1. &Wlf&@])~lf &lJ(!D [S(!D 0 @ (;l[OO)[[@]~ ~DDlliJi)D~D (;l [J(;l~~QI]utJ~[( QI]lliJi)(;lITi)@ Serge Ginger

2. )Descrierea CIPa Bibliotecii Nationale a RomanieiGINGER, SERGEGESTALT TERAPIA:Arta contactului / Serge Gingertrad.: Anda OHin;ed.: Aurelian Serima;Bueure~ti: Herald, 2002224 p., 19,5/13 em(Frontiere) BibIiogr.ISBN 973-9453-70-8I. OHin, Anda (trad.)II. Serima, Aurelian (ed.)159.9Sursa folosi~ pentru realizareaprezentei edi!ii in limba romana:Serge GingerLA GESTALT:LART DU CONTACT 1995, Marabout,AHeur (Belgia) 3. SERGE GINGERGestalt Terapia ARTA CONTACTULUITraducere din limba franceza:Anda Calin Nota introductiva:Carmen Beyer EDITURA A HERALDBucure~ti 4. Prezent~ luerare a fost tiparita sub patronaiulSOCIET ApI DE GESTALT TERAPIE DIN ROMA..lI,J1ATel. 21 28 294 / 072 22 72 048; e-mail: bever@fx.roViziune grafidi:Sarin NourProeesare text &telmoredactare eomputerizata:Victor ScrimaCoreetura textului:Paula Isarov Toate drepturile asupra prezentei versiuniin limba romana apar}in Editurii Herald.Reproducerea integraHi sau par!iala a textuluisau a mterialului ilustrativ poate fi facutanumai eu aeordul posesorului dreptului. 5. Nota introductiva Exista la noi credin!a, adanc inradacinata, ca la psiho-terapeut ar apela doar omul bolnav, cel sanatos nu ar aveanimic de aflat acolo. Poate, cel mult, raspunsulla intrebarea:sunt sau nu "normal"? Ea apare -uneori, incomoda ~ine~titoare,adusa de impulsuri necunoscute, venite decine ~tie unde, care ne tulbura. Ne uitam in jur, Iivedem peeeilal!i comportfu1du-se ca de obicei ~i,cum nu gasimnici unmotiv temeinic pentru a parasi confortabila asemanare cu ei,cu alte euvinte, "normalitatea" , alegem sa Ie izgonUn intr-uncolt cat mai indepartat al fiinjei, departe de privirileeelorlal!i i mai ales de cea proprie. In acest fel, instalam 0distanta din ee in ee mai mare intre eeea ce inceream dinrasputeri sa fim ~i eeea ce suntem, ne instr11inam, transfor-mandu-ne treptat din fiinje vii in robo!i, poate ~ipentru a nepune intr-un aeord cat mai perfect cu epoca. Obi~nuim s11 tr11im llnpra~tia!i: ne Msam eorpul sapartieipe meeanie la ceea ee se inta.mpl11,in timp ce minteane zboara aiurea, iar eeea ee faeem exprima rareori ceea cesimpm. Ne identific11m cu 0 parte din ce in ce mai mica dinnoi, cea care corespunde normei sau exigenjelor celorlalp, intimp ce alte parp importante din noi ~ine pribegesc in exil.Devenim astfel din ce in ce mai saraci, pana cand, in cele dinurm1l.,ne pierdem in asemenea m11sur11 e noi incat uitampcomplet cine suntem. Persist11 doar un vag sentiment allipsei. Spatiul ramas gol incercam sa-l umplem cum putem:cu obiecte, pe care din ce Ie obtinem din aceea constatam canu ne ajung,cu programe TV, cu Inuzic11, u opiniile celorlalpedespre noi, cu vorbarie inutil11sau cu rumina!ia gandurilorproprii, in general cu orice produce zgomot, caci, in singu-ratate, ~i ~te, cel care credem ea suntem s-ar trezi fata infat1l.cu cel care suntem, obligat la a-I lua in seama. 