proiectul if/11.01- raport 22 iunie 2013 · 2013-07-22 · 1 uniunea europeană ministerul...
TRANSCRIPT
1
Uniunea Europeană
Ministerul Afacerilor Interne
Direcţia Generală Afaceri Europene
şi Relaţii Internaţionale
Ministerul Afacerilor Interne
Inspectoratul General pentru
Imigrări
Proiectul IF/11.01-04.01 „Migrant în România interculturală”
Raportul conferinţei naţionale
Bucureşti 21 – 22 iunie 2013
La Hotelul „Lev Or” din Bucureşti, str. Occidentului, nr. 25, www.hotellevor.com
vineri 21 iunie 2013 şi sâmbătă 22 iunie 2013 a avut loc conferinţa naţională din prima etapă
a proiectului „Migrant în România interculturală”. Au participat 65 de persoane, dintre care
mai mult de jumătate au necesitat transport şi cazare: 36 de persoane. Au fost prezenţi toţi 9
membri ai echipei proiectului (4 de la organizaţia beneficiară – Institutul Intercultural
Timişoara www.intercultural.ro - şi 5 de la organizaţiile partenere, anume Asociaţia pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi Integrare Socială din Bucureşti www.asociatia-adis.ro,
Centrul pentru Resurse Civice din Constanţa www.resursecivice.ro şi Liga Apărării
Drepturilor Omului din Cluj www.ladocluj.ro); în fotografia următoare – realizată de Călin
Rus, specialistul în metodologie de consultare, comunicare şi formare al proiectului – de la
stânga la dreapta sunt:
Daniela Cervinschi – responsabila suplimentului „Accent Basarabean”
Ionela Răcătău – coordonatoarea reţelei de mediatori interculturali
Cosmin Bârzan – facilitatorul local din Constanţa
Romina Matei – responsabila seminariilor locale
Oana Neştian Sandu – responsabila portalului www.migrant.ro şi a revistei
„Migrant în România”
Ana Luduşan – facilitatoarea locală din Cluj-Napoca
Georgiana Rentea – facilitatoarea locală din Bucureşti
Eugen Gherga – coordonatorul proiectului
Echipa
2
Din personalul proiectului, au fost prezente 19 persoane:
Simona Popa - facilitatoarea locală din Iaşi
Adriana Griguţă – consultant politici publice
Alex Jacho – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea lation-americană
Aimn Yans – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea palestiniană
Sukaina Jasim – mediatoare interculturală în Bucureşti, comunitatea arabă
Ştefan Miron – mediator intercultural în Bucureşti, comunitatea basarabeană
Samir Moukhliss – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea marocană-
tunisiană
Cristina Răilean – mediatoare interculturală în Cluj-Napoca, comunitatea
studenţilor basarabeni
Christian Udearo – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea africanilor
vestici
Ali Shah – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea pakistaneză
Igor Drangoi – mediator intercultural în Iaşi, comunitatea studenţilor basarabeni
Rima Tayara – mediatoare interculturală în Timişoara, comunitatea siriană
Marko Pavloski – mediator intercultural în Constanţa, comunitatea macedoneană
Monir Mattar – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea arabă
Manoj Budhavliya – mediator intercultural în Constanţa, comunitatea indiană
Ahmed Jaber – mediator intercultural în Bucureşti, comunitatea arabă
Anatoli Codreanu – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea studenţilor
basarabeni
Mohamed Daoud – mediator intercultural în Iaşi, comunitatea egipteană
Bizou Phanzu – mediatoare interculturală în Bucureşti, comunitatea africană
La acestea s-au adăugat 3 jurnaliste care au urmat la Timişoara în 24 - 27 octombrie
2012 cursul de formare „Diversitatea sub lupă” al proiectului „Migrant în România
