru unitatea naţională, despre ceea ce înseamnă curgere de sînge pentru păstrarea pămîntului strămoşesc în hotarele sale de drept şi pentru conservarea şi ncaltcrarca limbii române.

Marca finire din 1918 a fost şi va rămîne una dintre cele mai importante pagini ale istorici noastre, măreţia ci constînd în faptul câ desăvârşirea unităţii statale a fost actul de voinţă al

redusă teritorial la Moldova, continua să existe ca stat de sine stătător. Paralel cu lupta pe toate căile a României pentru supravieţuire, se desfăşura lupta românilor din provinciile aflate

martie 1918, de către Sfatul Ţării a hotârîrii de unire cu România. La Cernăuţi, 15-28 noiembrie 1918, a avut loc Congresul Naţional al Bucovinei. La propunerea lui Iancu Flondor, se

X Y >;i

’ ,» c i L . „ , ‘ .

sub stăpînire străină pentru libertate naţională, aceştia hotărînd într-un cadru democratic, reprezentat prin adunările populare şi printr-o

3 j î i / jf l ' â L

j A i

miiogii naţiuni române.Dorinţa reconstituirii statului

unitar pe vatra vechii Dacii, a fost coordonata fundamentală şi permanentă a istoriei noastre, dominînd gîndirea politică şi culturală, planurile' militare şi diplomatice ale înaintaşilor noştri, şi devenind în epoca modernă, idealul suprem al întregii naţiuni.

încrederea în apropierea ceasului izbăvitor a fost atît de mare, îneît nici cotropirea de către Puterile Centrale a două treimi din teritoriul României în toamna anului 1916 şi primăvara anului 1917, nu a putut stăvili voinţa neclintită de unire a tuturor românilor. în ciuda impunerii păcii umilitoare de la Bucureşti din 1918 şi a prezentei trupelor străine pe o mare parte din teritoriul naţional, România,

largă consultare a maselor să se unească cu Ţara.

Basarabia a fost prima provincie care a revenit la patria- mama prin adoptarea, la 27

vota cu o majoritate zdrobitoare de voturi unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României. Adunarea naţională de la Alba lulia din 18-1 Decembrie 1918 a reunit 1.228 delegaţi aleşi şi peste 100.000 de oameni veniţi din toate colţurile pentru a consfinţi, în mod liber de orice constrîngere, hotărîrea de unire cu România. Adunarea a fost deschisă de George Pop de Băseşti şi Vasile Goldiş care au proclamat, într-o atmosferă de puternic entuziasm, unirea “acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România”.

Unirea din 1918 într-un singur stat al tuturor românilor s-a realizat, deci, ca expresie a voinţei întregului popor. Necesitatea istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un singur stat - s-a dovedit a fi mai puternică decît orice partid, guvernare sau interese străine.

La înfăptuirea Marii Uniri au contribuit toate forţele şi

categoriile sociale interne şi personalităţi politice precum: regele Ferdinand, Ionel Brătianu, Iuliu Maniu, Ion Nestor, Take Ionescu, Ion Inculeţ, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.

Desâvîrşirea unităţii naţionale a României a căpătat recunoaştere internaţională prin tratatele de pace pe care ţara noastră le-a semnat:

• Tratatul de la Saint- Germain-en Laye, cu Austria - care recunoştea Unirea Bucovinei cu România - semnat la 10 decembrie 1919;

• Tratatul de la Trianon , cu Ungaria, care recunoştea Unirea Transilvaniei cu România, semnat la 4 iunie 1920;

• Tratatul de la Paris prin care Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia (care nu l-a ratificat însă) recunoştea Unirea Basarabiei cu România - semnat la 28 octombrie 1920;

• Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly, semnat la 27 noiembrie (dar de România la 10 decembrie 1919), a reconfirmat frontiera româno-bulgară din 1913.

Astfel, Unirea din anul 1918 într-un singur stat al tuturor românilor s-a realizat prin voinţa populară şi într-un context istoric favorabil. Toate tratatele de pace nu au făcut altceva decît sâ recunoască de jure o situaţie deja existentă; prin unire, s-a creat un cadru favorabil dezvoltării viitoare a societăţii româneşti.