1ar noip;eferam sa amanam aceasta intalnire. In cele din urma, neregasim tr~ti, pentru ca, inevitabil, multumirea de a avea nureu~e~te sa fie decat substitutul palid al bueuriei de a fi. 5 6. Gestalt terapia este 0 cale de a reintra m contact cu tinemsuti. Dupa spusele autorilor sai, ea este, dincolo de unsetde tehnici, 0 filosofie ~i, dincolo de filosofie, un mod de aexista. Termenul Gestalt vine din germana, un de rnseamnastructura, configuraJie, cu alte cilvinte, 0 unitate care nu poatefi desfacuta m parp. A nu te identifica cu 0 parte a ta, refu-landu-le pe celelalte, a fi mtreg, unul, nu doi, trei sau maimulti, aflaJi m conflictsau ignorandu-se reciproc, corespundestarii de sanatate. Unitatea nu este monotona, pentru ca, mfunctie de unghiul din care 0 percepem, ea ni se arata altfel,de~i ramane acee~i. Problema apare atunci cand, din comodi-tate, uitam sa schimbam unghiul din care privim, ceea ce nedetermina, inevitabil, sa confundam partea cu intregul.ConsecinJa este ca yom trai aproape permanent sentimentulca nu suntem liberi, ca suntem captivi mtr-o situaJie faraie~ire. Suntem captivi, de fapt, m propria noastra lene. Gestaltterapia este 0 invitaJie de a iei din lenea noastra ob~nuita ~ide a experimenta lumea, situapa de impas in care ne aflam,pe ceUHaltsau pe noi ~ine din locuri ~iprin modalitaJi carene stau permanent la dispozipe, dar nu Ie folosim. Beneficiulva fi extinderea campului perceptiv ~ia co~tiin~i, implicit. ..*I-am mtalnit pe Serge Ginger ~i pe soJia lui, Amle, cumvadin intamplare ... Mai mult impinsa de fluxul evenimentelor,am ajuns m rue Lecourbe 183, apartamentullor din Paris.M-au primit intr-o camera msorita, nu prea mare, plina cucarp ~i reviste de specialitate, pe care ~i Ie-ar dori oriceterapeut, nu neaparat gestaltist. Telefonullui Serge sunaincontinuu; printr-un gest expresiv mi-a transmis zambindea n-are mcotro, iar Anne mi-a adus mtre timp un suc deportocale (tot zambind). Ea avea un anume fel de a se mi~aprin camera, abia simpt, ~i nu ~tiu prin ce anume, pentru canu facea nimic special, iJi crea senzatia ca singura ei menireacolo este ca tu sa te simJi bine. In sfar~it, am inceput savorbim i dupa cinci minute m-am simJit de parca ne-am ficunoscut dintotdeauna. Reieea din conversaJie ca nu mcape6 7. nid 0 indoiala ca ma pot forma in Gestalt ~i, oricum, dacaexista vreo dificultate, se gase~te pentru ea ~i 0 rezolvare. Am plecat cu bra~le pline cu dl.rJi ~ibro~uri, de fapt ...m-am .trezit dintr-o data cu ele in bra~ ~i inainte sa potarticula un "da" / "nu" sau" pentru ce" am primit explica-tia rapida ca sunt daruite pentru a sprijini dezvoltareaGestaltului in Romania. Ulterior am aflat ca Serge ~i Anne,formaJi la Institutul Esalen, au fost printre primii care auadus aceasta metoda din America in Europa, iar dupa /89 ausprijinit activ raspandirea ei in ~rile din Est. Serge crede, dealtfel, ca Gestaltul este cel mai bun tratament pentru frag-mentarea interioara (una simp ~i gande~ti, alta spui ~i altafad) tipicil. perioadei comuniste, de care incil. nu ne-amvindecat... Iar din aprilie 2001/ cu sprijinullui ~i al ScoliiPariziene de Gestalt (al cami fonda tor este), se desfa~ra unprogram formativ in Gestalt ~i in Romania. Atitudinea deschisa ~icalda descrisa mai sus (pe care amreintAlnit-o in stagiile pe care Ie-am facut ulterior la Paris ~iHammeau de lEtoile, un renumit centru de terapie dinsudul Fran~i) este tipic gestaltista ~i reprezintil. 