B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 4 - Aprilie 2013 Nr. 4 - Aprilie 2013 www.ittrends.ro

„Ceea ce m-a interesat în permanență a fost și este „Ceea ce m-a interesat în permanență a fost și este să avem clienți foarte mulțumiți. Chiar și acum să avem clienți foarte mulțumiți. Chiar și acum răspund și interacționez personal cu clienții.”răspund și interacționez personal cu clienții.”

Pag. 12-13Pag. 12-13

CEO, evoMAG.ro

INTERVIU

Călin Rangu,Călin Rangu,Director Executiv,Director Executiv,Departamentul de Departamentul de Dezvoltare, CIO CouncilDezvoltare, CIO Council Pag. 2Pag. 2

eHEALTH

Florica Moldoveanu,Florica Moldoveanu,Președinte AsociațiaPreședinte AsociațiaHL7 RomâniaHL7 România Pag. 10

FILE DE POVESTE

Alexandru RotaruAlexandru Rotaru Pag. 18

Mihai Pătrascuevev

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 4 - Aprilie 2013

E D I T O R I A L

Cândva, în Evul Mediu, haiducii erau consideraţi de către cei mai mulţi oameni obişnuiţi drept nişte răzbunători. Ei erau cei care generau echitate socială, luând (cu forţa şi adesea fără milă) bunuri

de la cei avuţi şi socotiţi prea hrăpăreţi, pe care apoi le împărţeau la cei nevoiaşi şi la oropsiţii sorţii. Iar astfel de personaje existau pretutindeni în lumea de atunci, din Anglia până în codrii mioritici. Robin Hood proceda absolut similar cu Iancu Jianu.

Cine crede că vremea haiducilor a apus se prea poate să se înşele amarnic. Înainte de asta însă, o precizare. Litera-tura romanţată păstrează scrieri despre astfel de perso naje îmbrăcate în haine romantice, de salvatori ai neamului. Aceeaşi literatură nu prea prezintă multe evenimente cu şi despre haiducii „răi”, mult mai numeroşi, cei care jefuiau, batjocoreau şi omorau doar pentru simpla plăcere şi pentru punga proprie.

Epoca contemporană pare să ne fi adus pe cap un nou climax al haiduciei. Un gen de haiducie care se desfăşoară însă cu metodele lumii moderne: tastatura de calculator şi accesul la Internet. Mă refer aici, fără îndoială, la o haiducie „rea”, prezentă aproape permanent în paginile ziarelor de pretutindeni, o haiducie menită nu să echilibreze balanţa socială, ci pur şi simplu furtului de oriunde se poate pentru satisfacerea unor interese şi pofte personale.

Că o astfel de haiducie se numeşte hoţie, jaf modern sau crimă cibernetică are mai puţină importanţă. Fenomenul este real, dur, generând uneori consecinţe dramatice, şi prin însăşi esenţa lui justifică orice luptă împotrivă, cu orice mijloace. Numai că nu o astfel de haiducie reprezintă motivul rândurilor de faţă.

În România, spre deosebire de alte meleaguri, pare să existe şi un alt gen de haiducie, una care foloseşte aceleaşi mijloace informatice pentru a ajunge la îndeplinirea scopu-rilor. Este o haiducie pe invers, că tot trăim noi în ţara în care chestiuni precum prostituţia şi homosexualitatea sunt tabu-uri sociale, despre care nu se pot face dezbateri naţionale, deşi toată lumea ştie că sunt practicate aproape pretutindeni. Este vorba de haiducia de stat.

Să luăm un caz concret, dovedit şi parafat prin prisma propriei experienţe a sus-semnatului. Contributorul X, de obicei de dimensiuni financiare modeste, primeşte hârtii peste hârtii de la administraţia financiară Y, cu tot felul de somaţii, ameninţări şi în cele din urmă înştiinţări de blocare a conturilor, pentru neplata impozitului Z sau a taxei W (sau a unei combinaţii oarecare între Z şi W).

Evident, contribuabilul X se duce, de mai multe ori, la cozile interminabile de la ghişeele Y pentru a face plângere,

pentru a discuta şi pentru a cere ca situaţia să fie rezolvată, el ştiind şi având în braţe ditamai dosarul cu kilograme de acte care demonstrează că este un contributor cu frica lui Dumnezeu şi cu respect faţă de Fisc, şi, ca atare, că el şi-a plătit întocmai şi la timp toate impozitele Z şi taxele W, precum şi toate combinaţiile între acestea inventate pe par-cursul fiecărui an de tot felul de păpuşari de prin ministerul de resort al autorităţii Y.

Are X vreo şansă să i se facă dreptate? În mod evi-dent, nu. Oficial, cu un document parafat prin inevitabila ştampilă oficială, i se va răspunde, cel mult, că simulările derulate pentru reglementarea cererii nu au oferit rezultate concludente şi, ca atare, conturile vor rămâne blocate până la acoperirea sumelor datorate.

Folosind căi ocolite, X va putea afla, într-un târziu, că pumnalul care i s-a înfipt în spate se datorează unei fâţe de 19 ani, amanta sau, după caz, ruda vreunui şef de serviciu, care a „tastat greşit la calculator” sumele datorate de con-tribuabil. Şi care l-a făcut pe acesta să devină dator pe viaţă faţă de stat. Şi că, evident, persoana în cauză nu poate fi trasă la răspundere, deoarece „odată introduse în calcula-tor cu atâţia ani în urmă, datele respective nu mai pot fi corectate”.

Mergând pe aceleaşi căi neoficiale, respectivul contri-buabil mai poate afla, de pildă, că un alt motiv al păţaniei sale este şi acela că, din lipsă de bani pentru acoperirea promisiunilor electorale, guvernul a bătut cu pumnul în masă ca autorităţile din subordine să facă rost de fonduri pe orice cale. Inclusiv prin haiducie.

O haiducie care, în acest caz, se limitează la contribua-bilii modeşti. De ce? E foarte simplu. Deoarece aceştia nu îşi permit o armată de avocaţi care să atace şi să demoleze în instanţă haiducia comisă. În plus, sumele trecute ca dato-rate nu depăşesc aproape niciodată valori bătătoare la ochi, astfel încât costul unor astfel de eventuale procese nu ar justifica nici pe departe declanşarea bătăliei.

Povestea haiduciei instituţionalizate contemporane nu are happy end. Ea nu va deveni niciodată sursă de opere ro-mantice. Ea îi poate doar face pe oameni să îşi facă o cruce mare şi să spună: Fereşte-mă, Doamne, de năpastă. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

Haiducie cu orice preţde Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro

2 Nr. 4 - Aprilie 2013I N T E R V I U

Rep.: În contextul în care există o tendință de migrare spre Cloud Computing și de migrare a departamentelor de IT înafara companiilor, dar și într-un con-text local, în care marile companii inter-naționale de IT își doresc ca interlocutor mai degrabă pozițiile CFO și CEO, decât CIO, se poate vorbi despre un declin al puterii de decizie a CIO (directorului de IT)? Care mai este viitorul profesiei CIO?

Călin Rangu: Puterea de decizie este foarte mult legată de persoană, de om. Există oameni care în companiile lor sunt recunoscuți ca personalități care adaugă valoare și care aduc un aport la dezvol ta rea business-ului, și în aceste situații poziția lor este mult mai bună și are un viitor. Există și oameni de IT care sunt văzuți ca fiind foarte tehnici și care au probleme de comunicare între IT și business, și care prin prisma noilor tendințe de externali-zare, de cloud, de IT ca utilitate, probabil sunt văzuți ca nefiind neapărat necesari organizației, aceste servicii putând fi ex-ternalizate, pe baza unui SLA clar și de multe ori chiar în condiții de securitate superioare celor care puteau fi asigurate intern. Lumea se temea de cloud pentru că nu îi era clar cum poate rezolva problemele de securitate, dar concluziile care se pot trage azi sunt că outsourcing-ul de cali-tate (bazat pe standarde și audit) asigură un standard de securitate mai bun decât ți l-ai putea asigura prin mijloace proprii în cadrul companiei. CIO-ul trebuie să treacă tot mai mult spre business și să devină mai degrabă un Chief Innovation Officer, decât un Chief Information Officer. Pe CEO nu-l interesează cloud-ul, pe el îl interesează cifrele și cât ar putea economisi mergând pe un scenariu sau altul, cum poate lansa noi produse mai rapid, cum poate deveni mai eficient.

Rep.: Comisia Europeană recomandă guvernelor statelor membre să utilizeze

cât mai mult soluții Open Source. Care este poziția CIO Council în această privință?

C.R.: Este foarte limpede că guver-narea ar trebui să fie deschisă publicu-lui, deschisă interogărilor și deschisă interoperabilității. Au fost discuții lungi fie și numai pentru obținerea bugetului României în format XML sau într-un alt format neproprietar, accesibil oricui. Cred că Open Source este cea mai bună metodă de eficientizare și de reducere a costuri-lor. Îmi amintesc că în perioada în care eram CIO la Raiffeisen, la un moment dat, datorită solicitărilor foarte clare din zona de business de a reduce cheltuielile, am renunțat la niște contracte pentru pro-grame proprietare, în cazul cărora numai mentenanța se ridica anual la câteva sute de mii de euro, și am trecut pe Open Source. În acel moment am trecut 4.000 de calculatoare din rețeaua băncii pe Open Office. Interesant este faptul că nu am avut plângeri în momentul în care le-am instalat Open Office în locul pachetului Office pro-prietar, cu licență, utilizat anterior. Acest lucru dovedește și faptul că de fapt nu-l foloseau, sau foloseau foarte puține dintre capabilitățile acestuia. Cele mai mari pro-bleme în organizațiile mari este că lumea nu folosește anumite programe, pentru că nu are nevoie. În acel moment am păstrat totuși un anumit număr de licențe pentru heavy users, pentru cei care chiar foloseau intensiv acele programe și aveau nevoie de ele. Open Source ar trebui să fie mult mai la modă, mai ales în perioada de criză.

Atunci când intri însă pe o anumită nișă trebuie să-ți iei măsuri compensatorii pe alte nișe. Atunci când externalizezi, când faci outsourcing, trebuie să-ți dezvolți în cadrul propriei companii un departament de service level management, de manage-ment a serviciilor și a furnizorilor, pentru că altfel riști să intri în probleme mult mai mari decât aveai înainte de a externaliza.

Rep.: Cloud Computing este foarte la modă. Prinde și în România, sau suntem încă doar la faza de discuții?

C.R.: Cloud-ul devine tot mai prezent și mai profesionalizat. IMM-urile nici nu ar trebui să mai ia în considerare altfel de soluții decât pe cele de cloud compu ting. Ar scăpa în acest mod de costurile foarte mari pe care le presupun achiziția de echi-pamente, de licențe, de personal specia-lizat. Nu are nici un sens să investești în IT, câtă vreme poți achiziționa de pe piață exact serviciile de care ai nevoie, la dimensiunea de care ai nevoie. De exem-plu un ERP nu te diferențiază de competi-tori. Are sens să dezvolți intern doar acele soluții care te pot diferenția de competiție. Aplicațiile clasice de administrare gen ERP, CRM chiar, pot fi foarte bine achiziționate ca servicii în cloud.

Rep.: CIO Council promovează ideea de CIO guvernamental. Poți dezvolta puțin ideea?

C.R.: Da, este o idee generoasă care încearcă să aducă un nivel suplimentar de maturitate în piață, atât la nivelul factorilor de decizie, cât și la integrarea serviciilor administrației în favoarea cetățeanului. Foarte multe proiecte pornesc din rațiuni tehnice, uitându-se care este finalitatea acelor servicii. �

I-ul din CIO, de la Information la Innovationde Romulus Maier

De vorbă cu Călin Rangu, Director Executiv, Departamentul de Dezvoltare, CIO Council, despre transformarea profesiei de director de IT, Open Source, Cloud Computing și rolul unui CIO

guvernamental.

Călin Rangu, Director Executiv, Departamentul de Dezvoltare, CIO Council

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

3Nr. 4 - Aprilie 2013

www.ittrends.ro

4 Nr. 4 - Aprilie 2013O P I N I I

Va conduce consumerizarea la dispariția PC-urilor?

Cele mai recente rapoarte IDC și Gartner care șochează prin procentele de scădere a vânzărilor de PC-uri în primele trei luni ale anului au stârnit un predictibil tăvălug de co-mentarii, scenarii, anticipații, prohoduri și ironii în sfera

mondenă a analiștilor și columniștilor, care este de mult divizată în biserici și bisericuțe, în prieteni și dușmani ai Windows-ului, în fani și denigratori ai fenomenului Apple sau din simpli chibiți cărora le place să bage fitile…

Fenomenul scăderii vertiginoase a vânzărilor de PC-uri este real și oarecum anticipat de la apariția primei generații de iPad. Ceea ce a creat tornade de panică a fost valoarea istorică de 14% a acestei scăderi, care a dat peste cap și barometrele IDC-ului, care anticipau un declin ceva mai blând, de 7,7% pentru aceeași perioadă. Deși Gartner mai îndulcește puțin oțetul apreciind o scădere de doar 11%, Asymco pune sare pe rană estimând o scădere de 16% a vânzărilor de sisteme Windows PC, fără a lua în calcul vânzările de Mac.

