B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 6 - Iunie 2010 www.ittrends.ro

„E important ca, într-o piață în care lupta pentru proiecte s-a ascuțit foarte mult, noi să putem furniza stabilitate, continuitate și asistență.”

Alexandru Andriescu

President ProVision IT GroupPresident ProVision IT Group

Pag. 14-15

eSĂNĂTATE

eHEALTH: o sarcină complexă, dar viabilă

Pag. 16

COLABORARE

Reţelele sociale la birou, oportunitate sau risc?

Pag. 22

EVEN IMENT

Timişoara, din nou în centrul afacerilor

Pag. 12

C O N F E R I N Ț E L E

REGIONALEC O

RROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

EVEN IMENT

Centre de dateOpen Source

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

Pag. 24

Pag. 26

http://www.system-plus.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 6 - Iunie 2010

E D I T O R I A L

Deocamdată, biciul a fâsâit

Pleznitura de bici a eliminării scutirii de impozite pe veni-turile programatorilor nu s-a produs. Deocamdată. Căci nimeni nu ştie acum cum va evolua situaţia, din simplul motiv că problemele sunt aşa de mari, încât orice firişor

deplasat de la locul lui poate genera efecte de cascadă în socie-tate. Dincolo de toate astea, epopeea eliminării scutirii de impo-zite seamănă al dracului de mult cu un tablou în care o mamă (cu un nume răsunător în peisajul politic românesc – Varujan Pambuccian) îşi apără de ani de zile cu orice preţ copiii (pro-gramatorii – cel puţin teoretic).

Nu am de gând să comentez aici justeţea sau injusteţea aces-tei scutiri de impozite, şi nici efectele eliminării ei asupra indus-triei IT din România per ansamblul ei. În ultimele săptămâni s-a discutat atât de mult pe această temă, aducându-se tot felul de argumente şi contraargumente, încât un comentariu în plus nu reprezintă decât o picătură într-un ocean de vorbe.

Există însă unele observaţii de făcut, şi care trebuie făcute. Unele ţin de contextul economic al crizei, altele de caracterul legii devenite subiect de război.

Am scris mai sus „programatorii – cel puţin teoretic”. Asta pentru că, teoretic, scutirea de impozit pe venit a fost şi este menită oamenilor care lucrează direct în producţia de programe de calculator. Nu pot decât să apreciez raţionamentul matematic al lui Varujan Pambuccian, care a stat la baza acestei legi, şi care spune că în domeniul programării există un factor de multipli-care mare al investiţiei în resurse. Care resurse sunt, în această instanţă, creierele.

Una din observaţiile mele de bază, însă, este legată de aplica-rea acestei legi în domeniul strict al programării. Cifra avansată de Varujan Pambuccian, de circa 16.000 de oameni care be-neficiază de pe urma scutirii, mi se pare puţin deplasată. Cu-mulate, cifrele de personal anunţate de cele mai puternice firme de pe piaţă, companii autohtone şi reprezentanţe ale giganţilor mondiali, adună mii de oameni, dar nici măcar pe departe un asemenea număr. Iar ca domeniu de activitate, în bună parte aceste firme (cazul Oracle este, poate, cel mai elocvent exemplu în acest sens) sunt implicate în oferirea de servicii. Un centru global sau regional de suport tehnic, extrem de important prin natura lui intrinsecă, nu înseamnă, totuşi, un centru de elaborare programe software. Foarte valoroşi prin perspectiva muncii de-puse, angajaţii care răspund la telefoane în n limbi străine pentru a oferi suport nu sunt programatori. Ei beneficiază de cu totul alte competenţe remarcabile, care însă nu sunt supuse prevederii

scutirii de impozite. Ei bine, dacă acest lucru se întâmplă, atunci iertată să-mi fie afirmaţia, dar situaţia înseamnă un abuz.

O a doua observaţie este aceea că, oricum ar fi privită această scutire de impozite, ea reprezintă o discriminare pozitivă. La limită, ea poate fi privită ca fiind parte a pachetului mai larg de legi speciale care, în buna şi nefericita tradiţie românească, au generat sintagmele îndreptăţite de „salarii nesimţite” şi, pe cale de consecinţă naturală, „pensii nesimţite”.

Ceea ce mă duce la a treia observaţie, poate cea mai importantă. Vajnică moştenitoare culturală a obiceiurilor fanariote, România n-a reuşit să scoată niciodată o viziune clară, pe termen lung, fermă şi decisă în privinţa viitorului ei. Ca parte a unei strategii de prioritizare a domeniului IT, scutirea de impozit pe venit pen-tru programatori ar fi însemnat, într-adevăr, piatra de temelie a transformării acestei ţări.

În condiţiile existenţei unei astfel de strategii, internalizate şi asumate de toţi factorii de răspundere, scutirea de impozit ar fi trebuit să fie urmată de multe alte legi şi reglementări, care să vizeze facilităţi, medii de instruire specifice şi programe guverna-mentale de răspândire şi adoptare a IT-ului în medii largi.

Din nefericire, deşi elaborată în vremea lui Ion Iliescu, o aseme-nea strategie n-a fost niciodată pusă în practică. Unul din efectele vizibile ale acestui balcanism nenorocit este acela că în anul de graţie 2010 România nu numai că se îndepărtează de perspec-tiva de a deveni un nod al cercetării-dezvoltării internaţionale, dar, iată, îşi vede permanent ameninţată chiar şi poziţia de cen-tru de outsourcing intelectual.

Evenimentele din ultimele zile demonstrează, cred, tuturor, că biata floricică reprezentată de această unică măsură a scutirii de impozite este atât de fragilă, încât, la nevoie, oricine o poate rupe. Lipsa protejării ei printr-un scut al unei strategii naţionale asumate şi transpuse în practică va duce, inexorabil, la ofilire. Fie şi doar pentru că vajnicul ei apărător, Varujan Pambuccian, este supus legilor firii şi îmbătrâneşte cu fiecare an care trece. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

România n-a reuşit să scoată niciodată o viziune clară, pe termen lung, fermă şi decisă în privinţa viitorului ei.

«

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 6 - Iunie 2010

Senior Software a anunţat pe 13 mai, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Bucureşti, lansarea produsului SeniorVisualBI pe plat-

forma Tableau Software, numărul unu mon-dial în vizualizarea datelor. SeniorVisualBI face parte din noua generaţie de BI, cu focus pe identificarea de oportunităţi, probleme, patternuri.

„Parteneriatul cu Tableau Software este un nou rezultat al strategiei Senior Software de a aduce inovaţia în folosul clientului. Nu am sacrificat în criză nici dimensiunea de inovare, nici pe cea de utilitate, Tableau Software fiind numărul unu mondial în vi-zualizarea datelor. Ambele dimensiuni con-tribuie la dorinţa fiecărui manager de a-şi gestiona afacerea mai bine şi mai simplu”, declară Daniel Toma, Director General Se-nior Software.

SeniorVisualBI este un instrument desti-nat companiilor care implementează Senior

ERP, fiind la îndemâna oricui doreşte să analizeze, să monitorizeze sau să controleze operaţiunile pe care le desfăşoară. Senior-VisualBI este complet vizual şi interactiv, nu necesită cunoştinţe tehnice sau consultanţi, este extrem de uşor de utilizat - doar drag & drop, se licenţiază la nivel de companie şi nu

de utilizator, iar accesul la date se realizează conform politicilor de securitate agreate. SeniorVisualBI este singura soluţie BI de pe piaţa locală disponibilă şi în varianta SaaS, împreună cu SeniorERP Online. Ast-fel, clienţii sunt scutiţi de plata licenţelor, a infrastructurii hardware şi de costurile de mentenanţă IT, beneficiind însă de un sistem ERP şi de o soluţie BI de ultimă generaţie tehnologică în baza unui abonament lunar.

Odată cu SeniorVisualBI, Senior Soft-ware lansează în premieră în România con-ceptul de „Self Service” în domeniul siste-melor de management integrate. Gradul de utilizare a sistemului creşte, în timp ce dependenţa de furnizorul de software este eliminată. Acesta este însoţit de o ofertă comercială competitivă, la nivel de com-panie şi nu de utilizator. Astfel, orice firmă care implementează SeniorERP beneficiază de un număr nelimitat de licenţe Senior-VisualBI. � (E.L.)

P E S C U R T

Intel a anunţat pe 26 mai, în cadrul unei conferinţe organizate la Bucureşti, noi investiţii în educaţie şi a lansat programul internaţional de finanţare pentru studenţi,

Intel Challenge, la care sunt invitate să par-ticipe trei centre universitare din România: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti şi Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.

Anunţul a fost făcut de Guenther Juenger, Director Corporate Affairs, Intel EMEA. Intel Challenge este o iniţiativă prin care se va oferi finanţare celor mai bune planuri de afaceri trimise de studenţi, pentru a-i sprijini să îşi transforme cercetările şi ideile tehnologice în noi proiecte antreprenoriale. Criteriul principal de evaluare va fi potenţialul de impact pozitiv asupra societăţii şi de generare de profit din investiţii, prin comercializarea noilor tehnologii în domenii precum semiconductori, tehnologii mobile şi wireless, nanotehnologie şi ştiinţe ale vieţii.

„În următorul deceniu, încă o jumătate de miliard de oameni vor începe să lucreze şi va trebui să creăm condiţiile pentru a genera locuri de muncă de calitate atât pentru ei, cât

şi pentru cei angajaţi astăzi”, a spus Guen-ther Juenger, Director Corporate Affairs, Intel EMEA. „Intel lucrează de mai bine de patru decenii pentru a asigura inovaţii uimitoare, iar în tot acest timp am învăţat că unele din-tre cele mai bune idei abia urmează să apară. Investiţiile făcute astăzi în mod corespunzător pentru a descoperi inovatorii şi a crea industri-ile viitorului vor călăuzi lumea pe traseul către creştere economică”, a adăugat acesta.

Intel Challenge se desfăşoară la ora actuală pe patru continente – Europa, Asia, America de Nord şi de Sud. Studenţii participanţi vor con-cura pentru premii în valoare de 150.000 dolari şi vor beneficia pe tot parcursul competiţiei de îndrumarea unor lideri şi experţi din comuni-tatea de afaceri. Intel estimează că în program vor fi înscrise peste 10.000 de planuri de afa-ceri în următorii trei ani. Câştigătorii regionali vor concura în noiembrie la Intel + Berkeley Technology Entrepreneurship Challenge, o competiţie găzduită de Universitatea Berkeley din California. Câştigătorul va fi invitat să par-ticipe la Summit-ul Anual CEO al Intel Capital.

În cadrul întâlnirii de la Bucureşti, Guen-ther Juenger a reiterat faptul că educaţia este

fundamentală pentru dezvoltarea oamenilor şi economiilor peste tot în lume. Ca exemplu, el a vorbit despre Classmate PC-ul cu proce-sor Intel, un netbook care schimbă modul de învăţare pentru 2 milioane elevi din 30 ţări. De asemenea, el a descris impactul economic al Iniţiativei Magellan a Guvernului Portugaliei, care oferă fiecărui elev de şcoală primară câte un Classmate PC produs la nivel local.

Acesta a garantat, de asemenea, extinderea investiţiilor Intel în educaţie şi alfabetizare tehnologică printr-un obiectiv nou: 100 de ţări să fie implicate în proiecte educaţionale Intel, şi mărirea pieţei PC-urilor pentru a deservi 100 de milioane de noi studenţi şi profesori anual, până în 2014. � (E.L.)

Intel investeşte în studenţi

Guenther Juenger, Director Corporate Affairs, Intel EMEA

Daniel Toma, Director General Senior Software

BI pentru clienţii SeniorERP

www.ittrends.ro

3Nr. 6 - Iunie 2010

E V E N I M E N T

www.ittrends.ro

4 Nr. 6 - Iunie 2010P E S C U R T

Pe 19 mai, Kevin Beck, Program Mana-ger, Lenovo’s Customer and Innovation Centers, a venit pentru prima dată în România, pentru a susţine o prezen-

tare specială asupra notebook-urilor de busi-ness ale companiei.

Kevin Beck, responsabil de direcţia tehnică a portofoliului de produse Lenovo, a prezen-tat în cadrul întâlnirii rezultatele studiului TBR (Technology Business Research) pe tema „Cor-porate IT Buying Behavior and Customer Sa-tisfaction Study”. Perioada analizată a acoperit trimestru patru din 2009, studiul fiind publicat pe 17 martie 2010.

Potrivit cercetării, Lenovo ocupă locul întâi pentru laptopurile comerciale şi desktopurile vândute în al treilea şi al patrulea trimestru din 2009, fiind urmată de companiile Dell şi HP. Raportul recunoaşte abilitatea companiei Lenovo în reproducerea calităţii la înalte stan-darde prin notebook-urile ThinkPad, desk top-urile ThinkCentre şi servicile oferite clienţilor business. Studiul TBR a subliniat, de aseme-nea, nivelul ridicat de satisfacţie al clienţilor care folosesc service-ul Lenovo şi suportul teh-nic prin telefon.

În sondajul TBR, Lenovo s-a remarcat printre competitori prin satisfacţia siguranţei hardware în 14 perioade raportate din primul trimestru din 2005 – de patru ori faţă de oricare alt competitor. În plus, în a doua jumătate din

2009, Lenovo este singurul producător de PC-uri care a obţinut nota 6.1 sau mai mult.

Inovaţiile pe care Lenovo le aduce prin PC-uri contribuie la satisfacţia crescută pentru calitate şi siguranţă. De exemplu, tehnologiile ThinkVantage (TVT), instrumentele de pro-ductivitate hardware şi software ajută consu-matorii să micşoreze costul total al PC-ului prin consumul scăzut de energie, setările pen-tru conexiunea la internet, recuperarea date-lor pier dute şi altele. Instrumente noi ale TVT, pre cum Hardware Password Manager, ajută de partamentele de IT să implementeze cele mai sigure sisteme de securitate prin gestiona-rea parolelor pentru hard driverele codate. Son da jul a chestionat mai mult de 800 de per-soane, factori de decizie în companiile din do-meniul IT din America de Nord. � (E.L.)

Rata pirateriei software a scăzut în România cu un punct procentual, situându-se la 65% în 2009 faţă de 66% în 2008. În acelaşi timp, valoarea comercială a software-ului ilegal a ajuns la 183 milioane de dolari în 2009.Acestea sunt o parte din concluziile celui de-al şaptelea studiu privind pirateria soft-ware realizat de Business Software Alliance, asociaţie internaţională ce reprezintă indus-tria mondială de software, împreună cu IDC. Conform acestui studiu, rata pirateriei soft-ware a scăzut în 54 de ţări, în ciuda crizei economice globale. Rata pirateriei software în Uniunea Europeană rămâne la valoarea de 35% pentru al treilea an consecutiv, deşi rata pirateriei a crescut pe mai multe pieţe din vestul Europei, printre care Austria, Germania, Grecia şi Italia.În ultimii cinci ani, rata pirateriei software a scăzut 7 procente în România, de la 72% la 65%; această tendinţă se datorează şi efor-turilor continue atât din partea industriei de business software, reprezentată de BSA, cât şi din partea autorităţilor naţionale. România a înregistrat în 2009 primele condamnări penale pronunţate împotriva unor societăţi comerciale pentru încălcări ale drepturilor de autor asupra programelor pentru cal-culator, în mod cumulativ cu condamnarea administratorilor societăţilor respective, precum şi acţiuni şi verificări eficace ale autorităţilor în cazuri de utilizare de soft-ware fără licenţă în cadrul companiilor şi instituţiilor.„Scăderea ratei pirateriei software în România, în condiţiile în care, la nivel mon-dial, aceasta a crescut, dovedeşte faptul că eforturile de combatere a fenomenului au dat rezultate. Acţiunile de aplicare a legii, com-binate cu cele de informare şi conştientizare a publicului cu privire la riscurile pira-teriei întreprinse de industria software şi autorităţile locale au generat reducerea pirateriei software pe piaţa românească de IT, afectată de criză”, a spus Magda Popescu, avocat al BSA în România. „Desigur, alte evoluţii asociate pe piaţa software au contribuit la aceste rezultate pozitive. Atât industria de profil, cât şi autorităţile trebuie să prioritizeze în con-tinuare combaterea fenomenului, întrucât există un mare potenţial pentru economia românească în ansamblul său în cazul unei scăderi semnificative a ratei pirateriei soft-ware”, a mai spus aceasta. � (E.L.)

Pirateria în scădere

Începând cu luna mai, Daniel Necula este noul Services Manager în cadrul HP România. Necula lucrează în HP din 1996, ocupând diferite poziţii în departamente-

le operaţionale şi de vânzări ale companiei. Înainte de a prelua noile responsabilităţi,

Daniel Necula a condus operaţiunile centrului de servicii HP Global Business Center în ul-timii trei ani de zile şi a coordonat activităţile de suport ale acestuia pentru departamentul de vânzări al HP EMEA.