0 condipeesenpala a procesului terapeutic. Ea este bine definita, inlimba franceza, de cuvantul "accueil".1n sens restrans,"accueil" se refera la a primi pe dneva ~ine putem gandi larelaJia terapeut-pacient, dar in egala masura la orice tip derelaJie, inclusiv relaJia pe care 0 avem cu noi ~ine. In senslarg, "accueil" se refera la atitudinea de a accepta ceea ceeste a~a cum este ~i, intr-o varianta mai dinamidl., de aaccepta ceea ce vine a~a cum vine (condiJia fundamentala aoricarei schimbari). De fapt, este yorba de a accepta, fara insil.a reJine (a liisasil.vinil./dar a Uisa ~isil.se dudl.), avand grijil.sa ne menJinempe noi ~ine asemenea unui vas gol/ care tocmai pentru cil.este gol/ ajunge sa conJinii.in cele din urmil. in el totu!. Carmen Beyer7 8. .MULTUMIRIIn aceasta lucrare sunt expuse ideile autorului ~i alepartenerei ~i colaboratoarei sale,Anne Peyron-Ginger,cu ajuto11J.Icareia au fost elaborate, puse fn practica ~idiscutate pe larg, timp de douazeci ~i cinci de ani, principalele notiuni.De asemenea, lucrarea beneficiaza de experienta dobandita de-a lungul a cincisprezece ani, fn cadrul$colii Pariziene de Gestalt(Ecole Parisienne de Gestalt - EPG),alaturi de ~apte sute dintre fo~tii ~i actualii no~tri elevi,practicieni fn Gestalt, precum ~i a echipei deforma tori,dintre care amintim numele cele mai cunoscute:Gonzague Masqulier, Brigitte Martel, Xavier Bonnet-Eymard, Aline Dagut, Pierre Van Damme,precum ~i:Jean Van Pevenage (Bruxelles), Gilles Delisle(Montreal), Edoardo Giusti (Roma).Ii multumesc ~i Annei Le Berre pentru recitirea atenta~i competenta a manuscrisului ~i pentro numeroaselesugestii.8 9. Cuvant inainte CONTACTUL,O URGENTA INTR-O LUME DEZUMANIZATA Unul dintre elementele dominante ale epocii noastreil constituie dezvoltarea rapida a mijloacelor de comu.;.nicare in timp real: ziarele, radioul, televiziunea, faxuletc. s-au inmultit ~i s-au modernizat. Fiecare dintre noipoate participa in direct ~i flira a fi solicitat asta Iii 0catastrofcl umana in Rwanda, la salvarea dramatic a aunui copUin Columbia, la caderea unei rachete ruse~tiin Siberia sau la un meci de rugby in Australia. Lumeavine ditre noi fara sa facem vreun efort ~i fara ca noi saputem alege ..In acest mod, tehnologia ~imijloacele de comunicareau denaturat contactuI - elnu maie rezultatul dorinteide a avea 0 relatie autentica cu celalalt, ci uh simplu"accident", de care abia daca ne simtim responsabili:trecem cutelecomandade la un canalla altul, invirfutea unui capriciu de moment.In mod paradoxa I, de~i atata lume patrunde inintimitatea caminului nostru (mai ales prin intermediultelevizorului, dar ~i al soneriei telefonului, care i~ipermite sa intrerupa fara nici un anunt prealabil oriceconversatie), nu ne-am simtit niciodata atat de singuri,iar depresia, aceasta maladie a secolului cuprinde, dela 0 zi .la alta, aproape 40% din populatie! De altfel, 9 10. Franta detine tristul record mondialin consumarea deneuroleptice, tranchilizante ~i antidepresive pe cap delocuitor: doua milioane de francezi folosesc in modregulat Temesta sau Prozac!Ce ne mai ramane de facut cand sunteminvada}ide tehnologia depersonalizanta,de solitudine ~i deanonimat? Cum sa facem sa sporim caldura umana aintalnirilor autentice? Cum sa mobilizam creativitatea,cum sa valorizam dreptul de aft diferit ~i ce ar trebui safacem pentru a-i permite fiedl.ruia sa traiasca a~a cumcrede el ~i, mai ales, sa fie recunoscut in specificitateasa? Ce am putea face pentru a evita ca unii dintre noisa se lase in~elati, devenind membrii unor secte in!