B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 5 - Mai 2013 Nr. 5 - Mai 2013 www.ittrends.ro

„Tehnologiile IBM transformă peisajul de afaceri „Tehnologiile IBM transformă peisajul de afaceri pentru a-l face competitiv în mediul Smarter Planet.”pentru a-l face competitiv în mediul Smarter Planet.”

Pag. 12-13Pag. 12-13

Country Director, IBM RomâniaCountry Director, IBM România

INTERV IUR I

Constantin Stan,Constantin Stan,CEO Ascendis Process CEO Ascendis Process ManagementManagement Pag. 7

Diana Enache,Diana Enache,Sr. Account ExecutiveSr. Account ExecutiveGartner, RomâniaGartner, România Pag. 9 Valeriu NistorValeriu Nistor

Marcel Chiriac,Marcel Chiriac,Group Chief Information Group Chief Information Offi cer, The RompetrolOffi cer, The RompetrolGroup Corporate CenterGroup Corporate Center Pag. 15Pag. 15

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 5 - Mai 2013

E D I T O R I A L

Conform unei ştiri Mediafax, preluată după Bloomberg, Microsoft, cel mai mare producător de software la nivel global, va angaja câteva mii de angajaţi în China, faţă de cei 4.000 cu care lucrează

în prezent, pentru a susţine dezvoltarea serviciilor de cloud computing şi a smartphone-urilor cu sistem de ope-rare Windows.

Extinderea operaţiunilor din China va fi desfăşurată în cursul următorului an, a declarat directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, într-o conferinţă susţinută la Shanghai şi transmisă în direct pe Internet. Ballmer nu a precizat cu exactitate câte persoane urmează să fie angajate în urma deciziei.

China a devenit cea mai importantă piaţă de creştere pentru sistemul de operare Windows Phone dezvoltat de Microsoft, a afirmat Ballmer. În luna iunie, Microsoft va derula în China o avanpremieră a serviciului de cloud computing Windows Azure, devenind prima corporaţie multinaţională care lansează un serviciu public de cloud în China.

„Am vizitat China cu aproximativ un an în urmă, în luna mai, şi mi se pare remarcabil cât de multe s-au schim-bat. La Microsoft trecem printr-o perioadă incredibil de interesantă”, a spus Ballmer. Microsoft mizează pe plat-forma Azure şi pe programe bazate pe internet, destinate mediului de afaceri, pentru a-şi consolida creşterea aface-rilor într-o perioadă de scădere puternică a cererii pentru computere personale, care afectează dinamica vânzărilor Windows. Vânzările de PC-uri au scăzut în primul trimes-tru cu 14% la nivel global, potrivit datelor IDC.

Azure oferă companiilor servicii de stocare de informaţii şi software, care pot fi accesate de clienţi prin internet. Utilizatorii pot accesa serviciul Azure pentru a rula software, site-uri sau aplicaţii destinate companiilor şi stocare în centrele de date ale Microsoft, fără a fi necesar să investească în servere proprii, unităţi de stocare şi angajaţi.

Anunţul Microsoft are toate caracteristicile unui anunţ care reprezintă începuturile adevăratelor teste de încredere pentru fenomenul cloud computing, văzut cam de toată lumea ca fiind viitorul în IT. De ce? Pentru simplul motiv că una din obiecţiile principale legate de cloud compu-ting era aceea legată de securitate şi, în subsidiar, de locul unde sunt procesate şi ţinute datele diverselor entităţi care folosesc cloud computing. Iar dacă la un cloud privat

o asemenea obiecţie nu are prea mult sens, la un cloud public ea devine vitală.

Microsoft a anunţat, inclusiv la nivelul reprezentanţei din România, că pune un accent tot mai mare pe dez-voltarea soluţiilor IT pentru afaceri şi utilizare individuală de tipul Windows Server, Windows System Center şi Office 356, toate cu o arhitectură gândită din start pentru cloud computing. Unul din argumentele forte ale noilor soluţii este tocmai acela al scalabilităţii puterii de calcul, chiar şi în cazul folosirii unui cloud privat, prin recurgerea temporară la puterea cloud-ului public Microsoft asigurat de platforma Azure.

Câtă încredere va avea lumea într-o astfel de propunere Microsoft, ştiind din start că acele vârfuri de sarcină din zona puterii de calcul care sunt preluate de cloud-ul public Microsoft se vor derula în China? Evident, Microsoft vine cu garanţiile proprii ataşate numelui şi şirului aproape interminabil de certificări de securitate pentru a calma orice suspiciuni potenţiale. Poate că, într-o altă lume, mai dispusă la cooperare, aşa ceva ar fi îndeajuns ca lucrurile să intre imediat pe o pantă crescătoare. În lumea în care trăim însă, cooperarea pare demult aruncată la coşul de gunoi al istoriei. Şi atunci?

Habar n-am dacă, la nivel global, mutarea Microsoft se va dovedi câştigătoare în termeni de profituri ale compa-niei şi dezvoltare a cloud computing-ului. Pentru România însă, ca şi pentru alte ţări din zonele mai sărace ale pla-netei, ea ar putea reprezenta o mişcare esenţială.

Costurile mai mici de operare ale cloud-ului din partea furnizorului ar putea însemna şi o reducere a costurilor serviciilor furnizate. Iar pentru România, o ţară în care baze de date cu sute de mii de date confidenţiale continuă să se tranzacţioneze pe piaţa neagră, aproape la liber, cu câteva sute de lei, preţul continuă să constituie elemen-tul fundamental al oricărei afaceri. Cloud computing putea însemna şansa ca, în sfârşit, calitatea să aibă pentru prima dată întâietate în faţa cantităţii. Mutări precum cele ale Microsoft nu par însă a avea deloc darul de a ajuta în acest sens. Ba chiar dimpotrivă. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Încrederea în cloud, pusă la testare

de Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 5 - Mai 2013E V E N I M E N T

IT Congress 2013, TimişoaraETA2U a organizat cea de-a cincea ediție a evenimentului IT Congress – Technology Refreshment, care a avut loc pe 15-16 mai la Timișoara. Evenimentul organizat anual pentru clienții ETA2U, a reunit cei mai mari producători de tehnologie IT, fiind unic în România prin diversitatea și amploarea sa.

IT Congress este un eveniment de refe-rinţă pentru specialiştii IT din România, aducând an de an la aceeaşi masă repre-zentanţii producătorilor de top. La ediţia din acest an, Microsoft, NetApp, Advan-tech, APC, Cisco, Dell, HP, Intel, Juniper, Oracle, Toshiba, Veeam, VMware, Xerox, IBM, Lexmark, McAfee, Asus şi Vodafone sunt partenerii care au transformat spaţiul expoziţional de 2000 mp într-o scenă uriaşă, pe care au fost prezentate soluţii şi echipamente IT de actualitate.

„Evenimentul vizează în primul rând specialiştii din domeniul IT, dar nu numai. Sunt şi directori de companii care vin să vadă noutăţile din domeniu şi să afle cum pot acestea să ajute la dezvoltarea afa-cerii lor. Oamenii pot avea contact direct cu tehnologia, pot descoperi mult mai bine cum funcţionează decât ar face-o din alte surse de informare”, declara în deschi-dere Stelian Câmpianu, director executiv ETA2U.

Cei peste o mie de participanţi înregistraţi în acest an au avut acces, pe parcursul ce-lor două zile, la prezentări şi workshop-uri derulate simultan în patru săli, la sesiuni de discuţii cu reprezentanţii partenerilor invitaţi şi la demonstraţii live. Partenerii au acoperit toate tematicile domeniului IT; s-a discutat despre virtualizare, cloud

computing, aplicaţii de baze de date pe diferite platforme de servere, diferite medii de stocare, tehnologii de back-up şi secu-ritatea datelor, precum şi despre alte teme de larg interes.

La standul Microsoft, vedetele au fost noile soluţii de Colaborare şi Productivita-te unificate, Office 365. Doritorii au putut testa funcţionalităţile noului Office, precum şi ale platformelor SharePoint 2013, Lync 2013 şi Exchange 2013, care permit o mai bună organizare a proiectelor şi taskurilor, facilitează munca în echipă şi contribuie semnificativ la creşterea productivităţii. Tot la standul Microsoft, participanţii au putut afla mai multe despre sistemul de ope ra re Windows 8, precum şi detalii despre avan-

tajele soluţiilor de Management şi Virtua-lizare a Infrastructurii – Windows Server 2012 şi System Center 2012. „Cu certitu-dine cred că este cel mai mare eveniment de aici din zonă şi sunt uimită şi foarte impresionată de ceea ce se întâmplă aici. Este un moment propice pentru noi, pentru că Microsoft este în plin proces de transfor-mare în acest moment, suntem în devenire o companie de servicii şi device-uri. Tot ce aducem aici este legat de services and devices. La standul Microsoft, am intrat mult mai mult în detalii în ceea ce priveşte va-loarea pe care o aduc soluţiile pentru clienţii noştri, pentru că obiectivul nostru este creş-terea competitivităţii, aşadar ne-am propus să arătăm clienţilor cum pot face acest lucru alături de tehnologia Microsoft”, a explicat Mădălina Grinzeanu, Partner Sales Organi-zation Lead.

NetApp a adus în acest an două noutăţi: ExpressPod şi demo-ul de cluster Ontap. Cel din urmă este o funcţionalitate nouă a sistemului de operare, care permite o mai bună mobilitate a datelor, aşa încât ele pot fi migrate între site-uri sau locaţii geogra-fice diferite, fără a întrerupe în niciun fel disponibilitatea datelor. „Pentru noi este foarte importantă prezenţa aici, e deja al patrulea an în care venim. ETA2U este un Gold partner al NetApp-ului, avem mulţi

Stelian Câmpianu, director executiv ETA2U

www.ittrends.ro

3Nr. 5 - Mai 2013

E V E N I M E N T

Parteneri media ai evenimentului au fost: Adevărul, CHIP, Digi24 Timişoara, Kiss FM, Money Channel, Money Magazine, Money.ro, Opinia Timişoarei, Ora de Timiş, PC News, Sursa de vest, TVR Timişoara, TVT89, Ziua de Vest.

clienţi comuni cu ETA2U şi avem mare în-credere în partea de vest a ţării”, a declarat Alex Kay Vestler, Country Manager.

Continuând tradiţia anilor precedenţi, Cisco a fost prezent şi la această ediţie IT Congress. „Am fost la toate ediţiile organi-zate de ETA2U, suntem mândri că suntem aici şi într-adevăr, pentru noi e cel mai mare eveniment regional la care participăm. În fiecare an am venit cu tehnologiile care au fost de interes, nu doar la nivel local, ci şi la nivel global. Anul acesta ne focalizăm foarte mult pe datacenter si virtualizare, înspre Cloud, colaborare şi Bring Your Own Device - adu-ţi propriul dispozitiv în între-prindere şi utilizează-l ca să fii mai eficient şi mai agil”, a declarat Cristian Popescu, General Manager.

Aflat pentru al patrulea an consecu-tiv la IT Congress, Xerox a captat atenţia vizitatorilor cu platforma Xerox Connect-Key, prezentată pentru prima dată în pu-blic. „Punctul nostru de vedere, al meu şi al echipei Xerox, este că IT Congress este un eveniment naţional; sper să continue ETA2U cu acest eveniment, pentru că este absolut remarcabil. Din acest motiv, suntem şi noi obligaţi ca, atunci când ne prezentăm, să venim cu lucruri semnifica-tive. Anul acesta, am prezentat aici, pentru prima dată în public, platforma Connect-Key pentru echipamentele care deservesc soluţiile departamentale. Este un produs Xerox lansat de foarte scurt timp, iar par-ticiparea la IT Congress a fost o oportu-nitate excelentă să îl aducem”, a explicat Cristian Petrescu, Technology & Channels Director.

Participanţii s-au arătat foarte încântaţi de cele prezentate şi aşteaptă cu nerăbdare ediţia din anul următor, iar acest lucru nu poate decât să-i bucure pe organizatori. „Faptul că am reuşit să aducem din nou peste 1.000 de participanţi înseamnă multe pentru noi. Înseamnă că abordăm puncte reale de interes pentru specialiştii în IT şi pentru partenerii business din România. Înseamnă că ne-am ridicat la înălţimea aşteptărilor. Să aduni o mie de specialişti într-un singur loc, să urci în avion oameni din toată ţara şi să-i aduci nu în capitală, ci la Timişoara... asta înseamnă că dispui de competenţe tehnice valoroase şi că ai reuşit să creezi un eveniment care chiar merită”, a mai declarat Stelian Câmpianu, director executiv ETA2U. �

www.ittrends.ro

4 Nr. 5 - Mai 2013S O L U Ţ I I

IT Trends: Accesul la informaţiile vitale pentru managerii care gestionează un volum mare de date trebuie să fie „aici şi acum”. Cum îi ajutaţi?

Ştefăniţă Ghiţă: Soluţia noastră de Business Intelligence dedicată analizei afa-cerilor - SIVECO Business Analyzer - este un tablou de bord care oferă o imagine a in-dicatorilor de performanţă prezentaţi grafic sau tabelar. Cu ajutorul soluţiei sunt centra-lizate şi filtrate în mod automat informaţiile relevante pentru dezvoltarea afacerii. Prac-tic, aceste softuri inteligente analizează şi califică volume uriaşe de date, oferind managerilor un ajutor important în funda-mentarea deciziilor şi acţiunilor de business. Sistemul monitorizează şi corelează întreaga activitate a companiei. Astfel, managerii au acces rapid la analize, statistici şi rapoarte

economice laborioase, generate în mod auto-mat. Şi pentru că toate aceste informaţii sunt vitale, ei le pot accesa de pe dispozitivele mobile (de ex. iPad, iPhone) de care nu se lipsesc niciodată. În plus faţă de mobilitatea pe care noi o oferim, noile actualizări tehno-logice ale soluţiei reduc decalajul dintre datele existente în sistemele tranzacţionale şi rapoartele agregate din sistemele de Business Intelligence - Tablou de bord.

IT Trends: Indicatorii după care poate fi urmărit businessul sunt preconfiguraţi?

Ştefăniţă Ghiţă: Da, aceştia ţin cont de cerinţele specifice fiecărui manager şi de ver-ticala de business. De exemplu, un manager analizează valoarea vânzărilor per produs, agent de vânzare, interval de timp, canal de distribuţie, oraş, judeţ şi regiune. Aceasta înseamnă că el primeşte o analiză după 7 criterii. El poate primi însă analize n-dimen-sionale după mai multe criterii: clienţi, furni-zori, intervale de timp, ţări, regiuni, judeţe, oraşe, departamente, structură buget, con-turi contabile, venituri, cheltuieli, tipuri de costuri, salariaţi, funcţii salariaţi, grade de pregătire, tipuri de echipamente, tipuri de intervenţii etc. Astfel, managerii pot urmări de pe tabletă sau telefon zonele cu probleme din cadrul activităţii companiei şi pot naviga pentru descoperirea cauzelor. În acest fel pot fi evaluate în timp real nu doar performanţele globale ale companiei, ci şi zonele unde business-ul poate fi îmbunătăţit. Indicatorii n-dimensionali oferă managerului imaginea afacerii în timp real (online).