Între 2001 şi 2007, din poziţia de Storage Solutions Sales&Category Manager pentru HP European Emerging Markets, Daniel Necula a colaborat intens cu partenerii din reţeaua de distribuţie. Anterior, din anul 1996 până în 2001, Necula a fost Product Manager pen-tru echipamente de acces şi periferice, tot în cadrul HP România.

Daniel Necula a absolvit Facultatea de Auto-matică şi Calculatoare din cadrul Uni versi tăţii Politehnica Bucureşti şi a urmat un program Executive MBA, încheiat în 2003. � (E.L.)

Nou Services Manager la HP România

Lenovo, preferat pentru business

Kevin Beck, Program Manager, Lenovo’s Customer and Innovation Centers

Daniel Necula, Services Manager HP România

www.ittrends.ro

5Nr. 6 - Iunie 2010

P E S C U R T

În cadrul acestei campanii, GECAD ePay-ment va oferi magazinelor online partenere un voucher Google AdWords în valoare de 150 de RON pentru promovarea în acest motor de căutare şi pe site-urile partenere. Oferta se adresează atât proprietarilor de magazine online care beneficiază deja de serviciile GECAD ePayment, cât şi celor care intenţionează să devină clienţi ai companiei. Creditul promoţional este disponibil numai pentru clienţii noi Google AdWords.

GECAD ePayment este primul integrator de comerţ electronic din România care oferă clienţilor săi posibilitatea de a testa gra-tuit soluţiile de advertising online Google AdWords. Peste 1.500 de magazine online beneficiază în prezent de soluţia de plată ePayment.

„Prin lansarea acestei campanii dorim să oferim clienţilor noştri, care sunt interesaţi de metode de promovare măsurabile şi eficiente, posibilitatea de a atrage traficul-ţintă rapid şi cu costuri minime. Un studiu intern, desfăşurat în luna martie printre comercianţii noştri, a relevat că 30% dintre aceştia intenţionează să utilizeze în acest an Google AdWords ca metodă de promo-vare a afa cerilor lor”, a declarat Adriana Iordan, Web Marketing Manager al GECAD ePayment.

„Suntem multumiţi de parteneriatul cu GECAD ePayment, prin care oferim oportu-nitatea companiilor mici şi mijlocii ce au o prezenţă online să îşi găsească potenţialii clienţi şi să îşi crească vânzările. Firmele trebuie să fie acolo unde sunt şi consuma-

torii, iar din ce în ce mai mulţi consuma-tori caută produse online. AdWords oferă agenţilor de publicitate posibilitatea lansării unor campanii online bine direcţionate, efi-ciente şi uşor măsurabile” a declarat Ame-lia Creţu, Agency Relationship Manager, Google AdWords România.

În cadrul acestui parteneriat comercianţii online au posibilitatea să se familiarizeze cu oferta de advertising Google AdWords şi să testeze beneficiile ei.

„Considerăm că acest parteneriat repre-zintă o oportunitate pentru proprietarii maga zinelor online care nu au testat încă publi citatea pay per click. În cadrul Şcolilor de Afaceri ePayment desfăşurate până acum am susţinut prezentări despre meto-de de promovare online şi măsurare a ac-ţiunilor, pentru a înţelege eficienţa şi ROI-ul (Return of Investment) fiecărei campanii, iar serviciile Google au fost recomandate de fiecare dată încă din 2006”, a mai adăugat Adriana Iordan. � (CF)

Afaceri online cu AdWords

GECAD ePayment şi Google lansează campania „Vinde online cu ePayment şi Google AdWords”, în cadrul unui parteneriat al cărui obiectiv este încurajarea comercianţilor online de a testa şi folosi instrumente de online marketing ca metodă de promovare şi creştere a vânzărilor pe Internet.

www.ittrends.ro

6 Nr. 6 - Iunie 2010P E S C U R T

ASUS a lansat pe 27 mai în România cea de-a treia generaţie de portabile multimedia N, pre-zentând în avanpremieră modelul

ASUS N73. Noua serie de laptopuri se evidenţiază prin designul şi caracteris-ticile audio deosebite, un rol important avându-l tehnologia SonicMaster.

Echipa ASUS Golden Ear a armoni-zat componentele hardware şi software obţinând tehnologia SonicMaster, ce revoluţionează sunetul redat de un por-tabil.

Parteneriatul cu Bang & Olufsen ICE-power se concretizează în experienţa excelentă a utilizatorului, care va putea asculta un sunet complet şi va percepe elementele vocale şi pe cele surround în-tocmai ca la o audiţie live.

Designul consacrat al seriei N păstrează tema vizuală a valurilor, capacul ecranu-lui continuând linia bazei atunci când se deschide. Carcasa câştigă eleganţă şi prin suprafeţele de aluminiu şi difuzoarele acoperite cu un grilaj estetic.

ASUS N73 pune la dispoziţia utilizato-rilor interfaţa USB 3.0 pentru conec tarea dispozitivelor portabile şi atingerea ce-lor mai mari viteze în transferul datelor. Acest lucru contează mai ales atunci când se lucrează cu fişiere multimedia de mari dimensiuni. Opţional, laptopul poate in-

clude cea mai nouă versiune a tehnolo-giei Bluetooth, v3.0, pentru conectarea fără fir a diverselor periferice sau gad-get-uri.

Seria N include o unitate optică Blu-Ray Combo, un cititor 8 în 1 pentru car-durile flash şi oferă suport pentru două hard disk-uri. Un port dual e-SATA/USB facilitează conectarea unei unităţi de sto-care. Laptopul are un ecran panoramic cu diagonala de 17.3 inci şi integrează cel mai nou chip grafic Nvidia GF 335 cu suport Optimus. Sistemul se bazează pe ultima generaţie a platformei Intel Calpella cu tehnologie Intel Turbo Boost. Procesoarele sunt foarte puternice – din seriile Intel Core i3, i5 şi i7, portabilele fiind livrate cu Microsoft Windows 7 pre-instalat. � (E.L.)

ASUS N73 - audiţii cu stilGrupul Deutsche Telekom a selectat Oracle Siebel CRM pentru a sta la baza următoarei generaţii a strategiei grupului în domeniul relaţiei cu clienţii. Cei 120 de mi-lioane de clienţi europeni din reţeaua fixă şi mobilă vor fi beneficiarii unor servicii mai personalizate şi ai unor oferte adaptate şi relevante.Grupul Deutsche Telekom, unul dintre liderii mondiali în domeniul telecomunicaţiilor, client Oracle începând din 2001, a investit în Oracle Siebel CRM ca platformă standard pentru următoarea generaţie a strategiei CRM a companiei. Prin această decizie se va micşora costul gestiunii celor 120 de milioane de clienţi pe care companiile din cadrul grupului îi au în Europa. Oracle Siebel CRM este planificat să fie implementat în Germania şi în restul companiilor din grup în decurs de cinci ani. Proiectat în scopul menţinerii şi creşterii unor relaţii profitabile cu clienţii, Oracle Siebel CRM va permite Deutsche Telekom să gestioneze mai bine toate operaţiunile în care sunt implicaţi clienţii companiei şi să maximizeze creşterea veniturilor şi a profiturilor. Prin integrarea sistemelor de gestiune a clienţilor, a vânzărilor şi a inventarului într-o platformă uşor de folosit, angajaţii grupului vor avea o viziune imediată a tuturor interacţiunilor clientului, oferind astfel aceeaşi experienţă a serviciilor disponibile clienţilor prin toate modalităţile de abordare a acestuia (call center, punct de vânzare sau portal online pentru clienţi). „Următoarea generaţie a strategiei noastre este o mişcare semnificativă pentru a micşora costurile noastre operaţionale şi a îmbunătăţi serviciile oferi-te tuturor clienţilor noştri europeni. Oracle nu nu-mai că sprijină această strategie, ci şi modelează felul în care compania noastră operează şi vinde clienţilor. Aşteptăm cu interes să colaborăm cu Oracle în următorii ani, pe măsură ce tehnologia este implementată în Europa”, a declarat Dr. Steffen Roehn, CIO Deutsche Telekom AG. � (E.L.)

CRM pentru Deutsche Telekom

ZebraPay a lansat pe 26 mai cel mai nou sistem de plăţi instant din România. Prin intermediul terminalelor sale, de tip self-service, clienţii au acces la cele mai noi, simple şi rapide metode

de plată. Pentru prima dată în România, printr-un sistem de plăţi instant, se pot cumpăra bilete de tren CFR. Totodată, călătorii care doresc să folosească autocarul îşi pot cumpăra bilete prin intermediul ter-minalului ZebraPay de la Autogari.ro.

Tot în premieră în România, utilizatorii cartelelor prepaid de telefonie mobilă beneficiază, pe lângă metoda clasică Pin Cod, de cea mai nouă tehnologie de reîncărcare directă: TopUp (pentru operatorii Cos-mote, Orange). Reîncărcarea se realizează simplu, în numai şase secunde, fără valori prestabilite de încărcare şi fără costuri suplimentare. Cei interesaţi vor putea cumpăra şi muzică prin terminalele

ZebraPay datorită parteneriatului încheiat cu casa de producţie Cat Music. Terminalele ZebraPay vor putea fi folosite şi pentru plata facturilor de utilităţi, de telefonie fixă şi mobilă, internet, cablu TV şi pentru cumpărarea de bilete la spectacole şi concerte. Ter-minalele acceptă plata în numerar şi, în premieră în România, vor da rest sub forma unui cod de bare, ce poate fi folosit pentru achiziţiile viitoare în reţeaua ZebraPay.

Terminalele sunt amplasate în mai multe puncte intens circulate din Bucureşti, printre care staţiile de metrou Unirii 2, Dristor 2, Gara de Nord 1, Victo-riei şi Grozăvesti, pasajul pietonal de la Universitate, City Mall, hipermarket-uri şi Universitatea Româno-Americană. De asemenea, ZebraPay este prezentă şi în hipermarket-uri din oraşe precum Braşov, Constanţa, Cluj, Ploieşti şi Iaşi. � (E.L.)

Plăţile instant, mai comod de realizat

www.ittrends.ro

7Nr. 6 - Iunie 2010

E V E N I M E N T

Una dintre cele mai intersante expuneri a fost cea a ANCOM, care a venit cu un bilanţ al activităţii din domeniu pe anul trecut.

„Aşa cum estimam la ediţia trecută a acestui eveniment, în anul 2009, piaţa de comunicaţii a înregistrat rate de creştere inferioare celor cu care ne-am obişnuit sau chiar scăderi pe anumite segmente. Totuşi, accesul la servicii în bandă largă și utilizarea comunicațiilor mobile au continuat ritmul important de creștere anuală”, a declarat Bogdan Iana, Director executiv în cadrul ANCOM, în deschiderea celei de-a XIV-a ediţii a Zilei Comunicaţiilor, conferinţa anuală dedicată industriei comunicaţiilor din România.

Reprezentantul ANCOM a prezentat cu această ocazie Raportul de date statistice pentru anul 2009, din care reiese că numărul conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a crescut cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, în timp ce numărul conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte mobile a crescut cu 66%.

La sfârşitul anului 2009 se înregistrau 2,8 milioane conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe, din care 2,5 milioane erau furnizate clienţilor persoane fizice. Astfel, rata de penetrare la 100 locu-itori a ajuns la 13,1%, iar la 100 gospodării, la 34,2%. Numărul de conexiuni active la puncte mobile pentru acces în bandă largă la internet a ajuns la 2,5 milioane de la 1,5 milioane la sfârșitul anului 2008.

În anul 2009, numărul de utilizatori ac tivi de telefonie mobilă a crescut cu 900.000, de la 24,5 milioane la sfârşitul anului 2008 la 25,4 milioane la sfârşitul anului 2009, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă ajungând la 118%.

Traficul total de voce inițiat prin rețelele mobile de telefonie a crescut cu 39% în

2009, cu 35 puncte procentuale mai mult decât numărul utilizatorilor activi, astfel că traficul de voce efectuat în medie, lunar, de un utilizator activ a crescut cu 28 de mi-nute, ajungând la 2 ore şi 22 de minute. În valori absolute, traficul de voce originat de către utilizatorii finali de servicii de tele-fonie mobilă a depăşit 20 de miliarde de apeluri, respectiv 42 de miliarde de minute, în timp ce traficul total de mesaje SMS a depăşit 7 miliarde, fiind în creştere cu 73% faţă de anul 2008. În medie, un utilizator a transmis lunar un număr de 25 mesaje SMS, cu 9 mai mult faţă de media lunară înregistrată în anul 2008.

Durata unui apel de voce originat de utilizatorii finali a crescut cu 12 secunde, ajungând la 2 minute şi 3 secunde.

În anul 2009, sectorul telefoniei fixe a cunoscut o evoluţie contradictorie. Astfel, în paralel cu creşterea cu 2,3% a numărului de linii de acces (adică o creştere cu 120.000 linii, până la 5,29 milioane la sfârşitul anului), numărul de abonaţi a scăzut cu 30.000 (ajungând la 4,09 la sfârşitul anu-lui), traficul de voce înregistrând o scădere semnificativă, de -14%. Rata de penetrare a numărului de linii de acces a ajuns la 24,7% la nivel de populaţie (+0,6 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului 2008), respectiv la 54,7% la nivel de gospodării (+1,1 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului 2008).

După ce în 2008 a înregistrat o creştere de 3%, volumul traficului total originat în reţelele publice fixe de telefonie a scăzut în anul 2009 până la 7,7 miliarde minute (-14,5%), un procent similar de scădere înregistrându-se şi în cazul traficului re-alizat de utilizatorii furnizorilor alternativi (-13,9%). Din totalul traficului efectuat prin reţelele de telefonie fixă, 71,5% este realizat de utilizatorii furnizorului fost monopolist,

în timp ce 28,5% este realizat de utilizatorii furnizorilor alternativi.

Datorită în principal existenţei pe piaţă a unor oferte care includ în abonament un număr însemnat sau chiar nelimitat de minute incluse în abonament, durata medie a unui apel de voce realizat prin intermediul reţelelor publice fixe a ajuns în anul 2009 la 2 minute şi 54 secunde, în creştere cu 15 secunde faţă de media înregistrată în anul 2008.

În sectorul serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate contra-cost se înregistrau 5,82 milioane de abonaţi la 31 decembrie 2009, cu aproximativ 3% mai mulţi decât la sfârşitul anului 2008, rata de penetrare la nivel de gospodării ajungând la 79,4%.

Numărul abonaţilor prin reţele de cablu a scăzut uşor în anul 2009 (-0,4%), ajungând la 3,48 milioane, în timp ce numărul abo-naţilor prin reţele satelit de tip DTH a cres-cut cu 8,4%, până la 2,33 de milioane.

46% din totalul abonaţilor (2,65 milioa-ne) recepţionează serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale în format digi-tal. În afară de abonaţii prin reţele satelit de tip DTH şi al celor prin tehnologie IP, un număr de 319.000 de abonaţi recepţionează programele audiovizuale în format digital prin reţeaua de cablu la care sunt abonaţi, numărul acestora din urmă crescând cu 59% în ultimul an. �

Ziua comunicaţiilor: statistici şi planuri

Evenimentul anual românesc dedicat comunicaţiilor a reuşit să ajungă la ediţia cu numărul 14. Şi cu această ocazie, la conferinţă s-au prezentat numeroşi participanţi, dar şi reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii şi autorităţi de profil din ţara noastră. Una dintre concluziile cele mai importante care s-au desprins în urma dezbaterilor a fost

aceea că tehnologia modernă este una din cheile ieşirii din situaţia de criza în care ne aflăm şi care a cuprins şi domeniul care face obiectul conferinţei.

de Cristian Faur

Eugen Preotu, organizator

www.ittrends.ro

8 Nr. 6 - Iunie 2010

Compania iQuest, furnizor german de soluţii şi servicii IT de busi-ness, cu o echipă de peste 280 de specialişti în centrele de dezvol-

tare software de la Cluj Napoca şi Braşov, mizează în acest an pe creşterea cifrei de afaceri cu 20%, la 10 milioane de euro, vizând, de asemenea, majorarea afacerilor pe piaţa românească. Astfel, dacă în 2009 doar 6% din cifra de afaceri a companiei a fost realizată pe piaţa locală, în acest an procentul va creşte la 11%.

„Pe piaţa din România, iQuest este prezentă de aproximativ trei ani, iar în mod mai intens de la începutul anului 2009, când s-a început abordarea mai structurată a pieţei printr-o campanie de promovare şi s-a extins echipa de vânzări. Cele mai vândute soluţii pe plan local sunt aplicaţiile de analiză şi raportare (Business Intelligence), de planificare a resurselor (ERP), de manage-ment al documentelor şi de management al relaţiei cu clienţii (CRM)”, a declarat Cornel Brody, Directorul General al iQuest.

Înfiinţată în 1997 în Germania, iQuest a realizat în 2009 o cifră de afaceri de 8,3 milioane de euro şi mizează pentru 2010 pe creşteri datorită raportului calitate-preţ bun oferit pentru produsele din portofoliu.

