14987259 interiorul corpului uman nr 3
TRANSCRIPT
-
\..J
\..J
II::0.!;(NZ
...:irZVI
-
InterioruICORP'ULUI
UMANNuMARUL 3- CUPRINS
PROCEDURIIN URGENTA:Tehnicidesuturare a plagiiToatetipurile de plagisunttratateIntr-o sectie deurgente.Aceastapartearatacum procedeazaechipamedicala~iurmare~tepascu pasdouatipuri desuturi.DeTheoWelch~iPippa Keech.
CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:Informatiigenerale 'Un chirurgesteticianexplicadomeniulchirurgieiplastice,evidentiind0 partedin operatiilecare potImbunatatiaspectulcorpului. Numereleviitoarevorabordamaipelarg uneleaspectementionateacum.De DaiDavies.
CHIRURGIE PLASTICA $1REPARATORIE:Liftingul facial pas cu pasLiftingul facial este0operatiestandardIn chirurgiaplastica. Poatefi facut lavarstediferite~icu extinderediferita.Unchirurgcelebrudin HarleyStreet descrie0operatiestandard,pascu pas.DeDaiDavies.
C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK....~APARATUL REPRODUCATORFEMININ:
Informatii generaIe. 0 privireasuprasistemuluireproducatorfeminin~ia moduluicumfunqioneaza.Plus un rezumatal articolelor urmatoare.DeCaroleGilling-Smith.
Aceastapublicatiecontineinformatiigenerale~inuinlocuie~teniciunmanualmedicalsau 0 publicatie
similara.Continutulacesteipublicatiinu trebuieconsultatin vedereastabiliriivreunuidiagnostic
sau tratament,indiferentde simptome,Dacaprezentatiorice fel de simptome,consultatimedicul
curant.Autorii~ieditoriinu sunt responsabilipentrunici un fel de prejudiciisuferitede orice
persoanaa careiactiunese bazeazape informatiilecontinutede aceastapublicatie.
lMAGISTIcA
RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toraceluiRadiografiadetoraceesteun instrumentdediagnosticarefoarte important,cerutfrecventdemedici;potexaminaastfel 0 arievastadeafectiuni.DeJonathan Spratt.- gin" '-111 ~~CALOTASI BAZA CRANIULUICalotacr~nianaeste parteacare protejeazacreierul.Bazacraniuluiare un numarmaredeorificii- foramen- pentruvaseledesange,nerviicranieni~icoloanavertebrala.DeBarry Berkovitz.
COLABORATORI
~1(tI);l1!'i'!lm ICUM SE CONTROLEAZA GLICEMIANivelulglucozeiIn sangeestecontrolatde0serie deprocese.Dacanivelulesteprearidicatsau preamic,poateindica0 problemamedicala,cumar fi diabetulzaharat.DeMark Lambert.
r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!"PRIMA LUNAOdatacu implantareablastocistuluiIn uter,embrionulincepesa se formeze.Straturile decelulese dezvoltarapid,formandfundamentultuturor partilor corpului.DeRicki Ostrov
. CATALOG DE MEDICAMENTE - DEMONIQUEAURORA
EDITOR CONSULTANT
ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,FRCS(Ed), FRCRProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS(Ed),FRCR,ProfesorulAbrahamsestespecialistinanatomieclinica,membruinKigeziInternationalSchoolofMedicine,incadrulProgramuluiInternationaldeMedicinadinCambridge,specialistinmedicinagenerala,MembrualColegiulu/Girton,Cambridge,exam/natorlaColegiulRegalalChirurgifordinEdinburgh.Ascris0seriedelucraridereferintainanatomie.
TheodorWelchMB, BS, FRCS01.Welchpredadeapteanichirurgia,In Thailanda.A fosttimpde 18aniconsultantalOepartamentuluiUrgentei Accidf?ntefaSpitalulNorthwickPark,Harrow.InprezentpredaanatomieclinicalaCambridge.
Pippa KeechMBChB, MRCGp,DRCOGDrKeechestemedicgeneralistcunormaredusaIn NewForest.Este,de asemenea,scriitoarei apublicatdiverselucrariInBritishMedicalJournal,MedicalMon/tori InPulse.
Dai DaviesFRCSMr DaviesesteconsultantInchirurgieplast/cala CharingCross
Hospital,Londra.Lucreaza,deasemenea,la Instituteof CosmeticandReconstructivePlasticSurgerydincadrulSpitaluluiStanford,Londra.
CaroleGilling-5mithMA, PhD,MRCOGDrGilling-$mithestespecialistIn fertilitateasociatlaAssistedConceptionUnitdincadrulSpitaluluiChelsea& Westminster.EaefectueazacercetariIndomeniulmedicinilreproductive.
Jonathan D SprattMB, BChir(Cantab),MA (Cantab),FRCS (Eng),FRCS (Glasg)DrSprattestemedicradio/ogcuexperientaIndelungatalaSpitalulNewcastleGeneralHospital,Newcastle-upon-Tyne.
BarryBerkovitzPhDDrBerkovitzesteconferentiarlaCatedradeAnatomiei BialogieUmanadelaKing'sCollege,Londra.EstespecializatIn anatomiefacia/a.
MarkLambertBScMarkLambertesteunexperimentatdocumentaristi editorIn domeniulmedicinlii albiologieiumane.
Ricki OstrovRicki Ostrov,de origine americana,stabilit In Marea Britanie, a publicatlucrari medicale i de sanatate timp depeste10ani.A scris0 serie de carti ia colaborat la numeroase publicatfi.
Paulette Pratt 1Reputat scriitor i editor pe tememedica/e, CU 0 experientade peste20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratta aparut In numeroase reviste, cartii enciclopedli din Marea Britanie iStatele Unite.
MoniqueAuroraMRCGp,DCHOriginaradinBerna,Elvetia,Dr.AurorapracticaInprezentmed/cinalaLondra.Esteinteresatadesanatateafemeliia copilulu/.
i,"J
,""""",CORPUlUI
UMAN
BiblioraftNuratatibibliorafturifespecialeincareputeticolectionaseriaInteriorulCorpuluiUman!.Bibliorafturilesuntdisponibifelachiocuriledeziarelapretulde9,99LEI/45MbL.DeAgostin/vaanuntadateledepubHcare'abibHorafturiiorinseriadereviste.
fI!~tlt
I!
EDITIESAPTAMANALAEDITURA,DeAGOSTINIHELLASSRl
EDITOR,PetrosKapnistos
MANAGERECONOMIC,FotisFotiou
MANAGEROEREDACTIE~IPROOUCTIE,VirginiaKoutroubas
ADRESA,Vuliagmenis44-46,16673AtenaMARKETINGMANAGER,MichalisKoutsoukos
PRODUCTMANAGER,NasitaKortesa
COOROONATORDEPRODUCTIE,CarolinaPoolidoo
MANAGERDISTRIBUTIE,EviBo,a
MANAGERLOGISTICA~IOPERATII,Dimitrispasakalidis
COOROONATORLOGISTICA~IOPERAT"'AntonisLioumis
NUMARUL3
'-/
ADAPTAREPENTRULlMBAROMANA,LeVartY LineSRL
TIPARIRE~ILEGARE,NikiEkdotiki
DIRECTORDEPRODUqIE TlPOGRAFIE,SteliosKritsotakisDTP, RAY
IMPORTATOR,MediaServiceZawadaS.R.L
CountryManager.MarianaMihal!an
MarketingManager.AdinaBojicaRedactor.GabrielaMuntean
Consultantdespedalitate,Or.SimonaNaooveaou
DistributionManager.Danlordache
ADRESA,str. LouisPasteurnr. 38,et.1,ap.S,sector5,
Bumre,ti, Romania
DISTRIBUITOR,HiparionSA
@2009for OeAgostiniHellas@ 1998MidsommecBookslid
ISSN 1791-6011
PretuL numereLorPretuL primuLui numar: 2,90 LE1/9,90 MOL
Pre!uL celui de-aldoiLeanumar ~iaLtuturor ceLorLaLtenumere: 6,9D LE1/19,90 MOL
II
DrepturiLetuturortexteLorseanasubcopyright.Esteinterzisareproducerea,stocarea,transmitereasauutilizareacomerciaLaa materiaLeLor,suboriceforma,fara
acorduLscris aLeditoruLui.Editoruli~irezervadreptuldea lschimbaordineapubLicariisubiectelorsauinLocuireaLor.
Credite Foto:
Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fatasau Spate
3/2/F & S, TheaWeLch;36121F,PhiLlip
Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,
CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,
BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F
& B,SPL:68/2/F&S,JohnWatney Photo Library,NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings.NMSB; 79/3/S
RaLphT. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F,
Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;
83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S
BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;
84/3/S, SEM Unit, Royal Free HospitalSchooLof
Medicine/WTMPL, NMSB.
Ilustratii,41/1.80/2,SandieHilL68/2,AmandaWilliams68/2,81/3,DianeKinton83/2,Ann
Pentru 0 mai buna deservire solicitatiintotdeauna publieatia de la aeela~ipunet de vanzare ~iinformativanzatorul asupra intentiei dea eumpara ~iaparitiile urmatoare.I]
Pentruoriceinformatie,lamuriresaucomenzidenumereaparuteanterior,sunati-nelatel.