IT Trends: Pentru un astfel de sistem, alertele sunt esenţiale. La ce intervale sunt transmise?

Ştefăniţă Ghiţă: Alertele sunt stabilite în funcţie de business şi sunt transmise prin email sau SMS. Dacă, de exemplu, vânzările unei firme scad cu 10% într-o anumită re-giune, managerul este informat imediat şi astfel poate lua măsurile care se impun. �

Consilierul personal al afacerii dvs. lucrează 24 de ore din 24V-aţi gândit vreodată că în cele câteva ore în care nu aţi avut acces la analiza businessului

dumneavoastră aţi pierdut o mare oportunitate? Şi totul pentru că nu aţi deschis la timp laptopul. Iată că de acum, consilierul personal al afacerii dumnevoastră nu mai are liber.

Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare SIVECO Applications 2020, ne explică de ce accesibilitatea informaţiei de business este asul din mâneca managerilor.

Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare SIVECO Applications 2020

Lansat în urmă cu 10 ani de SIVECO Romania, SIVECO Business Analyzer este printre cele mai eficiente sisteme informaţionale de management, furnizând analize istorice, actuale şi, mai ales, predictive ale activităţii organizaţiei. Sistemul oferă factorilor de decizie informaţii coerente, omogene şi relevante şi simulări privind impactul unor decizii (analize what if). Toate aceste informaţii ajută la fundamen-tarea strategiilor pentru controlul costurilor şi creşterea veniturilor.

SIVECO Business Analyzer - Tablou de bord este implementat la zeci de organizaţii publice şi private care gestionează un volum mare de date şi pro-cese de afaceri, ale căror activităţi au implicaţii la nivel naţional şi internaţional: Aerostar, Dobro-gea Biscuit, GRIRO, Electrocentrale Brăila, Trans-electrica, CONGAZ, RAFO Onești, Aeroportul Timi-șoara, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenția de Plăți pentru Dez-voltare Rurală și Pescuit (APDRP), Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), Ministerul Educației Naţionale (MEN), Autoritatea Navală Română, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Primăria Municipiului București etc.

Captură iPad Captură iPhone

www.ittrends.ro

5Nr. 5 - Mai 2013

La acest eveniment de marcă axat pe domeniul IT&C, parte-nerii noștri au fost firme re pre-zentative globale și europene, care au venit cu subiecte de interes strategic, trenduri de tehnologie și de piață, marcând prin prezentările lor o analiză de anticipație pentru ceea ce ur mează să apară pe piața IT&C, care au stârnit un real interes numeroasei asistențe.

Mulțumim în mod deosebit firmelor partenere, ziariștilor

și asociațiilor, care s-au impli-cat în desfășurarea evenimen-tului.

Au participat firmele: Alcatel – Lucent, certSIGN, Cosmote, Ericsson, Euroweb, Huawei Technologies, Intel, Kapsch, Lenovo, LG Electronics, Orange, Q-East Software,

Radiocom, Rohde & Schwarz, Romkatel/Kathrein, Romsys, Romtelecom, Teamnet Interna-tional (Ymens), Veridian Sys-tems, Vodafone, Xerox.

Partenerii media ai eveni-men tului au fost: Agerpres, Agora Group, Auto Bild, Business 24RO, Comunicații Mobile, Fin.Ro, Fin Watch, Hotnews, IDG, IT Trends, Mastermind Communications,

Media Expres, Medialook, Piața Financiară, Ziare.Com, Ziarul Financiar, T&T.

Asociații participante: ACC, ACD, ADSI, Alianța Digitală, AmCham, ANIS, ANISP,

ANSSI, AOMR, AOTR, ARB, ARCA, ARIES, ATIC, CIO Council, RONIX.

Subiecte abordate: LTE în România, Servicii Cloud, Share Economy, televiziunea HD în România, Expo & demo, gadge turi (smartphonuri, ta-ble te, phablete, aparate foto, recei ve re, GPS-uri,TV etc.)

Audiența – 12 grupe: 1. IT&C, 2. economia reală, 3. guvernamentali, 4. media, 5. militari, 6. VIP-uri, 7. asociații, 8. consultanță, 9. universitar/academic,10. bănci,11. jucători cheie,12. ambasade.

Pentru mai multe detalii acce-sați site-ul; www.zcom.ro sau www.ziuacomunicatiilor.com �

E V E N I M E N T

Ziua Comunicațiilor ediția a 17-ade Eugen Preotu

Joi 16.05.13, echipa ZCom a organizat conferința inter-națională Ziua Comunicațiilor - nr. 1 Telecom, ediția a 17-a, la Crowne Plaza.

www.ittrends.ro

6 Nr. 5 - Mai 2013B U S I N E S S P R O C E S S M A N A G E M E N T

de Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant Membru IIBA, ABPMP

Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant

Înainte de a trece la prezentarea fazelor de automatizare, respectiv execuție, vom face o scurtă incursiune în lumea furnizo-rilor de soluţii/platforme specifice pe care le putem avea în vedere ca opțiuni viabile pentru implementarea soluțiilor BPM.

Aflată în continuă evoluție, piața furni-zorilor de soluții pentru managementul proceselor de business este extrem de di-versificată atât prin funcționalitățile pe care le oferă cât și a modelului comercial.

Astfel, avem de-a face cu furnizori de soluții comerciale (din această categorie făcând parte Oracle BPM, IBM Process Manager, TIBCO, AuraPortal, Bosch Inubit, OpenText, Pegasystems, Progress Savvion, etc.) sau de tip open source (Intalio, Bonita, ProcessMaker, Activiti, jBoss jBPM, uEngine, etc).

O altă alternativă deloc de neglijat, din perspectiva economică, a complexității, scalabilității și a unui grad ridicat de aco-perire a nevoilor unui proiect BPM, se află suitele găzduite în „Cloud” și care oferă o libertate totală asupra modului în care se folosesc resursele. În această categorie intră AuraPortal (ce oferă în afara BPM și opțiuni de tip Supply Chain, CRM, Intranet, Portal și Document Management) precum și o platformă dezvoltată pe plan local, Sim-pleBPM, ce acoperă întreg ciclul de viață al oricărei inițiative BPM și care asigură in-strumentele necesare unei organizații pen-tru a-și construi propriile soluții la prețuri incredibil de avantajoase.

Într-unul din numerele viitoare ale pu-blicației, vă voi prezenta un sumar al carac-teristicilor pe care le putem lua în consi-derare atunci când trebuie să decidem asupra suitelor BPM cu care putem lucra.

Revenind la ceea ce ne interesează în această fază și luând în considerare că suita BPM de care dispunem asigură toate caracteristicile necesare derulării ciclului de viață al procesului, putem continua în mod natural cu faza de automatizare, respectiv execuție.

Automatizarea proceselorDupă finalizarea și verificarea modelului pe care l-am construit și pe baza căruia am re-alizat diagramele de proces vom trece la fa-zele în care oamenii de IT preiau controlul.

În faza de automatizare se vor proiecta:� Formularele care vor sta în spatele

activităților utilizatorilor� Serviciile de integrare cu alte sisteme

pentru transferul datelor� Scripturi pentru procesarea datelor� Modul în care se vor executa activitățile

din subprocese� Modul de preluare/transfer date pen-

tru declanșarea altor procese � Liste de parametri/obiectele de

business pe baza cărora se vor executa instanțele proceselor.

În această fază este foarte importantă identificarea corectă și completă a tuturor elementelor care vor contribui la execuția proceselor.

Tot în faza de automatizare, se pot de-fini indicatori de performanță care vor da măsura în care activitățile definite răspund cerințelor de business. Se vor construi scheme de rapoarte și mecanisme de colec-tare a valorii indicatorilor pentru prezentare în dashboard-uri specifice.

Înainte de trecerea în faza de execuție, se va întocmi documentația procesului. În afara aspectelor tehnice specifice, se vor

genera ghidurile utilizator pentru fiecare actor/participant care are de executat activități în cadrul procesului. Vor fi orga-nizate sesiuni de instruire comune și in-dividuale pe instanțe de test. Practic, în această fază se vor elabora atât testele de acceptanță prin simularea modului de lucru live, în condițiile în care toți utilizatorii vor primi instruirea necesară lucrului în noile condiții.

Odată îndeplinite obiectivele de mai sus, vom putea trece la faza de execuție.

Execuția proceselorÎn această fază, preluăm toate elementele care au fost elaborate în fazele anterioare, și le lansăm în execuție. Ceea ce contează în această fază este „motorul” care pune în mișcare toată construcția pe care am reali-zat-o. Fără acest motor, nu este posibil să vorbim despre BPM, decât la modul teoretic.

În practică, putem considera că mo-torul de procese este constituit sub forma unui cadru de lucru care pune la dispoziție toate instrumentele pentru execuția și întreținerea fluxurilor de proces, precum și facilitarea interacțiunilor și comunicației între procese în timp real.

Făcând o analogie simplă cu modul în care sunt proiectate și construite autoturis-mele, vom considera că am realizat modelul mobilului în faza de modelare, am realizat și construit toate elementele care realizează funcțiunile acestuia în faza de automati zare, urmând ca în faza de montare a motorului să cuplăm toate elementele împreună pen-tru a-l pune în final în mișcare. �

Automatizarea și execuția proceselor de business

Odată înțeles rolul pe care-l are modelarea în ciclul de viață al Proceselor de business, mai avem de făcut un singur pas pentru a vedea rezultatele proiectului BPM pe care-l implementăm.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

7Nr. 5 - Mai 2013

I N T E R V I U

Rep.: Când s-a înființat Ascendis? Cum a evoluat compania? Ce poziție ocupați în prezent pe piață?

Constantin Stan: Ascendis Consulting a luat ființă în 1997. În timp portofoliul s-a diversificat și au fost înființate mai multe firme, în prezent putându-se vorbi despre grupul de firme Ascendis.

În ceea ce privește cifra de afaceri, în ul-timii 3-4 ani Ascendis a ocupat constant prima poziție. În 2012 grupul Ascendis a realizat o cifră de afaceri mai mare decât suma următoarelor 3 clasate.

Grupul Ascendis are 40 de consultanți și o paletă foarte largă de cursuri, de la soft skills, la dezvoltare organizațională, la team building, la dezvoltarea practicilor și pro-ceselor de resurse umane, ajungând până la management de proces și îmbunătățirea proceselor în organizație.

Din grup face parte și Ascendis Process Management, compania de care mă ocup, o companie care funcționează de 5 ani. După mai multe stagii de pregătire în Franța, Elveția, Olanda și Marea Britanie am con-statat că metodologiile de îmbunătățire de proces pot fi aplicate practic în orice do-me niu. Am lucrat în manufacturing, în industria auto, în domeniul farmaceutic – atât producție cât și distribuție -, în tot ce înseamnă servicii financiare – bănci, asigurări -, bunuri de larg consum, comu-nicații, în IT și mai nou am avut solicitări in-clusiv din industria media, recent încheind un contract cu o televiziune, pentru instrui-rea personalului în vederea îmbunătățirii proceselor din producția de televiziune.

Din acest punct de vedere Ascendis Process Management și-a diversificat por-to fo liul de clienți, acoperind cu aceleași

metodologii, dar customizate, foarte multe domenii de activitate. Din această perspec-tivă, colaborarea cu AuraPortal a venit în mod firesc, noi având o foarte mare experiență pe zona de training, dânșii având o mare experiență pe partea de dezvoltarea și implementarea de software.

Rep.: Care sunt clienții tipici pe care i-ați avut și pe care îi vizați în continuare și ce anume faceți pentru ei?

C.S.: Ascendis Process Management are două linii principale de activitate: training și consultanță. În cadrul activității curen te asigurăm atât instruirea angajaților cât și certificarea lor internațională, pe metodolo-giile de îmbunătățire a proceselor care sunt cunoscute și aplicate, adică lean manu-facturing, six sigma și Business Process Ma nagement. În consultanță, aplicăm me-to dologiile predate în cadrul cursurilor, con-cret, în cadrul proceselor asupra cărora in-tervenim.

Rep.: De când sunteți parteneri cu Aura-Portal și în ce constă acest parteneriat?

C.S.: Colaborarea este de dată recentă, practic anunțăm parteneriatul cu acest prilej. AuraPortal va furniza suportul teoretic spe-cific soluției informatice pe care o oferă, iar noi ne vom baza pe o echipă de traineri foarte experimentați în analiza și îmbunătățirea proceselor, cunoscători în profunzime a metodologiilor de îmbunătățire de proces. Din această combinație între metodologie și software, rezultatul va fi unul de foarte bună calitate pentru participanți.

Rep.: Ce fel de certificări veți oferi?C.S.: În toate parteneriatele pe care le-am

încheiat oferim doar certificări care au aco-perire internațională, astfel încât un absol-vent al unui curs, în urma unui examen,

obține o certificare indiferent de domeniu. Noi vom fi autorizați atât ca centru de training AuraPortal, cât și ca centru de exa-minare și certificare, astfel încât să putem oferi două niveluri de certificare, specialist și expert.

Rep.: Va fi un centru de training exclu-siv pentru România sau va avea o acoperire regională?

C.S.: Întenționăm să desfășurăm o acti-vitate regională. De altfel Ascendis are un centru permanent în Republica Moldova, deschis anul trecut. AuraPortal are intenția de a crea aici un centru de training pentru Europa Centrală și de Est și în cadrul aces-tui parteneriat vom desfășura o serie de se-siuni, fie online prin e-learning, fie fizic în sesiuni clasice, în limba engleză, examenele desfășurându-se în limba engleză.

Chiar și pentru cursanții din România noi susținem sesiunile de training în limba română, dar folosim suportul de training original, în limba engleză, în felul acesta participanții putând absorbi mai bine no-țiunile prezentate. Organizăm programe de training atât la sediul clienților cât și în sălile noastre de training. Avantajul sesiunilor la sediul clientului este acela că asigurăm o customizare a cursului astfel încât toate exemplele și exercițiile să se regăsească în activitatea curentă a acestuia. Tocmai din acest motiv, în ultima vreme, a crecut pon-derea cursurilor in-house (la sediul clien-tului). În România cel mai greu nu a fost să vindem un curs anume ci să explicăm ce înseamnă o metodologie sau alta și ce avan-taje aduc acestea. �

Training, certificare și consultanță în BPMde Romulus Maier

Ascendis Process Management, o companie din cadrul grupului de firme Ascendis, a în-cheiat recent un parteneriat cu AuraPortal pentru deschiderea unui centru regional de training, certificare și consultanță în Business Process Management. Domnul Constantin Stan, CEO-ul companiei, a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu despre acest

acest nou proiect dar și despre locul său în piața românească de training.

Constantin Stan, CEO Ascendis Process Management

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

8 Nr. 5 - Mai 2013B U S I N E S S A N A L Y T I C S

Pentru început aș face o diferență între prognoza economică (forecast) și predicție (prediction). Primul termen, și anume prognoză sau forecast, este mult mai clar definit și utilizat de ceva timp în prac-tica afacerilor, referindu-se la proiecția evoluției activității economice pe termen scurt și mediu.