' | f Ţ i *■lîifiL .Mii

princ ip ii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sinul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cunumărulalcătuiesc.

indivizilor ce-1

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-lulia în ziua de 18 Noiembrie/I Decembrie 1918, decretează unirea acelor

Li ULT' :

Rezoluţia unirii prevedea înfăptuirea în România a unui regim democratic; a doua zi s- au ales organele provizorii ale puterii de stat, Marele Sfat Naţional care a îndeplinit funcţia de for legislativ, condus de George Pop de Băseşti, şi Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu şi format din 15 membri.

români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între rîurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională I rezervă teritoriilor sus indicate I autonomie provizorie pînă la 4 întrunirea Constituantei aleasă t pe baza votului universal.III. în legătură cu aceasta, ca

2. Egala îndreptăţire şi deplina libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. înfăptuirea desăvîrşită a unui regim curat democratic pe toate tărîmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vîrstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvîrşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gînduriior omeneşti...

...IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunii române din Transilvania. Banat si Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricînd şi pretutindeni fa ţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

P a g i n ă r e a l i z a t ă d e A l e x a n d r a P IN T E A f

ş i A n a - M a r i a V A ID A *- - —

J A N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II: 981

( j t m c

2000 - Adrian Severin, preşedinte al Adunării Parlamentare a O S C E , a declarat, cu prilejul participării sale la reuniunea

Consiliului Ministerial al O S C E , că această organizaţie se află într-o situaţie delicată, avînd de înfruntat o mare provocare,

definirea unui nou sistem european şi euro-atlantic de securi.ate.

C r e s c r e s t a n ţ e l e c ă t r e C a s a d e A s i g u r ă r i

d e S ă n ă t a t e a j u d e ţ u l u i C l u j

‘ Restanţele înregistrate la plata'fondului de asigurări sociale de sănătate (F A S S ) sînt în creştere faţă de luna septembrie, se arată în tr-u n comunicat al Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului. Astfel, dacă în luna septembrie a.c., restanţele se ridicau la 533,88 miliarde lei, în luna octombrie suma a crescut la 568,89 miliarde lei.

Dintre angajatorii datornici, 61 deţin datorii de peste 1 miliard de lei, restanţele totale ale acestora fiind de aproape 428 de miliarde d e lei, în timp ce peste 15.000 de angajatori au datorii de sub 1 m iliard de lei, sum a totală datorată de către aceştia fiind de peste 1 4 0 _d e miliarde de lei.

* Tn topul datornicilor, pe primele trei poziţii, se situează, Spitalul C lin ic Judeţean cu datorii de 87,09 miliarde iei, din care 71,65 m iliarde pentru medicamente, urmat de Spitalul Clinic de Adulţi - 5 5 ,6 2 miliarde lei, din care numai datoriile pentru medicamente se rid ică la 47,57 miliarde lei - şi de Institutul Inimii cu 24,‘67 miliarde lei, restanţele pentru medicamente ajungînd la 21,41 miliarde lei. L a polul opus al topului figurează Centrul de Sănătate Mociu, care înregistează cele mai mici obligaţii faţă de furnizorii de servicii şi utilităţi, respectiv 140,366 milioane de lei, din care 105, 383 milioane d e lei pentru medicamente.

Datoriile spitalelor faţă de furnizori însumau, la sfîrşitul lunii octom brie, suma de 193,38 miliarde lei, reprezentînd contravaloarea m edicam entelor şi a materialelor sanitare (230,27 miliarde lei), datorii pentru utilităţi - energie electrică, termică, apă-canal, salubritate - (6 ,8 6 miliarde lei) şi alte datorii, capitol care include reparaţiile curente, telefonul şi obiectele de inventar (56,25 miliarde lei).

* încasările Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Cluj de la finele lunii octombrie a.c. totalizau o valoare de 150,43 miliarde (ei, reprezentînd un procent de 92,81% , faţă de nivelul lunar al încasărilor. Potrivit bugetului aferent trimestrului IV - 2002 totalul încasărilor trebuiau să se ridice la 162,07 miliarde lei. C u toate acestea, comparativ cu luna septembrie a acestui an, cînd s-au în c a s a t 139,29 miliarde lei, în luna octombrie s-a înregistrat o creştere cu 11,14 miliarde lei, respectiv cu 8 % m a i mult.

* P în ă în data de 31 octombrie, Casa de Asigurări de Sănătate a virat către spitalele din judeţ o sumă totală de peste 1.207 m iliarde lei. Din aceasta, cei mai mulţi bani au revenit Spitalului Clinic Judeţean - peste 281 miliarde lei, urmat de Institutul Oncologic cu peste 202 miliarde lei şi Institutul Inimii cu aproximativ 112 m iliarde lei. Cei mai puţini bani au revenit Centrului de Sănătate lara, 826 milioane lei.

* Fondul de redistribuire virat la C N A S în luna octombrie a.c. se ridică la suma de 34,84 miliarde lei.