Primele reacții au venit din partea producătorilor cu pierderi substanțiale, și se pare că toți respiră cam greu, cu excepția lui Lenovo care se bucură de o stagnare. Vendorii de PC-uri au și aruncat pisica în ograda din Redmond, afirmând mai fățiș sau mai din colțul buzelor că Windows 8 nu este chiar ceea ce așteptau și că larga deschidere a noului SO către gadgeturile mobile le creează dificultăți de adaptare utilizatorilor tradiționali de PC-uri. IDC zice că nici utilizatorii individuali nu s-au repe-zit să cumpere computere cu noul SO, prețurile laptopurilor sau monitoarelor cu touchscreen care pot oferi tot ce e mai bun pentru Windows 8 rămânând încă destul de ridicate.

Adversarii declarați ai Windows-ului atâta așteptau… Ei arată cu degetul spre greșeala strategilor de la Microsoft care din dorința de a scoate cât mai rapid pe piață un sistem de operare care să balanseze popularitatea iPhone și iPad au optat pentru un hibrid între de-acum clasicul Windows 7 și interfața Metro concepută pentru mobile, o combinație pe care cei mai răutăcioși o numesc „Windows Frankenstein”.

Privind spre cealaltă tabără, mulți își aduc iar aminte de vizionarismul lui Steve Jobs, care după primele eșecuri cu stațiile de lucru Mac, în plină epocă de glorie a PC-urilor bazate pe Windows, a investit în piața de larg consum, mizând pe faptul că cea mai mare parte a aplicațiilor rulate pe computerele personale vor deveni de folosință personală grație unor sisteme de operare mult mai inteligente.

Dar sunt Apple și Microsoft singurii sau cu adevărat vinovați pentru declinul unei piețe care a ajuns de la vânzări de 88,6 de milioane de PC-uri în primul trimestru al anului 2012, la 76,3 mi lioane PC-uri în perioada similară a acestui an? Se crede că acest declin era de anticipat, din moment ce de cel puțin de 2-3

ani se discută tot mai serios de o epocă post PC, dar nu despre o dispariție totală a acestora precum dinozaurii după glaciațiune, ci pur si simplu de o reducere a ponderii PC-urilor în favoarea dispozitivelor mai mobile și mai apropiate de nevoile individuale ale utilizatorilor.

Trebuie să recunoaștem că din punct de vedere conceptual, desktopul tradițional nu a evoluat prea mult, rămânând o simplă cutie denumită prozaic „Unitate Centrală”, la care ne-am învățat să conectăm tot mai multe periferice: monitoare mai mari sau mai plate, tastaturi, harduri externe, camere pentru videoconferințe sau dispozitive mouse tot mai sofisticate. În ciuda unor reduceri extraordinare a costurilor de mentenanță oferite încă de acum 15 ani, soluțiile de virtualizare a aplicațiilor desktop au rămas într-un con de penumbră, ca rezultat al unui acord tacit între producătorii hardware și software care nu au văzut cu ochi buni proliferarea think-pad-urilor sau a licențelor server. Dar Desktop Virtualization nu și-a spus încă ultimul cuvânt și va avea un mare rol în portarea aplicațiilor enterprise critice către platformele private sau hibride de cloud sau direct către dispozitivele mobile.

Pe de altă parte curentul BYOD (bring-your-own-device) nu a apărut dintr-o dorință samariteană a utilizatorilor de a proteja investițiile angajatorilor, ci din nevoia reală de mobilitate și de acces remote la aplicațiile sau bazele de date folosite la birou.

Trebuie să recunoaștem că sunt multe lucruri pe care încă nu le putem face pe un tablet… Vor fi zone unde nu se va putea renunța la puterea de procesare sau de stocare a unor stații grafice, chiar dacă aplicațiile respective vor putea fi rulate în paralel și în cloud. Aplicațiile de business și în special cele din zona 3C (content, colaborare, comunicare) au fost primele care au migrat în cloud și pe măsură ce se vor consolida și standardele de securitate, majoritatea aplicațiilor pe care până mai ieri le puteam accesa doar de pe un PC vor putea fi folosite în mod virtual sau agățate aiurea din cloud…

Soluțiile hibride oferite de unii producători bazate pe notebook-uri din ce în ce mai slim, cu ecrane touch, fixe sau detașabile, reprezintă cu siguranță viitorul imediat. PC-ul nu va dispărea, ci va trebui să sufere o transformare conceptuală, prin faptul că actuala unitate centrală va fi mobilă și se va „îndocka” la o pleiadă de periferice care ne vor aștepta cuminți acasă sau la birou... �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Radu Crahmaliuc

www.ittrends.ro

5Nr. 4 - Aprilie 2013

www.ittrends.ro

6 Nr. 4 - Aprilie 2013B U S I N E S S P R O C E S S M A N A G E M E N T

de Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant Membru IIBA, ABPMP

Am auzit despre procesele de business și e posibil să le uităm. De acum încolo, le vedem și ne aducem aminte de ele... Vor urma „episoadele” în care vom începe să le executăm și să înțelegem.

Primul pas, poarta de intrare în lumea proceselor de business. Vom încerca să înțe-legem ce reprezintă modelarea. La fel ca în orice început, primul pas este, sau pare să fie cel mai greu. Nici nu am început bine drumul și ne punem deja prima întrebare:

De ce avem nevoie de modelare ? Ca prima etapă din ciclul de viață al unui

proces de business, modelarea are ca scop: � Elaborarea unei reprezentări grafice

ușor de înțeles de către toți participanții la proces.� Identificarea activităților care vor fi

executate. � Identificarea oamenilor care execută

activitățile. � Identificarea acelor activități repetitive

care pot fi automatizate.� Oferirea unei viziuni unitare asupra

proceselor atât oamenilor de business cât și celor din IT.

Lista poate continua însă nu este cazul să facem o enumerare rigidă. Înțelegerea va veni pe măsură ce vom avansa în călătoria noastră.

Pentru a putea modela un proces avem nevoie de un set de elemente grafice cu semnificație specifică și care aduc înțelegere comună asupra business-ului.

Abordarea bazată pe crearea unui model folosind elemente grafice ajută foarte mult la adoptarea unui limbaj comun între busi-ness și IT. Sunt binecunoscute disputele și

diferențele de înțelegere dintre analiștii de business și programatori atunci când sunt create aplicații sau soluții informatice pen-tru business pe baza unor specificații soft-ware elaborate prin tehnici specifice ingi-neriei software.

Nu contest calitățile și avantajele pe care le aduc tehnicile în dezvoltarea soluțiilor pentru business, dar sunt convins că lu-crurile vor fi complet diferite atunci când cele două părți (business și IT) vor avea o aceeași înțelegere a proceselor și a modului în care se vor executa. Valoarea este adusă în această situație de elementele grafice fo-losite. Și aici vom putea afirma fără echivoc - I see and I remember.

Atunci când vorbim despre modelarea proceselor folosind elemente grafice speci-fice (pe care le mai numim şi simboluri), trebuie să avem în vedere că aceasta nu se poate face oricum. Sunt reguli care trebuie respectate. Simbolurile nu pot fi folosite decât în anumite condiții și în conformitate cu definiții clare și conforme unor stan-darde adoptate la nivel global.

Nevoia de a adopta și de a adera la stan-darde în această zonă de management, este guvernată printre altele, de nevoia compa-niilor de a avea un limbaj comun asupra modului în care se derulează procesele de business colaborativ, mai ales în mediile deschise, heterogene și cu o distribuție geografică din ce în ce mai diversificată.

Până la urmă, standardele sunt cele care dau diferența dintre o abordare sistematică și sistemică, disciplinată și orientată către eficiența în business de cea dominată de arbitrar și conjunctură.

Standardul cel mai utilizat în prezent pentru modelarea proceselor de business, este cel elaborat de OMG și este cunoscut sub abrevierea BPMN 2.0 (http://www.bpmn.org/).

În urma modelării vom obține atât dia-grama de proces care devine un asset ex-trem de important al organizației cât și ele-mentele necesare implementarii acestuia în departamentul IT.

Practic, odată cu finalizarea diagramei de process, ne pregătim să intrăm în etapa a doua – cea dedicată implementării/ automatizării proceselor de business.

În completarea celor de mai sus, doresc să mai aduc în discuție și câteva elemente calitative legate de importanța acestei prime etape din ciclul de viață al oricărui proiect.

Modelarea proceselor de business devine din ce în ce mai mult o prioritate pentru ma-nagement și analiștii de business, deoarece există o cerere din ce în ce mai mare de a documenta, înțelege și îmbunătăți procesele de business. Conducerile organizațiilor au început să realizeze că operarea unei afaceri fară a avea procese bine documentate poate semăna cu conducerea unei aeronave fără instrumente și echipamente de navigare.

Procesele bine documentate și executate fluent sunt esențiale pentru o funcționare coerentă a business-ului urmărindu-se în permanență îndeplinirea obiectivelor. �

Modelarea proceselor de business

„I hear and I forget. I see and I remember. I do and I understand” Confucius

Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant

L-am citat aici pe celebrul filozof chinez, pentru simplul fapt că intrarea în fascinantul univers al proceselor de business se aseamănă foarte multcu mesajul acestuia.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Celor care doresc mai multe detalii asupra cursului de modelare pe care l-am construit și pe care-l predau, le stau la dispoziție la adresa de email: cristian.ivanus@neurosoft.ro

www.ittrends.ro

7Nr. 4 - Aprilie 2013

S O L U Ţ I I

ADLIC este unul din cele mai mari pro-iecte în cloud. Experienţa SIVECO în dez-voltarea celui mai accesat portal pentru admiterea în licee (http://admitere.edu.ro) constituie un bun exemplu pentru adopta-rea serviciilor cloud în educaţie.

SIVECO este partener tehnologic pentru Ministerul Educației Naţionale și a dezvol-tat aplicația ADLIC (Admiterea în Licee) din 2001. Din 2011, modulul de publicare a informaţiilor pe Internet foloseşte platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure. Aceasta oferă disponibi-litate permanentă, capacitate de calcul practic infinită, redundanţă şi securitate a informaţiilor.

În fiecare an, aproximativ 200.000 de elevi completează fișele cu opțiuni pentru liceu. În ziua în care se anunţă rezultatele sunt peste 24 de milioane de afişări, o per-formanţă de trafic posibilă graţie acestei soluţii tehnice extrem de solide şi perfor-mante.  

Începând din 2001, sistemul informa-tic pentru înscrierea şi repartizarea com-puterizată a candidaţilor la examenele naţionale a gestionat corect, în condiţii de perfectă securitate şi transparenţă peste 3,5 miliarde opţiuni exprimate de circa 2,5 milioane candidaţi.

Avantajele eTraining ca serviciu cloudSIVECO oferă soluţia de eTraining ca serviciu cloud. Un avantaj foarte mare este flexibilitatea costurilor: clientul plăteşte în fiecare lună în funcţie de consum, fără să existe o sumă minimă sau abonament. În funcţie de specificul industriei şi de cerinţe, specialiştii din SIVECO pot oferi cursuri multimedia interactive.

SIVECO Applications 2020 Project:CloudFolosirea avantajelor cloud a fost extinsă şi pentru sistemul ERP furnizat de SIVECO - SIVECO Applications 2020 Project:Cloud.

Acesta este rezultat din evoluţia sistemu-lui de bază standard SIVECO Applications 2020, după luarea în considerare şi adap-tarea la rigorile tehnologice şi funcţio nale ale următorilor ani.

Sistemul conţine o gamă vastă de apli-caţii: financiar-contabilitate, achiziţii, con-tracte, producţie, stocuri, vânzări, proiecte, salarizare, transporturi, managementul de şe urilor etc. Este de remarcat versatili-tatea deosebită în combinarea acestora şi, mai ales, în parametrizarea şi personaliza-rea pentru simbioza optimă cu modelul şi practica de afaceri ale clientului.

„Principalul avantaj al SIVECO Appli cations 2020 Project:Cloud este flexibili-tatea. Utilizatorii dispun de o bază de date judicios structurată, generată prin colectarea sistematică a informaţiilor în procesul de business. Prelucrarea acestora se face în conformitate cu fluxurile de lucru menite să confere rigoare, eficienţă şi siguranţă activităţilor de zi cu zi. Siste-mul asigură trasabilitatea documentelor primite şi/sau emise, oriunde şi oricând. SIVECO Applications 2020 Project:Cloud se im-plementează rapid, modificările impuse de eventuale schimbări ale legislaţiei sunt realizate în cel mai scurt timp de la apariţia acestora. Se remarcă optimizarea costurilor resurselor hardware şi software drept consecinţă a utilizării tehnologiei Cloud, iar reducerile de costuri cu infra-structura informatică sunt semnificative. Securitatea tuturor informaţiilor este în concordanţă cu re alizările de vârf la nivel internaţional”, declară Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare SIVECO Applications.