„Din expertiza acumulată am obsevat că perioadele de recesiune aduc cu ele noi oportunităţi. În astfel de momente, pentru a supravieţui, companiile au o nevoie acută de creştere a performanţei şi de eficientizare a activităţii. De aceea, noi oferim soluţii care la sfârşitul zilei aduc o valoare adăugată clienţilor, ajutându-i să se organizeze mai eficient şi să reducă din costuri”, a mai spus Brody.

Pe piaţa locală, produsele iQuest se adresează cu precădere companiilor cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro şi cu un număr de angajaţi mai mare de 70. � (E.L.)

P E S C U R T

Advantage Software Fac-tory (ASF) mizează pe o reţea de distribuţie formată din 20 de par-

teneri pentru sistemul integrat de management al relaţiilor cu clienţii AnytimeCRM, până la finele anului. Extinderea lanţului de parteneri are ca scop creşterea vânzărilor la nivel naţional şi acoperirea mai eficientă a pieţei locale de soluţii CRM. Oficialii ASF estimează până la sfârşitul anului vânzări de circa 350.000 de euro din comercializarea Any-timeCRM, faţă de 100.000 de euro în 2009, ceea ce va repre-zenta 16% din cifra de afaceri ASF de 2,2 milioane prognozată

pentru 2010 (în creştere cu 10% faţă de 2009).

Oficialii companiei apreciază că peste 70% din vânzările soluţiei CRM vor fi realizate de distribuitori. În funcţie de ver-siune, număr de utilizatori şi complexitatea proceselor, plaja de cost pentru AnytimeCRM por-neşte de la câteva mii de euro pentru firme mici şi poate ajunge la câteva zeci de mii pentru companiile medii. O variantă a aplicaţiei este ofertată si în regim de închiriere, cu preţuri începând de la 25 de euro pe lună pentru un utilizator.

„Intenţionăm să creştem nu-mă rul de parteneri la nivel naţio-

nal pentru a oferi disponibilitate locală pentru implementare şi suport, dar şi pentru a avea o acoperire geografică mai bună”, a declarat Marian Ştirbescu, Sales & Marketing Manager ASF.

ASF oferă trei metode de par-teneriat de distribuţie destinate companiilor IT şi de consultanţă. Astfel, companiile interesate pot deveni parteneri comerciali prin comercializarea Anytime Mini şi Anytime Professional, parteneri de implementare prin comercia-lizare şi implementare a tuturor variantelor de AnytimeCRM, dar şi parteneri de tehnologie prin crearea şi livrarea împreună cu ASF a soluţiilor complementare

AnytimeCRM. În acest moment, Advantage Software Factory are şase parteneri pentru soluţia Any-timeCRM din Bucureşti, Piteşti, Botoşani şi Timişioara şi mizează pe câştigarea a încă 14 până la sfârşitul acestui an. � (E.L.)

ASF caută parteneri pentru AnytimeCRM

Marian Ştirbescu, Sales & Marketing Manager ASF

Cornel Brody, Director General iQuest

iQuest mizează pe creştereELKOTech a anunţat începerea comercializării pe piaţa locală a tabletei PC cu touchscreen rotativ Acer, Aspire 1825. Disponibilă în două variante de specificaţii, Acer Aspire 1825 se dovedeşte a fi alegerea inteligentă a celor care doresc să redescopere computingul de înaltă performanţă. „Noua tabletă PC de la Acer este dedicată atât oamenilor de afaceri cât şi gestionarilor de depozite. Produsul poate fi folosit atât ca un notebook clasic, cât şi ca o tabletă PC, prin simpla rotire a ecranului. Practic, Acer Aspire 1825 a combinat cele mai bune elemente ale ambelor cate-gorii de produse”, a declarat Cristian Paiu, Manager de Produs în cadrul ELKOTech, distribuitor autorizat al produselor Acer în România. Cele două modele, Aspire 1825PT şi Aspire 1825PTZ, deţin un ecran LED sensibil la atin-gere de 11.6 inci, cu o rezoluţie a ecranului de 1366 x 768 pixeli, oferind astfel un spaţiu de lucru suficient de mare chiar şi pentru utilizatorii pretenţioşi. Ecranul depăşeşte gamutul de culoare NTSC şi îmbunătăţeşte capacitatea de citire a utilizatorului în condiţii de iluminare scăzute. Mai mult, teh-nologia LED înseamnă un consum redus de energie, fapt care conduce la obţinerea unei du-rate de viaţă mai mari a bateriei.Ambele modele folosesc procesoare Intel Ultra Low Voltage, cu o frecvenţă de 1,3Ghz. Acer Aspire 1825PT beneficiază de puterea de calcul oferită de procesorul Intel Core2 Duo SU7300, iar Acer Aspire 1825PTZ foloseşte procesorul Intel Pentium SU4100. Alegerea procesoarelor ULV şi a ecranului LED nu este deloc în tâm-plătoare. Procesoarele Intel Ultra-Low-Voltage (ULV) permit cre a rea unor design-uri de laptopuri cu grosime mai mică de 2,5 cm şi greutate redusă, la preţuri accesibile. De asemenea, ecranul LED a făcut posibilă crearea unei grosimi reduse a display-ului. � (E.L.)

Notebook sau tabletă?!

www.ittrends.ro

9Nr. 6 - Iunie 2010

O P I N I I

Dacă șeful suprem ne-o cere, am putea gâtui ceva bugetari din IT!

Nu fac parte din categoria fazanilor care înghit pe nemeste-cate momelile de prost gust destinate a întărâta taberele create în România ca să aibă poporul ce face la serviciu în loc de muncă: particulari contra bugetari, medici contra

pacienți, judecători contra restul lumii, maneliști contra rockeri.Dar când un guvern vine și cu o gură spune că va cheltui niște

sute de milioane pe e-România, pasămite ca să reducă birocrația, și cu o alta spune că va tăia 25% din salariile tuturor bugetarilor, fără să reducă numărul lor, asta îmi sună a gargară cu pio ne-ze. Nu-l acuz pe ministrul Gabriel Sandu că vrea să rezolve o problemă nerezolvabilă, doar că el săracu’ nu știe asta pentru că tocmai bugetarii care ar trebui dați afară din toate ministerele dacă sistemul informatic ar funcționa cum trebuie, îi pun nisip în cutia de viteze, așa cum au făcut-o tuturor miniștrilor din IT&C de până acum. S-au aruncat până acum aiurea basculante de bani aiurea pe informatizarea administrației publice cu prea puține efecte vizibile.

Eram în vizită de lucru la Ministerul Finanțelor, trimis fiind val-vârtej de ministrul Winkler să văd de ce întârzie să se publice un HG important de care depindea o acțiune a ministerului. Ca un co-poi de vânătoare profesionist, am adulmecat urma documentului și-am ajuns la ultimul calculator de unde urma de miros dispăruse,

trimis fiind cu poșta electronică spre publicare, la Monitorul Ofi-cial. Pun mâna pe telefon, sun acolo și după ce sunt iarăși plimbat prin vreo 3 interioare ajung la persoana care-mi dă verdictul: „Nu l-am publicat pentru că nu se văd diacriticele bine!”.

Cu acceptul persoanei în cauză intru în document și constat că fonturile folosite în document erau non-convenționale, Times-NewRomanR, din cele făcute în pionieratul IT și nicidecum cele oficiale. Și asta era o doar problemă minoră, restul echipamentului fiind făcut pom de Crăciun de posesor, că doar de aia ne dă statul PC, să ne ținem pozele cu nevasta de la mare și filmele down-loadate cu DC++.

Altă dată, fiind în concediu, a fost nevoie să trimit urgent un document semnat la Secretariatul Guvernului. L-am trimis semnat electronic, cu semnătură calificată, LEGAL, dar cei de-acolo m-au sunat să mă implore să nu le fac viața grea, dar ei nu servesc din astea. Recent, am avut ocazia să mă lovesc iar de nesimțirea unora dintre cei care s-au înmulțit pentru a ridica birocrația electronică la cotele ridicate, agreate și recomandate de UE. Eram acum o lună într-o agenție de stat aflată sub conducerea directă a Premierului așteptând o delegație de străini care veneau să dea cu pupila la

o aplicație informatică ce-o păstoresc. Venind mai devreme, am așteptat zece minute într-un birou unde, curios din fire, m-am uitat la ce făceau doi angajați pe calculatoarele lor.

Prima tinerică s-a chinuit supraomenește 10 minute să modi-fice o poză cu Paintbrush-ul, poza fiind un document scanat din grabă invers, adică tot ce era pe ecran era cu susul în jos. M-am încăpățânat să nu-i zic de unde se dă „rotate” și am așteptat să văd cât are de gând să se chinuie ștergând zone de bitmap prin copy&paste din alte zone. La final totul s-a salvat în format BMP (ca să fie documentul cât elefantul) și apoi inclus într-un .DOCX care mai avea încă vreo 12 pagini la fel și trimis printr-un mail.

Celălalt tânăr, tolănit într-o rână, își propusese să rezolve tot ce avea de făcut în ziua aia doar cu mausul și butoanele de la maus și meniul de context, fără să atingă deloc tastatura. A deschis docu-mente, a deschis mailul, cu greu a introdus o adresă pentru că n-avea semnul @ pe undeva ca să-l copieze, dar a deschis Inter-netul și a găsit undeva într-o pagină, l-a selectat cu mausul, copy din meniul click-dreapta, a mers dincolo, a făcut paste și tot așa. Ăsta e purul adevăr. Nu am de gând să fac generalizări. Cunosc persoane care lucrează în IT în sectorul bugetar și care sunt foarte prost plătite pentru cunoștințele și munca pe care o prestează.

Tăierea cu 25% a tuturor salariilor din sectorul bugetar și păstrarea numărului de posturi e o prostie. Vor rămâne toți, cei care munceau oricum mult vor munci și mai mult, cei care sunt veniți pe pile și mimează munca, tot nu vor munci, dar vor fi și impertinenți, că acum sunt atinși la salariu.

Nu susțin „măsura” guvernului pentru ieșirea din criză, dar dacă se va aplica, patronatele ar trebui să ceară reducerea numărului de posturi în agențiile care nu produc decât birocrație și hârțoage, iar evaluarea să nu fie făcută de conducătorul unității, pentru că vor păstra siliconatele și pilele de partid, ci evaluarea să fie făcută de firme autorizate private pe care eu, dacă aș fi patronat, aș fi dispus să le plătesc. Firmele de evaluare din Iași să facă însă evaluarea în Craiova și cele din Constanța în Oradea.

Informatizarea eficientă a administrației publice este acum o iluzie și va fi doar o pușculiță pentru cotizația la partidul aflat la putere câtă vreme există șefi corupți și angajați incompetenți, dar tupeiști. Speram ca amenințarea crizei să trezească guvernanții din beția cheltuitului banului public pe false sisteme informatice care să se dovedească într-un sfârșit inutile, dar m-am înșelat. �

brailateo@gmail.com

Constantin Teodorescu

Informatizarea eficientă a administrației publice este acum o iluzie și va fi doar o pușculiță pentru cotizația la partidul aflat la putere câtă vreme există șefi corupți și angajați incompetenți, dar tupeiști.

«

www.ittrends.ro

10 Nr. 6 - Iunie 2010P E S C U R T

IBM România a organizat la Craiova un eveniment ocazionat de derularea iniţiativei globale „Corporate Service Corps” cu suportul unui grup de nouă

experţi voluntari IBM, din cinci ţări (IBM Australia, IBM China, IBM Singapore, IBM India şi IBM Malaezia), care timp de o lună au împărtăşit expertizã de vârf industriei locale din Craiova, dezvoltând proiecte ce intersectează dezvoltarea economică şi tehnologia informaţională.

Cu ocazia evenimentului de la Craiova, Mihai Tudor, Directorul General al IBM România, a susţinut o prezentare intitulată „Building a Smarter Planet: City by city” prin care a informat audienţa despre vi-ziunea IBM privind crearea unei planete mai inteligente, conectată prin sisteme tehnologice inovative, care să vină în întâmpinarea problemelor reale cu care se confruntă astăzi omenirea. Mihai Tudor a vorbit despre contextul socio-economico-educaţional actual, în care planeta noastră devine mai mică şi mai „plată”, dar în acelaşi timp mai inteligentă, instrumentată şi interconectată. În prezentarea sa, Mihai Tudor s-a axat pe necesitatea şi soluţiile privind crearea de oraşe mai inteligente:

sistem administrativ, sisteme de trans-port, de educaţie, de sănătate şi de ordine publică mai eficiente.

Cei cinci beneficiari direcţi ai pro-iectului de responsabilitate socială „IBM Corporate Service Corps” la Craiova au fost: Universitatea din Craiova prin Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică, SC IPA CIFATT Craiova (Societate comercială pentru cercetare,

proiectare şi producţie de echipamente şi instalaţii de automatizare), Asociaţia Studenţilor în Inginerie şi Electronică din Craiova, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj din Craiova şi SoftRom Grup SRL din Craiova; aceste organizaţii locale s-au bucurat de expertiza de vârf a volun-tarilor IBM, de consultanţa oferită pen-tru domeniul afacerilor, în domenii stra-tegice. � (CF)

Răspândirea codurilor malware a luat proporții din nou în luna aprilie. De această dată, infractorii par să se axeze în special pe breşele de securitate din

programele de citire a formatului PDF. Acestea sunt principalele două concluzii din raportul lunar despre malware al G Data. În aprilie, exploit-ul JS:Pdfka-OE este fără îndoială numărul unu în Top 10 Malware. Cel mai bine clasat new entry al lunii este Win32:Rodecap (Trojan), care este proiectat pentru a com-promite serviciile de e-mail online, cum ar fi Yahoo, Hotmail și Google Mail.

„Exploatarea breşelor de securitate în pro-gramele de computer este o modalitate de a infecta cu succes computerele cu malware. Cu cât este mai mare circulaţia unei aplicații, cu atât mai mult atrage interesul dezvoltatorilor de malware care vor să îi ex-ploateze vulnerabilităţile”, explică Ralf Benzmüller, managerul Laboratoarelor G Data. „Un alt pericol subestimat este Worm.

Autorun.VHG, care folosește funcţia Autorun pentru a se răspândi prin stick-uri USB sau hard disk-uri externe. Persoanele cărora nu le este necesară în mod special funcția Autorun, ar trebui să o dezactiveze, pentru mai multă siguranță.”

Documentele PDF sunt considerate de regulă inofensive, majoritatea computerelor având instalate programe de citire a do cumentelor PDF. Totuși, funcția JavaScript transformă un PDF într-un format posibil periculos un Acrobat JavaScript, care este încorporat în-tr-un PDF, este infectat și utilizat pentru a pregăti atacuri sau conține el însuşi breşe, care sunt mai apoi folosite de către atacatori pentru a strecura propriile lor coduri malware.

De aceea, atunci când este posibil, compatibilitatea JavaScript a cititorului ar trebui să fie închisă. O altă măsură de siguranță importantă este de a menține cititorul actualizat, pentru a fi pregătit şi protejat împotriva noilor atacuri malware. � (CF)

Raport G Data: ameninţare malware sporită

Know-how IBM la Craiova

Ralf Benzmüller, Manager Laboratoarele G Data

www.ittrends.ro

11Nr. 6 - Iunie 2010

E V E N I M E N T

���������������� ��������������� ����������������

��������������������� ����������������������������������� ��

����������������������������������� ��� ����������������������������

������������������ !!��"�������������������

������������#������������������������������������������������$���������������������������������������������

������������������������ ���������������������������������%�&����������'��������������������� ��������������������������������������������������

������������%�������������������������������������������������������(���������������)*���������������$���������������������������������

����������� �������

Conferinţa organizată de Mozaic Works şi comunitatea Agile din România şi-a încheiat recent lucrările. Evenimentul este unul anual, prima ediţie având loc

în cadrul conferinţei internaţionale eLibera-tica 2009, fiind acum în al doilea an când se organizează.

La conferinţa OpenAgile 2010 au susţinut prezentări: David Hussman (Products and People Over Process and Dogma), Janet Gregory (Lessons Learned Implementing Agile: From a Tester’s Perspective), Rachel Davies (Coaching Agile Teams), Paul Klipp (Five Months With Kanban, An Experi-ence Report), Ciprian Stăvar (From Inside Out), Vlad Stan (Lessons Learned In Sili-con Valley), Alexandru Bolboacă şi Maria Diaconu (Fishbowl Discussion – Software Development = Learning), Radu Ticiu (The Struggle of Agile Persuasion), Iulia Rusu (Lessons Learned In A Large, Outsourced Agile Pro ject), Daniel Nicolescu (The Agile

Metho dology For Cross-Functional Teams), Michel Goldenberg (Product Owner Tolls For Maximizing ROI).

