raportul atelier de consolidare a rezultatelor … · adiționale de către respondenții la...
TRANSCRIPT
1/23
RAPORTUL ATELIER DE CONSOLIDARE A
REZULTATELOR PROCESULUI DE
CONSULTARE DIN CADRUL PROIECTULUI
ROMÂNIA EDUCATĂ
București, 25 – 26 noiembrie 2016
2/23
Cuprins
1. Introducere................................................................................................................................. 3
2. Premizele atelierului ................................................................................................................... 4
Premiza 1 – rezultatele consultării online ................................................................................. 4
Premiza 2 – rezultatele conferințelor regionale ........................................................................ 8
3. Desfăşurarea atelierului ........................................................................................................... 9
Selectarea participanților. ......................................................................................................... 9
Selectarea temelor .................................................................................................................. 10
Desfășurare - Ziua I .................................................................................................................. 13
Desfășurare-Ziua II ................................................................................................................... 17
4. Concluzii .................................................................................................................................. 18
5. Etapele următoare .................................................................................................................. 21
3/23
1. Introducere
Prezentul raport detaliază desfășurarea și concluziile atelierului de consolidare a rezultatelor procesului de
consultare din cadrul proiectului ”România educată” pe anul 2016. Dezbaterea naţională pentru educaţie şi
cercetare s-a bazat pe o abordare nouă, incluzivă, de jos în sus, care pleacă de la nevoile societății și de la
bunele practici existente şi a cuprins un instrument de consultare online, dezbateri regionale tematice,
precum şi evenimente organizate de către terţi (ONG-uri, coaliţii, instituţii, actori privaţi). Raportul reflectă
aşadar o sinteză consolidată a rezultatelor acestor acțiuni și nu concluziile finale ale procesului de
consultare. Reamintim că rezultatele dezbaterii naționale vor sta la baza elaborării pozițiilor ulterioare ale
Administrației Prezidențiale în zona educației.
Dincolo de etapa de consultare, „România educată” este un proiect național al Președintelui României și
reprezintă un efort de reașezare a societății pe valori, pornind de la definirea principalelor direcții de
transformare curente sau potențiale din învățământ. În afara rolului consultativ, dezbaterile organizate în
decursul anului 2016 și-au dorit să antreneze o bună parte din societate în construirea unei viziuni pe
termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea
opțiunilor strategice ale României şi transformarea lor în obiective de țară. Prezentul raport detaliază
premizele care vor sta la baza pregătirii unor astfel de opțiuni.
Abordarea utilizată pentru consolidarea rezultatelor consultării dar și pentru construcția unei eventuale
viziuni a fost și rămâne una de tip foresight, respectiv:
Participativă, cu implicarea experţilor, actorilor cheie şi a societăţii în general;
Prospectivă, vizând anticiparea şi racordarea la tendinţele şi transformările din societate;
Sistematică - prin utilizarea unor tehnici de dezbatere structurate, faţă în faţă şi online, atât pentru
înţelegerea situaţiei actuale, cât şi pentru explorarea soluţiilor posibile şi construcţia consensului
asupra opţiunilor dezirabile;
Sistemică - prin considerarea interdependenţelor dintre direcţiile de acţiune propuse şi a impactului
acestora asupra sectoarelor de educaţie și cercetare;
Orientată spre acţiune - întreaga construcţie vizează identificarea direcţiilor de acţiune, care trebuie
să înceapă în perioada imediat următoare.
4/23
2. Premizele atelierului
Atelierul de consolidare a rezultatelor consultării online și a principalelor concluzii din cadrul dezbaterilor
regionale a fost organizat cu scopul de a transforma contribuțiile miilor de cetățeni într-un material succint
şi unitar, care poate deveni baza unei viziuni ulterioare de țară. Atelierul a fost gândit ca parte integrantă a
proiectului “România educată”, ultima dintre dezbaterile regionale, fiind organizată de către Administrația
Prezidențială, în parteneriat cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi Universitatea Româno-Americană. UEFISCDI a contribuit în primul rând
cu experiența sa în domeniul exercițiilor de foresight și de construire viziune.
Exercițiul s-a desfășurat sub forma unui atelier şi a avut loc în zilele de 25 și 26 noiembrie 2016, în incinta
Universității Româno-Americane din București. Participanții la atelier, care provin din mai multe sfere ale
societății, au fost grupați în patru zone tematice, corespunzând diverselor cicluri din sistemul formal de
învățământ: preșcolar și antepreșcolar, primar și gimnazial, secundar și superior.
Rezultatele exercițiului de consolidare se vor reflecta în forma finală a viziunii de țară pentru educație și vor
fi importante în construirea ulterioară a unei strategii comprehensive pentru dezvoltarea învățământului
românesc.