interculturală”:
Paula Tudor – Cuget liber, Constanţa
Nicoleta Bunduc – Digi 24, Iaşi
Mbela Nzuzi – TV H2O, Bucureşti
Pentru evenimentul din capitală s-au mai deplasat din celelalte oraşe ale proiectului în
afară de Bucureşti - adică Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Cluj-Napoca – un număr de 11
delegaţi:
Adrian Băncilă – Radio Constanţa
Latika Budhauliya – comunitatea indiană, Constanţa
Oana Bolohan – Institutul Intercultural Timişoara
Daniela Crăciun - Institutul Intercultural Timişoara
Hisam Khamis – comunitatea siriană, Timişoara
Diab Iyad – Liga Apărării Drepturilor Omului, Cluj-Napoca
Lucian Mureşan – Inspectoratul General pentru Imigrări, Cluj-Napoca
Daniela Ţerbea – Liga Apărării Drepturilor Omului, Cluj-Napoca
Ruxandra Borca – Centrul de Tineret „Spice of Life”, Cluj-Napoca
Medhat Elgafarawi – comunitatea arabă, Iaşi
Gigi Voinea – Inspectoratul General pentru Imigrări, Iaşi
Toţi participanţii la conferinţa naţională au primit câte o mapă, cuprinzând:
descrierea proiectului
programul evenimentului
3
formular de evaluare
coli şi pix
(ce pe măsura desfăşurării lucrărilor s-a îmbogăţit cu materialele care au circulat, distribuite
de către organizatori şi invitaţi ori produse în cadrul atelierelor tematice).
Programul conferinţei naţionale a fost respectat riguros de către toată lumea implicată
(subiectul susţinut de către invitata americană Joanna Brown de la „Logan Square
Neighbourhood Association” din Chicago a durat dublul timpului alocat, datorită interpretării
consecutive engleză / română – realizată prin voluntariatul preşedintelui Centrului de Resurse
Civice din Constanţa – şi nu sincronă prin echipament de traducere), ceea ce s-a compensat
cu anularea intervenţiei consultantului britanic Philip Wood / prevăzută prin internet.
Elementele de vizibilitate ale proiectului au fost prezente în eveniment neîntrerupt, prin
afişarea bannerului în sală, inscripţionarea mapelor, etichetarea laptopurilor mediatorilor şi
includerea semnelor distinctive pe materialele conferinţei.
Conferinţa
4
O seamă dintre invitaţii care au onorat conferinţa naţională a proiectului „Migrant în
România interculturală” au invitat participanţii la unele acţiuni complementare, în seara de 21
iunie 2013, după cina interculturală avută la restaurantul chinezesc „Hua Long” www.hua-
long.ro din str. Badea Cârţa, nr. 6, sector 2:
Gabriela Leu de la Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi
www.unhcr-centraleurope.org/ro/index.html la „Refugiu şi subzistenţă – povestea
mai multor călătorii” / o proiecţie multimedia cu fotografie, muzică şi film pe
faţada clădirii istorice „Hanul lui Manuc” (invitaţia este ataşată relatării),
precedată de spectacolul cu cântece şi dansuri africane ale formaţiei „Gloria
Band” din Congo
Muhamad Saleem de la Ambasada Republicii Islamice Pakistan în România, str.
Barbu Delavrancea, nr. 22, sector 1, www.mofa.gov.pk/romania la o recepţie
susţinută în sediul aceleia
mai mulţi participanţi, la socializare în capitală
Lansarea cărţii de poezii „Prietenie fără frontiere” a purtătorului de cuvânt al Clubului
Româno-Arab de Cultură şi Presă, Ahmed Jaber, a fost în prezenţa poetei Coca Popescu şi cu
prezentarea realizată de către Mioara Roman - jurnalistă având experienţă orientală de
jumătate de secol - după care autoarea Ana Luduşan, preşedinta Ligii Apărării Drepturilor
Omului, filiala Cluj, şi-a prezentat 4 dintre cărţile sale şi le-a distribuit gratuit cu autograf
celor doritori.