(f/J Romania:(021)4010888~Moldova: (0022)930742Pelangapretulrevisteloreomandatevatrebuisaaehitatirambnrs~ieontravaloareataxelorpo~tale;ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri,10:00-18:00
I
-
URGENTE:CazuriInurqenta
Tehnicidesuturarea plagiiDiferiteletipuri de cusaturi chirurgicaleau roluri diferited3nde vorba
de a trata 0 plaga,depinzandde naturaranirii ~ide localizareaei.Cand cineva ajunge intr-o unitatemedicala cu 0plaga adandi, prima grijaa personalului este sa opreasca sanger-area. Odata facut acest lucru, rana vafi cercetata pentru a stabili gravitatealeziunilor. Medicul va decide asupraconduitei terapeutice. Pentru plagi cenecesita suturare (coasere), pacientuluii se va face anestezie locala, pentru aamorji zona din jurul plagii. Apoi plagava fi cusuta.
' /
,(
CERCETAREAPLAGII
Candsecerceteaza0 plaga,mediculareTnvederefaptulca tesutulde dedesubtarputeafiafectat.ataieturapeobrazarputeaafectacanalulsalivaralglandeiparotide,ceconducesalivaTngura.Plagiletaiate,depemaini,deexempludinzonaTncheieturii,potsectionafrecvent!?itendoaneledin zona,astfelca,TnaintedeaTnchideplaga,trebuiecontrolatami!?careamainii!?iaTncheieturiiei.Potfi seqionate!?iterminatiilenervoasemicidinzona,deaceea,Tnaintedeadminis-trareaanestezicului,trebuietestatasensi-bilitateazonei.Mediculvacontroladacazona!?i-apastratsensibilitatea!?ivalua0hotara-re rapidaprivindvaseledesangeafectate.Acesteavorfi ligaturate,dacairigareapielii!?ia mu!?chilordinzonaestebuna,iardacanu,elevortrebuirefacute.
"-../
ACULCORESPUNZATOR
Pentrua trata0 suprafatataiata,se folo-se!?teunac curbat,ascutit[triunghiularJ.Acelecuvarfmaiputinascutit[rotund)sefolosescpe tesuturidelicate,cum ar fiintestinele.
MaterialelefolositelasuturiseTmpartTnresorbabile(caresevorabsorbisivordis-parea)!?ineresorbabile.Tngen~ral.cel~neresorbabilese folosescpentrupiele!?iele potfi scoasedupace a trecuttimpulnecesar,lasandcicatricimaiputinvizibile.Zonafeteisevindecarepedea!?acafirelesescot,deobicei,dupapatrusaucincizile.Pentruplagiledelanivelulpiciorului,firelesetin!?itreisaptamani.
" /
Taieturalunga,provocata de 0 bucatii de stlclasparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturiintrerupte(indlvlduale).
(III
'--- 5:JJtyraIntrerullta
m Pensatinepieleain timf'CeaculesteL!!.J inserat cat mai aproape.posibil de
margineapliigii, dar nu atatde aproapeincat firul sa taiepielea cand este legat.
f21 0 impunsiituriisimetriciisefacepeI:!::.I partea opusii a plagii, ca sii rezulte
0 cusiitura cat mai curata, care sa lase0 cicatrice nedeformatii.
rJ1Strangerea firului se vaface astfelL!!J incat marglnile sii nu riimanii neunite.Dacii,insii,estepreastransii,arputeasectionasaunecrozatesuturile.
1'41 Nodul esteplasat pe 0 partea plagii,L.:::J ca sa iritepielea cat malputin sau deloc.
Odatii ce ranas-a vindecat,fiecare firvafi scos.
-
SUTURARANILORDiferitele tipuri de rani au nevoiede diferite tipuri desuturi [cusaturiJ. Rolullor este intotdeauna de a oprisangerarea, de a inchide rana, de a minimiza risculinfectiei ~ide a reduce cicatricele.
Inaintedea coase0rana,aceas-ta trebuie sa fie foarte binecuratata. Cusaturile separate,cunoscuteca $i cusaturi Intre-rupte, sunt folosite numai pe 0rana curata; ele Inchid foarteeficient rana. Cand marginileuneirani suntzdrentuite$i con-tin murdariesaumateriistraine,ele trebuieIndreptatecu finete$i rana curatata,Inaintede a 0coase.
Dad mU$chiisau structurilede sub rana au suferit leziuniimportante,elevorputeafi refa-cutecu fire resorbabile,caresedizolvaIn timp.
0 ranapoatefi suturatafie cumwltecusaturiseparate,fie cu 0cusatura continua,sub cel maisuperficial strat al pielii. Acestultimtipdecusaturase nume$tesuturacontinuasubcuticulara.
SUTURAINTRERUPTA
La Urgenta,metodaobi$nuitadesutura este cea Intrerupta,deoarece ranile sunt frecventcontaminate$i exista risc deinfectie. Dad se Intampla, dinnefericire,acest lucru, unasaudouadintrecusaturisuntdesfa-cute pentru ca rana sa se lar-geasca$i sa se eliminepuroiul.Restul plagii ramane cusuta,fara niciunrisc,$ipoatefi lasatasa se vindecenormal.$i pentruplagile neregulate,cu marginizimtate, tot suturile Intreruptesunt maibune.
SUTURA SUBCUTICULARA
Sutura subcuticulara continuaeste folosita frecvent de chi-rurgi dupa operatii, care suntefectuateIn conditiidesterilita-
te absoluta.Este0 formarapidadesutura, idealapentruaInchi-de plagile largi.
Alte trei tipuri desuturi potfifolosite In situatii particulare.Ranile In forma de crapatura,neregulate, pot fi Inchise cusutura In ..X"sau sutura In ..U",In timp ce perforatiileIn struc-turi de tipul intestinelor, suntfrecventInchise cu un cerc decusaturi, care se pot legastrans. Firele pot fi resorbabile- de obicei,se folose$tecatgu-tul, facut, In mod obi$nuit,dinintestinde porc - sau neresor-babile, din matase, nylon,diver$i polimeri, sau din otelinoxidabil.
RANA LAsATA DESCHISA
Dacaleziuneapielii e maivechede$aseore dela prezentarealatratament,sau dad a fost pro-dusa prin mU$caturasau trau-matismeprin strivire, este maibine sa nu se Incerce alipireamarginilorplagiiIn niciunfel, cisa se lase rana deschisa.
Ca metoda de precautie, seIncepe tratamentul cu antibio-tice, pentru a lupta Impotrivainfeqiilor, dar nimic nu poateInlocui curatarea atentaa pla-gii $i eliminarea restului detesut mort [debridareaplagiiJ.
Cu exceptiasituatiei In carerana este prea mare$i necesi-ta grefa de piele, ea se va vin-decaIn cele din urma, dar multmai Incet decatplagile sutura-te. In plus, daca0plaga nuestesuturata, sunt $anse mari caea sa dud la formarea uneicicatrici mari, adeseacuIncre-tituri ale tegumentului.
v
Taieturilecu lamapot fi destulde adanci ca sa poata ajunge lamu~chi/de dedesubt. intreagazona trebuie verificatapentrueventualeleziuni care
nu sunt aparente. Odatace ranaa fost curatatacu grija,cusatura intreruptaar fi cea maiindicata, caci marginileplagi/sunt drepte.
'-' IMarginileplagiisuntapropiatelntreele,pentrua reducesangerarea,cicatriceairisculdeinfectie,darelenutrebuiecusuteInoricesituatie.DacaranaestesituataIntr-ozonacenuestesupusatraqiLinilor- nue0 articulatie,deexemplu- i estedestulde superficiala,atuncisuntaltemodalitatiprincaresepotapro-piamarginileplagiicudestulapreci-zie.AcestemetodesuntfolositeInspecialIn cazulcopiilor,pentruaprevenitraumafizicai psihicainutila.
Legareamarginilorplagiiscalpu-luicufiredeparcecrescde0parteidealtaataietur!iestedemulteori0modalitateef1ci~ntadearezolva0
.taieturasuperficiala... Bandeleteleadezive(numite
steri-strip)supt1t./tila{i'elei nutraumatizea4iLpielealHnid unfel.Cicatriceararnasavafi maimicadecatdacaeleJ1i1s-arfiaplicat.. Un"lipici"special,subformadespray,utilizatpentruacoperireaplagilorcu 0 peliculaprotectoaretransparenta,este0altasolutiedeaunimarginileuneiplagisuperficiale.In afarade 0 uoarausturimelaaplicare,folosireaadezivuluiestemaiputindureroasaitraumatizantadecatsuturarea,In speciallacopii.Peliculase dizolvaIn catevazile,odatacuvindecareaplagii.. Agrafelede metalsunt0 altamodalitatede a pastramarginileplagiiIncontact,deisuntmaiputinfolositeIn seqiilede urgentaalespitalelor.
.5e porne~tede la un capat alplagi/,acul este infipt sub rana ~iiesepe parteasuperficialaa tegumentului.
v
II Acela~itipde firestefolositpe toata. lungimearani/.Aceastafacecaafectarearani/safieminima~icicatrizareaputinevidenta.
II Odatasuturataplaga in intregime,se aplica benzi de steri-sUp,pentru apastra in contactmarginileplagi/.
I
-
rL @J
FOAlA1
CHIRURG .,.. : Plastica$Lrer!.aratorie
PescurtdesprechirurgiaplasticaIn fiecarean,dinceIncemaimultepersoaneapeleazalachirurgiaestetica.Porninddelaoperatiadereconstructieasanilor,trecandprinIndepartareaaluni!elorinestetice~iterminandcutratamentulchirurgicalalcanceruluidepiele,chirurgiaesteticaesteuna
dintrecelemaiversatileramurialemedicinii.