Pachetul informatic integrat dezvoltat de SIVECO Romania are în structură com-ponente cu un grad ridicat de flexibilitate a informaţiilor stocate, a căror funcţionare este independentă de Sistemele de Ges ti u ne a Bazelor de Date utilizate (SGBD).

Activitatea fiecărei companii este in te-grată într-o bază de date unică, accesibilă de pe diferite medii de lucru. Sistemul asigură adaptarea la orice schimbare legis-lativă fără întârzieri sau blocări ale acti-vităţii şi fără a afecta lunile precedente.

„Serverul virtual răspunde cerinţelor tot mai numeroase venite în condiţii de austeritate a bugetelor. Acum, şi compa-niile de mai mici dimensiuni, care nu îşi puteau permite să achiziţioneze şi să ope-reze un sistem ERP, pot beneficia, cu un buget rezonabil, de avantajele pe care le oferă SIVECO Applications 2020 Project:Cloud”, conchide Ştefăniţă Ghiţă. �

SIVECO mizează pe tehnologia cloudDe ce Cloud? Avantajele sunt importante pentru fiecare client: rapiditate, flexibilitate, accesibilitate şi costuri semnificativ reduse. Iată cum a valorificat SIVECO Romania atuurile tehno logiei cloud.

Afişări pe portal.edu.ro

Sursa: trafic.ro

www.ittrends.ro

8 Nr. 4 - Aprilie 2013B U S I N E S S A N A L Y T I C S

de Daniel Cruceanu

Prin definiție, managementul presupune atingerea obiectivelor prin intermediul altora, și ca atare comunicarea și coordo-narea sunt esențiale astfel încât întregul să fie calitativ superior sumei părților. În acest sens au evoluat și sistemele infor-matice destinate acestui segment de ac-tivitate, integrând planurile, prezentarea rezultatelor, analizele, dar și acțiunile de corecție sau schimbare, multe dintre ele având și facilități de mapare pe procesele de afaceri, nefiind limitate la structura departamentală a organizației sau la per-soane nominalizate.

Astfel a apărut conceptul de management al performanței întreprinderii (Enterprise Performance Management) ce presupune integrarea strategiei cu operaționalul, dar și integrarea măsurării performanței dintre financiar și celelalte departamente ale unei întreprinderi. Este un salt important de abordare față de modelul de management tradițional în care strategia era stabilită la nivelele superioare, comunicată în josul organizației anual, iar raportatea și stabili-rea măsurilor de corecție era luată la inter-vale mari de timp. La fel de importantă este și abordarea integrată interdepartamentală a performanței, spre deosebire de modelul tradițional în care fiecare departament își stabilea proprii indicatori și planuri de măsuri, care erau corelate, doar parțial și la intervale mari de timp, cu celelalte departamente. Prin aceste nou concepte, conducerea și optimizarea performanței

sunt integrate, informarea pentru luarea deciziilor și comunicarea acestora se face în timp real, asigurându-se o reacție rapidă dar și flexibilă la dinamica în creștere a mediului de afaceri.

Produsele software care adresează do-meniul de management al performanței întreprinderii sunt segementate în: ma-na gementul strategiei, planificare, buge-tare și previziune, managementul profi-tabilității și a costurilor, raportarea și consolidarea financiară pentru structuri multi-organizație, precum și altor domenii dedicate cum ar fi lanțul de aprovizionare, activele, sau cheltuielile.

Suntem obișnuiți să ni se prezinte realizările în domeniul afacerilor ca fiind consecința unor viziuni novatoare, și așa este, dar de cele mai multe ori nu ni se prezintă și eforturile de punere în practică a viziunii, care, la fel ca și viziunea, fac diferența dintre succes și eșec. Există și viziuni foarte bune care au eșuat, în prin-cipiu din două motive esențiale și anume: trecerea de la viziune la „hai să facem”, fără existența unui plan strategic care să asigure coordonarea între diverse aspecte ale afacerii și părți ale organizației și fără să asigure cadrul necesar de coerență pentru manifestarea sinergiei și nu a dis-persiei de energie, și al doilea, incapaci-tatea de a executa planurile datorită lipsei de monitorizare a evoluției și neaplicării măsurilor de corecție pentru atingerea obiectivelor stabilite, coroborat cu alegerea

unor oameni care nu erau cei mai potriviți pentru anumite poziții.

Produsele software destinate mana-gementului strategiei ne ajută exact în aceste elemente critice ale succesului unei afaceri, asigurând cadrul pentru comuni-carea obiectivelor, implementarea planu-lui, prezentarea situației prezente, elabo-rarea și comunicarea măsurilor necesare de corecție. Produsele avansate, cum ar fi, Oracle Scorecard and Strategy Mana ge-ment și SAP Strategy Management oferă facilitățile necesare pentru definirea struc-turată a obiectivelor și cascadarea lor în josul organizației, stabilirea indicatorilor cheie de performanță, aplicarea metodolo-giei de monitorizare bazate pe score card-uri, tratarea excepțiilor, dar și integrarea atât cu alte aplicații de analitică a afacerii pentru preluarea datelor reale, cât și integrarea cu aplicații de uz general, cum ar fi accesarea mesageriei electronice pentru lansarea de acțiuni fără a părăsi aplicația, sau pentru lucru colaborativ, fiind disponibile și ver-siuni pentru dispozitive mobile.

În edițiile viitoare vom continua cu prezentarea produselor de planificare, bugetare și previziune și a celor destinate managementului profitabilității și a cos-turilor. �

Sisteme informatice destinate managementului performanței afacerilor

Daniel Cruceanu

În articolul anterior vorbeam despre desfășurarea activităților la nivelul operațional al afacerilor făcând o comparație cu conducerea unui autoturism, căruia trebuie să îi dăm comenzi în timp real și să luăm decizii pentru a păstra drumul către destinația dorită. În con-tinuare, ne vom concentra pe managementul afacerilor care presupune, în schimb, stabilirea

destinației dorite, a drumului optim către aceasta și a direcțiilor de orientare, precum și obser-varea situației curente și acțiuni de corecție a drumului predefinit spre destinație, sau chiar schimbarea destinației când aceasta este necesară.

www.ittrends.ro

9Nr. 4 - Aprilie 2013

UNIUNEA EUROPEANA

EDI�IA2 0 1 3CONFERIN�à INTERNA�IONALà TELECOM

PARTICIPANTI LA EDITIA 17ALCATEL‐LUCENT,

ALLVIEW, APPLE, ASUS, certSIGN, COSMOTE,

ERICSSON, EUROWEB,EVOLIO, HITACHI,

HONEYWELL, HUAWEI, INTEL,KAPSCH, LENOVO,

LG ELETRONICS, ORANGE, Q�EAST SOFTWARE,

RADIOCOM, RCS – RDS,ROHDE&SCHWARZ,

ROMKATEL, ROMSYS,ROMTELECOM, SONY,

TEAMNET, Veridian Systems,VODAFONE, XEROX, ZTE

PARTENERI MEDIAAgerpres, Agora Group,

Auto Bild, Business Arena,Business24.ro,

Chip, ComputerBlog.ro, Comunica�i Mobile, Connect,

Diplomat Club, Fin.ro,FinWatch, IDG,

Inform Media, IT Trends, Media Expres, Medialook,

MTR Press, Piata Financiara,Railway PRO, T&T,

Tribuna Economica,Ziare.com, Ziarul Financiar

ASOCIATIIACC, ACD, ADSI, AEN, AITR,

Al. Digitala, AmCham, ANEIR,ANIS, ANISP, ANSSI, AOAR,

AOMR, AOTR,APDETIC/ECOTIC, APERO,APREL, APTI, ARB, ARCA,

ARIES, ARMO, ATIC, AXTI, CIO COUNCIL,

Internet Society, RONIX, SUNE

www. zcom. ro

17

16MAI2013

ZIUA COMUNICATIILOR - EDI�IA 16, 2012 CES LAS VEGAS 2013 MWC BARCELONA CEBIT HANNOVER NETWORKING

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMATIONALA

INREGISTRAREA PARTICIPARII LA: www.zcom/inregistrare tel: 021 2557900 email: office@agnor.ro

www.ittrends.ro

10 Nr. 4 - Aprilie 2013e H E A L T H

Informatica medicală este o disciplină aflată la granița dintre știința calculatoa-relor, informatică, electronică și medicină. Cuprinde aspecte teoretice și practice ale prelucrării și comunicației informației în domeniul sănătății și al biomedicinei, urmărind optimizarea achiziției, a sto-cării, utilizării și regăsirii informației. Scopul său general este îmbunătățirea calității proceselor medicale și de îngri-jire a sănătății. Obiective corelate sunt: reducerea costurilor, eficientizarea ges-tiunii informației în unitățile furnizoare de servicii medicale, îmbunătățirea pro-cesului de instruire în medicină, eficien-tizarea cercetării științifice medicale, și altele. Exemple de aplicații ale informa-ticii medicale sunt: sistemele informatice de spital, sistemele de monitorizare de la distanță a stării de sănătate a pacienților, sistemul de prescripție electronică (ePre-scribing), dosarul electronic al pacientului (EHR), sistemul informatic al asigurărilor de sănătate la nivel național, sistemele de prelucrare și analiză a imaginilor medi-cale care oferă asistență în actul decizio-nal medical, etc.

Informatica medicală din România a cunoscut o puternică dezvoltare în ultimii zece ani, fiind favorizată de progresele tehnicii de calcul, prezența pe piață a unor dispozitive medicale performante și dezvoltarea infrastructurii rețelistice a României. Industria românească de soft-ware medical s-a dezvoltat, devenind

competitivă pe plan mondial. Aceasta și ca o consecință favorabilă a orientării către utilizarea standardelor internaționale în implementarea sistemelor informatice medicale, premiză a interoperabilității la nivel național și internațional.

Interoperabilitate și standarde în informatica medicalăStandardele asigură interoperabilitatea sis temelor informatice furnizate de produ-cători diferiți. În ultimii ani se constată și pe piața de software medical din România o orientare tot mai accentuată către folo-sirea standardelor. Setul de standarde folosit cu preponderență în majoritatea țărilor din lume este ISO/ANSI HL7. Acesta cuprinde standarde referitoare la schimbul de date între aplicații (ex. HL7 V2.x și HL7 V3), la structura documentelor electronice (ex. CDA: Clinical Data Architecture, EHR: Electronic Health Record), standarde con-ceptuale (ex. HL7 RIM) și altele. HL7 EHR va sta la baza implementării Dosarului Electronic al Pacientului în România, im-plementare care va fi finalizată în ianuarie 2014. Asociația HL7 România, care cu-prinde companii importante producătoare de software medical dar și reprezentanți ai mediului universitar și furnizori de servicii medicale, promovează folosirea standardelor HL7 în implementarea sis-temelor informatice medicale. Aceasta este o condiție necesară pentru asigura-rea interoperabilității la nivel național,

dar și un pas important pentru interopera-bilitatea între aplicațiile medicale la nivel internațional.

În numerele următoare vom încerca să prezentăm mai pe larg situația actuală și perspectivele informaticii medicale românești, folosirea standardelor pe piața informaticii medicale românești și internaționale. �

Despre autorProfesor la facultatea de Automatică și Calculatoare, departamentul de Calcu latoare, Universitatea POLITEHNICA București, pro-decan al facultății. Președinte al aso ciației HL7 România. Contribuții științifice impor-tante la crearea și dezvoltarea domeniului graficii pe calculator (Computer Graphics) în România. Alte domenii științifice de in-teres: prelucrarea și analiza imaginilor digitale, Ingineria Programelor, vizualizarea și reconstrucția tridimensională a datelor din imagini medicale, realizarea animației pe calculator.

Informatica medicală în România și HL7 de Florica Moldoveanu

În primul rând, în calitate de președinte al asociației HL7 România și prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare, salut inițiativa Agora de deschidere a unei coloane de informatică medicală lunară. Sperăm ca această coloană să răspundă unei tendințe curente crescătoare în societatea românească, de implicare tot mai puternică a tehnicii de calcul și informaticii în

domeniul medical. Inițiativa este urmarea unei colaborari non-profit între Agora și asociația HL7 România (http://www.hl7romania.ro/). Vă dorim un bun venit la această rubrică.

www.ittrends.ro

11Nr. 4 - Aprilie 2013

www.ittrends.ro

12 Nr. 4 - Aprilie 2013I N T E R V I U

Rep.: Când ați înființat evoMAG? Cum a fost începutul?