=l:1ise?lata doar cateva dintre temele care au dus laaparitia ~i dezvoltarea psihologiei umaniste,in general,~i a orientarii Gestalt, in special. REVOLUTIA GESTALTISTAIn lucrarea de fapl, vom vedea ce a adus nouorientarea GestCj.lt, um a revolutionat ea arta de a trai inczilele noastre ~i vom intelege mai bine de ce aceastametoda, de origine europeana, dar aparuta initial inState Ie Unite, s-a raspandit atat de rapid de-a lungulcontinentelor, cucerind succesiv Franta, Rusia ~iJaponia~i atingand, pe rand, domeniile medical, educational ~isocial, pentru a ajunge acum ~i in firme ~i institutii.$coala lui Descartes ne-a invatat ca, pentru amodifica un fenomen sau un comportament,trebuiemai fntdi sa-l fntelegem, adica sa-l analizam in modobiectiv ~i sa-icautam cauzele - undeva in trecut. Dariata ca fizicienii se apropie de Gestalt: ei ne arata ca nu10 11. exista observaJie "obiectiv~" (faptul -de a observa unfenomen "material" 11modific~, tot la fel cum simplaprezenFl a unui observator modific~ comportamentulsubiectului observat); iat~ c~ apare teoria haosului,jongland cu imprevizibilul, ~i iata cum ni se reveleaz~c~ majoritatea "cauzelor" se situeaza... in viitor! Intregedificiul certitudinilor noastre se pr~bu~e~te! $i cutoate astea, Ie presimteam deja cu ereierul nostru drept,cel al intuiJiei globale ~i nu al rap.onamentului linear,cel care ne impinge s~ alegem filmul din seara astasau ... partenera de via~!A~a fneat, de ee rasfoifi aeeasta carte? Din ce "cauz~"?Poate c~ este urmarea logic~ a unei cercet~risistematice: v-a vorbit despre ea un prieten ~i ap.c~utat-o apoi la libr~rie. Suntem atunci intr-o inlmtuiretradiJionala, mergand de la 0 cauz~ determinantatreeutala consecinta ei logic~ asupra comportamentuluivostru actual; dar poate 0 rasfoiJi "din intamplare",pentru ca tocmai ap. zarit-o pe raft? Atunci, cauza esteprezenta. Poate ca inca va spunep. ca v-ar putea interesasau v-ar putea servi in viata cotidiana, personala ~iprofesionala? Atunci 0 rasfoiJi cautand elemente noi,pentru a invata ~i pentru a intelege mai bine: cauzainteresului vostru este aid in vii tor, 0 descoperireurmeaza sa vina; intrebarea buna nu mai e fIde ce?" 0citip., ci "pentru ce?"; cauzalitatea tradip.onala trecuta(valorizata de ~tiinta ~i de psihanaliza) lasa loc finali-tapi, intenponalitatii (valorizate de arta ~i de Gestalt).Un alt exemplu: de ce m-am culcat devreme asear~?F~ra indoiala, eram obosit dupa 0 zi de lucru (cauzatrecuta); dar, de fapt, este mai ales pentru ca p.neam safiu in forma astazi pentru 0 conferintii importanta(cauza viitoare). 