2.principii cavitati amalgam

8/18/2019 2.Principii Cavitati Amalgam

1/15

Principii de preparare a cavităţilor pentru restaurări din amalgam

În leziunile carioase cu pierdere de substanţă dură dentară se recurge la untratament care constă în îndepărtarea ţesuturilor dentare alterate ireversibil cu refacereaulterioară a defectului rezultat ca urmare a instrumentării , în scopul refacerii integrităţii

morfo-funcţionale a dintelui în cauză.Această modalitate de tratament presupune o serie deetape ,faze , care pot fi împărţite astfel : ►tratament chirurgical ►tratament medicamentos ► tratament restaurator. Tratamentul chirurgical care reprezintă prima etapă în tratamentul leziunilor carioase simple are drept scop : • îndepărtarea ţesuturilor dure dentare alterate ireversibil de procesul carios, respect!nd principiul economiei ţesuturilor dure dentare indemne de leziune

• creerea unei preparaţii care prin caracteristicile sale să permită inserarea "i menţinerea restaurării în interiorul său, respect!nd cele # principii ale

biointegrării, respectiv: biocompatibilitatea , funcţionalitatea "i estetica , prevenirea recidivelor.

$rincipiile clasice de preparare a cavităţilor au fost enunţate de %lac& în '()*. +unt principii fundamentate pe proceduri sistematizate, "tiinţifice ce au la bază principii "ireguli mecanice "i fizice clare, care modifică morfologia coronară astfel înc!t să fierealizate condiţiile optime necesare pentru restaurarea morfo-funcţională a dintelui .Aceste principii sunt valabile "i azi în mare parte , mai ales pentru cavităţile ce vor firestaurate cu amalgam cu sau fără tehnici adezive , pentru restaurări directe cu aur sauinla-uri metalice .

$entru punerea în practică a acestor deziderate %lac& a descris o procedură

sistematizată în mai mulţi pa"i sau timpi de lucru cunoscuţi sub denumirea de principiilesau regulile lui blac& de preparare a cavităţilor.Acestea erau : -creerea formei de contur a cavităţii -forma de rezistenţă -forma de retenţie -realizarea formei convenabile, de facilitare a accesului -îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate , -finisarea marginilor de smalţ -curăţirea finală a cavităţii. Aceste principii au stat timp îndelungat la baza preparării cavitîţilor "i parţial ele se

păstrază "i în zilele noastre , mai ales în ceea ce prive"te asigurarea etensiei preventive , a

menţinerii "i stabilităţii restaurării precum "i a rezistenţei sale mecanice la solicitărilemasticatorii. a o cavitate care urmează să primească drept material de restaurare amalgamul deargint ,prepararea cavităţii presupune următoarele etape :

/ Deschiderea procesului carios şi realizarea conturului primar al cavităţii Această etapă de pregătire a cavităţii se referă la epunerea în totalitate a procesuluicarios prin deschiderea sa "i plasarea marginilor cavitătii în poziţia pe care acestea o vor avea atunci c!nd cavitatea va fi terminată "i finisată. 0orma de contur a cavităţii se vastabili înainte de a trece la prepararea propriu-zisă, acest lucru oferind avanta1ul evităriiunui sacrificiu inutil de substanţă dură dentară "i diminuarea riscului de subminare arezistenţei pereţilor cavităţii.Această etapă presupune imaginaţie din partea clinicianului

bazată pe eperienţă clinică.

'


2/15

În realizarea formei de contur a cavităţii care va primi o restaurare din amalgamvom respecta c!teva principii de bază:

- amplasarea marginilor cavităţii se face în plin ţesut sănătos scop în care se vor îndepărta în totalitate ţesuturile dure dentare alterate ireversibil

- conturul cavităţii va fi realizat p!nă la obţinerea unei 1oncţiuni amelo-

dentinare indemne de carie - se va îndepărta în totalitate smalţul subminat ,fără suport de dentină sănătoasă

precum "i prismele de smalţ modificate ca aspect "i culoare - marginile cavităţii vor fi plasate astfel înc!t să permită o bună închidere

marginală "i o bună finisare a restaurării - se vor plasa marginile cavităţii astfel înc!t să se evite zonele cariosusceptibile,

obiectiv realizabil prin situarea acestora în zonele indemne de carie, înafara"anţurilor "i fisurilor

- marginile cavităţii se vor plasa în zonele dentare supuse autocurăţirii "icurăţirii artificiale , evit!nd v!rfurile cuspizilor "i crestele marginale