Mihai Pătrașcu: Am început afacerile în 2005 prin vânzarea de echipamente, fără a avea la acel moment un magazin online. În vremea aceea lucram în mentenanță, reparam calculatoare, și căutam o modali-tate prin care să le pot furniza clienților mei calculatoare cât mai rapid posibil. Aveam în întreținere calculatoarele de la cca. 10 firme și căutam soluții să le livrez calculatoare cât mai rapid, fără a mai trece printr-un proces lung de ofer-tare. Am intuit atunci că vânzările online se vor dezvolta foarte repede. Firma mea se chema atunci Evolution Prest Systems, am mai scurtat numele și am pornit un site de comerț online sub numele Evolution Systems. În acea vreme dețineam și o rețea de cartier pe care le-am vândut-o celor care mi-au dezvoltat situl. Prin intermediul

sitului am scurtat foarte mult procesul de vânzare. Clienții din acea vreme erau pre-ponderent persoane fizice sau firme mici. Numele sitului continua însă să fie prea lung și crea confuzii, clienții mă sunau și mă întrebau dacă e cu i sau cu y, cu s la sfârșit sau fără. Am decis să-l scurtez din nou și am încercat 3 denumiri: evoMag, evoSys și evoShop. O perioadă am tes-tat toate cele 3 denumiri și am constatat că evoMag este denumirea preferată de clienți. Situl a crescut încetul cu încetul și la un moment dat am ajuns în situația în care nu mi-a mai rămas timp și pentru mentenanță. Am mărit în timp și numărul de furnizori. Am început cu ProCa și ul-terior s-au adăugat Scop Computers și alți furnizori. La început aveam sediul în apar-tamentul personal, făceam asamblare de calculatoare în sufragerie.

Rep.: ...americanii și-au început aface-rile în garaje, noi românii le-am început în apartamente.

M.P.: Da, noi nu aveam garaje. Primii mei clienți au fost cele 10 firme la care făceam mentenanță, plus abonații rețelei de cartier. Mă cunoșteau și aveau încredere în mine. M-au ajutat foarte mult prietenii care au venit alături de mine și care după 8 ani încă sunt angajați în firmă. Acestea cred că au fost ingredientele succesului, accentul pus pe eficiență în livrare și aju-torul prietenilor.

Rep.: Ce cifră de afaceri ați avut în primul an și cum a evoluat afacerea ulterior?

M.P.: În medie am crescut cu 40-50% de la an la an și în fiecare an am crescut peste creșterea pieței. Dacă piața creștea cu 30-35%, noi creșteam cu 50%, diferența ve-nind din marketing și din calitatea servi-ciilor. Ceea ce m-a interesat în permanență a fost și este să avem clienți foarte mulțumiți.

Chiar și acum răspund și interacționez per-sonal cu clienții. Și această atitudine caut să o insuflu în permanență și angajaților.

Rep.: Într-un interviu pe care l-ați acordat în urmă cu aproximativ 1 an ați afirmat că în 2012 piața comerțului on-line va crește cu cca. 30% și că pentru evoMAG estimați o creștere de 35-40% și că vă situați pe locul 4 într-un top al magazinelor de comerț electronic. Cum s-au îndeplinit aceste previziuni și pe ce loc sunteți azi?

M.P.: Noi am crescut anul trecut cu 37%, ca să vă dau o cifră exactă. Piața de comerț online a crescut cu mai puțin de 30%, după estimările noastre. Probabil că o să avem cifre mai exacte în câteva luni. Și estimez că ne situăm undeva pe locul 2 sau 3 în piață și că deținem cca. 7% din piață.

Rep.: Ce planuri aveți pentru anul curent?M.P.: Credem că va fi un an dificil,

chiar mai dificil decât anul trecut. Piața de comerț online va crește însă și anul acesta cu 25-30% iar planul nostru este să creștem cu până în 40%. Anul acesta

Antreprenoriat în stare purăMihai Pătrașcu, CEO evoMAG.ro a avut amabilitatea să ne dezvăluie câteva din secretele comerțului online și din drumul de succes al companiei.

de Romulus Maier

Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.ro

www.ittrends.ro

13Nr. 4 - Aprilie 2013

I N T E R V I U

am adăugat categorii noi de produse, gama FMCG și gama de consum, care sperăm să crească foarte rapid. Avem și produse care se găsesc în hypermarket-uri și mizăm pe faptul că având din ce în ce mai puțin timp liber, deoarece clienții noștri vor fi nevoiți să lucreze din ce în ce mai mult, vor prefera comoditatea cumpărăturilor online, inclu-siv pentru produse de uz casnic. Sperăm ca până la jumătatea anului să ne mutăm într-un sediu mult mai mare, cu un de-pozit mult mai mare. Și chiar începând din această săptămână vom prelungi progra-mul de livrări până la ora 21:00 și vom în-cerca să livrăm produsele aflate pe stoc în aceeași zi, cu mașinile noastre. Experiența ne-a demonstrat că nu putem realiza acest lucru prin firme de curierat, pentru că fie este prea costisitor, fie prea greu de admi-nistrat. Avem un stoc de câteva milioane de euro și pentru produsele aflate în stoc vom asigura livrarea în aceeași zi.

Rep.: Momentan acționați doar în București. V-ați gândit să vă extindeți și în alte regiuni ale României?

M.P.: Da, avem un plan foarte ambițios de a deschide puncte proprii de vânzare în anumite regiuni dar încă nu am pornit la implementarea lui.

Rep.: Câte produse aveți în acest mo-ment în ofertă?

M.P.: În acest moment avem în ofertă cca. 50.000 de produse dintre care în jur de 10.000 de produse le avem pe stoc. Restul le comandăm și le livrăm, de regulă, în cca. 24 de ore, oriunde în România.

Rep.: Ce cifră de afaceri ați realizat în 2012?

M.P.: În 2012 am avut o cifră de afa-ceri de aproape 14 milioane de euro. Anul acesta avem în plan să ajungem la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro.

Rep.: Câți angajați aveți și care este media de vârstă? Am observat că aveți o echipă foarte tânără.

M.P.: Media noastră de vârstă este de 26 de ani. Avem și angajați de peste 50 de ani dar media de vârstă este de 26 de ani. Mizăm foarte mult pe energia tinerilor. În tot grupul avem până în 70 de angajați.

Rep.: Care sunt cele mai vândute ca-tegorii de produse?

M.P.: În continuare cel mai bine se vând laptop-urile dar cresc puternic și tabletele și smartphone-urile. Vindem foarte bine laptop-uri, componente PC, televizoare

LCD, foto și imprimante. Table-tele au ajuns deja la același nivel de vânzări cu produsele foto.

Rep.: Cât ați vândut de Black Friday?

M.P.: De Black Friday am avut comenzi de 1,1 milioane de euro, pe care le-am livrat, aproape integral, în următoarele 2 săptămâni, cu acordul clienților care, datorită prețului foarte bun, au fost de acord să aștepte până la completarea stocurilor.

Rep.: Din câte știu dețineți și magazi-nul online WatchShop.ro. Mai dețineți și alte afaceri online? Le veți păstra ca situri independente sau veți merge pe o strategie gen Amazon de a le integra pe toate sub un singur brand?

M.P.: Pentru anumite categorii de pro-duse vom păstra magazine online dis-tincte și vom încerca să mai achiziționăm și alte magazine online care au o bază stabilă de clienți și care ar putea crește pe baza know-how-ului pe care îl deținem. WatchShop.ro este un sit pe care l-am achiziționat în urmă cu cca. 1 an și jumătate și am reușit să-i creștem vânzările de

câteva ori pe an. WatchShop.ro este acum numărul 1 în vânzări de ceasuri în Româ-nia și ca număr de ceasuri vândute și ca cifră de afaceri.

Rep.: Care sunt principalii diferențiatori pe care îi aveți în fața concurenței?

M.P.: În primul rând calitatea serviciilor pe care le oferim, pe tot lanțul unei vânzări. Apoi rapiditatea în livrare, încercăm să livrăm în maxim 24 de ore, oriunde în țară. Contează și că avem un showroom în care clienții pot să vină și să vadă produsele. Și este important și că oferim un preț foarte bun de achiziție, față de anumiți concurenți.

Rep.: Aveți planuri și în zona marke-tingului afiliat?

M.P.: Eu sunt adeptul focalizării. Fă ceea ce știi să faci cel mai bine iar restul externalizează. Lucrăm în acest sens cu 2Parale și suntem foarte mulțumiți, nu văd de ce am schimba acest lucru. �

www.ittrends.ro

14 Nr. 4 - Aprilie 2013E V E N I M E N T

Pentru început să aruncăm o scurtă pri-vire asupra modului în care este organizată structura de parteneri a companiei. În toată lumea, Intel are 220 de distribuitori, 31 din-tre aceștia aflându-se în EMEA. În prezent Intel își coordonează partenerii prin inter-mediul unui program denumit ITP (Intel Technology Provider). În momentul de față programul ITP este disponibil în 150 de țări de pe glob, dintre care 83 de țări se află în zona EMEA. În aceste țări există peste 134.000 de parteneri ITP la nivel global, dintre care peste 76.000 se află în zona EMEA. În EMEA există 470 de parteneri ITP de Platină.

Evenimentul s-a axat pe prezentarea celor mai noi oferte și produse Intel, pe viziunea companiei pentru perioada care va urma și pe sprijinul pe care Intel îl oferă partenerilor săi, în mod special în această perioadă ceva mai dificilă.

Prezentările și discuțiile s-au axat ine-vitabil pe ultrabook-uri, pe accentul pus pe experiența utilizatorului și tranziția spre ceea ce Intel denumește a fi Perceptual Computing, pe a 4-a generație de micro-procesoare Intel Core, pe o nouă arhitectură pentru Centre de Date, pe Big Data și soluții de securitate. Vom încerca să trecem pe scurt prin toate aceste subiecte.

Moare PC-ul?Chiar în perioada conferinței a fost făcut public studiul IDC, conform căruia în primul trimestru din 2013 piața de PC-uri a scăzut cu 14% față de aceeași perioadă a anului anterior, acest trimestru înregistrând cele mai negative rezultate din istorie. Pe baza acestui studiu mulți analiști s-au grăbit

să afirme că PC-ul este pe moarte și că se pregătește să iasă de pe scena istoriei.

Evident că dincolo de adopția rapidă a tabletelor și a smartphone-urilor, analiștii, au căutat și alte explicații pentru acest fenomen. Două ar fi motivele pentru care piața de PC-uri este în declin, și înclinăm să le dăm crezare amândurora: prețul prea ridicat al ultrabook-urilor (în mod spe-

cial pentru perioada prin care trecem) și o rată, mult sub așteptări, de adopție pentru Windows 8.

Dar să vedem ce spune Intel despre acest fenomen! Răspunsul lor este cât se poate de ferm: PC-ul nu moare! Datorită crizei rata de înlocuire a PC-urilor vechi a scăzut, dar acest lucru nu este o amenințare cât mai degrabă o provocare. În acest moment, pe glob, există cca. 500 de milioane de PC-uri

care ar trebui înlocuite. În 2016 vor exista circa 1,4 milioane de „calculatoare”, dintre care circa 410 milioane vor fi tablete și circa 455 de milioane servere și „clienți”. PC-urile vor rămâne dispozitivele care să ajute la creșterea productivității și la crearea de conținut și o piață de cel puțin 300 de mili-oane de unități nu poate fi ignorată.

