raport la studiul de evaluare a impactului asupra …apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Min. Mediului RNEM 257/16.09.10

Min. Sanatatii 132/19.09.2011 si 110/31.01.2011

Min. Educatiei si Cercetarii: ANCS nr. 9751

Acreditare RENAR LI 947/23.01.2012

Sediu secundar: Cluj-Napoca, 400166, Cetatii 23A, Tel: 0264-530079, Fax: 0264-530113

Punct de lucru: Galati, 800055, Rosiori 14, Bl. G3, ap.30, tel/fax: 0236-318971 E-mail: [email protected]

CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE

Busuiocului 58, Cluj Napoca 400240, Romania

Tel: 0264-432979, 0264-532972

Fax: 0264 - 534404

E-mail: [email protected]

Web: www.ehc.ro

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI pentru EXTINDERE ŞI MODERNIZARE

FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI DIN ORAŞUL CEHU SILVANIEI, JUD.SĂLAJ

Titular: SC AGRO ENY SRL

Administrator, Colectiv elaborare, Prof. Asoc. Dr. Anca Elena Gurzău Ing. Corneliu Botez Ecolog Lovasz Maria-Elisabeta, MSc, Drd

Mai, 2012

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI CEHU SILVANIEI

SC AGRO ENY SRL

2012

2

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE ----------------------------------------------------------------------------- 4

A. Situaţia existentă ------------------------------------------------------------------------------------------- 6

B. Situaţia proiectată ------------------------------------------------------------------------------------------ 9

2. PROCESE TEHNOLOGICE ----------------------------------------------------------------------- 21

3. DEŞEURI ------------------------------------------------------------------------------------------------ 26

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ------------- 34

4.1. Apa ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 34

4.2. Aer ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 45

4.3. Solul -------------------------------------------------------------------------------------------------- 77

4.5. Biodiversitatea ------------------------------------------------------------------------------------- 83

4.6. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------- 88

4.7. Mediul social şi economic ----------------------------------------------------------------------- 89

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural -------------------------------------------- 89

5. Analiza alternativelor ---------------------------------------------------------------------------------- 89

6. Monitorizarea -------------------------------------------------------------------------------------------- 93

7. SITUAŢII DE RISC ------------------------------------------------------------------------------------ 94

8. Descrierea dificultăţilor ------------------------------------------------------------------------------- 97

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL „EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMA DE PORCI EXTRAVILANUL LOCALITĂŢII CEHU SILVANIEI”, JUD.SĂLAJ. ---------------------------------------------------------------------------------- 98 A. Descrierea activităţii ----------------------------------------------------------------------------------- 98

B. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului ------------------------------------------- 99

C. Impactul prognozat asupra mediului ------------------------------------------------------------- 100

Factorul de mediu apă ---------------------------------------------------------------------------------- 100

Factorul de mediu aer----------------------------------------------------------------------------------- 102

Factorii de mediu sol şi subsol ----------------------------------------------------------------------- 104

Zgomot ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 105

Deşeuri ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 105

D. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul ----------------------------- 106

E. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ----------------------------- 107

F. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului ------------------------------ 109

G. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact. ------------------------------------------------------------------------ 109

H. Enumerarea după caz a altor avize, acorduri obţinute ---------------------------------------- 110



SC AGRO ENY SRL

2012

3

Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru proiectul „ EXTINDERE ŞI

MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI” din oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D, jud. Sălaj

Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului şi a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului

pentru proiecte publice şi private.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate în conformitate cu recomandările Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.



SC AGRO ENY SRL

2012

4

1. INFORMAŢII GENERALE

Titularul proiectului : SC AGRO ENY SRL

sediul social: loc. Cehu-Silvaniei, nr. F.N., Drumul DJ 108D, jud. Sălaj activitate principală: Creşterea porcilor - Cod CAEN 0146 Cod Unic de Inregistrare: 18427030 Tel.: 0769049329, e-mail: [email protected] Persoana de contact: Moni Zoltan

Autorul studiului de evaluare a impactului: S.C. CENTRUL DE MEDIU ŞI

SĂNĂTATE S.R.L., Cluj-Napoca, str. Busuiocului, nr.58

Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010 Persoana de contact a evaluatorului: Lovasz Maria-Elisabeta Tel.: 0732148728, e-mail: [email protected]

Denumirea proiectului :

„EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMĂ CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI” din oraşul CEHU SILVANIEI, JUD.SĂLAJ

AMPLASARE

Cehu Silvaniei este un oraş în judeţul Sălaj, situat la o distanţă de 34 km faţă de

municipiul Zalău. Împreună cu cele patru localităţi componente: Horoatu Cehului, Motiş,

Nadiş şi Ulciug, formează o unitate teritorial-administrativă cu o suprafaţă totală de

67,77km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii

Sălajului cu Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj, şi are

următoarele caracteristici geografice: latitudine 47°25′5″N, longitudine 23°17′12″E

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zal%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Horoatu_Cehului,_S%C4%83laj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moti%C8%99,_S%C4%83laj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nadi%C8%99,_S%C4%83laj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulciug,_S%C4%83laj

http://toolserver.org/~geohack/geohack.php?pagename=Comuna_S%C4%83v%C4%83disla,_Cluj&params=46_40_21_N_23_27_18_E_type:city&language=ro



SC AGRO ENY SRL

2012

5

Harta nr. 1: Judeţul Sălaj

Amplasamentul Fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor este situat la Sud-Vest

de oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu următoarele

caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, – la o distanţă

de cca. 750 m faţă de zona de locuit.

Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:

- la Nord: Ferma SC AGRO ANEL SRL

- la Est: teren agricol

- la Sud: teren agricol

- la Vest: drum judeţean 108D, la 165 m Valea Sălajului




SC AGRO ENY SRL

2012

6

S.C.AGRO ENY S.R.L. are profilul de activitate creşterea şi îngrăşarea porcilor în

vederea comercializării. Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, cod CAEN 0146,

se desfăşoară în prezent, într-o fermă cu capacitatea de 1200 capete/serie porci la

îngrăşat, amplasată în extravilanul oraşului Cehu Silvaniei, DJ 108, FN, CF nr.118/N, la o

distanţă de 750 m faţă de locuinţe.

Terenul pe care este amplasată ferma are o suprafaţă de 5400 m2 şi este proprietatea

titularului de activitate. Bilanţul teritorial al amplasamentului este următorul:

- suprafaţa construită existent: 1560,29 m2;

- suprafaţa betonată: 583,12 m2;

- suprafaţa liberă: 3256,8 m2.

A. Situaţia existentă

Ferma existentă este dotată cu următoarele:

A.1. Grajd pentru animale, cu suprafaţa de 1152,4 m2, dotat cu 30 de boxe

pentru cazare porci, cu capacitatea de 40 capete/boxă. În grajd, într-o travee marginală

este amplasat filtrul sanitar. Acesta este compus din spaţiile necesare personalului care

deserveşte grajdul şi depozitarea diverselor unelte cu care se lucrează în grajd.

Furajarea animalelor se face cu furaje uscate. Furajele se stochează în două

buncăre, V = 14 mc fiecare, amplasate la capetele grajdului. Din buncăre, furajele se

distribuie, printr-o linie de furajare, în 30 hrănitoare cu buncăre din PVC, cu volumul de

100 litri fiecare. (câte o hrănitoare pentru fiecare boxă).

Apa folosită pentru adăpat se prelevează din sursă proprie. Apa se distribuie

animalelor, dintr-un rezervor cu V = 16 mc, amplasat în hală. Adăparea se face cu

ajutorul adăpătorilor cu suzetă. Grajdul este dotat cu 120 de adăpători, câte patru în

fiecare boxă. Alimentarea cu furaje şi adăparea animalelor este automatizată. Apa şi

furajele se asigură permanent, în cantitate suficientă, evităndu-se pierderile.

Ventilaţia mecanică se asigură cu 10 ventilatoare cu debitul de 12500 mc/h,

amplaste pe acoperişul adăpostului, în tuburi Dn 750 mm. Admisia aerului proaspăt se

face prin 60 de clapete, amplasate pe pereţii laterali ai halei. Tot sistemul de ventilaţie

este automatizat, respectiv funcţionarea ventilatoarelor şi deschiderea/închiderea

clapetelor de admisie a aerului, este controlat de un microprocesor care primeşte

informaţiile de la sensorii de temperatură, umiditate şi amoniac. Parametrii

microclimatului sunt menţinuţi automat la valorile prestabilite. Iluminatul în adăpost este



SC AGRO ENY SRL

2012

7

natural şi artificial. Temperatura din hală este asigurată de căldura degajată din

metabolismul animalelor. În perioada rece a anului sau la repopularea cu purcei, este

necesară încălzirea adăpostului. Aceasta se realizează cu ajutorul a patru turbosuflante

care utilizează motorină, cca. 520 l/lună, atunci când este cazul.

Adăpostul are pavimentul prevăzut cu grătare, prin interspaţiile cărora se scurg

dejecţiile în canalele amplasate sub hală. Canale au panta către un bazin de colectare

din beton impermiabilizat, cu V = 120 mc, în care dejecţiile se scurg gravitaţional. Din

bazin dejecţiile sunt evacuate, cu autovidanja, într-un batal cu V = 2400 mc,

impermiabilizat cu folie PEHD. Batalul este situat la peste 700 m de zona locuită.

Principalele faze ale fluxului tehnologic sunt: popularea fermei cu 1200 purcei cu

greutatea de 25-30 kg, carantina purceilor, creşterea intensivă pâna la greutatea maximă

de 110 kg, livrarea porcilor, pregătirea halei pentru o nouă repopulare(curăţare mecanică,

spălare, dezinfecţie). Ciclul de producţie durează 90-110 zile; pe an se desfăşoară trei

cicluri, rezultând o producţia de 3600 porci/an.

A.2. Magazia pentru materiale diverse, cu suprafaţa de 256 m2. Magazia este

închisă, acoperită. În magazie,pe platformă betonată se depozitează, în canistre metalice

de 20 litri, motorina folosită pentru alimentarea aerotermelor..

A.3. Pavilion administrativ, în care sunt următoarele funcţiuni: vestiare, grupuri

sanitare, birou medic veterinar şi farmacia veterinară. Suprafaţa pavilionului administrativ

este de 67,89 m2. Încălzirea pavilionului administrativ şi prepararea apei calde menajere,

se realizează cu ajutorul unei microcentrale cu puterea termică de 40 Kw, care utilizează

cca 15 mc lemne de foc pe an.

A.4. Sursa de alimentare cu apă a fermei: alimentarea cu apă a fermei se face din

sursă directă, subterană de mare adâncime. Sursa este formată dintr-un foraj de mare

adâncime H = 120 m, Dn 300 mm. Captarea se face cu o instalaţie hidrofor echipată cu o

pompă HEBE, Q = 4 mc/h; H = 24 m col H2O. Pentru înmagazinarea apei se foloseşte un

rezervor din fibră de sticlă cu V = 16 mc. Distribuţia apei se realizează prin conducte

PVC, Dn 32 mm, L = 30 m şi oţel zincat, Dn 32 mm, L = 160 m. Volumul de apa pentru

stingerea incendiului este de 10 mc.

A.5.Bazin vidanjabil pentru stocarea apelor menajere. Apele uzate din pavilionul

administrativ se stochează temporar într-un bazin etanş din beton, amplasat subteran V =

6 mc.

A.6.Bazin intermediar, etanş, vidanjabil, amplasat în incinta fermei, pentru stocarea

dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologice, cu V= 120 mc.



SC AGRO ENY SRL

2012

8

A.7.Batal pentru dejecţii: din bazinul vidanjabil V = 120 mc, apele uzate tehnologice

şi dejecţiile sunt transportate cu vidanja proprie într-un batal existent de 2400mc, situat la

o distanţă de 500 m de fermă. Terenul destinat batalului este obţinut prin contractul de

comodat încheiat între titular şi S.C. AGRO-ENY S.R.L., valabil până la data de

16.06.2021.

Batalul pentru dejecţii este impermiabilizat, amplasat subteran, cu diguri

perimetrale cu înălţimea de 1,5 m. Batalul a fost executat cu respectarea condiţiilor de

stabilite, siguranţă şi impermiabilizare, certificate prin declaraţii de conformitate emise de

auditor autorizat (S.C. DUMITRANA S.R.L.).

Alimentarea cu energie electrică se realizează printr-un branşment la reţeaua de

distribuţie a energiei electrice.

Apa pluvială, convenţional curată, colectată prin rigole, se evacuează în râul V.

Sălajului.

Ferma de porci are asigurată împrejmuirea de biosecuritate printr-un gard,

executat din plasă de sârmă, soclu din beton şi stâlpi din ţeavă cu înălţimea de 1,80 m.

Mijloacele de transport cu care este dotată ferma: un tractor, o vidanjă şi o

autoutilitară. Alimentarea cu carburanţi, respectiv reparare şi întreţinerea mijloacelor de

transport se face de la staţiile de distribuţie/staţii service autorizate.

Materiile prime utilizate: furaje concentrate, cu un consum de 306 t/ciclu de

producţie, 918 t/an

Materiale auxiliare utilizate: medicamente, vaccinuri, vitamine. Se utilizează aditivi

pentru dejecţii care schimbă proprietăţile fizico-chimice ale dejecţiilor, pentru a reduce

emisiile de odorizanţi, creşterea valorii de fertilizare şi stabilizarea acestora.

Pentru stocarea temporară a cadavrelor, se foloseşte o ladă frigorifică amplasată

în magazie.

Activitatea desfăşurată în fermă este reglementată din punct de vedere al

protecţiei mediului, prin Autorizaţia de Mediu nr. 154 din 02.09.2008, emisă de

A.P.M.Sălaj. Capacitatea autorizată a fermei este de 1200 capete/serie.



SC AGRO ENY SRL

2012

9

B. Situaţia proiectată

Proiectul, faza studiu de fezabilitate, propune extinderea capacităţii de producţie

de la 1200 capete/serie în prezent, la 1920 capete de porci/serie. Producţia preconizată

se va realiza în adăpostul existent, cu capacitatea de 1200 capete şi un adăpost nou, cu

capacitatea de 720 capete de porci. Extinderea se va realiza pe terenul fermei existente

care are suprafaţa de 5400 m2. Bilanţul teritorial al amplasamentului, după extinderea

proiectată, va fi următorul:


- suprafaţa construită propusă: 992,39 m2;

- căi de acces şi parcări betonate: 583,12 m2;


B.1. Caracteristicile construcţiilor proiectate

B.1.1. Grajd capacitate de 720 capete

Grajdul proiectat este o construcţie cu regimul de înălţime parter, cu dimensiunile

în plan L= 53,20 m, l=13,45 m, H = 5,50 m, care se va amplasa în incinta fermei. Grajdul

este prevăzut cu fundaţii din beton continuie sub ziduri, cu pereţi din cărămidă cu

grosimea de 30 cm. Izolaţia termică a grajdului se va realiza cu plăci din polistiren cu

grosimea de 10 cm. Acoperişul este de tip şarpantă, cu învelitoarea din plăci de PVC, cu

termoizolaţie din vată minerală.

Interiorul adăpostului va fi compartimentat în 20 de boxe cu capacitate de 36 de

porci fiecare, cu pereţi despărţitori din polietilenă rigidizată şi va vea o alee de circulaţie

de 90 cm.

Sistemul de ventilaţie va fi natural şi artificial, prin cele 20 de ferestre prevăzute şi

şi prin 8 tuburi de ventilaţie din PVC, Dn 750 mm, prevăzute cu 8 ventilatoare cu debitul

de15600 mc/h fiecare, amplasate în acoperiş. Admisia aerului proaspăt se va face prin 20

guri de aerisire câte una pentru fiecare boxă, cu dimensiunile de 40 x 40 cm, amplasate

în pereţii laterali. Sistemul de ventilaţie este acţionat electronic, în funcţie de condiţiile de

microclimat stabilite. Încălzirea grajdului, atunci când este necesară, se va realiza cu

ajutorul a două aeroterme electrice.

Pentru hrănirea porcilor, grajdul va fi dotat cu o linie de furajare automată,

compusă din: 2 buncăre de stocare cu V = 10 t fiecare, amplasate în exteriorul halei, pe o

platformă betonată, 20 de hrănitoare automate cu sensori şi progamator pentru hrănire.



SC AGRO ENY SRL

2012

10

Alimentarea cu apă a grajdului se va face printr-un branşament Dn 50 mm, L = 70

m, din tuburi din PVC, la reţeaua de distribuţie a apei existentă în fermă. Reţelele

interioare de apă din grajd, se vor executa din tuburi PVC Dn 25 mm. Lungimea totală a

reţelei interioare de apă va fi de 200 m.

Iluminatul în grajd se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat dotate cu lămpi

fluorescente.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor este compus din pardoseli din grătare din beton

armat prefabricat, pe cca. 50 % din suprafaţă pavimentului, prin interspaţiile cărora,

dejecţiile se scurg în cuvele de sub grajd. Cuvele sunt betonate, cu radierul de 25 cm, cu

pereţi de compartimentare de 20 cm şi înălţimea utilă de 50 cm.

Reţeaua de evacuare a dejecţiilor din grajd este formată din elemente de legătură

Dn 510/410/310/210/250 mm, dopuri, supape şi două conducte din tub PVC Dn 300 mm,

L = 110 ml, racordate la două bazine subteran de stocare a dejecţiilor.

B.1.2. Bazin pentru stocarea dejecţiilor

Pentru stocarea dejecţiilor evacuate din grajdul proiectat se va construi două

bazine de stocare, amplasat subteran. Acestea va avea un volum util total de 616 mc,

cu următoarele dimensiuni: L = 14,00 m; l = 9,20 m; h = 2,50 m şi L = 10,85 m; l =13,40

m; h = 2,50 m. Bazinul va fi executat cu pereţi şi radierul din beton armat, cu grosimea de

25 cm. Planşeul peste bazin va fi carosabil. Bazinul pentru stocarea temporară a

dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă pentru

prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care

vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD.

Construcţiile proiectate se vor racorda la instalaţiile interioare de utilităţi ale fermei

şi vor folosi dotările existente.

Construcţiile proiectate vor avea asigurată biosecuritatea prin gardul existent în

cadrul obiectivului, realizat printr-o împrejmuire din plasă de sârmă, soclu de beton şi

stâlpi din ţeavă cu înălţimea de 1,80 m. La intrarea în incinta fermei, este amplasat un

dezinfector pentru mijloacele auto care intră în fermă. Cadavrele de animale se vor

depozita într-o cameră de necropsie existentă S = 2,60 m2, până la eliminarea lor finală în

incineratoare ecologice.

Salariaţii vor utiliza grupurile sanitare şi vestiarele existente în cadrul fermei.

Descrierea etapelor de realizare a proiectului(construcţie, funcţionare, demontare,

dezafectare/închidere/postînchidere)



SC AGRO ENY SRL

2012

11

Organizarea de şantier.

În vederea demarării lucrărilor de construcţii proiectate se vor executa căteva

amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare pentru desfăşurarea în condiţii de

siguranţă şi într-un mod organizat a tuturor lucrărilor de pe şantier. În acest sens prin

planul de organizare de şantier s-au stabilit poziţiile platformelor de depozitare a

materialelor, fluxul circulaţiei mijloacelor auto.

Materialele pot fi depozitate în curtea imobilului, pe platformele amenajate.

Lucrările de execuţie se vor desfăşura în limitele incintei deţinute de beneficiar şi nu vor

afecta domeniul public.

Organizarea de şantier se va face conform memoriului şi planului de organizare de

şantier din proiect.

Lucrările necesare organizării de şantier, vor fi: împrejmuirea terenului, amplasarea

unor barăci pentru depozitarea materialelor.

În organizarea de şantier nu se vor produce materiale de construcţii. Se vor efectua

fasonarea fierului beton, depozitarea materialelor, a utilajelor de construcţii şi a uneltelor

folosite de salariaţii şantierului.

Materialele folosite pentru construcţii şi instalaţii, betoane, mortare, semifabricare

sau prefabricate, confecţiile metalice, ţevi construcţii şi instalaţii, cabluri electrice, etc. se

vor aproviziona de la furnizorii autorizaţi, în cantităţi care să nu genereze stocuri.

Materialele şi prefabricatele vor fi introduse imediat în operă. În acest fel se va

evita risipa şi implicit generarea de deşeuri. Pentru precolectarea deşeurilor se va

amplasa un container.

Zgomotul produs în special de utilajele terasiere folosite pentru amenajarea

terenului şi săpături, va fi temporar de scurtă durată şi nu va afecta receptorii protejaţi.

Gospodărirea deşeurilor rezultate pe şantier va fi în obligaţia antreprenorului, care va

încheia contract cu operatorul serviciului de salubritate din comună, pentru eliminarea

controlată a acestora.

Etapele realizării lucrărilor de construcţii,funcţionare,dezafectare/închidere/post/închidere.

Programul de construcţie cuprinde: predarea amplasamentului şi a cotei 0 de către

beneficiar şi proiectant constructorului, organizarea de şantier care se va realiza conform

proiectului, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, montarea utilajelor pe fundaţiile

realizate cu măsuri antivibratile, probe tehnologice ale utilajelor independente şi a celor cu

montaj, recepţia preliminară cu punerea în funcţiune a obiectivului.



SC AGRO ENY SRL

2012

12

Conform graficului de eşalonare al investiţiei durata de construcţii-montaj va fi de 6

luni.

Recepţia finală se va organiza în termen de 12 luni de la recepţia preliminară.

Punerea în funcţiune a capacităţii proiectate va fi într-o singură etapă, producţia

fiind reluată ciclic pe principiul *intră tot/iese tot* . Durata unei serii este de cca. 90 – 110

zile de la data populării cu purcei cu greutatea de 25 – 30 kg, după care hala de creştere

se depopulează.

După depopulare se efectuează lucrările de igienizare şi dezinfecţie (şi

preîncălzirea halei în perioada cu temperaturi ambientale coborâte), se efectuează teste

de biosecuritate ale interiorului halei.

Hala se repopulează cu purcei, după care ciclul de producţie se reia în condiţii

identice.

Etapele propuse la încetarea activităţii de creştere şi îngrăşarea porcilor:

elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demolarea instalaţiei;

solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;

colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi a dejecţiilor;

spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinului de stocare;

evacuarea prin vidanjare a apelor uzate;

evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au fost utilizate în activitatea de

creştee şi îngrăşare a suinelor; în funcţie de starea tehnică a echipamentelor

acestea se pot reutiliza pe un alt amplasament;

sortarea deşeurilor din materiale de construcţii rezultate din demolări şi

valorificarea sau eliminarea controlată a acestora;

testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a solului.

1.6. Durata etapei de funcţionare

Investiţia a fost proiectată pentru o durată de funcţionare nedeterminată.



SC AGRO ENY SRL

2012

13

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei.

Pentru alimentarea utilajelor şi echipamentelor care formează liniile de hrănire, ventilaţie,

adăpare, pompele de apă, pompa de dejecţii, iluminatul interior şi exterior, etc. se va

folosi energie electrică. Obiectivul se va alimenta din Sistemul Energetic Naţional, linia de

distribuţie de josă tensiune la care este racordată ferma existentă.

Preîncălzirea adăpostului se face doar la popularea cu purcei şi numai dacă temperaturile

ambientale sunt coborâte. Preîncălzirea se va face cu ajutorul turbosuflantelor portabile,

care utilizează motorina.

În situaţiile de urgenţă, când se va sista furnizarea energiei electrice din reţea, se

va utiliza un generator propriu cu puterea de 30 kW.. Grupul electogen este dotat cu un

motor termic care va utiliza motorina.

Titularul proiectului a prevăzut ca motorina pentru turbosuflante să fie aprovizionată

de la staţiile de distribuţie, în recipienţi metalici, atunci când este necesară.