„Organizarea celei de-a doua ediţii a OpenAgile în România ne-a adus satisfacţii imense: am avut un grup de vorbitori ex-traordinari şi un public isteţ, care a ştiut să profite la maxim de experienţa invitaţilor noştri. Nu pot decât să aştept cu nerăbdare organizarea următoarei ediţii”, declară Ma-ria Diaconu, practicant şi coach Agile/Scrum şi director al companiei MosaicWorks, unul dintre organizatorii conferinţei.

La conferinţă au participat aproape 100 de persoane, în principal din industria soft-ware din România, factori de decizie, ma-nageri de proiect, lideri de echipe, testeri, programatori, web designeri, ingineri de sistem, precum şi membri ai mass-media. Participanţii la eveniment au lăsat, unii dintre ei online, chiar în timpul desfăşurării evenimentului, mărturii ale succesului în-registrat de conferinţă, mai ales sub forma

scurtelor articole pe platforme de tip Twitter, sau pe site-urile şi blogurile personale.

„Participarea la OpenAgile 2010 a fost probabil una dintre cele deştepte alegeri pe care le-am făcut. Am întâlnit oameni extraordinari şi am aflat multe lucruri noi. Acum ştiu care este următorul pas”, mărturiseşte unul din participanţii la eve-niment. (sursa: twitter.com, tag: #openagi-lero)

„Un lucru pe care l-am învăţat la Open Agile 2010 este că există o valoare enormă în a spune poveşti. Oamenii adoră să as-culte şi să spună poveşti”, spune Flavius Ştef, Manager al companiei Syneto. (sursa: twitter.com, tag: #openagilero)

„Organizatorii au făcut o treabă foarte bună invitand caţiva dintre cei care au făcut parte din mişcarea Agile incă de la inceput şi aceasta a facut diferenţa in nivelul de experientă şi expertiză arătată de vorbi-tori”, spune Mihai Mafteianu pe site-ul său. (sursa: www. mafteianu. com) � (CF)

OpenAgile, succes şi în 2010

www.ittrends.ro

12 Nr. 6 - Iunie 2010E V E N I M E N T

Temele abordate în cadrul conferinţei au adus în discuţie subiecte precum gestiunea resurselor întreprinderii şi a relaţiei cu clienţii, infrastructuri IT pentru afaceri şi consultanţă pentru obţinerea de finanţări.

Irinel Burloiu, Business Development Ma -na ger INTEL România, a deschis prima se-siune de prezentări, dedicată soluţiilor IT&C, vorbind despre soluţiile şi platformele oferite de Intel pentru afaceri eficiente. „Intel a lansat de curând două noi serii de procesoare Intel Xeon: Intel Xeon 5600 şi Intel Xeon 7500. Companiile ce vor achiziţiona servere noi cu Intel Xeon 5600 îşi vor amortiza investiţia în doar cinci luni. Un singur server cu Intel Xen 5600 poate înlocui 15 servere single core. Iar în cazul în care companiile îşi doresc o performanţă şi mai mare, pot alege modele ce integrează Intel Xeon 7500. Noul procesor reprezintă în termeni de performanţă cel mai mare salt tehnologic din istoria familiei Intel Xeon, chipul stabilind 20 de noi recorduri mondiale”, a spus Irinel Burloiu. „La nivel de consumer, anul acesta am lansat noua familie de procesoare 2010 Intel Core, iar noile proce-soare Intel Core i3, Intel Core i5 şi Intel Core i7 şi-au dovedit deja eficienţa, fiind integrate de către toţi marii producători de sisteme din lume. Succesul a fost asigurat de tehnologii precum Intel Turbo Boost şi Intel Hyper Threa-ding, care accelearează performanţa siste-melor, furnizând puterea de calcul necesară lucrului cu aplicaţii solicitante. De asemenea, am lansat de curând soluţia Intel Switchable Graphics. În cazul în care un sistem deţine o placă grafică integrată şi una discretă, utili-zatorul va putea comuta între cele două fără a mai fi nevoie de restartarea sistemului. Pe scurt, Intel Switchable Graphics se traduce pentru un utilizator printr-o autonomie mai mare a sistemului”.

În continuare Andreea Mărăşescu, PhD - Director Executiv Business Unit Aplicaţii Soft-ware GENESYS Systems, a prezentat soluţii

business adaptabile oricărui domeniu de afa-ceri. „Am constatat cu mare plăcere faptul că interesul pentru implementarea şi utilizarea soluţiilor de business este din ce în ce mai ridicat, nu numai în Bucuresti ci, iată, şi în alte regiuni ale ţării. Subiecte care altădată pareau predestinate numai organizaţiilor mari, de tip enterprise, capătă consistenţă şi în zona com-

paniilor mici şi medii, companii ce urmăresc acum – mai mult ca niciodată – să îşi ţină clienþii aproape, oferindu-le produsele sau ser-viciile potrivite la momentul potrivit, să fie agile în comunicare, rapide în analiza informaţiilor şi luarea celor mai potrivite decizii, toate aces-tea şi cu ajutorul soluţiilor informatice de tip CRM, Portaluri de Colaborare şi Comunicare sau Business Intelligence”, a declarat Andreea Mărăşescu la finalul conferinţei.

Andrei Brad, Partner, Sales & Marketing eSolutions, a adus argumente solide în favoa-rea adoptării Open Source în mediul de afa ceri. „Am susţinut o prezentare despre alternative Open Source pentru mediul de afaceri, inclu-siv produsele distribuite exclusiv de noi, care reprezintă intersecţia celor două mode le de dezvoltare de soft: „Commercial Open Source”. Cautăm parteneri în toată ţara pentru a ne aju-ta să promovăm acest curent şi în România,

în alte ţări fiind deja folosit extensiv”, a spus Andrei Brad. „De asemenea, promovăm Red Hat, liderul mondial al tehnologiilor Open Source, care oferă, pe lângă unul din cele mai stabile sisteme de operare pentru servere şi o soluţie completă de virtualizare. eSolutions are unul din primii oameni specializaţi pe această soluţie din România, fiind astfel autorizată să o implementeze. eSolutions este şi trainer auto-rizat JBoss (platforma middleware de aplicaţii JAVA) în România, şi, aşa cum spuneam, dis-tribuitor exclusiv al unor linii de produse şi soluţii open source: EnterpriseDB este lider

în produse şi servicii bazate pe PostgreSQL, cea mai avansată bază de date open source din lume, Zimbra - un produs achiziţionat VMware de la Yahoo - este o suită modernă şi inovativă de mesagerie şi colaborare, ideal pentru un server de mail enterprise, iar SEP este un software în reţea cross-platform de data availability (backup, restore, recovery)”, a concluzionat Andrei Brad.

În cea de-a doua parte a evenimentului, dedicată ca de fiecare dată informaţiilor despre finanţări şi fonduri nerambursabile pentru IMM-uri, reprezentanţii OTIMMC Timişoara şi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale au prezentat proiecte IT&C pentru dezvoltarea afacerii în mediul privat, programele şi modalităţile de aderare la aces-tea pe care le oferă IMM-urilor, precum şi condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească companiile interesate. �

Timişoara, din nou în centrul afacerilorde Elena Andreea Liþã

Grupul Agora a organizat pe 21 mai Conferinţa Regională Agora din Timişoara. Evenimentul a avut loc Hotel Timişoara şi s-a adresat companiilor din judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin, care au avut prilejul să intre în contact cu cele mai noi soluţii IT&C şi posibilităţi de obţinere a finanţărilor disponibile pentru IMM-uri.

www.ittrends.ro

13Nr. 6 - Iunie 2010

O P I N I I

IT-ul ne aduce eficienţă, birocraţia rezistenţă

S-a tot militat în ultimii ani pentru informatizarea României, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a sporirii gradului de confort al cetăţeanului. Personal, m-am alăturat bucuros celor care susţineau prin diverse

moduri necesitatea modernizării serviciilor publice ca efect al erei informatice, într-o Europă în care tehnica de calcul are un rol esenţial şi critic în dezvoltarea calităţii vieţii.

În ultima perioadă a trebuit sã preschimb în 2-3 luni paşaportul, carnetul de conducere şi buletinul copilului. Deşi aveam frisoane din experienţele anterioare, am avut sur-priza să constat că faţă de acum 5 - 10 ani lucrurile s-au schimbat radical... ÎN BINE! Şi principala cauză este con-tinua modernizare a sistemelor informatice. Deci rezultatele demonstrează că se poate, şi că investiţiile în IT şi-au dovedit eficienţa. Din păcate, deşi timpul de obţinere al unui nou do-cument s-a scurtat ENORM, iar procedurile de obţinere s-au simplificat în folosul cetăţeanului, mai există reminiscenţe birocratice care par aberante prin inutilitatea lor şi care tot te pun pe drumuri...

Să trecem la subiect: la paşapoarte, durata de obţinere a unui mult comentat paşaport electronic este cam aceeaşi - 10 zile lucrătoare, dar depunerea dosarului s-a simplificat remarcabil. Pentru Bucureşti, obţinerea acestor paşapoarte nu se face decât la sediul din Iorga, nu şi la secţiile de sector.

Mă rog, pentru un bucureştean deranjul nu ar fi prea mare, pentru că în Iorga sunt 4-5 ghişee unde se stă foarte puţin la coadă. La fel şi la eliberare, dacă nu intervine vre-un ghinion major, cum am păţit şi eu. Aştept doar 10 minute şi când să ajung la ghişeu, pac, cãzu curentul... Amuzant este că, deşi în spate bâzâiau ceva UPS-uri, era lumină, dar sistemul in-formatic nu a mai funcţionat. Şi pe când mă gândeam plin de o înălţătoare mândrie patriotică ce europeni am devenit, am trecut rapid la disperare, după o aşteptare de 2-3 ore...

În fine, a trebuit să îmi schimb permisul de conducere. Aici treaba s-a încurcat din start pentru că noul sediu de elibe rare a permiselor este în cea mai aglomerată şi mai greu accesibilă concentrare industrială. Ajuns cu greu în Pipera şi văzând noua clădire, parcarea încăpătoare şi lipsa cozilor, am cre-zut că am greşit ţara. Un tip mititel şi tuciuriu m-a adus cu pici oarele pe pământ, oferindu-se să îmi dea nu ştiu ce for-mular, cu condiţia să îl urmez la „biroul” aflat în altă clădire, de cealaltă parte a străzii. L-am ignorat ducându-mă plin de încredere spre un ghişeu de informaţii cu o funcţionară

care părea plină de bune intenţii. Intenţiile însă se opreau la formularul „n” pe care trebuia să ţi-l procuri de la birourile de copiat acte, aflate ghiciţi unde: în clădirea de vis-a-vis. Încercând o întrebare de control, m-am ales cu muştruluiala că nu ştiu să caut „pă Net” să îmi descarc ce îmi trebuie. Poate că nu ştiu să descarc de „pă Net”... Frumuseţea este că, indiferent cum şi de unde îl descarci, vitalul doocument trebuie completat la maşină, nu cu pixul din dotare... Deci tot la birourile de vis-a-vis. E drept că după ce am cotizat la inutila birocraţie, am primit noul carnet în NUMAI 2 ORE, dar de ce trebuie musai formularul acela şi de ce musai bătut la maşină... Un posibil răspuns ar fi că altfel n-ar dura doar 2 ore...

A treia experienţă, preschimbare de buletin. Aici proce-dura a fost destul de simplă, chestionarul se completa pe loc, puteai să foloseşti orice pix şi treaba merge relativ re-pede cu tot cu poza digitală şi semnătura scanată. Bucuria simplificării a fost aici umbrită de altă ciudăţenie... Printr-un nefericit concurs de întâmplări, zona în care stau, adică 3-4 blocuri a fost subiectul unei gâlceve între sectorul 4 şi 5 care îşi revendica fiecare parcela. Surpriza a fost când m-am dus la secţia de sector de care ştiam că aparţin, unde am aflat că de fapt adresa e acum în sectorul 4 şi trebuia să merg pentru buletinul fiului meu la altă secţie. La simpla nedumerire că în plină eră a comunicaţiilor nu s-a învrednicit nimeni să ne anunţe, mi s-a răspuns candid că nu e treaba lor, ci a Primăriei... Ce dacă graniţa dintre sectoare trece acum prin apartamentul meu... o parte din familie fiind în sectorul 4, iar eu încăpăţânându-mă să rezist în 5... În fine, balamu-cul a fost că a trebuit să plătesc şi taxele la o altă trezore-rie, care nici nu ştiam pe unde este şi că a trebuit să mă duc cu fiul meu – foarte major – în calitate de garant pentru faptul că locuim la aceeaşi adresă. Şi doamna de la ghişeu, foarte amabilă, a uitat să mă roage să dau şi o semnătură şi a trebuit să mă mai duc o dată... Iaca aşa, am avut prilejul să mă bucur de beneficiile sistemelor informatice despre care am scris adesea şi la care în diferite forme – am şi muncit...

Dacă citiţi şi aveţi nevoie de noi documente, nu disperaţi...există un sistem (birocratic) şi funcţionează! �

rcrahmaliuc@yahoo.com]

Radu Crahmaliuc

Deşi rezultatele demonstrează că se poate şi că investiţiile în IT şi-au dovedit eficienţa... «

www.ittrends.ro

14 Nr. 6 - Iunie 2010C L U B

IT TRENDS: Anul trecut estimați o creștere modestă a afacerii. Cum ați reușit să încheiați anul?

Alexandru Andriescu: Cifra de afaceri a grupului a rămas la același nivel ca și în anul 2008. Am avut o creștere a cifrei pe divizia de distribuție a produselor de net-working și security și o scădere în zona diviziei de distribuție IT&Multimedia. La jumătatea anului am vândut această divizie păstrând doar magazinul on-line www.pro.ro, care a înregistrat o creștere spectaculoasă a vânzărilor în a doua parte a anului.

Pe de altă parte am înregistrat o creștere de 10% a profitului operațional la nivelul grupului datorită eliminării unor chel tuieli asociate diviziei de distribuție IT&Multi-media precum și datorită rezultatelor bune obținute de divizia de servicii profesionale „iSEC”.

IT TRENDS: Ce previzionați pentru acest an?

A.A.: Anul acesta sperăm să ne men-ținem cel puțin la nivelul anului trecut. În prima jumătate a anului, cifrele arată foarte promițător și estimăm că vom avea o creștere de cel puțin 20% raportată la cifrele din primul semestru al anului tre-cut. Creșterea se datorează în mare parte divizei de distribuție (Provision security) cu valoare adăugată pentru produsele de securitate și networking care a participat la câteva proiecte ample începute anul trecut și care se derulează și anul acesta. Pen-tru a doua parte a anului previzionăm să păstrăm același ritm ca și anul trecut sau poate o mică scădere legată de situația economică actuală. Pe de altă parte ne așteptăm că, în această perioadă, diviziile noi create în 2009, să înceapă să se susțină singure și, astfel, să îmbunătățim rezul-tatele financiare la nivelul grupului.

IT TRENDS: Tot anul trecut anunțați un proces amplu de reorganizare a acti-vității firmei. Ce înseamnă acest proces și în ce fază vă găsiți acum?

A.A.: La sfârșitul anului 2008 anunțam o reorganizare a activității, pe care am reu-șit să o implementăm cu succes. În acest fel, începând cu anul 2009, ProVision IT Group este format din următoarele entități: „Provision security & networking distri-bution”, „iSEC – Consultanță și Audit IT”, „MaxLink – sisteme integrate de secu-ritate şi rețelistică” și „PRO.ro – magazin on-line de produse IT și multimedia”. În anul 2010 ProVision IT Group a adus în România, prin intermediul unei francize, pe „New Horizons Computer Learning Centers” - liderul mondial în domeniul training-ului IT. Operatorul local al aces-tei francize este compania „Computer Learning Center România” membră a Pro-Vision IT Group. Așadar, acest proces de reorganizare a activităților firmei decurge conform planului și începe deja să dea roade. În urma reorganizării, am reușit să identificăm mai bine punctele tari și slabe ale organizației noastre și, în special, am reușit să identificăm oportunitățile.

IT TRENDS: Care sunt segmentele proiectelor de securitate IT care își păs-trează constantă cererea și în condiții de criză?

A.A.: În momente de criză, DLP-ul (data lost prevention) devine foarte cerut pe fon-dul unei situații generale mai tensio nate în interiorul multor companii. Numărul și gravitatea incidentelor de securitate a crescut, atât ca fraudă internă cât și ca amenințări din internet. Acest fapt a ge-nerat o creștere a cererii pentru tehnologii precum cele ce oferă vizibilitate, control, securitate a aplicațiilor și a bazelor de date

(Web application firewall, Database Acti-vity Monitoring), a celor de autentificare sau criptare a datelor.