Da, prețul ultrabook-urilor este încă ridi-cat, dar datorită investițiilor pe care Intel le-a făcut în capacități suplimentare de producție, acest preț va scădea și, datorită noilor capabilități care vor fi introduse în configurația noilor echipamente, acestea vor deveni cel puțin dezirabile. Să facem o scurtă încursiune în zona acestor capabilități, cu care Intel și partenerii săi încearcă să ne seducă pentru a ne înlocui echipamentele pe care lucrăm în prezent:� touch; Ne-am obișnuit deja de la

tablete și smartphone-uri să dăm comenzi prin atingerea ecranului. Acest mod de interacțiune va deveni ubicuu. În plus din ce în ce mai multe dispozitive vor fi con-vertibile sau detașabile, de genul ultrabook cu monitorul detașabil pe post de tabletă, Lenovo IdeaPad Yoga etc.;� baterie care să „te țină” o zi întreagă;� NFC (Near Field Communications);� Instant On (ultrabook-ul să pornească

în mai puțin de 7 secunde de când îl deschizi);� conectat în permanență (când deschizi

ultrabook-ul să ai deja pe el e-mail-urile primite între timp, mesajele etc. - funcție discutabilă, cel puțin la nivel de cost, pentru

Intel Solutions Summit 2013de Romulus Maier

În perioada 10-12 aprilie 2013, la Dublin în Irlanda, a avut loc „Intel Solutions Summit” pentru zona EMEA, ediția din acest an fiind or-ganizată în paralel cu „Distributor Enabling Conference”.

www.ittrends.ro

15Nr. 4 - Aprilie 2013

E V E N I M E N T

că e cam dificil, dacă nu imposibil, să con-trolezi în ce rețele și la ce cost s-a „conectat” ultrabook-ul tău, închis fiind);� gestică; Transmiterea unor comenzi

către calculator nu doar prin tastare sau atingere ci și prin gesticulare într-un spațiu 3D. Au fost prezentate prototipuri echipate cu camere 3D de la Creative Labs, care îți puteau „citi” mișcările degetelor într-un spa-țiu tridimensional. Mărturisesc că nefiind gamer, demo-urile prezentate nu m-au im presionat. Dar nu pot să nu recunosc că această cale, deschisă de Microsoft cu Kinect, va avea viitor;� voce;� realitate augmentată;� încărcare wireless; E suficient să-ți

așezi smartphone-ul lângă ultrabook pentru ca bateria acestuia să se încarce, fără fir;� autentificare prin intermediul feței;

Imaginați-vă că nu mai trebuie să țineți minte parolele pentru siturile pe care navi-gați. Camera video a ultrabook-ului vă iden tifică fața, eventual solicită o autentifi-care suplimentară prin voce, și vă permite accesul la informația dorită. Adio parole, adio carnețele și post-it-uri... Acestea fiind doar câteva dintre elementele de securita-te pe care Intel le implementează în urma achiziției McAfee și care vor fi lansate pe piață în cursul acestui an sub denumirea de McAfee Twin Peaks, ca o suită de protejare a „vieții digitale”;� WiDi, sau Intel Wireless Display,

tehnologie care vă permite să vizualizați conținutul de pe ultrabook sau tabletă și pe televizor sau pe alte dispozitive;� Intel AntiTheft și Intel Identity Protec-

tion, soluții de protecție deja implementate și în ultrabook-urile disponibile deja pe piață.

Rezumând, dacă până acum rata de în-locuire a dispozitivelor și aplicațiilor era de 2 ani pentru echipamente, 3 ani pentru sistemul de operare și 5 ani pentru aplicații, chiar dacă din cauza crizei aceste rate au încetinit, există un potențial uriaș pentru perioada următoare, un potențial și o piață semnificativă.

Și dacă în urmă cu 2 ani, în ciuda in-vestițiilor în mobilitate, posibil datorită fap-tului că nu se așteptau ca această tendință să explodeze, lieralmente, atât de curând, Intel părea a fi un invitat la petrecere care a întârziat nițel, astăzi Intel pare să fi ocu-pat strategic tot ce mișcă (drumuri, poduri, gări) fiind prezent în peste 150 de dispozi-

tive, fie ele ultrabook-uri, tablete, phablete, smartphone-uri.

A 4-a generație de procesoare Intel CoreȘi pentru ca toate cele anterior menționate să devină posibile, Intel lansează a 4-a ge-nerație de procesoare Intel Core (Bay Trail), pe tehnologie de 22 nm, care oferă per for-manțe duble, consumând doar jumătate din energia predecesoarelor.

Această performanță energetică permite incorporarea lor în dispozitive de dimen-siuni diverse, oferirea capabilităților WiDi și recunoașterea vocii (ca urmare a colaborării cu Nuance) și posibilitatea de a extinde ca-pacitatea bateriei pentru o zi întreagă de funcționare.

Tablete și smartphone-uriEvident Intel nu poate ignora piața de tablete și smartphone-uri, piețe care înregistrează creșteri explozive. Pentru aceste segmente Intel oferă o nouă arhitectură de procesor Intel Atom, denumită Clover Trail, arhitectură deja prezentă în mai multe serii de dispozi-tive care urmează a fi lansate pe piață.

Pentru smartphone-uri Intel lansează o arhitectură SoC (system on a chip) denumită Merrifield, menită să aducă noi repere în performanța și durabilitatea bateriei.

Merită menționat că eforturile Intel nu se îndreaptă doar spre echipamente care să funcționeze cu Windows 8 și Android, ci și spre alte sisteme de operare, în special din zona Open Source.

O nouă arhitectură pentru Centre de DateEste evident că cerințele momentului im-plică o schimbare de abordare și pentru Centrele de Date. Și în acest context este dorită o reducere a costurilor, a complexității și o scalabilitate sporită. În consecință, HP în parteneriat cu Intel a prezentat deja, chiar în zilele care au precedat conferința,

o nouă familie de ser-vere, sub numele de cod Moonshot, tendință care va fi urmată și de alți producători în perioada imediat următoare.

De altfel, se consideră că Centrele de Date vor înregistra o dezvoltare ex plozivă în perioada ur-mă toare, tendință stimu-lată și de fenomenul Big Data. Și pentru că încă ne

este greu să percepem volumele de date cu care ne confruntăm, câteva date suplimen-tare s-ar putea să fie relevante.

Realizați cât înseamnă un Petabyte de date? 1 PB înseamnă de 50 de ori volumul de date disponibil în Biblioteca Congresului SUA, sau 13 ani de transmisie video HD. Ei bine, în 2012, omenirea a generat deja câte 1 PB de date la fiecare 11 secunde!

Deja pe Facebook se încarcă peste 300 de milioane de poze în fiecare zi. În 2015 jumătate din populația planetei va fi conectată online. (Eric Scmidt, Google, afirmă deja că în 2020 toată omenirea va fi online.) Can-titatea de informație pe care o producem se dublează deja la fiecare 2 ani. În 2015 vor exista 15 miliarde de dispozitive conectate online, traficul de date mobile va fi de peste 11 ori mai mare decât în prezent, ceea ce va presupune că în 2015 costul energiei pe care o vom consuma va fi de 27 miliarde USD, adică de 2 ori mai mare decât în prezent.

Toate aceste provocări nu pot reprezenta decât oportunități pentru Intel și partenerii săi, pentru că, citându-i, „To compete you must compute”! �

www.ittrends.ro

16 Nr. 4 - Aprilie 2013B U S I N E S S A N A L Y T I C S

de Mihai Nadăş

Vânătoarea de informații în pădurea de dateÎn „Big Data: A Revolution That Will Transform How We Live, Work and Think” auto rii Viktor Mayer-Schonberger și Kenneth Cukier încep prin a prezenta situația anu-lui 2009 în care virusul H1N1 reprezenta o îngrijorare majoră a Organizației Mondiale a Sănătății, dar, în particular, a guvernu-lui American. Evoluția rapidă a epide-miei punea în dificultate CDC (Center for Disease Control and Prevention), o agenție guvernamentală, aceasta raportând situația cu o întârziere de 2 săptămâni față de reali-tatea din teren, în parte din cauza faptului că populația nu intra în contact cu perso-nalul medical după apariția primelor simp-tome. Raportarea în timp real ar fi permis o mai bună înțelegere a dimensiunii epi-demiei, optimizarea tacticilor de prevenire și tratare, acțiuni cu potențial în salvarea vieții într-un dezastru care, în final, a tota lizat peste 284.000 de victime.

Întâmplător cu câteva săptămâni înainte ca H1N1 să ajungă pe prima pagină a ziare-lor Google a publicat în Nature, o publicație științifică, o lucrare în care prezenta re-zultatele unui studiu care a pornit de la întrebarea „Există oare o corelație între răspândirea unei epidemii și căutările efec-tuate prin Google?”. Presupunerea de la care

a plecat Google este că în momentul în care cineva resimte efectele unei boli proaspăt contactate se va folosi de Internet pentru a căuta informații despre simptome (e.g. „me-dicamente pentru gripă și febră”). Astfel, utilizând datele publicate între 2003 și 2008 de către CDC și cele mai frecvente 50 de mili-oane de căutări din aceeași perioadă, Google a reușit să identifice un model matematic (iterând prin peste 400 de milioane) care să demonstreze corelația dintre evoluția unei epidemii și felul în care lumea caută pe Inter-net. Cu ajutorul acestei noi tehnologii, intitu-late Google Flu Trends, CDC a reușit în 2009 să monitorizeze mai eficient răspândirea H1N1.

Povestea Google Flu Trends este din multe puncte de vedere exemplul arhetip atât pen-tru beneficiile, cât și pentru tehnologia și provocările implicate în soluționarea unei probleme din spațiul Big Data. Pornind de la o ipoteză ce caută o corelație și folo-sind cantități mari, nestructurate de date alături de tehnologii moderne de procesare se încearcă validarea corelației care în final aduce valoare prin transformarea datelor în informații noi.

Big Data: Noul „Cloud Computing”Big Data se află la început de drum. O dovadă în acest sens o reprezintă confuzia pe care o putem întâlni în piață când vine

vorba de a defini problema pe care Big Data o adresează și modul (sau modurile) în care o face. Când vorbeam în 2009 despre Cloud Computing mă amuzam să constat că întrebarea „Ce este Cloud Computing?” adresată unei săli cu 50 de participanți avea potențialul de a primi 52 de răspunsuri din care, culmea, multe corecte. Situația este similară în prezent în cazul Big Data și asta deoarece ne aflăm într-o perioadă apropiată de ceea ce Gartner numește „peak of inflated expectations” (vârful inflației așteptărilor). Cu alte cuvinte, peste tot se discută despre

Big Data, Big ConfusionÎntr-o eră în care costurile de stocare și procesare devin tot mai mici, optica tradițională a felului în care operăm cu datele se schimbă decisiv.

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder.

Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

Figura 1 - Volumul comparativ al căutărilor „Big Data” (albastru) și „Cloud Computing” (roșu) (sursa: Google Trends)

www.ittrends.ro

17Nr. 4 - Aprilie 2013

B U S I N E S S A N A L Y T I C S

Big Data, iar toată industria este antrenată în a descoperi beneficii într-un spectru larg de tehnologii și concepte, ce pornește de la un grad ridicat de maturitate/aplicabilitate (e.g. Predictive Analytics, Web Analytics) și se încheie cu scenarii inspirate din Star Trek (e.g. Internet of Things, Information Valuation, Semantic Web).

„Cloud Computing” a trecut deja de vârf, conform volumului de căutări Google, în timp ce „Big Data” se află în continuare în creștere. Problema fundamentală ce determină confuzia și implicit așteptările nerealiste este însă cauzată de faptul că Big Data este compus, conform modelului „Hype Cycle” al Gartner, din peste 45 de concepte surprinse în diferite stadii, de la cel de pio-nierat (i.e. „Technology Trigger”) la cel de maturitate (i.e. „Plateau of Productivity”). Așadar, Big Data nu poate fi tratat holis-tic la nivel tactic, ci doar principial la nivel strategic.

Small Data Thinking, Small Data ResultsMayer-Schonberger și Cukier identifică 3 principii fundamentale ce permit trecerea de la o abordare Small Data la una Big Data.

„More”: păstrează și nu aruncaCosturile de stocare a datelor au ajuns

în 2013 la un minim istoric. În momentul de față stocarea a 1 gigabyte (GB) de date costă mai puțin de 9 cenți / lună folosind un serviciu de stocare în cloud (e.g. Windows Azure), iar pentru arhivare ajung la 1 cent / lună (e.g. Amazon Glacier), reducând cos-turile de stocare al unui petabyte (1.048.576 GB) la aproape $10.000,- (sau $10 pentru

un terabyte), de 1.000.000 de ori mai ieftin decât la începutul anilor ’90, când costul mediu de stocare / GB era de aproximativ $10.000. În acest context ștergerea datelor digitale acumulate din procesele informatice are tot mai puțin sens. Google, Facebook, Twitter ridică acest principiu la nivel de lege fundamentală, reprezentând biletul lor pentru noi dimensiuni de dezvoltare și ino-vare, oportunitate deschisă acum și celor care până recent erau limitați de costurile prohibitive.

„Messy”: cantitatea precede calitățiiGoogle Flu Trends a funcționat deoarece

Google a reușit să introducă în procesul de iterație a modelelor matematice cele mai frecvente 50.000.000 de căutări. Multe din-tre aceste căutări au fost irelevante, însă volumul a fost necesar pentru a determina modelul care în final a reușit să demonstreze corelația. Peter Norvig, expertul Google în inteligență artificială, a afirmat în cartea sa

„The Unreasonable Effectiveness of Data” că „modele simple alimentate cu un volum mare de date vor eclipsa modele mai elabo-rate bazate pe mai puține date”, un principiu folosit și în realizarea Google Translate, un serviciu de traducere automată bazat pe un corpus de peste 95 de miliarde de propoziții formulate în limba engleză, capabil să traducă în și din peste 60 de limbi.