Predicția este un fel de prezicere a viito-rului, folosind, în cazul IT, diverși algo-ritmi și metode matematice, aplicate pe o serie de date existente atât din interiorul afacerii, cât și a mediului în care aceasta se desfășoară.

În timp ce prognoza este necesară pentru existența unui cadru stabil de continuare a desfășurării activității și de simplicare a luării deciziilor, predicția tinde să ne dea direct soluțiile pentru viitor.

Prezicerea viitorului este o preocupare a minții umane de mii ani, existând încă de atunci atât metode logic elaborate, cum ar fi astrologia, cât și persoane care posedă abilități de clarviziune. Numai că viitorul este mai mult decât impactul tre-cutului și prezentului asupra desfășurării evenimentelor, și conține un grad de in-certitudine, cel puțin datorită faptului că idei sau intenții nemanifestate încă se pot exprima oricând în viitor. Spre exem-plu, deși ninja posedă tehnici de predicție astrală complexe, ele sunt folosite doar când cineva nu știe în ce direcție să o ia, fiind conștient că metodele respective nu asigură o certitu dine a viitorului, ci doar un suport mental de acțiune. Până și cei mai iluminați oameni spun că pot prevedea doar în mare ce se va întâmpla și nu „văd” detaliile și nici modul concret în care acest ceva se va manifesta. În același mod, ar

trebui să vedem și produsele software de predicție, ca niște instrumente care ne pot oferi eventuale căi de urmat.

Acestea fiind zise, în lumea afacerilor ar fi mai util să acceptăm un grad de incertitu-dine ce va apare în viitor și să fim pregătiți să reacționăm în cel mai potrivit mod la aceasta, și mai puțin să ne consumăm timp și energie pentru a descrifa în totali-tate viitorul.

Marea majoritate a afacerilor își des-fă șoară activitatea în cadrul dat de un buget anual, câteodată cu extensii multi-anuale. Bugetul reprezintă o intenție deja manifestată în trecut, evenimentele des-fășurându-se în prezent și ca atare un buget nu poate fi executat și nici nu este eficient să fie în proporție de 100%. Analiza rezultatelor curente comparativ cu bugetul este limitativă deoarece nu prezintă im-pactul activităților curente în perioada ur-mătoare și a intențiilor deja manifestate, cum ar fi discuții cu clienți noi, produse în curs de lansare, promoții, etc. Pentru o evaluare mai corectă se folosește prog-noza (forecast) activității pentru perioada rămasă aferentă bugetului, cu un grad de precizie mai mare pe termen scurt cum ar fi trimestrul curent. De menționat că într-o prognoză sunt mai importante tendințele de evoluție a diverșilor indicatori și mai puțin valorile lor absolute.

Prognoza cuprinde:� o extensie a activităților curente, cum

ar fi contracte sau comenzi în execuție, pro-duse existente pe piață, dar și o anumită comportare repetitivă a mediului de afa-ceri. În acest domeniu analiza și metodele de antecalcul bine structurate logic au o eficiență ridicată.

� o evaluare a intențiilor în curs: con-tracte, comenzi în negociere, produse sau promoții în lansare, care au deja planuri de acțiune și bugete prestabilite dar nu au încă un cadru stabil sau reglementat de desfășurare. În acest domeniu calcu-lul probabilistic și analizele „what-if” cu metode de combinatorică pentru evaluarea posibilităților aduc valoare adăugată în reflectarea cât mai apropiată a impactului acestor intenții.� ultima parte o reprezintă ce se poate

face și încă nu a fost început sau gândit. De obicei se pleacă de la decalajul dintre suma primelor două părți ale prognozei și bugetul inițial sau din analiza deviațiilor majore de parametri și se caută soluții pen-tru minimizarea acestor deviații sau pen-tru exploatarea unor oportunități apărute. Deși mai greu de evaluat numeric și fără a ne baza pe rezultatele din această ultimă parte în evoluția indicatorilor afacerii, acest proces este cel inovativ, centrat pe soluție și reacția flexibilă cerută de incertitudine. De cele mai multe ori intuiția și inovația umană sunt cele care găsesc soluția și mai puțin algoritmi evoluați și volume mari de date analizate. În schimb cele din urmă pot fi un suport bun pentru evaluarea situației și a alternativelor. �

Previziunea în domeniul afacerilor și sisteme informatice suportÎn ultimul timp piața este inundată de tehnologii și produse care se presupune că vor schimba lumea previziunii în domeniul economic. Timpul ne va arăta și în ce măsură.

Daniel Cruceanu

de Daniel Cruceanu

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

9Nr. 5 - Mai 2013

I N T E R V I U

IT Trends: Cred că toată lumea din IT cunoaște studiile și Magic Quadrant-urile în care toate companiile de tehnologie și-ar dori să fie menționate. Ce ne puteți spune în plus despre Gartner?

Diana Enache: Gartner este desigur un brand puternic și extrem de credibil în IT la nivel internațional. În spatele studiilor citate foarte des se află o comunitate de peste 900 de analiști, care asigură o acoperire globală. Este vorba de analiști seniori, care au în medie 15-20 de ani de experiență în poziții importante, fie în management-ul IT din companii mari și foarte mari, fie în companii de tehnologie. Analiștii noștri își permit luxul de a se spe cia liza fie-care pe subiectul pe care îl studiază, devenind experți pe diferite arii și interacționează con-tinuu cu piața, cu specialiștii IT care vor să afle despre tehnologie, vor să se alinieze trenduri-lor. Această comunitate de analiști reprezintă cea mai prețuită resursă Gartner, iar brand-ul este clădit de-a lungul multor ani pe baza independenței analiștilor noștri, ceea ce le conferă credibilitate.

Devenit faimos la nivel internațional, Magic Quadrant-ul este numai unul dintre tipurile de studii pe care Gartner le realizează. Într-un fel, este un studiu de bază, o comparație între produse în funcție de complexitate, acoperire și viziune.

Povestea Gartner a început în anii ’70, și desigur, ca și acum, se studia aplicabili-tatea de business a tehnologiei informației - se simțea nevoia unei voci independente care să spună adevărul despre produsele și serviciille din ce în ce mai complexe din sfera IT-ului. Informația pe care analiștii o oferă este utilizată de directorii IT pentru a

lua deciziile importante legate de tehnologie. Practic, analiștii noștri sunt niște sfătuitori de încredere pentru CIO și directori IT. Lucrând aproape de aceștia, analiștii noștri au început să studieze disciplina de management în IT. Practic, analiștii noștri studiază bunele prac-tici la implementarea celor mai răspândite inițiative în IT - în câteva cuvinte - asigurăm suportul executivilor din IT necesar pentru a avea succes în job-ul lor. Astăzi, peste 70% din clienții Gartner sunt CIO și directori IT din cele mai diverse sectoare.

ITT: În ce mod se lucrează cu analiștii, cum se accesează studiile realizate de aceștia? Ce sunt serviciile de tip Advisory?

D.E.: Desigur, există studii scrise. Aceste studii sunt detaliate, dar fiind scrise pentru o audiență generică, conțin informații rele-vante pentru toți. Dincolo de aceste analize, clienții noștri doresc o informație, un sfat dat în contextul propriu în care se află în momen-tul respectiv. De aceea oferim acces direct la analiști – prin aceste sesiuni Advisory – sunt practic teleconferințe de 45-60 de minute, pe parcursul cărora clienții noștri pot discuta cu un expert și pot obține informația necesară în mod rapid și eficient.

Analiștii Gartner sunt solicitați pentru a oferi suport în luarea deciziilor legate de IT, până la consultații legate de elaborarea strate-giilor IT ale companiilor.

ITT: Ce planuri aveți anul acesta pentru piața din România?

D.E.: Vom introduce în România noi pro-duse, pe care Gartner le-a obținut prin achizițiile din ultima perioadă de timp: cerce-tare detaliată pe tehnologie, provenită din achiziția Burton, și baza de date extinsă

la nivel mondial cu metrici pentru servere/ storage vs. performanță, care au devenit posibile prin achiziția IDEAS.

Anul acesta vom urmări tot mai mult și în România activitatea micilor vendori, care au tehnologii și produse interesante, și ne dorim să le promovăm către analiștii noștri la nivelul industriei globale. Chiar am inves-tit substanțial și am extins resursele pentru a pătrunde mai bine comunitatea vendorilor locali. Dincolo de persoanele alocate în bi-roul local, ne dorim să extindem numărul curent de analiști (nu ținem o evidență strictă a numărului, ci sunt estimativ 20) care să urmărească aspectele principale ale business-ului din România în agenda lor. Acum, spre exemplu, avem în vedere analiști care să acorde atenție vendorilor interesanți din România, pregătirea unor workshopuri rele vante pentru managementul de vârf din România, analiști care analizează România ca destinație pentru investițiile de off-shore, analiști care interpretează statisticile din piața românească ITC și pregătesc estimările etc. In-vestim tot mai mult în evenimente, ne dorim să aducem calitatea Gartner în piața locală și avem din ce în ce mai mulți analiști care ne vizitează, spre exemplu avem analiști de top din domeniul bancar care au luat pulsul pieței românești discutând cu executivii din bănci, analist senior pentru CIO care participă la Analyst Executive Briefing organizat în co-laborare cu CIO Council, iar un analist specia-lizat în core banking va veni la începutul lunii iunie, menționând numai câteva exemple.

Anul acesta piața se arată interesantă și mizăm pe capacitatea individuală a fiecărei persoane de decizie de a apela și a utiliza cele mai bune servicii de advisory din do-meniul tehnologiei pe care Gartner le pune la dispoziție la nivel global. �

Advisory - Stilul Gartner pentru servicii dedicate

Ce reprezintă serviciile de advisory ca model de business pentru piața românească? Cum se adresează Gartner pieței din România și cât de interesantă este aceasta pentru Gartner sunt întrebări pentru care am aflat răspunsurile în cadrul interviului cu Diana Enache, Sr. Account Executive Gartner în România. Diana

ne-a introdus în domeniul serviciilor advisory care susțin oamenii implicați în rezolvarea provocărilor de business cu sfatul potrivit în luarea unei decizii sau abordarea strategiei potrivite.

Diana Enache, Sr. Account Executive Gartner, România

www.ittrends.ro

10 Nr. 5 - Mai 2013e H E A L T H

De multe ori întreb atunci când predau: La ce sunt necesare standardele? Ilustrația pe care o folosesc este următoarea. De obicei atunci când predau folosesc un calculator și un video-proiector. Ce fel de calculator este acesta? Lenovo, Dell etc., mi se răspunde. Dar acest video-proiector, ce marcă are? Nec, Acer etc., mi se răspunde. Apoi întrebările continuă: cum se face că două aparate, pro-venite de la două firme total diferite func-ționează împreună. Ni se pare normal, ceva foarte firesc, dar în spatele acestui lucru este o întreagă muncă desfășurată. Până la urmă studenții dau răspunsul corect: există un standard pe care îl implementează am-bele produse și de aceea informația trimisă de calculator este proiectată corect de către echipamentul video. Ni se pare foarte firesc, dar acest lucru implică o întreagă muncă în comisii de standardizare din partea Institu-tului de Standarde Internațional din Elveția (ISO), de-a lungul unor ani buni și cu im-plicarea specialiștilor din firme, academie, comerț, așezarea în jurul unor mese rotunde, implementarea comentariilor etc. Ce ni se pare atât de firesc are în spate ani întregi de muncă pentru asigurarea interoperabilității produselor.

Informatica medicală: aș putea s-o defi-nesc ca modul în care tehnologia com pu-terizată este introdusă în lumea medicală la nivelul unităților de tratament medical, laboratoare, farmacii, etc. Acest lucru a în-ceput să aibă loc în țările industrializate acum 20 de ani și în Europa de Est cu

preponderență acum 10-15 ani. Standarde de informatică medicală, cunoscute, sunt mai multe. Am putea enumera: ISO, ANSI/HL7 pentru informatizarea unităților medi-cale, ISO/IEEE 11073 pentru echipamente și dispozitive medicale, ISO DICOM pentru imagistică medicală etc. De ce să folosim aceste standarde? În primul rând pentru a refolosi designul, soluțiile tehnologice din aceste standarde. Este bine ca experiența tehnologică existentă să fie refolosită. De asemenea, pentru a avea scenarii de inter-operabilitate, cum ar fi: 1) un medic dintr-un oraș poate trimite la o farmacie rețeta medicală sau 2) să vadă informațiile pacien-tului deși medicul lui de familie și pacientul locuiesc într-un alt oraș.

Să ne concentrăm atenția asupra stan-dardului ISO/ANSI HL7. Este un standard ela borat de Institutul Național de Standarde din SUA, folosit în lumea întreagă și reco-mandat de Uniunea Europeană pentru a fi folosit de către membrii săi. Este folosit pen-tru informatizarea unităților medicale cum ar fi cabinete, spitale, farmacii, policlinici. Are mai multe versiuni. Prima versiune HL7 v2 este recomandată ca să fie folosită la nivel re-gional, iar următoarea lui versiune bazată pe ontologii v3 la nivel național. În EU ambele versiuni sunt folosite. De exemplu Germania folosește v2 iar în Olanda, care are un sistem național integrat de sănătate, acest sistem național este bazat integral pe HL v3. Una dintre caracteristicile distinctive ale acestui standard este faptul că a fost creat și susținut

de industrie și apoi s-a impus ca standard la nivel ANSI și apoi ISO. Are o bază și o susținere industrială foarte puternică.

Piața de informatică medicală a început să se dezvolte și în România acum aproxima-tiv 15 ani. Soluțiile companiilor puternice de pe piața românească din domeniu încep din ce în ce mai mult să folosească standardele internaționale și să le integreze în produsele existente pe piață. Putem spune că interesul este crescut pe această direcție.

Salut și eu inițiativa Agora de a lansa această ediție de informatică medicală cu suport din partea HL7 România și urez citi-torilor o lectură plăcută a acestui articol și a edițiilor următoare din această rubrică. �

Standarde de informatică medicalăde Nicolae Goga

Acesta este al doilea articol din ediția Agora de informatică medicală începută luna trecută de doamna profesoară Florica Moldoveanu. Sper ca și acest articol să deschidă interesul cititorilor în lumea informaticii medicale.

� Dr. Nicolae Goga, Cercetător Senior Universitatea din Groningen, Olanda (part-time),� Lector Politehnica București, FILS,� 2 doctorate, 50 articole, deținător a IEEE Merrits Awards, 2010, US (http://www.rug.nl/fwn/nieuws/fwnActueel/kortNieuws/kortnieuwstabel/EmergingTechnologyAward), co-autor a 10 standarde ISO/IEEE 11073, membru al comitetului general ISO/IEEE 11073 și unul din fondatorii HL7 România

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCAŢIILOR

www.ittrends.ro

11Nr. 5 - Mai 2013

I N T E R V I U

Rep.: Puteți să ne prezentați ultimele inovații și tehnologii ale IBM destinate com-paniilor pentru a le ajuta să beneficieze de cele mai noi resurse: volumele mari de date (Big Data)?