11 12. Precum ma~inile contemporane, noi functionammai des cu "tractiune pe fata" decat cu propulsie pespate, suntem trafi de proiecte in aceea~i masura incare suntem fmpinfi de trecutul nostru. Ne conducemviata in 4 x 4! Complemnd psihanaliza, care intre-prinde lungi sapaturi arheologice pentru a descoperiurmele ~i poverile trecutului nostru (care ne conditio-neaza partial), Gestaltullumineaza prezentul ~i viitorul,permifdnd cucerirea unei libertati pe care 0 avem deconstruit. De fapt, a~a cum subliniaza Lao Zi (filozofchinez din secolul al V-lea tH., fondator a1taoismului),un far pus in spatele unui vemcul nu ii lumineazamersul catre inainte! Vom participa pas cu pas la repunerea in discutiea muItor obi~nuinte, devenite fara ca noi sa ne damseama false certitudini, ~i yom savura numeroaseparadoxuri. Contrar anumitor idei primite, yom afla,spre exemplu, ca: viitorul ne influenteaza tot amt cat ~i trecutul; sinteza precede deseori analiza; suprafata ne reveleaza tot atat de muIte ca ~iprofunzimile; teoriile nu sunt decat ipoteze provizorii; agresivitatea este 0 "pulsiune de viata" necesara; amplificarea simptomelor ne poate ajuta sa Ievindecam; placerea: e mai rentabila decat efortul; controlul excesiv al emotiilor noastre poatedec1an~a cancerul; adaptarea poate sa constituie 0 saracire; continutul conteaza mai putin ca forma: cum-uldomina ce-ul.12 13. ...i inca multe altele, pe care Ie vom descoperi pemasura ce vom inainta in carte i care constituie ceea ceam putea numi revolufia gestaltista. Gestaltul poate contribui astfel la reinnoireavalorilor noastre, intr-un avant de libertate regasita.CARTEA DEFATAAceasta carte nu este un "curs" de Gestalt. Nu aredrept obiectiv sa va invete ceva - care trebuie maiinainte de toate sa fie trait: putem oare sa apreciem osimfonie sau un tablou parcurgand 0 carte? Puteminvaj:a sa inotam fara sa intram in apa?Cei care au "gustat" deja produsul i doresc sa tiemai mult pot apela la 0 lucrare a aceluiai autor, maicompleta i mai tehnica, dar care ramane totui acce-sibila nespecialitilor: "Gestalt, une therapie du contact",o carte de referinp:i care se adreseaza in mod specialstudenplor aflap in form are, tinerilor practicieni iterapeuti Puteti, de asemenea, consulta in Anexe 0bibliografie selectiva comentata, intitulata Chid delectura.Aceasta carte ste 0 introducere in Gestalt destinataunui public larg, avid sa traiasca in ritmul timpuluinostru, sa inteleaga altfel ceea ce se joaca in jurul nostrui cu noi, la inceputul celuf de-al treilea mileniu, i careva fi centrata pe schimb, comunicare, contact. Ea nuprezinta Gestalt-terapia de 0 maniera tiintifica exhaus-tiva, ci mai degraba propune piste de reflecfie personale.In treadit, mi-am permis chiar cateva "plimbari" cultu-rale sau Cll utilitate practidi in domenii conexe de interesgeneral: anatomia creierului, visu!, sexualitatea etc. 13 14. De~i e recomandabil~ 0 lectur~ integral~, fiecarecapitol a fost conceput astfel incat s~ poat~ fi citit sepa-lat sau dezordonat, fapt ce caracterizeaz~ inipativeleindividuale ~i libere. Cei care sunt nerabdMori s~ inteleag~ mai bine 0anumi~ nopune vor putea gasi, la sfar~itul volumului,definipile termenilor tehnid regrupate intr-un Glosar. In sfar~it, ultimul capitol propune recapitularea a20 de notiuni de baza in Gestalt. $i acum,lecturaplacu~!Serge Ginger,La Marniere a MontlouetGallardon, iulie 1995 Pentru mai multe detalii: GINGERS.