Pe lângă acestea, avem o altă clasă de tehnologii care pot ajuta clienții să reducă costurile. Aici putem include tehnologiile care asigură creșterea productivității utili-zatorului prin acces rapid la diverse resurse aflate la distanță, prin acces facil, securizat video, audio, date, prin reduce rea costurilor alocate lărgimii de bandă internet, prin folo-sirea multiplelor nivele de compresie, cach-ing de conținut, a sistemelor integrate de control al accesului, etc. Tehnologii precum WAN optimization, secure web gateway, URL filtering, virtua lizare asigură flexibili-tatea necesară companiilor de a se adapta cerințelor pieței, de reducere a costurilor, în condițiile unor cerințe de business costisi-toare, mereu în schimbare.

IT TRENDS: Cum a modificat con-

textul economic dificil relația cu parte-nerii dumneavoastră?

A.A.: ProVison IT Group există încă din anul 1998, prin urmare avem o colaborare de lungă durată și foarte stransă cu ma-joritatea partenerilor, care ne-a permis ca, în momentele dificile prin care trece econo-mia în prezent, să strângem rândurile și să mergem mai departe…

Partenerii ProVison IT Group găsesc în noi un colaborator ideal, pentru că am eficientizat la maxim toate activitățile adresate lor: sprijinul pentru a genera business, asistența tehnică de înalt nivel, serviciile de livrare și implementare de calitate și chiar sprijinul financiar. E im-portant ca, într-o piață în care lupta pen-tru proiecte s-a ascuțit foarte mult, noi să putem furniza stabilitate, continuitate și asistență, pentru că ProVision este o com-panie în care poți avea încredere.

IT TRENDS: Protecția datelor con-

stituie o provocare permanentă. În atari circumstante, cum reuşiţi să balansaţi fidelizarea clienţilor existenţi cu nevoia de clienţi noi?

de Bogdan Marchidanu

Miza pe oportunităţi

Provision este de ani buni un nume de referinţă pe piaţa românească a soluţiilor de secu-ritate. Aflată în plin proces de reorganizare, după cum spune Alexandru Andriescu, Presi-dent ProVision IT Group, com pania are ca unul din scopurile principale pentru viitorul imediat identificarea şi exploatarea la maxim a tuturor oportunităţilor de afaceri.

www.ittrends.ro

15Nr. 6 - Iunie 2010

C L U B

A.A.: Protecția datelor este o cerință de conformitate cu standardele de calitate pe care noi, în ProVision IT Group, le aplicăm cu cea mai mare seriozitate. Mai mult, pentru noi, câștigarea încrederii clienților noștri este un obiectiv permanent. Prin mărirea portofoliului de clienți niciun cli-ent existent nu are de suferit, pentru că avem o gestiune a resurselor bine pusă la punct și reușim astfel să satisfacem cere-rile clienților fără a afecta calitatea ser-viciilor pe care le furnizăm. Folosim echi-pamente moderne și de asemenea avem în cadrul firmei un laborator de pregătire a viitorilor specialiști ProVision. Labora-torul pune la dispoziție ultimele produse din aceeași tehnologie, oferă posibilitatea

selectării corecte a produsului performant și integrarea piesei într-un tot unitar, oferind soluția ce răspunde cerințelor de disponibilitate și protecție a informației clientului. Este singurul laborator din România care garantează performanța, păstrând în echilibru obiectivitatea celui care răspunde unei cerințe și selectarea, testarea și punerea în practică a ceea ce ai nevoie. Parteneriatele dezvoltate de Pro Vision sunt temelia unei structuri funcționale și vorbim de colaborari pe termen lung cu furnizori, integratori de sisteme și beneficiari ai soluțiilor.

IT TRENDS: Strategia anunțată a firmei viza și specializarea pe verticale. Pe ce ver-

ticale anume ați reușit sa vă specializați, ce alte verticale vizati şi de ce?

A.A.: Avem o experiență serioasă în ver-ticalele de Banking și TelCo. Acționăm de 3-4 ani și în zona de Public. Din 2009, am început să construim și verticala de SMB. Cred că în această verticală este din ce în ce mai mare nevoie de sisteme de securi-tate avansate dar mai ales de sisteme de comunicații de date rapide, sigure și mai ales eficiente. Ca și distribuitor cu valoare adăugată pentru majoritatea liderilor mon-diali din domeniul securității IT, avem o responsabilitate de a face cunoscute pieței românești cele mai inovatoare abordări și cele mai avansate produse disponibile în acest moment, pentru că multe companii au nevoie de aceste noi tehnologii. Anul tre-cut am reușit să creștem numarul de pro-iecte în sectorul privat și avem o prezență tot mai activă în segmentul SMB, în care există din ce în ce mai mulți ma nageri și antreprenori care încep să acorde o atenție sporită securității IT.

Nevoia sistemelor de securitate a informației se resimte acut atât în domenii cu tradiție precum sectorul financiar-ban-car, comunicații, utilități cât și în cel pu-blic și privat. Sectorul privat a migrat către soluții comerciale, care oferă în pachet ser-viciile de instruire, cele de asistență tehnică – implementare și suport. Ca atare din ce în ce mai multe soluții au ca și adresabili-tate sectorul privat, în special pentru că au crescut activitățile comerciale desfășurate pe internet, pentru că numărul companiilor private cu personal speciali zat în securi-tatea informației este scăzut, rețelele sunt vulnerabile, iar tendința atacatorilor este de a ținti prada cât mai ușor de obținut. Serviciile de prevenire a accesului neauto-rizat și de administrare a incidentelor de securitate bazate pe procese și proceduri ri-guros documentate și puse în practică sunt mai mult decât binevenite. Aceste servicii oferite dintr-un centru operațional de se-curitate oferă analiză continuă a riscului și garantează protecție împotriva intruziuni-lor. Provision vine în întâmpinarea noilor cerințe din verticalele menționate mai sus și pune la dispoziție un centru operațional de securitate performant, care permite companiilor concentrarea pe îndeplinirea obiectivelor lor profesionale păstrând în același timp în echilibru costul unui ma-nagement IT scăzut. �

Alexandru Andriescu, President ProVision IT Group

www.ittrends.ro

16 Nr. 6 - Iunie 2010e S Ă N Ă T A T E

Mai mult decât atât, climatul economic actual generează reducerea dramatică a numărului de angajaţi asiguraţi, în special în Statele Unite ale Americii, provocând schimbări dra-matice în modul în care sunt furnizate ser-viciile de sănătate. Chiar şi ţările cu sisteme de sănătate naţionalizate explorează moduri prin care îşi pot gestiona mai bine activităţile şi infrastructura tehnologică pentru a reduce costurile şi a îmbunătăţi livrarea serviciilor.

În Slovacia, de exemplu, Ministerul Să-nătăţii a organizat în luna aprilie o licitaţie publică pentru implementarea primei faze a sistemului naţional de servicii de sănătate electronice, evaluat la valoarea de 32.4 milioane EUR. Licitaţia a fost câştigată de Ness Technologies, în calitate de lider al consorţiului, format cu partenerul său Lynx şi alţii.

Ness va răspunde de dezvoltarea sistemu-lui software şi va acţiona ca integrator de sistem pentru proiectul cu valoarea de 17.8 milioane EUR, aferent primei faze, ale cărei obiective sunt crearea unui Portal Naţional de Sănătate (Naţional Health Portal), care va asigura furnizarea de informaţii centralizate referitoare la sănătate către pacienţi, per-sonalul din domeniul sănătăţii şi organizaţii externe; realizarea unui sistem electronic de planificare a consultaţiilor – aşa numitul eAllocation – pentru a uşura cetăţenilor acce-sul la serviciile medicale; Crearea proceselor electronice de prescripţie a medicamentelor şi furnizare a lor – aşa numitele ePrescription şi eMedication, precum şi crearea unei cărţi de sănătate, Electronic Health Book, pentru fiecare cetăţean, în această fază furnizând cetăţenilor şi doctorilor date medicale despre un pacient.

Lynx, furnizor de sisteme informatice şi soluţii de securitate, va fi responsabil de partea de securitate şi de infrastructură. „Ness a implementat şi a acţionat ca şi inte-

grator de sistem în proiecte similare în Statele Unite şi în Israel, pentru organizaţii impor-tante din domeniul sănătăţii, ce acoperă un spectru foarte larg de servicii medicale în aceste ţări”, afirmă Martin Kohút, Direc-tor General al Ness Slovacia. „Informatiza-

rea sistemului de sănătate, eHealth, este o sarcină complexă şi vastă, care necesită o gamă largă de abilităţi şi expertiză, iar noi şi consorţiul de companii pe care îl reprezentăm deţinem un palmares bogat în domeniul in-formaticii medicale. Această expertiză stă la baza implementării din Slovacia, extrem de importantă din punct de vedere social, care va conduce apoi la fazele următoarele ale informatizării sistemului de sănătate”.

„Scopul acestui proiect este acela de a oferi cetăţenilor Slovaciei servicii medicale de mai bună calitate şi de a îmbunătăţi disponibili-tatea informaţiilor referitoare la serviciile medicale oferite. În acelaşi timp, informaţia şi sistemele informatice trebuie să aibă nive-lul de securitate impus de către Uniunea Europeană”, completează Zoltán Kollár, Director General, Lynx, Ltd.

eSănătate ca businessÎn ceea ce priveşte mediul privat, multe companii din industria medicală se luptă să migreze de la sisteme legacy la aplicaţii mo-derne de tip ERP şi de gestiune a lanţului de furnizori, confruntându-se în acelaşi timp cu reglementările specifice industriei, precum HIPAA (Health Insurance Portability and Accountability Act) şi cu schimbarea rapidă a mediului de operare.

În luna mai, Ness Technologies a demarat în Israel implementarea unui sistem infor-

matic SAP pentru furnizorul de servicii me-dicale Maccabi Healthcare Services. Sistemul informatic are la bază modulul SAP Incen-tives and Commissions Management (ICM), care va fi integrat cu sistemul SAP ERP deja în funcþiune în cadrul Maccabi. Proiectul are o valoare de câteva milioane de dolari.

Maccabi Healthcare Services este a doua organizaţie ca mărime din Israel care furni-zează servicii de tip health maintenance (HMO), furnizând asistenþa medicală com-pletă către 1,8 milioane membri. Maccabi deţine aproximativ 5000 de furnizori de servicii medicale, care includ 4000 de medici independenţi.

„Noul sistem, care va înlocui un sistem vechi dezvoltat la începutul anilor ’90, va economisi costul de dezvoltare a unei noi versiuni a unei soluţii perimate, va sim-

eHealth: o sarcină complexă, dar viabilăde Elena Andreea Liþã

Furnizorii de servicii medicale integrate, organizaţiile de asigurări de sănătate şi firmele de tehnologie pentru domeniul sănătăţii se confruntă în prezent cu provocări de business fără precedent, în încercarea de a răspunde cerinţelor complexe de gestiune a informaţiilor despre pacienţi şi a de partaja informaţiile mai eficient.

www.ittrends.ro

17Nr. 6 - Iunie 2010

e S Ă N Ă T A T E

plifica procesele de lucru din Maccabi şi va îmbunătăţi controlul asupra bugetului”, a spus Ofer Weisberg, Manager al diviziei IT a Maccabi Healthcare Services. „Am ales Ness Technologies pentru implementarea aces-tui proiect datorită expertizei şi experienţei companiei în ce priveşte sistemele SAP şi a knowledge-ul impresionant pe care îl deţine în domeniul soluţiilor şi serviciilor IT pentru sectorul healthcare”.

România vine din urmăÎn România, cele mai noi veşti din dome-niul serviciilor electronice de sănătate vin de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care a lansat în luna mai un nou apel de proiecte pe e-sănătate. Pe 13 mai, MCSI a lansat Ghidul Solicitantu-lui pentru operaţiunea 3.2.4 – „Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asi-gurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” – la nivel central. Operaţiunea 3.2.4 (e-sănătate) face parte din Domeniul Major 2, „Dezvoltarea şi Cresterea Eficienţei Serviciilor Publice electronice”, în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” 2007-2013 (POS CCE), Axa prioritară III – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public.

Beneficiarii eligibili pentru această ope-raţiune sunt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale sau Parteneriate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale. Valoarea totală alocată pen-tru acest apel este de 190,5 milioane lei.

Pentru operaţiunea 3.2.4 – „Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” – la nivel local, Ghidul Solicitantului este în avizare la Autoritatea de Management, urmând, după aprobare, deschiderea unui nou apel de proiecte. Până acum, au fost aprobate şi propuse spre finanţare în cadrul acestei operaţiuni un număr de 17 proiecte. Valoarea totală nerambursabilă a acestora este de 53,5 mi-lioane de lei, iar valoarea totală a celor 17 proiecte este de 65,1 milioane de lei.

Mobilitate şi sănătateÎn deschiderea conferinţei de e-sănătate 2010 de la Barcelona, Comisarul European responsabil pentru Agenda Digitală Neelie Kroes sublinia importanţa componentei e-health în cadrul strategiei de îmbunătăţire de vieţii de zi cu zi cu ajutorul industriei IT&C. La un nivel cât se poate de practic, dezvoltarea soluţiilor de e-sănătate nu doar va ajuta utilizatorii să controleze mai bine starea sănătăţii lor, dar va şi contribui ac-tiv la recuperarea economică mondială. De altfel, în aprilie, Comisarul Kroes a prezen-tat pe larg viziunea Comisiei despre rolul industriei IT&C în strategia aniilor viitori, „Europa 2020”, şi a explicat că domeniul e-sănătate va juca un rol important în crea-rea unei societăţi digitale în Europa. Rainer Herzog, director Ericsson e-health strategy and business development, este de acord

cu această viziune, arătând că segmentul serviciilor de sănătate este zona de aplicaţii IT&C cu cel mai puternic ritm de dezvoltare. „În ultimele câteva luni am observat cum operatori precum Vodafone şi Telefonica îşi dezvoltă propriile departamente de m-health (mobile-health). În plus, la nivel mondial, serviciile de m-health pot contribui la re-zolvarea celor mai acute probleme ale siste-melor de sănătate”. După cum explică Her-zog, folosind m-health, operatorii de servicii de sănătate pot să taie din costuri, asi gurând însă o calitate mai bună a vieţii pentru pacienţii lor, iar operatorii au şansa să ofere o serie de servicii cu valoare adăugată.

Spitalul viitoruluiSă luăm în considerare o situaţie imaginară: Faci o criză de apendicită şi ajungi la spital. Chinuit de durere, te înregistrezi pentru o operaţie de urgenţă, dar leşini înainte să le poţi da mai multe informaţii. În următoarele câteva ore, personalul din spital confirmă identitatea ta şi află despre alergia ta la penicilină şi despre grupa ta sanguină rară înainte ca tu să intri măcar în sala de operaţii. Mai mult decât atât, spitalul în care eşti internat poate ţine evidenţa tuturor per-soanelor care intră în sala de operaţii şi a tuturor activităţilor care se desfăşoară acolo fără să utilizeze nici măcar o singură coală de hârtie.

Descrierea de mai sus poate părea o po-veste, însă acest scenariu este realitatea de zi cu zi din spitalul Chang Gung Memorial Hospital din Taiwan. Cu ajutorul HP, acest centru medical a implementat o soluţie RFID (Radio Frequency Identification) avansată, care transpune într-un mediu digital şi stan-dardizat cea mai mare parte a proceselor care fac parte din şederea unui pacient în spital în vederea realizării unei operaţii. Atunci când un pacient este programat pentru o operaţie, personalul spitalului îi repartizează o brăţară electronică cu un chip RFID. Înainte de operaţie, o asistentă scanează brăţara cu aju-torului unui dispozitiv HP iPAQ RFID pentru a verifica identitatea pacientului. În plus, în timpul operaţiei, personalul prezent în sala de operaţii este şi el scanat la diferite inter-vale, ducând astfel la crearea unui arhive electonice în timp-real. Datorită sistemu-lui informatic implementat de HP, sala de operaţii devine un mediu precis şi mai efi-cient, iar pacienţii se simt mai în siguranţă ca niciodată. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 6 - Iunie 2010T E H N O L O G I E

Ce cerinţe are o arhitectură de succes pentru cloud computing? Dacă ar fi să rezumăm totul la o singură propoziţie, ea ar suna cam la modul „leadership-ul în tehnolo-gie este cel responsabil de funcţionarea fără probleme a norului”. În primul rând, această arhitectură trebuie să fie eficientă, mai ales din punct de vedere energetic. Apoi, datele trebuie să fie securizate. Se-curizate şi când sunt într-un singur loc, şi când sunt în mişcare. Arhitectura trebuie, de asemenea, să fie una simplificată, care să asigure o infrastructură flexibilă şi o reţea unificată. Nu în ultimul rând, arhitec-tura norului trebuie să fie deschisă, astfel încât să permită inovaţii pentru mai mulþi vendori, dar şi compatibilitate între soluţii de la mai mulţi furnizori.

Ce face, de fapt, cloud computing-ul? Asigură o evoluţie în consumul şi furniza-rea de IT prin autoservire prin intermediul internetului, după un model de business

flexibil, de tip „pay as you go”. Dar acest lucru este valabil numai dacă arhitectura norului arată în felul următor: datele să rezide în bazine de resurse scalabile di-namic şi partajate, iar ea – arhitectura - să se bazeze pe virtualizare şi/sau medii de aplicaţii tip „scale-out”.