A .P I N T E A

Vor rămîne fără apă!Dacă Asociaţiile de Proprietari din municipiul Gherla nu-şi vor

achita datoriile pînă la începutul lunii decembrie, locatarii celor peste 4.000 de apartamente de bloc din'oraş vor rămîne fără apă! Aşa a hotărît conducerea RAGCL din localitate, decisă sâ facă ordine în această privinţă. Majoritatea celor 33 de Asociaţii de Proprietari din urbea armenească nu şi-au plătit facturile de două luni. Totuşi, dacă există asociaţii care sînt la zi cu plata facturilor, acestea vor fi... scutite de această măsură, susţin edilii gherleni.

La Gherla s-au mai ivit astfel de situaţii în ultimii ani, dar pînă în prezent, RAGCL nu a luat măsuri drastice împotriva restanţierilor. De astă dată, regia de gospodărire comunală este hotărîtă să pună punct dezordinii existente în cele 33 de Asociaţii de Proprietari de pe raza municipiului.

S Z . C s .

Piaţa muncii din ţară noastră se a flă , în t r -o c o n tin u ă dezvoltare, în concordanţă cu d e zvo lta re a e c o n o m ică . Atît angajatorii, cît şi organism ele care supraveghează integrarea socială â tinerilor, au constatat că absolvenţii de liceu nu sînt pregătiţi pentru a -şi căuta un loc de m uncă şi nu îşi cunosc posibilităţile şi limitele, ceea ce determ ină uneori eşecul lor în găsirea unui loc de m uncă. în ajutorul lor a sărit “ C e n tru l E d u c a ţia 200 0+” , care a iniţiat proiecful “V re a u o c a rie ră ”. O b ie c tiv u l p r o ie c tu lu i este pregătirea ad olescen ţilor din liceu p e n tru a le g e re a unei cariere. Unul din liceele pilot ale p ro ie c tu lu i e s te L ic e u l T e o r e t ic “ P e tru M a io r ” din G h e rla , und e, zile le trecute, s -a organiza t un reuşit tîrg de lo c u ri d e m u n c ă p e n tru

adolescenţii şcolii, la care au participat 2 0 0 de elevi. A u fost p re ze n ţi re p re ze n ta n ţii unui n u m ă r d e c in c i firm e din localitate din cele 14 societăţi de stat şi private care au fost in v ita te . U n u l d in tre e le v ii claselor a X ll-a şi-a găsit deja un loc de m un că la o firmă, prezentă la acţiune.

La nivelul Liceului Teoretic “P e tru M a io r ” G h e r la , c o o r d o n a t o ru l p ro g ra m u lu i “E d u c a ţ ia 2 0 0 0 + ” e ste profesorul D o re l C h e ls o i, dar dintre organizatorii proiectului m ai fac parte elevii Izab ela K a llo s (a X ll-a D ) şi Iv o n a Ş te iu (a X ll-a A ). T o t în cadrul acestui program , recent, a avut lo c o s e s iu n e d e fo rm a re pentru adolescenţi, realizată de tinerii pregătiţi în consiliere.

S Z . C s .

Talon de participare la CONCURS ( p e n t r u p e r i o a d a 1 3 - 2 5 n o i e m b r i e )

Num e şi p re n u m e .......;.......... ........... .....................................................................A dresa ................. .'.......................... ........... .............................................V îrsta ........................................... nr. Te le fo n..........................................................întrebare: Din ce materiale se produce lenjeria intimâ-marca A rgo s? R ă s p u n s:;.............,................ ................. ............ ......................................................

Posta Română si...» >

Renea HaneuIn plină expansiune a erei informatice, cu alaiul ei de mijloace

de comunicare extrarâpidă, tot mai sofisticate, care dau chics la apariţia nu ştiu căror “viruşi”, eu am rămas - cu riscul de a-mi atrage în cel mai bun caz zîmbete ironice - adeptul serviciilor clasice ale poştei, al corespondenţei anacronice redactate cu cerneală sau pastă pe obişnuita coală albă de hîrtie. Aşa stînd lucrurile şi aflîndu-ne în an jubiliar “Caragiale”, am dorit să cumpăr şi să lipesc pe banalul plic un timbru poştal cu chipul sărbătoritului. Aşi! Ia-1 de unde nu-i! N-am găsit, cînd, în condiţii nonnale, el ar fi trebuit să se afle de vînzare la ghişeul oricărui oficiu poştal. Nu mă îndoiesc, o fi emis Poşta, în tiraj restrîns, şi asemenea timbru, cu o valoare nominală probabil mai puţin solicitată, la care apelezi doar în cazuri speciale. De ce nu a scos însă, în tiraj de masă, unul cu valoare să zicem de 3.000 lei - tarif standard valabil (pînă la o nouă modificare) pentru corespondenţa internă? în locul lui, ţi se serveşte la ghişeu unul