'-'
'-'
Chirurgiaplastid\serefera,Inprin- Icipal,la chirurgiapielii.A fostde- Inumitaa~a,la Inceputulsecolului,decatreun chirurggerman,carevorbeadespreschimbareasaure-construqianasuluiunuipacient.Elanumit-orinoplastie(modelareana-suluil.Delaaeesttermenaderivatdenumireade..chirurgieplastica",de~i,Inultimultimp,existatendintadeavorbidespreaceastaspecializa-recafiindchirurgiereconstructiva.
MediculplasticianesteinteresatInaeeeasimasuradeceeaceseIn-tamplas'ubpiele,ca~ilasuprafata.Ace~tiasuntchirurgiiceimaispe-cializati,capabilisaereezesani,sarecompunaoasele~itendoaneleIncadruloperatiilormainii,sa refacapicioarelepacientului,In eazulunuiaccidentde ma~ina~isa repozitio-nezemu~chii,nervii~ipielea.Existaputineparti din corp pe care chi-rurgulplasticiansa nu poatalucra.Aceastasupraspecializarea chirur-gieisedezvoltaeelmairapidInSUA,avandaproximativ3 milioanedepacientiIn fiecarean.Oarchirurgiaplasticanuestefolositanumaipen-tru a opri proeesuldeImbatranire;existamaimultedomenii,dupacumurmeaza:.Tratamentulcancerelor[30%1.Traumatismeleprecumloviturile
~iarsurilemainilor[30%].Anomaliileeongenitalecumarfi
..guradelup"[40%].Chirurgiacosmetica(10%]
in.aiotesIduDa
Inainte:devenindexcesivdepreocupatade formanasuluiei, aceastapacientas-a decispentrurinoplastie.Rinoplastiaimplicaschimbareaformeinasului,prin interiorulnasului,astfel incatsa nuramananici un feldecicatricela exterior.Chirurgiiplasticieniutilizeazaprogramecomplexepe computer,pentruaaratspaclentuluicumse vaschimbanasullui.
Dupa: Forma nasului a ramas, in esen(a, la fel, .darnasul estesemnificativ mai mic.Dupa opera(ie,se aplica plasturi sau aparatorideplastic, care saimobilizezeoasele nasulul, posibil fracturate.Dupaaproximativ10zlle se indeparteazaplasturele, darefectul final (a~acum se vedein Imagine)nu se vaob(inemai devremede~aseluni de la opera(ie.
\.....
.1~
Sanii naturalmaripot cauzastresatatfizic (deexemplu,dureri despate)cat ~ipsihic. Chirurgical,Ii se pot reduce dimensiunile.Aceasta presupune mutareamamelonululmai sus ~ieliminarea(esutului excedentar.
CYJT1se ajurigeLa. un~hirygplasticlanTnRomaniaa creseutIn ultimiiani numarulcabinetelorde chi-
rurgie plastiea~ireparatorie.0 parte din spitale au seqii
de chirl!.rgieplastid ~i repa-ratorie. Inacesteseetiise ope-reaza pacientiice au nevoiedeinterventii reparatorii In urmaunor accidente sau malfor-matii congenitale.Majoritateacabinetelor private raspundInsa solicitarilor personaleale pacientilor, pastrand con-fidentialitatea, iar consultatia~i tratamentul sunt platite depacient. Acesta se adreseazamedicilor fie la reeomanda-rea altui pacientfie dupa ce aobtinut informatii pe Internetprivind cabinetul medical re-
Imagineaconstruita pecomputerpoateajutapacientul sa vizualizezerezultatul dorit inainte deefectuareainterven(iei.Aceasta procedura seaplica in special in cazulopera(illor de san saual rinoplastiilor.
spectiv. Costurile ope-ratiilor estetice suntsemnificative~idepinddeamploareainterven-tiei, dar sunt mai miciIn Romaniafata deceledin tarile occidentale,curezultatesimilare.
-
..
-
DezvoLtareachirurgieiTnuLti-mii ani a avut un efect spec-tacuLos asupra chirurgieireconstructive.Laparoscopiaa intrat Tnpractica chirurgi-ei estetice pentru a efectuaoperatii de s;tergerea riduri-Lorde pe frunte. Endoscopia,TnfnteLesuLgeneral,evitain-ciziiLelargi ale pielii.
ProgreseleTnanestezieaupermis operatii mai Lungis;i,astfel, mai Laborioase. Mi-crochirurgia a permis dez-voltarea unei noi forme dechirurgie reconstructiva. Tnchirurgia maxilofaciaLa, deexemplu,chirurgii pot mis;ca
~ica ~ireg,a~ratorIe
Siliconul are aceealiconsistenta ca Iigrasimea corpului uman,dar fngrijorareaprivindsiguranta utilizarii luii-a redus, din 1992,folosirea.
din loc gLobiiocuLari,nasuls;i.portiunidetesut. Parti dete-sut, alaturi de pieleace LeTn-veles;te,potfi revascuLarizatede0arterasauvenanoua,in-trodusa prin microchirurgievascuLara.
0 metodanoua, importan-ta, estetratamentuLcu laser.Cateodata,liftinguLfeteila fe-meilecevorsa scapederidurinu este necesar,eLputandfiTnLocuitcu Laserterapie,careTndeparteazaridurile s;i aLteimperfeqiuni ale pieLii.
ProtezareareprezintaTnlocuireauneipartilipsa,saucudeficienteacorpului,cu unsubstitutartificial.Aproapeorice partea corpuluipoatefi protezata,existandnume.roasetipurideproteza:. Protezeledesansuntformatedin pungi de silicon, umplute cugel, ser fiziologic sau uleiuri,i nusunt folosite numai pentrufemei;
Chirurgii plasticieni pot apropiaurechile de cap sau Ie pot miclora,dar fac Iioperatii de protezarea urechii, ciind aceasta a fostpierduta fntr-unaccident.
REDUCEREARISCURILOR
Riscul operatorscade Tnfie-carean. Inurmacucativaani,majoritatea pacientiLoraveanevoiedeanesteziegeneraLa,0 perioadaLungadespitaliza-re s;i, deseori, s;edintelungis;i dureroase de recuperare.CircuLauTnpresa poves;tiTn-spaimantatoare despre im-pLanturilecu siLiconexploda-te, operatiicareaudatgres;s;ichirurgi nepregatiti.
AstaziTnsa,datoritafoLosi-rii pescara Largaa anestezieiLocales;idatoritasimpLificariiproceduriLor,carepotfiTnche-iateTncatevaore,totmaimuL-te persoane sunt tentate sa
-- ....
barbatiioeri ei, uneori,marireadevoluma pectoralilor.. Pungiledesiliconsepuntem-porari subpieleacapului,atuncicand se urmeazaun tratamentpentrualopecie(chelie).. Sfarcurileartificialesuntpurtatede pacientiicareau fost supuiuneiinterventiidereconstructieasanului sau' premergatoruneiinterventii de reconstructieamamelonului..Implanturilepenienesuntfacutedin protezegonflabile,inserateincorpiicavernoiaipenisului.
v
apelezeLachirurgiaestetica.Totus;i,pentru ca ceLemai
muLteoperatii se fac Tn ca-binete private, costuriLe potlimitaadresabiLitatea.
Cu titlu strict arientativ,iatacatevacasturi medii:
. Liftingfacialcomplet:3000eura
. RemodeLareanasului:1000-1700euro.Marireasau mics;arareasaniLar:2500-4500eura
. Lipoaspiratiezonaabdo-menului:800-1600eura
. Lipoaspiratiezonamem-brelorinferiaare:panaLa3000euro
v
l!~$lir.echi~u.rgi~DlastT~a.
Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec-tie subcut~natai tractiuneapielii. in prezent,anatomiafeteia fostmaiatentanalizatai chitur-gii plasticieninu se uita doarla piele,ci i latesuturiledesubea.Unliftingfacialesteacum0procedurafoartecomplicata.
"'"
Aceasta este 0 operatienepretentioasa.Un tub deotelesteintrodusin tesutulgrasi celulelesunt~drobi-te. Grasimeadin interioreste aspirata; exista imetodemaisofisticatedeaefectua aceasta operatie,precumultrasunetele,lase-ruli caldura.
Multefemeicareauavutmastectomie dorescreconstructiasanului itehnicileau devenittotmai complexe. Unelefemeinu acceptanici unfel de materialartificialpentruimplanti atuncise folosete pielea itesutulgrasdepe abdo-men.Aceastaprocedurada0senzatiemainatura-la, darpresupune0 ope-ratiemaicomplexa.
v
-
"" c:
LiftingulfacialpascupasFOAIA2
~
Soarele,fumatul,0dietarestrif=tiva?i consumulconstantdealcool,toatelasasemne,de-a lungulanilor,pefatanoastra,darunliftingfacial
poatereduce0 partedinefectelevizibilealeimbatranirii.