Ce strategii se adoptă în ziua de astăzi când este vorba de cloud computing? În general, există două tipuri de nor: private cloud şi public cloud. Norul privat este in-stalat undeva în spatele unui firewall şi este destinat uzului intern al organizaţiilor. Avantajele sale sunt securitate, control, interoperabilitate şi respectarea standarde-lor. Suitele ERP şi cele de Business Intel-ligence urmăresc acest model. Norii publici

sunt cei care pot fi accesaţi prin conexi-unile publice la internet. Sunt recomandaţi celor ce doresc implementări rapide, chel-tuieli reduse şi care vor sa beneficieze de experienţa vendorilor externi. Din această categorie fac parte aplicaţiile de HR, de exemplu. Ce spun specialiştii de la Intel? Cea mai bună abordare este una mixtã: dezvoltarea unor nori privaţi, adoptând, în acelaşi timp, cele mai bune servicii de cloud computing publice.

Ce ţine pe loc adoptarea mai rapidă a cloud computing-ului astăzi? Cele mai dese răspunsuri sunt: lipsa unei maturizări a tehnologiei, problemele de securitate, lipsa automatizării, standardele şi ineficienţa energetică. Pe de altă parte, schimbarea culturală, protecţia IP, interoperabilitatea şi garanþia de service sunt şi ele probleme. Ca să rezumăm, adoptarea cloud computin g-ului nu e numai o chestiune de tehnolo-gie, ci reprezintă o schimbare culturală fundamentală în modul cum se fac afaceri IT acum.

Există soluţii pentru cloud computing de calitate? Intel spune că da. Procesoarele precum Xeon 5600 cu consum redus şi management pot duce la rezultatele de dorit în această privinţă şi pot furniza o economie aparte pentru stocare şi flexibili-

Realitatea din norde Cristian Faur

Acest concept, nu nou, generează în continuare întrebări, deşi a devenit un buzzword de ceva vreme. Ce înseamnă cloud computing cu adevărat? În-

seamnă o arhitectură eficientă, securizată, simplificată şi deschisă. Adică să avem auto-matizare - sau alocare dinamică a resurselor astfel încât să putem administra serviciile şi nivelul consumului. Acest lucru se poate face dacă norii conţin date şi servicii care sunt accesibile uşor şi securizate. O altă condiţie este ca norul să fie „client-aware”, adică să asigure acces şi experienţă optimizată pe un numãr cât mai mare de device-uri.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în lume astăzi şi la ceea ce este proiectat pentru 2015, statisticile sunt foarte interesante, ca şi concluziile. Conform unui studiu pus la dispoziţia noastră de către Intel, în următorii cinci ani ne putem aştepta la mult mai mulţi utilizatori de internet. Dacă în acest moment doar un sfert din oameni sunt conectaţi, noile tehnologii vor aduce, într-o jumatate de decadă, încă un miliard de noi utilizatori numai în cloud. 80% din device-urile conectate la internet în 2010 sunt calculatoare şi tele-foane. Odată cu intrarea în reţea a maşinilor, caselor şi altor instrumente, numărul device-urilor conectate va creşte de 2,5 ori, ajungând undeva la 10 miliarde. Creşterea exponenţială a conţinutului disponibil pe internet va duce în următorii cinci ani la o explozie a nevoilor de stocare, conectare şi infrastructură. Capacităţile reţelelor vor trebui extinse de 8 ori, cele de stocare de 16 ori, iar puterea de calcul va trebui să crească de 20 de ori pentru a putea susţine volumul de informaţii.

Previziuni

www.ittrends.ro

19Nr. 6 - Iunie 2010

T E H N O L O G I E

tate în reţea, ca şi posibilitatea importantă de a face alegeri atât soft, cât şi hardware. Astfel, cerinţele unei arhitecturi de cloud de calitate, precum securitate, simplificare, eficienţă şi deschidere se pot îndeplini. �

„Piaţa IT din România nu este încă receptivă la conceptul cloud computing. Cea mai

mare problemă constă în convingerea clienţilor să adopte o asemenea soluţie, îngrijorarea cea mai mare este legată de securitatea unei soluţii de acest gen. Există obişnuinţa managerilor de

a avea în incinta firmei serverele care rulează aplicaţiile şi stochează date. Trecerea la cloud dă impresia pierderii controlului, neexistând încredere în securitatea aplicaţiilor găzduite de un service provider. Bineînţeles, nu este obli gatorie şi, posibil,

nici benefică migrarea spre cloud computing a întregului pool de aplicaţii, cele critice sau confidenţiale putând fi găzduite în continuare în interiorul firmei. Există şi conceptul „pri-vate cloud”; nici acesta nu a fost adoptat încă într-o măsură semnificativă. În opinia noastră, posibiltăţile oferite de cloud computing nu au fost până acum conştientizate, fapt generat şi de lipsa unor oferte coerente şi consistente în acest domeniu. Această situaţie este de înţeles, având în vedere noutatea acestor servicii.Totuşi, posibila prelungire a perioadei de criză economică va accelera procesul de adopţie a soluţiilor cloud computing, chiar dacă avanta-jele pe care le pot oferi aceste soluţii nu vor convinge,” - Sorin Leanca - Senior IT Engineer, Maguay

Nevoia accelereazã adopþia

Intel Corporation a prezentat în România noile familii de procesoare pentru seg-mentul serverelor, Intel Xeon 5600 şi Intel Xeon 7500, la scurt timp după

lansarea oficială la nivel internaţional. Noile procesoare se găsesc deja pe piaţa locală în oferta distribuitorilor ELKOTech și Logicom, precum și în sistemele integra-torilor Fujitsu, Maguay şi ProSys.

Procesoarele din seria Intel Xeon 5600 sunt primele chip-uri pentru servere şi staţii de lucru bazate pe noul proces revoluţionar pe 32 nanometri (nm), care utilizează a doua generaţie Intel de tran-zistori cu poartă de metal şi constantă dielectrică ridicată, pentru a mări viteza şi a diminua consumul de energie. Noile procesoare Intel suportă până la şase nu-clee pe fiecare procesor şi oferă un nivel de performanţă cu până la 60% mai mare comparativ cu procesoarele din seria Intel Xeon 5500 pe 45 nm. În plus, centrele de date pot să înlocuiască 15 servere single-core cu unul singur şi să obţină astfel un profit din investiţie după doar cinci luni. Centrele de date ce vor integra procesoare Xeon 5600 vor beneficia şi de performanţe sporite în materie de consum energetic.

Scalabile de la două la 256-socket-uri, noile procesoare Intel Xeon 7500 au o performanţă medie de trei ori mai mare comparativ cu seria existentă Xeon 7400, teste realizate cu ajutorul unor benchmark-uri importante, şi sunt echipate cu peste 20 noi caracteristici de fiabilitate. Împreună, caracteristicile de performanţă, fiabilitate şi beneficiile de cost ale procesorului Xeon 7500 vor reprezenta un adevărat cataliza-

tor pentru trecerea de la sisteme proprietar la servere standard bazate pe procesoare Intel. Aceste noi capabilităţi permit ma-nagerilor de IT să înlocuiască până la 20 de servere mai vechi, single-core, 4-socket, cu un singur server cu Intel Xeon Seria 7500, în condiţiile în care nivelul de performanţă se menţine constant. În acelaşi timp, se reduc cu până la 92% costurile pentru energie, obţinându-se un profit din această investiţie în decurs de numai un an.

Versiunea cu patru nuclee şi frecvenţă optimizată a seriei Intel Xeon 5600 ajunge la 3.46 GHz, în timp ce varianta cu şase nuclee ajunge la 3.33 GHz, ambele având un TDP de 130 waţi. Versiunile avansate cu şase nuclee ajung până la 2.93 GHz, TDP de 95 waţi, iar procesorul standard cu patru nuclee ajunge la 2.66 GHz, TDP de 80 waţi. Versiunile cu un consum redus de energie ale acestui procesor vor avea TDP-uri de 60, respectiv 40W şi vor dispune de şase, respectiv patru nuclee. �

Procesoare de cloud, în România

www.ittrends.ro

20 Nr. 6 - Iunie 2010E V E N I M E N T

ITT: Prin ce sunt legate cele trei soluţii?GP: Toate au la bază instrumentele de

dezvoltare pe care le oferim dezvoltato-rilor noştri pentru a putea scrie aplicaţii. Aplicaţii atât pe modelul clasic – dezvol-tare pe Windows, aplicaţii de business pe Windows Server, dar şi dezvoltare pentru cloud, pentru Azure, pentru că în Visual Studio avem suport pentru Azure, Web sau mobile.

ITT: Produsele sunt destinate strict dez-voltatorilor pe suport Microsoft?

PJ: Visual Studio a fost gândit, în primul rând, ca o platformă unică pe care să dezvoltăm proiecte IT. De la design până la implementare. Iar procesul de de dez-voltare să fie caracterizat, în principal, prin interacţiunea acelor oameni. Fie dezvol-tatori care utilizează platforma Microsoft pentru dezvoltare, fie pentru dezvoltatori care folosesc platforma oferită de Visual Studio pentru alte tipuri de proiecte, pe alte tehnologii. Serverul din spatele acestei platforme ne permite să gestionăm şi pro-iecte de pe alte tehnologii, astfel încât tot ce rezultă în urma proiectului să fie pus pe acest server – Team Foundation Server, iar dezvoltatorii să lucreze cu uneltele cu care sunt obişnuiţi.

ITT: Care sunt elementele de noutate la aceste noi versiuni?

PJ: Dacă ar fi să punctăm în mare noutăţile venite cu Visual Studio 2010 şi cu întreaga platformă, partea de co-laborare şi din perspectiva, în special, a deschiderii noastre către alte tehnologii, este o parte foarte importantă. În al doilea rând, noutăţile vin şi din privinţa lui Visual Studio ca şi unealtă de dezvoltare în care

aducem nişte funcţionalităţi foarte im-portante pentru dezvoltatori, de exemplu, modalităţi de depanare de aplicaţii, nişte instrumente care ne vor ajuta foarte mult să descoperim acele probleme în aplicaţii pe care de multe ori nu le puteam repro-duce. Evident, apoi, este vorba de multe îmbunătăţiri aduse componentelor legate de design – şi aici mă refer strict la design arhitectural, deoarece avem o mulţime de

diagrame ahitecturale. Urmărind tot pro-cesul, trebuie punctată şi partea de pro-ject management, dar şi instrumentele de testare, extrem de mult îmbunătăţite, care permit să testăm aplicaţii care s-ar putea să nu aibă absolut nicio legatură cu tehnologii Microsoft. După care putem vorbi de numeroasele îmbunătăţiri pentru aplicaţii .Net.

ITT: Ce beneficii aduc aceste instrumente pentru companii?

GP: Haideţi să ne uităm la ciclul de viaţă al unui proiect şi să începem cu echipa. Putând lucra colaborativ şi putând avea totul în acelaşi loc – cod sursă, documentaţie, input de la cli-ent sau de la partea de bug fixing, fără a avea instrumente răspândite, acesta este un plus. Se reduc riscurile şi creşte productivitatea. Toate informaţiile sunt acolo şi se poate monitoriza totul oricând. Acum partea de project management este integrată. Nu mai e nevoie de o parte de project management care să vorbească cu fiecare developer ci, în Team Foundation Server există deja această capabilitate şi oricine poate să vadă care este stadiul unui proiect şi poate face o analiză. Ac-cesul la echipa de dezvoltare este direct. Pe lângă acestea, să discutăm din nou de-spre partea de testing. Când testezi astăzi, durează, de obicei, de la câteva zile la câteva săptămâni să pregăteşti mediul de testare, să te asiguri că funcţionează. Prin funcţionalitatea de la management, ţi se crează nişte maşini virtuale pregătite pentru a face testarea noii versiuni de aplicaţie pe care o dezvolţi. Prin partea de Test Case Management, te asiguri că versiunea anterioară va funcţiona şi ea, vei avea backward compatibility. Această colaborare, această consolidare într-un singur punct sunt nişte beneficii. Nu mai trebuie cumpărate de la diverşi producători diverse bucăţi, ai totul într-un singur loc şi o privire centrală. Deci, consolidarea şi colaborarea în cadrul echipei putem zice că sunt principalele beneficii. �

Life runs on codede Cristian Faur

Sub sloganul de mai sus a organizat Microsoft Romanian Developers Day, un eveniment dedicat partenerilor şi dezvoltatorilor de soluţii bazate pe tehnologie Microsoft. Cu această ocazie, compania a lansat pe piaţa locală Visual Studio 2010, .NET Framework 4 şi Silverlight 4. Am discutat cu George Pristavu, DPE Lead, Microsoft România şi Petru

Jucovschi, Developer Evangelist, Microsoft România, reprezentanţii Microsoft responsabili cu această lansare în ţara noastră, despre aceste produse.

George Pristavu, DPE Lead, Microsoft România

Petru Jucovschi, Developer Evangelist, Microsoft România

www.ittrends.ro

21Nr. 6 - Iunie 2010

F I S C A L I T A T E

Raportul evaluează competitivitatea în dome-niul taxelor percepute în 95 de oraşe din zece ţări (Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii). Analiza se concentrează pe 41 de oraşe importante cu o populaţie de peste două milioane de locuitori şi compară povara fiscală totală a companiilor, inclusiv impozitele pe venit, impozitele pe capital, impozitele indi-recte, impozitele pe proprietate, precum şi diverse alte taxe locale achitate de companii la care se adauga si costurile cu forţa de muncă. Raportul compară costul total al taxelor între diferite ţări şi oraşe prin intermediul scorului ITT (Indexul Taxelor Totale) atribuit fiecărei locaţii, exprimat ca procentaj din totalul taxelor plătite de societati în SUA. Un scor mai mic este mai bun, acesta însemnând costuri fiscale reduse pentru mediul de afaceri.

Dintre ţările studiate, Mexic a înregistrat cel mai mic ITT, de 59,9. Altfel spus, costul fiscal total în Mexic este cu 40.1% mai mic decât în SUA, ţara de referinţă pentru 100%. Canada, Olanda, Australia şi Marea Britanie au, de aseme-nea, costuri ITT mai mici decât SUA. La capătul opus al clasamentului, Franţa a obţinut un scor ITT de 181,4, ceea ce înseamnă că statul perpece taxe cu 81.4% mai mari decât standardul, ITT pentru SUA.

„Studiul nostru arată că nu există o abordare standard în stabilirea politicii fiscale în rândul ţărilor analizate”, a afirmat Şerban Toader, Senior Partner al KPMG în România. „Deşi tipurile de taxe utilizate pentru a obţine venituri la bugetul de stat sunt - mai mult sau mai puţin - similare, modul în care aceastea sunt calculate şi aplicate variază pe o plajă extrem de mare. Deciziile unui stat în privinţa politicii fiscale pot afecta semnifi-cativ costul unei afaceri în acea ţară”.

Clasamentul ITT (Indexul Taxelor Totale) din 2010 păstrează proporţiile celui din 2008. Ca-nada a depăşit Olanda, iar Marea Britanie, SUA - deşi aceste ţări erau atât de apropiate în 2008,

încât au fost necesare doar modificări minore ale ITT pentru a schimba ordinea.

Per ansamblu, schimbările scorului ITT acor-dat ţărilor sunt rezultatul unui număr de factori, printre care: � Modificări ale cotelor de impozit, inclusiv creşterea cotei de impozit în Mexic şi scăderea acesteia în Canada;� Schimbarea stimulentelor, inclusiv introdu-cerea unora noi, dar şi îmbunătăţirea celor exis-tente în Australia, Italia şi Japonia

Modificări ale cursului de schimb valutar, in-clusiv aprecierea semnificativă a yenului japonez şi deprecierea lirei britanice în ultimii doi ani. Rata de schimb valutar influențează rezultatele ITT prin modificarea costului în USD asociat cu taxele care nu sunt bazate pe venit.

Alţi factori, inclusiv schimbări în costuri de afaceri pentru fiecare dintre locaţii (de exem-plu: valoarea proprietăţii şi costurile cu forţa de muncă), extinderea analizei de la 10 tipuri de operaţiuni de afaceri în 2008 la 17 în 2010 şi schimbări în tipul oraşelor analizate în fiecare ţară.

„Impozitele pe venituri reprezintă, de obicei, până la 12% din costurile legate de o locaţie. Acest cost este relativ scăzut în comparaţie cu alte costuri, precum cele asociate cu forţa de muncă (46-85% din costurile specifice unei locaţii), facilităţi ( 2-18%) şi transport (5-18%). Totuşi, deşi taxele nu reprezintă cea mai mare parte din costurile totale, acestea variază foarte mult în funcţie de locaţie. Iar întrucât costurile fiscale pot varia mai mult decât alte costuri, acestea pot avea o importanţă mai mare decât altele în procesul decizional pentru alegerea locaţiei unei afaceri”, a afirmat Toader.