Timp de 2 zile, evenimentul final al primei etape a proiectului „Migrant în România
interculturală” a avut loc în sala de conferinţe a complexului hotelier închiriat din capitală şi
în sălile de lucrări învecinate pentru atelierele tematice, pe 3 grupe care au inventariat
problemele sesizate şi au propus soluţii, împărţite astfel:
administrativ-juridic
social-sănătate
educaţie-cultură-tineret
Grup tematic
5
Din lucrările atelierelor grupurilor tematice s-au desprins unele probleme, cu
identificarea unor posibile soluţii şi cu unele idei pentru propuneri de politici publice, după
cum urmează (câteva exemple):
Administrativ
Problemă: Accesul străinilor la informaţii. Din cauză că străinul care nu ştie, sau nu
poate să îşi culeagă suficiente informaţii despre cum să îşi administreze şederea, scurtă sau
lungă, în România, şederea acestuia poate deveni problematică.
Soluţiile identificate au fost:
Canale de informare cunoscute şi accesibile străinilor.
- Un posibil canal ar putea fi: 1. Misiunea diplomatică din ţara de origine - 2.
Structurile teritoriale ale IGI, la sosirea în ţară - 3. Comunităţile de migranţi a
ţării de origine sau a regiunii de origine. (Exemplu: un columbian este
sprijinit de reprezentantul comunităţii latino-americane, deşi acesta este
ecuadorian, deoarece migranţii latino-americani din această regiune sunt
puţini la număr) - 4. Centrele de informare pentru străini din cele 15 municipii
ale României – 5. Secretariatele pentru străini din cadrul facultăţilor în care
vine străinul să studieze – 6 Instituţii publice care rezolvă problemele de
sănătate, muncă, educaţie, protecţie socială, etc. ale străinilor – 7. ONG-uri cu
preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.
Instrumente de informare eficiente.
- Site în limbile Naţiunilor Unite şi/sau a comunităţilor de străini cu pondere
mare în regiune. Au fost propuse următoarele limbi: engleză, franceză, arabă,
turcă, chineză, spaniolă, rusă, kurdă. Reprezentanţii comunităţilor de migranţi
şi-au afirmat sprijinul pentru traducerea în limba comunităţii de origine a
informaţiilor de pe site.
- Ghişeu unic în care străinul să depună dosarul cu toate documentele necesare.
Serviciul teritorial pentru Imigrări cere transferul de informaţii de la Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi de la alte instituţii publice,
deoarece majoritatea străinilor, mai ales cei noi veniţi în România au
dificultăţi de comunicare şi dificultăţi să găsească instituţiile publice. Cei
lipsiţi de mijloace financiare nu pot rezolva aceste dificultăţi fără sprijinul
comunităţii de RTT din care provine sau a ONG-urilor cu preocupări în
domeniul migraţiei. Este o propunere de politici publice care trebuie asociată
cu o campanie de lobby adresată politicienilor.
- Emisiune la radio sau la televiziune în care se aduc informaţii utile pentru
străini. Aceasta ar avea un impact ridicat asupra migranţilor iar informaţiile
pot fi aduse cu uşurinţă la zi cu ajutorul invitaţilor.
- Pliante, reviste, broşuri cu informaţii disponibile la toate instituţiile publice
unde ajunge migrantul, dar mai ales la ghişeele structurilor teritoriale ale IGI,
CIS-urilor şi comunităţilor de migranţi.
- Crearea unei reţele de persoane resursă din cadrul: instituţiilor publice cu
responsabilităţi în domeniul migraţiei, ONG-urilor cu preocupări în domeniul
migraţiei şi a reprezentanţilor (mediatorilor) comunităţilor de migranţi. Acest
lucru este posibil prin construirea unor parteneriate pe termen lung între cele
trei tipuri de actori din domeniul migraţiei şi anume: instituţii publice, ONG-
uri şi comunităţi de migranţi.
Juridic
Problemă: Autorizaţia de muncă pentru studenţi. Problema se pune în special pentru
studenţii străini, bursieri ai Statului Român care nu pot să îşi asigure existenţa din 65 de Euro
6
pe lună cât este bursa Statului Român, cu atât mai mult pentru cei cărora nu li se asigură
cămin gratuit deşi statul îşi asumă o astfel de obligaţie.
Soluţie: Au fost propuse mai multe soluţii:
Angajarea în muncă a studentului cu 4 ore pe zi şi cu un Contract de muncă până
în 3 luni pe an, fără autorizaţie de muncă. Există astfel de experienţe în state ale
Uniunii Europene (Austria).