- conturul eterior trebuie realizat din curbe line, unghiuri rotun1ite "i linii

drepte - conturul intern al cavităţii presupune relizarea spaţiului pentru un amalgam de

grosime suficientă, rezistent la fractură sub influienţa forţelor de masticaţie.anivelul feţelor ocluzale este necesară o grosime de ',2-3 mm."i acest lucru seobţine atunci c!nd peretele pulpar este plasat în dentină la ),2 mm. de 4A5

Cavităţile preparate pentru carii localizate în şanţuri şi fosete Acestea vor fi realizate în funcţie de gradul de afectare al smalţului "i de necesitateade a plasa marginile preparaţiei în ţesut sănătos.În acest scop:

- etinderea marginilor cavităţii trebuie să ţină seama de realizarea unei preparaţii care să permită accesul instrumentarului necesar preparării "irestaurării

- vor etinde marginile cavităţii p!nă în ţesut sănătos av!nd gri1ă să nulăsăm smalţ nesusţinut de dentină sănătoasă la marginea preparaţiei

- se plasează astfel marginile cavităţii înc!t să includă în totalitate înconturul lor "anţul sau foseta în care este localizat procesul carios.5acă lanivelul pereţilor preparaţiei se găse"te o fisură necarioasă aceasta nu va fiinclusă prin etinderea pereţilor preparaţiei ci ea va fi sigilată după ce s-a

plasat amalgamul - dacă eistă o leziune carioasă necavitară în smalţ dar radiografia sau alte

mi1loace de diagnostic ne arată că la nivelul dentinei această leziune

carioasă este prezentă, se va recurge la intrarea în smalţul aparent sănătos"i preparaţia va fi lărgită prin îndepărtarea în totalitate a smalţului ce aresubiacent dentină alterată astfel înc!t să permită îndepărtarea ei întotalitate, p!nă în dentina sănătoasă.

- atunci c!nd eistă 3 sau mai multe leziuni carioase situate în "anţuri "ifosete diferite ale aceluia"i dinte "i ţesutul integru care le separă are ogrosime de cel puţin ',2-3 mm., se va proceda la realizarea a 3 sau maimulte cavităţi distincte c!nd puntea de smalţ care le separă nu aregrosimea necesară sau nu are suport de dentină sănătoasă , ele se vor uniîntr-o cavitate unică

- liniile marginale de contur ale cavităţii depind de forma anatomică a

dintelui, de morfologia suprafeţei dentare pe care se lucrează. iar ţesutuldentar sănătos nu trebuie îndepărtat doar pentru a obţine o lărgire a

3


3/15

cavităţii $e faţa ocluzală marginile preparaţiei vor fi formate din liniicurbe , largi, care ocolesc cuspizii "i menţin , pe c!t posibil, morfologianormală a feţei ocluzale .6arginile eterne ale cavităţii trebuie să fienetede , să nu prezinte neregularităţi, forma etenă a cavităţii nu trebuiesă prezint unghiuri ascuţite, pentru a permite plasarea corectă a

amalgamului a premolarii superiori care prezintă un proces carios ocluzal situat în "anţulintercuspidian "i etins în "anţurile din fosetele meziale "i distale , preparaţia va lua unaspect 7 de pi"cot8 sau de 7fluture 7 care va avea partea cea mai îngustă în sens vestibulo-oral , situată în "anţul intercuspidian "i care păstrează integre , pe c!t posibil, pantelecuspidiene "i crestele marginale. Acest istm vestibulo-oral nu trebuie să depă"ească 9 dindistanţa dintre v!rfurile cuspizilor. a premolarii inferiori, atunci c!nd "anţul intercuspidian nu se găse"te situatîn centru feţei ocluzale , cavitatea ocluzală va fi mai apropiată de cuspidul cel maivoluminos. $eretele pulpar al cavităţilor ocluzale va fi preparat în dentină sănătoasă, la

),2-' mm. de 1oncţiunea amelo-dentinară asigur!nd astfel rezistenţa materialului derestaurare la forţele masticatorii aplicate ocluzal.

/ Realizarea formei de retenţie şi rezistenţă a cavităţilor Retenţia cavităţii se referă la forma preparaţiei care permite cel mai binerestaurării să reziste deplasării prin alunecare sau desprindere.+ub influienţa forţelor carese eercită asupra sa în procesul de masticaţie , restaurarea se poate deplasa în sens aialvertical; , mezio-distal sagital; , vestibulo


4/15

- cu c!t cavitatea este mai mare "i retenţia e mai dificil de obţinut iar pentru cavităţile etinse uneori sunt necesare mi1loace suplimentare deretenţie precum pivoturi parapulpare, "tifturi, cavităţi de retenţiesuplimentare , "anţuri reciproce în dentina restantă la o ad!ncime de '-3-# mm.