Noi vrem să ne unim cu tarai

O R IZ O N T A L : 1. Primul ţinut românesc care a cerut unirea cu ţara ţ Dac. 2. Excludere din biserică - Erul (var.). 3. S e varsă în Prut - Vechi instrument muzical cu coarde. 4. Nesfîrşita artă! - Prieten - Corp geometric. 5. A stria - Particulă declarativă a domnitorilor români - Ajax bar.). 6. E grec - Trecuţi în catalog. 7. Limita porţii - Bogăţie minerală transilvană - Liviu Lupu. 8. Ioana Radu - Am prenta autorului - Popor estic. 9. A aera uşor - Vatra ciobanilor. 10. A piti - Traian Negru.11- Aşezare rurală - Pămînt strămoşesc - Plantaţii viticole. 12. Oraşul Marii Uniri (2 cuv.) - Coriolan Albu.

V E R T IC A L : 1. Al doilea ţinut românesc care a dorit unirea cu ţara ■ Simion Aldea. 2. Dorită de toţi românii în anul 1918 - Transilvania. "• Mănăşturul locuit de români sub stăpînire austro-ungară - Teofil “3laj. 4. In coteţ! - Unit. 5. Prenum e feminin - Rugi neîncepute! 6. Ioan ™cu - Maria loanette - Nu e complicat. 7. Motiv întemeiat pentru Unire

. " Patruzeci şi opt la români. 8. Ioan Cordoş - Olimpia R adu - A răci ,-iupa, 9. Efim Tarlapan - A dovedi cu acte. 10. Ţa ră balcanică - Laura

'■.->V3n. 11. Pactul N A T O la care am fost invitaţi de curînd. 12. Ţinut r°mânesc care a proclamat Unirea la 1 Decembrie 1918.

Dicţionar: E R U R , A R T , A IA S , O T E , UGI. 'I o a n P O P

dedicat Anului Internaţional al Ecoturismului, între noi fie vorba, destul de nereuşit sub aspect grafic, sau, mai nou, altul pe care Poşta Română şi-l dedică sieşi. Nimic de zis, îşi au şi ele rostul lor. Dar, revenind la Caragiale, te gîndeşti cu regret că s-ar fi putut emite nu un singur timbru, ci o serie întreagă - nu strict pentru' uzul filateliştilor - cuprinzînd nu numai imaginea dramaturgului, dar poate şi a unor mari actori care, de-a lungul vremii, l-au şi s-au nemurit în diverse roluri din piesele sale. M-

am consolat însă cu gîndul câ, Ia rîndu-i, în anul său de graţie “2000”, cam de acelaşi tratament a “beneficiat” din partea Companiei Naţionale a Poştei

Române şi Eminescu.Apropo, Banca Naţională a României, spre a nu se lăsa mai

prejos, în consens se vede cu Poşta, a făcut şi ea să dispară, cel puţin deocamdată, bancnotele de 1.000 Jei, cu efigia Poetului, încît ajungi sâ te întrebi de ce aceste onorabile instituţii, care întregesc şi ele identitatea statului român, se mai intitulează în cazul de faţă “naţionale”?

Curat murdar!Iartă-le, Nene Iancule, că nu stiu ce fac!