Motorina necesară funcţionării generatorului propriu de curent este stocată în

rezervorul generatorului.

Încălzirea spaţială şi prepararea apei calde menajere pentru filtrele sanitare şi

pavilionul administrativ, va fi asigurată din centrala termică existentă care utilizează

combustibil solid.

Necesarul de resurse energetice pentru acest obiectiv, la capacitatea de 1920

capete pe serie, trei serii pe an (5760 capete/an), este prezentat în Tabelul 1.1.



SC AGRO ENY SRL

2012

14

Tabel nr. 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice, pentru ferma proiectată

ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ FURNIZOR

Distribuţie apă şi hrană, iluminat, ventilare hale.

5760 porci la îngrăşat Energie electrică 4,1 MWh Sistem Energetic Naţional

Încălzire adăposturi. 5760 porci la îngrăşat Motorina 0,8 tone Staţii de distribuţie a carburanţilor

Incalzire spaţială, prepararea apă caldă menajeră

Energie termică=112 Gj Combustibil solid 15 t Depozite de combustibil



SC AGRO ENY SRL

2012

15

1.8. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice periculoase

Pentru implementarea acestui proiect sunt necesare materiale atât pentru

realizarea investiţiei cât şi pentru operarea acesteia.

Materialele de construcţie se vor transporta şi introduce în operă de către

executant, etapizat, conform graficului de executie a lucrărilor.

Cantităţile de materiale estimate, pentru construcţia si operarea fermei sunt

prezentate în tabelul 1.2.

Tabel nr. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele şi

preparatele chimice

DENUMIREA MATERIEI PRIME, A SUBSTANŢEI SAU

PREPARATULUI CHIMIC

CANTITATEA ANUALĂ /

EXISTENTĂ ÎN STOC

CLASIFICAREA ŞI ETICHETAREA SUBSTANŢELOR SAU PREPARATELOR

CHIMICE

CATEGORIE Periculoase/ Nepericuloas

e

Periculozitate Fraze de

risc

Constructii si instalatii

Beton şi mortare 80 mc/- N

Tevi constructii si înstalatii

1,0 tone N

Cărămidă 220 mc

N

Materiale pentru instalaţii electrice 0,5 km N

Operarea fermei de porci

Furaje 1296 tone /

48 tone N

Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfecţie

În funcţie de necesităţile programelor profilactice.

N

Substante pentru dezinfecţie În funcţie de

necesităţi P

Nociv prin

inhalare şi

înghiţire

Provoacă arsuri

Poate provoca

sensibilizare

prin inhalare şi

în contact cu

pielea

Foarte toxic

pentru

organismele

acvatice.

R20/22 R34

R42/43 R 50

Aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi, a mirosurilor dezagreabile, pentru creşterea

În funcţie de necesităţi

N



SC AGRO ENY SRL

2012

16

valorii de fertilizare, aditivi pentru stabilizareamicroorganismelor

patogene.

Motorină pentru alimentarea autovehiculelor din

dotare(transport furaje şi materiale auxiliare, transport dejecţii).

6,0 t P

Toxic, periculos

pentru mediu.

R 46 – suspect

de efect

cancerigen

R 40 – risc

potenţial cu

efecte

inverse

R 53 – efect

nefast pentru

mediul

acvatic

R 18 – formare

de amestec

vapori aer

exploziv/inflama

bil

R 46

R 40

R 53

R 18

Creşterea intensivă a porcilor, în grajdul proiectat, aplică sistemul *totul intră/totul

iese.

Cantitatea de furaj necesară este de 225 kg/cap de porc la îngrăşat. Apa pentru

băut se asigură din sursă controlată, în cantitatea necesară. Furajele se stochează în

două buncăre de alimentare cu capacitatea de 10 t (14mc) fiecare pentru adăpostul

existent şi se vor stoca în două buncăre cu capacitatea de 10 t fiecare, pentru hala

proiectată. Buncărele sunt/vor fi amplasate în exterior pe platforme betonate.

Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza medicamente de uz veterinar.

Medicamentele se păstrează în biroul medicului veterinar.

Dezinfectanţii se depozitează în ambalajele originale ale furnizorului în magazia din

fermă. Pentru dezinfecţie se utilizează soluţii slab concentrate preparate din substanţele

concentrate prin diluţie cu apă.

Motorina necesară acţionării generatorului de curent pentru situaţii de urgenţă este

stocată în rezervorul generatorului. Motorina utilizată pentru autovehicule se

aprovizionează de la staţii de distribuţie a carburanţilor.

Lucrările de reparaţii ale autovehiculelor din dotare se efectuează la staţii service

autorizate. Lucrările de dezinsecţie şi deratizare vor fi externalizate.

Materialele necesare acestor operaţii nu se depozitează în fermă.



SC AGRO ENY SRL

2012

17

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Zgomotul reprezintă unul dintre factorii stresanţi din mediu. Expunerea cronică la

zgomot determină nivele mari de catecolamine în urină şi creşterea tensiunii arteriale.

Zgomotul este asociat de asemenea şi cu alergii şi ulcere. În plus faţă de aceste efecte

fiziologice, literatura de specialitate descrie de asemenea efecte la nivelul performanţelor

cognitive şi comportamentului social. Zgomotul poate produce disconfort şi poate afecta

calitatea vieţii a milioane de oameni din întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a

stabilit nivelul de zgomot care produce disconfort la 55 de decibeli. Disconfortul produs de

zgomot poate conduce la furie, dezamagire, nemulţumire, interiorizare, depresie,

anxietate, deficit de atenţie, agitatie sau extenuare. Efectele specifice ale zgomotului

asupra stării de sănătate sunt: deficiente de auz, interferenţa cu limbajul vorbit, cu

activitatile cotidiene, tulburări de somn, discomfort, modificări psiho-fiziologice, de

comportament şi efecte asupra sănătăţii mentale.

În cadrul fermelor de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de

echipamentele de ventilaţie, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăştierea

dejectelor ca fertilizator pe suprafeţele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de

distribuire a furajelor. Din acest motiv se recomandă achiziţionarea unor echipamente

silentioase şi folosirea celor care generează zgomot de intensitate crescută doar în afara

orelor de linişte.

În scopul evaluării N.Z.E. la limita incintei fermei, s-a estimat indicatorul de

presiune acustică rezultant al surselor de pe amplasament, la o valoare de 75 dB(A).

Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de

zgomot:

- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.

- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.

- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.

Proporţia de condiţii favorabile propagării zgomotului într-o zi calendaristică sunt

de 50% ziua, 75% seara şi de 100% noaptea.

Programul fermei este permanent, respectiv numărul orelor cu condiţii favorabile

de propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristică de care va „beneficia sursa” este de

17 ore pe zi (12x0.5 +4x0,75 +8x1).



SC AGRO ENY SRL

2012

18

Indicatorul de presiune acustică echivalent, la limita incintei se determină utilizând

relatia Lechiv.= LR – ADIV, în care LR este puterea acustică rezultantă (80 dB), iar ADIV(33

dB) este amortizarea datorită propagarii geometrice:

Lechiv.= 37 dB(A)

Luand în considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei şi timpul de

desfăşurare a activităţii, care este permanent, respectiv 12 ore ziua, 4 ore seara şi 8 ore

noaptea, se poate determina prin calcul Lden.care reprezintă nivelul de zgomot zi-seară-

noapte, utilizând relaţia:

Lden=10log 1/24(12*103,2+4*10,7+8*104,2)

Lden=38,39 dB(A)

Concluzia este ca activitatea din fermă nu va modifica nivelul zgomotului de fond.



SC AGRO ENY SRL

2012

19

Tabel nr. 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Polarea maximă

permisă (LMA pentru om şi

mediu)

Poluarea de fond

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere

Măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Pe zona obiectivulu

i

Pe zone de protecţie / restricţii aferente

obictivului, conform

legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare / reducere a

poluării

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Zgomot

Pompe, ventilatoare, accelerarea, decelerarea motoarelor utilajelor

utilizate pentru manipularea materialelor, evacuarea şi transportul dejectiilor.

20 s

urs

e fix

e ş

i 6 m

obile

.

65 dB(A)

Lechiv se consideră conform ordinului

nr.536/97, ca fiind: 50 dB,

ziua şi 40 dB, noaptea.

Lechiv= 37 dB(A),la

limita incintei

obiectivului LZSN

=38,39dB(A

50 dB(A)

Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii

acustice de fond a zonei.

Obiectivul nu modifica

indicatorul presiunii acustice de fond al zonei. Autorităţile locale

au obligaţia să respecte zona de

protecţie a obiectivului.

Activitatile care implica

utilizarea mijloacelor de transport si de

incarcare-descarcare se vor desfasura doar in cursul zilei (07,00 –

19,00). Achiziţionarea

de echipamente silenţioase.



SC AGRO ENY SRL

2012

20

Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.

Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.

Poluarea biologica : Exista riscul ca prin sistemul de ventilaţie al adăposturilor să fie

eliminaţi bioaerosoli care au un rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană şi

tehnicile de hrănire pot influenţa concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestei

ferme, managementul nutriţional şi măsurile de biosecuritate sunt bine aplicate şi elimină

riscul răspândirii bolilor prin bioaerosoli.

1.10. Alternative pentru amplasament, localizare geografică, conectarea la

infrastructură.

Amplasamentul Fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor este situat la Sud-Vest de

oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu următoarele

caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, – la o

distanţă de cca. 750 m faţă de zona de locuit.

Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:

- la Nord: Ferma SC AGRO ANEL SRL

- la Est: teren agricol

- la Sud: teren agricol

- la Vest: drum judeţean 108D, la 165 m Valea Sălajului

S.C.AGRO ENY S.R.L. are profilul de activitate creşterea şi îngrăşarea porcilor în

vederea comercializării. Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, cod CAEN 0146,

se desfăşoară în prezent, într-o fermă cu capacitatea de 1200 capete/serie porci la

îngrăşat, amplasată în extravilanul oraşului Cehu Silvaniei, DJ 108, FN, CF nr.118/N, la

o distanţă de 750 m faţă de locuinţe.

Terenul pe care este amplasată ferma are o suprafaţă de 5400 m2 şi este

proprietatea titularului de activitate. Bilanţul teritorial al amplasamentului este următorul:


- suprafaţa betonată: 583,12 m2;


Obiectivul proiectat se racordează la infrastructura fermei existente.




SC AGRO ENY SRL

2012

21

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.1.1. Descrierea fazelor tehnologice în ferma existentă

Principalele faze ale procesului tehnologic: popularea fermei cu purcei cu

greutatea de max. 30 kg, carantina acestora pentru prevenirea bolilor infecţioase,

creşterea intensivă până la greutatea de cca. 110 kg, depopulare şi livrare, pregătirea

adăpostului pentru un nou ciclu de producţie (curăţare, spălare, dezinfecţie), repopulare.

Creşterea intensivă se realizează în 30 de boxe, cu capacitatea de 40 de porci/boxă.

Ciclul de producţie este de 90-110 zile, anual se realizează trei cicluri de producţie.

Capacitatea grajdului existent este de 1200 capete/serie, 3600 capete/an.

Hrănirea porcilor se face cu un sistem automat de hrănire, format dintr-o linie de

furajare L = 215 m. Hrana se transportă automat din cele două buncăre de stocare, cu

capacitatea de 11,8 t fiecare, amplasate în exteriorul halei, în cele 30 de hrănitoare,

amplasate suspendat, câte una în fiecare boxă. Fiecare hrănitoare are un buncăr din

PVC, cu capacitatea de 100 l.

Furajarea animalelor se face cu furaje uscate.

Apa folosită pentru adăpat se prelevează din sursă proprie. Apa se distribuie

animalelor, din bazin de compensare debite cu V = 16 mc , amplasat în hală. Adăparea

se face cu ajutorul adăpătorilor cu suzetă. Grajdul este dotat cu 120 de adăpători, câte

patru în fiecare boxă. Alimentarea cu furaje şi adăparea animalelor este automatizată.

Apa şi furajele se asigură permanent, în cantitate suficientă, evităndu-se pierderile.

Ventilaţia mecanică se asigură cu 10 ventilatoare cu debitul de 12.500 mc/h,

amplaste pe acoperişul adăpostului, în tuburi Dn 750 mm. Admisia aerului proaspăt se

face prin 60 de clapete, amplasate pe pereţii laterali ai halei. Tot sistemul de ventilaţie

este automatizat, respectiv funcţionarea ventilatoarelor şi deschiderea/închiderea

clapetelor de admisie a aerului, este controlat de un microprocesor care primeşte

informaţiile de la sensorii de temperatură, umiditate şi amoniac. Parametrii

microclimatului sunt menţinuţi automat la valorile prestabilite. Iluminatul în adăpost este

natural şi artificial. Temperatura din hală este asigurată de căldura degajată din

metabolismul animalelor. În perioada rece a anului sau la repopularea cu purcei, este

necesară încălzirea adăpostului. Aceasta se realizează cu ajutorul a patru turbosuflante

care utilizează motorină, cca. 520 l/lună, atunci când este cazul. Adăpostul are



SC AGRO ENY SRL

2012

22

pavimentul prevăzut cu grătare, prin interspaţiile cărora se scurg dejecţiile în canalele

amplasate sub hală, pe toată suprafaţa acesteia. Canale au volumul de 320 mc şi panta

către un bazin de colectare din beton impermiabilizat, cu V = 120 mc. În acest bazin,

dejecţiile, perna de apă şi apele uzate rezultate de la spălarea grajdului, se scurg

gravitaţional. Din bazin dejecţiile sunt evacuate, cu autovidanja, într-un batal cu V =

2400mc, impermiabilizat cu folie PEHD. Batalul este situat la cca. 500 m de fermă. După

fermentare dejecţiile sunt transportate şi împrăştiate pe terenurile agricole, pentru

fertilizarea acestora. Cadavrele de animale se stochează într-o cameră de necropsie

existentă S = 2,60 m2, până la eliminarea lor finală în incineratoare ecologice.

2.1.2. Descrierea fazelor tehnologice în grajdul proiectat

Principalele faze ale procesului tehnologic, sunt similare cu cele din grajdul

existent: popularea fermei cu purcei cu greutatea de max. 30 kg, carantina acestora

pentru prevenirea bolilor infecţioase, creşterea intensivă până la greutatea de cca. 110

kg, depopulare şi livrare, pregătirea adăpostului pentru un nou ciclu de producţie

(curăţare, spălare, dezinfecţie), repopulare. Ferma este dotată cu instalaţii de spălare cu

apă cu presiune înaltă, care se va utiliza, atât pentru spălare în grajdul proiectat şi în cel

existent. Prin folosirea acestei instalaţii, îndepărtarea murdăriei se va face cu un consum

redus de apă.

Creşterea intensivă se va realiza în 20 de boxe, cu capacitatea de 36 de

porci/boxă. Ciclul de producţie va fi de 90 zile, anual se realizează trei cicluri de

producţie.

Capacitatea grajdului proiectat este de 720 capete/serie, 2160 capete/an.

Şi în acest grajd se va aplica sistemul de creştere intensivă a porcilor*totul intră/totul

iese. Hrănirea porcilor se va face automat, fiecare boxă având câte o hrănitoare. Hrana

este transportată din buncărele aflate la capătul grajdului automat, în hrănitoare pe

măsură ce acestea se golesc. Fiecare boxă este dotată cu o adăpătoare tip *farfurie*.

Adăpostul proiectat este închis, cu izolare termică şi ventilaţie mecanică, dar şi cu

ventilaţie naturală. Ferestrele permit pătrunderea luminii solare, dar este utilizat şi

luminatul electric. Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră

necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă

pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Parametrii microclimatului din adăpost, care

vor fi controlaţi sunt: concentraţia de amoniac, temperatura şi umiditatea. În cazul în care



SC AGRO ENY SRL

2012

23

sunt depăşiri ale valorilor acestor parametri, automat sunt pornite ventilatoarele cu

ajutorul cărora parametrii se reglează în limitele prevăzute.

Ventilaţia mecanică se asigură cu ajutorul a 8 ventilatoare cu debitul de 15600 mc/h

fiecare.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor din grajd este compus din pardoseli din grătare

din beton armat prefabricat, pentru scurgerea dejecţiilor în cuvele de sub grajd. Cuvele

sunt pe toată suprafaţa grajdului, şi sunt executate din beton cu radierul de 25 cm şi

pereţii de compartimentare de 25 cm, cu înălţimea utilă de 50 cm. Volumul total de

stocare al cuvelor este de cca 300 mc. Evacuarea dejecţiilor se face pe pernă de apă

prin curgere lentă prin două canale din PVC Dn 250 mm, cu o pantă de 0,5%, care

asigură scurgerea dejecţiilor în cele două bazine de stocare proiectat, cu VUTIL = 616 mc.

Pentru reducerea efectelor negative pe care le generează stocarea temporară şi

împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, dejecţiile se tratează cu aditivi. În perioada

de interdicţie în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă

cu vidanja într-un batal existent de 2400 mc aflată la 500 de m de fermă.

După o perioadă de cca. 90 de zile porci ajung la greutatea optimă de livrare şi

grajdul se depopulează. Într-un an sunt planificate trei cicluri de producţie.

Adăpostul golit de efectivul de animale este pregătit pentru un nou ciclu de

producţie.

Dejecţiile sunt evacuate în bazinele de stocare, adăpostul este curăţat, spălat cu

ajutorul agregatului de spălare cu apă cu presiune înaltă. Dacă este cazul se efectuează

lucrări de reparaţii.

La pregătirea adăposturilor (existent şi proiectat) pentru repopulare, vor fi luate

măsurile de biosecuritate prevăzute în normele sanitar-veterinare.

Pe durata ciclului de producţie se desfăşoară acţiuni profilactice de către

personalul de specialitate al fermei.

Pentru efectuarea tratamentelor se utilizează medicamente de uz veterinar; în

fermă nu se utilizează pesticide.

Cadavrele de porci vor fi stocate temporar într-un spaţiu existent, special

amenajat, S = 2,60 m2, dotat cu instalaţie frigorifică şi apoi neutralizate prin incinerare la

unitatea autorizată.

Obiectivul a fost proiectat să funcţioneze o durată nedeterminată, 24 ore/zi, 7

zile/săptămână, 365 zile/an.



SC AGRO ENY SRL

2012

24

Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect pentru reducerea emisiilor, a consumurilor de apă

şi energetice:

Procese Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect

Adăpostul-reducerea emisiilor de amoniac

Reducerea suprafeţelor de emisie. Eliminarea dejecţiilor într-un depozit extern pentru stocarea temporară Utilizarea suprafeţelor pentru grătare şi canalele pentru dejecţii netede şi uşor de curăţat.

Hrănirea porcilor Hrănirea porcilor în funcţie de cerinţele nutriţionale ale acestora, în diferitele etape de producţie. Astfel se reduce cantitatea de nutrienţi(N, P) nedigerată sau catabolizată şi care este excretată.(management nutriţional) Managementul nutriţional se aplică prin hrănirea pe faze utilizând formule de dietă bazate pe nutrienţi digestibili. Dietele vor avea un conţinut redus de proteine, cu supliment de aminoacizi şi conţinut redus de P, cu supliment fitasic sau diete cu P anorganic foarte digerabil.

Utilizarea apei Acesul la apă al porcilor este nerestricţionat. Curăţarea adăposturilor cu utilaje cu apă la presiune ridicată, după fiecare ciclu de producţie. Calibrarea regulată a instalaţiilor de adăpare pentru a preveni scurgerile. Măsurarea şi evidenţa consumului de apă. Detectarea şi repararea scurgerilor.

Energia Clădiri izolate termic Optimizarea ventilaţiei mecanice Prevenirea rezistenţelor în sistemul de ventilaţie prin inspecţii frecvente şi curăţarea depunerilor în sistemul de ventilaţie Ventilaţia mecanică este completată cu ventilaţia naturală. Aplicare iluminării cu consum energetic redus.

Depozitarea dejecţiilor.

Depozitarea dejecţiilor în bazine subterane care rezistă la influenţe mecanice, termice şi chimice. Bazinul pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD. Bazinele pentru stocarea temporară a dejecţiilor vor fi golite pentru inspecţii şi mentenanţă, odată pe an. Sistem de acoperie: cu capace metalice şi crusta naturală. Capacitatea bazinelor de stocare, existent + proiectat este de Vutil = 1356 mc. În perioada de interdicţie în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal existent de 2400 mc aflată la 500 de m de fermă.

La capacitatea de 1920 capete instalaţia este non-IPPC.



SC AGRO ENY SRL

2012

25

Fluxul tehnologic în ferma de creştere a suinelor:

Tabelul nr. 2.1 Valorile limita ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile *)

Parametru (unitatea de măsură)*

Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune tehnici

disponibile **)

Conform celor mai bune practici de mediu

***)

Consum de hrană, kg/cap/an 225 -

Consum de energie, Wh/cap/an

711 -

Consum de apă, l/cap.an 1292,7 -

Imisii amoniac, mg/mc. Respectă CMA conform STAS-12574/87 -

Volum de ape uzate şi dejecţii evacuate,

mc/cap/lună. 0,12

* compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile

se face numai pentru proiectele unor activităţi IPPC.

HALA DE PRODUCTIE

POPULARE HALA CU

PURCEI 25 – 30 kg

FURAJARE ADAPARE

DEPOPULARE

EVACUARE DEJECTII

IGIENIZARE HALĂ SI

UTILAJE



SC AGRO ENY SRL

2012

26

2. 2. Activitati de dezafectare

Proiectul propus nu necesită lucrări de dezafectare

3. DEŞEURI

3.1. Gospodărirea deşeurilor în ferma existentă

Din activitatea desfăşurată în ferma existentă, rezultă următoarele categorii de

deşeuri:

1. Deşeuri menajere, cod 20 01 08, cca. 10 kg/lună, se precolectează în pubele

amplasate pe platformă betonată. Se elimină prin depozitare la rampa de gunoi a

localităţii.

2. Deşeuri de la tratamente sanitar veterinare (infecţioase şi înţepătoare-

tăietoare), cod 18 02 02* se precolectează în recipient etanş şi apoi sunt preluate de un

operator autorizat pentru transport la o instalaţie de eliminare controlată.

3.Cadvre (mortalităţi), cod 02 01 02, sunt stocate temporar într-o ladă frigorifică,

amplasată în sala de necropsie. Gestiunea acestor deşeuri se va face cf. Legii 211/2011

privind regimul deşeurilor. Pentru transportul şi eliminarea acestor deşeuri există un

contract încheiat cu un operator autorizat.

4.Dejecţii şi ape uzate tehnologice (ape de spălare şi perna de apă, ), cod 02 01

06, în cantitate de 2278mc/an.

În cazul fermei existente, dejecţiile sunt stocate temporar în cuva de sub grajd, cu

un volum de retenţie de 320 mc şi într-un bazin subteran, V = 120 mc, amplasat în

exteriorul grajdului. Din bazinul subteran, dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal

V=2400mc, impermiabilizat, situat la cca. 500 m de fermă.


împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, dejecţiile se tratează cu aditivi. Aditivii sunt

un grup de produse, care conţin elemente care reacţionează cu bălegarul, schimbând

caracteristicile şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în balegarul de porc, stocat

temporar în bazinele de colectare.

Efectele aplicării aditivilor sunt următoarele:

- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi (NH3 si H2S);

- o reducere a mirosurilor neplăcute;

- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai uşor de

folosit;



SC AGRO ENY SRL

2012

27

- o stabilizare a micro-organismelor patogene.

Pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după

care constituie un îngrăşămănt valoros pentru fertilizarea solului.