Premiza 1 – rezultatele consultării online
Consultarea online din cadrul proiectului “România educată” s-a desfășurat între 10 iunie și 15 octombrie
2016. Instrumentul utilizat a fost un chestionar online, care a fost făcut public de către Administrația
Prezidențială prin canalele proprii, mass media și cu ajutorul partenerilor.
Pentru elaborarea conținutului consultării, au fost consultate o serie de materiale cu privire la perspectivele
socio-economice ale României și ale continentului european în următorii 15 ani. În baza acestora, au fost
pregătite 15 direcții de transformare considerate a fi probabile în anii următori, direcții care constituie tot
atâtea provocări pentru sistemul românesc de învățământ în calitatea sa de formator al corpului de cetățeni
al României.
Pentru fiecare dintre aceste direcţii de transformare, au fost elaborate o serie de schimbări/măsuri posibile
sau probabile dintre care respondenții le puteau alege pe cele mai importante. Lista lor nu a fost exhaustivă,
pentru fiecare direcţie de transformare societală existând posibilitatea respondenţilor de a adăuga
5/23
schimbări/măsuri suplimentare. După ce un respondent finaliza completarea formularului, lista
schimbărilor se ierarhiza dinamic, în mod automat, cele mai populare fiind prezentate primele.
Lista celor 15 direcţii de transformare
Nr. Crt. Denumire direcţie de transformare Nr. selectii
1 Dinamica accentuată a profesiilor 1976
2 Populaţie în scădere şi îmbătrânită 1780
3 Conectarea permanentă 1445
4 Competiția globală pentru talente 1303
5 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres 1151
6 Adâncirea inegalităţilor sociale 947
7 Experienţele virtuale 797
8 Efectele schimbărilor climatice 748
9 Noi abordări ale democraţiei 731
10 Robotizarea avansată 624
11 Ponderea crescută a serviciilor în economie 495
12 O mai mare diversitate etnoculturală 464
13 România urbanizată 411
14 O lume repolarizată 343
15 Familii mai diverse 242
După cum se poate observa, dintre direcţiile de transformare, cei mai mulți respondenți au selectat
”dinamica accentuată a profesiilor” și ”populația în scădere și îmbătrânire”. Se constată că nu a existat o
preferință consistentă pentru o anumită sferă de conținut în ansamblu: de exemplu din zona demografiei
(”Familii mai diverse” și ”România urbanizată”) direcţiile de transformare au fost puțin populare. Din zona
6/23
transformărilor tehnologice, ”Robotizarea avansată” și ”Experiențele virtuale” au beneficiat de semnificativ
mai puține selecții decât ”Conectarea permanentă”.
În total, pentru cele 15 direcţii de transformare societală au fost propuse iniţial 107 schimbări necesare
pentru a asigura adaptarea sistemului de învățământ. În afara acestora, au fost propuse alte 109 schimbări
adiționale de către respondenții la chestionar, iar în anumite cazuri acestea au ajuns să fie votate în top 3
schimbări prioritare. Astfel, o parte dintre propunerile noi ale respondenţilor au generarat input pentru
atelierul de integrare desfășurat ulterior.
Între primele 25 de schimbări (după cel mai mare număr de voturi), nu mai puțin de 10 au fost propuneri
noi, venite din partea respondenţilor.
Nr Direcţia de transformare
Schimbarea Nou Voturi
1 Populaţie în scădere şi îmbătrânită
Motivarea profesioniştilor pentru a munci în ţară
NU 1293
2 Conectarea permanentă Educarea elevilor şi studenţilor pentru a şti unde să caute şi cum să navigheze într-un volum mare de conţinut educaţional online (şi mai puţin pentru memorarea informaţiei)
NU 1086
3 Dinamica accentuată a profesiilor
Trasee educaţionale flexibile NU 913
4 Dinamica accentuată a profesiilor
Finanțarea sistemului educațional - 10% din PIB
DA 878
5 Conectarea permanentă Profesori pregătiţi să utilizeze toată infrastructura tehnologică (soft-uri, dispozitive, platforme educaţionale etc.)
NU 858
6 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres
Schimbarea culturii învățatului de tip mecanic cu cel de tip organic - elevul este învățat să gândească singur, să fie critic, și, prin urmare este redus stresul cauzat de presiunea de conformare.