&A., La Gestalt, une therapie du contact.Ed. Hommes et Groupes, Paris: edipe inI1987, a V-a edipe, 1994 (510 pagini). Tradusain dnd limbi. Bibliografie de 960 de titluri, -. frantuze~ti ~i straine.14 15. 1 Ce este Gestalt-terapia? GESTALT-TEORIA$i totui, de ce Gestalt? Ce vrea sa spuna acest termen bizar? De ce sa nu vorbim "romgleza" ca toata lumea? De fapt, Gestalt este un termen german - i de aceea se pronunpl [ghetalt] i se scrie in general cu majuscula, atunci cand este folosit ca substantiv (ca toate substantivele comune in germana). Acest cuvant este uneori tradus caformii (astfel: Gestalt teoria = teoriaformei), dar in realitate este yorba despre ceva mult mai complex, pe care nid un cuvant nu-l traduce exact in nici 0 limba. Din acest motiv, s-a pastrat termenul Gestalt in franceza (unde a fost introdus i in dicp-o- nare), i la fel s-a intamplat i in engleu, rusa saujaponeza (acum ~iin romana).In limba germana, verbul gestalten inseamna "a pune in forma, a da 0 structurii cu sens". Rezultatul, numit Gestalt, este ded 0 forma structurata, completa i care pentru noi capiitii un sens. De exemplu, aceeai15 16. masa capata 0 sernnificap.e diferitam ftincp.e de ceea cese afla pe ea: carti ~ihartii sau 0 faJa de masa ~i farfurii(Gestaltul sau global s-a schimbat). De fapt, din momentul m care ne na~tem, prima"forma" importanta pe care 0 recunoa~tem este unGestalt: figura mamei. Nou-nascutul nu percepe mcadetalii, msa forma globala este semnificativa pentru el. Percepp.ile noastre se supun anumitor legi: astfel,o totalitate (m exemplul nostru, figura umana) nupoate fi redusa la sirnplasuma a stimulilor percepup.id_e asemenea, apa este altceva decM c6mbinap.a deoxigen ~i hidrogen; 0 sirnforue este altceva decat 0 succe-siune de note muzicale. Constatam astfel ca fntreguleste diferit de suma partilor sale. Subliniem de asemeneaca 0 parte ce apar{ine unui fntreg este altceva decat aceea~iparte izolata sau inclusa fntr-un alt fntreg - mtrucatdobande~te proprietap. specifice m funcp.e de locul ~ifuncp.a sa m fiecare dintre ele: astfel, un strigat intimpul unui joc semnifica altceva decat un p.pat pe 0strada pustie; a fi gol sub du~ este cu totul altceva decata te plimba gol pe Champs-Elysees!Pentru a intelege un comportament sau 0 situap.e,este deci important nunumai sa Ie analizam, ci mai alessa avem 0 viziune sintetica asupra lor, sa Ie percepemmtrun ansarnblu mai vast al contextului global, saavem 0 privire nu doar punctuala, ci una mai larga:contextul este adesea mai semnificativ decat textul (amtelege, inseamna a cuprinde ansamblul). Astfel,pentru a analiza un eveniment politic dintr-o tarastraina, nu este de ajuns sa "para~utam" la fata loculuiun trimis special; important este mai ales sa avem 0viziune sintetica, globala asupra economiei mondiale ~ia marilor jocuri de putere.16 17. GESTALT-TERAPIA Tocmai am evocat rapid cateva principii generaleextrase din Gestalt-teorie, insa ceea ce ne intereseazaastazi aici, sunt aplica!iile lor in Gestalt-terapie ~i,pentrll a preveni orice confuzie, n-ar trebui sa omitacest al doilea tennen. eu toate aces tea, intenponat nu-lvoi menpona sistematico De fapt, cuvantul terapie, infranceza, pastreaza