,;
0 operatiedeliftingfacialredu-cesemneledepefataalepro-cesuluideinaintarein varsta.Termenulcuprindeproceduridiverse,de la simpleincizii~iremodelareapielii!?iatesutuluiadipos,panala proceduricom-plexecu laser,carepotinde-partastraturiledepieleridata.Operatiiledeliftingfacialaude-venitfrecventeinultimiiani.Totmaimultepersoaneapeleazalaoperatiedinmotivepuresteti-ce,spredeosebiredecei carevor sa corecteze0 problemamedicala,deexemplu,paraliziafaciala.Acestfaptsepoateda-toradorinteitotmairaspinditedea aratacatmai"normal"cuputinta.Totmaimultepersoaneresimtpresiuneadeaaratacatmaitinereposibil.Uneledintreelenupotfacefataacesteipre-siuni!?iatunciapeleazala chi-rurgiaestetica.~
CE IMPLICAOPERATIA
Tipuldeliftingfacialdepindedecedore!?tepacientulsacorecte-ze.Operatiapoateimplicapor-tiuneasuperioarasauinferioaraa fetei,sprancenele,pleoapele,nasul,maxilarulinferior~iga-tul. Poatefi operatatoatafatasaunumaipartidinea.
Odatacuschimbareaaspec-tului,operatiapoatecre!?tein-credereainsine.
Acest chirurg efectueazauneifemei 0 operatiede lifting facial.
Chirurgul din dreaptatine 0lampa, care furnizeazalumina
concentratape zona pe carelucreaza.
~
AproXimativ90%dinpacientisuntfemei,deobiceiIntre40-60deani,dar numarulde barbaticaresesupun unui liftingfacialesteIncre!?tere.Operatiase poatefacedinnumeroasemotive:
81ncredereIn sine,pentrupaci-entii ce au trecutprintr-ocrizaexistentiala,"poateun divortsau0 altatrauma.'Pup~o paraliziefaciala,cumar
fi paraliziafaciala.pE:Jr.it~tfQaeeJl,urmarea afectariinetvUluLperife-ricsauceacarepoateuf.mau!'!uiataccerebral.. Stresulprofesiei,cLl.mar Ii lafotomodele,actritesaucei.careaunevoiede unaspectfacialnemo',dificatdetrecereatimpului. PacientiInvarstacarevorsaaratemaitineri,prinIndepartarea"Iabeidegasca"dinjurulochilor,sauprinIntindereaobrajilor.
I
-
--- ...CONSULTATIA r"
In timpulprimeiconsultatii,mediculLsUidoardevorbacupacientuls;i,deobicei,Ii dapliante,carti~ialtema-terialeinformative,pecareacestasale iaacasa.Pacientuluii sevaexpli-caprocedurain esentas;irezultatelerealistela caresepoateas;tepta.
Cea mai importantainformatiecareva fi furnizatapacientuluiesteca liftingulfacialnuopres;teproce-sul de imbatranire,el doar reduceuneledin efectelevizibileale aces-tuia.Multipacientipotfi dezamagitide rezultatedacanusunt informaticompletasupra procedurii.Inaintede a douaconsultatie,pacientuluiise fac fotografii.Dupa0 luna,paci-entulse prezintaiar lachirurgs;ii searatapas;iicarevorfi urmatiin cazullui, la efectuareainterventiei.Panain acest moment,pacientula avuttimpsa citeascaliteraturaindicatas;isa ia in consideraretoateaspec-telepecarele implicaoperatia.
COMPLICA TilLE
Pacientulvafi informatintotdeaunaasu~raco'mplicatiilorposibile.Aces-teainclud:. Cicatricis;iumflaturi.Firelesunt
scoasela5-10ziledela operatie.Cicatricilesunturates;iumflatu-riledureroase.$iuneles;icelelalteseestompeazacatevasaptamanimaitarziu.
. Hematoamele.Se potformasubpiele,necesitanddrenajsubanestezie.
. Afectareanervilor.Zonaobraji-lor,ceadinjurul urechilorsaualtezone,vorfi amortite.Foarterar potfi afectatinerviimotoridin zona gurii sau a sprance-nelor.
.......
-..Tehnica
51 [e.
--~ ... ~
j
- ~~
-- --.,..d
II Lifting in zona fruntii s;i asprancenelor0 operatieendoscopicain care
pieleaesteridicata~itrasa in sus,spre cap.Aceastaface ca sprance-nele sa fie ridicate~isa se reduca
incretiturile, prin slabirea contrac-tieimu~chilor.0 variantanechirur-gicala se face prin injectarea de
botox,0 toxinacecauzeazaparali-zia mu~chilor.
'-'
II Se indeparteaza pielea inexces s;i depozitelede grasi-me de pe pleoapa superioara. Tnpleoapainferioara se face 0 incizie~i se indeparteaza grasimea inexces.
II Liftingul subperiostalMai frecventfolosit la pacien-tii mai tineri, este 0 procedura
endoscopicade ridicare a regiuniide mijloca fetei,prin ridicareaperi-ostului oaselor feteidin zona.
Liftingul SMAS.. Se elibereaza pielea s;i mus;-chii subiacenti de pe ligamenteledin profunzime.Pielea este ridicata~itesutul subiacentmusculoapone-vrotic repozitionat, pentru a daobrajilor 0 nouaforma.
v
n Reducereafeteiiii a. se foloses;tetratamentulculaser pentru indeparta straturifoarte fine de piele;b. grasimea este indepartata prinincizii foarte mici in gura.
5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -
Explicatii Aplicatii Procedura ComplicatiiLifiting prinendoscopie
[laparoscopiel
Pielea ~i mu~chii se desprind
de pe os cu un endoscop cufibra optica ~i instrumente cu
maner lung.
Douainciziiin piele;endoscopul~iintrumenteletrec prinele. Periostul
subiilfentesteridicat.
De la gura in sus: sprancene
cazute Iriduri de expresiel.liniile de la gura la nas;
recomandata pentru pacientiimai tineri.
Blefaroplastie Tndepartareaexcesuluidepiele~igrasimede pezonemici.
Se face0 taieturain cuta
pleoapeisuperioare,iarpielea~igrasimeasuntindepartate.Lafel pentrupleoapainferioara.
Chirurgiapleoapei;pacientiiorientalipotoptapentru0cutaadaugatala pleoapasuperioara,pentruunaspectoccidental.
Chirurgiaculaser Reconstructiastratuluisuperficialal pieliiprinpulsuri intensede lumina.
Impulsuriluminoaseindreptatesprepiele[numaicatevacelulein adancime);luminatonifica~itesutulconjunctiv.
LiftingSMASPieleasi tesuturilesubiac~nie[sistemulmusculoaponevroticltrasein sus.
Se potindepartariduri,incretituri,petelevascularecongenitale.
Reduceliniilede la nasspregura,gu~a,obrajii~ifalcilecazute.
Se fac inciziiadanciin piele~istratulmusculoapone-vrotic;ambelesuntapoitrase~irepozitionatepestructuriledededesubt.
Umflaturiledureazapanalaoptsaptamani;se schimbaformaochilor.
Firele se scotdupacincizile;umflaturilesi vanataileraman10de; inchidereaochilorpoatefi dificila.
Ro~eata poate persista 2 sau3 luni; rezultate diferite de la
pacient la pacient; poate sa
apara hiper- sau
hipopigmentare. vZoneintinsedeamortealapersistenta;petermenlung,rezultatelesuntfoartebune.
I
-
~\.J
~
Opera~iapropr,u-zisa
I
ISTORIC DE CAZ
Exista doua tipuri prindpaledecandidatpentruopera\iaesteticade lifting facial. In primul randsunt femeile [dar nu numai elelcare doresc modificariestetice.
Tngeneral,ele !?tiuexactce do-resc, ca rezultatfinal, !?ianumesa aratemaitinere,maisanatoa-se sau maiin forma. Poten\ialulpadent este bine informatasu-praprocedurilorpecareIe impli-ca opera\ia,poatedinexperien\apersonalaanterioara,!?iare a?-teptarirealiste.
Al doileatip decandidateste0persoanacare are pu\ine infor-ma\iidesprece implicaprocedu-ra?i sebazeazapechirurgpentruinformare?i incredere.$i eaareconvingereaca un lifting faciali-ar imbunata\icalitateavie\ii ?ii-ar cresteincredereain sine.
Tnac~stcaz,dna McAllister,0femeiede 52 de ani, directordecompanie,s-a gandit la opera-Fa de liftingde cevavreme?i, insfar?it, incurajatade 0 prietena,a apelatla un chirurg plasticianparticular,pe care aceastai I-arecomandat.Dupa0 consulta\iecompletalachirurg,dnaMcAllis-ter s-a decis asupra unui liftingal sprancenelor,blefaroplastie?iliftingulobrajilor?i al gatului.
-fnainteDupa ce a vazutefectelechirurgiei plastice pe 0 prietena,dna McAllister a decis sa faca 0vizitaunui chirurg ca sa discuteposibilitatea de a face un liftingpentru obraji, sprancene ljIigat.
DupaDoua luni mai tarziu, dupa ce
umflaturileljIivaniitiiile s-au retras,dna McAllister este complet
vindecataljIifoarte multumitadeefectul operatiei.
9:00 a.m.Sosirea,marcajul~iopera~iapor~iuniisuperioareafe~ei
FOAIA~
9:00a.m. Sosirea,marcajuli opera-tiaportiuniisuperioareafetei.9:15 a.m. Dupa ce a fost internataIn spital,dna McAllistereste prega-tita pentruoperatie.Prirnulpas estemarcareaunor linii pe fata, pentruaindicace inciziise vorfacei ce zonevor fi corectate.9:30 a.m. Se administreazaintrave-
nos anestezicgenerali, foarterepe-de,dnaMcAllisteresteincontienta.9:40 a.m. Se fac primele incizii pepiele.Administrareade clonidinare-duce tensiuneai scadedurerea.Seadministreazai un anesteziclocal,injectabil,pentrua ajutarecuperareapostoperatorie,iar adrenalinaadmi-nistratareducesangerareai permiteinciziiprecise.9:50 a.m. Prima proceduraesteridicarea sprancenelor, prin en-doscopie, care dureaza In jur de45 de minute.