DA 855
7 Populaţie în scădere şi îmbătrânită
Corelarea profilului absolvenţilor cu nevoile preconizate de pe piaţa muncii și politicile naționale în domeniu
NU 847
8 Conectarea permanentă Un rol mai important al profesorului in a forma pentru elev/student deprinderea de a rezolva in mod creativ, singur/in echipa, probleme practice, fiind capabil sa aplice elementele teoretice dobândite
DA 834
9 Dinamica accentuată a profesiilor
Schimbarea de paradigma in educație, urmărindu-se stimularea creativității,
DA 821
7/23
dezvoltarea încrederii in forțele proprii și echiparea cu competențe care permită adaptarea rapidă la cerințele în schimbare
10 Dinamica accentuată a profesiilor
Curriculum actualizat periodic în funcţie de dinamica profesiilor
NU 819
11 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres
Trecerea la un invatamant cu accent sporit pe lucruri practice si utile individului si societatii
DA 796
12 Competiția globală pentru talente
Investiții în cercetare-dezvoltare-inovare pentru competitivitate crescută pe plan global
NU 795
13 Dinamica accentuată a profesiilor
Accent crescut pe autonomia în învăţare, în detrimentul memorării informaţiilor
NU 785
14 Efectele schimbărilor climatice
Educaţie în spiritul protejării mediului şi a dezvoltării sustenabile
NU 742
15 Adâncirea inegalităţilor sociale
Asigurarea accesului tuturor copiilor/tinerilor la educaţie, indiferent de mediul economic din care provin
NU 726
16 Populaţie în scădere şi îmbătrânită
Eforturi pentru reducerea abandonului școlar, pentru a valoriza potenţialul uman
NU 725
17 Experienţele virtuale Utilizarea realității virtuale pentru a experimenta/trai/invata concepte invatate in scoală: experimente in fizica, chimie, vizite virtuale in diverse locuri, etc.
DA 686
18 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres
Ameliorarea aspectelor care cauzează stres şi anxietate în instituţiile de învăţământ (orar, birocraţie, volum teme etc)
NU 679
19 Competiția globală pentru talente
Pregătirea absolvenţilor de studii universitare pentru a fi competitivi pe piaţa muncii globală
NU 611
20 Efectele schimbărilor climatice
Investiţii în cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul dezvoltării durabile
NU 577
21 Populaţie în scădere şi îmbătrânită
Reformarea programei școlare in scopul de a crea specialiștii de care piața muncii are nevoie
DA 544
22 Competiția globală pentru talente
Remunerație bazată pe performanță, nu pe vechimea în muncă.
DA 511
23 Dinamica accentuată a profesiilor
Dezvoltarea unor programe și proiecte care presupun colaborarea între instituțiile educaționale și reprezentanții mediului economic sau alți potențiali angajatori
DA 483
24 Competiția globală pentru talente
Măsuri de creştere a calităţii şi reputaţiei sistemului educaţional
NU 479
25 Noi abordări ale democraţiei
Formarea în şcoală a culturii politice democratice, axată pe: legalitate, responsabilitate, toleranţă, implicare.
DA 476
8/23
Identificarea acestor schimbări a avut un rol dublu:
S-a constatat opinia respondenților pe marginea transformărilor anticipate pentru societate și
economie.
S-a întărit mesajul central al consultării, acela de a indica o direcție dorită pentru educaţia
românească pe termen mediu și lung raportat la viitor, nu doar la ameliorarea pe termen scurt a
problemelor existente.
Următoarele secţiuni ale consultării online s-au referit specific la transformările aşteptate pentru: educaţie
timpurie, preuniversitar, terţiar, învăţare pe tot parcursul vieţii, cercetare şi inovare, respondenţii având
posibilitatea de a răspunde la o singură secţiune sau la mai multe (chiar toate) în funcţie de preferinţe
individuale sau de nivel de expertiză. Spre deosebire de prima parte a consultării, care le oferea posibilitatea
de a contribui direct la construcţia unei imagini anticipative a viitorului şi a contextului sistemelor
educaţionale, în a doua secţiune a consultării au avut oportunitatea de a utiliza o serie de termometre
(scale) pentru a indica direcţiile de transformare dorite pentru fiecare ciclu în parte. De exemplu, puteau
identifica actorii a căror rol considerau că ar trebui să fie mai important (sau, dimpotrivă, mai puţin
important) la orizontul anului 2030. Centralizarea completă atât a listei extinse a direcţiilor de transformare
societală cât şi a schimbărilor impuse la nivel de sistem se află în Anexa 1.
Premiza 2 – rezultatele conferințelor regionale
A doua dimensiune a proiectului „România educată” care a alimentat direct atelierul de consolidare este
reprezentată de conferințele regionale, care au dezbătut o serie de teme-cheie pentru sistemul educațional
între lunile martie și noiembrie 2016.