Angajarea cu 4 ore de muncă pe zi fără Autorizaţie de muncă pentru toţi studenţii
străini, bursieri ai Statului Român pe tot parcursul anului. Dar în acest caz
acordarea bursei să prevadă criterii meritocratice severe.
Şedere Problemă: Ţările arabe sunt confruntate în ultimii ani cu revoluţii, război civil. Există
situaţii în care rezidenţii în România s-au întors în ţările de origine, fie în vacanţă fie să îşi
vadă rudele şi nu au putut să se întoarcă în România în perioada legală pentru a nu pierde
continuitatea şederii în România, din cauza războiului. Războiul şi calamităţile naturale sunt
definite ca forţă majoră. Deşi a existat situaţie de forţă majoră, s-au înregistrat cazuri în care
nu s-a ţinut cont de această situaţie şi cetăţeanul străin a pierdut 10 ani de şedere neîntreruptă
în România pentru că în ultimul an nu s-a putut întoarce din ţara de origine în termenul
stabilit de lege.
Soluţie: Forţa majoră trebuie luată în considerare la calculul şederii continue în
România. Se argumentează că este foarte dificil de dovedit, dar nu imposibil, forţa majoră;
odată declarată stare de război sau calamitate într-o ţară sau într-o regiune, nu ar trebui ca
cetăţeanul străin să mai trebuiască să dovedească cu documente forţa majoră din moment ce
aceasta este recunoscută în mod oficial.
Statutul de tolerat
Problema: Există situaţii în care cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României li se
respinge cererea de azil, sau sunt în aşteptarea returnării voluntare şi aceştia nu au mijloace
materiale să se întreţină sau să îşi îngrijească sănătatea.
Soluţia: Integrarea acestora în Centrele sociale ale comunităţilor locale sau a celei mai
învecinate şi prelungirea automată a asigurării de sănătate.
Sănătate
Problemă: Asigurarea de sănătate este un act necesar pentru obţinerea permisului de
şedere de orice tip. Dacă străinul este student sub 26 de ani, această asigurare de sănătate este
acoperită de către Statul Român, însă dacă depăşeşte această vârstă trebuie să plătească
contribuţia la Casa de Asigurări de Sănătate. S-au întâlnit destul de multe cazuri de străini
care atunci când au dorit să îşi prelungească permisul şi au fost nevoiţi să depună asiguarea
de sănătate la dosar, s-au trezit că aveau de plată sume mari retroactiv. Străinii respectivi nu
au plătit, pentru că nu au fost informaţi şi nu din neglijenţă.
Soluţie: Participanţii au ajuns la concluzia că broşurile şi alte materiale informative nu
sunt eficiente. Astfel că soluţia ar fi mediatorii interculturali. Aceştia ar trebui să atenţioneze
comunităţile să plătească asigurarea de sănătate prin diverse mijloace (online sau cele
clasice).
Problemă: Studenţii nu ştiu că pot să îşi aleagă orice alt medic de familie decât cel
studenţesc. Lista medicilor de familie este disponibilă pe website-urile CAS-urilor (Caselor
de Sănătate)
Soluţie: Mediatorii interculturali trebuie să informeze studenţii despre acest aspect. În
cazul în care un student sub 26 de ani doreşte să îşi modifice scopul şederii în România (de la
studii la membru de familie) poate face acest lucru fără a mai aduce la dosar o altă asigurare
de sănătate, ci este valabilă acea pe care deja o deţine.
Muncă
7
Problemă: Străinilor care doresc să muncească în România li se aplică pragul mediu
de salarizare (scopul acestei acţiuni a fost discutată intens de către participanţi, s-a discutat că
este o măsura afirmativă pentru a proteja muncitorii străini, sau că este o măsură de a
descuraja angajarea străinilor), astfel că taxele pe salariu pe care angajatorul trebuie să le
plătească sunt cu mult mai mari decât pe salariul minim. Angajatorul trebuie să mai
dovedească că pe locul de muncă al străinului nu poate fi angajat un român, un cetăţean UE
sau un cetăţean SEE.