Dejecţiile stocate temporar în batal, suferă următoarele procese:

o fermentare aeroba – proces care are loc la suprafaţa depozitului mixturii de

dejecţii, de unde se emite CO2 si NH3;

o fermentare anaeroba – proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din

care rezultă biogaz ce conţine 65% CH4, 35% CO2 şi concentraţii mici de

NH3 si N2.

Fermentarea anaeroba are şi un număr de efecte secundare: reducerea

patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot şi

fosfor.

Dejecţiile, după cca. 6 luni, timp în care se obţine o stabilizare prin fermentare, se

împrăştie pe terenurile agricole, pentru fertilizare. În scopul fundamentării soluţiilor

tehnice de utilizare a dejecţiilor pentru fertilizare în condiţii care să sigure protecţia apei

împotriva poluării cu nitraţi şi nitriţi din surse agricole, a fost elaborat un studiu pedologic

şi agrochimic, pe terenurile a căror proprietari au convenit să accepte fertilizarea cu

dejecţii din fermă. Studiul a fost elaborat de către O.S.P.A. Zalău, la solicitarea titularului

activităţii şi a altor fermieri. Prin acest studiu s-a elaborat planul de management al zonei

în care se vor aplica fertilizanţii organici, care a constat din:

- structura proprietăţilor la nivel local;

- studii pedologice şi agrochimice detaliate;

- bilanţul azotului;

- planul de fertilizare a culturilor;

- măsurile pentru utilizarea deşeurilor organice în condiţii sigure pentru mediul

înconjurător.

Studiul a fundamentat procedurile, perioadele şi cantităţile de fertilizanţi care se

vor aplica în funcţie de condiţiile pedoclimatice ale zonei.

Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se face în conformitate cu prevederile

Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu

nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun, nr.1182/1270/2005, al

M.M.G.A şi M.A.P.D.R

5. Deşeurile de hârtie şi carton, cod 15 01 01, metalice cod 20 01 40 şi mase

plastice, cod 15 01 02, se colectează selectiv şi se valorifică la unităţi de colectare.



SC AGRO ENY SRL

2012

28

Gospodărirea deşeurilor în ferma existentă se face conform Autorizaţiei de Mediu

nr. 154 din 02.09.2008, eliberată de APM Sălaj.

Gospodărirea deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor de C+M şi în

perioada de operare a fermei la capacitatea de 1920 capete/serie.

Din activitatea de amenajarea terenului în vederea amplasării lucrărilor proiectate,

va rezulta pământul excavat, cod 17 05 04, care se va folosi pentru sistematizarea

amplasamentului iar solul vegetal se va utiliza pentru amenajarea zonelor verzi din

incintă. Generarea deşeurilor de materiale de construcţii va fi redusă datorită utilizării

elementelor prefabricate.

Gospodărirea deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată este în

sarcina antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii autorizaţi pentru

valorificarea sau eliminarea acestora.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG

nr.856/2002.

După punerea în funcţiune a grajdului proiectat, natura deşeurilor generate de

activitatea din fermă nu se va modifica. Singura categorie de deşeuri care va fi generată

într-o cantitate mai mare vor fi dejecţiile.

Pentru stocarea temporară a dejecţiilor rezultate din grajdul proiectat se vor

construi două bazine de stocare din beton, amplasate subteran, cu dimensiunile de 14

x 9,25 x 2,5 m şi 10,85 x 13,40 x 2,5 m cu volumul util total de 616 mc. Bazinele de

stocare a apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor vor fi hidroizolate pentru prevenirea

infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi

realizate structurile subterane se recomandă utilizarea răşinilor de tip *apa stop* şi a

foliei din PEHD.

Pentru estimarea cantitativă a generării dejecţiilor s-au utilizat următorii indici de

generare:

Categoria de animale Greutatea medie,

[kg]

Producţia de gunoi

pe zi,

[cmc]

Producţia de gunoi pe

an,

[mc]

Purcei 25 1.963 0,7

Tineret în creştere 52 3.966 1,5

Porci în finisare 86 6.801 2,5

Indicile mediu de generare luat în calcul a fost de 4000 cmc/zi/cap.



SC AGRO ENY SRL

2012

29

Cantităţile generate de ferma existentă: 2278 mc/an (dejecţii + apă de la

spălare hală) –conform Autorizaţiei de Gospădărire a Apelor nr. 24/29.01.2010

Cantităţile generate de ferma proiectată: 284,4 mc/ciclu+28,66 mc/ciclu ape

tehnologice =853,2 mc/an + 86 mc/an apă tehnologică de la spălarea halei=939,2mc/an.

TOTAL ape tehnologice + dejecţii: 3217,2 mc/an.

Situaţia existentă Situaţia proiectată Situaţia existentă +

situaţia proiectată

Bazin intermediar, etanş,

vidanjabil, amplasat în incinta

fermei, pentru stocarea

dejecţiilor şi a apelor uzate

tehnologice, cu V= 120 mc

două bazine de stocare a

dejecţiilor şi a apelor uzate

tehnologice, amplasat

subteran. Acestea va avea un

volum util total de 616 mc

3 bazine pentru stocare dejecţii:

V total= 736 mc

Capacitatea de stocare sub

boxe

V=320 mc

Capacitatea de stocare sub

boxe

V=300 mc

Capacitatea de stocare sub boxe

V total = 620 mc

Batal pentru dejecţii: existent

de 2400mc, situat la o distanţă

de 500 m de fermă.

-

Batal pentru dejecţii: existent de 2400mc, situat la o distanţă de 500 m de

fermă. TOTAL CAPACITATEA DE STOCARE DEJECŢII (3 bazine de

stocare + cuvele de sub boxe + batal) VTOTAL = 3756 mc

TOTAL APE UZATE TEHNOLOGICE + DEJECŢII 3217,2 mc/an

În bazinul subteran, fermentarea dejecţiilor va fi preponderent anaerobă.

Fermentare anaeroba este un proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din care

rezulta biogaz ce conţine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.

Fermentarea anaeroba are şi un număr de efecte secundare: reducerea

patogenilor din dejecţii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot si

fosfor.

După fermentare dejecţiile se vor transporta pentru a fi împrăştiate pe sol.

Transportul se va face cu ajutorul unei vidanje deja existentă. În perioada de interdicţie

în utilizarea dejecţiilor fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-

un batal existent de 2400 mc aflata la 500 de m de fermă.

Dintre toate sursele de poluare a fermelor de porci, împraştierea pe teren a

dejecţiilor, fără respectarea reglementărilor de protecţia mediului este activitatea



SC AGRO ENY SRL

2012

30

responsabilă pentru emisiile de numeroşi compuşi în sol, ape subterane şi de suprafaţă,

aer.

Deşi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă

cea mai utilizată tehnică. Dejecţiile sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt aplicate în

exces faţă de rezervă de azot din sol şi de necesarul plantelor.

Pentru reducerea efectelor negative, datorită mirosurilor neplăcute pe care le

generează stocarea temporară şi împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, se

utilizează aditivi.

Aditivii sunt un grup de produse, care conţin elemente care reacţionează cu

bălegarul, schimbând caracteristicile şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în

balegarul de porc, stocat temporar în bazinele de colectare.


- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi (NH3 si H2S);

- o reducere a mirosurilor neplăcute;

- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai uşor de

folosit;


În ferma existentă, pentru tratarea dejecţiilor se utilizează aditivi. Practica tratării

dejecţiilor cu aditivi se va utiliza şi în cazul dejecţiilor care vor rezulta din grajdul

proiectat.

Deşi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă

cea mai utilizată tehnică. Dejecţiile bine fermentate sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt

aplicate în exces faţă de rezerva de azot din sol şi de necesarul plantelor.

O măsură importantă luată de titularul activităţii, în colaborare cu fermierii din

zonă a fost identificarea de terenuri şi încheierea de convenţii, cu proprietarii acestora,

pentru utilizarea dejecţiilor pentru fertilizare. Pe aceste terenuri s-au efectuat studii

pedologice şi agrochimice.

Calculul suprafeţei necesare pentru împraştierea dejecţiilor de

porc s-a făcut în două ipostaze:

a) Utilizând datele din BREF;

b )Utilizând datele din Codul de bune practici agricole;



SC AGRO ENY SRL

2012

31

Cantitatea de îngrăşământ organic aplicată pe unitatea de suprafaţă nu trebuie să

depăşească 170 – 210 kgN/ha.an

a) Utilizând datele din BREF

Conform cap.3.3.1.2. tab 3.27 din BREF excreţia de gunoi este:

Categoria Producţia de gunoi

(kg/cap/zi)

Porci la sacrificat 3 - 7,2

Luând o medie de 5,1 kg/cap/zi rezultă 2643840 kg/an.

În conformitate cu tab. 3.33 din BREF conţinutul de N total în dejecţii de porc este de 7,2

kg N/ 1000 kg dejecıii;

Cantitatea totală de N în dejecţii este de 19035,65kg N / an pentru care sunt necesare:

- 112 ha pentru aplicarea a 170 kg N/ha/an;

- 90,65 ha pentru aplicarea a 210 kg N/ha/an.

b) Utilizând datele din Codul de bune practici agricole.

Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

din surse agricole indică următoarele suprafeţe de teren (în ha) necesare pentru un

animal crescut intensiv:

Categoria

În cazul aplicării a

210 kg/ha

În cazul aplicării a 170

kg/ha

intensiv intensiv

Porci la îngrăşat

68kg 0,0526 0,0649

Calculând pe baza efectivelor totale rezultă ca necesară o suprafaţă de 100,99

ha în cazul aplicarii a 210kgN/ha.an şi 124,61 ha în cazul aplicării a 170 kg.N/ ha.an.

Suprafaţa de teren pe care fermierul o are la dispoziţie pentru împrăştierea

dejecţiilor fermentate este de peste 157 ha.

A fost elaborată un plan de management al fertilizanţilor organici. Aplicare

planului de management al fertilizanţilor organici şi împrăştierea dejecţiilor pe câmp, în

conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor



SC AGRO ENY SRL

2012

32

împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun,

nr.1182/1270/2005, al M.M.G.A şi M.A.P.D.R. va asigura protecţia solului şi a apelor

împotriva poluării.

Pentru stocarea pierderilor prin mortalităţi din grajdul proiectat se va utiliza spaţiul

existent. Eliminarea acestor deşeuri se face în prezent şi se va face şi după punerea în

funcţiune a grajdului proiectat, în conformitate cu OUG nr.47/2005, aprobată cu modificări

de Legea nr.73/2006, privind neutralizarea deşeurilor de origine animală.

Deşeurile la tratamentele sanitar-veterinare (obiecte ascutite) şi medicamente se

depozitează în saci rezistenţi din materiale plastice şi se elimină prin societăţi autorizate.

În incinta fermei sunt amplasate pubele pentru precolectarea deşeurilor menajere

şi asimilabile. Deşeurile sunt eliminate prin operatorul serviciilor de salubritate autorizat.

Deşeurile reciclabile din metal, hârtie-carton, mase plastice se vor colecta selectiv

şi se predau la societăţi autorizate pentru colectarea deşeurilor.



SC AGRO ENY SRL

2012

33

Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor, la capacitatea de 1920 capete de porci/serie

Denumire deşeu

Cantitaea prevăzută a fi

generată

Starea fizică (solid – S; Lichid – L; semisolid –

SS)

Cod deşeu

Cod privind

principala proprietate periculoas

ă

Cod clasificare statistică

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi generată – (t/an)

Valorificată Eliminată Rămas în

stoc

Pământ excavat 200 mc

S 17 05 04 N Sistematizarea

verticală a terenului.

Dejectii şi ape uzate 3217,2 mc/an SS 02 01 06 N -

3217,2 mc/an se valorifica ca fertilizant pentru

terenurile agricole.

- -

Cadavre de animale 3,9 tone/an S 02 01 02 N Unităţi Protan -

Deşeuri menajere 0,12 tone/an S 20 03 01 N - -

0,12 tone/an, se elimină la

depozitul de deşeuri al localităţii

-

Deseuri de la tratamente sanitar-

veterinare(infecţioase şi înţepătoare-

tăietoare) Se vor cuantifica

lunar pe formulare de

evidenţă conform HG 856/2002

S 18 02 02*

P

Eliminare prin incinerare sau sterilizare de

societăţi autorizate

Deseuri de hârtie-carton

S 15 01 01 N

Se valorifică la unităţi autorizate pentru colectarea

deşeurilor din hârtie-carton.

Deşeuri metalice S 20 01 40 N

Se valorifică prin unităţi autorizate pentru colectarea

deşeurilor metalice



SC AGRO ENY SRL

2012

34

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER

ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTORA

Creştera intensivă a porcilor generează impact semnificativ asupra factorilor de

mediu, astfel:

asupra solului, apelor de suprafaţă şi subterane datorită apelor uzate

netratate sau insuficient epurate restituite în receptorii naturali şi a dejecţiilor

utilizate necontrolat pentru fertilizarea terenurilor;

-asupra aerului înconjurător, datorită emisiilor de gaze şi aerosoli rezultaţi

din metabolism şi managementul deşeurilor;

zgomotul şi mirosul care afectează receptorii protejaţi din apropierea

fermelor.

Efectele negative asupra mediului înconjurător pot fi minimizate, astfel încât

impactul generat de activităţile desfăşurate să fie în limite admisibile.

4.1. Apa

Amplasamentul fermei este situat în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei, la Sud-

Vest de oraşul Cehu Silvaniei, DJ 108D FN, judeţul Sălaj – nr. cadastral 515, cu

următoarele caracteristici geografice: latitudine 47°23′54,0″N, longitudine 23°09′12,8″E, –

la o distanţă de 165 m faţă de râul Valea Sălajului.

Corpul de apă Valea Sălaj şi afluenţi în secţiunea cea mai defavorabilă, Cehu

Silvaniei – Sălsig se caracterizează prin evoluţii biologică moderată şi fizico –chimică

bună. Starea ecologică este moderată, starea fizico – chimică este bună.

Pe amplasamentul fermei există un puţ forat de mare adâncime din care se

prelevează apă, acesta fiind utilizată pentru satisfacerea necesarului de apă a fermei.

Operatorul sistemului hidroedilitar al zonei este S.C. Compania de Apă Someş

S.A.

4.1.1. Alimentarea cu apă a obiectivului

Alimentarea cu apă a fermei se face dintr-un puţ forat cu H = 120 m şi D =0,3 m,

captată cu un hidrofor cu pompă tip HEBE. Q = 4 mc/h, H= 24 m col H20. Distribuţia apei

se face prin conducte din PVC şi oţel zincat. Pentru compensarea debitelor orare maxime

se utilizează un rezervor de înmagazinare a apei V = 16 mc executat de polimeri armaţi




SC AGRO ENY SRL

2012

35

cu fibră de sticlă. Apa pentru stingerea incendiului este stocată într-un rezervor cu V =10

mc.

Debitele prelevate şi volumul de apă se măsoară cu un apometru Dn 50 mm.

Apa se utilizează în scop igienico-sanitar şi tehnologic.

Cerinţa de apă pentru grajdul proiectat:

- în scop tehnologic:

Qzi.med = 8,47 m3/zi; Qzi.max = 11,01 m3/zi; Vanual = 3092 m3..

- în scop menajer:

Qzi med = 0,60m3/zi ; Qzi max = 0,78 m3/zi ; Vanual= 219 m3.

Sistemul de alimentare cu apa, a grajdului proiectat va fi executat şi controlat,

astfel încât acesta să aducă în permanenţa suficientă apă şi să prevină risipirea apei.

Adăparea animalelor se face prin 80 de adăpători, câte patru pentru fiecare boxă,

prevăzute cu dozator pentru medicamente şi vitamine. Sistemul de distribuţie a apei în

adăpători este calibrat în funcţie de categoria de vârstă a suinelor.(până la 60 kg, faza I –

a de finisare şi peste 60 kg în faza II -a de finisare).

În proiectul de modernizare şi extindere a fermei s-a prevăzut două rezervoare de apă, V

= 7 mc fiecare, care se va amplasa în grajdul proiectat, de unde apa se va distribui în

instalaţia interioară.

Adăparea porcilor conform recomandărilor BREF

Pentru toate fermele de porci apa trebuie să fie disponibilă fără restricţii. Sistemele

de alimentare cu apă trebuie să asigure permanent o cantitate suficientă de apă, să

prevină pierderile de apă şi câteodată, umezirea dejecţiilor. Pentru aprovizionarea cu apă

potabilă este disponibilă o gamă variată de sisteme. Apa potabilă poate fi obţinută din

puţuri adânci sau din sistemul public. Calitatea apei trebuie să fie identică cu acea

utilizată în consumul uman. În unele state membre, instalaţiile sunt prevăzute cu un

rezervor principal de mare capacitate şi posibilităţi de dezinfectare; în interiorul fiecărui

adăpost sau sector pot exista rezervoare mai mici care să permită distribuţia apei

împreuna cu medicamente sau/şi vitamine.

Apa potabilă poate fi distribuită animalelor în diferite moduri: prin pipe amplasate în

troc; prin pipe amplasate într-o cupă; printr-o pipă de sugere.

Alimentarea cu apă şi distribuţia acesteia în ferma analizată, se realizează conform

recomandărilor BREF.



SC AGRO ENY SRL

2012

36

Tabel nr. 4.1.1. Bilanţul consumului de apă, pentru grajdul proiectat (conform Avizul de G.A. nr.161/16.05.2012)şi grajdul existent

(conform Autorizatia de G.A. nr.24/29.01.2010)

Proces tehnologic

Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de apă (coloanele

4,10,11)

Apă prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Comentarii

Total Consum menajer

Consum intretinere spatii verzi

Apă de la propriul obeictiv

Apă de la alte

obiective

Apă subteran

ă

Apă de suprafaţ

ă

Pentru compensarea pierderilor în

sistemel cu circuit închis

Apă subteran

ă

Apă de suprafaţ

ă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Grajdul

proiectat

Sursa

directă,

subterană

de mare

adâncime

9,07 mc/zi;

3311mc/an

9,07 mc/zi;

3311mc/an

0,6 mc/zi;

219 mc/an - - - - - - -

Grajdul

existent

12,7 mc/zi;

4635mc/an

12,7 mc/zi;

4635mc/an - -

Grajdul

proiectat+

grajdul

existent

21,77 mc/zi;

7727mc/an

21,77

mc/zi;

7727mc/an

0,6 mc/zi;

219 mc/an

(4635mc/an-

219 mc/an)+

3311mc/an



SC AGRO ENY SRL

2012

37

4.1.2. Managementul apelor uzate

Din activitatea fermei se generează următoarele categorii de ape uzate:

o ape menajere, rezultate de la grupurile sanitare din corpul de clădire

administrativ şi filtrele sanitare;

o ape uzate tehnologice formate din purin, dejecţii semisolide, ape uzate de la

spălarea/igienizarea adăposturilor la depopulare şi perna de apă.

Debitul şi volumul apelor menajere, nu se modifică faţă de situaţia existentă

înainte de extinderea capacităţii de producţie:

Quz zi med = 0,48 mc/zi ; Quz zi max = 0,62 mc/zi ; Volum anual= 175,2 mc.

(conf. Atorizaţia de Gospodărire a Apelor 24/29.01.2010)

Apele menajere, colectate în canalizarea interioară a fermei, se stochează într-un

bazin din beton, cu V = 6 mc, existent, din care periodic se evacuează cu autovidanja

într-o staţie de epurare.

Contractul de vidanjare şi transport al apelor menajere, nr. 9/01.09.2007, s-a

încheiat cu S.C.COMPANIA DE APĂ SOMEŞ S.A., pe o durată nedeterminată.

Apele uzate tehnologice şi dejecţii

Situaţia existentă:

Apele uzate tehnologice şi dejecţii: Quz.zi.med = 6,24 mc/zi: Quz.zi.max = 8,1 mc/zi;

Van = 2278 mc. (conf. Atorizaţia de Gospodărire a Apelor 24/29.01.2010)

Apele uzate tehnologice împreună cu dejecţiile se colecteaza într-un bazin etanş

cu V= 120 mc de unde sunt transportate într-un batal cu V = 2400 mc, impermiabilizat,

fiind utilizate ulterior pentru fertilizare.

Din grajdul proiectat

Apele uzate tehnologice şi dejecţii:

V = 313,06 mc/ciclu (conf. Avizul de Gospodărire a Apelor 161/16.05.2012)

V = 939,18 mc/an (din care 86 mc/an apele uzate rezultate de la igienizarea halei)

Apele uzate tehnologice sunt formate din purin şi dejecţii semisolide evacuate din

grajd în sistem hidraulic. Se vor colecta în bazine de stocare, cu V = 616 mc. Bazinul

pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu

folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită

porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip

*apa stop şi foliei din PEHD. În programul de monitorizarea calitătii constructiilor, titularul



SC AGRO ENY SRL

2012

38

este obligat să includă măsura verificării etanşeităţii structurilor subterane, la recepţia

obiectivului. Din bazinele de stocare, dejecţiile vor fi transportate în batalul (existent)

V=2400mc. După perioada de maturare, dejecţiile vor fi transportate şi împrăştiate pe

terenuri agricole pentru fertilizare.

Împrăştierea pe suprafaţa solului se va efectua în conformitate cu prevederile

Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din

surse agricole. De asemenea se vor respecta şi recomandările din studiul pedologic şi

agrochimic, elaborat OSPA Sălaj, pentru managementul produselor organice reziduuale

din fermele zootehnice, aparţinând titularului şi societăţilor comerciale S.C.AGRO ANEL

S.R.L. şi S.C. ADEM PROD S.R.L.

Debitul apelor pluviale convenţional curate, evacuate în râul V. Sălaj este de 19,34

l/s.

4.1.3. Prognoza impactului

În cazul acestei ferme nu sunt restituţii de ape uzate în corpurile de apă de

suprafaţă sau subterane.

Sursele de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane din incinta fermei,

sunt accidentale şi pot avea următoarele cauze:

evacuări necontrolate de dejecţii şi ape uzate din incinta fermei, scurgeri la

prelevarea dejecţiilor din facilităţile de stocare în vederea transportului pe câmp;

exfiltraţii din canalizarea menajeră şi tehnologică, bazinele de stocare a dejecţiilor

şi bazinul de colectare a apelor menajere, ca urmare a neetanşeităţilor,

deteriorarea impermiabilizării şi depăşirea nivelului de retenţie;

scurgerile accidentale de la mijloacele de transport folosite în incinta fermei;

pierderile de furaje din sistemele de stocare şi distribuţie.

Mecanismul de poluare al corpurilor de apă:

Scurgerile accidentale de ape uzate şi dejecţii pot afecta direct corpul de apă de

suprafaţă (scurgere pe suprafaţă) sau pot fi antrenate de apele pluviale şi prin rigolele

canalizării pluviale se scurg în corpul de apă de suprafaţă, V. Sălajului.

Scurgerile pe sol creează la suprafaţă un corp de impregnare care migrează în zona

saturată şi de aici în zona nesaturată care este acvifer ul.

Exfiltraţiile de ape reziduuale din canalizare şi bazinele de stocare afectează direct mediul

geologic deoarece aceste structuri sunt amplasate subteran. Din subteran poluanţii sunt

drenaţi de apa de suprafaţă.

Prognoza impactului activităţii asupra corpului de apă de suprafaţă V. Sălajului.



SC AGRO ENY SRL

2012

39

Aşa cum s-a precizat anterior din fermă nu sunt restituţii de ape uzate şi dejecţii în apele

de suprafaţă.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se caracterizează prin roca de bază

constituită din argilă marnoasă cenuşie pe care s-au depus formaţiuni mai recente

reprezentate argile, argile nisipoase şi nisipuri şi pietriş.

Liologia prezintă următoarea stratificaţie:

- 0,00 – 0,40 m sol vegetal;

- 0,40 – 6,00 m complex argilos format din argilă brună, cafenie,

negricioasă cu intercalaţii slabe de nisip, uneori cu urme cărbunoase,

feruginoase şi concreţiuni calcaroase.