„Correlation”: fapte și nu explicațiiAm fost învățați și ne-am obișnuit că efec-

tul este determinat de o cauză, motiv pentru care în mod natural suntem tentați să aflăm „de ce?”. În lumea Big Data corelația devine

mai importantă decât cauzalitatea. În 1997 Amazon avea pe statul de plată un întreg de-partament responsabil să întocmească liste cu recomandări de lectură pentru cei ce vizi-tau librăria online. Era un proces manual, costisitor și cu impact limitat în generarea de vânzări. Astăzi, grație unui algoritm in-titluat „item-to-item collaborative filtering” dezvoltat de către Amazon, recomandările se fac în mod complet automatizat, dinamic și cu un impact masiv în vânzări (o treime din veniturile generate de comerțul elec-tronic provenind din recomandările auto-mate). Amazon nu vrea să știe de ce clienții care cumpără „The Lord of the Rings” de J. R. R. Tolkien sunt interesați să cumpere și „Friendship and the Moral Life” de Paul J. Wadell, însă ce-i interesează este că există o corelație puternică între aceste două ti tluri, iar acest fapt le va genera venituri de trei ori mai mari decât în lipsa unui astfel de sistem.

ConcluziiÎn momentul de față Big Data reprezintă tendința cea mai abuzată din piață, drept urmare gradul de confuzie generat de ple-tora de opinii întâlnite la tot pasul (categorie din care articolul de față nu se exclude) este extrem de ridicat, conducând la așteptări ne-realiste și dezamăgiri pe măsura lor. Clari-tatea vine însă din înțelegerea potențialului, adoptarea principiilor (i.e. more, messy, correlation) și acționarea preventivă pentru adaptarea sistemelor curente la noul mod de gândire din perspectiva infrastructurii de calcul, al arhitecturii și a competențelor tehnice ale celor ce le operează. Miza este aceea de a identifica noi oportunități adre-sabile de transformare a datelor în informații ce pot crește eficiența unui produs sau al unei afa ceri, așa cum a făcut-o Google prin Flu Trends sau Amazon prin sistemul lor automatizat de recomandări .

Yonder acumulează experiență Big Data, investind strategic în proiecte de cercetare aplicată alături de companii de produs care au înțeles viziunea pe care am conturat-o și beneficiile pe care o asemenea investiție le poate genera atât pe termen scurt cât și pe termen lung, acest trend reprezentând una din cele patru direcții tehnologice alese ca temă de inovație în 2013. �

Figura 2 - Big Data „Hype Cycle” (sursa: Gartner, 2012)

1. innovation.tss-yonder.com2. mihainadas.com

Legături externe

www.ittrends.ro

18 Nr. 4 - Aprilie 2013F I L E D E P O V E S T E

Începuturi ale istoriei Internetului în România

De la Free Software la Internet (II)de Alexandru Rotaru, Ph.D.

Open Forum ’92 era într-adevăr ceva gran-dios. Toate firmele importante erau re pre-zentate la nivel de CEO (Unix Systems Laboratories prin Roel Piper; SCO prin Doug Michels sau Oracle prin Larry Elisson). Din primul moment am fost preluat de niște persoane foarte comunicative care m-au introdus direct în această lume (Ellie Young și Eric Allman de la Usenix; Richard Jaross de la UniForum sau Mick Farmer și Hellen Gibbons de la EurOpen). De exemplu la standul Oracle se cânta jazz și am întrebat de ce fac ei asta (vorbim despre perioada în care se prezenta Oracle 7). Răspunsul a venit prompt: „noi am finalizat engine-ul de baze de date și acum ne ocupăm de integra-re verticală pe layere a aplicațiilor”. Evident nu au pomenit nimic despre Sybase, prin-cipalul lor competitor care urma să devină în 1993 SQL Server la Microsoft. La stan-dul Data General se găsea celebra serie de platforme AViiON iar la Sillicon Graphics și la Sun Microsystems erau expuse cele mai rapide stații grafice din lume.

Prezentările din sala de conferințe erau impecabile, după un program coordonat de nume celebre: Andrew Tanenbaum, Arno Penziasl, Doug Michaels, Charels Reill sau Roel Piper. Erau peste 100 speakeri din 17 țări. Se putea discuta orice cu acești oameni, începând cu ce a stat în spatele fiecărui proiect și terminând cu ce se va întâmpla în tehnologie în următorii 4-5 ani. O sală cu terminale era conectată la Internet și tot de acolo se realizau experi-mental demonstrații cu Tuxedo la Unix Sys-tems Laboratories. Era prima dată când am văzut cum se distribuie tranzacțiile de baze de date prin Internet pe mai multe servere aflate pe diverse continente și fusuri orare,

chestiuni explicate și demonstrate direct de CEO-ul de la USL, Roel Piper. Atunci când am întrebat care sunt cele mai bune sinteze scrise la acel moment despre Internet mi-au recomandat pe loc trei broșuri ale lui John Quartermann scrise impecabil și redactate de UniForum, pe care le păstrez și azi. Abia mai târziu am aflat că el a propus pentru prima oară în 1989 denumirea RIPE.

Îmi amintesc de un grup aparte de irlan-dezi, care coordonau comitetele POSIX și

care lucrau într-un regim foarte ciudat. Se angajau la Microsoft câte 6 luni după care ieșeau de acolo și dezvoltau un nou nu-cleu Unix care să funcționeze pe bibliotecile Microsoft-ului (ul-timul lor produs era MKS Unix pentru MS-DOS și Windows dezvoltat sub coordonarea lui Steve Walli). Acest grup mi-a cerut să semnez o petiție prin care se solicita să se instaleze un calculator într-o celulă a închisorii din Dublin unde se afla un coleg de-al lor închis pentru o cauză oarecare, dar care era de neînlocuit într-un proiect la care lucrau acești oameni. Tot atunci cei de la BSD văzând că mă pricep la Unix m-au rugat să-i ajut câteva ore la un mini training pentru administrea plat-formelor BSD.

Toți cei pe care i-am întâlnit, mi-au expli-cat că așa ceva trebuie să organizăm și noi în România, pentru ca oamenii să înțeleagă cum se dezvoltă tehnologiile și că or să ne ajute. În special cei de la EuroOpen și Usenix ne-au promis din prima clipă că vor aduce speakeri în România și că vor munci cot la cot cu noi la organizare. Deja îmi imaginam cum o să stau în România alături de Eric Allman sau Tom Christiansen și să sortez volumele viitoarelor conferințe.

Într-una din zile am participat la board-ul EurOpen. Trebuie să mărturisesc că nu eram foarte familiarizat cu Internet-ul și cu atât mai puțin cu ceea ce însemnau costu rile de operare ale unui nod Internet.

Acolo am văzut toate astea pe viu. Am aflat în acea ședință că EUnet este de fapt rețeaua dezvoltată de grupurile de Unix din Europa și că era amplasată în toate marile universități de pe continent. Rectorii acestor universități nu mai puteau suporta costurile cu telecomunicațiile. Toată problema era un fiasco financiar, mai ales că EUnet funcționa încă din 1988 ca backbone IP. Așa cum am

Alexandru Rotaru

Afilierea la EurOpen nu era posibilă decât dacă cineva din partea GURU mergea personal să confirme înscrierea. Primul eveniment important din calendarul anului 1992 în timpul căruia se putea finaliza afilierea era conferința „Open Forum ‘92” organizată la Royal Dutch

Fairgrounds din Utrecht în 23-27 noiembrie 1992 de către UniForum, USENIX și EurOpen.

www.ittrends.ro

19Nr. 4 - Aprilie 2013

F I L E D E P O V E S T E

mai povestit cu altă ocazie, în acea ședință s-a fondat EUnet BV și s-a votat ca EUnet să se transforme într-un operator comercial distribuit în toate țările, sub forma unui holding de firme în care EurOpen să fie acționar. Atunci am aflat, că în calitate de reprezentant al unui grup de Unix proaspăt asociat în EurOpen (GURU) vom beneficia de conexiune Internet gratuită de la EUnet Romania SRL, în calitate de acționar în acest holding. De altfel chiar am fost ru-gat de către Martin Haberler, coordonatorul nodului EUnet din Viena, să confirm dacă prietenul meu Liviu Ionescu care aplicase pentru EUnet România este capabil să țină o firmă în funcțiune în România, având ca obiect de activitate „furnizarea de Internet” fără ca să dea faliment din primul an. Am spus evident DA și apoi am argumentat.

Din Utrecht m-am întors cu un număr mare de contacte, cu multe cărți și cu hotărârea clară de a porni o serie de conferințe cu tematică „Open Systems” în România.

Ne-a luat circa 4 luni să ne decidem cum să se numească conferințele și cu greu

am ajuns la ROSE (Romania Open Sys-tems Event), la sigla conferinței și la sigla ascociației noastre ca membru în EurOpen. După asta am construit un comitet de pro-gram internațional (împreună cu EurOpen) și un comitet de organizare intern și am ales Clujul ca locație pentru prima conferință (ROSE ’93). Primii invitați care au acceptat să participe au fost Jeff Haemer de la Uni-versitatea din Boulder Colorado și Sergey Kusnetsov, președintele grupului de Unix din Rusia. Am încercat să invităm câteva dintre firmele din Europa pe care le întâl-nisem la Utrecht în ’92, pentru a acoperi din costuri. La ROSE’ 93 am reușit acest lucru cu USL, SunSoft și Garmhausen & Partner. Totuși greutățile de abia acum urmau să înceapă, odată cu anul primei conferințe ROSE 1993.

Între timp, în prima jumătate a anu-lui 1993 numărul de distribuții Linux pe dischetă creștea de la o lună la alta și începusem să trimitem cărți de la editura O’Reilly & Associates în universități, în co-laborare cu Free Unix for Romania. În plus la începutul anului 1993 am înregistrat prin

EUnet România domeniul guru.ro și am construit adrese de email pentru toți mem-brii. Instantaneu am început să comunicăm cu toți cei pe care îi cunoscusem la Utrecht ca și cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna. Tot board-ul nostru avea acum zeci de con-tacte în toată lumea. Ulterior la Praga în 1994 la INET ’94 am primit un fel de carte de telefon, cu adresele de email de pe In-ternet înregistrate până la jumătatea anului 1993 și țin minte că figuram acolo alături de președintele SUA, alături de Vinton Cerf sau Richard Stallman ori John Quarterman. Singura diferență era că adresele noastre erau cu 4 litere în timp ce ale lor cu 3 litere, pentru că erau chiar de la început acolo pe Internet (adică din anii 80).

De exemplu prin 2 mail-uri schimbate cu Antony Rutkowsky, director executiv al ISOC în 1994, dar și vicepreședinte la SPRINT, am reușit să aranjez un training în Reston Virginia pentru echipa tehnică de la Logic Telecom. Logic Telecom și RTNS (firma mixtă Transpac - Romtelecom) au fost primii operatori de pachete comutate din România la începutul anului 1993. �

www.ittrends.ro

20 Nr. 4 - Aprilie 2013T E N D I N Ţ E

Evenimente nedorite pot surveni mai ales în departamentul de IT, unde siste-mele şi echipamentele sunt vulnerabile şi pot oricând să cedeze, fără o atentă moni-torizare. Există de asemenea momente în care angajaţii nu pot identifica proactiv sau raporta o situaţie care poate duce la întreruperea activităţii, lipsa de expertiză în domeniul IT fiind principala cauză.

Orice întrerupere bruscă intervenită în activitatea zilnică vă poate costa timp, bani sau chiar clienţi pierduţi definitv. În acest context, care sunt soluţiile pe care le aveţi şi care este planul de acţiune pentru a evita pierderi semnificative?

Cum pot companiile să evite disfuncţionalitatea echipamentelor IT?Un studiu publicat de Gartner a relevat faptul că mai mult de 60% din companiile din întreaga lume nu au nicio perspectivă controlată cu privire la activele lor, fiind în imposibilitatea de a creşte măsurile de securitate şi de a elimina eventualele ameninţări operaţionale.

Cedarea echipamentelor IT implică scă-derea productivităţii companiei în ge ne-ral şi a angajaţilor în special, alocarea unor resurse materiale neprevăzute sau scăderea satisfacţiei clienţilor. Soluţia efi-cientă pentru companii, prin care îşi pot asigura continuitatea operaţiunilor zil nice, este detectarea proactivă a eventualelor întreruperi ale sistemelor IT.

În ce constă mai exact detectarea pro-activă a problemelor operaţionale şi cum

ajută companiile? Nu trebuie să fiţi un expert pentru a conştientiza beneficiile unei bune gestionări a sistemelor pe care le deţineţi. Un prim beneficiu este predic-tibilitatea activităţii de IT, care se traduce prin continuitatea activităţii zilnice şi prin evitarea cu succes a incidentelor care pot afecta grav compania. Soluţia propusă vă permite să monitorizaţi şi să urmăriţi în timp real fiecare computer sau server, imprimantă sau sistem de operare, precum şi aplicaţiile aferente acestora, oferindu-vă siguranţă şi control al parcului IT.