M i r c e a C R O IT O R U

Doi tineri şi tatăl lor au fost aresiaţi pentru

tâlhărie şi ultrajDoi fraţi, de 16 şi 20 de ani, din localitatea Turda, au fost

arestaţi ieri, de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, sub acuzaţia de tîlhărie şi ultraj, iar pe numele tatălui lor procurorii clujeni au emis un mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţiile de complicitate la tîlhărie şi ultraj. Potrivit unui comunicat remis ieri presei de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, în data de 11 noiembrie a acestui an, în jurul orei 12, fraţii Janoş şi Răzvan Lăcătuş s-âu dus în Staţia CFR Triaj Turda şi au sustras din vagoanele de marfa 29 de robineţi de aer şi alte bunuri în valoare de 39,6 milioane de lei. în timp ce încercau să părăsească zona gării, cei doi au fost opriţi de un agent de pază şi un poliţist, care le-au cerut tinerilor să meargă la Revizia de Vagoane din Turda pentru a verifica provenienţa bunurilor găsite asupra lor. Fraţii Lăcătuş s-au opus poliţistului şi agentului de pază, solicitînd ajutorul tatălui lor, Ioan Lăcătuş. Cei trei au început sâ-i înjure şi sâ-i agreseze pe poliţist şi pe paznic pentru a putea păstra bunurile furate. Agresorii au fost imobilizaţi de forţele de ordine, iar prejudiciul a fost recuperat. Poliţiştii din Turda au dispus reţinerea lui Janoş, Răzvan şi Ioan Lăcătuş, fiind predaţi apoi Parchetului de pe lingă Tribunalul Cluj, care a emis pe numele fiecăruia cîte un mandat de arestare preventivă. Dacă vor fi trimişi în judecată, iar instanţa îi va găsi vinovaţi, cei doi fraţi şi tatăl lor pot primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 7 şi 20 de ani.

Un bărbat din localitatea Nima a

murit strivit de un carUn bărbat, în vîrstă de 35 de ani, din localitatea Nima,

şi-a pierdut viaţa, după ce a fost strivit de roţile unui car. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, Sabin P., aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, se deplasa, miercuri, cu un car cu vite, cînd, la un moment dat, s-a dezechilibrat şi a căzut sub vehicul. Carul a trecut peste corpul bărbatului, strivindu-l. Victima a fost transportată, în stare de urgenţă. Ia Clinica de Chirurgie I din Cluj-Napoca. In ciuda eforturilor depuse de medici pentru a-1 salva, Sabin P. a decedat, în cursul zilei dc joi, din cauza traumatismelor şi leziunilor suferite. Cadavrul bărbatului a fost dus la Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca, în vederea efectuării autopsiei şi stabilirii cu exactitate a cauzelor care au provocat decesul acestuia.

Iordanian acuzatde şantaj

Un cetăţean iordanian este cercetat de poliţiştii clujeni sub acuzaţia de şantaj. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj, Hasan Mohamad, în vîrstă de 30 de ani, cu domiciliul în Cluj-Napoca, este acuzat că, în luna aprilie a acestui an, i-a trimis unui cetăţean sirian, cu reşedinţa temporară la Cluj-Napoca, o scrisoare de ameninţare. Potrivit poliţiştilor, Hasan Mohamad îi pretindea sirianului suma de 500 de dolari, ameninţîndu-1 că, în cazul în care nu va primi aceşti bani, se va răzbuna prin violenţă. Potrivit Codului Penal, iordanianul poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între sase luni si doi ani.

Student arestat pentru furt

Un tînăr, în vîrstă de 20 de ani, student în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) “luliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a fost arestat pentru comiterea mai multor furturi din căminele studenţeşti. Poliţiştii clujeni susţin că Ioan Dan B., din localitatea Bistra, judeţul Alba, student în anul III la . UMF, este acuzat că, în perioada octombrie 2001 - noiembrie 2002, a sustras din camerele unui cămin din Complexul Haşdeu mai multe bunuri în valoare de 15 milioane de lei. Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca a emis, ieri, pe numele lui Ioan Dan B., un mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţia de furt calificat.

G r u p a j r e a l i z a t d e C o s m i n P U R I S

C u rte a Euro pean ă a D repturilor O m ulu i (C E D O ) a decis ioi

rene C o n V u -fr0'0 f ® plătească 12 milioane de euro fostului’

300 o n n h ! ,e cie '' 9 0 0 -000 de euro Prinîesei lrene şi3 0 0 .0 0 0 de euro prin esei Ekaterini, se arată într-un co m u nicat al Consiliului Europei

v_r

a r aCompaniile aeriene au fost sfătuite, joi seara, sa îşi

echipeze aeronavele cu sisteme de apărare antirachetâ, in urma atacului eşuat cu rachete împotriva unui avion

israelian care decola de pe un aeroport din Kenya, se arată în ediţia electronică de vineri a publicaţiei The Times.

Sîntem în “război”: pâlinha împotriva palincii

urm are din pagina 1

urmă sâ fie doar un foc de paie - a izbucnit din cauza faptului că producătorii unguri de pâlinka vor sâ impună această denumire ca unică marcă pentru toate băuturile spirtoase şi alcoolice obţinute prin fermentaţie şi distilare din struguri şi fructe şi comercializate în Uniunea Europeană şi, prin influenţă, pe alte pieţe. Asta ar însemna câ producătorii români de pălincâ, horincă, ţuică, vinars, şliboviţă, rachiu să ceară voie şi sâ plătească ungurilor pentru a produce şi comercializa aceste băuturi. Nu discut absurditatea pretenţiilor lor, ştiut fiind câ aceste distilate nu sînt nici specifice Ungariei, nici inventate de actualii producători unguri. Dar nu le putem reproşa câ încearcă sâ tragă spuza sub turta lor, că sînt mai iuţi de minte, mai ales câ au experienţa cu conflictul cu Italia pe_ tema paternităţii mărcii Tokay.