10:35a.m. Chirurgul Incepe sa lu-creze pe zona ochilor,Indepartandgrasimeai pielea In exces de pepleoapa.
Dupa ce s-au trasatliniile pe fata,chirurgul fndeparteazaparul depe fatapacientei ljIifj injecteazaun anestezic localla nivelul fetei.
-
-j
11:40a.m. Liftingul fetei ~ial gatuluiDupa ce a operat a ora la nivelulpleoapelor,chirurgul trece acum lagat.11:40a.m. EIfacea incizieprin pieIe,careIi permiteaccesulcatremuchiulpielosalgatului(platisma),careseIn-tindede la clavicula,panala unghiulmandibular.
11:50a.m.Platismaeste"agatat"Inspatele urechilor,de ambele parti,pentru a strangepieleagatuluii adiminuaaspectulde barbiedubla
'J
Chirurgul disecii cu grijii pieleagiitului. Dupii aceasta mu~chiulplatisma vafi intins ~ireata~at.
Aici se vededisectia initialii subcutanatii~iridicarea pielii obrazului descoperii straturilemusculoaponevrotice de dedesubt.
'-, v
12:05p.m. Liftingul obrazului~irepozitionarea tesutului adiposDupa ce a modificatgatul,chirur-gul opereaza pe zona obrajilor.Porninddintr-o parte,face a inci-zie In jos, In fa\a urechiiiar grasi-meaestemutatamaisus,peoase-Ie pome\ilor.Fiecarepartedureazacama ora.
2:05p.m.Odata operatia Incheiata, dnaMcAllister estemutataIn salonulde recuperare.Ea va ramaneInspital pentru cel pu\in a noapte,eventualmaimulte.
v
Straturile SMAS sunt disecate depe glandaparotidii din fataurechii,ramificatiile nervului facial suntprotejate in straturile maiprofunde.
TesuturileSMAS mobilizatesunt trasein sus,pentru repozitionare~ivor fi ata~atede os.Aceasta esteprocedura cea mai directiide a remodelafata.
I
-
- -
~
v
u
v
- _MED!.k1NA REPRODUC.5,RlliAp~aturr:ePloducj,.tQ.t:.femmin-
Informa!iigenerale
~-1Capitolu~-
-~~FOAIA1
Corpulfemeiisuferamulteschimbaride-a lungulvietii.Sistemulsuferatransformarihormonale~ifizicemajoreIn fiecareluna,fiindcomplet
modificatdesarcina~iapoidemenopauza,cesurvinelavarstamijlocie.
I
Cele mai importanteorganesexualedincorpulfemeiisuntovarele.Al1Huride trompeleuterine (tuburilefallopieneJ,uterul,coluluterin;;i vaginulalcatuiescorganelesexualefeminine,prezenteIncade lana;;tere.Ovarelesuntrespon-sabile desecretiahormonilorsexuali- In particularestro-gen- careduceladezvoltareacaracterelorsexualefemininesecundare,In timpulpuber-tatii.Acesteacuprindmodifi-carile formeicorpului,mari-reasanilor;;iaparitiacicluluimenstrual.
CICLUL MENSTRUAL
In fiecareluna,ovareleelibe-reazaun ovul,care strabatetrompauterinaInjosspreuter,gatadea fi fecundatdesper-matozoid.Rezervade ovuleesteprezentaIn ovare,Intr-oformaimatura- deovocite-Incadelana;;tere.Ciclulmen-strualesteprocesulprincareovocitulse matureaza,for-mandovulul;;i,Inacela;;itimp,cuprindemodificarilefiziolo-giceale uterului,In caremu-coasasecongestioneaza,prinvascularizare,pentruagazduiembrionul.Acest procesareloc cu aproximatieIn fiecareluna [variindde la femeielafemeie),Incepandcumenarha,sau primamenstruatie,Intrevarstade11;;i13ani.
Qr.ganele~er.od.!JdHoare teminin~"--
Ovarele
Principalul organ sexualfeminin,care elibereazahormonii ~iovulele, la fiecareciclu lunar.Sunt douii ovare,fiecare pe cate a parte auteruJui, fiecare continandmil/oane de foliculi, in carese formeaza ovulele.
Cervixul(eoluf)0 deschidereingustaintrevagin~iuteroSe large~tepentrua permitetrecereacopiluluila na~tere.
VaginulUn canal muscular ce duce la coJul
uter/n. Peretii vag/nului sunt flexibili(pentru a permite trecerea nou-nascutului) ~iacoperiii cu0 membrana mucoasa lubrifianta.Aciditatea acestui strat este
a bariera impotriva infectiilor.'(
LigamentulovarianTesutdelegaturaceune~teovareledeparteasuperioaraa uterului
UterulUnorganin formadepara,incarese fixeazaovululfecundat~iincareembrionulse dezvoltapanalastadiulde nou-nascut.
Endometrul
Stratulmucosce invele~teuterulpedinauntru.In timpulcicluiuimenstrualseimpregneazacu sange,pregatindu-sepentruovul.Dacafecundareanu aavutlac,endometrulse distruge~iesteeliminat,acestaeste"ciclul".
-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL-=----~- --
i~nJ ~
~
GinecologulestespecializatInbolilelegatedesistemuldere-producerepecarelefacnumaifetele;;ifemeile.
De;;iproblemeleuzualepotfi tratate;;idemediculdefami-lie,ginecologulesteacelacareva acordaajutor;;i tratament
'II!iI
Dupii ce discutii cu pacienta,pentru a af/acum se simteaceasta liIiciind aparsimptomele,ginecologulpalpeazii abdomenul,pentru acontrolazonele dureroase.Apoiurmeaziiexaminareainternii sauun numiir dealte teste.
specific.Atunci candconsideraca pacientaare nevoiede teh-nici specifice de investigare,mediculde familie a trimite la
ginecolog, Ginecologul sau unmembru al echipei de medicispeciali;;ti din spital, va indi-ca investigatiileadecvate;;i vaurma un plan terapeutic, in-clusiv interventiachirurgicala,dacase impune.
Odatatratamentulfacut, pa-cientava fi trimisa la mediculde familie, pentrua fi luata Inevidenta,sauvafi mentinutasubobservatiedemediculginecolog.
I
-
'_C"',~,-~,W' -"""-~""~"~- -""-",~-,~~""="".,,_U"-,',,,,W,,~.,h_~,_m',',~=,~C='_M_'
~_H_,-,~~~>=__M.5,DtQ!JtA- R ~p B_QQ1J G,,~.~11;~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9r fe m_'h__-
-, --~~,~-
specificTehnicilede investigatiei tra-tamental bolilorspecificeapa-ratului reproductiv femininavanseazarapid i specialitiiau la dispozitie0 gamalarga
! de metodei tehnologiL
l1liExaminareacu ultrasunetea
. regiuniipelvieneto investigatiecareevalueazai 1esuturiledin pelvis (cum ar fi
ifibromul uterin) i diagnosti-I cheazachisturilei tumorile,i!II Colposcopul
iu~ instr~mentcu Ientile cemarescImagmea,pentrua
I controlaInveliulvaginali alcoluluiuterin,
III Laparoscopul
Un endoscopconceputpen-truavizualizacavitateapelvia-na, printr-o mica incizieInabdomen,
/ '-,I ', I\.-/
Prin laparoseop se viidovarelesiiniitoase ~itrompauterinii. Ovarelesunt sferele rotunde,deeuloarealbii sus ~ijos.Trompauterinii este tesutul
Chirurgiifoloseseunlaparoscop
introdusprinperetele
abdominal,pentruareeoltaunovul.
III Citoscopul
Un endoscopcu Ientiletele-scopicepentrudiagnosticulitratamentulbolilor tractuluiurinar.
"0", ,___M '-'--'--' h'" ~
CESEPOATEINTAMPLA
0 femeiepoateajungelagineco-log,dinproprieinitiativasaucutrimiterepentru:II1II Durereabdominalasaupelvia-na #II1II Ciduri dureroase,cusangera-remaresauneregulateII1II Fibroame[tumoribenignealetesutuluimuscularuterinJ,cau-zandfrecventdurere$isangeraremenstrualamasiva,
_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1Celputinzeeelasutadinsoliei-Uiriledeeonsultatiesedatoreazadureriipelvieneintense,Investi-gatiilenudeterminaTntotdeauna0 cauzaspecifica,astfelTneatnuTntotdeaunaesteprescristrata-men!.
PROBLEMELECE POTFI--- REZOLVATEINCLUD:II1II Endometrita.0 afectiuneTncaremicidepozitedetesutsimilarcueelal mucoaseiuterine- en-dometrul,sedezvoltaTnovare,Tntrompeleuterine,sauoriundeal-tundevaTnpelvis.Dezvoltarealuipoateducela dismenoree(men-struatiedureroasaJ,darpoatefitratatacumedicamentesauchi-rurgical.II1IISindromul ovarelor polichisti-ce,Unadincincifemeicaresuntexaminatecuultrasunetelanive-lul pelvisului,suferadeaceastadisfunctiehormonalaa ovarelor.Poateducelaproblemealecidu-luimenstrualsaula infertilitate,cuaparitiaacneei,apilozitatiicor-poraleexeesive$iaobezitatii,II1II Canceruldecoluterin,Progra-melededepistareconstauTntr-untest simplu (Babe$-PapanicolauJa caruiefectuaree gratuitacutri-miterelaginecologdecatremedi-euldefamilie,Dacasesuspectea-za aparitiacelulelor canceroasesefacinvestigatiisuplimentare.