Soluţie: Propunere de amendament legislativ prin care să se anuleze cerinţa pragului
mediu de salarizare
Problemă: Procesul birocratic stufos de obţinere a autorizaţiei de muncă. Conform
legii se obţine în 30 de zile de la depunerea dosarului, însă poate dura şi mai mult.
Angajatorii români evită să angajeze străini studenţi şi nestudenţi. Atât din cauza costului
ridicat de a-l avea ca angajat cât şi din cauza procesului birocratic. Procedura de angajare în
muncă a studenţilor străini este cea mai simplă dar cu toate aceastea sunt foarte puţini
studenţi străini angajaţi. Pentru studenţi nu este nevoie ca angajatorul să demonstreze că pe
locul de muncă vizat nu sunt persoane calificate din România, UE şi SEE. Plata pentru
autorizaţia de muncă a studenţilor este mai mică (50 de euro). Dosarul de acte pentru
obţinerea autorizaţiei se analizează rapid de către Serviciile de Imigrări teritoriale.
Angajatorii nu doresc să angajeze studenţi străini pentru că trebuie să facă dovadă că sunt în
regulă din punct de vedere financiar şi li se pare dificil să realizeze un întreg dosar pentru
autorizaţia de muncă.
Soluţie: Reprezentantul Serviciului pentru Imigrări a declarat că există deja curente de
opinie în vederea eliminării necesităţii obţinerii autorizaţiei de muncă pentru studenţi care vor
fi transpuse în proiecte de lege.
Problemă: De ce nu pot munci studenţii şi cu normă întreagă, şi numai 4 ore? Sunt
unele facultăţi care nu sunt foarte solicitante, astfel studentul străin poate munci mai mult
pentru completarea veniturilor.
Bine de ştiut: Studentul are posibilitatea de a schimba scopul şederii din studii în
muncă, fără a mai pleca în ţara de orgine pentru a obţine o viză de lungă durată în scop de
muncă. Cu condiţia ca locul de muncă să fie în domeniul de studiu al studentului
Social
Au fost propuse organizarea mai multor acţiuni comunitare / recreative, artistice care
să implice cetăţenii români şi cetăţenii străini. Exemple de bune practici sunt: Festivalul
Migraţie şi Drepturile Omului din Cluj, gastronomiile arabă şi basarabeană din Timişoara,
etc.
Educaţie
Problemă: Studenţii străini nu se pot înscrie la facultate, masterat, doctorat, în data de
1 octombrie al anului universitar în curs deoarece secretariatele facultăţilor nu îi pot înscrie
decât pe baza Ordinului de la Ministerul Educaţiei. Acesta vine cu întârziere, uneori chiar în
semestrul II ceea ce pune în dificultate studentul deoarece el nu poate beneficia de nici o
facilitate (carnet de student, subvenţie pe mijloacele de transport în comun, subvenţie la
încălzire dacă este bursier al statului Român, asistenţă medicală, etc).
Soluţie: Ameliorare legislativă prin: Modificarea Ordinului Ministerului Educaţiei nr.
6000/2012 şi a Legii nr. 1 în sensul ca să se stabilească termene clare, rezonabile pentru
înscriere la facultate, masterat, doctorat iar Ordinul Ministerului Educaţiei să sosească la
secretariatele facultăţilor înainte de 1 octombrie a anului universitar în curs pentru ca
studenţii să poată beneficia de statutul de student din prima zi a anului universitar.
Propunere de politici publice:
- Scăderea taxelor de rezidenţiat pentru studenţii străini pentru promovarea
învăţământului universitar românesc în ţări din afara Uniunii Europene.
8
Argument: Învăţământul universitar a constituit o soluţie de relansare economică
a oraşului Malmo din Suedia, care în 1990 era un port naval în paragină iar azi a
devenit o metropolă internaţională cu peste 110000 de studenţi, un pol de
dezvoltare de peste 300 de km în jurul oraşului Malmo pentru că a ales să treacă
de la societatea industrială la o societate a cunoaşterii, învăţământul universitar
devenind cea mai rentabilă industrie din regiune, oferind oportunităţi de educaţie,
muncă, locuinţă studenţilor dar şi familiilor lor, care aleg să studieze în Malmo.