- transmiterea forţelor. :- nu se vor păstra porţiuni de smalţ fără inserţie de dentină sănătoasă

subiacentă sau porţiuni de smalţ subţiate, lipsite de rezistenţă.prismele desmalţ în cele mai multe zone ale suprafeţei ocluzale sunt paralele cu aullung la dintelui "i $entru a se realiza o cavitate rezistentă la forţele demasticaţie se cere ca :

- orientarea pereţilor trebuie să fie făcută astfel înc!t să fie perpendicularisau paraleli cu@pe direcţia de acest aspect trebuie avut în vedere la

prepararea rezistenţei cavităţii $entru a rezista la fracturi , pereţii desmalţ trebuie preparaţi la () sau în unghi obtuz'))-'')-''*; în raportcu suprafaţa eternă a dintelui .Bn unghi mai mic de () este predispus la

fracturi.$entru rezistenţa la fractură a amalgamului , unghiul dintre peretele lateral al cavităţii "i suprafaţa amalgamului trebuie să fie de C*-D) .

- lăţimea vestibulo-orală a preparaţiei este 9 din distanţa dintre v!rfulcuspidului vestibular "i cel oral.

- etensia marginilor cavităţii va avea în veder păstrarea unor cuspizi "icreste marginale susţinute de dentină sănătoasă. ?uspizii trebuieeaminaţi "i evaluaţi pentru a nu eista fisuri care să determine fracturiale acestora . 5acă un cuspid este prea subţire pentru a rezista forţelor demasticaţie , el va trebui întărit prin căptu"ire sau redus pentru a fi ulterior acoperit cu amalgam sau refăcut printr-o altă metodă de restaurare .

- se va asigura o grosime suficientă materialului restaurato în raport cuforţele pe care acesta le va suporta.În acest sens, o restaurare ocluzală deamalgam trebuie să aibă o grosime ocluzo-gingivală de cel puţin ',2-3mm. pentru a rezista fracturilor în timpul masticaţiei.

- atunci c!nd ,în urma preparării cavităţii "i ca urmare a evoluţiei procesului carios pereţii verticali sunt subtiri , ei vor fi scurtaţi pentru amări suprafaţa de secţiune "i vor fi refăcuţi ulterior cu amalgam sau cumateriale de obturaţie adezive sau incrustaţii.

-

/ Realizarea formei de convenienţă (convenabile, practică)

Această etapă presupune realizarea unei forme a preparaţiei care să permită accesul"i manipularea instrumentarului necesar restaurării dintelui, să ofere acces corect "i o bună vizibilitate în toate etapele de condensare a amalgamului..În acest sens un rolimportant îl au curburile line ,unghiurile rotun1ite "i liniile drepte ale formei de contur care permit adaptarea amalgamului la pereţii "i marginile cavităţii Această cerinţă estevalabilă pentru toate tipurile de cavităţi.

/ !ereza dentinei alterate restante =dată cu terminarea conturului etern "i intern al cavităţii se va face verificarea

1oncţiunii amelo-dentinare care trebuie să fie indemnă de carie.$entru a ne da seama deaceasta vom verifica dentina cu a1utorul sondei dentare rigide "i prin inspecţie, culoarea

acesteia.

E


5/15

În leziunile carioase mici "i medii, în general ţesuturile patologice au fostîndepărtate odată cu realizarea etapelor de lucru amintite.În cavităţile mai etinse , cu oafectare mai importantă a tesuturilor dure dentare, pe un perete gata preparat , într-oanumită zonă a acestuia , poate să răm!nă o mică cantitate de dentină alterată , adncităîntr-un perete.Aceasta va fi îndepărtată punctual fără a fi necesară modificarea formei sau

poziţiei peretelui respectiv al cavităţii. +ingura situaţie în care se cere îndepărtarea de la bun început a dentinei alterate întotalitate este în cavităţile profunde în care eistă de la bun început o afectare pulpară fărăsemne clinice ma1ore care să necesite o altă conduită terapeutică dec!t cea adecvată uneicarii simple "i unde , prin îndepărtarea dentinei alterate , se va stabili dacă eistă

