VINURILE MOLDOVENESTI

Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana – pe cioburi de

ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 inainte de era noastra, au fost

identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in

materie, apartinand incontestabil unui soi cult.

Prelucrarea poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.

Perioada antica

Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe

teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani

in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa

cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind

una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen

antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara

industriala” (in raport cu realitatile acelui timp)

producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri.

Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de

inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapanire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre

Nistru si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste

pana astazi pentru tot ce este legat de producerea vinului.

Evul Mediu

In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific

„cult al vinului”, fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de

vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste perfectionare tehnologia vinicola, se

construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau dregatori,

in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, in special

a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul

raspundea literalmente cu propriul cap.

Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si

Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman

(secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si

mai mult, cuprinzand Ucraina si Orientul. Anume din acea

epoca incepe istoria Moldovei in calitate de exportator

permanent de loturi semnificative de vinuri.

Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit si ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta

deoarece vinul era folosit in ritualurile bisericesti si in uzul cotidian al templelor si manastirilor.

De remarcat ca fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de

riguroase, formulate in „Slujebnicul” din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca

manastirea „Novodevicii” din Moscova (Noua manastire de maici) ramane pana in prezent un

mare comanditar al vinurilor de Purcari.

Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert

ramane ca aceasta marfa era inclusa plenar in schimburile naturale si comerciale, aducand un

venit solid pentru Tara Moldovei.

Perioada moderna si contemporana

O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei in Imperiul Rus la 1812. Aristocratia

metropolitana a facut o moda din „intemeierea de mosii vitivinicole”, pentru care din Franta se

importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasa dinamica de dezvoltare –

tinutul Basarabiei plasandu-se pe primul loc in Rusia cu 50% din toate vinurile produse in

Imperiu. Daca la 1837 existau 13 000 de desetine de vii si o productie de 1 milion de vedre de

vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia

vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv

in Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale

Tot in epoca respectiva unele microzone vitivinicole istoriceste statornicite au pornit pe calea

obtinerii unui prestigiu dincolo de hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile rosii de

inalta calitate, care provin din Purcari, judetul Tighina, sunt larg cunoscute de trei secole. Ele au

fost distinse in 1878 cu medalia de aur la Expozitia mondiala de la Paris. Familia imperiala

ruseasca achizitiona vinurile de Purcari pentru vinoteca curtii. Din secolul XIX au inceput

livrarile de Negru de Purcari catre casa regala britanica. Familia Romanov pana la urma a

intemeiat in Basarabia si o intreprindere vitivinicola proprie, numita Romanesti. Productia

acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinati din intreaga Europa – atat suverani, aristocrati,

politicieni, cat si oameni netitrati.

Unul dintre cei mai buni vinificatori, P.C. Cazimir, la

acea epoca a adus din Franta si a plantat pe mosia sa

din apropierea Milestilor Mici butasi de soiuri noi

progresive. Iar carierele de piatra parasite el s-a

gandit sa le foloseasca in calitate de depozit pentru

productia gata.

Din initiativa contelui M.S. Vorontov, general-

guvernator al tinutului, autoritatile tariste au invitat

colonisti germani, iar apoi bulgari si gagauzi pentru a valorifica Pustiul Getic – Stepa

Bugeacului. Intreprinderea fratilor Covaliotti, dotata cu cele mai performante echipamente

pentru acea epoca, producea vinuri, care s-au invrednicit de doua medalii de aur la Expozitia

agricola basarabeana din anul 1903. Iar hrubele lor in doua nivele, prevazute pentru pastrarea a

30 de mii de vedre de vin, s-au pastrat in stare buna si pana astazi. Cultura agrotehnica a

gospodariei lor era intr-atat de inalta, incat la 1914 acolo a fost amenajata o vie-model.

In anul 1842 cu concursul contelui M.S. Vorontov a fost inaugurata scoala de la Stauceni in baza

scolii Nikitinskii , prima din Moldova institutie de invatamant cu profil vitivinicol. Profesorii

acestei scoli mai tarziu au pus bazele cunoscutei intreprinderi „Magaraci” din Crimeea.