- Până la adâncimea de 6,00 m nu a fost întâlnită apa subterană

freatică(sursa: studiu geologic)

Din această prezentare rezultă că stratele de sub solul vegetal, care se va

descoperta înainte de începerea lucrărilor, au o permiabilitate redusă, de 10-3 – 10-4 m.s-1.

În proiect au fost prevăzute bariere artificiale (impermiabilizări) care să împiedice

migrarea poluanţilor exfiltraţi accidental din structurile subterane. Elaboratorul studiului

recomandă impermiabilizarea cu folie din PEHD a bazinelor de stocare a dejecţiilor şi

apelor uzate, proiectate.

În aceste condiţii, probabilitatea transferului poluanţilor exfiltraţi din structurile

subterane, ca urmare a drenării acestora de către corpul de apă de suprafaţă, este

extrem de scăzută.

În cazul unei deversări de dejecţii şi ape uzate pe sol, fără luarea măsurilor de

îndepărtare imediată a cauzelor şi urmărilor deversării, prin scurgere de suprafaţă şi

antrenare de apele pluviale, poluanţii pot ajunge în corpul de apă, în special prin rigolele

canalizării pluviale. Panta naturală a terenului este de 5 % şi favorizează scurgerea.

De asemenea şi scurgerile accidentale de hidrocarburi de la mijloace de transport,

neîndepărtate imediat cu materiale absorbante, pot fi antrenate de precipitaţii în

canalizarea pluvială a incintei.

Prognoza impactului utilizării dejecţiilor fermentate pentru fertilizarea terenurilor agricole

Utilizarea dejecţiilor nefermentate, în periodele nepotrivite peste necesarul de

nutrienţi ai plantelor, poate determina poluarea apelor subterane cu compuşi ai azotului şi

fosforului.



SC AGRO ENY SRL

2012

40

Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane,

în general, sub forma de nitrat şi rar, ca şi ion al amoniacului, în acest ultim caz doar

atunci când terenul este foarte uscat.

Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare

ale solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi

transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile cu deşeuri

zootehnice sau cu fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie transportat în apele

de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă. Fosforul din dejecţiile de suine care are

impact asupra apei, este de 108–141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru suina medie, cum

este cazul producţiei din ferma analizată, valoarea P din dejecţii este egală cu 92–120 g

P/cap pe an în timp ce pentru scroafe cu purcei este 266 – 347 g P/cap pe an. Din acest

motiv posibilitatea poluării apelor cu P este redusă.

Proiectul a prevăzut măsuri pentru eliminare/reducerii poluării apelor.

Utilizarea apei şi restituţia apelor uzate din fermă sunt controlate, în scopul minimizării

impactului, astfel:

Sistemul de distribuţie a apei pentru băut, este exploatat şi întreţinut, respectiv a

fost proiectat, astfel încât acesta să aducă în permanenţă suficientă apă şi să prevină

risipirea apei. Spălarea adăposturilor, după depopulare se va efectua cu apă cu presiune

înaltă utilizând instalaţii existente, pentru reducerea necesarului de apă şi a volumului

apelor uzate.

Se va asigura întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor şi

construcţiilor destinate captării, aducţiunii, înmagazinării şi distribuţiei apei, pentru

minimizarea pierderilor şi a risipei de apă.

Conform studiul geotehnic efectuat pe amplasament, sub solul vegetal întâlnim un

complex argilos constituit dintr-o argilă brun, cafenie negriciosă, tare, uneori nisipoasă, cu

slabe intercalaţii de nisip, roca de bază fiind argilă marnoasă cafenie. Apă subterană

freatică se află la adâncimea de 6 m. Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea

minimă de fundare a construcţiilor proiectate, -1,70 ÷ 2,50 m.

Cu toate că amplasamentul are o permiabilitate relativ redusă (aspect evident prin

excesul de umiditate de pe unele terenuri din apropiere), atât în obiectivul existent cât şi

în cel proiectat, au fost realizate, respectiv proiectate, lucrări de impermiabilizare a

obiectelor din care se puteau produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi. Astfel bazinele de

stocare a dejecţiilor şi a apelor menajere, atât cele existente cât şi cel proiectat şi batalul

de stocare au fost impermiabilizate, respectiv sunt prevăzute a fi impermiabilizate.



SC AGRO ENY SRL

2012

41

Sistemul de canalizare menajeră şi tehnologică existent şi proiectat este/va fi executat din

materiale rezistente la coroziune, (PVC) îmbinate etanş. Canalizarea pluvială a incintei,

colectează prin rigole, apele pluviale convenţional curate pe care le restituie în V.Sălaj.

Apele uzate menajere se colectează într-un bazin vidanjabil, cu volumul de 6 mc,

de unde, cu autovidanja se transportă, pentru a fi evacuate, într-o staţie de epurare

autorizată.

Apele uzate tehnologice în amestec cu dejecţiile (perna de apă) se evacuează din

adăposturi în bazine de stocare. Din bazinele de stocare, dejecţiile vor fi transportate în

batalul existent, V=2400mc, impermeabilizat, în vederea maturării. După fermentarea

dejecţiilor, se utilizează pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Terenul identificat pentru fertilizarea organică, aparţine Dealurilor Silvaniei cu

altitudini de 200 – 350 m, microrelieful versanţilor fiind slab neuniform, cu alunecări de

teren active sau stabilizate. Din punct de vedere hidrografic, terenul se află în bazinul

hidrografic al râului Someş, în care se varsă râul V.Sălaj, care colectează cea mai mare

parte a scurgerilor de pe versanţi. Apele subterane se află la adâncimi de 3 – 5 m la

poalele versanţilor şi peste 10 m adâncime în treimea superioară a versanţilor.

Pentru protecţia calităţii apelor, efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în

regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către

plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice

aplicate.

Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru

protecţia calităţii apei, a fost elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care

urmează să fie fertilizate organic. Studiul a fost elaborat de OSPA Sălaj, atât pentru

titularul proiectului cât şi pentru S.C.AGRO ENY S.R.L. ŞI S.C. ADEM PROD S.R.L.,

ţinând cont de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice,

pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi. Având în vedere caracteristicile şi utilizarea

reală a solului, condiţii meteo-climatice, studiul stabileşte următoarele:

o Perioada de administrare: Pierderile de azot sunt minime atunci când

perioadele de administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se

succed prin suprapunere comparativ cu cerinţele culturii în curs.

o Fracţionarea dozajului: Fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură

diminuează probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare

a fiecărei doze în parte, mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în

momentul în care are nevoie.



SC AGRO ENY SRL

2012

42

o Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În

acest fel cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu

cât este mai mare necesitatea de azot a culturilor.

Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile


surse agricole.

Măsuri de diminuare a impactului

1. Monitorizarea consumurilor de apă utilizată în scop tehnologic şi menajer.

2. Verificarea şi refacerea dacă este cazul a hidroizolaţie bazinelor de retenţie a

apelor uzate.

3. Verificarea şi întreţinerea instalaţiilor interioare de apă pentru evitarea pierderilor

şi a risipei de apă.

4. Asigurarea capacităţii de stocare a apelor uzate şi a dejecţiilor, în scopul

prevenirii deversărilor din bazinele de retenţie.

5. Întretinerea rigolelor şi a canalului colector al apelor pluviale, în scopul asigurării

secţiunii de scurgere normală a apelor meteorice

6. Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se recomandă să nu se efectueze în

perioadele când pe sol este gheaţă, sunt precipitaţii, pe terenurile din apropierea albiilor

minore ale corpurilor de apă de suprafaţă, în zonele de protecţie sanitară a captărilor de

apă din surse de suprafaţă sau subterane.

Recomandări:

Dotarea bazinelor de stocare cu sensori de nivel şi sistem de avertizare pentru

controlul gradului de umplere.

Platforma pentru staţionarea cistenei-vidanjă utilizată pentru transportul dejecţiilor

va fi betonată, prevăzută cu rigole marginale (acoperite cu grătar carosabil pe

latura de acces a cisternei) care să conducă eventualele scurgeri la o başă (bazin)

de colectare. Başa de colectare va fi betonată, impermiabilizată şi va avea un

volum de cca. 10 mc.

Colectarea apelor pluviale de pe platformele carosabile şi conducerea acestora

prin rigole la un separator de nisip şi hidrocarburi.

Realizarea puţurilor de observaţie a calităţii apelor subterane freatice, pe direcţia

de curgere a acestora.

Asigurarea materialelor absorbante pentru scurgerile accidentale în funcţie de

natura acestora.



SC AGRO ENY SRL

2012

43

Prin măsurile prevăzute în proiect şi a recomandărilor din studiul de impact impactul

activităţii proiectate/existente asupra apelor de suprafaţă şi subterane va fi nesemnificativ,

în limite acceptabile.

Managementul apelor uzate conform BREF.

Apele uzate rezultate din activitatea fermelor conţin fecale, urină, resturi de hrană,

substanţe dezinfectante şi substanţe utilizate la curăţare.

În instalaţiile de creştere a porcilor rezultă ape uzate în urma operaţiilor de

spălare a halelor, de la grupurile sanitare destinate personalului de deservire al fermei,

de pe căile de transport şi de pe suprafeţele contaminate cu dejecţii.

Cantitatea de ape rezultate de pe suprafeţele exterioare depinde de regimul

pluviometric.

Apa uzată poate fi stocată/tratată împreună cu dejecţiile lichide, dar poate fi

stocată şi tratată separat de acestea. La fermele de porci cu evacuarea hidraulică, apa

uzată tehnologică este colectată împreună cu dejecţiile.

Dacă este colectată separat, apa uzată poate fi aplicată pe terenuri agricole

(eventual prin sisteme de subirigare) sau tratată în staţii de epurare.

Din analiza comparativă a practicilor existente şi preconizate pentru operarea

fermei de porci, rezultă că sunt respectate recomandările BREF, cu privire la

managementul apelor uzate.



SC AGRO ENY SRL

2012

44

Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul apelor uzate pentru ferma existentă (conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 24/2010) şi ferma

proiectată (Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/16.05.2012, emis de Administraţia Naţională “ Apele Române” Administraţia

Bazinala de Apa Someş-Tisa)

SURSA APELOR UZATE, proces

tehnologic

GENERATE APE UZATE EVACUATE APE DIRECŢIONATE SPRE

REUTILIZARE/RECIRCULARE

COMENTARII Total ape uzate generate

Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv Către alte obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an l/s mc/an mczi mc/an mc/zi mc/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

PROIECTATĂ Creşterea şi

îngrăşarea porcilor

720 capete/serie,

filtru sanitar şi grupuri sanitare

3,96 1114,4 0,48 175,2 3,48 939,2 73,82 - - - - - -

EXISTENTĂ Creşterea şi

îngrăşarea porcilor

1200 capete/serie,


6,72 2453,2 0,48 175,2 6,24 2278 19,34

PROIECTATĂ + EXISTENTĂ

Creşterea şi îngrăşarea porcilor

1920 capete/serie,


10,68 3392,4 0,48 175,2 9,72 3217,2 73,82 -



SC AGRO ENY SRL

2012

45

4.2. Aer

4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament

Din punct de vedere climatic, judeţul Sălaj este influenţat de masele de aer din est,

dar şi din vest (mai umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată.

Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 C, în zona deluroasă

8C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi văi de 9 C. Temperatura lunară minimă se

încadrează între -2Cşi +5C, iar cea maximă între 15C şi 20C.

Precipitaţiile, datorită influenţelor continentale, descresc din punct de vedere

cantitativ de la vest către est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700-800mm.

Direcţia dominantă a vântului este de la Nord la Vest.

Datele climatice înregistrate de Staţia Judeţeană de Meteorologie Zalău, pe o

perioadă de 10 ani sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Altitudine

(m)

T max aer

(C)

T min aer

(C)

Umezeala medie

(%)

Cantitatea de

precipitaţii

(cm)

295 37,0 -19,2 73 681,0

În general sursele semnificative de poluare a atmosferei sunt:

o Arderi în industria energetică.

o Emisii de amoniac din sectorul de creştere intensivă a animalelor.

o Arderi în procese neindustriale.

o Arderi în industria de prelucrare.

o Traficul rutier.

o Activităţile industriale si de construcţii.

Aceste surse generează poluanţi atmosferici sub formă de aerosoli şi gaze cu

efecte negative atât prin acţiune singulară cât şi sinergică.

În zona de amplasare a fermei emisiile provin din sectorul de creştere intensivă a

animalelor şi traficul rutier desfăşurat pe DJ 108D.

Emisiile generate de fermele zootehnice care pot avea efecte semnificative asupra

mediului înconjurător sunt emisiile de amoniac şi mirosuri. De asemenea este de

menţionat, că nivelul emisiilor de amoniac din fermele zootehnice influenţează

semnificativ mirosurile iar măsurile de diminuare a emisiilor de amoniac, asigură şi

reducerea mirosurilor.



SC AGRO ENY SRL

2012

46

Activităţile agricole, şi în special zootehnice, constituie principala sursă de emisie

în atmosferă de amoniac. Din azotul excretat de animale, o cotă sunt pierderi datorate

volatilizării sub formă de emisii de amoniac în interiorul grajdurilor; o fracţie se volatizează

în atmosferă în cursul stocării dejecţiilor (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este

pierdută în atmosferă în cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).

Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii

parametri care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din

deşeurilor zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime

este puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este

influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile

fizice ale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.

Surse şi poluanţi generaţi de amplasament

Activittatea de creştere şi îngrăşare a porcilor dă naştere emisiilor de mirosuri şi

de gaz poluant care derivă atât din metabolismul animalelor cât şi, în mare măsură, din

procesele de degradare biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii. Printre

principalele substanţe gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4, N2O,

compuşi organici volatili (COV), H2S. Emisiile de poluanţi gazoşi provin din diferitele

activităţi legate de producţia zootehnică: grajdurile animalelor, depozitarea şi tratarea

dejecţiilor, împrăştierea în agricultură.

Emisiile din ferma mai provin din arderea combustibililor, sursele mobile şi

stocarea şi manipularea furajelor.

În tabelul de mai jos sunt prezentate sursele şi poluanţii emişi din acestea:

Amoniac (NH3) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar

Metan (CH4) Grajduri de animale, stocarea si tratarea balegarului

Protoxid de azot (N2O)

Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar

NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie

Dioxid de carbon (CO2)

Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor

Miros (H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar

Praf Stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar solid

Emisiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului înconjurător sunt

emisiile de amoniac şi mirosuri.



SC AGRO ENY SRL

2012

47

Amoniacul NH3

Din azotul excretat de animale, o parte sunt pierderi datorate volatilizării sub formă

de emisii de amoniac în interiorul adăposturilor; o fracţie se volatizează în atmosferă în

cursul stocării (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este pierdută în atmosferă în

cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).

Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii

parametri care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din

deşeurilor zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime

este puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este

influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile

fiziceale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.

Protoxid de azot (N2O)

Emisiile de N2O din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse principale:

stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;

emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de azot din diferite surse

printre care deşeuri zootehnice;

emisii indirecte datorate depozitelor (NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare

N2O din sistemele de stocare. N2O poate fi produs în cursul stocării în urma

nitrificării precum şi fermentării parţiale succesive a dejecţiilor. Eliberarea depinde de

sistemul de stocare adoptat. În prezent, referinţele bibliografice disponibile evidenţiază

emisii în timpul stocării dejecţiilor cuprinse între 0,0001 şi 0,15 kg N2O – N/kg N prezent

în deşeuri cu valoare inferioară dejecţiilor în formă lichidă şi valori superioare sistemelor

de gestiune a dejecţiilor în formă solidă cum ar fi stratul de paie.

Ţinând cont de soluţia de stocare prevăzută în proiect, emisia din stocare, în

conformitate cu metodologia propusă de IPPC (1996), este de 0,005 kg N2O – N/kg N

emis.

N2O din solurile agricole (emisii indirecte). Acumularea de NOx şi amoniu

determină un aport de azot în soluri precum şi în ape şi astfel pot favoriza formarea de

N2O.

Emisia de N2O datorată acumulării de NH3 – N+NOx – N de origine zootehnică

care se volatizează în atmosferă în urma împrăştierii este estimată la 1%.

Oxidul de azot. Emisiile de NO din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse

principale:



SC AGRO ENY SRL

2012

48

stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;

emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de deşeuri zootehnice

fermentate;

emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare.

Schema de generare a emisiilor de compuşi ai azotului:

TAN: total azot amoniacal.

Metan (CH4)

Emisiile de metan derivă atât din procesele digestive (emisii enterice) cât şi din

degradarea anaerobă a dejecţiilor (emisii din gestiunea dejecţiilor). Conţinutul energetic al

alimentului este transformat prin procesul de digestie şi în parte pierdut sub formă de

compuşi chimici în fecale, urină şi în gazul de fermentare. Restul este utilizat pentru a

produce căldura, în activitatea fizică şi pentru a construi noi ţesuturi. Diferitele pierderi

energetice depind de specia de animal precum şi de tipul şi calitatea alimentului. Marile

pierderi enterice de CH4 se produc la animalele rumegătoare, care găzduiesc populaţii

mari de bacterii şi protozoare în stomac. În cazul suinelor, aceste pierderi sunt mult mai

limitate.

Emisiile de metan din gospodărirea dejecţiilor zootehnice sunt generate, în

principal, din fenomenele de degradare anaerobă a substanţei organice prezente în

acestea, în cursul stocării înainte de utilizarea agricolă.

Temperatura influenţează într-un mod determinant producţia de metan din dejecţii

având în vedere că aceasta este practic nulă la temperaturi mai mici de 10°C şi se

măreşte în mod exponenţial la temperaturi superioare acestui prag. Cantitatea de metan

emisă depinde astfel de masa de dejecţii zootehnice depozitate care produc emisii în

perioadele anului cu temperaturi mai mari de 10°C.

Mirosul

Mirosul este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe măsură ce

creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numărul de clădiri de locuit creşte în



SC AGRO ENY SRL

2012

49

zonele fermelor. Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de

aşteptat să ducă la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problemă de mediu. În

general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros

(odorizanţi) nu sunt întotdeauna predictibile. Pe deasupra, simţul mirosului devine

selectiv, adică mirosim instinctiv anumite mirosuri şi ignorăm altele. Mirosul, ca şi

gustul, poate fi adaptat unor anumiţi stimuli după expunere şi poate fi atenuat cu

timpul. Interpretarea mirosurilor survine după percepţie. Nasul tinde să clasifice

mirosurile în funcţie de sursa sau în asociere cu o substanţă familiară. Tabelul de mai

jos prezintă o clasificare empirică a diferitelor mirosuri.

TIPUL DE

MIROS

SURSA CEA MAI IMPORTANTĂ DIN

SEPTELUL DE PRODUCŢIE

SUBSTANŢA CHIMICĂ

CEA MAI IMPORTANTĂ

INŢEPĂTOR REZIDUURI DE PORCI, URINĂ AMONIAC

PUTREFACŢIE REZIDUURI SEPTICE DE PORC,

FĂINĂ DE PEŞTE, OUĂ STRICATE HIDROGEN SULFURAT

PESTILENTIAL PEŞTE SAU CARNE STRICATĂ,

EXCREMENTE ÎN DESCOMPUNERE AMINE

GREŢOS REZIDUURI SEPTICE SULFUROASE,

LATURI, PIELE STRICATĂ

SCATOLI, INDOLI,

SULFURI, PUTRISCINE

MUCEGĂIT BĂLEGAR DESHIDRATAT, NĂMOL SULFURI

Mirosurile înţepătoare sunt asociate cu substanţe amoniacale, ca de exemplu

excremente, care pot să conţină: indoli, scatoli, amine şi o mulţime de alte substanţe

organice. Mirosurile de putrefacţie provin de la substanţe sulfuroase cum ar fi alimente

(furaje) pe baza de proteine, care trec prin descompunere septică. Excrementele

septice dau mirosuri de putrefacţie care conţin hidrogen sulfurat, mercaptani şi sulfaţi

în combinaţie cu acizi şi amine. Mirosul tipic de descompunere a materiilor organice

biodegradabile cum ar fi fecalele sau peştele stricat este pestilential. Mirosurile care

produc senzaţie de greaţă sunt mirosuri grele, emanate de carnea stricată, piele

(prelucrată), la care se pot adăuga mirosurile de mucegai. Acest lucru se poate

întămpla într-o fermă de porci în timpul unei nopţi calde şi umede. Mirosurile

proaspete, sunt cele asociate cu natura, reziduurile aseptice şi sunt întăln ite în zonele

rurale. Gazele rău mirositoare sunt transportate de vânt; totuşi concentraţia pe care

ele o ating într-un punct mai departat de fermă, depinde de mulţi factori climatici. În



SC AGRO ENY SRL

2012

50

transportul aerian al mirosurilor un rol important îl au: umiditatea relativă, temperatura,

soarele, viteza şi direcţia vântului, turbulenţa şi stabilitatea atmosferică. Dacă viteza

vântului este mică, atunci transportul aerian al mirosurilor este impiedicat. În aceste

condiţii, creşterea umidităţii relative şi a temperaturii, favorizează formarea şi

transportul mirosurilor. În general, cel mai scăzut nivel al mirosurilor se produce la

viteze mari ale vântului. În mod normal, la amiază, viteza vântului este maximă şi

umiditatea relativă este scăzută. Ca urmare, la amiază apar mai puţine probleme

legate de miros decât spre seară când puterea vântului scade şi creşte umiditatea

relativă. O cale importantă de a diminua poluarea cu mirosuri este diluţia gazelor

mirositoare în aer. Se mai folosesc şi aditivi dezodorizanţi. Caţ iva din acesti aditivi se

găsesc în stare biologică în natură (amestec de enzime şi microbi nutritivi). Cei mai

multi aditivi conţin însă substanţe chimice sau extracte din plante şi animale. Agenţ ii

de mascare, sunt cei mai eficace când ei sunt utilizaţ i chiar la sursa de eliminare a

mirosului şi deci ei nu se prea pot folosi la fermele zootehnice. Cea mai importantă

dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Acesta poate fi cel mai bine promovată

printr-o campanie de relaţii cu publicul, incluzând recunoaşterea problemei,

demonstrând dorinţa de a face ceva în acest sens, de a da sugestii pentru

soluţionarea plăngerilor, şi eforturi de a educa populaţia cu privire la importanţa

industriei zootehnice şi a implicaţiilor eliminărilor acesteia. Pentru menţinerea

schimburilor metabolice în condiţii normale în hale trebuie să se creeze: o temperatură

constantă, umiditate relativă cuprinsă între 40-70 %, cantitatea de CO2 să nu depăşească

0,15-0,20% , amoniac să nu depăşească 0,003%.

Compuşii organici volatili nemetanici provin din descompunerea proteinelor din

dejecţii. Au fost identificaţi 200 de COV-nm, din care doar 20(Hobbs şi alţii 2004) prezintă

importanţă, aceştia fiind formaţi din acizi graşi volatili, p-cresol, indol, scatol, etc.

Ratele de emisii depind de foarte mulţi factori, în principal de cantitatea de proteine

din excreţii, sistemele de furajare şi evacuare a dejecţiilor, condiţiile climatice. COV –nm

sunt responsabile de generarea mirosurilor dezagreabile.

Dependenţa ratelor de emisie de foarte mulţi factori face dificilă stabilirea factorilor

de emisie şi din acest motiv metodologia CORINAIR nu a stabilit factori de emisie pentru

COV-nm.



SC AGRO ENY SRL

2012

51

Pulberile, sunt generate din stocarea şi distribuţia furajelor. Ratele de emisii

depind de sistemele de stocare şi distribuţie a furajelor, modul de hrănire (hrană lichidă

sau solidă), viteza şi debitul de aer exhaustat din adăposturi, sistemul de evacuare a

dejecţiilor, lichidă sau solidă(cu aşternut), tipul de grajd, combustibilul utilizat pentru

producerea energiei termice, etc.