Conferințele regionale s-au derulat pe următoarele teme:
1. Profilul absolventului – desfășurată la Craiova în martie 2016
2. Cercetarea științifică – desfășurată alături de evenimentul "Diaspora in Cercetarea Științifică și
Învățământul Superior din România - Diaspora și prietenii săi” la Timișoara în aprilie 2016
3. Cariera didactică (învățământ preuniversitar) – desfășurată la Brașov în iulie 2016
4. Evaluarea rezultatelor învățării în educația pre-universitară – desfășurată la Constanța în Septembrie
2016
9/23
5. Învățământul profesional și tehnic – desfășurată la Iași în Octombrie 2016
6. Internaționalizarea învățământului superior românesc: provocări și perspective – desfăşurată la
Bucureşti în Octombrie 2016
7. Analfabetismul funcțional – desfășurat la Cluj-Napoca în Noiembrie 2016
Fiecare conferință regională a fost deschisă din punct de vedere al participării. Participanții au fost cadre
didactice, elevi, studenți, părinţi, cercetători, membrii de sindicat sau persoane din administrația publică,
reprezentanţi ai mediului privat sau sectorului neguvernamental. La fiecare conferință au existat paneluri
cu prezentări și sesiuni de întrebări și răspunsuri, având rolul de a introduce diverse perspective asupra
problemei discutate.
Pentru a beneficia de contribuția tuturor participanților, metoda tipică utilizată în cadrul sub-atelierelor
tematice a fost cea de ”world cafe/cafenea globală”. În acest tip de ateliere, s-a creat un spaţiu prietenos şi
creativ de conversaţie pe o temă de interes comun care astfel s-a putut înţelege şi aprofunda mai bine prin
împărtăşirea de idei şi cunoştinţe. Ca proces bazat pe conversaţie dinamică, „cafeneaua globală” are
capacitatea de a construi ceva nou pe baza cunoştinţelor şi experienţei anterioare a participanţilor. Fiind un
proces nedirectiv şi axat pe colaborare, rezultatul final nu a depins de o „agendă” declarată sau ascunsă
care să orienteze discuţiile ci mai degrabă a reflectat în mod real dorinţele, nevoile şi propunerile
participanţilor. În acest mod, participanții au putut dezvolta planuri de acţiune pentru obiective comune sau
să devină familiar cu alte puncte de vedere (participarea la fiecare atelier a fost de regulă mixtă din punct
de vedere a tipului de participanți).
Rezultatele discuțiilor din atelierele conferințelor regionale au format baza unor rapoarte care au fost
utilizate pentru a defini o parte din premizele atelierului de integrare (sub forma cardurilor). În majoritatea
cazurilor, a existat o suprapunere cel puțin parțială între rezultatele consultării online și cele ale
conferințelor regionale, caz în care conținutul atelierului de integrare a reflectat preponderent terminologia
consultării online.
3. Desfăşurarea atelierului
Selectarea participanților.
Pentru fiecare atelier în parte, obiectivul principal al selecției a fost asigurarea reprezentativității cross-
sectoriale. Simultan s-a dorit formarea de grupuri relativ compacte de persoane, care să permită o
10/23
dezbatere eficace și fructuoasă. Fiecare grup urma să poată oferi filtre proprii în sensul în care oferea o
perspectivă înrădăcinată în experiența tuturor actorilor relevanți pentru respectivul ciclu educațional.
Pentru fiecare grup/ciclu s-a asigurat prezența unei persoane din ciclul următor, pentru a fi acoperite zonele
de tranziție.
Per total, s-a dorit ca cele patru grupuri să aibă următoarele tipuri de reprezentanți:
1. Preșcolar și ante-preșcolar: director de grădiniță (public), director de grădiniță (privat), cadru didactic
(public), cadru didactic (privat), părinte, expert pedagogie, reprezentant instituție centrală, expert educație
pre-școlar, expert politici sociale, învățător clasă primară.
2. Primar și gimnazial: director de școală (public), învățător clasă primară (public), expert pedagogie,
reprezentant inspector școlar, reprezentant școala alternativă, expert politici sociale, reprezentant
autorități centrale, profesor ciclu secundar, reprezentant elevi, părinte.
3. Secundar: cadru didactic filieră teoretică, cadru didactic filieră profesională, reprezentant elevi,
reprezentant autorități centrale, expert educație secundară, expert evaluări, expert politici sociale, cadru
didactic universitar, reprezentant școală privată, consilier școlar.
4. Superior: reprezentant conducere universitate, reprezentant conducere structura privată, cadru didactic
filieră real, reprezentant studenți – licență, reprezentant studenți - master/doctorat, reprezentant instituție
privată, expert învățământ superior, reprezentant minister, expert calificări/angajabilitate, expert învățare
adulți, sectorul alternativ, angajator/expert economic.