în acest “război” s-a implicat însuşi primul ministru Adrian Năstase, aflat ieri Ia Budapesta. Probabil, lucrurile se vor linişti: ungurii vor fabrica pâlinka, iar românii, austriecii, slovacii, sîrbii vor fabrica pălincâ, horincă, ţuică, rachiu, şliboviţă şi cum le-o mai fi zicînd “tăriilor” din ţările respective.

Important este să ne fie învăţătură de minte, sâ ne protejăm mărcile şi invenţiile prin acorduri şi protocoale internaţionale. Altfel, ne vom trezi că n-o să mai avem voie sâ vindem sarmale şi mititei, tochiturâ şi caltaboş, lobode şi corcoduşe fară învoire de la cine ştie cine.

M a r k o B e l a :Declaraţiile lui Raduly nu reprezintă poziţia UDMR

D e c la ra ţia d e p u ta tu lu i U D M R Robert R aduly, potrivit c ă re ia , în u ltim ii doi ani, premierul A d ria n N ăstase a purtat *o m ască" de partener al com unităţii m a g h ia re , nu reprezintă poziţia U D M R , a precizat, vineri, preşedintele Uniunii M arko Bela.

"D o m n u l R o b e rt R a d u ly suferă de lipsă de mediatizare şi face d e c la ra ţii în n u m e propriu. N u sînt de acord cu toate declaraţiile prem ierului Adrian N ăstase, dar nimeni nu poate afirma că în aceşti doi an i de c o la b o ra re nu s -a u obţinut rezultate reale pentru c o m u n ita te a m a g h ia r ă ”, a explicat M arko Bela.

D e putatu l U D M R R a d u ly Robert a declarat, vineri, într- o conferinţă de presă susţinută

la Miercurea C iuc, că în ultimii doi ani A d ria n N ă s ta s e a purtat “o mască cum că ar fi un parte ner al com unităţii m a g h ia re ", c o m e n tîn d o declaraţie făcută de A drian Năstase la A lb a luiia, potrivit că re ia L e g e a sta tu tu lu i m a g h ia rilo r d in a fa ra graniţelor Ungariei nu este în concordanţă cu standardele europene.

M arko B e la a m ai spus spus că a fost “surprins” de d e cla ra ţiile fă c u te jo i de premierul Năstase în legătură cu Statuia Libertăţii de la Arad şi cu le g e a sta tu tu lu i maghiarilor. “Totuşi, în astfel d e m o m e n te , tre b u ie să căutam ceea ce ne leagă şi nu ceea ce ne desparte", a adăugat M arko Bela.

Cozmâncă respinge acuzaţiile privind racolarea primarilor

Ministrul Administraţiei, Octav Cozmâncă, a respins, vineri, acuzaţiile privind presiunile asupra primarilor opoziţiei pentru a intra în PSD şi a reamintit de “prigoana” la care au fost supuşi foştii prefecţi şi subprefecţi ai PDSR după alegerile din 1996. Cozmâncă a spus, într-o conferinţă de presă, că partidele de opoziţie, din lipsă de teme credibile în opinia publică şi în rîndul

electoratului, “inventează tot soiul de lucruri”, printre care şi

- “aşa-zisele” presiuni şi racolări. “Nu e o chestiune nouă. Ea a mai fost pe tapet prin anii ’95- ’96 şi văd că e preluată din nou”, a declarat Cozmâncă. “Asta este voinţa oamenilor, nu îi aducem cu arcanul. Le forţează cineva mîna să semneze o adeziune să intre în partid? Vreau să vă spun câ am discutat şi cu liderii locali şi cu preşedinţii de judeţe. Nu

închidem porţile, sîntem un partid deschis, pot să vină şi alţi oameni de la alte partide, dar susţinem în continuare să vedem şi cine vine, nu numai cei care vor o umbrelă de soare. Dacă sînt oameni de calitate, buni gospodari, oameni care au credibilitate în localităţile lor, nu avem nimic împotrivă. Dacă este voinţa omului să vină în PSD, de ce să nu vină?”, a mai spus Cozmâncă.