În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive, Directiva IPPC insistă în

special, în a recomanda statelor membre, să ia în considerare nu numai raportul

cost/beneficii şi sustenabilitatea economică, ci şi să utilizeze, în locul valorilor limită de

emisie, parametri şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici

disponibile.

Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care

reducerea emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector

industrial, din cauza dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice,

dificultatea neîntâlnită în cazul proceselor industriale.

Estimarea emisiilor

Emisia de metan din fermentaţie enterică

Factorul de emisie, pentru porci are în vedere tabelul 4-3 din capitolul

4.Agriculture al documentului “Revised 1996 IPCC Guidelines for National

Greenhouse Gas Inventories: Reference Manual “ în condiţiile specifice ţărilor în curs

de dezvoltare, pentru care factorul de emisie este = 1,5kg CH4/cap animal/an



SC AGRO ENY SRL

2012

52

Emisia de metan din managementul dejecţiilor.

Factorul de emisie pentru metan, s-a ales din documentul “Revised 1996 IPCC

Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories: Reference Manual “, capitolul

4. Agriculture. Pentru porci s-a luat în considerare Tabelul 4-6 şi condiţii specifice

Europei de Est şi unei zone temperate, respectiv un factor de emisie = 7 Kg CH4/cap

animal/an.



SC AGRO ENY SRL

2012

53

Emisiile de amoniac

Dintre poluanţi fermelor zootehnice, atenţia majoră este acordată amoniacului,

acesta fiind gazul emis în cea mai mare cantitate şi pentru care există cel mai mare

număr de date. Se consideră, totuşi, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile

de amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze,

inclusiv mirosuri.

Pentru calculul emisiilor de amoniac s-a aplicat metodologia recomandată în

documentul “EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2009 “, ultima ediţie, 4.

Agriculture - 4.B Animal husbandry and manure management. Factorul de emisie se

obţine prin însumarea factorilor de emisie pe fiecare tip de activitate desfăşurată:

creşterea în adăpost, depozitarea în afara adăpostului, împrăştierea pe suprafaţă.

EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2009 aprobat iunie 2010.

kg/cap.an

Specia Ntotal/NH3 Prop. TAN

N/NH3

Total emisii

N/NH3

Emisii de NH3

adăpost stocare împrăştiere

pe câmp

Porci la

îngrăşat,

8 -110 kg

12,1/14,69 0,7

8,47/10,285

6,9557/8,4337

0,28/2,8798

0,14/1,4399

0,40/4,114

Factorii de emisie pe fiecare tip de activitate:

creşterea în adăpost = 2,8798 kg/cap.an;

depozitarea în afara adăpostului = 1,4399 kg/cap.an;

împrăştierea pe suprafaţă = 4,114 kg/cap.an;

total = 8,4337 kg/cap/an

Emisiile în aerul înconjurător de CH4 şi NH3, generate de ferma proiectată,

capacitatea de 720 capete/serie.

Emisiile de METAN din fermentaţia enterică:

Sursa de emisie Factor de emisie,

kg/cap.an

Debit masic,

kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Fermentaţia enterică 1,5 1080 123,29



SC AGRO ENY SRL

2012

54

Emisia de METAN din managementul dejecţiilor


kg/cap.an

Debit masic,

kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Managementul dejecţiilor 7,0 5040 575,34

Emisiile de AMONIAC, totale: 6072,26 kg/an ( 693,18 g/h=0,193 g/s)

din care:

Debitele masice ale emisiei de amoniac:

Debite masice UM

Faza tehnologică

Adăposturi Stocare în

batal

Împrăştiere

pe terenuri

Emisii anuale t/an 2,07 1,04 2,96

Emisii orare kg/h 0,24 0,12 0,34

Emisii orare g/s 0,07 0,033 0,09

Emisiile în aerul înconjurător de NO

Poluant Factor de emisie, kg/cap.an

NO 0,001

Debite masice ale emisiei de NO

Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s

Oxid de azot 0,0007 0,00008 0,000023

Emisiile în aerul înconjurător de CH4 şi NH3, generate de ferma SC AGRO ENY

SRL cu capacitatea de 1920 capete/serie.

Emisiile de METAN din fermentaţia enterică:


kg/cap.an

Debit masic,

kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Fermentaţia enterică 1,5 2880 328,77



SC AGRO ENY SRL

2012

55

Emisia de METAN din managementul dejecţiilor


kg/cap.an

Debit masic,

kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Managementul dejecţiilor 7,0 13440 1534,25

Emisiile de amoniac, totale: 16192,70 kg/an ( 1848,48 g/h=0,51 g/s)

din care:

Debitele masice ale emisiei de amoniac:

Debite masice UM

Faza tehnologică

Adăposturi Stocare în

batal

Împrăştiere

pe terenuri

Emisii anuale t/an 5,53 2,76 7,90

Emisii orare kg/h 0,63 0,32 0,90

Emisii orare g/s 0,18 0,088 0,25

Emisiile în aerul înconjurător de NO


NO 0,001

Debite masice ale emisiei de NO


Oxid de azot 0,0019 0,00022 0,000061

Emisiile în aerul înconjurător de PM10


PM10 0,5

Debite masice ale emisiei de PM10


PM10 0,96 0,11 0,03



SC AGRO ENY SRL

2012

56

Emisiile în aerul înconjurător de PM2,5


PM2,5 0,08

Debite masice ale emisiei de PM2,5


Oxid de azot 0,15 0,02 0,005

Debitele masice ale amoniacului şi metanului emişi din fermă în aerul înconjurător,

după punerea în funcţiune a grajdului proiectat, vor fi următoarele:

Faza tehnologică UM Amoniac Metan

Fermentaţia enterică kg/an - 2880

Managementul dejecţiilor kg/an - 13440

Creşterea în adăposturi kg/an 5529,22 -

Depozitarea în afara

adăpostului kg/an 2764,61 -

Împrăştierea pe suprafaţă kg/an 7898,88 -

Total kg/an 16192,71 16320


Fermentaţia enterică g/s - 0,091

Managementul dejecţiilor g/s - 0,43

Creşterea în adăposturi g/s 0,18 -


adăpostului

g/s 0,088 -

Împrăştierea pe suprafaţă g/s 0,25 -

Total g/s 0,51 0,52

În imediata vecinătate a fermei analizate funcţionează o fermă de creşterea şi

îngrăşarea porcilor, care aparţine societăţii S.C. AGRO ANEL S.R.L., care are o

capacitate de 1920 capete.

Pentru evaluarea calităţii aerului din zona, au fost determinate, utilizând factorii de

emisie, debitele masice ale poluanţilor emişi de către fermele S.C. AGRO ENY S.R.L şi

S.C. AGRO ANEL S.R.L.

Debitele masice ale amoniacului şi metanului emişi de cele două ferme sunt

următoarele:



SC AGRO ENY SRL

2012

57


Fermentaţia enterică kg/an - 5760

Managementul dejecţiilor kg/an - 26880

Creşterea în adăposturi kg/an 11058,44 -


adăpostului kg/an 5529,22 -

Împrăştierea pe suprafaţă kg/an 15797,76 -

Total kg/an 32385,42 32640


Fermentaţia enterică g/s - 0,18

Managementul dejecţiilor g/s - 0,86

Creşterea în adăposturi g/s 0,36 -


adăpostului

g/s 0,16 -

Împrăştierea pe suprafaţă g/s 0,5 -

Total g/s 1,02 1,04

Emisiile din sursele fixe de producere a energiei termice şi electrice

În proiectul de modernizare şi extindere a capacităţii fermei nu sunt prevăzute

echipamente pentru producerea energiei termice. Emisiile de poluanţi din arderea

combustibililor solizi (lemne de foc), provin de la centrala termică existentă, cu puterea

termică de 40 kW , care generează 94 Gj pe an. Agentul termic este utilizat pentru

încălzirea spaţială a pavilionului administrativ, a vestiarelor şi prepararea apei calde

menajere. Debitele masice ale poluanţilor s-au determinat utilizând factorii de emisie

conform metodologiei Corinair:

Poluanţi

Factori de

emisie,

[g/Gj]

Debite

masice,

[g/an]

Concentraţii

determinate

[mg/Nmc]

VLE,conform

ordinului 462/93

[mg/Nmc]

NOx 200 18.800 253 500

COVNM 100 9400 127 -

CO 17 1598 22 250

N2O 4,3 404 5,4 -

SO2 38,82 3273 44,1 2000

CH4 18 1692 22,8 -



SC AGRO ENY SRL

2012

58

Volumul real de gaze arse = 74153 Nmc/an. Coşul de dispersie a gazelor are

următoarele caracteristici geometrice: H = 6 m; Dn = 200 mm.

În proiectul de modernizare şi extindere a fermei, s-a prevăzut ca încălzirea

grajdului proiectat, să se realizeze cu aeroterme electrice. Pentru situaţiile de urgenţă,

generate de întreruperea alimentării cu energie electrică, s-a prevăzut un generator

propriu cu puterea de 30 KVA. Acesta va fi echipat cu un motor termic care va utiliza

motorină. Adăpostul existent este încălzit cu ajutorul unor turbosuflante care utilizează

motorină. Turbosuflantele produc aerul cald necesar pentru încălzire.

Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar,

deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru

satisfacerea cerinţelor de încălzire. Motorina se aprovizionează în recipienţi metalici care

se depozitează în magazie.

Pentru determinarea emisiilor s-au utilizat factorii de emisie din metodologia

CORINAIR. Prin combustia cantităţii de motorină preconizată a fi utilizată pentru

încălzirea adăpostului şi producerea energiei electrice, în cazul întreruperii alimentării din

reţeaua de distribuţie, se estimează că vor fi generaţi 25 Gj.

Poluanţi Factori de

emisie, [g/Gj]

Debite masice,

[g/an]

Concentraţii determinate

[mg/Nmc]

VLE,conform ordinului

462/93 [mg/Nmc]

NOx 140 3514 343,2 450

COVNM 24,5 615 60,0 -

CO 15 376,5 36,8 170

N2O 14 351,4 34,3 -

*SO2 483 12123 1184 1700

CH4 0,7 15,05 1,4 -

CO2 76600 1.922.660 - -

Particule **240g/t 192 18,75 50

* motorina cu conţinut redus de sulf, aprovizionată de la staţiile de distribuţie a

carburanţilor.

** factor de emisie conform metodologiei AP-42, 240 g/tonă.

Volumul real al gazelor arse = 12,799 mc/kg combustibil, 10.239,2 Nmc/an.



SC AGRO ENY SRL

2012

59

Emisiile de poluanţi din sursele mobile.

Ferma este dotată cu un tractor, o autovidanjă şi o autoutilitară. Aprovizionarea cu

carburanţi se face de la staţiile de distribuţie.

Se estimează un consum de 3,5 tone motorină pe an.

Pentru determinarea caracteristicilor emisiei s-au utilizat factorii de emisie, conform

Metodologiei CORINAIR:

Poluanţi U.M. Factori de emisie Debite masice de

poluanţi, kg/an

NOx kg/tona de motorină 42,7 149,45

COVNM kg/tona de motorină 8,16 28,56

CO kg/tona de motorină 34,2 119,7

CO2 kg/tona de motorină 3183 11140,5

SOx kg/tona de motorină 10 35

Particule kg/tona de motorină 4,3 15,05

Tabel nr. 4.2.1. Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit masic [g/h]

Debit gaze/aer impuri-

ficat [Nmc/h]

Conc. în emisie

[mg/Nmc]

Prag de alertă

[mg/Nmc]

Limita la emisie = prag de

intervenţie [mg/Nmc]

1 2 3 4 5 6 7

Centrala termică

NOx 18,8 74,15 253 350 500

COVNM 9,4 127 -

CO 1,598 22 175 250

N2O 0,4 5,4 -

SO2 3,273 44,1 1400 2000

CH4 1,692 22,8 -

Încălzire adăpost

existent şi producerea

energiei electrice în

caz de necesitate.

NOx 35,14 102,39 343,2 315 450

COVNM 6,15 60,0 -

CO 3,765 36,8 119 170

N2O 3,514 34,3 -

SO2 121,23 1184 1190 1700

CH4 0,1505 1,4 -

CO2 19.226,6 - -

Particule. 1,92 18,75 35 50

Sistemul NH3 630 249800 2,5 21 30



SC AGRO ENY SRL

2012

60

de ventilaţie al

halelor

CH4 328,77 1,32 - -

NO 0,22 0,0009 350 500

Pulberi 1,11 0,004 35 50

Directiva IPPC, insistă, în special, în a recomanda statelor membre, să utilizeze, în

locul valorilor limită de emisie, parametri şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele

mai bune tehnici disponibile. Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-

zootehnic, în care reducerea emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice

alt sector industrial, din cauza dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor

biologice, dificultatea neîntâlnită în cazul proceselor industriale.

Deşi ferma nu este o instalaţie IPPC, se constată că în ferma existentă şi la

proiectarea modernizării şi extinderii capacităţii cu 720 capete porci la îngrăşat, s-a ţinut

cont de tehnicile definite ca BAT. Astfel sunt bune practici de gestiune a crescătoriei, atât

în faza de operare cât şi de proiectare a extinderii: tehnici privind construcţia

adăposturilor, tehnicile nutritive care pot avea influenţă asupra compoziţiei fecalelor şi

urinei, tehnicile de îndepărtare a dejecţiilor din adăposturi şi tratarea cu aditivi, stocare şi

împrăştiere în agricultură.

Tabel nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic, g/h

Fermentaţia enterică CH4 328,77

Managementul dejecţiilor CH4 1534,25

Depozitarea dejecţiilor în afara

adăposturilor NH3 320

Împrăştierea pe suprafaţă NH3 900

Tabel nr. 4.2.3. Surse mobile

Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic, g/h

Transport cu autovehicule proprii

NOx 149,45

COVNM 28,56

CO 11,9

CO2 111405

SOx 35

Particule 15,05



SC AGRO ENY SRL

2012

61

Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează preventiv prin condiţiile

tehnice prevăzute la omologarea pentru înscrierea în circulaţie a autovehiculelor,

operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată cât şi prin condiţiile

tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării

autovehicului.



SC AGRO ENY SRL

2012

62

Tabel nr. 4.2.4. Surse staţionare de poluare a aerului, poluaţi generaţi şi emişi

Denumire activitate

Cod SNAP Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

Denumire Consum / producţie

Timp de lucru

[ore/an]

Poluanţi generaţi

Poluanţi Coduri

după caz

Cantităţi de

poluanţi generaţi [tone/an]

Denumire Înălţime

[m]

Diametrul interior

la vârf al coşului

[m]

Viteza [m/s]

Temperatura

[0C]

Debit volumic [mc/s]/

debit masic [g/s]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

01 10 04 01 10 05

Emisiile din hală de

creştere şi îngrăşare a

porcilor

1920 capete pe

serie

8760

NH3 - 5,53

Guri de ventilaţie

5,5

Diametru echivalent=

3,2 8,63

20

69,39/0,18

CH4 - 2,9 69,39/0,09

NO - 0,002 69,39/

0,000061

Pulberi - 1,11 69,39/0,035

3840 capete pe

serie (SC

AGRO ENY SRL

şi SC AGRO

ANEL SRL

NH3 - 11,06

Diametru echivalent=

4,5 8,73

138,78/0,36

CH4 - 5,8 138,78/0,18

NO - 0,004 138,78/ 0,00012

Pulberi - 2,22 138,78/0,07



SC AGRO ENY SRL

2012

63

Prognozarea poluării aerului

Pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător, s-a utilizat un program de calcul

al imisiilor, recomandat de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA). Programul

de calcul al concentratiilor poluanţilor din imisii, este numit SCREEN 3.

Situaţia A: numai pentru ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea de 1920

capete de porci la îngrăşat, deci după punerea în funcţiune a investiţiei planificate.

Situaţia B: ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea de 1920 capete de

porci la îngrăşat şi ferma S.C.AGRO ANEL S.R.L., cu capacitatea de 1920 capete.

Situaţia A

(ferma de porci SC AGRO ENY SRL 1920 capete/serie)

Evaluarea imisiilor de AMONIAC:

Pentru estimarea imisiilor de amoniac (NH3) cu ventilaţie la capacitatea maxima se

vor lua în calcul următoarele date:

Debit masic: 0,18 g/s

Diametrul echivalent: 3,2m

Debit gaze: 69,39 mc/s

Viteza: 8,63 m/s

Înălţimea: 5,5m

Temperatura: 20oC (293K)

Dispersia NH3 –ventilaţie la capacitatea maximă

*** SCREEN3 MODEL RUN ***

*** VERSION DATED 96043 ***

SIMPLE TERRAIN INPUTS:

SOURCE TYPE = POINT

EMISSION RATE (G/S) = 0.180000

STACK HEIGHT (M) = 5.5000

STK INSIDE DIAM (M) = 3.2000

STK EXIT VELOCITY (M/S)= 8.6279

STK GAS EXIT TEMP (K) = 293.0000

AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000

RECEPTOR HEIGHT (M) = 1.5000

URBAN/RURAL OPTION = RURAL

BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000

MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000

MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000

THE REGULATORY (DEFAULT) MIXING HEIGHT OPTION WAS SELECTED.

THE REGULATORY (DEFAULT) ANEMOMETER HEIGHT OF 10.0 METERS WAS ENTERED.

STACK EXIT VELOCITY WAS CALCULATED FROM

VOLUME FLOW RATE = 69.389999 (M**3/S)

BUOY. FLUX = 0.000 M**4/S**3; MOM. FLUX = 190.570 M**4/S**2.

*** FULL METEOROLOGY ***

**********************************

*** SCREEN AUTOMATED DISTANCES ***

**********************************

*** TERRAIN HEIGHT OF 0. M ABOVE STACK BASE USED FOR FOLLOWING DISTANCES ***



SC AGRO ENY SRL

2012

64

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA

(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M) DWASH

------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 87.87 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO

100. 50.30 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO

200. 22.90 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO

300. 14.96 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO

400. 10.86 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO

500. 10.30 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO

600. 12.65 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO

700. 14.28 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO

800. 15.23 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO

900. 15.65 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO

1000. 15.67 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO

1100. 15.27 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO

1200. 14.90 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO

1300. 15.23 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO

1400. 15.40 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO

1500. 15.46 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO

MAXIMUM 1-HR CONCENTRATION AT OR BEYOND 50. M:

50. 87.87 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO

DWASH= MEANS NO CALC MADE (CONC = 0.0)

DWASH=NO MEANS NO BUILDING DOWNWASH USED

DWASH=HS MEANS HUBER-SNYDER DOWNWASH USED

DWASH=SS MEANS SCHULMAN-SCIRE DOWNWASH USED

DWASH=NA MEANS DOWNWASH NOT APPLICABLE, X<3*LB

***************************************

*** SUMMARY OF SCREEN MODEL RESULTS ***

***************************************

CALCULATION MAX CONC DIST TO TERRAIN

PROCEDURE (UG/M**3) MAX (M) HT (M)

-------------- ----------- ------- -------

SIMPLE TERRAIN 87.87 50. 0.

***************************************************

** REMEMBER TO INCLUDE BACKGROUND CONCENTRATIONS **

***************************************************

Fig.1: Imisii de amoniac estimate datorită funcţionării fermei SC AGRO ENY SRL la

capacitatea maximă de ventilaţie, comparat cu concentraţiile maxime admise conform STAS

12574/87.



SC AGRO ENY SRL

2012

65

Valoarea maximă a concentraţiei de amoniac este de 0,088 mg/mc la distanţa de

50m de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia amoniacului este de 0,015 mg/mc şi la

distanţa de 700 m, concentraţia amoniacului este de 0,014 mg/mc.

Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi 0,3

mg/mc medie momentană.

Situaţia A- Tabelul nr. 4.2.5.1. Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Poluant

Concentraţia maximă a amoniacului

Observaţii Cmax [µg/mc]

Prag de alertă [µg/mc]

Valoare-limită = prag de

intervenţie [µg/mc]

1 2 3 4 5

Amoniac 87,87 valoare momentana

210 300

La distanţa de 50 m, conc NH3 are valoarea cea mai mare care este de 2,4 ori mai mică decât pragul de alertă.

Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac nu depăşesc pragul de alertă,

ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului înconjurător este în limite admisibile.

Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi

0,3 mg/mc valoare momentană.

Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu vor induce în

factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.

Evaluarea imisiilor de METAN:

Pentru estimarea imisiilor de metan cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua

în calcul următoarele date:




Viteza: 8,63 m/s

Înalţimea: 5,5m


Dispersia CH4 –ventilaţie la capacitatea maximă




SOURCE TYPE = POINT



SC AGRO ENY SRL

2012

66

EMISSION RATE (G/S) = 0.900000E-01

















**********************************


**********************************




------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 43.94 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO

100. 25.15 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO

200. 11.45 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO

300. 7.478 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO

400. 5.431 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO

500. 5.152 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO

600. 6.326 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO

700. 7.140 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO

800. 7.616 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO

900. 7.824 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO

1000. 7.836 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO

1100. 7.634 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO

1200. 7.452 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO

1300. 7.613 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO

1400. 7.701 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO

1500. 7.729 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO


50. 43.94 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO






***************************************


***************************************



-------------- ----------- ------- -------


***************************************************


***************************************************



SC AGRO ENY SRL

2012

67

Fig.2: Imisii de metan estimate datorită funcţionării fermei de porci aparţinând SC

AGRO ENY SRL la capacitatea maximă de ventilaţie

Concentraţia maximă a metanului în aerul înconjurător este de de 0,044 mg/mc, la

distanţa de 50 m faţă de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia metanului în aerul

înconjurător va fi de 0,0075 mg/mc şi la distanţa de 700 m, concentraţia metanului va fi de

0,0071 mg/mc.

Metanul nu este normat conform STAS 12574-87. Limitele de explozie ale

metanului în participaţii volumice sunt cuprinse între 6,1 – 12.8 % (min 43,6 g/mc), iar

concentraţiile de metan în imisii sunt cu mult sub aceste limite.

Conform datelor statistice existente, 70 % din emisiile de metan din sursele

agricole din Europa, provin de la fermele de bovine de carne şi lapte.

Emisiile de metan de la fermele de porci sunt reduse, pe deoparte datorită

metabolismului porcilor dar şi datorită reţetelor faziale de furaje cu care se hrănesc porcii.

Emisiile de metan reprezintă în fond pierderi energetice, care necontrolate, pot afecta

randamentele de creştere. Controlul pierderilor energetice se realizează cu ajutorul

adăposturilor izolate termic şi a sistemelor de ventilaţie dar şi prin compoziţia furajelor cu

care se hrănesc porcii. Hrănirea porcilor cu reţete faziale de furaje urmăreşte reducerea

pierderilor energetice şi a emisiilor de compuşi ai azotului şi fosforului.