- Regândirea principiilor educaţiei la nivelul normativelor europene
- Stabilirea unor criterii meritocratice pentru bursele acordate de Statul Român, în
vederea promovării importului de inteligenţă - Acordarea dreptului de liberă practică pentru străinii care au studiat medicina în
România. Aici se cunoaşte rezistenţa corpului profesional al medicilor români
care îngrădesc libera practică a străinilor. Nu s-au identificat soluţii practice. Nu
se ştie dacă o campanie de lobby bine construită ar da rezultate Educaţie - cultură - tineret
Probleme legate de adaptarea studenţilor – relaţia dintre Ministerul Educaţiei, IGI şi
Universitate, există o ineficienţă în comunicare care duce la o întârziere a ordinului de
înmatriculare. Acesta vine cam în decembrie. Studenţii merg la şcoală, dar nu pot beneficia
de cazare până nu au ordinul de înmatriculare. Studenţii basarabeni sunt obligaţi să urmeze cursuri de limba română, ceea ce ei nu au
nevoie, însă li se impune acest lucru. Este necesar să existe opţiunea pentru studenţii care se
înscriu la cursuri, fie să intre direct din anul pregătitor, fie să dea un examen pentru a dovedi
competenţele lingivistice. Examenul de limbă trebuie dat şi la liceu. Au existat cazuri în care
elevi basarabeni nu au avut cunoştinţe suficiente de limbă. Atunci când comisia care se
formează la Amabasada României din Republica Moldova pentru a evalua dosarele depuse
pentru, această comisie poate realiza şi testul de limbă. La unele facultăţi de medicină în care se studiază în engleză sau franceză se impune
ca examenul final să se dea în limba română. Cursurile optionale de limba arabă se pot realiza în şcoli conform legislaţiei actuale,
cu o singură precizare: în majoritatea şcolilor în care ar putea exista cereri de acest tip elevii
sunt împărţiţi în mai multe şcoli. Astfel este necesar ca ei să fie reuniţi într-una dintre şcoli
pentru a face orele optionale de limbă străină. Apoi notele sunt transmise către şcoli pentru a
fi trecute în catalog. Autoritatea Naţională pentru Calificări – am dori ca mediatorii interculturali să fie
calificaţi ca mediatori sociali (pentru a nu face demersuri pentru a introduce această meserie
în COR ci pentru a fi o specializare suplimentară în cadrul mediatorilor sociali). - Pentru a face modificări în COR este un Ordin comun de la Ministerul Muncii şi
Institutul Naţional de Statistică din 2002 - Pentru a introduce în COR mediator social trebuie avut în vedere standardul
ocupaţional. Trebuie urmat un curs şi apoi un proces de recunoaştere la nivel
naţional. În standardul ocupaţional sunt trecute nişte unităţi de competenţă. - Dacă ocupaţia există în COR nu se pot da decât certificate de absolvire - Trebuie analizate şi calificările din nomenclator
Pe lângă structurile celor implicaţi direct în proiect (cele 4 organizaţii
neguvernamentale partenere şi asociaţiile mediatorilor interculturali), la conferinţa naţională a
proiectului „Migrant în România interculturală”au mai fost delegaţi din partea a 19 alte
structuri, instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale:
Ambasada Republicii Islamice Pakistan
Arabic News Agency
Asociaţia Apel
9
Asociaţia de Cooperare Marocano-Europeană
Asociaţia Novapolis – Centrul de Analize şi Iniţiative pentru Dezvoltare
Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii
Autoritatea Naţională pentru Calificări
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi
Direcţia Generală de Asistenţă Socială
Fundaţia Soros
Inspecţia Muncii
Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite
Liga Islamică şi Culturală din România
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Organizaţia Femeilor Refugiate în România
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
Inspectoratul General pentru Imigrări
Este de remarcat că din partea Autorităţii Contractante – Inspectoratul General pentru
Imigrări al Ministerului Afacerilor Interne – au fost 4 cadre:
Cătălina Matache – Serviciul de Implementare Programe
Gigi Voinea – Serviciul Imigrări Iaşi
Ioan Puhace – Direcţia pentru Imigrări Bucureşti
Lucian Mureşan – Serviciul Imigrări Cluj
Cei 17 mediatori interculturali – din cele 5 oraşe ale proiectului – prezenţi la