„România nu a fost inclusă în studiul KPMG, dar acesta prezintă câteva lecţii foarte interesante. Studiul ne arată că stabilirea poverii fiscale totale pentru un investitor este complexă şi implică mult mai multe decât cota de impozit pe profiturile unei companii. Un alt aspect relevant pentru România este costul administrării taxelor. România are o cotă scăzută de impozit pe profit (16%), dar are şi multe alte taxe. Aceasta înseamnă pentru con-tribuabili că sunt nevoiţi să aloce prea mult timp pentru administrarea taxelor, utilizând resurse ce ar putea fi folosite în activitatea productivă. În plus, contribuţiile sociale sunt mari, iar benefici-ile sunt limitate, ridicând costul forţei de muncă”, a adăugat Toader.

„O altă concluzie a acestui studiu este că taxele reprezintă doar o parte dintre multele costuri ale unei afaceri atunci când se decide în ce ţară să fie implementată o investiţie,” continuă Toader. „România are dezavantajul unei infrastructuri slab dezvoltate, ceea ce generează costuri cres-cute pentru afaceri. De exemplu, reţeaua slabă de şosele şi căi ferate înseamnă că transportul de bunuri dintr-o parte într-alta a ţării este un pro-ces lent şi anevoios. Având în vedere fondurile europene disponibile pentru a sprijini proiectele de infrastructură, Guvernul ar trebui să acorde o prioritate maximă pentru modernizarea infra-structurii ţării, pe lângă asigurarea unui climat fiscal avantajos pentru afaceri”. �

Experienţa de luat amintede Bogdan Marchidanu

Modificările cotelor de impozit, stimulentele fiscale şi cursul de schimb valutar sunt factori determinanţi pentru economii. Un recent studiu KPMG, intitulat „Alternative competitive 2010, Raport Special pe tema fiscalităţii”, poate avea darul de a lumina multe minţi mai mult sau mai puţin înfierbântate din România intrată în zona periculoasă

a incertitudinii. Şerban Toader, Senior Partner KPMG

Competitivitatea fiscală – Clasamentul 2010 şi 2008 după ţară

Poziţie Ţară ITT 2010

Poziţie 2008

1 Mexic 59.9 1

2 Canada 63.9 3

3 Olanda 76.4 2

4 Australia 80.8 4

5 Marea Britanie 88.0 6

6 Statele Unite 100.0 5

7 Germania 124.1 8

8 Italia 129.6 9

9 Japonia 138.0 7

10 Franţa 181.4 10

Sursa: Studiul KPMG „Alternative competitive 2010, Raport Special pe tema fiscalitatii”.

www.ittrends.ro

22 Nr. 6 - Iunie 2010C O L A B O R A R E

CISCO a prezentat pe 19 mai, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul companiei din Bucureşti, rezultatele corelate a trei studii inter-

naţionale comandate pentru a releva impactul pe care utilizarea reţelelor sociale şi colabo-rarea le au asupra companiilor.

Principalele concluzii ale celor trei studii - concentrate pe modul în care angajaţii fo lo sesc reţelele sociale destinate consu-ma torilor pentru colaborarea în exterio-rul companiei, pe avantajele colaborării şi provocările ridicate de colaborare în com-paniile medii şi mari (cu mai mult de 250 de angajaţi) şi pe comportamentul de co-laborare al angajaţilor la locul de muncă - reflectă creşterea utilizării în companii a reţelelor sociale destinate consumatorilor.

Astfel, dintre organizaţiile intervievate, 75% au declarat că utilizează, în primul rând, instrumentele mediilor de reţele so-ciale destinate consumatorilor, în timp ce aproximativ 50% din acelaşi grup au identi-ficat şi utilizarea intensă a microblogurilor.

Bazat pe exemplul utilizării reţelelor so-ciale destinate consumatorilor, companiile plănuiesc să introducă tehnologii de cola-borare de tip business, care au aceeaşi uşurinţă în utilizare, viteză şi nivel de ac-ceptare ca cele mai multe reţele sociale.

Folosirea reţelelor sociale se răspândeşte în zone importante ale lanţului valoric, in-cluzând marketingul şi comunicaţiile, re la-ţiile interumane şi departamentele de relaţii cu clienţii. În cadrul activităţilor de marke-ting şi comunicare, aceste instrumente au

devenit deja o parte integrantă a iniţiativelor organizaţiilor, deoarece personalul aces-tor departamente le-a înţeles rolul şi a tre-cut de la comunicare de tip „transmisie” la comunicare de tip „conversaţie” sau la o interacţiune mai complexă. Întreprinderi-le mici şi mijlocii utilizează activ canalele reţelelor sociale pentru a câştiga clienţi, dar reţelele sociale rămân o oportunitate de dezvoltare şi pentru companiile mai mari.

eMail-ul, aplicaţia preferatăDeşi e-mail-ul rămâne metoda de colabo-rare preferată, mulţi respondenţi s-au plâns că primesc prea multe email-uri irelevante

(40%) şi că le lipseşte abilitatea de a co-labora în timp real (32%). Utilizatorilor le displace şi faptul că e-mail-ul oferă capaci-tate de stocare limitată (25%) şi că volume mari de mesaje sosesc în inbox-ul lor fără să fie structurate în vreun fel (21%).

Pe lângă e-mail, sondajul a descoperit că alte aplicaţii folosite de către respondenţi pentru a colabora la locul de muncă includ spaţiile partajate (66%), apelurile de voce şi teleconferinţe (66%), conferinţele web (55%), confe rinţele video (35%), mesage-ria instantanee (34%) şi reţelele sociale (17%).

În ceea ce priveşte decidenţii din IT, aceştia plănuiesc să investească în colaborare pen-tru a îmbunătăţi performanţa în afaceri. La nivel global, 96% dintre decidenţii din IT şi dintre utilizatorii finali recunosc că teh-nologiile de colaborare au un rol de jucat în viitorul succes al afacerilor lor, în timp ce 77% dintre persoanele cu rol de decizie în IT care au fost chestionate planifică creşterea cheltuielilor cu instrumentele de colaborare online în acest an.

Reţelele sociale la birou, oportunitate sau risc?de Elena Andreea Liþã

Cisco are o abordare arhitecturală unică pentru colaborare, reunind soluţii deschise, integrate, inter-operabile, bazate pe reţea. De la camere cu multiple întrebuinţări şi soluţii ce recreează atmosfera unei întâlniri la sisteme personale care includ clienţi PC, portofoliul combinat Cisco TelePresence include o gamă completă de dispozitive terminale, de produse de infrastructură şi de opţiuni de implementare flexibile de la Cisco şi TANDBERG.

90% dintre participanţii la ediţia Cisco Expo din acest an, desfăşurată în luna martie la Bucureşti, au declarat că folosesc Internetul pentru căutare, 88% pentru comunicare, 87% pentru citirea ştirilor şi a informaţiilor, 60% pentru servicii bancare, 58% pentru distracţie şi 54% pentru achiziţia de bunuri sau servicii. 37% dintre participanţi au raportat utilizarea Internetului pentru reţele sociale, 29% pentru încărcarea de poze sau filme pe site-uri specializate în partajarea de conţinut video şi 24% pentru crearea de conţinut. În ceea ce priveşte prezenţa pe web a organizaţiilor reprezentate la Cisco Expo, respondenţii au indicat că, în timp ce în 87% dintre cazuri există un website cu informaţii despre compania/organizaţia lor, doar 29% au un website interactiv, pe care clienţii să îl poată folosi pentru a plasa comenzi, pentru a vedea în timp real statusul comenzilor, sau pentru a se putea înregistra pentru a beneficia de diverse servicii, şi doar organizaţiile a 15% dintre respondenţi sunt prezente pe o reţea socială.

www.ittrends.ro

23Nr. 6 - Iunie 2010

C O L A B O R A R E

Register now for free until July 1, 2010

India şi China sunt ţările cu cea mai progresistă atitudine în adoptarea tehno-logiilor. Prin urmare, mulţi respondenţi cu rol de decizie în IT au spus că plănuiesc să crească cheltuielile cu tehnologiile de colaborare de-a lungul anului următor, identificând conferinţele video, conferinţele Web şi telefonia prin IP ca zone principale de investiţii.

Angajaţi vs. Manageri ITRevenind la angajaţi, aceştia simt că abili-tatea lor de a colabora este constrânsă de către politicile corporatiste. Angajaţii au identificat o serie de frustrări în legătură cu dispozitivele şi aplicaţiile de la locul de muncă. Acestea includ restricţii setate de către managerii IT ce se aplică tipurilor de tehnologii de colaborare care pot fi folosite la locul de muncă, lipsa integrării dintre aplicaţii, formate incompatibile (video, date, voce) şi numărul limitat de instrumente de colaborare pe care îl au la dispoziţie. Acest rezultat se corelează cu faptul că mai mult de jumătate dintre decidenţii IT (52%) ches-tionaţi susţin că au implementat politici care interzic utilizarea aplicaţiilor sociale.

Dar chiar şi în aceste condiţii, jumătate (50%) dintre utilizatorii finali admit că ignoră politicile companiei care interzic uti-lizarea reţelelor sociale cel puţin o dată pe săptămână şi 27% recunosc că au schimbat setările pe dispozitivele lor corporative pen-tru a obţine acces la aplicaţii interzise.

Atunci când au fost rugaţi să identifice beneficiile aduse de colaborare, 45 la sută dintre utilizatorii finali au scos în evidenţă productivitatea şi eficienţa crescute, 40 la sută au remarcat că obţin asistenţă pentru a rezolva probleme care ţin de muncă şi 31

la sută au spus că se bucură de un proces accelerat de luare a deciziilor.

Uşurinţa utilizării (58 la sută), abilita-tea de a comunica oriunde, oricând (45 la sută) şi caracteristici şi funcţionalitate (37 la sută) sunt cele mai dorite trei atribute ale unui dispozitiv sau ale unei aplicaţii. La polul opus, utilizatorii finali simt că elementele culturii corporative le pot in-hiba abilitatea de a colabora cu succes: 46 la sută simt că toate deciziile sunt luate de către oamenii din vârful organizaţiei lor, iar 39 la sută spun că majoritatea colegilor nu sunt dispuşi să partajeze informaţii chiar şi atunci când îşi afectează negativ propria unitate.

Nevoia de politici şi controlÎn prezent, doar în una din şapte companii există un proces pentru adoptarea instru-mentelor sociale dedicate consumatorilor în scopuri de afaceri. Datorită nestructurării reţelelor sociale, companiile continuă să

se confrunte cu crearea şi adoptarea unei politici, deoarece copierea unui proces de gestionare deja stabilit din alte zone, mai structurate (de exemplu, tehnologia infor-maţiilor), adesea nu funcţionează pentru reţelele sociale. De asemenea, companiile reuşesc cu greu să găsească un echilibru între natura socială şi cea personală a aces-tor instrumente, simultan cu menţinerea unui anumit nivel de supraveghere.

Cisco a încercat să identifice şi care sunt motivele din cauza cărora unele companii adoptă mai greu mijloacele colaborative. Pe primul loc se situează cultura companiei - cât de deschisă este aceasta către folosirea acestor metode. Pe locul doi se plasează procesele - cât de pretabile sunt pentru a fi puse peste mijloace de colaborare. Locul trei este ocupat de oameni - cât de deschişi sunt către folosirea aplicaţiilor colaborative, iar aici miza se pune pe „generaţia Internet”, care în următorii ani va începe să intre pe piaţa muncii. �

Sporind şi mai mult experienţa întâlnirilor online pentru participanţi, Cisco a anunţat în luna aprilie a acestui an disponibilitatea aplicaţiei Cisco WebEx Meeting Center pentru Apple iPad. Această aplicaţie de business permite participanţilor să se conecteze şi să participe la întâlniri online robuste chiar de pe iPad-ul lor folosind câteva atingeri simple pe ecran. Experienţa din cadrul întâlnirii permite participanţilor să vizualizeze prezentări, aplicaţii şi desktopuri partajate. De asemenea, aceştia pot să vizualizeze lista de participanţi la întâlnire, să vadă cine vorbeşte şi să discute privat sau cu toţi participanţii folosind fereastra de chat de pe ecran.

Productivitatea şi eficienţa au fost identificate atât de utilizatorii finali cât şi de către decidenţii din IT ca beneficii primare pentru o colaborare crescută, 69% dintre utilizatorii finali folosind cu regularitate instrumente de colaborare, precum conferinţe Web şi video, pentru a îi ajuta să finalizeze mai eficient sarcini de lucru.

www.ittrends.ro

24 Nr. 6 - Iunie 2010E V E N I M E N T

Întâlnirea organizată de grupul Agora pe tema centrelor de date a adus şi în acest an în centrul atenţiei un număr de

aspecte legate de nevoile şi soluţiile pe care le au companiile pentru datele lor. O serie de concluzii intersante s-au desprins în urma prezentărilor şi a interacţiunii dintre specialiştii companiilor şi public. Printre ele se numără faptul că trecem printr-o perioadă în care capacităţile centrelor de date au devenit atât de mari încât siste-mele de aprovizionare cu energie electrică şi cooling fac faţă cu greu la cerinţele lor. În acelaşi timp, diversificarea şi volumul tot mai mare de date devin o povară pentru bugetele companiilor, care trebuie să aloce tot mai mult spa ţiu atât fizic, cât şi pe memoriile sistemelor pentru a face faţă.

Specialiştii companiilor pre-zen te la evenimentul Agora au, totuşi, veşti bune. Există soluţii pentru astfel de provocări. Pe de o parte, există soluţii pentru necesităţile hard ware ale centrelor de date, după opinia lui Alexandru Vajai, reprezentantul Lasting. De asemenea, virtualizarea este un răspuns la nevoile de scalabilitate şi flexibilitate a organizaţiilor, după cum ne-a spus Gabriel Ţurcanu, Sales Manager la Acceleris. Companii cu experienţa dovedită în organizarea unor centre de date sunt deja de mult pe piaţa noastră, printre ele numărân-du-se Star Storage, al cărei reprezentant, Viorel Delinschi, a împartăşit cu audienţa o parte din ceea ce înseamnă pentru el o soluţie modernă pentru un data center.

Centrul de date, provocări şi soluţiide Cristian Faur

,,,,,,

,,

,,,,

Gabriel Ţurcanu, Sales Manager, AccelerisNu este prima şi nici ultima dată când participăm la eve-nimentele Agora. Ca şi parteneri Gold ai firmei Oracle şi parteneri Executive ai firmei Sun, deţinem o vastă experienţă în domeniul virtualizării. Ca integratori de vârf în sisteme şi ca furnizori de soluţii, ne sprijinim clienţii şi partenerii răspunzând tuturor întrebărilor legate de hard-ware, software şi tehnologii. Oracle Secure Global Desktop, care asigură interfaţa fără a folosi un thin client este un model de viitor şi uşurează atât activitatea departamentu-lui tehnic, a administratorului de reţea, aducând şi foarte multe economii pe partea de buget, cât şi pe cea a timpului. De asemenea, se asigură o reducere a investiţiei în perso-nalul care administrează sistemul.

Alexandru Vajai, Business Development Manager APC, LastingNoi propunem pentru centrele de date soluţiile de tip self contained, soluţii complete, cap – coadă. De la UPS, care este o cerinţă minimală într-un data center. De la distribuţie, management, securitate şi ajungem şi la cooling. În mo-mentul de faţă, soluţiile actuale au ajuns să fie depăşite de cerea de aer rece. Practic, tehnologia în ce priveşte proce-sarea a depăşit cu mult infrastructura în acest moment. De aceea apar astfel de cereri. Ce propunem noi nu e o invenţie de marketing, este o cerinţă pe piaţă.

Viorel Delinschi, Business Development Manager, Star StorageCând vorbim de un centru de date, discutăm, în primul rând, despre un mediu securizat din punct de vedere al accesului, atât fizic, cât şi logic. Cui îi permiţi, cum monitorizezi şi controlezi accesul? Mai mult de atât, un centru de date este important să fie gândit pentru a fi scalabil. Disponibilitatea este un alt factor, aplicaţiile critice dintr-o companie trebuie să fie disponibile la orice oră. Foarte important este ca un centru de date să ofere redundanţă maximă, pentru a avea soluţii în momente precum oprirea furnizării energiei. Noi ne concentrăm pe astfel de soluţii, nu pe partea de colocare, de real estate. Noi oferim o infrastructură, plus serviciile şi soluţiile din spate. Ca şi soluţie de comunicare internă, noi oferim cea mai nouă platformă de la Cisco, gama Nexus. Clientul poate alege ce soluţie doreşte pentru acces la date din exterior.

www.ittrends.ro

25Nr. 6 - Iunie 2010

E V E N I M E N T

Odată cu apariţia cadrului legal pen-tru arhivarea digitală a documen-telor în ţara noastră, furnizorii de soluţii nu au întârziat nici ei să-şi

facă simţită prezenţa. Legile 135/2007 şi 439/2009 arată modalităţile în care com-paniile care asigură astfel de soluţii pot să le ofere. Dincolo de faptul că lucrul cu docu-mente electronice poate fi mai facil, acestea prezintă o serie de alte caracteristici care se pot transforma rapid în avantaje pentru cei care le folosesc.