Această distribuție complexă a contribuit la un nivel ridicat de diversitate a punctelor de vedere și a
contribuit la validarea și dezvoltarea scenariilor reieșite din consultarea online și din evenimentele
naționale.
Selectarea temelor
Atelierele au avut ca punct de pornire rezultatele consultării online ”România educată”, la care s-au adăugat
o serie de idei principale dezvoltate în cadrul conferințelor regionale. Conferințele regionale au avut
multiple teme, dar majoritatea au s-au suprapus cu rezultatele chestionării online.
Pentru chestionarul online, au existat două tipuri de teme selectate: prioritățile selectate de respondenți
vis-a-vis de 15 direcţii de transformare societală și argumentele referitoare la schimbările impuse în
11/23
educaţie prioritizate de cei care au completat chestionarul. Ele au fost împărțite ulterior pe cicluri, cu nota
că învățământul primar și secundar a fost reorganizat în două ateliere distincte. Motivul a fost nevoia de a
reflecta anumite aspecte puternic asociate cu învățământul secundar superior – de exemplu tema
angajabilității, existența unei filiere profesionale și/sau tehnologice distincte și tranziția spre învățământul
superior.
Pentru a coagula temele votate în chestionarul online și evidențiate în dezbaterile regionale, au fost create
o serie de carduri care reflectă principalele rezultate ale procesului de chestionare. Cardurile au fost grupate
pe trei categorii principale (numite mai jos și trei piloni):
1. Carduri care au descris relația sistemului de învățământ cu societatea și nevoile societale.
2. Carduri care au descris profilul absolventului, în relație cu aspirațiile societale descrise în cardurile
anterioare.
3. Carduri care au definit o serie de caracteristici ale sistemului, care reflectau principalele transformări
sistemice reieșite din consultarea online.
12/23
Model card profil al absolventilor
Numărul cardurilor a variat în funcție de complexitatea structurii fiecărui ciclu. De exemplu cardurile pentru
atelierele de învățământ secundar și învățământ superior au fost mai numeroase decât cele aferente
ciclurilor incipiente.
Pentru a nu limita opțiunea participanților de a crea legături între diversele rezultate ale chestionării online,
li s-a oferit posiblitatea de a introduce un număr de carduri noi, sau de a introduce elemente care ar fi
necesare pentru a da coerență unui input de viziune.
Atelierul s-a dsfășurat pe durata a două zile în cadrul unor săli de atelier specifice fiecărui ciclu, puse la
dispoziție de Universitatea Româno-Americană. După o sesiune plenară în care participanților li s-a explicat
scopul exerciţiului și modul de lucru, au fost prezentate principalele direcții ale proiectului ”România
educată” și s-a trecut la distribuirea participanților pe săli.
13/23
Desfășurare - Ziua I
Atelierul a început cu o selecție a cardurilor preferate urmată de discutarea și negocierea în grup a unor
puncte comune. Această etapă a conținut următoarele sub-etape:
1) Selecție individuală și centralizarea opțiunilor individuale
Fiecare participant a avut posibilitatea de a alege trei opțiuni de pe fiecare set: societate, profil, sistem, dar
și de a adăuga maxim o opțiune proprie (în locul celor existente) ca joker. Moderatorul a notat pe lista
proprie opțiunile participanților și le-a centralizat, după care a utilizat un set de carduri pentru a bifa
opțiunile prioritare în funcție de numărul de voturi acumulate. Pentru a face publice întregului grup
rezultatele selecției inițiale, pe cardurile selectate a fost notat numărul de voturi, iar cardurile au fost lipite
pe un flip-chart.
2) Vot carduri nevoi societale
Participanții au bifat și pe flip-chart primele două opțiuni personale după care au fost recentralizate voturile
și stabilite primele cinci carduri. În această etapă moderatorii au reamintit participanților că următoarele
voturi ar trebui date în funcție de contextul identificat în runda inițială, înainte de a primi validarea grupului
pentru primele cinci opțiuni selectate.
3) Vot carduri profilul absolventului
Participanții au bifat încă o dată pe flip-chart primele două opțiuni personale după care au fost
recentralizate voturile și se stabilesc primele cinci în topul voturilor. În această etapă, participanții au avut
posibilitatea de a verifica coerența cu cardurile selectate în zona ”nevoilor societale” iar moderatorul
construiește „povestea” și indică faptul că următoarele voturi ar trebui date în funcție de contextul creat de
„povestea” de la societate și corelația sa cu profilul absolventului, înainte de a primi validarea grupului
pentru primele cinci opțiuni selectate.