,~,- -
/
\-;
[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J
Sindromul ovarelor polichistice,In careovarele sunt afectate de dezechilibrul
hormonal, poate duce la infertilitate.Aceasta se Intampla din cauzatulburariiovulatiei normale, Seqiunea de fata vaarata unele aspecte ale bolii i ale altorafeqiuni care pot Impiedica 0 femeie saramanaInsarcinata, u
\
191LE ~!4 'jInfertilitateala femeiepoateaveanumeroasecauze,Dacasunttratabile,exista0 seriedemodalitatiprin care femeiapoateramanegravida.Recolta-reaovulelor,prinlaparoscopie,este0 procedurachirurgicalacarescoateovuleledin ovar,pentrua fi fertilizateinvitro(Inafaracorpului),TnsituatiileIncare fecundareanaturalanuesteposibila.
!!!
-- ..:-., --------
lIN~~fl!LLEPELVIENE:IQAIA1QJ
Histerosalpingografiaeste 0procedura de investigareradiografica(imaginicu razeX) pentruexaminareauteru-lui i a trompelor uterine.Este 0 metodarecomandata
cand se suspecteazaanumi-te afeqiuni Tnaceastazona.
-~----
I
-
ENCICLOPEDIA MEDICALAATLASUL CORPULUI
Caletasi bazacraniului.r-", \\".J Calotasaubolta
cranianaesteportiuneasuperioaraa craniului,ceinconjuras;iprotejeazacreierul.
Celepatruoasece formeazaca-lotasunt:osul frontal,cele douaoase parietale;;i 0 portiunedinosuloccipital.
Aceste oase sunt formateprintr-un proces in care mem-branele de tesut conjunctiv,initial moale, se osifica [se in-taresc) ;;i formeaza substantaosoasa,fara a trece prinstadiulintermediardecartilaj, a;;acumseintamplacucelelalteoasealecraniului.
Puncteledeinteresale caloteisunt:. suturasagitala,ceseintindelongitudinalde la sutura lamb-doida de la spatele capului, ca-tre suturacoronara. vertexul[punctulcelmaiinalt)craniului;zonacentralaceamairidicatadepesuturasagitala. distantadintreceledouatu-berozitati parietale este parteaceamailataa craniului. naturacomplexaprincareoasele se articuleaza,care per-mite 0 marire substantiala acraniului, in perioada de cre;;-tere, furnizand in acela;;i timprezistenta;;istabilitatecraniuluiadultului.
r' . ~.,II.- .,JII- ....
Din cauzamoduluiunic in carese dezvolta oasele craniului- creierul in cre;;tereforteazasuturile ;;i distanteazaoasele- orice defect, fie in structuraoaselor,fie in modulin care searticuleaza,poateducela modi-ficari dramaticeale formei ca-pului;;ialeaspectuluicopilului.
Cazurile rare in care suturile
se sudeazaprematur[articula-tiile devinfixe ;;i inchid craniulinainte de a se opri cre;;tereacreieruluiJ, se numesc cranio-stenoze.Acestfaptreducedras-tic capacitateacreieruluidea seextindein direqiile permise,inmodnormal,desuturi.
Cu toate acestea, creierulcontinuasa creasca,in oricedi-rectie posibila, modificandfor-manormalaa capului,in functiedecesuturaesteafectata:. Scafocefaliaeste0 formaalungita,in forma de barca, a
Bolta cranianiiExterior
Tuberozitateaparietalii-protuberantapelateralelecraniului
~
~ Vertex- varful~ capului
~Osul~ parietal- ~',
os pereche\pe ambeleparti '.'alecraniului .Sutura ~.,coronarii- uneteosul'footalco001'"douaoaseparietale
Sutura coronalii- treceprintreosulfrontalioaseleparietale
,\
Osul frontal- formeazaparteaanterioaraa bolteii fruntea
Posterior
--"~',(
).:::{.,
,/
,"
":'
FOAIA3
Bolta cranianiiInterior
Suturasagitalii-uneteceledouaoaseparietale
- Osul platparietal- formatdin!reistraturi:stratul
intern,diploeistratulextern
Santuripentruvaselemeningeemijlocii - permittrecereavaseloprinmeninge.catrecreier
Creastafrontalii- protuberantaa osuluifrontalincavitateacraniana....;
----Anterior
"'" ~uicraniului, rezultatadin stenoza[inchidereaprematuraJa suturiisagitale. Brahicefaliaducelaformareaunuicraniuscurt,spatelecapu-lui este plat, cauzatde stenozabilateralaasuturiicoronale. Plagiocefalia,in carecapulare aspectdistorsionat,asime-tric, este cauzata de stenozauneisinguresuturicoronale. Oxicefaliaproducemodificariprinalungireacraniului,cu pro-iectieinainte,in generaldatora-ta fuziuniiprematurea suturilorcoronale;;isagitale.
Tulburarilein formarea osoa-
sa potduce;;iele la deformareacraniului. Acondroplastia [na-nism al intregului corp) ducela afectarea cartilajului 0505.Aceasta face ca oasele de labazacraniuluisa fiescurtate,intimpceboltasedezvoltanormal[oaselelatenefiindafectateJ.
Uncopil cu oxicefalieprezintiicircumferintacranianiiproeminentiiin fatiii subdezvo/tatiiin spate.Malformatiapoateafecta vederea.
HidrocefaliaIprezentade li-chidla niveluicreierului)este0 boala grava.cauzatade pro-ductiain excesa lichiduluicefa-lorahidianceinconjuracreierul
~ Acestezone'iiiI sepotpalpa
u~orsubpiele
III!' II-
i'-I
--
Acestbiirbatprezintiisemneclaredebrahicefalie-uncapmare,tuguiat,cu ochiexottalmici,proeminenti-caurmareasuturiicoronale '
;;i maduva.Acest fapt duce lamarirea crnniuiui din interior,prin presiunea intracranianamare,exercitaUi;;iasupra cre-ierului.
-
ENCICLOPEDIA MEDICALA;\{;AT LAS U.L COR P U I:.UI
BazacraniutuiAceastavedereineditaa craniuluiesteluata'dejos.Sepoatevedeamandibula
S;iorificiulprincaretrececoloanavertebrala.
v
Oaseleaflatein zonamedianaa ba-
zeicraniului[osuletmoid,sfenoid;;i0 partea occipitalului]se dezvoltadiferit de cele ce alcatuiescboltacraniana.Ele provindintr-o struc-turacartilaginoasacesedezvoltainstadiileprecoce,procesnumitosifi-careendocondraU3.
Maxilarelesuperioaresunt celedouaoasepe carese afla dintiidesus, de 0 parte ;;i de alta a linieimediane.Apofizapalatinaa maxi-larului;;i partileorizontalealeosu-lui palatinformeazapalatulduro
DEFECTELEBOLTEIPALATINE
0 boltadespicataaparec13ndstruc-turile ce-o alcatuiescnu se unesc,cum ar trebui,inaintede na;;tere,forrnandu-sea fantain boltapala-tina. Aceastaduce la comunicareadintrecavitateabucala;;i cavitatilenazale.Dadi fantase prelunge;;tela nivelul maxilaruluisuperior,eava deveniaparentasub forma uneidespicaturiin buzade iepure,la ni-velulbuzeisuperioare.Acestdefectpoatefi insa corectatchirurgicalinmodsemnificativ.
Copiii cu palatulingust ;;i dintiiincalecati pot beneficiade protezeortodonticeadaptate,care maresctreptattensiuneade-a lungullinieilongitudinalmedianea palatului.
Dupaunnumardeluni,marginilesuturiisuntfortatesase departeze,ceeacepermitecre;;tereadeasnou;;iproducereaunuispatiusuplimen-tarpentrucre;;tereadintilor.
~
~ ~
Fosa incisiva - prinease ajungelariidacinacaninului.
Sutura palatinamediana-une:;;teceledouaapofizepalatinealemaxilarelor.
Apofiza palatinaamaxilarului
Lama orizontalaa osului palatin -formeaza,impreunacu apofizapalatinaa maxilarului,palatulduro
Orificiuloval
Orificiuljugular
~antulmastoidian
Creastaoccipitalaexterna
Vomerul- despartecavitatilenazale
Osul sfenoid
Orificiul spinoasa
Tubercululfaringian -pecarese inseramu:;;chiifaringelui
Orificiulstilomastoidian
Orificiul occipital-princaremaduvaspinariise une:;;tecucreierul v
Orificiulmastoidian
~ Protuberanta~ occipitalaexterna
~ AcestezoneIiififI sepotpalpauor
subpiele
I
Forameneestepluralulcmen,careInseamn,agau1,deschidere.Acestedeschideriformeaztcanaleprinoaselecral'Jjtilmit arterelor~iperechi)sa intre~isa iasadicraniana,Altecanalemaimici~imaiIlateleagaveneleexternealcu celeinterne.Ele se numescemisare.AcesteciHdetrecerepotpmiteraspandireaunei infectiideexteriorulcraniuluicatreinterior,ceagraveazainfectia.