„Arhivele electronice sunt mult mai sigu-re, mai uşor de accesat şi furnizează o mai bună păstrare a înregistrărilor pe temen lung. O arhivă digitală poate găzdui copii digitale ale arhivelor fizice, e-mail, etc. Ex-ternalizarea serviciilor de arhivare către un furnizor de servicii de arhivare electronică poate fi o alternativă în condiţiile în care investiţiile reale necesare unui manage-

ment eficient al unor volume mari de date şi documente pot ajunge la cifre care depăşesc cu mult bugetele departamentelor IT. În plus, în funcţie de cerinţele clienţilor se pot dezvolta soluţii customizate, care respectă legislaţia în vigoare şi care se pot integra cu aplicaţiile de business ale clienţilor noştri şi pot permite acces online, în timp real, la arhivele electronice sau documen tele electronice stocate pe sistemele noastre. Arhi vele electronice pot reduce costurile operaţionale cu peste 40%” declara Viorel Delinschi, Business Development Manager Star Storage.

Reprezentantul companiei româneşti a prezentat şi avantajele soluţiei oferite de firma sa pentru organizaţiile care decid să folosească servicii de arhivare electronică: „Am utilizat cele mai performante sisteme informatice, bazate pe ultimele tehnologii în domeniu, sisteme ce asigură siguranţă

ridicată pentru documentele arhivate, dis-ponibilitatea ridicată, autenticitatea şi in-tegritatea datelor. Sistemul asigură facilităţi de recuperare în caz de dezastru pentru datele gestionate. Sistemul de gestiune a arhivei electronice conţine un set complet de funcţionalităţi ce oferă condiţii de asigu-rare a confidenţialităţii datelor, integrităţii şi disponibilităţii documentelor arhivate în formă electronică, pe toată durata legală de păstrare a acestora. Sistemul de arhi-vare electronică şi Centrul de Date respectă cerinţele juridice şi tehnologice, în confor-mitate cu prevederile Legii 135/2007.

Compania noastră deţine un centru de date de ultimă generaţie, acreditat să desfăşoare operaţiuni de găzduire a arhi-velor electronice, în conformitate cu Legea nr. 135/2007 şi ale normelor tehnice şi metodologice nr. 489/2009 referitoare la aplicarea acestei legi”. � (CF)

Reduceri de costuri prin arhivare

www.ittrends.ro

26 Nr. 6 - Iunie 2010E V E N I M E N T

În deschiderea evenimentului, Cătălin Cio-banu, membru al Cubrid Globalization Team, a prezentat Cubrid, o soluţie de gesti-une a bazelor de date (DBMS) Open Source, optimizată pentru servicii Web. Cubrid asigură performanţa ridicată, stabilitatea, securitatea şi înalta disponibilitate necesare pentru aplicaţiile internet mission-critical.

„Cubrid este un produs gratuit, o platformă Open Source, disponibilă atât pe atât pe ar-hitecturi de 32 biţi, cât şi pe 64 de biţi, şi este nelimitat în ceea ce priveşte spaţiul, asigurând în acest fel un număr nelimitat de tranzacţii. Printre beneficiile esenţiale aş enumera click counter, înaltă performanţă, înaltă disponibilitate şi load-balancing. De asemenea, este un sistem care funcţionează non-stop, fără probleme, 24x7, fiind dis po-nibil şi un serviciu de suport, care stă la dis-poziţia utilizatorilor non-stop. În plus, există numeroase aplicaţii care folosesc Cubrid sau care au fost create să folosească Cubrid; pe site-ul Cubrid.org sunt disponibile pentru download diverse aplicaţii, site-ul înregis-trând din 2006, de la trecerea la Open Source, peste 70.000 de download-uri. Ca noutate, cea mai recentă versiune Cubrid - Cubrid 2008 R 3.0 - se aşteaptă a fi lansată la sfârşitul lunii iulie a acestui an”, a menţionat Cătălin Ciobanu.

Ionuţ Vodă, Senior Developer & Partner, Zitec, a prezentat platforma VideoPubli-shing, o soluţie completă şi accesibilă pentru gestiunea activelor digitale ale companiilor, combinând streaming la cerere, stream-ing live, streaming audio şi managementul imaginilor. Soluţia este dezvoltată pe plat-forma Amazon şi bazată pe tenhologii Open

Source, avantajul principal al acestui serviciu constând în îmbinarea tehnologiilor Open Source cu Cloud Computing, care derivă în costuri reduse şi înaltă disponibilitate.

„Beneficiul principal al utilizării acestei platforme de către companii ar fi reducerea costurilor, prin externalizarea unui serviciu care în alte condiţii ar trebui menţinut în

cadrul companiei, în sensul că infrastruc-tura pentru livrare video este destul de complexă, nu este ca şi cum ai seta un site, un server de web şi o bază de date. Necesită infrastructură, automat plăteşti oameni care trebuie să aibă grijă de toate componentele şi, în concluzie, este mult mai comod să ex-ternalizezi serviciul acesta. Plătind o taxă lunară, ştii că ai suport, sistemul este sus şi funcţionează. În plus, întotdeauna când îţi faci un serviciu in-house nu vei putea ţine ritmul cu o firmă care este specializată pe serviciul acela, indiferent ce departament IT ai avea. Concret, sunt două avantaje - reduci costurile şi automat ţii pasul cu piaţa mult mai repede, noi fiind destul de avansaţi ca funcţionalităţi comparativ cu celelalte plat-forme din lume, din Statele Unite în special”, a spus Ionuţ Voda.

Todi Pruteanu, Platform Strategy Manager, Microsoft România, a vorbit despre implica-rea Microsoft în dezvoltarea aplicaţiilor Open Source. „Strategia Microsoft în domeniul Open Source este ca aplicaţiile open source să ruleze bine pe sistemele Microsoft. Job-ul meu la Microsoft este să construiesc cât mai multe proiecte locale, iar ceea ce lipseşte când vorbim de Microsoft şi Open Source este experienţa practică. În acest sens, strategia noastră este de a încheia parteneriate noi, care să genereze competenţe şi învăţăminte din proiecte 1 la 1, pentru ca în final să ducă la un transfer către clienţi, parteneri şi comunităţi. Încercăm să câştigăm încredere prin proiectele noastre, pentru ca apoi să câştigăm cotă de piaţă”, a afirmat Todi Pru-teanu. „Cele mai recente iniţiative Microsoft în domeniul Open Source sunt trei proiecte 1 la 1 - servere virtuale xServers, cursuri online pe Office-Learning.ro şi eOk Music pe Facebook. Ce urmează? Cloud Computing”.

Dragoş Vişinescu, Partner, Sales & Mar-keting, eSolutions, a prezentat alternativa Open Source pentru mediul de afaceri în vi-ziunea eSolutions.

„În privinţa software-ului Open Source, vorbim de cicluri mult mai rapide de dez-

Open Source, suficient de matur pentru businessde Elena Andreea Liţă

Grupul Agora a organizat pe 27 mai, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, Conferinţa de Tehnologie Agora cu tema Open Source/Free Software. Potrivit membrilor comunităţii Open Source/Free Sofware, cel mai important avantaj al unei soluţii Open Source este independenţa faţă de furnizor, utilizatorul având acces liber la surse. În al doilea rând, soluţiile Open Source

au o calitate mai bună, pentru că sunt dezvoltate şi testate de o întreagă comunitate, sunt relativ uşor de utilizat, şi sunt nu neapărat gratuite, ci mai degrabă deschise şi libere, deschise la informaţii le-gate de versiunile de produs, de conţinutul şi cerinţele acestora, de tot ceea ce este legat de sistemul respectiv. Nu în ultimul rând, acoperirea este mult mai mare.

Cătălin Ciobanu, membru al Cubrid Globalization Team

Ionuţ Vodă, Senior Developer&Partner, Zitec

www.ittrends.ro

27Nr. 6 - Iunie 2010

I N T E R V I U

Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt o suit` de manifest`ri care alterneaz ̀prezent`ri, workshop-uri interactive, discu]ii [i mese rotunde. Scopul Conferin]elor de Solu]ii Agora este de a prezenta punctele de vedere ale marilor juc`tori în domeniile de interes asupra tendin]elor pie]ei, precum [i a aduce laolat` furnizori [i utilizatori de solu]ii care, în cadrul discu]iilor one-to-one vor putea pune baza unor colabor`ri viitoare. Spa]iul special destinat fiec`rui partener permite atât prezent`ri demonstrative ale solu]iilor, cât [i discu-]ii mai restrânse pe marginea acestora. Publicul ]int ̀este format din factori de decizie [i direc-tori economici, Chief Financial Officers, directori de achizi]ii din com paniile medii [i mari [i administra]ia public .̀ Audien]a minim :̀ min. 50 de persoane / conferin]̀ . Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt organizate în parte neriat cu revistele IT Trends [i Digital Trends. http://agora.ro/conferinte � Solu]ii pentru IMM-uri (ERP, CRM,

Document Management, BI) – 11 martie� Modernizarea [i Eficientizarea

Administra]iei Publice Locale din Rom=nia - Transilvania – 17 iunie, Bra[ov� eHealth 2010 – 1 iulie, Bucure[ti� Modernizarea [i Eficientizarea

Administra]iei Publice Locale din Moldova – Bac`u� Modernizarea [i Eficientizarea

Administra]iei Publice Localedin Muntenia [i Dobrogea – Constan]a� Modernizarea [i Eficientizarea

Administra]iei Publice Localedin Banat [i Oltenia – Timi[oara

C O N F E R I N Ț E L E

REGIONALEC O

RROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

C O N F E R I N Ț E L E

DE SOLUȚIIC O

DC O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

CALENDARCONFERIN}EAGORA GET IN CONTACT WITH YOUR

FUTURE BUSINESS PARTNERS!

Conferin]ele Regionale Agora sunt un Roadshow de tehnologie [i finan]̀ ri care promoveaz ̀solu]iipentru sc`derea costurilor [i eficientizarea afacerilor [i solu]ii de finan]̀ ri nerambursabile [i/sau par]ial rambursabile [i asigur`ri. Conferin-]ele au fost lansate în februarie 2005 [i au înregistrat 52 de prezen]e pân ̀la sfâr[itul anului 2009 în cele mai dezvoltate regiuni ale ]̀ rii, însumând o audien]̀ de peste 5.000 de participan]i din aproape 4.000 de companii.http://agora.ro/regionale

� Ia[i (Ia[i, Vaslui, Boto[ani) – 19 martie � Bra[ov (Bra[ov, Covasna) – 20 aprilie � Sibiu (Sibiu, Alba, Mure[) – 21 aprilie� Cluj-Napoca (Cluj, Bistri]a-N`s`ud) –

23 aprilie � Craiova (Dolj, Olt, Teleorman) – 18 mai � Timi[oara (Timi[, Cara[-Severin, Arad) –

20 mai

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit ̀de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru companii medii [i mari [i administra]ia public ̀central̀ . La Conferin]ele de Tehnologie Agora publicul ]int ̀este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în marile corpora]ii. Audien]a minim :̀ cca. 60 de per-soane / conferin]̀ . Conferin]ele de Tehnologie Agora au debutat în 2008, înregistrând 20 de conferin]e în primii 2 ani, audien]a fiind între 70 [i 140 de participan]i / conferin]̀ . Conferin]ele de Tehnologie Agora sunt organizate în parte-neriat cu revistele IT Trends [i Digital Trends.http://agora.ro/conferinte

�Storage – 27 ianuarie�Unified Communications – 10 februarie�Virtualizare – 24 martie�Securitate – 14 aprilie� Business Continuity/Disaster Recovery –

28 aprilie�Centre de date – 12 mai�Open Source/ Free Software – 27 mai� Solu]ii New Business (SaaS, Cloud

Computing, Outsourcing) – 3 iunie� Managementul infrastructurilor IT –

16 iunie� Re]ele inteligente – 30 iunie� Storage & Business Continuity –

8 septembrie� Solu]ii Business pentru IMM-uri

(ERP, CRM, BI, Document Management) – 30 septembrie� Virtualizare – 14 octombrie� Solu]ii New Business (SaaS, Cloud

Computing, Virtual Desktop Infrastructure, Outsourcing) – 27 octombrie� Securitate – 10 noiembrie� Open Source/ Free Software –

24 noiembrie� Centre de Date & Managementul

infrastructurilor IT – 8 decembrie

www.ittrends.ro

28 Nr. 6 - Iunie 2010E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.roCristian Lăcraru, Channel editorcristian.lacraru@agora.roElena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.roMonica Muscã, Senior editormonica.musca@agora.roCristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.roNicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.roMarian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com

Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partnerromulus.maier@agora.roMihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.roFlorin Stăncescu, Sales Managerfl orin.stancescu@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2010 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 8, Ap. 81, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

voltare, în primul rând datorită implicării comunităţii vaste - sunt mii de dezvoltatori care contribuie la cod, calitatea codului este de cele mai multe ori superioară aplicaţiilor proprietare, şi foarte important, vorbim de costuri foarte mici, mai ales în contextul economic actual, când costurile şi bugetele care pot fi alocate soluţiilor software au suferit constrângeri importante. Trebuie să recunoaştem, însă, că în privinţa soft-urilor comerciale sunt avantaje pe care orice organizaţie şi le doreşte şi fără de care este greu de imaginat pentru cineva că poate adopta o soluţie. Şi vorbim aici despre suport. Este foarte important să ştim că putem be-neficia de suport în cazul în care adoptăm o soluţie, că există servicii, că există training, dorim, de asemenea, certificări, siguranţa că acea soluţie are în spate un sistem de secu-ritate, garanţii şi în ultimii rând strategii de produs. Evident, orice organizaţie îşi doreşte costuri mici, dar îşi doreşte şi zona de suport şi de servicii din spate. Ceea ce se găseşte la intersecţia lor, noi numim Open Source comercial, care îşi propune să adune ce este cel mai bun în cele două lumi, Open Source şi comercială. Aşadar, un mix între calitatea codului, între software Open Source, pe de o parte, şi tot suportul şi toate serviciile care trebuie să fie în spatele oricărei soluţii soft-ware, pe de altă parte. Iar noi, eSolutions, suntem una dintre organizaţiile din România care ne propunem să facem acest lucru”.

Anca Cazacu, Marketing Manager BIT Software, a vorbit în finalul conferinţei despre adoptarea şi implementarea unui ERP modular şi adaptabil oricărui tip de business.

„De ce o companie comercială a început să facă Open Source? Am început printr-o analiză a pieţei şi am descoperit că sunt foarte

multe soluţii comerciale; am consi derat atunci că este momentul să existe şi o alternativă pe această piaţă. Open Source este o filozofie, înseamnă comunicare, colaborare, pasiune şi nu în cele din urmă dorinţa de a face ceva mai bun, de a dezvolta un sistem bun şi de a-l distribui altfel. Am început dezvoltarea acestui produs - Socrate Open, considerând că este o alternativă viabilă la soluţiile co-merciale existente în piaţă. Nu suntem sin-gurii care am spus acest lucru, de exem-plu, Anthony Picardi, de la IDC, consideră că Open Source-ul va schimba lumea, va schimba fundamental modul în care sunt livrate şi distribuite soluţiile software”, a spus Anca Cazacu. „Socrate Open este un alt fel de ERP. Este mai uşor de implementat, de modificat şi de extins. În plus, cred că este singurul sistem de gestiune economică din România care poate fi accesat în prezent din Cloud; este găzduit pe Amazon, putând fi folosit de orice companie, chiar şi de o firmă mică, care nu are infrastructură. Este foarte facil, în câteva minute oricine poate intra şi folosi sistemul. Costurile sunt cele legate de abonamentul de mentenanţă Socrate Open, care se plătesc la noi şi cele legate de Ama-zon, unde se plăteşte exact cât se consumă. Este ca la curentul electric. Dacă sistemul este utilizat trei ore, atât se plăteşte. Iar cos-turile sunt relativ mici”.

Este mai mult decât evident că software-ul Open Source a ajuns la maturitatea necesară pentru a putea fi folosit în mediile de busi-ness cu acelaşi succes ca şi aplicaţiile pro-prietare. Mai mult decât atât, în prezent se conturează o nouă tendinţă, îmbinarea în-tre Open Source şi Cloud Computing, care va asigură o disponibilitate din ce în ce mai mare şi costuri tot mai mici pentru orice companie, indiferent de dimensiune. �

Todi Pruteanu, Platform Strategy Manager, Microsoft România

Dragoş Vişinescu, Partner, Sales & Marketing, eSolutions

Anca Cazacu, Marketing Manager BIT Software

http://www.byblos.ro

http://www.fii-destept.ro