Erorile de sistem sau expirarea protecţiei antivirus nu vor mai cauza neplăceri sau întârzieri în implementarea soluţiilor, întrucât agentul emite updatări constante şi informaţii despre starea dispozitivelor. Mai mult, setarea alarmei va permite să interveniţi la timp pentru a rezolva orice eveniment critic. Programele care nu sunt accesate frecvent şi care rulează în spate vor fi înlăturate, crescând astfel performanţa sistemelor şi productivitatea angajaţilor.

Care sunt beneficiile gestionării sistemelor IT?Gestionarea corectă a sistemelor reduce cu 30% întreruperile din munca zilnică a utilizatorilor din compania dumneavoastră şi identifică problemele înainte de a-şi face apariţia şi de a afecta operaţiunile obişnuite derulate de companie. Alte avan-taje se traduc în sumele salvate din repa-rarea sistemelor, care pot fi direcţionate în

domeniile care contează pentru creşterea afacerii. Staţiile de lucru vor fi mai bine monitorizate şi securizate, beneficiind în acelaşi timp de protecţie antivirus.

Aplicaţia este cu atât mai eficientă şi utilă, cu cât vă permite să accesaţi informaţiile dorite de pe orice dispozitiv mobil sau tabletă. Astfel, reţeaua IT nu mai este o arie închisă şi, de oriunde ar lucra angajaţii, dispuneţi de management asupra sănătăţii sistemelor IT. Vizibilitatea echipamentelor se transformă în control şi guvernanţă productivă asupra infra-structurii IT. Identificarea şi evitarea in-cidentelor IT contribuie astfel la creşterea productivităţii angajaţilor şi la creşterea afacerii dumneavoastră.

Pentru mai multe detalii despre aceste soluţii de gestionare a echipamentelor IT şi despre beneficiile aduse companiei dum-neavoastră, puteţi intra în legătură directă cu un consultant, accesând website-ul www.classit.ro sau ne puteţi contacta la adresa de e-mail office@classit.ro. �

Creşteţi acum disponibilitatea sistemeler IT din companie de Marina Drăghici, PR Specialist

Zilnic, companiile se confruntă cu provocări sau situaţii noi cărora trebuie să le facă faţă cu succes. Deseori, situaţiile neprevăzute afectează bunul mers al activităţii şi presupun alocarea unor cheltuieli suplimentare, fapt care are un impact direct în bugetul companiei.

Marina Drăghici, PR Specialist

www.ittrends.ro

21Nr. 4 - Aprilie 2013

L O R E D A N A ’ S V O I C E

Investim în CSR doar de sărbători?De Crăciun, fii mai bun...Ştiu, în mai este Paştele ortodox, nu Crăciunul, iar afirmaţia nu are legătură cu teoria conform căreia Iisus Hristos s-ar fi născut de fapt în aprilie, ci cu faptul că acela este un îndemn pe care îl auzim des la final de an. Emisiuni TV, chiar reclame, oameni în discuţii directe, e-mailuri ori pe Facebook îndeamnă semenii să se implice, să ofere, să fie mai buni.

Şi de Paşte există acelaşi îndemn, poate mai discret în formulare, dar sigur puternic mai ales că perioada coincide şi cu (sau este foarte apropiată de) momentul în care oamenii pot decide către cine direcţionează cei 2% din impozitul pe venit. Multe ONG-uri încearcă aşadar să atragă aceste fonduri, să îi determine pe oameni să se gândească la cauza lor şi să o sprijine.

Dă bine să faci fapte buneCompaniile, indiferent de dimensiuni, ar trebui să se implice în viaţa comunităţii şi să ajute. Iar acest ajutor nu trebuie văzut strict din punct de vedere material. Sigur, este mult mai uşor să oferi bani, să faci un virament bancar către o anumită organizaţie şi gata, să spui că ai făcut o faptă bună.

Atunci când nu există însă buget, se pot găsi alte forme de implicare. Un exemplu extrem de uşor de pus în practică ar fi realizarea unor campanii de donare de sânge – două pe an de pildă – la care să participe angajaţii. Dar mai sunt multe, multe alte variante, de la plantat copaci şi până la petrecut timp pur şi simplu cu copii din orfelinate sau cu bătrâni din aziluri.

Sigur, există în comunicare şi PR zicerea conform căreia este bine să faci fapte bune şi să spui că le-ai făcut. Cu alte cuvinte, o acţiune de ajutor este bine să fie comunicată – sigur, şi aici discuţia este lungă cu privire la modul în care se realizează această comunicare, la discreţie, măsură şi nu în mod ostentativ – pentru a putea câştiga la nivel de imagine.

De aici însă până la implicarea într-o acţiune, indiferent de anvergură, doar pentru puţină vizibilitate media este însă drum lung, un drum parcurs totuşi de multe companii care vor să se asocieze doar cu iniţiative care le aduc şi foarte multe beneficii de imagine.

Sunt multe studii care arată că oamenii încep să selecteze companiile de la care cumpără produse şi în funcţie de implicarea acestora în acţiuni de CSR. Altfel spus, s-ar

putea ca o companie care vinde laptopuri să vândă mai mult dacă se va cunoaşte faptul că un anumit procent din vânzări este donat pentru susţinerea unei cauze sociale. Sigur, este indicat să se aleagă o cauză care să fie oarecum legată de domeniul de activitate al companiei care doreşte să se implice în acţiuni de CSR. Dacă nu vorbim despre ceva general – implicare în ziua naţională de curăţat ţara de gunoaie, o campanie de donare sânge etc. – atunci este mai bine ca acea cauză selectată să fie legată de activitatea firmei. O companie de IT poate investi în susţinerea unor tineri cu mare potenţial de exemplu.

Bine doar de sărbători?La final de an se ştie deja ce buget este disponibil pentru cadourile de Crăciun pentru angajaţi şi parteneri şi ce buget ar putea fi direcţionat spre o acţiune de responsabilitate socială. În preajma Paştelui nu se cunosc încă aceste date, însă campaniile de CSR nu ar trebui să „vină prin surprindere”. Ele ar trebui să fie incluse în strategia de relaţii publice realizată pentru anul care urmează, cu alte cuvinte, ar trebui ca aceste activităţi să fie cunoscute, planificate cu atenţie. Pot apărea anumite momente în care o asemenea campanie apare ca o necesitate – strângerea unor fonduri pentru un angajat sau o rudă a unui angajat de exemplu – însă activitatea de CSR nu trebuie lăsată în seama unor asemenea momente care, de altfel, este de dorit să nu se ivească.

Sigur, de sărbători este frumos şi bine să ajuţi, dar oare doar atunci? Ţinând cont de faptul că mai toate companiile atunci oferă câte ceva, devine cu atât mai inspirat să alegi să faci ceva într-o altă perioadă (judecând chiar şi prin prisma câştigurilor de imagine şi vizibilitate). Mergând pe exemplul anterior, susţinerea unor tineri prin intermediul unor burse – ori prin alte mijloace – implică sprijin constant, dar poate aduce şi beneficii reale. Astfel, unii tineri pot ajunge să dezvolte aplicaţii sau programe pentru companie.

Implicarea în acţiuni de CSR nu ar trebui lăsată în baza unei inspiraţii de moment. Este bine ca asemenea activităţi să fie incluse în strategiile de PR încă de la început pentru a se putea aloca resursele necesare şi pentru a fi cât mai bine puse în practică. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Binele nu se face doar de dragul câştigurilor de imagine, iar activităţile de CSR nu se lasă pe seama inspiraţiei de moment.

«

www.ittrends.ro

22 Nr. 4 - Aprilie 2013O P I N I I

de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Pentru aceia dintre cititorii mei care au curio-zitate, dar a căror profesie nu este Tehnologia Informației, îmi este destul de greu să explic, măcar, ce este Cloud-ul („Norul”), fără a folosi limbaj tehnic. Imaginați-vă că dispuneți de o cantitate oarecare de date diverse (texte, foto-grafii, baze de date, fișiere multimedia audio și video, etc.) și v-ați dori ca ele să poată fi acce sate oriunde vă aflați - acasă, la birou, în aeroport... Ce soluții aveți? Una ar fi să purtați permanent cu Dvs. un laptop, pe harddisk-ul căruia să fie stocate toate aceste informații. Dar ce se întâmplă dacă datele trebuie să fie accesi-bile, permanent, mai multor persoane, care vor dori să le consulte, să le modifice, să le (re)pro-ceseze? Va trebui să aveți datele în siguranță, într-un loc comun, „undeva, acolo”, dar undeva unde ele să fie accesibile tuturor colegilor, oricând au nevoie de ele. De multe ori, nici nu vă este prea clar unde anume sunt stocate, fizic, datele acelea. E suficient să aveți acces la ele.

Datele Dvs. au ajuns „în Nor”. Acolo, sus...Inventatorii au folosit intenționat cuvântul „cloud” („nor”) pentru a descrie acest nou mod de a manipula informația. Folosirea lui dorește să exprime exact incertitudinea menționată mai înainte: de multe ori, nici nu știți exact unde se află datele Dvs., atâta timp cât le puteți accesa. Veți spune, poate, că doar utilizatorii din mediul de afaceri au acces la astfel de servicii, dar nu este așa: gândiți-vă, ca utilizator „casnic” de Internet, aveți o căsuță de e-mail pe Yahoo sau Gmail? Țineți, poate, niscai fișiere pe Google Drive? Aveți cont Facebook, cu poze, melodii și alte postări? Unde sunt stocate toate datele acestea, de vreme ce ele nu stau pe propriul Dvs. calculator? „Acolo, la ei”, veți răspunde. Bun venit în cercul, deloc exclusivist, al utilizatorilor de Cloud!

Așa cum se întâmplă de fiecare dată când o tehnologie poate oferi publicului „un ceva co-mod și dorit de toți, sub formă de pachete”,

apar imediat și firmele care vând acel serviciu. De la mari jucători - ca Amazon, Google sau Microsoft – și până la companii locale mai mici, de care n-ați auzit, un șir neîntrerupt de agenți comerciali vă vor vizita și vă vor telefona, străduindu-se să vă convingă, de dimineața până seara, că afacerii Dvs. i-ar sta mai bine în Cloud. De ce să cumpărați atâtea servere? De ce atâta bătaie de cap cu întreținerea software-ului, cu backup-ul periodic – că, deh, serverele acelea se pot defecta oricând - de ce atâtea chel-tuieli cu chiriile, cu energia electrică, cu inginerii bărboși și îndărătnici de la IT... ? Nu e mai sim-plu, mai comod și mai eficient să ne dați nouă datele Dvs., care vi le vom stoca și prelucra, la cerere, în modernul nostru centru de date, sigur ca un bunker antiatomic? Contra unui cost lu-nar, ne ocupăm noi de „computing-ul” Dvs., scutindu-vă de toate grijile acestea sâcâitoare și lăsându-vă să vă concentrați integral asu-pra afacerii pe care-o desfășurați - fabricarea bicicletelor pentru melci ! Tot ce trebuie să faceți este să vă „exportați” datele în Cloud-ul nostru, privat sau public...

Sună tentant, dar sunteți SIGUR(Ă) că vreți să faceți asta ?În unele cazuri, ca Facebook sau Gmail, „mu-tarea în Cloud” este gratuită. Însă, așa cum remarca sarcastic un jurnalist, dacă nu plătiți nimic pentru serviciul pe care-l primiți, Dvs. nu sunteți clientul, sunteți produsul. Prețul real al pretinsului serviciu gratuit este, în realitate, faptul că permiteți unei companii-mamut, ce are la îndemână capacități de procesare nelimi-tate, să scaneze datele Dvs., căutând informații relevante, care pot fi vândute altora. Cu fiecare click pe care îl dați într-o rețea socială, creați informație valoroasă. În fiecare moment, se știe cum arătați – că doar ați postat poze, nu? - care este numărul Dvs. de telefon, unde locuiți, ce muzeu ați mai vizitat, ce vă place, care sunt prietenii Dvs.... Dacă posedați un telefon inteli-

gent, deschideți, vă rog, aplicația de hărți, iar Cloud-urile Apple sau Google vă vor spune nu numai unde vă aflați, dar și unde se află „priete-nii” din agenda Dvs. Că doar toți „ne-am luat” telefon cu GPS, nu ?