Steve Wilkins: Volumele mari de date, și sistemele optimizate pentru a accelera explo-rarea datelor, analiza și livrarea acestora con stituie elemente esențiale pentru genera-rea succesului în era Big Data. Pe data de 3 aprilie, IBM a anunțat o serie de produse software și de sisteme care oferă aceste noi capabilități și o viteză mai mare de parcurgere și analiză a datelor.

Cele mai noi tehnologii prezintă îmbu-nătățiri importante ale platformei IBM Big Data. Acestea includ: � Tehnologia inovatoare numită BLU Accele-

ration inclusă în noua bază de date DB2 10.5 care permite accelerarea proceselor analytics.� Îmbunătățiri ale BigInsights și ale Steams

care îmbunătățesc performanța și accesibili-tatea pentru toate tipurile de date.� Un nou membru al familiei de sisteme

PureData care explorează și analizează datele structurate și nestructurate.

Rep.: Care sunt principalele beneficii oferite de IBM prin intermediul ultimelor tehnologii Big Data?

S.W.: Prin intermediul noilor oferte Big Data, IBM oferă un set de inovații care furni-zează performanță îmbunătățită și capa bi-lități de consum și explorare pentru a accelera valoarea de business a volumelor mari de date. Principalele beneficii sunt viteza și sim-plitatea.

De exemplu, BLU Acceleration contribuie la simplificarea și accelerarea proceselor de

raportare și analytics. Pentru clienții noștri, acest lucru reprezintă perspective mai rapide provenite din volume mai mari de date pentru a adopta decizii mai bune – pentru a servi mai bine clienții, pentru a reduce riscul și pentru a îmbunătăți eficiența operațiunilor.

Noul sistem PureData pentru Hadoop, care oferă o integrare de proiectare pentru a im-plementa conceptul enterprise Hadoop, poate reduce timpul de implementare al tehnologiei enterprise de la câteva săptămâni, la câteva minute. Acesta are integrată capacitatea de arhivare a datelor care face posibilă analiza-rea datelor istorice împreună cu analiza date-lor în timp real.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre „BLU Acceleration” – care sunt inovaţiile oferite?

S.W.: BLU Acceleration permite utilizato-rilor să acceseze mai rapid informaţii cheie, ceea ce conduce la asumarea unor decizii mai bune. Software-ul extinde capabilităţile sistemelor tradiţionale cu memorie – care per mi teau încărcarea datelor în Random Access Memory în locul hard discurilor pentru performanţe mai bune – prin oferirea de per-for manţă în memorie chiar şi atunci când se-turile de date depăşesc mărimea memoriei. În timpul testării, unele interogări din volumul unei sarcini de lucru au fost de peste 1000 de ori mai rapide în urma utilizării inovaţiei com-binate BLU Acceleration.

Inovaţiile BLU Acceleration includ „data skipping”, capabilitate de a sări peste datele care nu necesită analiză, cum sunt informaţiile duplicate; capabilitate de a analiza date în paralel între procesoare diferite; o capabilitate extinsă de a analiza date în mod transparent, fără a mai dezvolta un layer separat de mo-

delare a datelor. Un alt avans inovativ în ceea ce priveşte BLU Application este „actionable compression”, unde datele nu mai trebuie să fie dezarhivate pentru a fi analizate.

Rep.: Ce noutăţi există privind soluțiile IBM Big Data?

S.W.: IBM este unic în ceea ce privește dez-voltarea unei platforme de date enterprise care permite clienților noștri să abordeze în tregul spectru de provocări de afaceri Big Data.

De ce este o platformă mai eficientă în abordarea problemelor Big Data față de pro-dusele individuale? Beneficiul real al platfor-mei este inovativ – abilitatea de a începe cu o capabilitate și de a adăuga altele pe parcursul „călătoriei Big Data”. Platforma IBM Big Data îmbină tehnologiile tradiționale cu cele noi. Tehnologiile tradiționale sunt potrivite pentru sarcinile structurate și pentru cele repetabile, în timp ce noile tehnologii se adresează vitezei și flexibilității, fiind ideale pentru explorări „ad-hoc” și pentru descoperirea și analizarea datelor nestructurate.

IBM este singurul furnizor cu acest punct de vedere larg și echilibrat privind necesitatea unei platforme Big Data, aducând beneficiul tehnologiei de pre-integrare pentru a reduce timpul de implementare și costurile. �

Big Data constituie o nouă resursă naturală enormă, care poate revoluționa industriile și societățilede Romulus Maier

Am profitat de prezența în România a lui Steve Wilkins, Vice President, Marketing, IBM Software IBM Growth Markets Unit, pentru a discuta despre Big Data și despre preocupările IBM în domeniu.

Steve Wilkins, Vice President, Marketing, IBM Software IBM Growth Markets Unit

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

12 Nr. 5 - Mai 2013I N T E R V I U

Rep.: Din ianuarie 2013 ați devenit Country Director al IBM România. Care sunt responsabilitățile Dvs, în acest nou rol/poziție?

Valeriu Nistor: Evident, în primul rând trebuie să îndeplinesc obiectivele şi res pon-sabilităţile de business ale IBM România, şi anume cifra de afaceri, profitul, cota de piaţă, gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor, să fim un partener de încredere pentru clienţi, pentru partenerii de afaceri.

Voi folosi întreaga experienţă acumulată de-a lungul celor peste 18 ani de activitate de până acum în poziţii de top management pentru a asigura continuitatea succe sului şi a valorilor companiei IBM; vrem ca IBM să fie organizaţia preferată, atât de clienţii noştri, cât şi de partenerii de afaceri, dar şi de angajaţi. Credem că succesul este dat de capabilităţile de diferenţiere ale unei com-panii, iar aceste capabilităţi se manifestă prin inovaţie şi inovare; iar din acest punct de vedere vrem să fim partenerul de inovare preferat al clienţilor şi partenerilor noştri.

Rep.: Care este modelul de business și principalele priorităţi de business ale IBM în România?

V.N.: În primul rând vreau să subliniez că modelul de afaceri al IBM este conceput

pentru a sprijini două obiective majore: susţinerea clienţilor din întreaga lume pen-tru a reuşi să furnizeze valoare de business - să devină mai inovatori, mai eficienţi şi mai competitivi utilizând oportunitățile de afa ceri şi tehnologia informaţiei, şi să ofere valoare pe termen lung acţionarilor săi. Strategia com paniei IBM este de a se concentra pe o creş tere semnificativă, pe segmente impor-tante ale industriei IT.

În 2013, ne concentrăm în principal pe cele 4 inițiative strategice ale IBM la nivel global: Cloud, Big Data, Mobile, Social Business. Vom continua, de asemenea, să ne concentrăm pe capabilităţile oferite de IBM Managed Data Center clienţilor noştri din România, cât şi pe noile oportunităţi oferite de familia de sisteme expert integrate – IBM PureSystems. IBM va continua să fie un lider de necon testat în ceea ce privește inovarea în industrie; suntem implicaţi în inovaţia care contează pentru clienţi, pentru compania noastră şi pentru lume. Cea mai bună exem-plificare a angajamentului permanent al IBM privind inovaţia o constituie numărul record de brevete înregistrat an de an.

De 20 de ani consecutiv IBM se află în topul listei anuale a companiilor care au elaborat brevete – 6.478 în 2012. Aceste

invenţii vor permite o evoluţie fundamentală a unor domenii cheie precum analytics, Big Data, cloud, mobile, social networking, securitate cibernetică.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre soluţiile de cloud ale IBM? Ce oferte de cloud furni-zează în prezent compania IBM clienților din România?

V.N.: IBM este unul dintre cei mai mari in-vestitori în domeniul IT şi în cel de business. IBM a ajutat numeroși clienți să adopte mo-dele de cloud și să gestioneze milioane de tranzacții cloud în fiecare zi.

Prin intermediul serviciilor de cloud, IBM ajută clienții să regândească infrastructura IT și să reinventeze conceptul de business. IBM ajută clienți din domeniul bancar, al comunicaţiilor, al asistenţei medicale, precum şi organizaţii guvernamentale să-şi con stru-iască propriile sisteme de cloud sau să be-neficieze în siguranţă de servicii business şi infrastructură cloud. IBM este unic în reunirea de tehnologii cloud cheie, cunoștințe avansate ale proceselor, portofoliu de soluții cloud și rețea globală de centre de livrare.

IBM România oferă clienților posibilitatea de a utiliza infrastructura hardware și soft-ware furnizată în regim „as a service”. Oferta IBM România pentru soluțiile furnizate în

A treia eră a tehnologiei Era sistemelor de calcul cognitivede Romulus Maier

Valeriu Nistor, numit Country Director, IBM România în luna ianuarie a acestui an, a avut amabilitatea să ne vorbească despre principalele tendințe teh-nologice ale momentului, despre modul în care IBM re modelează tehnologia la nivel mondial, despre strategia com paniei pe piața din România și despre cea de-a treia eră a tehnologiei care se conturează la orizont.

Valeriu Nistor, Country Director, IBM România

www.ittrends.ro

13Nr. 5 - Mai 2013

I N T E R V I U

Cloud este compusă din IBM SmartCloud Enterprise și IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCE+).

IBM SmartCloud Enterprise permite com-paniilor să facă față cu brio provocărilor diverse din mediul de afaceri, oferindu-le acces facil la aplicații și tehnică de calcul în funcție de necesități. IBM SmartCloud Enterprise este o soluţie de cloud compu ting de tipul IaaS (Infrastructură ca Serviciu). Serverele închiriate sunt dedicate clientului care le poate modifica şi utiliza precum doreşte. Clientul plăteşte numai durata de utilizare a serverului şi a altor resurse din cloud, pe care le utilizează.

Soluția este destinată în primul rând între-prinderilor mici și mijlocii, dar și pentru cele care consideră că flexibilitatea este un fac-tor important care ajută la îmbunătățirea competitivității lor.

IBM SCE+ este cea mai completã platformã de cloud IaaS (Infrastructurã ca Serviciu) disponibilă pe piață și reprezintă continuarea investițiilor IBM în strategia locală şi globală a companiei. Aceste servicii vin în completa-rea portofoliului de Managed Services oferite în Centrul de Date operat de IBM România, din București.

Aceste soluții SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online. Portalul oferă acces rapid la serverele virtuale și la aplicațiile IBM, prin acestea ajutând compa-niile să reducă costurile și să îmbunătățească semnificativ flexibilitatea proceselor IT.

Rep.: Se tot vorbește despre noua eră a volumelor mari de date – „Big Data’’. Care este strategia IBM în ceea ce priveşte inițiativa Big Data? Ce soluții oferă IBM?

V.N.: Big Data reprezintă o nouă eră în explorarea şi utilizarea datelor. IBM ocupă o poziţie unică prin care ajută clienţii să pro-iecteze, să dezvolte şi să execute o strategie Big Data care va extinde şi completa siste-mele şi procesele existente.

Soluţiile IBM oferă software de explorare şi navigare care furnizează acces în timp real şi fuziune a volumelor mari de date, pre-cum şi variate aplicaţii enterprise pentru o perspectivă mai clară şi o rentabilitate sporită a investiţiei.

Facilitând organizaţiile să adopte şi să implementeze rapid soluţii Big Data şi cloud computing, IBM a anunţat, la începutul aces-tui an, o serie de oportunități importante oferite de sistemele din familia de sisteme expert integrate PureSystems.

Acum, organizaţiile care întâmpină pro-vocări cauzate de competenţele şi resursele IT limitate, au capacitatea de a parcurge volume masive de date şi de a identifica tendinţe care ar putea să aibă un impact dramatic asupra afacerii.

Potrivit studiului IDC, piaţa tehnologiilor şi a serviciilor Big Data va atinge pragul de 16,9 miliarde de dolari până în 2015, reprezentând o creştere anuală de 40%.

IBM a anticipat cererile Big Data – în spe-cial creșterea exponențială a volumului de imagini, conținut video și date nestructura-te – cu investiții semnificative în cercetare și soluții pentru diferite industrii cheie.

IBM a investit peste 16 miliarde USD în peste 30 de achiziții pentru a eficientiza por-tofoliul analytics Big Data. IBM colaborează

cu peste 200 de organizații academice din întreaga lume pentru a satisface cererea tot mai mare de specialişti cu înaltă calificare, pentru a răspunde provocărilor generate de Big Data.

IBM a accelerat strategia companiei de a transforma conceptele Big Data şi Cloud Computing în realitate pentru companii de toate dimensiunile, introducând recent noi sisteme Power Systems şi Storage Systems care oferă perspective complexe în gestiona-rea volumelor mari de date, prin sim plificarea stocării datelor în cloud şi reducerea costuri-lor prin consolidarea acestora.

Noile sisteme sunt optimizate pentru soft-ware-ul analytics de top dezvoltat de IBM şi utilizează tehnologii care stau la baza super-computerului Watson, incluzând procesoare POWER şi tehnologii de Big Data analytics.

Rep.: Care este abordarea IBM în ceea ce priveşte tehnologia mobilă? Ce soluții oferă?

V.N.: Puterea transformatoare a tehnolo-giei mobile nu mai are legătură cu dispozi-tivul, ci cu lucrurile pe care le poate face. Tehnologia mobilă este într-o dezvoltare rapidă ca platformă business.

Strategia IBM în ceea ce privește tehnolo-gia mobilă îmbină Big Data, analytics, cloud și securitate, cu cunoștințele vaste în dome-niu și expertiza pentru a ajuta compa niile să schimbe modul de interacțiune cu clienții, partenerii și angajații.

IBM a prezentat la începutul acestui an IBM MobileFirst, cel mai cuprinzător por-tofoliu de tehnologii pentru dispozitive mo-bile care îmbină software pentru securi tate, analiză a datelor și dezvoltare de apli caţii, cu servicii bazate pe tehnologia cloud şi pe expertiza avansată în domeniul tehnologiei pentru dispozitive mobile. Utilizând so luţiile IBM MobileFirst, companiile pot efi cientiza totul, de la gestionarea dispozitivelor mobile ale angajaţilor, până la crearea unei aplicaţii noi de comerţ care va transforma întregul model de afaceri.

Potrivit celui mai recent raport IBM Tech Trends, numai una din zece organizaţii are competenţele necesare pentru a aplica efec-tiv tehnologii avansate, precum tehnica de calcul pentru dispozitive mobile.

Pentru a ajuta la depăşirea acestui deficit de competenţe, IBM oferă o serie de resurse pentru a ajuta ecosistemul său de dezvolta-tori, parteneri de afaceri şi cadre universi-tare să profite de oportunitatea tehnologiei dispozitivelor mobile şi să crească abilităţile existente sau să dezvolte unele noi.

Rep.: Pentru tot mai multe companii, Social Business reprezintă un element cheie privind succesul. Anterior, aţi precizat că acest element este una dintre principalele priorităţi ale IBM în 2013. Ne puteţi prezen-ta câteva detalii?