SC AGRO ENY SRL

2012

68

Evaluarea imisiilor de pulberi:

Pentru estimarea imisiilor de PM10 cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua





Viteza: 8,63 m/s

Înălţimea: 5,5m


Dispersia de PM10 –ventilaţie la capacitatea maximă




SOURCE TYPE = POINT


















**********************************


**********************************




------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 14.65 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO

100. 8.384 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 8.28 4.78 NO

200. 3.817 4 15.0 15.0 4800.0 5.52 15.63 8.61 NO

300. 2.493 4 10.0 10.0 3200.0 9.70 22.73 12.32 NO

400. 1.810 4 8.0 8.0 2560.0 13.16 29.60 15.55 NO

500. 1.717 5 1.5 1.5 10000.0 31.00 27.98 14.73 NO

600. 2.109 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 33.00 16.90 NO

700. 2.380 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 37.70 18.50 NO

800. 2.539 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 42.38 20.08 NO

900. 2.608 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 47.01 21.64 NO

1000. 2.612 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 51.62 23.18 NO

1100. 2.545 5 1.0 1.0 10000.0 34.69 56.19 24.43 NO

1200. 2.484 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 40.73 17.40 NO

1300. 2.538 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 43.71 18.14 NO

1400. 2.567 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 46.67 18.86 NO

1500. 2.576 6 1.0 1.0 10000.0 32.09 49.62 19.57 NO


50. 14.65 4 20.0 20.0 6400.0 4.14 4.35 2.62 NO






***************************************




SC AGRO ENY SRL

2012

69

***************************************



-------------- ----------- ------- -------


***************************************************


***************************************************

Fig.3: Imisii de PM10 estimate datorită funcţionării fermei de porci aparţinând SC

AGRO ENY SRL la capacitatea maximă de ventilaţie, comparată cu concentraţiile

maxime admise conform Ordinul 592/2002

Valoarea maximă a concentraţiei de pulberi este de 0,015 mg/mc la distanţa de 50 m

de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia pulberilor este de 0,0025 mg/mc şi la

distanţa de 700 m, concentraţia pulberilor este de 0,0024 mg/mc.

PM10, conform Ordinul 592/2002, este normat la 0,05 mg/mc medie zilnică .



SC AGRO ENY SRL

2012

70

Situaţia B – IMPACTUL GLOBAL

(ferma de porci SC AGRO ENY SRL cu 1920 capete/serie

şi SC AGRO ANEL SRL cu 1920 capete/serie)

Evaluarea imisiilor de AMONIAC:

Pentru estimarea imisiilor de amoniac (NH3) cu ventilaţie la capacitatea maxima se

vor lua în calcul următoarele date:




Viteza: 8,73 m/s

Înălţimea: 5,5m


Dispersia NH3 –ventilaţie la capacitatea maximă




SOURCE TYPE = POINT


















**********************************


**********************************




------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 68.38 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO

100. 69.43 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO

200. 37.20 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO

300. 25.70 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO

400. 18.58 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO

500. 14.21 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO

600. 12.59 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO

700. 14.85 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO

800. 16.92 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO

900. 18.44 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO

1000. 19.45 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO

1100. 19.68 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO

1200. 19.68 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO

1300. 19.50 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO

1400. 19.21 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO

1500. 18.82 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO




SC AGRO ENY SRL

2012

71

70. 77.91 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO






***************************************


***************************************



-------------- ----------- ------- -------


Fig.4: Imisii de amoniac estimate datorită funcţionării fermelor SC AGRO ENY SRL

şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie, comparate cu

concentraţiile maxime admise conform STAS 12574/87

Valoarea maximă a concentraţiei de amoniac este de 0,078 mg/mc la distanţa de

70m de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia amoniacului este de 0,026 mg/mc şi la

distanţa de 700 m, concentraţia amoniacului este de 0,015 mg/mc.

Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi 0,3

mg/mc medie momentană.

Situaţia B.a. - Tabelul nr. 4.2.5.2. Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Poluant

Concentraţia maximă a amoniacului

Observaţii Cmax [µg/mc]

Prag de alertă [µg/mc]

Valoare-limită = prag de

intervenţie [µg/mc]

1 2 3 4 5

Amoniac 77,91 valoare momentana

210 300

La distanţa de 70 m, conc NH3 are valoarea cea mai mare care este de 2,7 ori mai mică decât pragul de alertă.



SC AGRO ENY SRL

2012

72

Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac nu depăşesc pragul de alertă,

ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului înconjurător este în limite admisibile.

Amoniacul, conform STAS 12574/87, este normat la 0,1 mg/mc medie zilnică şi

0,3 mg/mc valoare momentană.

Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu vor induce în


Evaluarea imisiilor de METAN:

Pentru estimarea imisiilor de metan cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua





Viteza: 8,73 m/s

Înalţimea: 5,5m


Dispersia CH4 –ventilaţie la capacitatea maximă




SOURCE TYPE = POINT


















**********************************


**********************************




------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 34.19 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO

100. 34.71 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO

200. 18.60 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO



SC AGRO ENY SRL

2012

73

300. 12.85 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO

400. 9.288 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO

500. 7.106 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO

600. 6.294 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO

700. 7.424 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO

800. 8.461 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO

900. 9.220 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO

1000. 9.724 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO

1100. 9.838 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO

1200. 9.838 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO

1300. 9.751 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO

1400. 9.603 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO

1500. 9.411 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO


70. 38.96 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO






***************************************


***************************************



-------------- ----------- ------- -------


Fig.5: Imisii de metan estimate datorită funcţionării fermelor de porci aparţinând SC

AGRO ENY SRL şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie

Concentraţia maximă a metanului în aerul înconjurător este de de 0,039 mg/mc, la

distanţa de 70 m faţă de fermă. La distanţa de 300 m concentraţia metanului în aerul

înconjurător va fi de 0,013 mg/mc şi la distanţa de 700 m va fi de 0,007 mg/mc.



SC AGRO ENY SRL

2012

74

Metanul nu este normat conform STAS 12574-87. Limitele de explozie ale

metanului în participaţii volumice sunt cuprinse între 6,1 – 12.8 % (min 43,6 g/mc), iar

concentraţiile de metan în imisii sunt cu mult sub aceste limite.

Conform datelor statistice existente, 70 % din emisiile de metan din sursele

agricole din Europa, provin de la fermele de bovine de carne şi lapte.

Emisiile de metan de la fermele de porci sunt reduse, pe deoparte datorită

metabolismului porcilor dar şi datorită reţetelor faziale de furaje cu care se hrănesc porcii.

Emisiile de metan reprezintă în fond pierderi energetice, care necontrolate, pot afecta

randamentele de creştere. Controlul pierderilor energetice se realizează cu ajutorul

adăposturilor izolate termic şi a sistemelor de ventilaţie dar şi prin compoziţia furajelor cu

care se hrănesc porcii. Hrănirea porcilor cu reţete faziale de furaje urmăreşte reducerea

pierderilor energetice şi a emisiilor de compuşi ai azotului şi fosforului.

Evaluarea imisiilor de pulberi:

Pentru estimarea imisiilor de PM10 cu ventilaţie la capacitatea maxima se vor lua





Viteza: 8,73 m/s

Înălţimea: 5,5m


Dispersia de PM10 –ventilaţie la capacitatea maximă




SOURCE TYPE = POINT


















**********************************


**********************************




SC AGRO ENY SRL

2012

75



------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ -----

50. 11.40 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 4.38 2.66 NO

100. 11.57 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 8.26 4.76 NO

200. 6.201 4 15.0 15.0 4800.0 7.85 15.67 8.68 NO

300. 4.283 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 22.85 12.54 NO

400. 3.096 4 10.0 10.0 3200.0 11.78 29.65 15.64 NO

500. 2.369 4 8.0 8.0 2560.0 16.54 36.39 18.77 NO

600. 2.098 5 1.5 1.5 10000.0 37.74 33.23 17.34 NO

700. 2.475 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 38.25 19.59 NO

800. 2.820 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 42.86 21.09 NO

900. 3.073 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 47.45 22.58 NO

1000. 3.241 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 52.02 24.06 NO

1100. 3.279 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 56.56 25.27 NO

1200. 3.279 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 61.07 26.46 NO

1300. 3.250 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 65.55 27.61 NO

1400. 3.201 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 70.01 28.75 NO

1500. 3.137 5 1.0 1.0 10000.0 42.41 74.45 29.86 NO


70. 12.99 4 20.0 20.0 6400.0 5.89 6.04 3.56 NO






***************************************


***************************************



-------------- ----------- ------- -------


Fig.6: Imisii de PM10 estimate datorită funcţionării fermelor de porci aparţinând SC

AGRO ENY SRL şi SC AGRO ANEL SRL la capacitatea maximă de ventilaţie,

comparate cu concentraţiile maxime admise conform Ordinul 592/2002



SC AGRO ENY SRL

2012

76

Valoarea maximă a concentraţiei de PM10 este de 0,013 mg/mc la distanţa de 70 m

de fermă. La distanţa de 300 m, concentraţia pulberilor este de 0,004 mg/mc şi la distanţa

de 700 m este de 0,002 mg/mc.

PM10, conform Ordinul 592/2002, este normat la 0,05 mg/mc medie zilnică .

Ferma de creştere şi îngrăşarea porcilor, după dezvoltarea capacităţii, va avea un

număr de animale, sub limitele IPPC. Cu toate acestea ferma, se poate caracteriza ca

având un grad ridicat de organizare si specializare. Activitaţile sunt centrate pe creşterea

şi îngrăşarea porcilor, utilizând tehnicile recomandate de BAT. Tehnicile BAT, aplicate în

fermă şi avute în vedere la proiectarea extinderii, includ următoarele elemente:

1. Modul de adăpostire a animalelor.

2. Sistemul de îndepărtare şi stocare (intern) a bălegarului produs.

3. Echipamentul folosit pentru controlul şi menţinerea climatului în interior.

4. Echipamentul folosit pentru hrănirea şi adăparea animalelor

Alte elemente esenţiale pentru sistemele din fermă, incluse şi în proiectul de

extindere a capacităţii, sunt: depozitarea hranei, depozitarea balegarului în utilităţi

separate, colectarea selectivă şi depozitarea altor reziduuri în scopul valorificării sau

eliminării

controlate, tratarea dejecţiilor cu aditivi şi transportul acestora cu vidanje-cisternă etanşe.

Aceste tehnici conduc la reducerea emisiilor de amoniac şi implicit a mirosurilor.

Faptul că pardoseala grajdului proiectat şi existent, va fi/este, parţial secţionată,

minimizarea pierderilor de apă din sistemul de adăpare, care elimină umezirea excesivă a

dejecţiilor, sunt măsuri care reduc emisiile de amoniac din interiorul halelor cu cca. 20 %.

Deoarece, bălegarul poate degaja şi alte neplăceri legate de mirosuri, acesta este

tratat cu aditivi.

În ceea ce priveşte, alte surse de emisii în aerul înconjurător de pe amplasament,

cum ar fi, arderea combustibililor solizi şi a motorinei, debitele masice şi concentraţiile

poluanţilor din gazele arse, sunt nesemnificative şi se încadrează în valorile limită de

emisie reglementate de ord. 462/93 al MAPPM.

Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac, metan şi PM10 nu depăşesc

pragul de alertă, ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în

limite admisibile.

Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu va induce în




SC AGRO ENY SRL

2012

77


În cazul acestui obiectiv, dotările prevăzute în proiect, pot asigura un control

eficient al emisiilor, cu condiţia ca tehnicile de operare să fie respectate.

Pentru diminuarea impactului generat de emisiile de amoniac se recomandă

următoarele:

o managementul nutriţional va avea în vedere menţinerea în limite rezonabile a

conţinutului de proteine din furajele cu care sunt hrănite animalele, pentru ca

excreţia de azot să fie minimă;

o Pentru tratarea dejecţiilor se vor utiliza aditivi care să împiedice descompunerea

ureei în amoniac.

o Mentenanţa sistemului de adăpare al porcilor, astfel încât să fie eliminată

posibilitatea pierderilor şi a risipei de apă. Pierderile de apă care ar produce

umezirea excesivă a dejecţiilor, favorizând hidroliza ureei şi astfel s-ar mări emisia

de amoniac

o Planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente,

sesisabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de întreţinere) va ţine cont

de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea în perioadele defavorabile

dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate

atmosferică), pentru prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi (NH3) la

distanţe mari.

o Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu

dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii

unor incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.

4.3. Solul

Solul de pe amplasament are următoarea coloană stratigrafică: sol vegetal, sub

care întâlnim un complex argilos constituit dintr-o argilă brun, cafenie negricioasă tare,

uneori nisipoasă, cu slabe intercalaţii de nisip. Apa subterană freatică este la adâncimea

de 6 m. Terenurile pe care se va efectua împrăştierea dejecţiilor au tipuri de soluri cu

însuşiri diferite. Pe terenul situat în zona de luncă a V. Sălaj, unitatea de sol este

aluviosolul eutric, cu textură în profil lutonisipoasă, adâncimea apei subterane 1,5 -2m, cu

o clasă de vulnerabilitate mare la azot. Terenul este plan.

Pe terenurile situate în versanţi întâlnim următoarele unităţi de sol:



SC AGRO ENY SRL

2012

78

preluvosol tipic, cu textură în profil lutargilos, roca mamă fiind constituită din

argile;

preluvosol calcic, cu textura în profil argilolutoasă, roca mamă fiind

constituită din argile carbonatice;

erodosol calcaric, cu textura în profil lutprăfos, roca mamă fiind constituită

din luturi carbonatice.

Apa subterană este situată la adâncimi de 5 -10 m. Solurile de pe versanţi au o

clasă de vulnerabilitate la azot, scăzută. Solurile au fertilitate scăzută spre mijlocie, sunt

cultivate cu cereale şi necesită măsuri ameliorative prin aplicarea de îngrăşăminte

organice. Eroziunea de suprafaţă este caracteristică solului de pe versanţi iar

stagnogleizarea este specifică pentru zona plană.

În perioada de construire a adăpostului proiectat, impactul asupra solului va fi

mecanic, datorită lucrărilor de excavaţii şi amenajarea terenului. Solul fertil de pe

amplasamentele viitoarelor construcţii va fi descopertat, cca 150-200 mc şi va fi

împrăştiat pe terenurile cu fertilitate scăzută iar pământul în exces se va utiliza pentru

sistematizarea verticală şi orizontală a amplasamentului.

Soluţiile tehnice adoptate la proiectarea grajdului şi a bazinului de stocare a

dejecţiilor, pentru prevenirea poluării solului şi a subsolului, sunt de creare a unor bariere

artificile, care să împiedice migrarea poluanţilor în sol. Astfel, sub radierul cuvelor de

colectare a dejecţiilor de sub grătarele din pavimentul grajdului se va aşterne o folie de

impermiabilizare. Cuvele se vor executa din beton vibrat cu aditivi de impermiabilizare, cu

grosimea pereţilor de 0,25 m.

Evacuarea apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor în bazinul de stocare temporară

proiectat, se face prin conducte din PVC, îmbinate etanş.

Bazinele de colectare şi stocare temporară a apelor uzate tehnologice şi a

dejecţiilor vor fi hidroizolate pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor

datorită porozitătii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se recomandă

utilizarea răşinilor de tip *apa stop* şi a foliei din PEHD. Această recomandare este

motivată de porozitatea betonului. În programul de monitorizarea calitătii constructiilor,

titularul este obligat să includă măsura verificării etanseitătii structurilor subterane, la

receptia obiectivului.

Pentru protecţia solului de pe amplasamentul fermei, s-au prevăzut următoarele

masuri:

o platforme exterioare protejate prin betonare;



SC AGRO ENY SRL

2012

79

o pavimentele adăposturilor şi facilităţile pentru stocarea temporară a

dejecţiilor impermiabilizate şi hidroizolate;

o eliminarea controlată a deşeurilor şi bazinul de retenţie a apelor menajere,

amplasat subteran protejat în interior şi exterior pentru prevenirea

exfiltraţiilor, respectiv infiltraţiilor.

Prognozarea impactului

Pe amplasamentul fermei impactul asupra solului este nesemnificativ, datorită

măsurilor de protecţie luate.

Dejectiile fermentate o perioadă de 6 luni, sunt transportate şi împrăştiate pe

suprafaţa solului pentru fertilizare. În perioada de interdicţie în utilizarea dejecţiilor

fermentate pentru fertilizare dejecţiile se transportă cu vidanja într-un batal existent de

2400 mc aflata la 500 de m de fermă.

Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă

riscul de poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea

cu consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole, obţinute de

pe aceste terenuri.

Am menţionat anterior că, pentru realizarea unui management adecvat al

produselor organice reziduuale, deţinătorii de ferme zootehnice S.C.AGRO ENY S.R.L.,

S.C. AGRO ANEL S.R.L. şi S.C. ADEM PROD S.R.L. au comandat la OSPA Sălaj,

elaborarea unui studiu pedologic şi agrochimic. Suprafaţa de teren pentru care fermierii

au încheiat convenţii cu deţinătorii de terenuri, pentru a fi împrăştiate dejecţiile este 471

ha. Au fost studiate patru unităţile de sol, din care una este situată în zona de luncă, cu

vulnerabilitate la azot mare, adâncimea apei subterane fiind la 1,5 – 2 m. Trei unităţi de

sol, sunt situate pe versanţi cu pantă medie, cu vulnerabilitate la azot scăzută. Textura în

profil a solului este grosieră, lutonisipoasă, lutoargiloasă, argilolutoasă şi lutoprăfoasă.

Fertilitatea este scăzută spre mijlocie iar permiabilitate este medie. Având în vedere

caracteristicile solului, măsurile ameliorative recomandate sunt fertilizarea organică.

Studiul de management al reziduurilor organice, conţine planurile de fertilizare cu

îngrăşăminte organice, pe fiecare parcelă în parte, dozele care trebuie aplicate pentru

evitarea riscului de poluare a solului şi apelor subterane. Totodată a fost stabilit

calendarul de interdicţii pentru împrăştierea îngrăşămintelor organice.


dejecţiilor fermentate este de peste 157 ha.



SC AGRO ENY SRL

2012

80

Suprafaţa de teren necesară pentru împrăştierea dejecţiilor determinată conform

Codului de bune practici agricole, în cazul aplicării a 170 kg de N/ha este de 124,61 ha

şi în cazul aplicării a 210 kg de N/ha este de 100,99 ha.

Dacă se vor respecta planurile de fertilizare, respectiv dozele aplicate, în funcţie de

caracteristicile solului şi a culturilor agricole planificate, precum şi perioadele de interdicţie

pentru împrăştierea îngrăşămintelor pe suprafaţă efectul fertilizării va fi benefic, factorii de

mediu apă şi sol nefiind afectaţi.

Trebuie să precizăm că procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară

într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi

transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se

diminuează în mod considerabil.


Proiectul cuprinde măsuri constructive pentru diminuarea impactului asupra solului,

datorită activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei, care au fost descrise anterior.

De asemenea prin aplicarea planurilor fertilizare recomandate de studiul de

management al produselor organice reziduuale, elaborat de OSPA Sălaj, impactul asupra

solului şi apelor subterane freatice va fi minimizat.

Prin programul nutriţional care se va aplica în fermă se va reduce conţinutul de N

şi P, excretat de animale în dejecţii.

Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele lipsite de precipitaţii in

cantităţi care să nu depăşească dozele pe an stabilite prin studiul elaborat de OSPA

Sălaj, cu un interval de trei ani între două fertilizari pe aceiaşi parcelă. Alte măsuri pentru

protecţia solului:

o adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii

agricole şi la caracteristicile solului;

o dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de

vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului;

o tratamentul dejecţiilor în ferma, înainte de evacuarea acestora pe câmp,

utilizând aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi,

creşterea valorii de fertilizare şi pentru accelerarea proceselor de

stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor

patogene;



SC AGRO ENY SRL

2012

81

o în scopul prevenirii poluării solului ca urmare a utilizării dejecţiilor pentru

fertilizarea terenurilor, se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea

Planului de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati

proveniti din sursele agricole şi Codul de bune practici agricole.

4.4. Geologia subsolului

Judeţul Sălaj este situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici

şi Munţii Apuseni. Sub aspectul reliefului putem evidenţia potenţialul oferit de relieful

predominant de dealuri şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii „îmbrăcate” cu vii şi livezi.

Bazinul Silvaniei este un bazin larg, de formă triunghiulară, străbătut de la Sud

spre Nord şi Vest de V. Beretăului şi mai la Est de V. Crasnei, format din depozite

damiene şi terţiare care se sprijină peste un fundament de Cristalin. Orizontul inferior, cu

grosimea de 70-100 m este format din marne. Orizontul mijlociu gros de cca 400 m, este

format din argile cenuşii sau gălbui, uneori plastice, alteori puţin marnoase şi cu

intercalaţii de nisipuri.

Orizontul superior este reprezentat de nisipuri şi pietrişuri fluvio-lacustre cu

stratificaţie torenţială, cu grosimea de 30-40 m. Acest orizont reprezintă Pliocenul

superior.

Studiul geotehnic executat pe amplasament ne arată că roca de bază, este

reprezentată de argila marnoasă cenuşie, peste care s-au depus formaţiunile mai recente

reprezentate prin argile, argile nisipoase, nisipuri şi pietrişuri. Apa subterană freatică nu a

fost semnalată la adâncimea de fundare a construcţiilor de – 2,50 m, aceasta fiind

prezentă la adâncimea de 6 m.

Din punct de vedere seismic, ferma se află în zona de sismicitate F, cu perioada

de colţ TC = 0,7 şi coeficientul de seismicitate KS = 0,08. Dintre terenurile pe care se vor

împrăştia dejecţiile, cel amplasat în zona de luncă a râului V.Sălaj, localitatea Cehu

Silvaniei, prezintă o vulnerabilitate mare la azot (NO3-), nivelul hidrostatic mediu fiind între

– 1,5 şi – 2,0 m. Alte trei unităţi de sol se încadrează în clasele cu vulnerabilitate scăzută

la azot (NO3-).

Impactul prognozat

Impactul asupra subsolului poate fi generat de exfiltraţiile din facilităţile de stocare

a apelor uzate şi a dejecţiilor sau de împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol. De la

suprafaţa solului spre profunzime distingem două zone:



SC AGRO ENY SRL

2012

82

Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce

permite coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă. Împrăştierea pe

suprafaţa solului, a unor cantităţi de fertilizanţi organici, mai mari decât necesarul

plantelor şi capacitatea de autoepurare a solului ar conduce la formarea în zona

nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de

convecţie, dispersie, adsorbţie şi activitate biologică. Poluanţii din dejecţii, în special sub

formă de azotaţi, levigaţi de apa din porii zonei nesaturate, se vor deplasa preponderent

după o componentă verticală descendentă, în zona saturată.

Zona saturată este acviferul, care comportă două faze: faza solidă care este

stratul magazin şi faza lichidă care este apa subterană.

Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină riscul de

poluare al acviferului.


Proiectul de extindere şi modernizare a fermei are prevăzute lucrări pentru

realizarea barierelor artificiale, care să împiedică migrarea poluanţilor în sol şi subsol.

Soluţiile tehnice adoptate la proiectarea grajdului şi a bazinului de stocare a dejecţiilor,

pentru prevenirea poluării subsolului, sunt de creare a unor bariere artificile, care să

împiedice migrarea poluanţilor. Astfel, sub radierul cuvelor de colectare a dejecţiilor de

sub grătarele din pavimentul grajdului se va aşterne o folie de impermiabilizare. Cuvele

se vor executa din beton vibrat cu aditivi de impermiabilizare, cu grosimea pereţilor de

0,25 m.

Evacuarea apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor în bazinul de stocare temporară

Bazinul pentru stocarea temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi

hidroizolat cu folie din polietilenă pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea

exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului din care vor fi realizate structurile subterane se va

utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din PEHD. Pereţii bazinului vor avea grosimea de

0,25 m.

Planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, stabilesc dozele de fertilizanţi,

interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile

pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu

nitraţi.



SC AGRO ENY SRL

2012

83

4.5. Biodiversitatea

În judeţul Sălaj au fost declarate prin acte normative un număr de 15 arii naturale

protejate de interes naţional totalizând o suprafaţă totală de 484 de ha.

Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Sălaj cuprinde ariile protejate de interes

naţional (rezervaţii naturale), aflate pe teritoriul administrativ al judeţului Sălaj, declarate

prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a III-a - arii protejate, publicat în Monitorul Oficial al României Nr.