Într-o conferință publică ținută în 2010, pro-fesorul Eben Moglen, programator și avocat al Fundației pentru Software Liber, remarca că, prin analiza datelor despre comportarea și preferințele Dvs. din trecut, se poate ști ce vă doriți înainte chiar ca Dvs. înșivă să știți asta. Luați o cantitate imensă de date despre o persoană, analizați-o – punând-o și în legătură cu date similare despre cei din anturajul su-biectului – și veți previziona nu doar ce model de cămașă îi va plăcea individului să poarte, ce automobil va vrea să conducă, dar și care îi vor fi acțiunile determinate de credințe religioase sau dacă întreg grupul acela de persoane va ieși în piața publică, gata să stârnească o revoluție. O mină de aur, nu doar pentru serviciile secrete înclinate prea puțin spre democrație sau pentru marile companii de marketing, dar și pentru lumea interlopă. „Acum, Reţeaua vă ştie gân-durile, planurile, întrebările, visele, temerile, incertitudinile. Supravegheză fiecare petrecere la care mergeţi, fiecare pahar pe care îl beţi, fiecare mesaj pe care îl lăsaţi unui prieten… Ce căutaţi, ce găsiţi, ce cumpăraţi, când decideţi că doriţi ceva şi ce este acel ceva pe care îl doriţi: toate acestea vor fi atent influenţate de calcula-toare aflate la comanda celor care vor să tragă foloase din modificabilitatea comportamentului Dvs.” spune profesorul Moglen.

Bine, dar ce ne stă în putință să facem? Vom discuta acest lucru într-o „întâlnire” viitoare. Dar, până atunci, rezistați tentației de a oferi Cloud-ului datele Dvs., oricât de fermecător s-ar fi dovedit ultimul samsar comercial care v-a vizitat... �

Despre Cloud, chestia aia noroasă și întunecată...

Motto: „Mai întâi, o solicitare. Dacă faceți azi fotografii în care voi apărea și eu, vă rog să nu

le postați pe Facebook. Facebook este o enormă mașină de control și supraveghere”. Prof. Richard Stallman, începutul discursului din 22 februarie 2013, la Universitatea din București.

Rãzvan Sandu

www.ittrends.ro

23Nr. 4 - Aprilie 2013

O P I N I I

Furatul cu tehnologii moderneImediat ce Ministerul Educației a scos primul manual electronic

(disponibil doar pentru aiFon), Guvernul Marii Britanii a venit în replică cu un manual, „Government Service Design Manual”

în care sunt descrise standardele la care trebuie să se alinieze serviciile lor publice digitale.

Ca să nu mai fie nici un dubiu, urmașii „Doamnei de Fier”(Rust In Peace) au clarificat totul în secțiunea „Când să pui botu’ la open-source” cu fraza: „Se va folosi de preferință software open-source decât alternativele proprietar sau closed-source, în particular pen-tru sisteme de operare, software pentru rețea, servere web, baze de date și limbaje de programare”. OK, între noi fie vorba, nu știu ce-a mai rămas neacoperit, dar ideea ați prins-o, nu?

Mai ales că în manual e și recomandarea (pe care îmi place s-o dau în original să înțeleagă și cei de la Camera de Comerț Româno-Americană mai bine) „proprietary products must only be used in rare circumstances”.

Însărcinatul guvernului britanic cu tehnologia IT, Liam Maxwell, a declarat într-un interviu pe această temă publicației Computer Weekly că „în sfera serviciilor publice digitale, software-ul open-source este CLAR calea înainte”.

Manualul mai zice că orice software dezvoltat pentru serviciile digitale din UK și plătit cu banii guvernului, va fi publicat ca open-source pentru alții.

GROAZNIC! Asta ar fi (teoretic) o mare problemă pentru tradiționalii furnizori de software pentru administrația publică de la noi, zic teoretic pentru că nu știu dacă îi va durea pe undeva de manualul alora din UK.

Așa cum înainte de ’89 România era raiul brevetelor de inovații pentru divaisuri de ținut tensiunea sau frecvența curentului la priză în limite rezonabile pentru a putea să-ți citești și mâine discheta de 7 inch (aia găurită cu preduceaua să o poți folosi pe ambele fețe), acum în România e raiul vânzărilor de ERP-uri, CMS-uri sau „Sisteme de Management al Documentelor”, unele ministere (cum ar fi MCTI) având chiar 2, 3 sisteme de acest gen cumpărate, nici unul funcțional. Că dacă ar funcționa, cum dracu’ ai putea să mai cumperi unul peste 2 ani?

Vremea furatului cu televizorul, dozatorul de suc, bordura și containerele din China invizibile pentru vameși a trecut! Acum gulerele albe fură cu tehnologia.

A fost necesar să apară tot în UK scandalul cu falsele detectoare de mine (sau cadavre) ale lui Jim McCormick, plătite de Guvernul României cu zeci de mii de euro, din cauza cărora câțiva militari americani au sărit în aer, ca să aflăm că procuratura noastră le-a folosit și la căutatul Elodiei, ele fiind de fapt un fel de „mirositor

de vibrații eterice care învață modelul energetic al probei”. Eu cred că s-ar fi putut să obțină mai mult succes cu căutatul cu nuielușa radiestezică (măcar găseau izvoare) sau cu interogatul bazelor de date „astrale” cu cărțile de tarot ale Mercedesei.

Ba mai mult, se pare că anumite componente din „detectoarele de ectoplasmă” erau chiar fabricate în România și nu știm încă (și e posibil să nu aflăm) ce generali din cei decorați grăbit în ultima vreme au pus-o de o mică afacere din chestia asta!

Revenind la problema cu software-ul, adoptarea în România a unor măsuri similare UK este imposibilă! Fiecare guvern aflat prin rotație în Palatul Victoria are clienții lui (culmea, în marea majori-tate aceeași) care sunt abonați la livrat „sisteme integrate” care n-au integrat nimic de 20 de ani, pentru că cei de la direcția de impozite îmi cer să aduc iarăși certificat de la Camera Comerțului că firma îmi funcționează încă! Rețelele lor sunt probabil prea încărcate cu cereri de modificat status-ul la Facebook și aplicațiile sunt „securizate” pentru a nu scăpa informații de o banalitate înfiorătoare în comparație cu dezvăluirile din Wikileaks.

Ce-ar însemna ca „Sistemul de Management al Documentelor” cumpărat de Ministrul Cutare și plătit de Guvern, să fie mâine publicat ca open-source și folosit apoi (dacă o fi bun) de toată administrația publică românească? În primul rând, dacă firma care l-a scris nu-i de acord și vrea să mulgă în continuare, are ditamai tarlaua de companii private unde să-l vândă cum vor ei și-am scăpa de „obligațiile” guvernanților către sponsorii lor din campaniile electorale!

Pe urmă există posibilitatea ca publicând sursele, să se prindă până și un elev de liceu că programatorii respectivei firme sunt mediocri, că de fapt sursele sunt scrise școlărește, cu tehnologii învechite și merg de zeci de ori mai prost decât ar fi normal, așa cum am auzit că merge sistemul SMIS pentru autoritățile de ma-nagement, de care mulți se plâng, însă doar noaptea, în pernă, să nu-i audă cumva șeful și să-și piardă slujbele!

O „anumită parte a presei” (rea, desigur), dezvăluia acum ceva timp că guvernul Boc dădu ceva milioane de euro, și nu puține, pentru o aplicație informatică ce până la urmă a fost livrată, însă sub formă de post TV. Între timp lucrurile s-au lămurit, postul acela TV susține acum actualul Premier iar programatorul șef a ajuns în comisia de control SRI, așa că elanul procurorilor s-a domolit între timp. Apropos, nu m-ar mira să fie numiți procurori și la condu-cerea Ministerului Culturii. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Vremea furatului cu televizorul, dozatorul de suc, bordura și containerele din China invizibile pentru vameși a trecut! Acum gulerele albe fură cu tehnologia.

«

www.ittrends.ro

24 Nr. 4 - Aprilie 2013E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMihai Bucuroiu, Sales Managermihai.bucuroiu@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Dotat cu o cameră de 13 megapixeli, GALAXY S4 le permite utili-zatorilor să aleagă dintr-o gamă largă de moduri de fotografiere. „Dual Shot” permite utilizarea simultană a camerei frontale și a celei din spate, utilizatorii putând alege dintr-o varietate de efecte care îmbină natural cele două fotografii. „Drama Shot” ne permite să vedem diferite momente ale aceleaşi acţiuni într-o singură ima-gine, „Sound and Shot” permite captarea momentelor speciale în cea mai fidelă formă, înregistrând şi sunetele și vocea în tim-pul fotografierii, iar „Animated Photo” le permite utilizatorilor să transforme un scurt filmuleţ într-o fotografie dinamică.

Alte funcții interesante:� „Group Play” le dă utilizatorilor posibilitatea de a se bucura

de muzica, documentele și jocurile preferate împreună cu cei din jur, fără să fie necesară conexiunea Wi-Fi sau prin rețelele operato-rilor de telefonie mobilă. Consumatorii se pot conecta direct între ei pentru a împărtăși documente, pentru a se juca sau a crea conținut împreună, pe loc. Mai mult decât atât, cu ajutorul funcției „Share Music”, ei pot asculta simultan aceeași melodie pe mai multe tele-foane, putând astfel crea o atmosferă perfectă pentru petreceri. � „Air Gesture” face posibilă schimbarea melodiei pe care

utilizatorii o ascultă printr-o simplă mișcare a mâinii. „Air View” le dă posibilitatea de a previzualiza fotografii sau e-mailuri doar planând degetul asupra acestora, iar cu ajutorul „Samsung Smart Pause”, telefonul poate fi controlat cu privirea. Astfel, atunci când utilizatorii vizionează un videoclip, acesta se va opri dacă aceștia vor privi în altă direcție și va rula din nou imediat ce își vor întoarce privirea asupra lui.

� „S Health”, GALAXY S4 îi ajută pe utilizatori să își păstreze un stil de viață sănătos. Acest lucru este posibil datorită combinației de senzori încorporați în smartphone, care în mod sistematic și automat monitorizează sănătatea, alimentația, exercițiile fizice, somnul și multe altele, pentru a-i ajuta pe utilizatori să își îmbunătățească nivelul de calitate al vieții și să rămână în formă și sănătoși.� „Samsung Adapt Display” le oferă utilizatorilor o experiență

de vizualizare optimă, adaptată fiecărui tip de aplicație. De ase-menea, consumatorii se pot bucura de sunet la un nivel optim, personalizat.

Conținut și servicii:� „Samsung Hub” le va oferi utilizatorilor posibilitatea de a

accesa cinci servicii de conținut dintr-un singur punct de acces, făcându-l simplu și comod de utilizat. Astfel, utilizatorii pot na viga printr-o mare varietate de conținut al diferitelor servicii și, mai mult decât atât, pot achiziționa și gestiona fără dificultate conținut, cu ajutorul unui singur cont Samsung. Samsung Hub oferă o funcție de căutare integrată – atunci când utilizatorul caută un cuvânt cheie, rezultatele vor afișa conținutul relevant din toate cele cinci aplicații. �

Samsung GALAXY S4 a fost lansat în România

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Miercuri 17 aprilie 2013, Samsung Electronics a lan sat pe piața din România smartphone-ul GALAXY S4. Acesta are un ecran Full HD Super AMOLED, primul de acest gen din lume, cu diagonala de 5 inci și 441.

http://www.eventlink360.ro

Introducem InfraStruxure de ultima generaţie

Centrele de date InfraStruxure înseamnă afaceri!

viitoarelor nevoi ale companiei.

Tripla promisiune a InfraStruxureInfraStruxure

IT-ul este destul de complex! Pentru centrul de date am nevoie

În sfârşit, centrul dumneavoastră de date poate creşte odată cu compania!Doar InfraStruxure asigură disponibilitate 24/7/365, viteză şi economii de cost prin creşterea eficienţei

Compania&IT-ul cresc!

potrivite bugetului meu!

Centrele de date InfraStruxure înseamnă afaceri!

Disponibilitate: Timpul de funcţionare 24/7/365 este posibil cu ajutorul celor mai bune surse cu unităţi modulare de distribuţie a puterii tip “snap-in”, răcire în cuplaj strâns şi software de monitorizare proactiv.

Viteză: Implementarea este rapidă şi simplă pentru că toate componentele sistemului sunt proiectate să lucreze împreună şi sistemul poate creşte cu viteza ameţitoare a companiei.

Eficienţă: Eficienţa energetică şi economiile reale sunt obţinute prin proiecte moderne, inclusiv convertizoare în trei trepte în unităţile UPS şi ventilatoare cu viteză variabilă în unităţile de răcire.

Flexibilitate a controlului: Portfoliul Software de Management StruxureWare vă permite să vedeţi şi să gestionaţi capacitatea şi nivelele redundante ale răcirii, puterii şi spaţiului în rackuri pentru o sănătate optimă a centrului de date.

Supleţe: Flexibilitatea se datorează dulapurilor compatibile cu orice furnizor IT şi scalabilităţii complete a sistemului pentru putere şi răcire.

Ani

CreştereCompanie

Scalare centru de date

Planificaţi creşterea centrului de date simplu şi eficient!Descărcaţi acum Studiul #143, “Data Center Projects:Growth Model,” pentru îndrumare.Vizitaţi www.SEreply.com Cod cheie 32853p Tel. 0 800 894 309

Data Center Projects:Growth Model

Contents 1

2

7

7

9

10

> Executive summary

™