V.N.: Fenomenul rețelelor sociale este adoptat și de mediul business. IBM este lide-rul acestui segment în curs de dezvoltare. Combinația unică IBM de software, analytics, servicii și expertiză avansată în domeniu, poziționează în mod unic compania. Astfel, IBM poate ajuta clienții să descopere perspec-tive care să conducă la transformarea afacerii lor și la inovație colaborativă. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

14 Nr. 5 - Mai 2013O P I N I I

Dau un regat pentru un click!

Povestea asta cu Internetul şi cu economia digitală a luat-o razna de tot... Lumea e din ce în ce mai nebună. Nu ne dăm seama, dar mulţi dintre noi am devenit nişte roboţei, nişte dependenţi de biţi, de

lăţimea de bandă, de iconiţa de Wi-Fi, de bateria de la tele-fon, de online... Consumerizarea înseamnă de fapt o caniba-lizare a industriei electronice, care a devenit în totalitate de cel mai larg consum...

Căci până la urmă totul este legat de percepţiile noastre senzoriale. Avem un singur creier şi, chiar dacă se zice că marea majoritate a celulelor neurale face joc de glezne mai toată ziua, puterea noastră de procesare a informaţiilor aparţine unei mulţimi limitate. Dar ce ne facem că bombar-damentul cu informaţii depăşeşte însutit şi înmiit limitele noastre de percepţie, de analiză şi de folosire a informaţiei. � În epoca în care aveam doar 2 ore de televizor, plecam

la 15:30 de la serviciu, citeam muuult, ne plimbam sau as-cultam discuri pe vinil – asta când nu stăteam la cozi pen-tru „adidaşi” sau „fraţii Petreuş”... Cert e că aveam creierele mult mai relaxate, informaţia era mai puţină, aveam timp să selectăm şi să discernem...� Acum 20 de ani, începea să ne placă la birou, unde

aveam PC-uri 3x86, stăteam chiar şi 1-2 ore peste program ca să mai citim nişte listing-uri sau să mai înţelegem nişte utilitare.� Începând de acum 10 ani avem laptop, care conferă

multă mobilitate, dar stăm mult mai mult peste program, căci abia după ora 18 se face linişte şi îţi stă capul la lucrurile serioase..., oricum când plecăm pe fugă pe la 8 – 9 seara ne luăm şi laptopul, că cine ştie ce mai apare şi trebuie rezolvat de acasă...

Iată cum a evoluat deci o rutină şi cum, în mare, aceleaşi obiceiuri de consumator mediu de business au evoluat odată cu tehnologia.

Dar să vedem cum a evoluat percepţia informaţională? De unde ne extragem informaţiile de bază? � Din cărţi? Din ce în ce mai puţin, chiar şi de pe e-book...� Din media tipărită? Tot mai rar, dacă nu te omori după

cancanurile din tabloidele de la metrou? � Din media audio-vizuală? Cine mai ascultă la ora 12 fix

„cotele apelor Dunării”, poate doar în vremuri de inundaţii... � De pe Internet? Dacă nu ai un pointer cu rol de mouse e

din ce în ce mai greu să manevrezi ferestrele de reclame, ca să ajungi şi tu la o pagină care te interesează...� În fine, de pe Facebook? Dacă nu eşti sătul de indiges-

tiile prietenilor şi de pozele cu pisicuţe simpatice ale vecinei de la 3, ai şansa destul de rar să găseşti o informaţie de va-

loare, poate un banc, un clip de pe YouTube sau promi siunea unui articol indecent, care îţi apare – shock! – taman din paginile online ale unui cotidian foarte respectabil...

V-aţi uitat ce fac oamenii când merg cu metroul? Toţi sunt cablaţi, adică le iese câte un fir din ureche... Unii citesc, de obicei cei care merg pe distanţe mai lungi, îşi iau cu ei ro-manul sau câte o revistă glossy, dar marea majoritate ascultă muzică şi îşi citesc mesageria de pe smart. La limita extremă, dar reală, sunt cei care urlă la telefon, de regulă către o altă fiinţă urlătoare şi schimbă parole esenţiale, „ceva de genul”, „ne auzim la un telefon” sau mult-uzitatul cplm... Toate aceste sunt schimburi de informaţii, percepţii senzoriale cu care ne hrănim, care ne distrează sau care ar trebui să ne aducă pâinea...

Deşi îl vedem foarte rar, adică de văzut îl vedem, dar nu îl şi percepem, mediul înconjurător s-a adaptat la canibali-zarea consumului. Staţiile şi vagoanele de metrou au de-venit enciclopedii vizuale. Afişele digitale îţi fac cu ochiul şi îţi gâdilă toate simţurile. Automatele de cafea alternează cu cele de ţigări, cartele SIM sau kituri de protecţie, între o tonetă cu bilete online şi un punct de urgenţă cardio... Mai găseşte dacă poţi ghişeul de abonamente...

Publicitatea multimedia şi cea online sunt printre energo-fagii care se hrănesc din tot ceea ce ne înconjoară. Încearcă să citeşti ceva pe Internet... Cine a inventat reclamele acelea care ţi se tot vâră sub ochi, că nici nu mai vezi pe ce site ai ajuns a fost un maaare... hoţoman... �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

1. Să citeşti e-mailurile înainte să te scoli din pat şi să faci/sau să bei cafeaua

2. Să îţi modifici din mers agenda digitală, înainte să te îmbraci...3. Să trimiţi meeting-requesturi la stopuri...4. Să îţi iei prânzul la botul calului, adică fie cu banana sau pufuleţii pe

tastatură, fie cu tabletu’ sau smartphonu’ la cantină...5. Să te uiţi la un film pe tablet în timp ce pe plasma cea mare a familiei

rulează serialul preferat...

5 obiceiuri proaste ale unui cyber-dependent:

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

15Nr. 5 - Mai 2013

I N T E R V I U

Rep.: Prin prisma experienței Dvs. cum vedeți rolul unui CIO într-o companie românească, mai apropiat de conducerea executivă, implicat în a stabili strategia companiei și de a participa activ la imple-mentarea ei și la creșterea profitabilității, sau vedeți departamentul de IT mai degrabă ca pe un departament care furnizează servicii organizației și care este mai puțin implicat în stabilirea strategiei?

Marcel Chiriac: Depinde de companie. De exemplu în compania în care activez, petrol și gaze, vorbim despre o industrie matură, cu procese clare, care folosește in-strumente oarecum clasice. Nu cred că de-partajarea competițională se face pe baza unor diferențe tehnologice atâta vreme cât o companie ține pasul cu best practices. Într-o astfel de situație IT-ul se aliniază la strate-gia companiei și rolul IT-ului este mai mult unul de optimizare. Problema pe care ne-o punem este cum să furnizăm servicii de cea mai bună calitate la un cost optim, ținând pasul cu ceea ce se întâmplă în industria de IT. Desigur, anumite tendințe din piața de IT pot genera modificări în strategia IT a unei firme, care pot duce la o reducere a costuri-lor sau care pot avea impact asupra mar-ketingului. Un exemplu, încă puțin prezent în România, dar din ce în ce mai prezent dincolo de ocean, este plata unor bunuri și servicii cu ajutorul telefonului mobil. Există benzinării la care poți face plinul, sau poți face cumpărături și să plătești cu telefonul mobil. Este greu de prezis cât de repede va fi preluat un astfel de sistem și în România, unde nici plățile cu carduri de credit în benzinării nu sunt încă foarte frecvente. Acesta este doar un exemplu de modificare tehnologică care trebuie analizat și trebuie văzut dacă în cazul companiei în care lu-crezi, implementarea unui astfel de sistem

poate deveni un avantaj competitiv, poate reduce costurile sau poate atrage clienți noi.

Rep.: Am auzit afirmându-se că prețurile diferite ale carburantului la benzinăriile aceluiași furnizor se datorează faptului că există angajați care fac un mic studiu de proximitate, în anumite momente ale zilei, citind prețurile carburanților la competiție și jonglând cu prețurile proprii între anumite limite pentru a rămâne competitivi.

M.C.: Da, cu siguranță poți avea un avan-taj competitiv dacă tehnologia pe care o folosești te ajută să poți opera modificări de preț, în timp real, pentru fiecare stație. Sistemul nostru curent e mai puțin sofisti-cat, dar cred că ar putea exista un business case pentru așa ceva. Tehnologia există. Peste ocean există și situri web care prezintă prețul carburantului, în timp real, de la dife-rite benzinării, astfel încât să poți opta pen-tru stația care te avantajează cel mai mult.

Ideal ar fi ca CIO-ul să aibă și atribuții de dezvoltare de business dar așa cum spu-neam aceasta diferă de la organizație la organizație. Pentru mine acesta este primul job de CIO. Înainte am lucrat în consultanță IT, am colaborat cu o mulțime de CIO. În organizații în care produsele sau serviciile vândute au o componentă IT semnificativă, implicarea CIO în strategia companiei este mai mare. La companiile în care IT-ul este mai mult un serviciu intern am observat că implicarea CIO în strategie este mai mult de aliniere.

Rep.: Tendințele momentului sunt date de cloud computing, mobilitate, consumeri-zare. Cum vedeți aceste tendințe croindu-și drum în companiile românești? Există dife-rențe majore, din acest punct de vedere între România și America?

M.C.: Din experiența mea oarecum limi-tată (lucrez în București din octombrie anul

trecut) vă pot spune că nu sunt diferențe foarte mari. Am fost plăcut surprins când m-am întors în țară pentru că oamenii sunt foarte bine pregătiți din punct de ve-dere tehnologic. Atunci când am plecat din țară, în urmă cu 20 de ani, diferențele erau foarte mari, a trebuit să studiez 2 ani ca să pot recupera diferențele. Când m-am întors diferențele erau deja minore. Este adevărat, pe piață sunt uneori alte produse și din anu-mite puncte de vedere piața lucrează altfel, dar din punct de vedere al tehnologiilor utilizate diferențele sunt minore. România nu este cu nimic în urmă față de America de Nord, din acest punct de vedere, ba dimpotrivă, comunicațiile sunt mai rapide. Din punct de vedere al pregătirii profesio-nale, de asemenea nu sunt diferențe majore, lumea înțelege engleză, înțelege despre ce este vorba, experiența e solidă. Poate că mai sunt lucruri de îmbunătățit doar la nivelul serviciilor oferite clienților. Nici din punctul de vedere al adoptării noilor tehnologii nu sunt diferențe majore. Cloud computing a venit și vine implacabil, în funcție de viteza cu care o companie sau alta îl poate adopta. Studiem diferite soluții de cloud computing pentru a putea oferi acces din întreaga lume la anumite servicii interne. În momentul în care o companie a făcut deja o investiție într-o anumită soluție, trebuie să o amorti-zeze mai întâi. Dacă nu am fi investit masiv în soluții de virtualizare în urmă cu doi ani, am fi trecut mai repede la soluții de cloud. �

Un CIO român de școală americanăde Romulus Maier

Recent am avut ocazia să stau de vorbă cu Marcel Chiriac, Group Chief Information Officer, The Rompetrol Group Corporate Center. Întors recent în țară, pentru a ocupa această poziție, după 20 de ani de experiență în Canada și SUA, domnia sa a avut amabili-tatea să ne vorbească despre rolul CIO în zilele noastre, despre abordarea principalelor

tendințe ale momentului și despre asemănările și deosebirile dintre piața românească și piața americană.

Marcel Chiriac, Group Chief Information Officer, The Rompetrol Group Corporate Center

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 5 - Mai 2013

1

2

3

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

de Mihai Nadăş

Experiența arată că, din păcate, de cele mai multe ori acronimul ce agregă cele 5 prin-cipii introduse de Robert Cecil Martin - un nume emblematic în lumea software, cunos-cut mai cu seamă sub numele de Uncle Bob, este omis din calea dezvoltării profesionale a multor programatori, acest aspect atingând o problemă mai largă ce ține de natura me-seriei și, în final, de profesionalismul în dez-voltarea de produse software.

Paul Graham, fondatorul faimosului acce-lerator Y Combinator și autorul multor eseuri despre excelența în dezvoltarea software, scria într-un articol intitulat „Great Hackers” că programatorii excepționali găsesc pasi u ne în ceea ce fac și așteaptă înainte de toate (in-clusiv înainte de bani) să fie provocați, să simtă că în fiecare zi găsesc o nouă provo-care căreia îi dau de capăt. „Programato-rii obișnuiți scriu cod pentru a putea plăti facturile. Programatorii excepționali privesc activitatea lor ca o plăcere și află cu încân-tare că există oameni dispuși să plătească pentru asta” scria Paul Graham.

Nu toți programatorii sunt excepționali, însă toți programatorii ar trebui să fie profesioniști. Toți programatorii ar trebui să poată merge acasă, să se uite în oglindă și să spună cu mândrie „azi am făcut o treabă bună”. Dezvoltarea sălbatică a industriei IT din ultimii ani ne-a lăsat puțin timp pentru a ne concentra pe aspecte ce țin de promo-varea unor valori fundamentale legate de profesionalismul în dezvoltarea software și aș vrea să folosesc această oportunitate ca să aduc în discuție câteva din aceste valori.

15 așteptări ale unui CTO de la echipele de dezvoltareUncle Bob vorbea în 2012 la conferința Software Craftmanship North America despre 15 așteptări pe care le-ar avea ca CTO de la echipele sale de dezvoltare. Consider importantă promovarea lor, având în vedere că adoptarea lor de către echipele de dez-voltare ar putea avea un impact masiv în livrarea de produse software de calitate.

Așadar, iată cele 15 așteptări definite de Uncle Bob de la echipele profesioniste de produs.

We will not ship shitDe ce trebuie menționat acest lucru? Sim-

plu spus, pentru că în trecut echipele de pro-dus au livrat cod de proastă calitate, iar acest lucru trebuie să se încheie. Ține de respon-sabilitatea fiecăruia, de esența unei atitudini profesioniste.

We will always be readyCe înseamnă asta? Asta înseamnă că

atunci când vom fi rugați să facem deploy-ment, vom fi gata să facem deployment. Vârful atitudinii neprofesioniste e dat de ce-lebra replică „trebuie să așteptăm să se sta-bilizeze”. Da, de parcă ar fi jeleu. O echipă profesionistă va scrie cod ce poate intra în producție după fiecare iterație. O echipă pro-fesionistă va scrie cod pe baza căruia vor câștiga pariuri peste pariuri cu echipa de QA. O echipă profesionistă va fi mereu pregătită.

Stable ProductivityDe cele mai multe ori proiectele au o pro-

ductivitate ridicată la început, ca numai după câteva luni aceasta să scadă până la punctul

la care cineva ia decizia să mai adauge o mână de programatori, acțiune ce, desigur, face problema și mai gravă. Așteptarea de la o echipă de dezvoltare profesionistă este să aibă o productivitate constantă, ridicată. Aici intră în joc și un design bine gândit, o

Profesionalism în dezvoltarea produselor softwareSau care sunt așteptările unui CTO de la echipele de dezvoltare

În interviuri ajung de multe ori să discut despre SOLID. Așteptarea este ca programatorii OOP să fi auzit și să aplice principiile SOLID în viața de zi-cu-zi, SOLID reprezentând un set de 5 principii fundamentale ce pun bazele unui cod bine scris.

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder.

Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

www.ittrends.ro

17Nr. 5 - Mai 2013

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

49

10

11

12

13

14

155

6

7

8

arhitectură ce nu îngreunează munca după primele câteva luni de dezvoltare.

Inexpensive AdaptabilityDeschiderea față de schimbare e esențială.

Îi spunem software pentru un motiv și asta pentru că e soft. De ce trebuie ca o schim-bare în cerințe să coste „o avere” din cauză că trebuie schimbat design-ul? Un produs software bine gândit va suporta schimbări ieftine.

Continuous ImprovementAșteptarea este ca o echipă profesionistă

să se concentreze spre îmbunătățire în mod constant: îmbunătățirea codului, a procese-lor, îmbunătățirea tehnologiei. Îmbunătățirea trebuie să vină din partea fiecărui individ, fiindcă în caz contrar ar veni din „cer”, într-o mantie lungă, neagră și pe care scrie birocrație sau nu ar veni deloc, iar atunci ne vom mira că e nasol când mergem acasă și ne gândim că n-am învățat nimic nou.

Fearless CompetenceCând un programator vede o linie de cod

și spune „ce urâtă e linia asta de cod”, dar nu o schimbă fiindcă atunci va deveni a sa, acel programator este un incompetent fricos. Profesionalismul este sinonim cu opusul și anume – competență neînfricată. Când un competent neînfricat vede cod scris prost, îl schimbă și se asigură că nu strică nimic. Codul nu mușcă, incompetența da.

Extreme QualityCalitatea în software este proastă. Echi-

pele de dezvoltare spun că este vina celor de la vânzări, că ei creează presiune și că, din acest motiv, produsele dezvoltate au o calitate proastă. Nonsense! Calitatea este proastă fiindcă codul scris este de proastă calitate, iar când codul este de proastă cali-tate, productivitatea scade și riscul unor noi erori apare. Calitatea extremă vorbește de-spre un principiu de bază al profesioniștilor software – în momente de presiune calitatea crește, nu scade, iar asta pentru că doar sub presiune se văd valorile adevărate ale unui profesionist. Dacă sub presiune o ia pe scurtături, înseamnă că în asta crede – în scurtături.

We will not dump on QANu e treaba celor de la QA să găsească

bug-uri. De fapt, QA-ul ar trebui să nu găsească nimic. După fiecare iterație cei de la QA ar trebui să se întrebe „eu de ce mai am un job?”. Iar atunci când QA va găsi ceva, reacția echipei de dezvoltare ar trebui să fie „cum sărăcie a ajuns bug-ul acolo?”

și nu „ah, ok – hai că-l repar”. QA are ro-lul de a se asigura de validitatea produsului livrat, după ce echipa de produs l-a verificat în prealabil. Un cod verificat de profesioniști va fi în cele din urmă validat de QA.

AutomationAutomatizarea testării e vitală. Testarea

manuală ar trebui să fie o excepție și nu o regulă. Costurile testării manuale sunt imense, însă automatizarea pierde din cauza faptului că pe termen scurt e văzută ca un cost ne-necesar. Echipele profesioniste nu acceptă să nu aibă testare automată im ple-mentată în produsele lor.

Nothing Fragile„Nu ne putem atinge de acel modul fiindcă

e fragil”. Cum adică fragil? O echipă de dez-voltare profesionistă va fi mereu în control când vine vorba de codul pe care-l creează și gestionează. Fragilitatea unui modul e dovada lipsei de control și, în consecință, a lipsei de profesionalism.

We cover for each otherO echipă de produs este o echipă, iar o

echipă își ajută membrii și îi poate suplini la nevoie. Pe un vas echipajul are funcții clar definite, dar în condiții de necesitate fiecare membru îl poate suplini pe celălalt. Echipele de produs trebuie să se asigure că există cel puțin o altă persoană ca suplini-tor și este datoria ei să o facă. Este complet neprofesionistă siuația în care un membru al echipei pleacă în concediu (sau, după cum e vorba, este lovit de autobuz) și tot proiectul stă pe loc.

Honest EstimatesCând un programator spune „îmi ia 50

de ore să termin”, acel programator minte. Nu ai cum să fii atât de exact în estimări. Estimările trebuie să fie oneste, iar estimările oneste vin sub forma unui interval alături de o distribuție de probabilități. Estimările oneste vor fi corecte și estimările oneste vor fi scutite de presiune, fiindcă atunci când cineva va întreba „nu se poate face ceva să fie gata mai repede?”, programatorul care a dat estimări oneste poate spune „Nu”.

You have to say „NO”A spune „Nu” este cea mai importantă

atribuție a unui profesionist, iar când o com-panie angajează un profesionist, acea com-panie se așteaptă implicit să audă și „Nu”. Când trebuie spus „Nu”? Evident, nu din lipsă de chef. „Nu” trebuie spus atunci când un „Da” ar fi o minciună. Profesioniștii nu mint, deci „Nu” ține de profesionalism.

Continuous Aggressive LearningUna din atribuțiile principale ale unui dez-

voltator software este să învețe. Industria software se dezvoltă într-un ritm super ac-celerat. Apar noi limbaje, noi procese, iar din acest motiv un programator care rămâne doar puțin în urmă s-ar putea să nu-și poată reveni niciodată. Cariera de programator e ca și surful – dacă vrei să plutești trebuie să stai pe val, iar pentru asta învățarea continuă și agresivă este esențială.

MentoringIndustria software are o problemă gravă.

Școlile nu sunt preocupate de crearea de profesioniști. Sigur, la școală se învață un limbaj de programare, algoritmi, câteva principii cheie și poate studenții apucă să facă și un proiect (pe care-l termină la 3 dimineața, după o ladă de bere). Însă școlile sunt în ge neral preocupate să transforme necunoscători în cunoscători.

Acesta este probabil cel mai important rol pe care profesioniștii din software îl au – să transforme absolvenții în profesioniști ceea ce se face doar prin mentorare, prin educare, prin puterea exemplului.

Bucătarii bucătarilorLa Yonder dezvoltăm produse software pen-tru alte companii de produse software. Un coleg făcea analogia următoare – „suntem bucătari pentru bucătari”. Dacă analogia este corectă, înseamnă că pentru Yonder dez voltarea profesionistă a produselor soft-ware este chiar mai importantă decât pen tru companiile care ne sunt clienți. Din această cauză ne aflăm într-un proces de îmbu nă-tățire continuă, accentuând tot mai mult nevoia de performanță, dezvoltare continuă și profesionalism.

Cum se schimbă cultura organizațională într-o companie software în ceea ce privește profesionalismul prin aplicarea celor 15 prin-cipii enunțate de Uncle Bob? Totul începe de la individ. Este o decizie individuală dacă un programator vrea să fie profesionist sau nu. Unii vor decide să fie, alții îi vor imita pe cei care sunt, iar cei ce vor rămâne incompetenți înfricați vor înota la mal fără placa de surf ce va fi scufundată în adâncul oceanului agresiv de schimbare continuă. �

1. innovation.tss-yonder.com2. mihainadas.com

Legături externe

www.ittrends.ro

18 Nr. 5 - Mai 2013F I L E D E P O V E S T E

Începuturi ale istoriei Internetului în România

De la Free Software la Internet (III)de Alexandru Rotaru, Ph.D.

Pentru a anunța din timp programul, ca să avem și prezență internațională, am apelat la unii dintre cei mai activi colaboratori ai GURU din Cluj, printre care: prof. Kalman Pusztai, conf. Emil Cebuc și ing. Marius Joldos, toți de la Universitatea Tehnică din Cluj, ing. Dan Bărluțiu, de la IIRUC Cluj și mai ales Adrian Ivanov, vicepreședintele GURU. Și cei din București au fost total implicați în organizare: prof Irina Athanasiu, Daniel Dumitriu, Dragoș Daneti, Serghei Dumitrescu și Cati Marineci, toți de la GURU.

Pentru a avea spațiu și logistică pentru expo-ziție am ales ca loc de desfășurare Casa de Cultură a Studenților din Cluj, iar ca invitați străini nu am reușit să aducem decât doi din zona asociațiilor de Unix: Jeffrey Haemer din partea Usenix și Sergey Kusnetzov, preșe din-tele asociației de Unix din Rusia, de la Aca de-mia de Stat din Moscova. Din păcate Richard Stallman nu a putut veni, dar am distribuit „GNU Manifesto” către toți participanții ROSE ’93. Am avut însă și alți participanți din străinătate, atât din zona universitară cât și din partea firmelor după cum rezultă din programul conferinței ROSE ’93.

Câteva detalii îmi amintesc și acum: cum am călătorit pe drumul București – Cluj cu o dubiță plină cu documentație și cu cei doi invitați preluați din București, cum am stat o noapte întreagă cu două grupe de studenți de la Politehnica din Cluj să sortăm volumele, cum am rezervat cu cei de la IIRUC camere la toate hotelurile din Cluj neștiind câți oameni vor veni în total sau cât de mult a contat cocktail-ul or-ganizat în seara zilei de 29 septembrie la Hotel Belvedere din Cluj pentru a stabili o comuni-care directă minimală cu participanții pe care îi cunoșteam atunci în mică măsură. Așa ne-am cunscut cu Horia Gligor din Timișoara care avea să ne ajute foarte mult în viitor dar și cu Mihai Jalobeanu din Cluj pe care l-am întâlnit atunci pentru prima oară. Dar după aceea și satisfacția a fost pe măsură. Ne uitam în sala

de expoziție cum se trimiteau email-uri prin dial-up (cu ELM) către Usenix despre ceea ce se întâmpla la Cluj. Pe culoare și în standu-rile firmelor era o interactivitate permanentă iar sala de conferință era mai tot timpul plină. Acolo am anunțat pentru prima oară public inițiativa coordonată de Marius Hâncu: „Free Unix for Romania” și am prezentat lucrarea acestuia, am vorbit despre principalele tendințe din IT, free software și Internet ale momentu-lui. În expoziție au fost prezente cam toate firmele importante din România. Primii opera-tori de rețele de pachete comutate: Logic Tele-com și RTNS au avut prezentări, Nini Popovici a prezentat stadiul de implementare din acel moment al RoeduNet și prof. Trandafir Moisa a prezentat firma Intercomp, ca prim operator de comunicații Internet prin VSAT din România. EUnet ne-a asigurat suportul de comunicații prin dial-up pe toată durata evenimentului.

Peste 3 săptămâni de la ROSE ’93, la de-schiderea conferinței Lisa ’93, a lui Usenix din Monterey, California s-a vorbit despre ROSE ’93 și despre România în fața a 2000 de participanți iar la Academia de Stat din Moscova am fost invitați în Aprilie ’94 la con-ferința Open Systems, fiind cooptați ca membri în comitetul internațional de program.

Un alt lucru extraordinar a fost întâlnirea cu Jonathan Peizer la fundația SOROS din București, unde ne-am dus ca să restituim un împrumut de 200 USD. Acolo Nicolai Sandu, coordonatorul programului fundației SOROS: „computere pentru liceele din România” ne-a prezentat pe noi cei de la GURU. Noi i-am pro-pus lui Jonathan Peizer ca toate rețelele ce vor fi donate la licee sa aibă câte un server Linux și cu traineri de la GURU să formăm admi-nistratorii de sistem. Practic atunci s-a stabilit pornirea viitoarei rețele a liceelor din România.

De altfel în noiembrie 1993 s-a decis trans-formarea centrului CPC din București al funda-ției SOROS în centru de training pentru ad-ministratori de noduri Internet. Ulterior a fost

aleasă firma Intercomp ca prim furnizor de In-ternet on-line, în noiembrie 1993 (prof. Moisa Trandafir si Gheorghe Rusu). Prima conexiune on-line a fost prin VSAT la 19,2Kbps iar liceele erau conectate la email prin UUCP folosind dial-up prin serverele SCO Unix și mai apoi serverele Linux din licee. A apărut domeniul sfos.ro și subdomenii internet pentru fiecare li-ceu în parte. Noi cei de la GURU am predat Unix și TCP/IP la CPC începând cu sfârșitul anului 1993. De la o lună la alta apăreau noi domenii pe Internet și interactivitatea prin Internet între licee era într-o creștere semnificativă.

Am realizat cât de mult au contat toate aces-tea când am avut șansa să ne întâlnim cu toți administratorii de noduri Internet din licee la „Tabăra națională pentru sisteme Unix și pentru utilizarea computerelor în comunicații electronice” care s-a desfășurat în perioada 4-9 Aprilie 1994 la Grupul Școlar Eforie Sud. Acolo reinstalam în fiecare noapte cu elevii serverele Linux și toate serviciile Internet, fără a avea practic o conexiune on-line. Ne-au în-trebat: „Unde este Internet-ul?” iar noi le-am spus simplu: „Nu vă faceți probleme. Vom con-strui un Internet al nostru în sala de curs. Noi doar trebuie să vă învățăm cum se face asta”. Eram un grup de 8 profesori și asistenți din partea GURU, toți voluntari și am reușit să-i îngrozim pe profesorii de informatică din licee care ne-au întrebat care va fi rolul lor de acum înainte, mai ales că se simțeau depășiți de elevi în ceea ce privește controlul serverelor Internet. Le-am explicat că acest control nu este necesar și că ei doar trebuie să coordoneze activitățile peste această nouă platformă de comunicare, iar restul va veni de la sine. �

Pentru pregătirea conferinței ROSE ’93, desfășurată în perioada: 30 sept. – 1 oct. 1993, a trebuit să depunem un efort considerabil. În primul rând nu știam unde este mai bine să organizăm

evenimentul și în al doilea rând nu aveam banii necesari pentru acest eveniment.

Alexandru Rotaru

www.ittrends.ro

19Nr. 5 - Mai 2013

O P I N I I

În sfârșit, avem „INDUSTRIE” cum ne-am dorit!

Văzui acum ceva timp comedia „Idiocracy”! Am râs, ne-am distrat dar problema rămâne! Ce ne facem dacă, prin absurd, e adevărată vorba aceea: cantitatea de inteligență de pe pământ e constantă și

populația în continuă creștere?Am citit un articol pompos intitulat „INDUSTRIA aplicațiilor pen-

tru telefoanele mobile, cotată la 8 miliarde de dolari la nivel mon dial”. Nu cifra, veridică probabil, m-a deranjat, ci titulatura respectivă, INDUSTRIA!!! Fără să fiu un fan al comunismului, nici măcar al socialismului științific și societății socialiste multilateral-dezvoltate, eu ră măsesem cu impresia că ai putea spune INDUSTRIE la ceva mult mai palpabil, mai concret, mai vizibil cum ar fi măcar industria de produs ciorapi. Venind din Brăila, patria cămășilor și-a mărcii Braiconf, apucând să văd și cum arată prin interior Șantierul Naval Brăila, Combinatul de Celuloză și Hârtie și Uzina de producție de excavatoare Progresul, am și imaginea a ceea ce, pe vremuri, puteai numi industrie! De aceea, chiar dacă aparțin cu totul breslei informaticienilor, n-am încă acea lejeritate și mândrie să numesc activitatea de scris linii de program pentru „Fart Attack” sau „Angry Birds” o „industrie”, lejeritate întâlnită de exem-plu la distribuitorii de WinterFresh care se recomandă ca lucrând în „industria gumei”.