Revolutiile si razboaiele au stavilit dezvoltarea constanta a vinificatiei moldovenesti. Doar in

deceniul sase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi in deceniul sapte

al secolului trecut si-au amintit despre cariere si hrube. Galeriile acestora au fost consolidate,

largite, amenajate. Cricova, Milestii Mici, Branesti sunt in prezent cele mai mari obiective

subterane de depozitare a productiei intreprinderilor de ramura. Ele reprezinta intregi orase cu

strazi care se extind pe sute de kilometri si spatii pentru pastrarea vinurilor efervescente, a circa

30 de mii de tone de vinuri de soi si a 2 milioane de sticle de colectie.

Producerea de vinuri demiseci si demidulci a fost initiata

in Moldova la inceputul deceniului sapte a secolului

trecut. In ideea de a satisface cererea tot mai mare pe

piata interna a URSS, Ministerul unional al industriei

alimentare a dispus valorificarea si implementarea unor

noi articole sortimentale. Aceste vinuri uluitor de repede

au facut tributare masele largi de consumatori sovietici

cu tot cu portofelurile lor, acest nivel de solicitare ramane

la cote avansate si pana in prezent. Succesul productiei de acest gen este pe deplin explicabil in

virtutea continutului moderat de spirt si zahar, care ii imprima lejeritate si prospetime pe fundalul

aromei de pomusoare cu variate nuante.

Astfel, vinificatia din Moldova a primit un nou impuls de dezvoltare pe parcursul a doua

decenii, timp in care au fost intemeiate noi plantatii si noi capacitati de productie.

Republica devenea cel mai mare expeditor de vinuri pe piata interna a URSS, fiecare a doua

sticla de vin si fiecare a treia sticla de sampanie era produsa la noi sau din materialele primare de

provenienta moldoveneasca. In acea perioada de prosperare a ramurii suprafata totala a viilor

constituia peste 220 000 de hectare. Ele dadeau circa 1 140 000 tone de struguri, din care se

produceau 42 de milioane de decalitri de vin. Tot la acea epoca are loc separarea ramurii viticole

de cea vinicola si a vinificatiei primare (prelucrarea poamei) de cea secundara (definitivarea,

pastrarea, maturarea si imbutelierea), fapt ce a asigurat caracterul de masa al productiei.

La mijlocul deceniului 9 al secolului XX vinificatia moldoveneasca a fost greu afectata de

„prohibitia” gorbaciovista, care a condus la distrugerea a numeroase obiecte de patrimoniu sub

lozinca luptei cu consumul excesiv de alcool. Aceasta tragedie nationala a cauzat enorme daune

materiale, suprafata podgoriilor s-a redus de trei ori, au fost lichidate pretioase rezerve de vinuri

si materiale vinicole. Nu mai mici au fost prejudiciile morale si cele de ordin cultural, deoarece

s-a lovit in valori respectate de majoritatea lumii timp de secole.

Incepand cu deceniul urmator renasterea si dezvoltarea calitativa a industriei vinicole revine in

calitate de factor determinant pentru economia nationala.

Intreprinderile de ramura au inceput o ascensiune vertiginoasa. S-a revenit la caracterul unitar al

vinificatiei primare si secundare ca baza a unui produs finit de inalta calitate, in prezent este pe

cale de depasire distanta dintre vinificatie si viticultura.

In prezent intreprinderile industriei vinicole fac investitii de capital nu numai in tehnologiile si

echipamentele moderne, ci si in noile plantatii de vita-de-vie, asigurandu-si astfel o stabila

calitate a productiei.

MARELE ORAȘE SUBTERANE ALE VINURILOR DIN

REP.MOLDOVA

Cricova

“Oraşul stropilor de soare”, căci aşa este numit orăşelul Cricova, se află la doar 11 km de

Chişinău, reprezentând una din cele mai mari atracţii turistice din Republica Moldova, devenind

o veritabilă carte de vizită a Moldovei.

Cricova stăpâneşte cele mai mari beciuri din lume.

Lungimea totală a galeriilor depăşeşte 80 km în subteran în

roci calcaroase, cu o temperatură constantă de circa +12

grade Celsius şi o umiditate de 97-98%. Acestea sunt

condiţiile pentru păstrarea celor peste 30.000.000 litri de

vinuri de marcă. Combinatul de vinuri “Cricova” posedă

peste 500 de ha de podgorii proprii.