Aceastiifotografiededetaliuaratiijumiitateastangiia foseicranienemediane(unadintrece/etreidepresiunialesuprafeteicavitiitiicraniene),de/ainterior,fi patruforamene:1.foramenspinosum,2.foramenova/e,3.foramen/acerum,4.foramenmagnum.
u
-
ENCICLOPEDIA MEDICALAFIZIOLOGIE
"--' CumsecontroleazaglicemiaZaharulreprezintaaimportantasursadeenergiepentruorganism;elexistaInmodnaturallnsange,subformadeglucoza.EchilibrulcorectalnivelurilordeglucozaIn
sangeestevital~ielestereglatdehormoniisecretatidepancreas.
Glucozaesteunglucidsimplu,vital pentrufunctiacreierului;;i0 importantasursadeener-giepentrurestulorganismului.GlucozaestedepozitataIn or-ganismsubformadeglicogen- lanturilungide moleculedeglucoza,cesegasescIn ficat;;iInmu;;chi- careestetranspor-tatInorganismprinsange.
Exista un nivel naturalalglucozeiIn organism,darcandmand\msaucandnu mancamdestul,acestnivelse modifica.'NivelulacestormodificariestereglatInpancreasdehormoni.
'-'
PANCREASUL
Pancreasuleste0 glandaalun-gita,albicioasa,cu lungimedeaproximativ20-25cm,careseaflaIn spateleportiuniiinferi-oareastomacului;;iesteconec-tataladuoden.ProduceenzimecaresevarsaIn duodenprintr-uncanal;;icontribuieladigestiaalimentelor.Oaracestanuestesingurulluirol.
Portiuneadigestivaapancre-asului reprezintaaproximativ90%dinpancreas.Tnjurdecincila sutasuntcelulecareproduchormonicare regleazanivelulglucozeiIn sange:insulina;;iglucagonul.
Aceste celule ..endocrine",cunoscute;;i ca ..insule",suntadunateIn grupuri,In interiorulpancreasului.Spredeosebiredemajoritateasecretiilorpancre-asului,hormoniinuintraIn ca-nalulcesevarsaIn duoden,eletrecdirectInfluxulsanguin.
IGl;uco:~adin~~niJe
~
Nivelulidealal glicemieiesteintre70-110mg/100ml.Dupamasaestenormalca glicemiasa creascapentrucatevaore,darnuartrebuisafiemaimarede 180mg. Oricedepaireaacesteivalorisenumetehiper-glicemie.Oricescadereavaloriisub70estedescrisacahipogli-cemie.
ROlul.E2-ncreasulu,-
DuodenulPrimaparteaintestinului .I .,..subtire.~r.ime~tebila din
~.. ..'
canalulbiharIsucuri -": I .l~reatlce. E~telocul ,/ .'Incaresedesfaoara0marepartedinprocesuldedigestie.
I
INSULINAExistatipuridiferitede celulepancreatice,fiecare fiind res-ponsabila de producereaunuihormon diferit. Insulina estesecretata de celulele beta dininsulele pancreatice.Un nivelscazut al secretiei exista per-manent,dar dacacre;;tenivelulglucozeiin sange,celulelesuntstimulate;;i produc mai multainsulina.Daca nivelulglucozeiscade, produqia de insulinascade;;iea.
Insulina aqioneazaasupraanumitorceluledin organism,printrecarecelulelemusculare,hematiile;;i celulele adipoase.Cand nivelulinsulinei cre;;te,aceste celule sunt obligate saabsoarbamaimultaglucozadinsange,pecare0 folosescpentrua produceenergie.
Pancreasul0 glandasituatain spatelestomacului.Esteformatadincap,istm,corpi coada,caretoatecon\incelulecesecretasucurilepancreaticenecesaredigestiei.Glandaproducei hormoni,caretreedirectin sange.
?Jr
7~~;;~~:--- ..,..-
Canalpancreatic
Istmul
Corpul- -~
J
Productia de insulinamai este controlata de unalt hormon,somatostatina.Aces~ estesecretatca ras-puns la nivelurilecrescuteale altor hormoni ;;i aqio-neaza prin Incetinireapro-ductieide insulina.
GLUCAGONUL
Glucagonulestesecretatdecelulele alfa ale insulelorpancreatice.Aceste celulesunt stimulate de nivelu-
rile scazutede glucozadinsange. Hormonul determinaconversiaglicogenului,In spe-cial a celui din ficat,In glucoza,careesteeliberataInsange.De-termina ficatul, mu;;chii;;i altecelule din organismsa producaglucozadinalti compu;;idin or-ganism,cumar fi proteinele.
- J
-- Coada
""- !.~/ .Canalpancreatic0 seriedeforma\iunitubulare,caredreneazasucurilepancreatice.CanaleIetrimitsucurilepancreaticeinduoden,darhormoniiproduide celuleleendocrinealepacreasuluinuintrain acestecanale,ci treedirectinsange.
Submicroscop, celuleleendocrIne seamiinii cu ni!}teinsule, de unde !}ldenumireade insule pancreatice.Suntcunoscute !}isub numelede"insulele Langerhans'~dupiinumelemedlcului germanPaul Langerhans.Acestecelule produc hormonllinsulinii !}iglucagon.
I
-
ValorianormalealeglicemieiPentrumentinereasanatatiiestenecesarunechilibrualglicemiei.0 scadereavaloriiglucozeiinsangepoateducela transpiratiiprofuze,confuzieSiichiarcoma.0 creSitereducela boalanumitadiabet.
Incapacitateapancreasuluide asecreta insuLinasuficientaducela diabetzaharat.Lipsa insulineifaceca ceLuleLesa nu poataab-sorbi glucoza,care, ca efect,seacumuLeazain sange.Dincauzaca mu?chiinu mai pot absorbiglucoza,ei sLabesc?i incepsa seatrofieze.
Nuse ?tiecauzaexactaa inca-pacita!iipancreasuLuide a pro-duce insulina,dar de multe oridiabetulestea boalade familie.De obicei,diabetulse instaLeazatreptat,LavarstamijLocie,iar ceisuptapoderali prezinta un riscsuplimentar.
Totu?i,boalapoatesa apara?ila copii,cazin caredebutultindesafiebrusc.
Diabetul nu poate fi anticipat,prevenitsauvindecat.Totu?i,eLpoatefi controlat,cu tratamentcorespunzator.La pacien!iimaiin varstaaceastapoateinsemnadoarmeseregulate?i pastrareadieteicu aportscazutde carbo-hidra!i, recomandatade medic.Medicul mai poate recomandapastilecaresa mareascaefectulinsulineiprezentein sange.
Tn cazuri severe e necesaraadministrareainsulinei.Aceastatrebuie administrata injectabil,a datasaudedouaori pezi, caciadministrataoralse distruge.
,..,..... ".}.-.4>,.~,
La persoanelecu predispozi-tie,diabetulpoatefi declan?atde0 serie de factori,cumar fi ex-punereala frig ?i umezeala,su-prasolicitarea?idepresia,darcelmaifrecventdeinfec!ii,in specialvirale.
Simptomatologiaincludeslabi-ciune,pierderein greutate,sen-za!ieintensadesete?i productiecrescutadeurina.Maipotsaapa-ra constipa!ie?i uscaciuneagurii?i a pielii.Majoritateapacien!ilornuauaLtecomplica!ii,dardiabe-tul poateafectainima,arterele?inervii;diabeticiisuntmaipredis-pu;:;iLacataracta.
Incazuriextreme,pacien!iipotfacepneumonietuberculoasasaucomadiabetica.
Injectiile trebuie facute cuprecau!ie,caci excesulde insu-Linaduce la hipoglicemie,carese manifesta prin transpira!ii,neliniste si tulburari de com-porta~ent. Tn cazuri extremepacientul poate parea beat; inacest momentajutorul medicalse impune,pentrucaexistariscdecoma.
Diabeticii If/i administreaziisinguri insu/ina, intramuscular,pentru a regia nivelul g/icemiei.Dacii existii deficit de insu/inii seimpuneadministrareaei regulatiipentru a evitacoma f/idecesul.
0 lipsa a aportului ali-mentar duce la scadereaglucozei din sange, darorganismul reactioneazaprin cre~terea niveluluinormal de glucagon. inacela~itimp, acest nivelscazut al glicemiei ducela scaderea productiei deinsulina, stimuland trans-formarea glicogenului Inglucoza.
.:- '~-."
Nivelul de i~SUli~",-scade
'v'
Nivelul glucozei In sangepoatefi miisuratcu 0 trusii simplii.Se folosef/teun dispozitiv pentrua Intepa degetulf/i sangele esteap/icatpe 0 bandeletii de test,numitii strip. La capiitul stripuluisunt douii tipuri de reactivi, care
If/i schimbii culoarea,de la galben, la negru f/i de la alb,la albastru Inchis, In functiede cantitatea de glucozii dinsange. in acest caz, niveluleste normal. Nivelurilecrescutepot indica diabet.
Aportul alimentarducela cre~tereaniveluluideglucoza,ceeace Inseam-na canevoiade glucagone maimica~iorganismulopre~teproductia.Cu catnivelulglucozeiIn sangeemaimare,cuatatmaimultestestimulataproducereadeinsulina,care,larandulei, cre~tecantitateadeglucozaceintraInmu~chi.
Nivelul in~uline~~re~te
~
v
\...I
v
I
-
ENCICLOPEDIA MEDICALA
'-"
ETAPELE VIETII
PrimalunaOdataeeblastoeistulse fixeazafermIn pereteleuterin,Ineepestadiul preembrionar
S;iIneepsa se dezvoltetoatesistemelemajoreale eorpuluiuman.Tnluna a patra,sehimbarilerapide,duela formareaunuiembrioneepoatefi reeunoseut.