În domeniul IT mai activează cu succes „industria de social media” care susține producția a tone de like-uri, share-uri, video-uri stil „Harlem Shake”, pisicuțe, cartoane cu panseuri adânci („Dacă ești bun cu cei din jur, văcuțele o să ne dea lapte, brânză, unt și ouă”), știri gen „N-o să-ți vină să crezi ce-a mâncat Bahmuțeanca la micul dejun” (de fapt erau doar două ouă ochiuri gătite desigur în celebra tigaie). Avem și „indus-tria” de edvărtaizing care produce clipurile cu tigaia. Instant a apărut și industria de comercializare like-uri, doar 10$ pentru 5000 like-uri, cu opțiuni pe țări, oferta de comercializare profile cu poze de gagici mișto, tocmai bune de pus la „in relation with”, să „muară dujmanii dă necaz” și „industria” de branding, care a generat de-a lungul timpului producții record de slogane reușite, de la „România, mereu surprinzătoare”, la „Fabulospirit”, idee cumpărată cu doar 100.000€ de MRU, pe atunci doar ministru de externe, dar cu potențial.

Avem „industria” de hit-uri destinată maneliștilor și hipsterilor, „industria” de ring-tonuri și de fonduri sonore precum banda lui Moebius care-ți face șanț pe creier în Mall-uri, când ești la cumpărături sau prin restaurante și discoteci, „industria” de imnuri, ăl mai nou fiind Imnul Stațiunii Mamaia, cu „paranghelia” ridicată la rang de in-teres local, insomnia de vară la rang de boală națională și perechile de silicoane decoltate pe post de obiective turistice!

„Industria” de simulare a pazei și apărării obiectivelor prosperă și ea și împreună cu ea și acționarii, mulți din ei ori foști delincvenți ori foști lucrători (absolut întâmplător) prin fosta miliție, de nu mai poți să-i deosebești! Nu găsești Mol, colț de stradă sau instituție publică la care zidul (sau SUV-ul) să nu fie sprijinit să nu cadă de vreun găligan care muncește doar „la sală” ridicând inutil tone de greutăți, deși ar fi putut, la pregătirea și aptitudinile lui, să lucreze cu mai mare eficiență pentru comunitate la pavarea străzilor, de exemplu!

Deși se consumă din ce în ce mai puțină energie electrică, „industria” moriștilor de vânt a luat și ea avânt! Nu contează faptul că vântul bate când vrea el și că energia injectată în sistem fluctuează în așa hal încât,

pentru a stabiliza sistemul, restul sistemelor, termocentrale sau hidro-centrale, sunt pornite și oprite des și ca atare lucrează ineficient! Dra-gostea de energie verde, cu investiții plătite din banii românului, a ajuns să bage în faliment termocentralele românești, ce primesc cotă redusă de vânzare a curentului, în dauna europenilor cu elice, făcând astfel dreptul copilului propriu mai puțin important decât dreptul musafirului! Tot la capitolul ăsta se încadrează și domolirea elanului industriei chi-mice românești, în dauna concernelor prietenilor doamnei Merkel care a mirosit că și industria tâmpeniilor atractive produce bani buni pe care, vorba aia, e imoral să-i lași în portofelul proștilor! Ca atare, studenții Technische Universität Berlin sunt finanțați de stat prin acordarea de fonduri, spații de lucru pentru a înființa startup-uri ale căror inovații sunt vândute apoi altor corporații. Ca să vă faceți o idee, angajații aces-tor startup-uri au produs venituri de un miliard de euro în anul 2012! Ca să-i stimuleze, Angela Merkel le face vizite, ultima dată s-a jucat cu „Panospective”, un soi de beșică de fotbal cu camere foto pe fiecare hexagon, o arunci în sus și face poze de jur împrejur. Sunt sigur că astă invenție o să descopere teroriștii gen maratonul din Boston mai eficient decât au făcut-o dronele și hexa-octa-copterele, și ele produse azi într-o isterie din ce în ce mai mare!

„Industria” birocrației se dezvoltă, și ea, din plin, dar a căpătat o nouă dimensiune cu ajutorul calculatoarelor și al Internetului! Nu era sufi-cient ca țăranii să se plimbe la oraș să depună cereri pentru subvențiile europene pe suprafețele cultivate, acușica este necesar să îndeplinească și baremurile de eco-condiționalitate și bunăstare la animale. Asta înseamnă că dacă inspecția vine și porcul din bătătură este plin de noroi (că, ce să vezi, porcu-i porc și-i place să-și facă siesta în noroi) omu’ se linge pe bot de subvenția pe grâu. Dacă tânărul fermier n-a lăsat cumva primele trei rânduri de porumb neculese, ca ofrandă pentru gâștele cu gât golaș ce au traseu de migrație peste parcela lui, pa și cu subvenția pe floarea-soarelui!

„Industria” de băgăcioși în seamă prosperă și ea, asociațiile de oieri găsind o portiță deschisă și-o ureche milostivă la Ministerul Agriculturii pentru a putea justifica și ei cotizația pe care o percep de la țăran! La ei trebuie musai să vină fermierul, în întortocheata lui cale către APIA, să primească și de la ei o ștampilă pe cererea sa pentru ca cineva calificat să ateste că oaia lui behăie suficient de european pentru a primi subvenție!

Două nedumeriri am, la puzderia de industrii din astea de succes cu care ne procopsirăm, de ce-a trebuit să mai luăm și „centura de siguranță” de la FMI și de ce naiba ne-au pus centura asta cam ciudat, peste gură, și-atunci când vine câte-o tranșă de plată și trage cineva de ea, ne intră și în fund? �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

20 Nr. 5 - Mai 2013S O L U Ţ I I

Accesarea datelor importante de pe dispozitivele mobile atrage și riscuri impliciteDispozitivele mobile devin tot mai mici și mai valoroase, iar odată cu această trans-formare, riscul de a fi pierdute sau furate crește substanțial. Dacă dispozitivul pier-dut ajunge în posesia unor persoane rău intenționate sau, mai rău, a concurenței, compania se află într-o situație precară, cauzată de pierderi financiare sau de informații confidențiale.

Majoritatea utilizatorilor mizează pe faptul că pierderea unui dispozitiv mobil, fie că vorbim de tabletă, laptop sau tele-fon, nu este o situație care să cauzeze mari neplăceri, însă deseori neglijează existența unor informații importante pe dispozitivul respectiv, informații care pot fi accesate de persoane neautorizate.

Care sunt soluțiile pentru recuperarea sau blocarea datelor aflate pe dispozitive, în cazul pierderii?Experiența personală ne demonstrează întotdeauna că prevenirea este mai bună decât remedierea unei probleme. Ex pe-riența practică ne arată însă că ne mo-bilizăm mult mai repede atunci când situația critică s-a instalat deja, și nu înainte. Cu toate acestea, uneori este prea târziu pentru realizarea unor operațiuni de remediere, dacă nu s-au luat în avans măsuri de precauție.

Aceeași situație apare și în cazul pier-derii unui dispozitiv mobil, care conține

numeroase informații relevante pentru activitatea profesională a utilizatorului. Pot fi pierdute informații confidențiale, rapoar te și cifre de vânzări, parole sau date de acces către diferite conturi. Pentru a preîntâmpina astfel de evenimente, soluția potrivită este protejarea dispozitivelor mobile împotriva furturilor.

În ce constă, mai exact, soluția de pro-tejare? Compania are posibilitatea de a de-ține controlul asupra dispozitivelor mobile, prin monitorizarea activă a acestora: se poate afla în permanență cine este utiliza-torul unui dispozitiv și unde este lo calizat la un anumit moment. Cel mai important avantaj este însă oferit de obiectivul prin-cipal al soluției, acela de a oferi protecție a datelor împotriva furtului.

Nu spuneți niciodată „niciodată”! Protejați-vă dispozitivele mobile împotriva furturilor și câștigați numeroase beneficiiLocalizarea în timp util și chiar recupera-rea dispozitivului pierdut se traduc imediat în numeroase beneficii pentru companie, în condițiile în care utilizarea acestuia de către alte persoane ar înseamna pierderi de bani, timp, dar și de date confidențiale și sensibile.

Soluția de protejare a dispozitivelor mobile se conectează automat prin Wi-Fi și începe urmărirea fizică a dispozitivului. În plus, utilizatorul are mai multe variante de acționare. Acesta poate localiza dis-pozitivul mobil și poate trimite un mesaj

la distanță celui care îl deține la momen-tul respectiv, cu intenția de a-l recupera. Această metodă de comunicare poate duce la recuperarea dispozitivului și reprezintă un final fericit, fără alte complicații.

În cazul în care prima opțiune nu este validată, utilizatorul are la îndemână cea mai bună alternativă: poate șterge de la distanță toate datele pentru a limita acce-sul persoanelor străine și pentru a stopa eventualele acțiuni frauduloase. În acest caz, pierderea unui dispozitiv nu mai re-prezintă un dezastru de proporții, atât timp cât informațiile confidențiale și datele de acces au fost șterse cu succes, fiind astfel securizate și protejate.

În concluzie, este recomandat să vă luați măsuri de precauție și să vă protejați dispozitivele mobile pe care le utilizați cel mai mult și pe care le purtați des la întâl-niri sau în alte circumstanțe. Evenimente neplăcute pot surveni oricând, iar soluțiile de protejare sunt întotdeauna cea mai bună alegere.

Pentru mai multe detalii despre aceste soluţii de protejare a dispozitivelor mobile împotriva furturilor sau a pierderilor și despre cum se pot plia acestea pe nevoile companiei, vă invităm să intrați în legătură cu un consultant, accesând website-ul www.classit.ro sau ne puteți contacta la adresa de e-mail office@classit.ro. �

Protejați-vă dispozitivele mobile pentru evenimente neprevăzutede Marina Drăghici, PR Specialist, Class IT Outsourcing

Pe măsura înmulțirii dispozitivelor mobile, experiența utilizatorului se transformă, iar acțiunile sale devin tot mai dependente de facilitățile oferite de mobilitate. Tot mai multe companii s-au aliniat acestui trend și oferă angajaților posibilitatea de a sincroniza şi de a accesa informațiile interne direct de pe dispozitivele mobile – tablete, laptop-uri sau

telefoane. În acest context, dispozitivele mobile se transformă dintr-un accesoriu portabil într-un mic depozit de informații importante și confidențiale ale companiei, iar valoarea acestora pentru dumnevoastră poate depăși costul echipamentului.

Marina Drăghici, PR Specialist, Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro

21Nr. 5 - Mai 2013

L O R E D A N A ’ S V O I C E

„There is no such thing as a free coffee”

Am auzit acum mulţi ani de zile această vorbă şi, fie că vă vine să credeţi sau nu, era legată de... PR. Nu de Page Rank-ul de la Google, evident, ci de relaţiile publice.

Totul are un preţ care, mai devreme sau mai târziu, va fi plătit. Pentru fiecare favoare se va găsi ceva care să fie cerut în schimb sau oferit. De la cadouri trimise cu diverse ocazii şi sărbători şi până la achiziţia de spaţiu plătit la un moment dat, trecând prin multe alte variante, un lucru rămâne clar: totul se plăteşte.

Aveam mai demult o serie pe blog cu privire la „ce se plăteşte în PR” şi mulţi păreau uimiţi uneori de elementele prezentate acolo.

În acest context, nu pot să nu îmi aduc aminte de unul din primele lucruri pe care le doresc multe companii – sau pe care mulţi oameni cu poziţii-cheie în diverse instituţii le aşteaptă de la o agenţie de relaţii publice: relaţiile. Acele conexiuni cu toată lumea! Indiferent că a mai lucrat sau nu cu clienţi dintr-un anumit domeniu, de la agenţie se aşteaptă să aibă contactele necesare şi relaţii create cu jurnalişti, bloggeri etc.

Ideea implicită ar fi că aceste relaţii ar putea fi utilizate de către agenţie pentru a aduce vizibilitate companiei-client în mod gratuit. Cum ar veni, existând o relaţie creată deja, înţeleasă ca prietenie, atunci oamenii aceia, indiferent cine sunt, vor răspunde imediat pozitiv propunerilor venite de la agenţie şi nu vor dori să fie în vreun fel compensaţi pentru ceea ce fac. Numai că aceste relaţii nu pot fi utilizate de agenţiile de PR în mod gratuit pe perioadă nedeterminată. Sigur că un prieten te va ajuta atunci când ai nevoie, ba poate şi unii oameni cărora le scrii pentru prima oară. Dar nu te poţi baza pe bunăvoinţa lor la infinit.

Relaţiile se întreţinAcest lucru este valabil atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Un gând bun, un semn de viaţă venit din ambele direcţii, un umăr atunci când este necesar şi ajutor atunci când se poate – iată câteva dintre „ingredientele” unei prietenii. Nu poate „trage” o singură persoană întotdeauna şi nici nu se „ţine scorul”. Oricine are perioade mai bune şi momente mai rele, dar nu este corect ca aceeaşi persoană să fie mereu cea care caută şi dă un semn de viaţă şi cealaltă cea care se mulţumeşte doar să răspundă – indiferent că vorbim

despre relaţiile de familie sau despre cele de prietenie. Sigur că un prieten adevărat te ajută fără să se gândească la ce beneficii poate obţine în viitor, dar probabil nimeni nu îşi doreşte să fie prietenul care ajută – indiferent de modalitate – şi nu este ajutat la rândul lui când are nevoie sau nu primeşte înapoi ceva (dacă i s-a cerut să împrumute ceva: obiecte, bani etc.).

La fel şi în afaceri, relaţiile se întreţin, mai ales că în final afacerile se realizează între instituţii doar pe hârtie, în final interacţionând tot oameni şi nu forme de organizare. Nu discut cu clienţii doar despre următoarea campanie, subiecte de newslettere, comunicate de presă ş.a., ci discutăm şi despre familii, iar uneori chiar ne întâlnim în contexte informale. La fel stau lucrurile în ceea ce priveşte jurnaliştii şi bloggerii. Sigur că nu poţi să devii prietenul şi confidentul tuturor şi nici nu este acesta scopul. Dar nu poate fi nici totul în extrema cealaltă, a unei prezenţe reci, distante, seci tot mereu.

Rezultatele nu vin peste noapteÎmi aduc aminte de cineva care avea impresia că va putea avea un boom de 500% în vânzări dacă „investea în PR pentru o săptămână” şi evident un buget cât mai mic. Nu am să dezvălui numele acelei companii cu care am ales să nu lucrez şi nici bugetul disponibil, ceea ce ţin însă să subliniez este fapul că, oricâtă creativitate ar fi oferită de agenţie, tot este nevoie şi de un buget. Nu se poate să îţi doreşti să ai rezultate pe care le-ai obţine investind 50.000 euro (în PR, nu advertising, n.b.) cu un buget de 500 de euro. Sigur că există diferenţe între bugetele oferite de diverse agenţii, însă chiar dacă o agenţie ar putea face în 40.000 euro ceea ce alta ar face pe 50.000 euro, în niciun caz nu ar putea oferi aceleaşi rezultate cu 500 euro.