Liberalii vor să iacă reforme adevărate în România după ce detronează FSD

Liderii PNL, Paul Păcurariu, Mona Muscă, Valentin Ionescu şi Viorel Coifan, participanţi, ieri, la Cluj-Napoca, la seminarul cu tema “Dreapta iiberală în Transilvania. Strategie şi mesaj” şi-au afirmat dorinţa ca partidul lor să cîştige alegerile generale din 2004. De fapt, membrii Biroului Executiv al PNL, consideră câ obiectivul partidului este unul triplu: detronarea de la putere a PSD, efectuarea de refomre într-o ţară care trece de 12 ani prin “eşecuri ale reformei” şi, nu în ultimul rînd, educarea politică a electoratului. Aceasta pentru că, în opinia liderilor liberali, electoratul românesc nu posedă educaţia democratică necesară unei adevărate societăţi

democratice a de piaţă a mileniului III. în acest context, ei au ţinut să evidenţieze necesitatea unui “centru de coagulare” al unei forţe politice de centru-dreapta puternice, care sâ contracareze forţa PSD la viitoarele alegeri. Referitor la posibilitatea unor alegeri anticipate, Paul Păcurariu, vicepreşedinte ' al PNL, consideră că “ele reprezintă, din cel puţin trei puncte de vedere, o eventualitate contraproductivă pentru România. Pe de o parte, anul 2003 reprezintă un an important pentru negocierile de aderare la NATO, unde am fost doar invitaţi la summitul de la Praga, iar negocierile purtate într-un an electoral nu au şanse de succes. Pe de altă parte, din

oiembrie.- duminica 1 decembrie .2002

Noi structuri administrative

la Negreni şi Ciucea

După “ruperea” din vară şi alegerile din această toamnă, firesc a urmat “botezul” noilor structuri administrative alese atît la Negreni, cît şi la Ciucea. Evenimentul s-a produs ieri în prezenţa prefectului Vasile Soporan, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Liviu Medrea şi a parlamentarului Vasile Lăpuşan. Atît la Ciucea, cît şi la Negreni au fost instalaţi noii primari Ioan Popa şi Vaier But, ambii PSD, şi au fost aleşi viceprimarii comunei. La Ciucea s-a prelungit mandatul interimarului Nicolae Inoan (PSD), care a obţinut I2 voturi ale Consiliului local din tot atîtea posibile. La Negreni, secundul primarului este Radu Secan (PSD), fost tehnician la S.C. Gloria S.A. Bucea, el obţinînd 7 voturi din cele II, cîte două voturi au primit contracandidaţii săi L. Ungur (PD) şi D. Bolba (PRM). La Negreni, noul Consiliu local constituit şi-a ales şi trei comisii de specialitate, astfel încît acest deliberativ poate să funcţioneze legal şi să adopte hotărîri pe probleme importante ce vizează dezvoltarea acestei comune nou înfiinţată. Conducerea judeţului Cluj a felicitat noii aleşi, asigurîndu-i de tot sprijinul în realizarea unei administraţii publice eficiente.

D u m i t r u V A T A U

punctul de vedere al integrării în UE, anul 2003 reprezintă anul în care trebuie să se finalizeze negocierile pentru toate capitolele de integrare, ceea ce iar nu este indicat sâ se întîmple într-un an electoral. în ultimul rînd, atîta timp cît PSD spune că există «pace socială şi progres economic», alegerile anticipate nu au nici o justificare internă”. Vicepreşedintele liberal este de părere că PNL ar putea face faţă alegerilor anticipate, dar în cazul în care alegerile generale s-ar desfăşura la termenul “normal” din 2004, PNL ar apuca să-şi finalizeze programul politic şi ar putea obţine cel puţin 20 la sută din voturile electoratului.

S o r i n C Ă L IN

PRIVI v a depune m o ţiu n e a

“ R o ş ia M o n ta n ă ”

PRM va depune, săptămînă viitoare, la Camera Deputaţilor, o moţiune simplă referitoare la regimul de proprietate asupra zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele „ PRM, Comeliu Vădim Tudor.

El a precizat că parlamentarii PRM au definitivat textul acestei moţiuni, prin care cer ca zăcămintele respective să rămînă monopol al statului român, iar contractul de asociere “între aventurierii din Canada şi firma Minvest Deva” să fie anulat.

“Dat fiind faptul că la Roşia Montană se află cele mai mari zăcăminte auro- argintifere din Europa, ilegalităţile de acolo au intrat în atenţia o r g a n i s m e l o r internaţionale”, a adăugat C.V. Tudor.