152/2000.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj



SC AGRO ENY SRL

2012

84

Lista ariilor protejate

Amplasamentul obiectivului este situat la 165 de m de aria protejată Lunca Valea

Sălajului cu lalea pestriţă.

Poziţia în Legea 5/2000, respectiv H.G.R. 2151/2004

Denumirea ariei protejate

Localizare Categoria

IUCN Categorie

Suprafaţa

(ha)

2.682 Grădina Zmeilor Comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului

IV Rezervaţie naturală

3,00

2.683 Pietrele Moşu şi Baba Comuna Năpradea,

sat Someş-Guruslău III

Monument al naturii

0,20

2.684 Poiana cu narcise de

la Racâş-Hida Comuna Hida, sat

Racâş IV

Rezervaţie naturală

1,50

2.685 Calcarele de Rona Oraşul Jibou, sat

Rona III

Monument al naturii

0,50

2.686 Balta Cehei Oraşul Şimleul

Silvaniei, sat Cehei IV


18,20

2.688

Rezervaţia peisagistică

Stanii Cliţului

Comuna Băbeni, sat Cliţ

IV Rezervaţie naturală

16,00

2.689 Gresiile de pe Stânca

Dracului Comuna Hida III


1,00

2.690

Rezervaţia peisagistică

Tusa-Barcău

Comuna Sâg, sat Tusa

III Monument al

naturii 13,43

2.691 Mlaştina de la Iaz Comuna Plopiş, sat

Iaz IV


10,00

2.692 Pădurea La Castani Comuna Ileanda, sat

Rogna IV


7,80

2.693 Stejărişul Panic Comuna Hereclean,

sat Panic IV

Monument al naturii

2,00

2.694 Stejărişul de baltă

Panic Comuna Hereclean,

sat Panic IV

Monument al naturii

1,70

2.687 Lunca cu lalea pestriţă – Valea

Sălajului

Oraşul Cehu Silvaniei

IV Monument al

naturii 10,00

III.3. Peştera Măgurici Comuna Ileanda III Rezervaţie naturală

1,00

IV.45 Pădurea Lapiş Comuna Nuşfalău IV Monument al

naturii 430,40



SC AGRO ENY SRL

2012

85

Fritillaria Meleagris (laleaua pestriţă, căldăruşa)

Ceea ce o deosebeşte de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe,

dar şi modul de răspândire, deoarece ea creşte la noi spontan în locurile umede, în

apropierea pădurilor. Pentru frumuseţea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale

ţării a ajuns pe cale de dispariţie.

Poza nr. 1: Lalea pestriţă (Fritillaria Meleagris)

Lunca cu lalea pestriţă de pe Valea Sălajului este o rezervaţie naturală situată pe

teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei, la aproximativ un kilometru de oraş.

Rezervaţia ocupă o suprafaţă totală de 10 hectare şi protejează populaţia de Fritillaria

meleagris (cunoscută sub denumirea populară de laleaua pestriţă sau căldăruşa).

Laleaua este amplasata pe o faneaţă higrofila, variată, sub aspect floristic şi destul de

diversă sub aspect fitocenotic. Aici, datorită drenărilor şi a păşunatului excesiv, numărul

exemplarelor de lalea pestriţă a scăzut dramatic.

Laleaua pestrita este o floare primăvaratică, de o frumuseţe exotică, protejată în

toate ţările europene. În Romania a fost declarata “monument al naturiiI, fiind protejată

prin lege. Înfloreşte în lunile martie-mai, în funcţie de condiţiile geografice. Preferă locurile

umede de la şes sau de la marginea pădurilor, fiind întălnită în mai multe zone din Sălaj.

Rădăcina este bulboasă, iar tulpina are 20-30 centimetri, frunzele fiind liniare. Culesul

abuziv se datorează folosirii ei la vopsitul scoarţelor în violet, datorită pigmentului care se

găseşte în cupele florale.



SC AGRO ENY SRL

2012

86

Prognoza impactului

Analiza de prognoză are în vedere vulnerabilităţile speciei ocrotite de lege:

- Combaterea excesului de umiditate.

- Păşunatul excesiv.

- Prelevarea excesivă a exemplarelor de Fritillaria Meleagris pentru

utilizări în gospodării pentru vopsirea scoarţelor în violet.

Din datele prezentate, cu privire la emisii şi imisii emisiile din ferma analizată,

rezultă că poluanţii nu sunt de natură sau în concentraţii care să afecteze biocenoza din

rezervaţia naturală de interes naţional.

Analiza efectelor potenţiale ale proiectului asupra ecosistemului s-a efectuat

conform următoarei grile:

Categoriile de impact:

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor

de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau

fără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor

de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Sintetic prognoza impactului proiectului propus asupra biodiversitatii este

prezentata, astfel:

Aspecte de mediu Impactul prognozat

Modificari ale suprafeţelor de păduri, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă

Construcţia şi funcţionarea fermei nu vor modifiaca suprafetele împădurite, zone umede, corpuri de apa de suprafaţă. Nu influenţează în niciun fel regimul hidric al păşunei pe care se află rezervaţia. Păşunea higrofilă constituie un factor

determinant pentru dezvoltarea Fritillaria Meleagris Categoria de impact:impact neutru

Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie

Amplasamentul obiectivului nu este situat în rezervaţie. Natura poluanţilor emişi, debitele masice şi concentraţiile acestora nu afectează habitatul speciei ocrotite. Categoria de impact: impact neutru



SC AGRO ENY SRL

2012

87

Modificare/distrugerea populatiei de plante

Nu este afectat solul din rezervaţie datorită lucrărilor proiectate. Solul de pe amplasamentul obiectivului, este afectat ca urmare a ocupării temporare (oganizare de şantier) şi definitivă de construcţiile proiectate (suprafeţe reduse). Terenul este situat în incinta fermei existente având funcţiune destinată construcţiilor agro-zootehnice, ecosistem simplificat datorită funcţiunii prevăzute. Folosirea dejecţiilor fermentate pentru fertilizarea terenurilor agricole slab productive va avea efecte benefice. Măsuri compensatorii: -solul vegetal de pe suprafeţele ocupate va fi împrăştiat pe terenuri slab productive.; -plantarea de arbori şi abuşti şi inerbarea zonelor libere de pe amplasament.

Categoria de impact: Efect nesemnificativ de scurtă

durată(în perioada de construire).

Modificarea compozitiei de specii de plante: specii locale sau aclimatizate, raspindirea speciilor invadatoare.

Nu se modifica compozitia de specii de plante. Categoria de impact:impact neutru

Modificarea resurselor de specii de plante cu valoare economica

Pe amplasament nu se identifică resurse de specii de plante cu valoare economică. Terenul ocupat temporar va fi inerbat. Perimetral va fi realizată o perdea vegetală din arbori şi arbuşti. Categoria de impact:impact neutru

Distrugerea/modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie

Pe amplasamentul fermei nu sunt habitatele speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Categoria de impact:impact neutru

Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Nu sunt afectate speciile şi populaţiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate. Sunt prevăzute măsuri pentru protecţia calităţii apelor, împotriva poluării cu nutrienţi(N, P) care să provoace eutrofizarea corpurilor de apă de suprafaţă. Categoria de impact: impact neutru.

Dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti

Nu este afectatată dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti Categoria de impact:impact neutru

Modificarea/distrugerea rutelor de migrare

Nu se modifică/distrug rutelor de migrare. Categoria de impact:impact neutru

Alterarea sau modificarea speciilor de fungii/ciuperci, modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci

Nu are efect. Categoria de impact:impact neutru

Pericolulul distrugerii mediului natural in caz de accident.

Structurile de rezistenţă ale construcţiilor au fost proiectate, conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectare seismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri” pentru cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona cu valori ale perioadei de colt (control) a spectrului de raspuns de Tc=0,7s, coeficientului de seismicitate Ks = 0,08 Obiectivul nu intră sub incidenţa HG 708/2007, modificată de HG79/2010.

Categoria de impact:impact neutru



SC AGRO ENY SRL

2012

88

Măsuri pentru reducerea impactului

Ferma nu va genera emisii care afectează starea favorabilă de conservare a speciilor de

floră şi faună. Măsurile pentru reducerea impactului:

o Protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării cu

compuşi ai azotului şi fosforului, nutrienţi care generează eutrofizarea

corpurilor de apă.

o Împrăştierea dejecţiilor pe sol se va efectua conform planurilor de fertilizare.

Dejecţţile fermentate, transportate din fermă se vor administra imediat,

nefiind depozitate în câmp.

o Pe terenurile cultivate de către titularul activităţii se vor utiliza pesticide

biodegradabile şi nu va fi incendiată vegetaţia.

o Lucrările de desinsecţie şi deratizare care se vor efectua în fermă, vor fi

externalizate prin contracte cu operatori autorizaţi.

o Nu se vor fertiliza cu dejecţii terenurile situate în zonele umede.

4.6. Peisajul

Terenul de pe amplasamentul fermei are următoarea utilizare:

Tabel 6.1.1

Utilizarea terenului

Suprafaţa (m2)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură: - - -

Alei şi parcări betonate 583,12 583,12 -

Zone construite 1560,29 2552,68 -

Alte terenuri:

-suprafaţa liberă 3256,8 2264,2 -

TOTAL: 5400 5400 -

Perimetral se va realiza o perdea vegetală de protecţie prin plantarea de

arbori şi arbuşti din specii. Peisagistic, se va realiza o zonă vegetală de tip *bocage*

utilizată în mod frecvent la fermele din Europa de vest.



SC AGRO ENY SRL

2012

89

4.7. Mediul social şi economic

Ferma este situată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei. Suprafaţă intravilanului

oraşului este de 424 ha. Numărul de locuitori ai oraşului Cehu Silvaniei este de 8000

persoane. Cea mai apropiată locuinţă de fermă este situată la o distanţă de 750 m.

Activitatea desfăşurată şi proiectul de modernizare şi extinderea capacităţii fermei nu au

impact asupra dezvoltării demografice a localităţii Cehu Silvaniei. Din punct de vedere al

dotărilor existente şi a celor prevăzute în proiectul de modernizare şi extindere a

capacităţii, aceste corespund recomandărilor BAT, deşi obiectivul nu este o instalaţie

IPPC.



zonele fermelor.

Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă

la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu.

Pentru a înlătura dezagrementele pe care mirosurile le pot genera în fermă se

utilizează aditivi pentru reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul dejeciilor din

fermă se face cu cisterne vidanje, etanşe.

Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se planifică în

perioadele defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice.

Fermierul va promova o campanie de informare a publicului, cu privire la

programarea activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea

dejecţiilor pe suprafeţele agricole şi la măsurile de eliminare a mirosurilor neplăcute.

Din punct de vedere economic modernizarea şi extinderea capacităţii fermei are

efecte benefice.

Poulaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru

asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

Activitatea propusă nu are impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.

5. Analiza alternativelor

Varianta 0, reprezintă situaţia existentă în care ferma rămâne la capacitatea

reglementată prin autorizaţia de mediu.

Varianta 1, extinderea şi modernizarea fermei.



SC AGRO ENY SRL

2012

90

Extinderea şi modernizarea fermei, în condiţiile respectării proiectului şi a

recomandărilor din acest studiu va avea un impact asupra mediului inconjurator în limitele

admise. Investiţia propusă beneficiază de facilităţile oferite de reţelele de asigurarea

utilităţilor pentru grajdul existent.

Analiza comparativă a alternativelor s-a efectuat pentru principalii indicatori:

Indicatori Varianta 0 Varianta 1.

Consum de hrană, kg/cap/an 225 225

Consum de energie, Wh/cap/an

711 711

Consum de apă, l/cap.an. 1292,7 1105,20

Imisii amoniac, mg/mc. Respectă CMA. conform STAS-

12574/87

Respectă CMA. conform STAS-

12574/87

Volum de ape uzate şi dejecţii evacuate, mc/cap.lună.

0,12 0,09

Din analiza alternativelor rezultă următoarele concluzii:

o Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului analizat nu eliberează în nici una

din etapele de modernizare pentru creşterea capacităţii, substante

periculoase în concentraţii care pot determina riscuri semnificative asupra

stării de sănatate a populaţiei din imediata sa vecinatate şi mediului

înconjurător.

o Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului nu generează în nici una din

etapele de modernizare pentru creşterea capacităţii situaţii periculoase

(zgomot) la nivele care pot determina riscuri semnificative asupra stării de

sănătate a populaţiei din imediata sa vecinătate şi mediului înconjurător.

Pentru aprecierea impactului fermei asupra mediului înconjurător, s-a utilizat

metoda încadrării calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol şi a indicatorului mediu social-

economic, într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note, care să exprime apropierea

sau depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10,

unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică iar nota 1,

reprezintă starea gravă, ireversibilă de afectare a factorului de mediu analizat.

Notele de bonitate obţinute pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi indicatorul

mediu social-economic, servesc la realizarea a două figuri geometrice (patrulatere). Ariile

celor două patrulatere, reprezintă starea ideală, respectiv reală globală a mediului.



SC AGRO ENY SRL

2012

91

Raportul dintre aria care reprezintă starea reală a mediului şi aria care reprezintă starea

ideală, reprezintă indicile stării de poluare globală.( IPG ). Scara pentru indicele poluării

globale:

I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.

1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.

2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand st[ri de disconfort

formelor de viata.

3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.

5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.

I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Scara de bonitate:

Nota Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

10 mediu natural

9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

8 mediu curat nive II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi

ecosistemelor

7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

5-4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor

3-2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

1 mediu degradat, efecte ireversibile.

Notele de bonitate acordate:

Factorul de mediu aer

Concentraţiile în imisii ale amoniacului nu depăşesc pragurile de alertă. Estimăm

că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra populaţiei.

Nota de bonitate acordată = 8

Factorul de mediu apa

Apele menajere: se stochează în bazin vidanjabil etanş. Se vidanjează şi

transportă la o staţie de epurare, conform contractului încheiat cu S.C. COMPANIA DE

APĂ SOMEŞ S.A.

Apele pluviale convenţional curate, au indicatorii de calitate corespunzători NTPA

001, aprobat de H.G. 352/2005, cu modificări.

Instalaţiile de stocare a apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor sunt etanşe.

Împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol nu produce poluarea apelor subterane cu

azotaţi.



SC AGRO ENY SRL

2012

92

Nota de bonitate acordată = 9, mediu curat-nivel I, fără efecte asupra stării de

sănătate şi a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.

Factorul de mediu sol

Împrăştierea fertilizanţilor organici se va face conform planurilor de fertilizare

elaborate de OSPA Sălaj şi a Codului de bune practici agricole. Fertilizarea cu deşeurile

organice fermentate rezultate din fermă, va avea efecte benefice asupra calităţii şi

producţiei agricole.

Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii, florei

şi faunei.

Indicatorul mediu social-economic

Indicatorul de miros avut în vedere, până la apariţia legislaţiei specifice este

amoniacul. Concentraţia amoniacului în imisii nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul

dejecţiilor se face cu o cisternă-vidanjă etanşă. Distanţa dintre batalul pentru dejecţii

existent şi locuinţe este de 700 m. Pentru minimizarea mirosurilor neplăcute se folosesc

aditivi. Probabilitatea producerii de mirosuri neplăcute este redusă. Fermierul va informa

publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor (planul de management al

mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului. Modernizarea

propusă va ameliora condiţiile de desfăşurare a activităţilor în fermă. Din punct de vedere

economic proiectul are efecte benefice.

Nota de bonitate acordată = 8, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de

sănătate şi ecosistemelor.

Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală

este reprezentată de patrulaterul neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică

regulată a stării ideale.



SC AGRO ENY SRL

2012

93

aer

Mediu social apă

sol

S1

S2

Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.regulată a stării ideale. Indicele

de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.

S1 = 200 ; S2 = 136 ;

IPG = 200 : 136 = 1,47

Mediul este supus activităţii umane în limite admisibile.

6. Monitorizarea

Monitorizarea şi automonitorizarea emisiilor şi controlul factorilor de mediu:

În perioada de exploatare se vor realiza:

o monitorizarea freaticului din zona amplasamentului (3 foraje de hidroobservaţie)

reglementat prin Avizul de Gospodărire a Apelor, eliberat de Administraţia

Naţională Apele Române Direcţia Apelor Someş-Tisa;

o monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor pe care se împrăştie

fertilizanţii (foraje de control - conform Ord. MMGA nr. 242/2005 );

o monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin probe de sol (

conform Ord. MMGA nr. 242/2005 );

o Imisiile în factorii de mediu se vor determina conform autorizaţiei de mediu;

Se va realiza monitorizarea postânchidere, urmărindu-se în special:

Monitorizarea apelor subterane din zonele unde sunt situate terenurile pe care s-au

împrăştiat dejecţiile fermentate, prin foraje de control.

Monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin probe de sol.



SC AGRO ENY SRL

2012

94

Se vor respecta programele de monitorizare a indicatorilor şi frecvenţa

măsurătorilor stabilite de autorităţile abilitate, prin autorizaţiile emise.

Prelevarea probelor şi efectuarea măsuratorilor de monitorizare se vor face

folosind metode standardizate, în laboratoare autorizate.

Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate autorităţilor conform

prevederilor legale.

Evidenţa rapoartelor:

o ţinerea evidenţei gestiunii deşeurilor ;

o evidenta consumurilor de apa potabilă şi de energie electrică, combustibil;

o ţinerea evidenţei buletinelor de analiză ;

o raportarea la autorităţile competente pentru protecţia mediului, conform

autorizaţiei de mediu.

Conştientizare şi instruire

Titularul proiectului va stabili necesităţile de pregătire a personalului şi va asigura

instruirea acestuia.

Responsabilităţi: conducerea fermei va implementa şi monitorizării măsurilor

prevăzute în proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului.

7. SITUAŢII DE RISC

Amplasamentul nu este situat în zonă inundabilă. Amplasamentul se încadrează în

macrozona cu grad de seismicitate VI.

Rezerva pentru combaterea incendiului este asigurata în rezervorul cu capacitatea

de 10 mc, iar sursa de alimentare cu apă poate satisface necesarul pentru refacerea

rezervei de apă pentru combaterea incendiului.

Titularul activităţii trebuie să se doteze cu mijloacele individuale necesare

combaterii incendiilor.



SC AGRO ENY SRL

2012

95

PLAN OPERATIV DE PREVENIRE ŞI MANAGEMENT A

SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Pentru protejarea obiectivelor din incinta, unitatea este imprejmuită cu gard. În

proiectul de modernizare a fermei este prevăzută instalarea camerelor video de

supraveghere.

Accesul în incinta unităţii se realizează prin poarta principală, pentru mijloace auto

şi pentru personal prin cabina poarta. Accesul în unitate se realizeză numai cu aprobarea

conducătorului unităţii.

Paza este asigurată de paznici şi personalul de serviciu care, în caz de necesitate

pot comunica cu personalul de conducere iar în caz de forţa majoră cu poliţia locală.

Măsuri de prevenire şi control

o Se vor respecta reglementarile in vigoare privind organizarea activitatii de

prevenire si stingerea incendiilor;

o Se va respecta programul de revizii si reparatii al instalatiilor;

o In cazul producerii unei poluări accidentale se va anunta imediat APM Sălaj şi

GNM - Comisariatul judeţean Sălaj si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin

planurile specifice fiecarui tip de incident;

În ferma următoarele fenomene pot genera poluări accidentale:

Activitate care poate

genera poluarea

Aspectul de mediu generat

Măsuri de prevenire a fenomenului

Răspunde Verifică

Gospodărirea deşeurilor

Mirosuri

Cadavrele se se păstrează în spaţiul special amenajat. Utilizarea de aditivi pentru dejecţii. Transportul şi utilizarea corectă a dejecţiilor pentru fertilizare; se vor evita perioadele defavorabile dispersiei poluanţilor.

Şeful de fermă

Administrator

Gospodărirea dejecţiilor şi a

apelor reziduale,

Poluarea apelor de suprafaţă, subterane şi a

solului

Evacuarea sistematică a dejecţiilor. Transportul dejecţiilor în câmp cu mijloace de transport

Şeful de fermă

Administrator



SC AGRO ENY SRL

2012

96

incorectă cu deversarea bazinelor de

stocare temporară

etanşe. Fertilizarea se va efectua conform planurilor de fertilizare. Împrăştierea dejecţiilor pe suprafaţa solului se va face cu respectarea Codului de bune practici agricole. Menţinerea în stare curată a platformelor, drumurilor interioare, parcării şi rigolelor pentru colectarea apelor pluviale. Când volumul bazinului de colectare a apelor menajere este 80 % plin se solicită transportul cu autovidanja. Efectuarea verificării şi dacă este cazul a lucrărilor de remediere a cuvelor de sub adăposturi, conductelor de evacuare şi a bazinelor de stocare temporară, pentru evitarea producerii exfiltraţiilor

Încetarea activităţii

Măsurile propuse la încetarea activităţii în fermă sunt:

o solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;

o colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi

industriale;

o spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere şi îngrăşare a porcilor;

o vidanjarea bazinelor în care sunt colectate apele uzate;

o spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinelor vidanjabile;

o evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de

canalizare şi a bazinelor vidanjabile;

o evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au deservit activitatea

de creştere şi îngrăşare a porcilor;



SC AGRO ENY SRL

2012

97

o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de

poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a

amplasamentului.

8. Descrierea dificultăţilor

Evaluarea impactului s-a bazat pe informaţiile furnizate de titularul activităţii şi a bazei

de date existente la fermă.



SC AGRO ENY SRL

2012

98

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL „EXTINDERE ŞI MODERNIZARE FERMA DE PORCI EXTRAVILANUL LOCALITĂŢII CEHU SILVANIEI”, JUD.SĂLAJ.

A. Descrierea activităţii

Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, desfăşurată în prezent, este

reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului, prin Autorizaţia de Mediu nr.154

din 02.09.2008, emisă de A.P.M.Sălaj.

Capacitatea autorizată a fermei este de 1200 capete/serie.

Ferma este amplasată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei, la o distanţă de 750

m faţă de locuinţe.Proiectul propune extinderea capacităţii de producţie de la 1200

capete/serie în prezent, la 1920 capete de porci/serie. Producţia preconizată se va realiza

în adăpostul existent, cu capacitatea de 1200 capete şi un adăpost nou, cu capacitatea de

720 capete de porci.

Terenul pe care este amplasată ferma are suprafaţa de 5400 m2. Bilanţul teritorial

al amplasamentului este următorul:

- suprafaţa adăpostului existent: 1560,29 m2;

- suprafaţa construită propusă: 992,39 m2;

- căi de acces şi parcări betonate: 583,12 m2;


Grajdul proiectat este o construcţie cu regimul de înălţime parter, din cărămidă, cu

dimensiunile în plan L= 53,20 m, l=13,45 m, H = 5,40 m. Adăpostul va fi dotat cu instalaţii

de alimentarea cu apă, furaje,ventilaţie naturală şi mecanică, iluminat şi încălzire cu

turbosuflante.

Sistemul de ventilaţie artificială este prevăzut cu opt ventilatoare cu debitul de

12500 mc/h fiecare şi senzori pentru temperatură, umiditate şi concentraţia de amoniac.

Microclimatul va fi controlat cu ajutorul unui microprocesor. Furajele concentrate se

vor stoca în buncăre amplasate în exteriorul halei, din care se va alimenta linia de hrănire

iar administrarea hranei în boxe se face cu ajutorul hrănitoarelor cu buncăr.