4) Vot carduri caracteristici sistem
Procedura a fost repetată, dar complexitatea poveștii a crescut, și participanții au fost nevoiți să încerce să
asigure o oarecare coerență primară între caracteristicile sistemului selectate, profilul dorit al absolventului
14/23
și nevoile societale identificate. Testarea coerenței s-a făcut doar la un nivel primar, urmând ca ulterior să
fie detaliate și testate mai amplu.
Cardurile de sistem după selecție (atelier secundar)
5) Verificarea coerenței scenariului
După o pauză, participanții s-au reîntors în săli pentru a verifica coerența scenariului și pentru a identifica
dacă elementele selectate conțin tensiuni, ascund marginalizarea unor grupuri de interes sau sunt
inadecvate pentru a produce rezultatele macro-societale dorințe în prima rundă de selecție. Pentru a facilita
procesul, moderatorii au adresat participanților o serie de întrebări:
“Are acest scenariu suficient impact societal?”
“Există tensiuni între cerințele societale și opțiunile beneficiarilor?”
“Este profilul absolventului unul general sau trebuie împărțit în câteva categorii mari?”
“Sunt suficiente principiile sistemului pentru a produce acest gen de absolvenți?”
15/23
“Există tensiuni caracteristicile sistemului?”
“Există pierzători în sistemul propus?”
Participanții au putut utiliza markere pentru a evidenția mai bine legăturile, tensiunile, elementele de
coerență sau lipsurile scenariilor emergente direct pe coala de flipchart.
Identificarea tensiunilor și a coerențelor (atelier primar-gimnazial)
16/23
6) Consolidarea scenariilor
În următoarea etapă, fiecare grup a fost împărțit în două subgrupe, pentru a consolida scenariul construit
anterior și pentru care folosesc template-uri A3. Se încearcă reformularea cardurilor, astfel încât sunt puse
împreună pentru a exista o abordare coerentă. În realizarea acestei integrări, chiar dacă se completează pe
foi separate, se ține cont de coerența dintre cei 3 piloni și de nevoia de a exista o relație directă între
contextul macro-societal și structura sistemului. Scenariile construite inițial pe cele două subgrupe au fost
ulterior unificate la nivel de grupă, pentru a putea fi prezentate plenului constând din toate grupele de lucru,
pe toate ciclurile.
Discutii la nivel de grup
17/23
Desfășurare-Ziua II
1) Prezentare în plen și colectarea de feedback
Prezentarea și feedbackul din plen au fost necesare pentru ultima etapă de verificare a coerenței: cea dintre
cicluri. În acest sens, în dimineața zilei de sâmbătă au fost realizate prezentările pentru fiecare panel - cu
proiecții de câte cinci minute și o scurtă sesiune de întrebări și răspunsuri.
S-a discutat liber pe baza scenariilor și s-a încurajat perspectiva de cross-feedback între niveluri diferite,
pentru a se remarca atât diferențele „filosofice” dintre niveluri (ex. centralizat/descentralizat), cât și
problemele de corelare a obiectivelor unui ciclu cu cele ale ciclului ulterior. S-au remarcat unele diferențe
de prioritizare (ex. echitate vs performanță) și unele elemente lipsă din rezultatele zilei anterioare.
La final, s-au acordat 5 minute fiecărui participant pentru a trece pe la fiecare dintre flipcharturile celorlalte
ateliere si a lăsa feedback, comentarii și recomandări pe post-it-uri colorate (culori corespunzătoare
atelierului, pentru a fi vizibilă și originea feedbackului).
La final participanții s-au retras în săli pe grupe pentru a introduce feedbackul în structura ”poveștii”.
Discuțiile din sala de plen s-au derulat în dimineața zilei II
2) Identificarea decalajelor dintre scenariile construite și situația curentă
18/23
A doua zi a fost folosită pentru a se identifica decalajele existente între realitățile curente și aspirațiile
fiecărei grupe în parte. În acest sens, s-a lucrat pe subgrupe și au fost identificate acele elemente a căror
existență ar duce la transformări radicale ale actualului sistem în sensul dezvoltării acestuia în liniile
principiilor identificate în scenariile anterioare.
După identificarea unei liste de potențiale decalaje, s-a făcut un top al primelor cinci, în baza votului
subgrupelor. După ce au fost create listele cu decalaje, participanții au fost invitați să voteze prin marcarea
pe flipchart (pot aloca 5 puncte, inclusiv 2 /decalaj) decalajele pe care le vedeau ca fiind importante.