PNL Cluj crede că Funar are o soluţie: demisiaPNL Cluj-Napoca consideră

că decizia Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca de a-l trimite pe primarul Gheorghe Funar în judecată, pe baza acuzaţiei de blocare a administraţiei publice locale şi abuz în serviciu contra intereselor publice,demonstrează încă o dată că într-un stat de drept legea nu poate fi ocolită la infinit.

Ghiduşul primar Funar, care a provocat un blocaj administrativ cu consecinţe grave pentru toţi cetăţenii urbei noastre, vede acum că justiţia,

cel puţin în această fază, îl consideră răspunzător pentru această situaţie critică.

PNL Cluj-Napoca a subliniat în repetate rînduri că vinovatul principal al crizei administrative din oraşul nostru este Gheorghe Funar, şi nu Consiliul local. Decizia Parchetului de pe lingă Judecătoria Cluj-Napoca reprezintă o confirmare a faptului că în municipiului nostru există un Consiliu local funcţional şi câ acţiunile circăreşti ale primarului se dovedesc pe zi ce trece doar praf în ochii clujenilor.

Apreciem, pe această cale, prima încercare de intrare în normalitate la Cluj-Napoca şi de instituire a statului de drept şi în oraşul nostru.

Avînd în vedere situaţia creată în ultima perioada, credem că primarul Gheorghe Funar ar trebui să-şi dea de urgenţă demisia pentru câ a înşelat speranţele alegătorilor şi să-şi ceară scuze în faţa clujenilor pentru actele necugetate săvîrşite.

P r e ş e d i n t e PN L C lu j - N a p o c a

H o r e a U io r e a n u

profesioniste din armatăForţeie Navale Române vor fi primele

pînă la sfirşitul lunii decembrie, vor fi încheiate formalităţile necesare, discutate între cele două guverne, pentru cumpărarea navelor. Generalul Popescu a mai declarat că este posibil ca la Constanţa să fie construite baze militare, dacă acest lucru va fi necesar.

El a reamintit câ din anul 2003 conducerea administrativă a Forţelor Navale se va muta la Bucureşti, iar la Constanţa va rămîne numai conducerea

Forţele Navale Române vor fi primele din armată care vor avea în componenţă trupe profesioniste în totalitate, a declarat, vineri, la Constanţa, generalul Mihail Popescu, şeful Statului Major General (SMG).

Mihail Popescu a precizat că, în aproximativ trei ani, toţi militarii din Forţele Navale vor fi profesionişti, iar potrivit cerinţelor Alianţei Nord- Atlantice se au în vedere trei

aspecte: organizarea structurală, operaţională şi tehnică. Vor fi îmbunătăţite sistemele de transmisiuni ale navelor şi vor fi achiziţionate două fregate din Marea Britanie.

Secretarul de stat în MApN, Gheorghe Matache, şeful Departamentului . pentru Armamente, a declarat că negocierile pentruachiziţionarea acestor fregate se apropie de final. El a spus câ, operaţională.

Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria Cluj- Napoca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (re d a cto r şef adjun ct); CRISTIAN BARA (re d a cto r şef adjun ct).Tel. 19.16.81; 0788-307.983; Fax: 19.28.28 Centrala: te l:19.21.27; 0788-307.982 E-m ail: adevcjr@ eurow eb.ro - redacţia E-m ail: reclam a_adevcj@ eurow eb.ro - publicitate S e cre ta r de redacţie: Tel/fax:H o re a P E T R U Ş _________________________19-74.18

R E D A C Ţ I A : C l u j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

• CU LTUR Ă: TE L. 19.74.90; 0788-307.982 - MICHAELA BOCU,• S O C IA L -C E TÂ TE N E Ş TLTE L. 19.74.90; 0788-307.982-RADU VIDA;:• ECONOMIC: T E L ; 19.75.07-BENIAMIN PASCU,• SPORT: TE L.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIN SAMOItĂ;• PUBLICITATE: TEUFAX:19.73.04; 0788-307 987,• DIFUZARE MICA P UBLIC ITATE: TEL: 19.49 81 - STELA P ETC U •CO N TABILITATE; TE L .: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP;• S UBREDACŢIA TU R D A : TEL/FAX: 31.43.23 •SUBREDACŢIA D EJ: TELJFA X ; 21.60.75

—W' 1*1

- i -'i:-TIP A R U L E X E 0 IJT 4 T l i % )



forţat de împrejurări, premierul sărbătoreşte la cluj-napoca ziua … · 2018-04-17 · privi...

Documents