eveniment, şi-au enunţat pe rând în plenul conferinţei naţionale principalele activităţi din anul
curent, prin discursuri, proiecţii cu imagini şi date relevante, etc. (plaurile lor de lucru lunare,
raportările lunare şi rapoartele generale ale lor - inclusiv ale celor 5 mediatori interculturali
din reţeua naţională a mediatorilor interculturali care din motive obiective n-au putut
participa la conferinţa naţională – sunt incluse în dosarul proiectului). Contribuţiile lor şi ale
oficialilor participanţi, împreună cu concluziile grupurilor tematice – care au lucrat în cele 3
ateliere ale conferinţei naţionale – au ajutat-o pe Adriana Griguţă, consultanta juridică şi pe
politici publice, la redactarea a 10 propuneri de politici publice ale proiectului „Migrant în
România interculturală” (detaliate în raportarea activităţilor dânsei), transmise instituţiilor
publice după cum urmează:
Propunerea de modificare legislativă referitoare la stabilirea cifrelor de şcolarizare
pentru studii universitare de licenţă alocate instituţiilor de învăţământ superior de
stat în vederea admiterii la studii a tinerilor din Republica Moldova care au
diplomă de bacalaureat obţinută în România şi a românilor de pretutindeni pe
criterii obiective – Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Propunerea de modificare legislativă referitoare la înfiinţarea Biroului Unic, un
compartiment aflat în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări –
Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru Imigrări
Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea interdicţiei
cetăţenilor străini de a se înscrie la o instituţie de învăţământ autorizată -
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Propunere de modificare legislativă referitoare la respectarea unor drepturi
fundamentale pentru străinii toleraţi - Ministerului Afacerilor Interne şi
Inspectoratului General pentru Imigrări
Propunerea de modificare legislativă referitoare la reducerea salariului minim
obligatoriu pentru străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară
10
în scop de muncă - Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea condiţiei ca minorul,
în numele căruia se solicită un drept de şedere pe termen lung, să aibă un părinte
titular al acestui drept precum şi la introducerea dreptului cetăţeanului străin de a
depune concomitant cererea-tip de acordare a dreptului de şedere pe termen lung
pentru el şi pentru copii minori care au un drept de şedere pentru reîntregirea
familiei - Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru
Imigrări
Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea autorizaţiei de
muncă pentru studenţii străini şi posibilitatea încheierii unui contract de muncă cu
normă întreagă - Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Propunerea de modificare legislativă referitoare la introducerea excepţiei de forţă
majoră la calcularea termenelor pentru acordarea unui străin a dreptului de şedere
pe termen lung - Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru
Imigrări
Propunerea de modificare legislativă referitoare la reducerea taxelor de studii la
rezidenţiat pentru cetăţenii străini - Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului
Propunerea de modificare legislativă referitoare la introducerea unor termene de
depunere a dosarelor cetăţenilor străini care doresc să studieze într-o instituţie de
învăţământ superior - Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Valentin Pepenel - evaluatorul proiectului „Migrant în România interculturală” - a
întocmit 2 formulare de evaluare, unul destinat participanţilor la conferinţa naţională şi unul
destinat membrilor echipei proiectului „Migrant în România interculturală” (ataşate acestui
raport), care au circulat şi au fost completate de către cei implicaţi, rezultatele detaliate
regăsindu-se în raportarea activităţilor dânsului; în rezumat, iată câteva date prezentând
media numerică şi procentuală a răspunsurilor la unele întrebări despre conferinţa naţională
(urmate de un extras din concluzii):
Per total, cât de mulţumit sunteţi de diversitatea participanţilor şi a
intervenanţilor?