SC AGRO ENY SRL

2012

99

Evacuarea dejecţiilor va fi hidraulică iar pentru stocarea dejecţiilor este proiectat

două bazine din beton, amplasat subteran, cu dimensiunile de 14 x 9,20 x 2,5 m respectiv

cu 10,85 x 13,40 x 2,5 m cu volumul util total de 616 mc. Bazinul pentru stocarea

temporară a dejecţiilor, destinat grajdului proiectat, va fi hidroizolat cu folie din polietilenă

pentru prevenirea infiltraţiilor. Pentru prevenirea exfiltraţiilor datorită porozităţii betonului

din care vor fi realizate structurile subterane se va utiliza răşini de tip *apa stop şi foliei din

PEHD. Pereţii bazinului vor avea grosimea de 0,25 m.

Încălzirea adăposturilor în perioada rece a anului se va face cu ajutorul unor

aeroterme electrice.

Tehnologia de creştere şi îngrăşare a porcilor, în noul adăpost va fi în 20 de boxe

cu capacitatea de 36 de purcei fiecare. Hala se populează cu purcei cu greutatea de cca

30 kg, ciclul de creştere până la greutatea de 110 kg este de 90, după care halele se

depopulează.

După depopularea adăposturilor, acestea sunt pregătite pentru un nou ciclu de

producţie (evacuarea pernei de apă, curăţare canale, spălarea boxelor, igienizare,

dezinfecţie, repopulare).

Pe durata ciclului de producţie se efectuează acţiuni profilactice de către personalul

de specialitate al fermei.

Pentru efectuarea tratamentelor se utilizează medicamente de uz veterinar; în

fermă nu se utilizează pesticide.

Cantitatea de furaj necesară este de 225 kg/cap de porc la îngrăşat. Apa pentru

băut se asigură din sursă controlată, în cantitatea necesară.

Cadavrele de porci sunt stocate temporar într-un spaţiu special amenajat şi apoi

neutralizate prin incinerare la unitatea autorizată PROTAN.

Obiectivul a fost proiectat să funcţioneze permanent.

Amplasamentul are sursă proprie de alimentare cu apă potabilă şi este racordat la

reţea de distributie a energiei electrice.

B. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului

Evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat conform ordinului

nr.860/2002, pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactuluzi asupra mediului şi

de emitere a acordului de mediu.



SC AGRO ENY SRL

2012

100

Caracteristicilor emisiilor în factorii de mediu s-au determinat utilizând factorii de

emisiei, rezultatele s-au comparat cu standardele care reglementează limitele de

emisie.

Pentru evaluarea imisiilor, s-au efectuat calcule de dispersie pentru poluantul

amoniac, rezultatele s-au comparat cu standardul care reglementează concentraţia

maxim admisă.

În acest caz, pentru evaluarea imisiilor s-a utilizat metodologia SCREEN 3

recomandată de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA).

C. Impactul prognozat asupra mediului

Factorul de mediu apă

Impactul obiectivului asupra corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă poate fi

generat de deversările necontrolate în incinta fermei dar şi de utilizarea incorectă a

dejecţiilor pentru fertilizare, în zonele unde se efectuează împrăştierea dejecţiilor.

În cazul acestui obiectiv, impactul generat de utilizarea apei şi restituţia apelor

uzate, de pe amplasament este controlat şi minimizat, astfel:

Sistemul de distributie a apei pentru băut, este exploatat şi întreţinut, respectiv a

fost proiectat, astfel încât acesta să aducă în permanenţă suficientă apă şi să prevină

risipirea apei. Spălarea adăposturilor, după depopulare se va efectua cu jet de apă sub

presiune, utilizând instalaţia prevăzută în proiect, pentru reducerea necesarului de apă şi

a volumului apelor uzate.

Se asigură întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor şi

construcţiilor destinate captării, aducţiunii, înmagazinării şi distribuţiei apei, pentru

minimizarea pierderilor şi a risipei de apă.

Conform studiul geotehnic efectuat pe amplasament, sub solul vegetal întâlnim un

complex argilos constituit dintr-o argilă brun cafenie, negriciosă tare, uneori nisipoasă, cu

slabe intercalaţii de nisip, roca de bază fiind argila marnoasă cafenie. Apa subterană

freatică se află la adâncimea de 6 m. Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea

minimă de fundare a construcţiilor proiectate, -1,70 ÷ 2,50 m. Cu toate că amplasamentul

are o permiabilitate relativ redusă (aspect evident prin excesul de umiditate de pe unele

terenuri din apropiere), atât în obiectivul existent cât şi în cel proiectat, au fost realizate,

respectiv proiectate lucrări de impermiabilizare a obiectelor din care se puteau produce

exfiltraţii de efluenţi poluanţi. Astfel bazinele de stocare a dejecţiilor şi a apelor menajere,



SC AGRO ENY SRL

2012

101

atât cele existente cât şi cel proiectat şi batalul de stocare au fost impermiabilizate,

respectiv sunt prevăzute a fi impermiabilizate. Sistemul de canalizare menajeră şi

tehnologică existentă şi proiectat este/va fi executat din materiale rezistente la coroziune,

îmbinate etanş. Canalizarea pluvială a incintei, colectează prin rigole, apele pluviale

convenţional curate pe care le restituie în V.Sălaj.

Apele uzate menajere se colectează într-un bazin vidanjabil, cu volumul de 6 mc,

de unde, cu autovidanja se transportă, pentru a fi evacuate, într-o statie de epurare

autorizată.

Apele uzate tehnologice în amestec cu dejecţiile (perna de apă) se evacuează din

adăposturi în bazine de stocare. După fermentarea acestora, se utilizează pentru

fertilizarea terenurilor agricole.

Poluarea apelor datorită împrăştierii incorecte a dejecţiilor în amestec cu apele

reziduuale pe sol, se produce cu compuşi ai azotului, în special nitraţi.

Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele

subterane, în general, sub forma de nitrat şi, rar, ca şi ion al amoniacului, în acest ultim

caz doar atunci când terenul este foarte uscat.

Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale

solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi

transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile cu deşeuri

zootehnice sau cu fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie transportat în apele

de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă. Fosforul din dejecţiile de suine care are

impact asupra apei, este de 108 – 141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru suina medie, cum

este cazul producţiei din ferma analizată, valoarea P din dejecţii este egală cu 92 – 120 g

P/cap pe an în timp ce pentru scroafe cu purcei este 266 – 347 g P/cap pe an. Din acest

motiv poluarea cu P a apelor este redusă.

Terenul identificat pentru fertilizarea organică, aparţine Delurilor Silvaniei cu

altitudini de 200 – 350 m, microrelieful versanţilor fiind slab neuniform, cu alunecări de

teren active sau stabilizate. Din punct de vedere hidrografic, terenul se află în bazinul

hidrografic al râului Someş, în care se varsă râul V.Sălaj, care colectează cea mai mare

parte a scurgerilor de pe versanţi. Apele subterane se află la adâncimi de 3 – 5 m la

poalele versanţilor şi peste 10 m adâncime în treimea superioară a versanţilor.

Pentru protecţia calităţii apelor, efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în

regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către



SC AGRO ENY SRL

2012

102

plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice

aplicate.

Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru

protecţia calităţii apei, a fost elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care

urmează să fie fertilizate organic. Studiul a fost elaborat de OSPA Sălaj, atât pentru

titularul proiectului cât şi pentru S.C.AGRO ANEL S.R.L. ŞI S.C. ADEM PROD S.R.L.,

ţinând cont de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice,

pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi. Având în vedere caracteristicile şi utilizarea

reală a solului, condiţii meteo-climatice, studiul stabileşte următoarele:

- Perioada de administrare: pierderile sunt minimalizate atunci când perioadele

de administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se succed prin

suprapunere comparativ cu cerinţele culturii în curs.

- Fracţionarea dozajului: fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează

probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze

în parte, mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are

nevoie.

- Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În acest

fel cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu cât este

mai mare necesitatea de azot a culturilor.

Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile


surse agricole.

Ca urmare a evaluării măsurilor prevăzute în proiectul de extindere şi modernizare

a fermei, a dotărilor existente precum şi a măsurilor de operare practicate în present în

fermă, se poate concluziona că factorul de mediu apă, este supus impactului activităţii

umane în limite admisibile.

Factorul de mediu aer

Pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător, s-a utilizat un program de calcul al

imisiilor, recomandat de Agentia de Protectia Mediului din S.U.A. (EPA). Programul de

calcul al concentraţiilor poluanţilor din imisii, este numit SCREEN 3.

Au fost derulate două situaţii de determinări ale concentraţiilor momentane ale

indicatorului amoniac, metan şi PM10.



SC AGRO ENY SRL

2012

103

Situaţia A: numai pentru ferma S.C.AGRO ENY S.R.L., la capacitatea maximă

de 1920 capete de porci la îngrăşat, deci după punerea în funcţiune a investiţiei

planificate.

Situaţia B: impactul global - ferma SC AGRO ENYL SRL, la capacitatea

maximă de 1920 capete de porci la îngrăşat şi ferma SC AGRO ANEL SRL, cu

capacitatea de 1920 capete de porci la îngrăşat.

Rezultatele evaluării ne arată că la distanţa de 50 m, concentraţia amoniacului

are valoarea cea mai mare care este mai mică decât pragul de alertă, în situaţia A. În

situaţia B, la distanţa de 70 m, concentraţia amoniacului are valoarea cea mai mare care

este mai mică decât pragul de alertă. Concentraţiile de PM10 în amăndouă situaţii sunt

sub concentraţia maximă admisă.

Ferma de creştere şi îngrăşarea porcilor, după dezvoltarea capacităţii, va avea un

număr de animale, sub limitele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Cu toate acestea ferma, se poate caracteriza ca având un grad ridicat de organizare şi

specializare. Activitaţile sunt centrate pe creşterea şi îngrăşarea porcilor, utilizând cele

mai bune tehnicile disponibile (BAT). Tehnicile BAT, aplicate în fermă şi avute în vedere la

proiectarea extinderii, includ următoarele elemente:

1. Modul de adăpostire a animalelor.

2. Sistemul de indepartare si stocare (intern) a balegarului produs.

3. Echipamentul folosit pentru controlul şi menţinerea climatului în interior.

4. Echipamentul folosit pentru hrănirea şi adăparea animalelor

Alte elemente esenţiale pentru sistemele din fermă, incluse şi în proiectul de

extindere a capacităţii, sunt: depozitarea hranei, depozitarea bălegarului în utilităţi

separate, colectarea selectivă şi depozitarea altor reziduuri în scopul valorificării sau

eliminării controlate, tratarea dejecţiilor cu aditivi şi transportul acestora cu vidanje-

cisternă etanşe.

Aceste tehnici conduc la reducerea emisiilor de amoniac şi implicit a mirosurilor.

Faptul că pardoseala grajdului proiectat şi existent, va fi/este, parţial secţionată,

minimizarea pierderilor de apă din sistemul de adăpare, care elimină umezirea excesivă a

dejecţiilor, sunt măsuri care reduc emisiile de amoniac din interiorul halelor cu cca. 20 %.

Deoarece, bălegarul poate degaja şi alte neplăceri legate de mirosuri, acesta este

tratat cu aditivi.

În ceea ce priveşte, alte surse de emisii în aerul înconjurător de pe amplasament,

cum ar fi, arderea combustibililor solizi şi a motorinei, debitele masice şi concentraţiile



SC AGRO ENY SRL

2012

104

poluantilor din gazele arse, sunt nesemnificative şi se încadrează în valorile limită de

emisie reglementate de ord. 462/93 al MAPPM.

Din datele prezentate rezultă că imisiile de amoniac şi PM10 nu depăşesc pragul

de alertă, ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în limite

admisibile.

Concluzia cu privire la prognoza impactului, este că ferma de porci nu va induce în


Factorii de mediu sol şi subsol

Pe amplasamentul fermei impactul asupra solului este nesemnificativ, datorită

măsurilor de protectie luate.

Dejectiile fermentate o perioadă de 6 luni, sunt transportate şi împrăştiate pe

suprafaţa solului pentru fertilizare. Pentru realizarea unui management adecvat al

produselor organice reziduuale, deţinătorii de ferme zootehnice SC AGRO ENY SRL., SC

AGRO ANEL SRL şi SC ADEM PROD SRL au comandat la OSPA Sălaj, elaborarea unui

studiu pedologic şi agrochimic. Suprafaţa de teren pentru care fermierii au încheiat

convenţii cu deţinătorii de terenuri, pentru a fi împrăştiate dejecţiile este 471 ha. Au fost

studiate patru unităţile de sol, din care una este situată în zona de luncă, cu vulnerabilitate

la azot mare, adâncimea apei subterane fiind la 1,5 – 2 m. Trei unităţi de sol, sunt situate

pe versanţi cu pantă medie, cu vulnerabilitate la azot scăzută. Textura în profil a solului

este grosieră, lutonisipoasă, lutoargiloasă, argilolutoasă şi lutoprăfoasă. Fertilitatea este

scăzută spre mijlocie iar permiabilitate este medie. Având în vedere caracteristicile solului,

măsurile ameliorative recomandate sunt fertilizarea organică.

Studiul de management al reziduurilor organice, conţine planurile de fertilizare cu

îngrăşăminte organice, pe fiecare parcelă în parte, dozele care trebuie aplicate pentru

evitarea riscului de poluare a solului şi apelor subterane. Totodată a fost stabilit calendarul

de interdicţii pentru împrăştierea îngrăşămintelor organice.


dejecţiilor fermentate este de peste 150 ha. Necesarul de teren, calculat conform Codului

de bune prectici agricole, la capacitatea fermei, după punerea în funcţiune a investiţiei de

modernizare şi extindere a capacităţii este de 142,3 ha, calculat conform anexei 5, în

cazul porcilor la îngrăşat.

Dacă se vor respecta planurile de fertilizare, respectiv dozele aplicate, în funcţie de

caracteristicile solului şi a culturilor agricole planificate, precum şi perioadele de interdicţie



SC AGRO ENY SRL

2012

105

pentru împrăştierea îngrăşămintelor pe suprafaţă, efectul fertilizării va fi benefic, factorii de

mediu apă şi sol nefiind afectaţi.

Trebuie să precizăm că procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară

într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi

transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se

diminuează în mod considerabil.

Zgomot

În cadrul fermelor de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de

echipamentele de ventilaţie, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăştierea

dejectelor ca fertilizator pe suprafeţele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de

distribuire a furajelo. Din acest motiv se recomandă achiziţionarea unor echipamente

silenţioase şi folosirea celor care generează zgomot de intensitate crescută doar în afara

orelor de linişte. În urma evaluării nivelului de zgomot la limita incinei fermei, s-a constatat

că acesta va fi în limitele admise.

Deşeuri

Deşeurile rezultate din activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor sunt

reprezentate în special de dejecţii, cadavre, deşeuri sanitar - veterinare şi deşeurile

menajere.

Pentru stocarea temporară a dejecţiilor rezultate din grajdul proiectat se va construi

două bazine de stocare din beton, amplasat subteran, cu volumul util total de 616 mc.

Bazinul de stocare este impermiabilizat şi hidroizolat.

Perioada de stocare a dejecţiilor este de cca şase luni, după care dejecţiile se

folosesc pentru fertilizarea terenurilor agricole.


împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, se utilizează aditivi. Aditivii sunt un grup de

produse, care conţin elemente care reacţionează cu bălegarul, schimbând caracteristicile

şi proprietăţile acestuia. Aditivii sunt aplicaţi în balegarul de porc, stocat temporar în

bazinele de colectare.


- reducerea emsiilor de compuşi gazoşi;

- o reducere a mirosurilor neplacute;



SC AGRO ENY SRL

2012

106

- creşterea valorii de fertilizare şi o reducere a umidităţii, pentru a-l face mai usor

de folosit;


Aditivii se vor utiliza şi pentru dejecţiile care vor rezultă de la animalele din grajdul

proiectat.

Cadavrele sunt stocate temporar într-un spaţiu existent, destinat acestui scop.

Gestiunea acestor deşeuri se va face cf. Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Deşeurile periculoase de la tratamentele sanitar-veterinare (obiecte ascuţite) şi

medicamente se elimină prin incinerare la societăţi autorizate.

În incinta fermei sunt amplasate pubele pentru precolectarea deşeurilor menajere şi

asimilabile. Deşeurile sunt eliminate prin operatorul serviciilor de salubritate autorizat.

Deşeurile reciclabile din metal, hârtie-carton, mase plastice se vor colecta selectiv

şi se predau la societăţi autorizate pentru colectarea deşeurilor.

D. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Ferma este situată în extravilanul localităţii Cehu Silvaniei. Suprafaţă intravilanului

oraşului este de 424 ha. Numărul de locuitori de locuitori ai oraşului Cehu Silvaniei este

de 8000 persoane. Cea mai apropiată locuinţă de fermă este situată la o distanţă de 750

m. Activitatea desfăşurată şi proiectul de modernizare şi extinderea capacităţii fermei nu

au impact asupra dezvoltării demografice a localităţii Cehu Silvaniei. Din punct de vedere

al dotărilor existente şi a celor prevăzute în proiectul de modernizare şi extindere a

capacităţii, aceste corespund recomandărilor BAT, deşi obiectivul nu este o instalaţie

IPPC.



zonele fermelor.

Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă

la creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problemă de mediu. Pentru a înlătura

dezagrementele pe care mirosurile le pot genera în fermă se utilizează aditivi pentru

reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul dejeciilor din fermă se face cu cisterne

vidanje, etanşe. Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se planifică

în perioadele defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice.

Fermierul va promova o campanie de informare a publicului, cu privire la programarea

activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea dejecţiilor pe



SC AGRO ENY SRL

2012

107

suprafeţele agricole şi măsurile luate pentru eliminarea mirosurilor neplăcute. Din

punct de vedere economic modernizarea şi extinderea capacităţii fermei are efecte

benefice. Poulaţia trebuie să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru

asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii. Calculele de dispersie, ne arată că

impactul asupra aerului înconjurător, generat de emisiile însumate ale fermelor SC AGRO

ENY SRL. şi SC AGRO ANEL SRL cu amplasamentele apropiate, este redus,

concentraţia amoniacului este sub limita admisă.

E. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

APA

În scopul reducerii impactului se recomandă următoarele măsuri :

1. Monitorizarea consumurilor de apă utilizată în scop tehnologic şi menajer.

2. Verificarea şi refacerea dacă este cazul a hidroizolaţie bazinelor de retenţie

a apelor uzate.

3. Verificarea şi întreţinerea instalaţiilor interioare de apă pentru evitarea

pierderilor şi a risipei de apă.

4. Asigurarea capacităţii de stocare a apelor uzate şi a dejecţiilor, în scopul

prevenirii deversărilor din bazinele de retenţie.

5. Întretinerea rigolelor şi a canalului colector al apelor pluviale, în scopul

asigurării secţiunii de scurgere normala a apelor meteorice

6. Împrăştierea dejecţiilor pe câmp, se recomanda să nu se efectueze: în

perioadele când pe sol este gheaţă, sunt precipitaţii, pe terenurile din

apropierea albiilor minore ale corpurilor de apă de suprafaţă, în zonele de

protecţie sanitară a captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

AER

În cazul acestui obiectiv, dotările prevăzute în proiect, pot asigura un control

eficient al emisiilor, cu condiţia ca tehnicile de operare să fie respectate.

Pentru diminuarea impactului generat de emisiile de amoniac se recomandă

următoarele:

managementul nutriţional va avea în vedere menţinerea în limite rezonabile a

conţinutului de proteine din furajele cu care sunt hrănite animalele, pentru ca

excreţia de azot să fie minimă;



SC AGRO ENY SRL

2012

108

Pentru tratarea dejecţiilor se vor utiliza aditivi care să împiedice descompunerea

ureei în amoniac.

Mentenanţa sistemului de adăpare al porcilor, astfel încât sa fie eliminată

posibilitatea pierderilor şi a risipei de apă. Pierderile de apă care ar produce

umezirea excesivă a dejecţiilor, favorizând hidroliza ureei şi astfel s-ar mări emisia

de amoniac

Planificarea activitatilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente,

sesisabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de intreţinere) va ţine cont

de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea în perioadele defavorabile

dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate

atmosferică), pentru prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi (NH3) la distanţe

mari.

Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu

dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii

unor incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.

SOL şi SUBSOL

Proiectul cuprinde măsuri constructive pentru diminuarea impactului asupra solului,

datorită activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei, care au fost descrise anterior.

De asemenea prin aplicarea planurilor fertilizare recomandate de studiul de

management al produselor organice reziduuale, elaborat de OSPA Sălaj, impactul asupra

solului şi apelor subterane freatice va fi minimizat.

Prin programul nutriţional care se va aplica în fermă se va reduce conţinutul de N şi

P, excretat de animale în dejecţii.

Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele lipsite de precipitaţii in

cantităţi care să nu depăşească dozele pe an stabilite prin studiul elaborat de OSPA

Sălaj, cu un interval de trei ani între două fertilizari pe aceiaşi parcelă. Alte măsuri pentru

protecţia solului:

adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la

caracteristicile solului;

dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de

vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului;

tratamentul dejecţiilor în ferma, înainte de evacuarea acestora pe câmp, utilizând

aditivi pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea valorii



SC AGRO ENY SRL

2012

109

de fertilizare şi pentru accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a

dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor patogene;

în scopul prevenirii poluării solului ca urmare a utilizării dejecţiilor pentru fertilizarea

terenurilor, se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea Planului de actiune

pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele

agricole şi Codul de bune practici agricole.

F. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului pe

componente de mediu.

Amplasamentul şi funcţionarea obiectivului, nu generează în nici una din etapele

de modernizare pentru creşterea capacităţii situaţii periculoase, emisii şi zgomot la nivele

care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănătate a populaţiei din imediata

sa vecinătate şi mediului înconjurător.

Impactul obiectivului este în limite acceptabile fără a induce efecte adverse.

G. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi

asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact.

Indicatorul de miros avut în vedere, până la apariţia legislaţiei specifice este

amoniacul. Concentraţia amoniacului în imisii nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul

dejecţiilor se face cu o cisternă-vidanjă etanşă. Distanţa dintre batalul pentru dejecţii

existent şi locuinţe este de 750 m. Pentru minimizarea mirosurilor neplăcute se folosesc

aditivi. Probabilitatea producerii de mirosuri neplăcute este redusă. Fermierul va informa

publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor(planul de management al

mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului. Modernizarea

propusă va ameliora condiţiile de desfăşurare a activităţilor în fermă. Din punct de vedere

economic proiectul are efecte benefice.

Poulaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru

asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.



SC AGRO ENY SRL

2012

110

H. Enumerarea după caz a altor avize, acorduri obţinute

Certificatul de urbanism nr.14 din 29.03.2012, emis de Primăria Oraşului Cehu

Silvaniei.

Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/16.05.2012 emisă de Administraţia

Naţională Apele Romăne Direcţia Apelor Someş – Tisa pentru proiect extindere şi

modernizare ferma de porci şi Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.

24/29.01.2010 emisă de Administraţia Naţională Apele Romăne Direcţia Apelor

Someş – Tisa pentru ferma existentă.

Notificare Nr. 24/22.0202.2011 emisă de DSP Sălaj pentru proiect extindere şi

modernizare ferma creştere şi îngrăşare porci, Autorizaţia sanitară nr.

40/27.04.2011 emisă de DSP Sălaj, pentru ferma existentă.

Notificare Nr. 1781/22.02.2011 emisă Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Sălaj pentru proiect extindere şi modernizare ferma de porci,

Autorizaţia sanitară veterinară nr. 58/03.09.2010, pentru ferma existentă.

Fema existentă este reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului prin

Autorizaţia de Mediu nr. 154 din 02.09.2008, eliberată de A.P.M. Sălaj.



SC AGRO ENY SRL

2012

111

ANEXE

raport la studiul de evaluare a impactului asupra …apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Documents