În gama de produse vinicole „Cricova” sunt cuprinse: vinuri de calitate superioară seci, vinuri de

colecţie seci, demiseci, demidulci; vinuri spumante clasice albe şi roşii; vinuri perlante albe şi

roze; vinuri spumante clasice de colecţie din seria VIP; cadouri-seturi cu pahare gravate cu

logotip. Distincţiile de care s-a învrednicit combinatul de vinuri „Cricova” sunt grand-prixuri la

concursurile din Moldova, Ucraina, medalii de aur în România, Italia, Ucraina sau Rusia.

Beciurile de la Cricova reprezintă un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de degustare,

depozite etc. Are peste 70 de străzi principale: Fetească, Sauvignon, Cabernet, Riesling, pe care

se pot deplasa autobuze cu turişti însoţiţi de ghizi experimentaţi. Programul excursiilor este de

luni până vineri, în funcţie de pachetele pe care le alegeţi beneficiaţi şi de anumite suvenire.

Pachetul “La botul calului” vă costă 350

de lei moldoveneşti, echivalentul a 80 de

lei româneşti, Pachetul “Regatul vinului”

550 de lei, echivalentul a 130 de lei. Dacă

mergeţi cu familia sau prietenii, vă este

oferit şi transportul pentru care achitaţi în

jur de vreo 70 de lei româneşti.

Tezaurul preţios al combinatului de vinuri “Cricova” include exponate unicale precum

“Ierusalim de Paşti “, licoarea “Ian Beher” (recolta anului 1902)) şi alte 158 de mărci din

Burgundia, Tokaji, Rhein.

Colectia de medalii si decoratii a Combinatului, de altfel ca si Oenoteca, este suplinita

permanent: vinurile de Cricova au cucerit deja mai mult de 80 de Grand-Prix, medalii de aur si

argint.

Împărăţia subterană a vinului îi aşteaptă pe toţi cei care vor să petreacă clipe frumoase ale

trecutului transpus în realitate. Arhitectură clasică, vitralii, basoreliefuri, opere de artă, un

adevărat muzeu al vinurilor.

Milestii Mici

Datorita numarului impresionant de sticle de vin( aproape 2 milioane), colectia de vin de la

Mileştii Mici a ajuns în Cartea Recordurilor. Cramele de aici se află la aproximativ 20 de

kilometri de Chişinău şi sunt construite în tunelurile subterane dintr-o veche exploatare de calcar.

Cu o temperatură constantă de circa 12-14 grade şi o umiditate bună pentru păstrarea vinului,

cramele au condiţii ideale pentru păstrarea vinului. Daca ar fi numai sirurile de butoaie si

casutele cu sticle pline de mucegai si praf, subteranele de la Milesti nu ar fi nici pe departe un

oras vrajit. Dar aici surprizele se tin lant. Un veritabil restaurant subteran, cu oricati ospatari e

nevoie, asigura protocoalele de stat si mesele

turistilor. Nu lipsesc nici lautarii care te iau in

primire de cum ai deschis usile de stejar,

mascate de niste butoaie uriase. Cum era de

asteptat, portretul marelui Stefan patroneaza

masa dedicata oficialitatilor.

Un sentiment adanc de recunostinta te cuprinde

atunci cand realizezi cite generatii au lasat aici

cate o particica din sufletul lor. La rascruce de milenii, te-nfiori la gandul ca in colectie se mai

pastreaza vinuri din secolul trecut.

Arhitectura in stil gotic si perfectiunea formelor amintesc de vechile temple grecesti.

La o adancime de 80 m, in casute- caze, in butelii acoperite cu praf, mucigai si panza de

paianjen, vinurile isi duc linistite traiul de zi cu zi. Fiecare caza dispune de un pasaport pe care

este indicat numarul cazei, denumirea vinului, anul recoltei strugurilor si anul depozitarii vinului

in colectie.

Vinurile de colectie de la Milestii Mici sunt vinuri exceptionale, cel mai vechi vin, datand din

1969. Rafinatele vinuri albe, cum ar fi „Milestscoe 1986”, „Dnestrovscoe 1984”, viguroasele

vinuri rosii – „Cabernet 1986”, „Codru 1986”, „Negru de Purcari 1986” sau delicatele vinuri de

desert – „Gratiesti1986 ”, „Auriu1986 ”, „Trandafirul Moldovei1986 ” sunt vinuri care

reprezinta image-ul vinificatiei nu numai in Moldova, ci si peste hotarele ei. Este cunoscut

faptul ca cele mai bune vinuri de aici însă nu sunt din podgoria proprie, ci din cea de la Purcari.