(1 = foarte nemulţumit; 5 = foarte mulţumit)
4,65 = 93,04%
Consideraţi că vi s-a oferit oportunitatea de a vă exprima punctele de
vedere în cadrul acestei conferinţe?
(1 = în foarte mică măsură; 5 = în foarte mare măsură)
4,70 = 93,91%
Cum apreciaţi contribuţia dumneavoastră la desfăşurarea acestei
conferinţe?
(1 = nesatisfacatoare; 5 = foarte bună)
4,00 = 80,00%
Cum apreciaţi informaţiile prezentate în cadrul acestei conferinţe?
Claritate 4,52 = 90,43%
Actualitate 4,70 = 93,91%
Relevanţă 4,48 = 89,66%
Cum apreciaţi desfăşurarea evenimentului în general?
(1 = foarte slabă; 5 = foarte bună)
4,65 = 93,04%
Cum apreciaţi rezultatele obţinute în cadrul acestei conferinţe şi
posibilitatea implementării lor?
(1 = nesatisfăcătoare; 5 = foarte bune)
4,17 = 83,48%
11
„În general, participanţii la conferinţă au apreciat pozitiv calitatea conferinţei şi a
celorlalte activităţi realizate în cadrul proiectului, implicarea lor în discuţii şi şi-au manifestat
interesul de a participa şi la alte activităţi de acest tip care vor fi organizate în viitor.
Participanţii au apreciat în mod deosebit diversitatea subiectelor abordate şi prezenţa activă a
migranţilor şi mediatorilor interculturali, lucrul pe grupuri, prezenţa autorităţilor şi soluţia
propusă pentru acreditarea mediatorilor ca mediatori sociali cu specializare interculturală.
Sugestiile oferite de participanţi au fost în special legate de producerea de materiale de
informare în limbi străine, de a vedea o mai mare participare şi implicare din partea
autorităţilor. O parte dintre participanţi şi-au arătat disponibilitatea de a contribui la buna
desfăşurare a proiectului prin colaborări stabilite cu autorităţile şi cu membrii societăţii civile,
prin împărtăşirea experienţei în domeniu, participarea la activităţile proiectului şi diseminarea
informaţiilor şi a website-ului, prin redactarea de articole pentru revista Migrant în România”.
Material redactat de Eugen Gherga, coordonatorul proiectului „Migrant în România
interculturală”.
12
13
14
15
16
17
18
19
Migrant România interculturală
Evaluare finală
Vă rugăm evaluaţi pe o scală de la 1 la 5 satisfacţia dumneavoastră în legătură cu modul în
care au fost realizate următoarele aspecte din cadrul proiectului (1 = total nesatisfăcut; 5 =
foarte satisfăcut), precum şi să argumentaţi fiecare răspuns în căsuţa destinată acestor
comentarii:
1. Activităţi
1.1. Conferinţa naţională 1 2 3 4 5
1.2. Seminariile locale 1 2 3 4 5
1.3. Revista Migrant în România 1 2 3 4 5
1.4. Site-ul migrant.ro 1 2 3 4 5
1.5. Reţeaua de mediatori 1 2 3 4 5
1.6. Cursul pentru jurnalişti 1 2 3 4 5
20
2. Management şi colaborare
2.1. Claritatea şi relevanţa informaţiei
oferite de coordonatori
1 2 3 4 5
2.2. Propria contribuţie la atingerea
obiectivelor proiectului
1 2 3 4 5
2.3. Colaborarea cu alte
persoane/organizaţii implicate în proiect
1 2 3 4 5
2.4. Eficienţa comunicării în cadrul
parteneriatului
1 2 3 4 5
2.5. Alte aspecte:
________________________
1 2 3 4 5
Evolutia parteneriatului
Consideraţi că există o îmbunătăţire a colaborării în raport cu proiectul Migrant în România? Vă
rugăm detaliaţi aspectele pozitive şi elementele care ar trebui ameliorate.
Alte comentarii şi sugestii pentru dezvoltarea proiectului şi a parteneriatului în etapele
următoare
21
22