3) Identificarea de măsuri pentru închiderea decalajelor
Fiecare subgrupă a trecut mai departe la identificarea unor măsuri care ar putea contribui la închiderea
decalajelor identificate. Aceste măsuri au fost discutate și agregate la nivel de subgrupă pentru a putea fi
ulterior coagulate la nivelul grupului. În atelier, aceste măsuri au fost denumite “capabilităţi”, din dorinţa
de a le asocia cu acele capabilităţi de care are nevoie sistemul educaţional românesc pentru a organiza un
proces educaţional în linie cu obiectivele şi viziunea pregătite anterior. Procesul final de decizie s-a făcut
printr-un vot acordat pentru fiecare măsură în parte, participanții având posibilitatea de a vota atât
impactul, cât și fezabilitatea acestora. În baza voturilor centralizate de moderatori în Excel, au fost create
scheme care să permită gruparea măsurilor atât în funcție de fezabilitate, cât și în funcție de impact. Această
grupare a fost făcută inclusiv prin fuzionarea anumitor măsuri, în cazul în care cele două subgrupe au venit
cu propuneri compatibile din punct de vedere al conținutului.
4) Prezentarea măsurilor identificate în plen și finalizarea atelierului
După agrearea la nivel de grup a unei liste scurte de măsuri, au fost pregătite prezentări pentru ultima
sesiune plenară. Fiecare grupă a avut o prezentare de cinci minute care a fost urmată de o sesiune de
întrebări și răspunsuri.
La finalul sesiunii plenare, au fost prezentate următoarele etape ale proiectului ”România educată” și s-a
organizat plecarea participanților. Au fost colectate materialele pentru centralizare şi utilizare ulterioară.
4. Concluzii
19/23
Păstrând structura generală a atelierului, concluziile atelierului au fost împărţite pe cele trei mari direcţii
(nevoi societale, profil al absolventului şi sistem). Concluziile generale ale atelierului au fost rezultatul
tuturor etapelor de construcţie din cadrul atelierului, nefiind limitate la definirea capabilităţilor derulată la
finalul atelierului.
Nevoi ale societății
Primul set de concluzii se referă la nevoile societăţii conexe obiectivelor şi funcţiei sistemului educaţional.
Multe din discuţiile despre societate derulate din cadrul atelierului au derivat din opiniile exprimate cu
ocazia consultării online pe marginea provocărilor societale la orizontul anului 2030. Între nevoie
identificate, se numără:
- Egalitate de șanse
o România trebuie să valorifice superior capitalul său uman, asigurând participarea largă la
educație si egalitate de șanse pentru atingerea potențialului fiecăruia.
- Alfabetizare funcțională
o Reperul minim de calitate al educației trebuie să fie legat de alfabetizarea funcțională.
Absenţa acesteia ar trebui interpretată ca un eșec al actului educațional, impunând măsuri
urgente, drastice, eficiente pentru corectarea situației actuale și evitarea adâncirii pe viitor.
- Adaptabilitate la piața muncii
o Absolvenții sistemului de educație trebuie să se poată integra și evolua pe o piață a muncii
tot mai dinamică, iar pentru aceasta avem nevoie atât de creșterea relevantei
competenţelor pe care educația le formează, cât şi de beneficiari capabili să-şi definească
seturi adecvate de competenţe, nu doar o singură dată, cu ocazia educației obligatorii sau
inițiale, ci de mai multe ori pe parcursul vieții.
- Creativitate şi inovare
o Crearea de valoare adăugată superioară are nevoie de inovare. De aceea, educația trebuie
sa încurajeze creativitatea încă din faza timpurie și să susțină maturizarea sa înspre
demersuri inovative și antreprenoriale.
20/23
- Cultură civică şi democratică
o Nu în ultimul rând, formarea unei culturi civice şi democratice trebuie să devină o sarcină
importantă a educației, premisă a unei societăți coezive.
Profilul absolventului
Al doilea set de concluzii se referă la profilul aşteptat al absolventului, cel care ar permite unui beneficiar al
sistemului educaţional să funcţioneze adecvat într-o societate marcată de direcţiile de transformare
identificate anterior. Absolventul ar trebui să fie, în primul rând, autonom în învăţare şi să aibă capacitatea
de a fi caracterizat de următoarele trăsături:
- Încrederea in sine, ca dimensiune psihologică.
- Orientare spre învățare autonomă pe toată durata vieţii.
- Creativitate.
- Spirit antreprenorial.
- Puterea de a alege şi de a se adapta la contexte complexe.
Ce fel de sistem de educație ar putea produce astfel de absolvenți?
Pentru a răspunde acestor nevoi societale, participanţii au identificat nevoia unei mutaţii paradigmatice în
sistemul educațional, prin focalizarea pe autonomia în dezvoltare a celui care învață. La baza acestei
autonomii trebuie să se afle încrederea în sine, o dimensiune actualmente ignorată în sistemul de educație,
și care trebuie să devină premisa atât a învățării autonome, cât şi a creativității şi antreprenorialului şi, mai
generic, a puterii de a alege şi a se adapta.