Ele au ajuns aici în perioada sovietică, în urma unui ordin care spunea că în cramele de la Mileşti

se vor depozita toate vinurile.

Tot în acea perioada, la un ordin al lui Gorbaciov, au fost distruse multe tone de vin, inclusiv

podgoria.

Cea mai mare parte din export este destinata Rusiei; vinurile cu marca Milestii Mici se mai

exporta si in SUA, Japonia, China, Marea Britanie, Grecia, Belarus, Ucraina, etc.

Vinurile din colectie sunt pastrate cu nespusa grija si atentie. Ca si omul, vinul are mai multe

etape si varste, prin care trece, treptat, pentru a-si duce cu demnitate bunul sfarsit. Initial, vinurile

sunt dadacite ca niste copii, mai apoi – educate ca niste adolescenti in perioada cand se prepara

vinurile tinere.

Vinurile de calitate superioare sunt deja vinurile mature, bine structurate, dupa care urmeaza

floarea varstei in care vinurile de colectie isi manifesta cu plenitudine calitatile organoleptice.

Dupa cativa ani de maturare in colectie, vinurile dobandesc arome specifice, in care se-mpletesc

duios nuante de vanilie, visina, coacaza neagra , flori de camp sau ciocolata.

Microclima care se creeaza in colectie (temperatura si umiditate constanta) nu fac decat sa

imbunatateasca calitatile vinului. Buteliile au un design foarte special si o eticheta originala care

imita harta oraselului vinicol subteran Milestii Mici. Unele caze din „Colectia de Aur” se dau in

chirie, astfel cei interesati in mod deosebit de colectionarea vinurilor, au posibilitatea sa si le

pastreze aici.

In salile de degustare, ansamblul arhitectural imbina perfect cele trei componente universale –

apa, piatra, foc, care se armonizeaza de minune cu vinurile si bucatele delicioase propuse pentru

degustare.

Anturajul original este executat din pietre de mare, iluminate de lampile care creeaza o atmosfera

placuta de vraja si sarm. Acvariile cu pestisori, sculpturile in forma de cascada si linistea

tulburatoare lasa toate grijile si nevoile departe de acest taram de poveste.

Bucatele traditionale moldovenesti pregatite de bucatarii iscusiti satisfac dorintele celor mai

capriciosi clienti, vegetarieni sau gurmanzi. Cantitatea buteliilor de vin si a bucatelor depind de

doleantele si curiozitatea vizitatorilor. Succesul si calitatea inalta a deservirii este garantata

tuturor.

Degustarea vinurilor se face conform anumitor reguli: de la alb la rosu, de la tanar la batran, de

la sec la dulce, dupa care „finis coronat opus”, adica sfarsitul incoroneaza opera si vinul spumant

isi spune dulce si stralucitor cuvantul. Doritorii sa procure vinurile care le-au placut indeosebi,

au ocazia sa o faca in magazinul de firma al CVC „Milestiii Mici” care se afla chiar la intrarea in

galeriile subterane.

Branesti

Beciurile din Brănești sunt situate intr-o zona frumoasă de padure, în coasta Orheiului Vechi.

Pivnițele din Branești se întind pe o distanta de 58 km la o adincime de 60 m sub pamint si au o

suprafata de 75 ha.

Pivnitele din Branesti dispun de 2 sali de degustare cu

o arhitectura impresionanta, una dintre ele se afla

chiar în mediul subteran. Acestea sunt lucrate în lemn

și metal și reproduc imagini legate de cultivarea viței

de vie și de producere a vinului.

Remediindu-va în acest loc minunat, placerea va fi

mult mai mare cind veți degusta cele mai bune vinuri

si veți servi bucate traditionale, zeama ca la Branesti, placintele, mici ca la Branesti, tocanita din

iepure si alte bucate preparate de bucatari iscusiti.

Aici veti avea posibilitatea să savurați vinuri albe fine si roșii de colecție, vinuri spumante,

bucate tradiționale moldovenești.

Bibliografie

http://allmoldova.com/

http://vinuri.md

http://www.mihail.ro

http://www.sandrinio.ro

http://www.milestii-mici.md

http://www.pictorial.ro

http://itravel.md