Discuţia cu privire la măsurarea rezultatelor în relaţiile publice este lungă şi poate voi scrie despre acest aspect cu alt prilej. Până atunci reiau titlul articolului: there is no such thing as a free coffee (cu varianta mai cunoscută de „There ain’t no such thing as a free lunch” cu acelaşi înţeles). Se spune că în viaţă totul are un preţ. Există şi gratuităţi, dar cu siguranţă nu la infinit. Afacerile trebuie să aducă profit, până la urmă de aceea sunt făcute. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

În afaceri este bine să nu ajungi dator şi să nu te bazezi pe gratuităţi!

«

www.ittrends.ro

22 Nr. 5 - Mai 2013O P I N I I

Pentru cititorii acestor rânduri, poate că un vechi PC cu procesor Celeron și 512 MB RAM și un laptop recent, cu procesor I7 și 8 GB RAM ar putea juca, ambele, rolul de stație de lucru, dar nu același software va fi potrivit pentru a le pune în mișcare. Sau poate că vechiul Dvs. PC de la birou a ajuns în camera copiilor, pe post de „jucărie” și nu veți dori ca primele lor experiențe în fața tastaturii să fie frustrante, chinui toa re, din cauza vitezei prea mici a sistemului. La fel, software-ul simplu, vechi și „neînzor-zonat” ce își face atât de bine datoria pe serverul companiei Dvs. nu va fi privit cu ochi buni de către un împătimit de jocuri, care visează, pentru laptopul propriu, la cele mai noi și sofisticate efecte grafice, lansate în programele „ultimul răcnet”. Deci, ce distribuție alegeți, astfel încât să îmbinați stabilitatea și securitatea cu ca-racteristici cât de cât moderne ale soft-ware-ului?

Am căutat demult răspunsul la această întrebare. Din fericire, în ultimele luni s-au lansat noi versiuni, care m-au ajutat mult.

Prima este legendara distribuție Debian (http://www.debian.org) - poate cea mai completă și mai stabilă formă de GNU/Linux care există. Deși dezvoltatorii pre-zintă Debian ca pe o distribuție de uz ge-neral, în practică versiunea Debian stable este folosită, în special, pentru mașini cu rol de server. Însă pentru aceia care doresc să instaleze Debian pe un laptop sau pe o stație de lucru obișnuită, versiunea Debian unstable oferă programe mai noi, potrivite pentru utilizarea comodă în lucrul de zi cu zi. Cuvântul „unstable” nu trebuie să îi sperie pe cei nefamiliarizați cu mediile GNU/Linux: realitatea arată că erorile cu adevărat supărătoare pe care le poate observa un utilizator tipic în software-ul denumit „unstable” sunt rare (în fapt,

muuuuuult mai rare și mai puțin ener-vante decât cele dintr-o instalare Windows obișnuită :) ! ).

În mai, Debian a lansat versiunea majoră 7.0.0, în repository-urile oficiale ale căreia se găsesc peste 37.000 de pa-chete software. Ea rulează pe nu mai puțin de 11 (unsprezece!) arhitecturi hardware

- adică cam orice, de la un microcom-puter Raspberry Pi sau telefon mobil la un super computer - ceea ce îl face cu adevărat un sistem de operare universal. Ca prim efect observabil, apariția versiunii 7.0.0 „aduce la zi” multe pachete care deveniseră, poate, prea „conservatoare” în seria anterioară, 6.0.x.

Problema pe care mi-am pus-o a fost aceea de a găsi o distribuție care să îmbine stabilitatea și puterea Debian, consumul redus de resurse hardware și relativa noutate a pachetelor software (care să facă plăcută utilizarea pe desktop). Deși foarte aspectuoase, ver-siunile recente de Ubuntu GNU/Linux au devenit puțin prea pretențioase cu „elec-tronica de dedesubt”, iar efectele grafice sofisticate folosite în interfața Unity au introdus unele erori sâcâitoare, momen-tan nerezolvate. De aceea, după câteva în cercări, m-am oprit la Linux Mint Debian Edition (LMDE) (http://www.linuxmint.com/download_lmde.php), a cărei deviză spune totul: „From

freedom came elegance” („Din libertate vine eleganța”). El a ajuns, recent, la ver-siunea 201303 (martie 2013).

Spre deosebire de forma de bază a Linux Mint, LMDE este provenit direct din Debian (testing) și se actualizează doar din când în când, prin „pachete de actualizare”. Nu este nevoie să (re)instalați LMDE la fie care versiune nou apărută, iar pentru adap-tare la eventualele constrângeri hardware dispuneți de două interfețe grafice alter-native: Mate (mai simplă și mai rapidă)

și Cinnamon (mai aspectuoasă, dar mai complexă).

Până la „întâlnirea” noastră viitoare, vă invit cu seriozitate să folosiți Linux Mint Debian Edition pentru lucrul de zi cu zi, pe calculatorul Dvs. de la birou. Deși nu m-am consultat în prealabil cu nimeni, se pare că și unii autori străini sunt de acord: Linux Mint pare a fi cel mai bun desktop GNU/Linux al momentului! Vă urez testare plăcută :) ! �

Din libertate vine eleganța...de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Aceia care au avut curiozitatea să testeze personal mai multe distribuții GNU/Linux, pe perioade îndelungate, știu cât de dificilă este o alegere potrivită.

Rãzvan Sandu

www.ittrends.ro

23Nr. 5 - Mai 2013

R E V I E W

AmbalareTelefonul vine ambalat cu un cablu de date și un converter AC to USB versiune britanică sau americană. Când achiziționați telefonul trebuie să verificați dacă vi se dă și un ștecher euro-pean. Telefonul poate fi încărcat prin USB.

HardwarePartea frontală și spatele sunt construite cu Gorilla Glass 2. Cele două părți de sticlă conferă telefonului o senzație de rigiditate. Părțile late-rale sunt din cauciuc și rotunjite să încapă mai bine în palmă. Rezultatul este un telefon foarte ușor de ținut în mână, degetele se lipesc foarte bine de părțile laterale care asigură că telefonul nu va aluneca din mână.

Telefonul păstrează designul minimalist din gama Nexus, negru, fără logo și butoane fizice pe partea frontală. Partea din spate este inte-gral din sticlă întreruptă de difuzor și de cadrul de plastic din jurul blițului. Sticla acoperă camera, logoul Nexus, informațiile legale și o textură de tip mozaic, un element foarte inedit al designului. Spatele cât și fața nu sunt pro-tejate de părțile laterale atunci când stau în contact cu alte suprafețe, iar faptul că ambele sunt din sticlă le face predispuse la zgârieturi. Acelaşi dezavantaj îl prezintă și în momentul în care telefonul este scăpat pe jos, deoarece dacă se crapă partea din spate camera nu mai este utilizabilă.

În partea de jos telefonul prezintă un ele-ment de design unicat: 2 șuruburi expuse, por-tul de încărcare și microfonul. Jack-ul de căști a fost mutat în partea de sus unde se mai află și microfonul secundar pentru anularea zgo-motelor de fundal. În partea stângă se regăsesc butoanele de volum și slotul pentru microSIM, iar în partea dreaptă butonul de pornire.

LG și Google au oferit acestui telefon un LED de notificări care folosește întreg spec-trul de culori. LED-ul este mai mic decât cel de pe Galaxy Nexus, dar mai mare decât LED-ul microscopic găsit pe majoritatea telefoanelor.

Ecranul este LCD cu rezoluția 1280x768. Culorile par puțin șterse, negrul nu este atât de intens ca pe un AMOLED și nici luminozitatea nu este atât de puternică. Faptul că partea din față este acoperită cu sticlă face ca lumina să se reflecte și să acționeze ca o oglindă atunci când telefonul este folosit afară. Bateria este de 2100 mAmp și are o autonomie de peste 30 de ore. Camera foto principală are 8 mega pixeli și poate filma 1080p, dar opțiunile de filtre și efecte video sunt aproape inexistente.

Android 4.2.1 vine cu o configurare a setă-rilor în aplicația de cameră, setările principale fiind situate circular. Există un mod panoramic și un nou mod numit Photo Sphere care poate face poze de 360 de grade în toate direcțiile.

Procesorul Snapdragon S4 Pro de 1.5 Ghz și cei 2 Gb de RAM fac ca telefonul să se miște foarte fluent. În testul Quadrant, Nexus 4 a depășit cu puțin HTC One X-ul, iar depășirea se datorează în principal memoriei. Samsung Galaxy Note II este mai rapid.

Telefonul se mișcă bine pe WiFi, 3G şi GPS, dar un mare dezavantaj este că nu are LTE.

SoftwareLG Nexus 4 este primul telefon lansat cu Android 4.2, iar această versiune aduce câteva îmbunătățiri printre care butoanele din bara de notificare, care ajută să activezi și dezactivezi diverse opțiuni precum WiFi, Bluetooth, GPS etc. De asemenea s-a implementat posibilitatea de a adăuga widgeturi pe lock screen.

Tastatura prezintă de asemenea o nouă se-tare asemănătoare cu Swipe. Terminalul vine echipat cu Google Wallet, care folosește tehno-logia NFC, dar din păcate acesta este disponibil doar î n Statele Unite ale Americii.

PrețÎn ceea ce privește prețul Nexus 4 este accesibil, fiind mai ieftin decât alte telefoane cu aceleași specificații. Aceasta este o strategie de marke-ting realizată de Google pentru a-și promova

mai bine sistemul de operare. Din acest punct de vedere raportul calitate preț este foarte bun, iar diferența dintre versiunea de 8 și 16 gb este foarte mică.

ConcluziiPărțile rele:� Sticla de pe spatele telefonului este un punct

vulnerabil� Probleme cu vizibilitatea ecranului la lumină

puternică� Lipsa unui slot pentru card de memorie� Bateria nu este detașabilă� Lipsa LTE� Foarte puține setări pentru camera foto� Nu are în dotare căștiPărțile bune:� Design elegant, nu pare ieftin� Va avea mereu ultima versiune de Android

lansată pe piață� Rulează Android pur� Autonomie mare la baterie, în comparație

cu alte modeleNexus 4 poate fi achiziționat și de pe situl evoMAG. �

Review Nexus 4de Adrian Constantin, Class IT

Încă de când a intrat pe piața telefoanelor mobile, Google a încercat mereu să producă terminale de înaltă calitate pentru a-și evidenția cât mai bine funcțiile sistemului său de operare. Nexus 4 este un telefon LG fabricat pentru Google. Este ultimul din seria Nexus, seria de telefoane care rulează întotdeauna cea mai recentă versiune Android.

• 1.5GHz quad-core Qualcomm Snapdragon S4 Pro APQ8064• Adreno 320 GPU• 2GB RAM• 8GB sau 16GB memorie (fără slot SD)• display 4.7 inch, rezoluție 1280x768 full-matrix IPS Plus • baterie incorporată de 2100 mAh • camera principală de 8MP, camera frontală de 1.3MP • WiFi b/g/n (dual band) cu Miracast• Bluetooth• NFC, Slimport• Încărcare Wireless • Dimensiuni: 133.9 mm x 68.7 mm x 9.1 mm• Greutate: 139g• Sistem de operare Android 4.2 Jelly Bean

Specificații:

www.ittrends.ro

24 Nr. 5 - Mai 2013E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

În cadrul conferinţei, Cristian Tomescu, Manager Marketing, Communication and Business Development PwC România, a prezentat câteva statistici legate de piaţa de publicitate online românească. În 2012, valoarea totală a acesteia s-a ridicat la 98,6 milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de 2011. Anul trecut, 53% din ve-nituri, respectiv 52 de milioane de lei au fost realizate în ultimele şase luni.

O creştere similară de 7% a fost înregistrată în 2010, când piaţa a urcat la 91,8 milioane de lei, potrivit studiul realizat de PwC România în parteneriat cu filiala locală a IAB.

„Piaţa de profil a crescut cel mai mult în 2008, când a înregistrat un plus de 70% comparativ cu anul anterior, până la 72,4 milioane de lei, pentru ca apoi să scadă cu 10% şi să revină pe creştere (cu 32%) în 2010”, a declarat Cristian Tomescu.

Cel mai des utilizate formate publicitare online în 2012 au fost cele embed (47,66 milioane lei), urmate de cele interuptive (17,18 milioane lei) şi de conţinutul spon-sorizat.

Companiile care au investit cel mai mult în publicitatea online în a doua jumătate a

anului trecut au fost cele din industria de telecomunicaţii, cu 5,86 milioane de lei, ur-mate de cele din zona financiară – 4,32 mi-lioane de lei – şi auto (3,06 milioane de lei).

Conţinutul media se adaptează aşteptărilor tot mai ridicate ale publiculuiPrincipalele motive care au stat la baza creşterii industriei de publicitate româneşti sunt acelea că publicul şi conţinutul media s-au schimbat. Petrişor Obae, fondator al Paginademedia.ro, a arătat cum online-ul s-a transformat „dintr-un sector dat la o parte, care primea cea mai mică felie din publicitate în urmă cu câţiva ani, într-o in-dustrie reală, căreia este important să i se

acorde aceeaşi atenţie şi importanţă, atât de către advertiseri, cât şi de cititori”.

De aceeaşi părere este şi Cristina Baza-van, jurnalist freelancer, bazavan.ro, care a explicat cum s-au modificat aşteptările oamenilor în ceea ce priveşte informarea şi cum, în viitor, se va ajunge la furnizarea de informaţii condensate, coerente şi care apelează la emoţie, prin canale noi, de la telefoane la tablete sau chiar televizoare.

În acest context, Traian Năstase, Digital Marketing Senior Consultant, GfK România, a precizat că gradul de utilizare al internetului pe mobil în România a fost 14% în 2012, în timp ce consumul total de internet în primul trimestru din 2013 a ajuns la 51,2%, de la 49% anul trecut.

„Piaţa locală de smartphone-uri s-a cifrat la 995.000 de unităţi, în 2012, în creştere cu 37%, iar cea a tabletelor a avut un avans de 390%, la 270.000 de

bucăţi”, a spus Năstase.Mihaela Ganciu, Direct Sales Manager,

SimPlus, a exemplificat cum s-a modificat industria de mobile marketing şi cum smartphone-ul a ajuns să fie un canal tot mai folosit pentru a promova conţinuturi diverse, legate de servicii precum Phone Joker (care apelează un număr scurt ce per-mite schimbarea vocii) sau aplicaţii mobile care comandă taxi prin SMS. �

DPAD 2013 – ediția a 3-aPiaţa locală de publishing şi advertising online este puternic influenţată de noile tehnologii,

care schimbă constant strategia jucătorilor din piaţă. Puternic influenţaţi de noile tendinţe din domeniu, de audienţe diverse, dar şi de uneltele pe care le au dispoziţie pentru a se face

remarcaţi în peisajul media autohton, aceştia s-au reunit marţi, 14 mai 2013, în cadrul celei de a treia ediţii Digital Publishing & Advertising Day (DPAD).

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

http://www.agora.ro

http://www.system-plus.ro