prea frecvent sensul restrans detratament al boIilor, de~i chiar O. M. S. (OrganizapaMondiala a Sanatapi) ne aminte~te in preambul ca:"Siiniitatea nu fnseamnii absenta maladiei sauinfirmitiifii, ci a stare de bine total: ftzic, mental$i social."Dintr-o astfel de perspectiva globala, holistica(de la grecescul halos, care inseamna totalitate, totul),Gestalt-terapia vizeaza deci menpnerea ~i dezvoltareaacestei stan de bine armonios ~i nu "vindecarea" sau"repararea" unei tulburari oarecare, ceea ce ar sub-intelege 0 referire implicita la 0 stare de "normalitate",pozipe contrara spiritului insu~i din Gestalt, care vale-rizeaza dreptulla diferentii, originalitatea ireductibila a,oricarei fiinte.Acest mod de a concepe terapia se apropie deci denopunea de dezvoltare personalii, de realizare deplinii apotentialului uman, care difera in mod explicit de abor-darile normalizatoare, centrate pe sanatate ~i adaptaresociala. Sa ne amintim ca primii "terapeup" nu erauingrijitori, ci sclavi insartinap Cll intrepnerea statuilorzeilor; apoi, preoti insarcinap Cll analiza textele sacre. 17 18. Aceste doua funcpi constau in reintarirea legaturilordintre zei ~i oameni, dintre Cer ~i Pam ant, dintre spirit~imaterie, dintre Cuvant ~i carne. La origine, terapiacauta deci armonia psihosomaticii ~inu ingrijirile medicale.Acesta este sensul preluat de intregul curent al "noilorterapii" umaniste, printre care ~iGestalt. Astfel, pentru Goldstein (New York, 1943), unuldintre mae~trii lui Peds, fondatorul Gestalt-terapiei: "Normalul trebuie definit, nu prin adaptare, ci din contra, prin capacitatea de a inventa norme noi". CUI SE ADRESEAZA GESTALT-TERAPIA? Gestalt-terapia se practica astazi in contexte ~i cuobiective foarte diferite: in psihoterapia individuala (fata in fata cuterapeutul)i in psihoterapia de cuplu (cei doi parteneriimpreuna)i in psihoterapia de familie (cu mai multi membriai familiei reunip)i in grupuri de terapie sau de dezvoltare personala a potenpalului fiecaruiai in cadrul institutiilor (~coli, centre pentru tined neadaptap, spitale de psihiatrie etc.)i in cadrul intreprinderilor din sectorul industrial sau comercial, pentru facilitarea contactului ~i "cre~terea" relapilor interumane, in gestionarea conflictelor sau pentru stimularea creativitapi.18 19. Ea se adreseaza, a~adar, nu numai persoanelorsuferind de tu1burari psihice, fizice sau psihosomatice,catalogate drept patologice, ci de asemenea persoanelorin dificultate confruntate cu prob1eme existenpa1e - dinnefericire curente (conflict, desparp.re, dificultap sexuale,singuratate, doliu, depresie, ~omaj etc.) - ~i chiar maimult, oricarei persoane (sau organizatii) care cauta sa-~idezvolte deplin potenpalullatent, care cauta nu doarsa fie mai bine, ci ~i sa fie mai mult - 0 mai buna calitate avietii.Pe scurt, este yorba despre 0 abordare naturala ~iuniversal a, potrivita persoanelor de toate varstele, ni-velurile ~i culturile, in diverse situatii. De altfel, Perlsconsidera ca metoda sa "este prea bunil pentru a fi fo1o-~ita doar pentru bo1navi i margina1izati" ~i 0 prezentaBpcuros, intr-o maniera provocatoare, ca pe 0 "terapiea.normalilor". ~ ~ I, "A_I~ -"""I-I, :e tste pani~a u~a