Sistemul, în acest context, ar trebui să fie:
- Incluziv (ca premisă).
- Decentralizat: autonomia şi leadership-ul ar caracteriza managementul intern.
- Definit de standarde minime adecvate.
În cadrul sistemului:
21/23
- Profesorul facilitator ar înlesni învățarea experiențială şi practica.
- Sistemul de educație pune ”în centru” elevul/studentul și adresează nevoile lui.
- Traseele educaţionale sunt flexibile (şi în conexiune cu piața muncii).
Capabilitățile de care are nevoie actualul sistem pentru a se transforma în linie cu obiectivele de mai sus
includ mai ales:
- Resurse umane bine pregătite (atât prin profesionalizare management - leadership, cât şi prin
formare pedagogica).
- Infrastructură adecvată.
- Curriculum modernizat.
Sinergia tuturor obiectivelor indicate de participanţi arată un sistem diferit faţă de cel actual. În primul rând,
se descrie un sistem incluziv, capabil să atragă și să mențină în sistemul educațional potențialii săi
beneficiari, indiferent de mediul lor de proveniență (de ex. prin oferirea de servicii personalizate care să se
adreseze nevoilor lor).
La nivel de guvernanță este nevoie de un sistem mai descentralizat, care să asigure autonomia instituțională
în gestiunea resurselor în funcție de nevoile beneficiarilor și comunității deservite, dar care să respecte
standarde minime naționale și să garanteze trasee educaționale flexibile. Participanţii au considerat că
numai prin management profesionalizat și leadership responsabil la nivel de entități educaționale se poate
asigura o trecere reală de la învățarea ”de la catedră” spre învățarea experiențială, practică, în care rolul
profesorului este preponderant de facilitator. Se identifică şi nevoia unei implicări mai active în comunitate
din partea beneficiarilor și a școlii (inclusiv printr-o mai strânsă legătură cu mediul socio-economic deservit).
Leadership-ul are însă nevoie de capabilități sistemice: de cadre didactice formate si motivate, de resurse
pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri școlare și, la nivel universitar, de programe de cercetare orientate
pe proiecte.
5. Etapele următoare
22/23
Rezultatele prezentului raport, alături de rapoarte individuale ale diverselor conferințe și de anexele care
detaliază rezultatele specifice ale votului online se doresc a fi o reflecție a opiniilor și opțiunilor oamenilor
apropiați sistemului de învățământ. Sinergia rezultată din implicarea a mii de profesori, elevi, studenți,
părinți, experți sau externi interesați ne-a oferit posibilitatea de a înțelege mai bine dimensiunea
românească a procesului de transformare în educație care cuprinde sisteme de învățământ din întreaga
lume. Sperăm, de asemenea, că aceste sinergii vor deveni un catalizator pentru reformele ulterioare din
educație, reforme care trebuie să fie bazate atât pe o analiză profundă de context, cât și pe dorințele și
ideile principalilor actori interesați.
În acest sens, concluziile atelierului vor fi valorificate în mai multe feluri. Pe de o parte, vor fundamenta
pozițiile Administrației Prezidențiale în zona educației și cercetării în anii următori. Pe de altă parte, vor sta
la baza unui efort reînnoit de a aduce la aceeași masă actori diverși implicați în dezvoltarea învățământului
românesc. În acest sens, anul 2017 va fi dedicat formării mai multor grupuri de lucru care vor beneficia de
implicarea și se vor afla sub coordonarea unor organizații reprezentative din societatea civilă. Temele
grupurilor de lucru au fost decise pe baza gradului de consens față de de prioritatea abordării lor în cadrul
primei etape a proiectului “România educată”, al influenței acestora asupra întregului sistem educațional,
dar și a gradului de expertiză din sistem/ existenței de bune practici pentru a creiona politici publice de
viitor.
Temele celor șapte grupuri includ:
1. Cariera didactică
2. Echitatea sistemului educațional
3. Profesionalizarea managementului educațional
4. Un învățământ profesional și tehnic de calitate
5. Autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior
6. O educație timpurie accesibilă tuturor
7. Evaluarea elevilor și studenților
23/23
Scopul acestor grupuri de lucru este de a detalia suplimentar concluziile atelierului și de a propune o serie
de măsuri concrete care ar putea sta la baza unei reforme comprehensive și durabile a educației în România,
reformă bazată inclusiv pe identificarea proactivă a provocărilor economice și societale aferente unei lumi
în schimbare rapidă.