,/
' /
Primelepatrusaptamanidupafecundarereprezinta0 perioadadedezvoltarerapida.candtoateorganelemajore~isistemeleor-ganismuluiTncepsaseformeze.Organelecomplexecevorsus-tinecre~tereaTntimpulsarcinii- incluzandplacenta,cordonulombilical~isaculamniotic- seformeaza~ieleacum.
\ /
CELULELEGERMINALETntimpulstadiilorprecocealeimplantarii,se dezvoltatrei ti-puridecelule[celulegerminale!.Acesteavorforma,Tnfinal,em-brionul.. Ectodermulvaformatesuturi-le~iorganelesistemuluinervos,inclusivcreierul,precum~itesu-turiledepesuprafatacorpului,precumpielea~iparul.. Dinendodermsedezvoltamu-coasatractuluigastrointestinal,ficatul,pancreasul,glandatiroi-da,precum~imucoasaaparatu-luirespirator,vezica~iuretra.
Capul este la stinga acestul embrionTnvirsta de 28 de saptamini.Majoritatea organelor {iisistemelors-au format deja, iar inima a Tnceputsa batao Viitoarea maduvase
Tngroa{iaTnstratul interior.
. Mezodermulvaducela for-mareascheletului,a tesutuluiconjunctiv,a sistemuluicircu-lator,asistemuluiurogenital,~imajoritatiimu~chilorscheletici~inetezi.
Ectodermul~iendodermulsedezvoltaTntimpulTncareblasti-cistulseimplanteazaTnpereteleuterin.Mezodermulaparemaitarziu,Tnsaptamanaatreia.
Initial,celulelegerminalenuiau0formacaresa indiceTncepartevaficapul.
SAPTAMANAATRElA
Tntimpulsaptamaniia treiaIzi-lele15-21],0 partedinceluleleectodermice,Tnzonacevade-veniparteadinspateacorpului,T~imodifica forma ~i pozitia. Ele
trec Tn centrulgrupuluidece-lule.Tntimpcesemultiplica,elesegrupeazafor- 1mandliniaprimi-tiva,sauprimulaxaltrupului.
Odilta cu forma-rea linieiprimitivedin.celulele ectodermice,acesteaT~imodificaforma,devenindmairotunde~iseTmpra~tieTnainte,formandcelu-lelemezodermice.
0 partedinacestecelulevorforma,la final,sistemevitale,precumsistemulmuscular~isangele.Alteleformeazacoardadorsala,ungrupdecelulecarese dezvoltade-a lungulpartiiposterioarea embrionului,ca0 tijacentraladesustinere.Tndezvoltareafireasca,aceastavaformamaduvaspinarii.
Tot Tn timpulsaptamaniiatreia,masadecelulerotunjita,
Aceastasectlunearatifunembrlonde28dezile,Tnconjuratde corion -membranace ifinvele,te de la Implantare{iicare,mal tirziu, vaformaplacenta.Vilozltatilecare ancoreazacorlonul de peretele uterinsuntvizlbile injur.
capata 0 forma mai lunguiata,de para.Capul embrionuluivafi formatTnparteamailarga, iarparteainferioaraacoloaneiver-tebralesprepolulmaiascutit.
-
ENCICLOPEDIA MEDICALA"-""-"""-~-~"-"-"""~.,.ETAPELE VIETII~,~
~S1p-far1la'n.a4~]ezvom fe_a.~Cefufefetreeprinmodifieari rapide in apatra saptamiinade fafeeundare.Aeesta esteineeputufperioadeiembrionare.La sfiir~itufsaptamiinii, embrionufpoate fi reeunoseut
22 de zile
(vederedin spate)Neuroporul rostal- Capatcranialneinchisal tubuluineural,dincareseva formacapul
Somite - grupuride celulepeambelepariialecorziidorsale(9ireispinarii)
25 de zile
Neuroporul caudal- Capatcaudalneinchisal tubuluineuralla"coada"embrionului.
Neuropolul rostal -incepesa se inchida
Primordiul cordului- Parteaproeminentadincarese vaformainima.
Placoda otica - dincarese vaformaurechea.
Sac Yolk. saculvitelin,sacmezodermic,captu9itcuendoderm.Aducenutrieniilaernbrion. "'-..l
Cordonulombilical -
coniineartera9ivenaombilicala,ce transportii.nutrienii9ioxigencatreembrion.
Mezodermul- Parteade mijlocdincarese vorformaintestinele
Foseta otica - dezvoltatadinplacodaotica.
27 de zile
p
Arcurile branhiale - iesutcare, vaformastructurilecapului9i
alegatului
Saculvitelin- treptatesteincorporatin corpulembrjonuJuL
Placenta- se Iipe9tede pereteleuterin,9ise leagade embrionprincordonulombilical.
Dezvoltareaanexelor embrio-nare
Sacul a.mniotic,membranapro-tectoare din jurul embrionului,Incepesa se formeze.De~iesteextremde micaIn aceststadiu,maitarziuse va umplecu lichidamniotic~ivaadaposticopilul~iplacenta.Tesutulcorionic,carese vatransforma In placentasedezvolta~i el. Stratul corioniceste cel mai superficial stratde celule ale blastocistului.Seata~eazaferm de mucoasaute-rina prinvilozitati,miciproiectiicare se adancescIn tesutul ceformeazapereteleuterin.Vilozi-tatile suntInconjuratede sangematern~iajuta la 5chimbuldeoxigen,nutrienti ~iproduse deexcretie.
Tot In aceasta etapase dez-volta~icordonulombilical,din-tr-un mugur.
SAPTAMANAA PATRA
Tntimpul celei de-a patrasap-tamani Izilele 22-28]embrionuldezvolta grupuri segmentatede celule mezenhimale,numitesomite. Acestea sunt perechi,de fiecare partea corzii dorsa-le, grup de celule ce 'lor forma~ira spinarii. Somitele se vortransforma In cartilaje, celulenervoase,oase~imu~chi.
SCHIMBAR\LE CORlUDORSALE
Coarda dorsala sufera schim-carr,as((ecfr1ca( ar1Umr(e lOr1e deceluleectodermicevorformaIncele din urma sistemul nervos.
Celulele din aceastazonaIncepsa formeze0adancitura,numita
~antneural. Marginile~antului,cresteleneurale5eapropieunadealta~ise unescoFormandtu-bul neural.Tubulneural mergecatre capul embrionului,undeun pliu larg, vizibil, va cre~te,formandcreierul. Cre~tereaseface ~ispre Inapoi, unde se vaformamaduvaspinarii.
' /
BATAILEIN1MIICarezultatal curbariiceducelaformarea unuicap~ia uneicozi,0 inima rudimentara,de formatubulara,se dezvoltaIn a patrasaptamana. Curbarea aducegrupurile de celule mezoder-mice,ce initial erau pozitionateanterior,catre 0 pozitieinterna,ce corespundepieptuluiembri-onului.Tntimpul celei de-a pa-tra saptamani,acesteceluleseunesc la mijloc, acolo unde seformeaza intestinele. Ele for-meaza un spatiu circular, caredevineapoiuntub.
Tntimp ce arcurile branhiale- pliuri de tesut ce 'lor formamaxilarele~ialte structuri alecapului ~i gatului - se dezvolta,tubulesteImpinsIn jos, In piept.Acestaformeaza0protuberantaevidentaIn parteainternaa em-brionului:cordulprimitiv.Tncepesa functi9niJk~aproapeimediat,Impingand celulele sanguinenouformatede-a lungulembri-Dnului. car
-
~ DategeneraLe
Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,familie de antibiotice. A fost primachinolonasintetizata.A doua generariede chinolone, de tip II, sunt fluorchi-nolonele,i aqioneazaintr-un spectrumai larg,In specialasupraPseudomo-nas aeruginosa.
A:ctiune,Acidul nalidixicesteun bactericidiaqioneaza prin inhibareasintezeiADN-uluimicrobian.
'-' Acidul nalidixicesteunantibiotic.Se folosetefrecventpentnJtratareainfectii/oru~oareale tractufuiurinarinferior.
M-i'fecte .seclindare.
A c id nal idix:ic
Obinuite8 Senzariidegre81ii,varsaturi8 Diaree8 Spuzeala8 Moliciune81cterMaipu~inobinuite8 Sensibilitatelalumina8 Dureridecap..Reaqii psihotice,deexempludepresiiInterac~ioneaza cu:.Wafarina- administrareaconcomitentiipoatecreterisculdehemoragie.,Antacid- poatereduceabsorb~aaciduluinalidixc
8 Convulsij=potaparea busc;8 Copii ""' nu Ii se administreazacelorcuvarstemai micide trei luni;
. Afec~unihepatice- nu se adminis-treazacelor diagnosticaricu porfirie;8Analize de sange- dacase adminis-treazape 0 duratamai lungade douasaptamani,se recomaoda analize desange pentru ca pot scadea anumitev"lori;. Sarcina- se poate administra medi-camentuldoar In al doilea si al treileatrimestrude sarcina,nuIn primul;
Alla urinalNUME ORIGINAL
Zyloric
\/ TIP DEMEDICAMENT, Inhibitorenzimatic
PREZENTARETablete
NUMAI CU RETETA
1
-
3-.0a.QJ..,0:JQJ..........n0..,a.QJ..,0:JCD
>