posibilitatea unei reacţii favorabile a organului pulpar2.5e asemeni, în situaţia clinică încare se presupune posibilitatea unei deschideri accidentale a camerei pulpare în etapa deîndepărtare adentinei alterate, se va proceda la păstrarea acesteia , în condiţiile în care nueistă semne clinice de suferinţă pulpară , c!nd cantitatea acesteia nu depă"e"te '-',2mm.iar starea de reactivitate locală "i generală a pacientului este bună, cu alte cuvinte ,atunci c!nd eistă indicaţia unui coafa1 indirEect.Acest compromis presupune un tratament

adecvat al plăgii dentino-pulpare "i o monitorizare a evoluţiei în timp a tratamentuluiefectuat.

/ "inisarea marginilor cavităţii# Această etapă urmăre"te realizarea unei închideri marginale bune la nivelulinterfeţei preparaţie@restaurare "i o trecere c!t mai puţin denivelată între acestea .$rinfinisarea marginală se urmăre"te "i asigurarea unei rezistenţe mecanice optime at!t asmalţului c!t "i a marginilor restaurării.pentru realizarea acesteia se va ţine sema de : - direcţia prismelor de smalţ - prismele de smalţ secţionate să fie spri1inite pe supor de dentină sănătoasă , at!t lanivelul 4A5 c!t "i la nivelul marginilor eterne - localizarea marginilor preparaţiei - materialul restaurator "i zona de suprafaţă coronară pe care se aplică forţele masticatorii . $entru materialel de restaurare neadezive precum amalgamul dentar, finisareamarginilor de smalţ ale cavităţii se realizează astfel înc!t prismele de smalţ să aibă capătullor interior spri1init pe dentină, ceea ce va împiedica o posibilă desprindere a acestora "icreerea unei zone marginale retentive la limita preparaţie@restaurare. >deal pentru amalgam ar fi ca unghiul format la toate marginile de smalţ alecavităţii să fie de () însă cum planul ideal de finisare este greu de găsit clinic, estenecesar ca unghiul dintre peretele lateral "i suprafaţa pantei cuspidiene să fie mai mare pe

măsură ce cavitatea devine mai etinsă.?u c!t cavitatea este mai etinsă cu at!t pereţiitrebuie realizaţi mai convergenţi spre ocluzal. $ereţii cavităţii spre eterior trebuie realizaţi astfel înc!t să aibă conturul format dinlinii curbe ,unghiul de înt!lnire a două margini eterne de smalţ să fie rotun1it.6arginilede smalţ după finisare trebuie să fie c!t mai netede, c!t mai puţin anfractuoase.

/ Toaleta finală a cavităţii# Aceasta se efectuează după ce cavitatea a fost finalizată "i are drept scop săîndepărteze toate rezidurile de ţesuturi dure dentare rezultate ca urmare a instrumentării,urmele de salivă, de s!nge, ceea ce se obţine prin spălarea cavităţii cu 1et de apă călduţă dela unitul dentar , uscare, după care se procedează la un ultim control al cavităţii pentru a

detecta eventualele imperfecţiuni de preparare sau finisare.?a ultimă etapă înaintea

2


6/15

restaurării se va efectua tratamentul plăgii dentino-pulopare în raport de situaţia clinicăeistentă.

Cariile situate în gropiţele de pe feţele vestibulare sau orale ale molarilor

0orma acestor cavităţi va fi dependentă de gradul de afectare a substanţei duredentare . În faza iniţială a evoluţiei acestui proces cairos, afectarea ţesuturilor dure dentareeste minimă "i tratamentul său presupune înlăturarea ţesuturilor dure alterate ireversibil

p!nă în ţesut sănătos , în dentină sănătoasă, dincolo de 4A5, cu peretele pulpar plasat îndentină 5imensiunea cavităţii va fi în funcţie de gradul de afectare al smalţului "i dentinei"i de posibilitatea de a realiza o retenţie eficientă pentru amalgam.

Procesele carioase cu localizare pe suprafeţele netede ale dinţilor laterali. / "orma e!terioară a cavităţii# În procesele carioase cu localizare pe suprafeţele netede ale dinţilor laterali,respectiv faţa mezială sau distală, preparaţiile efectuate vor include sau nu, în localizarea

conturului , o suprafaţă proimală "i una ocluzală, rezultatul fiind o cavitate ocluzo- proimală tipică de cls. a >>-a. a aceste cavităţi se va ţine seama de faptul că ele suntcompuse dintr-o cavitate verticală "i una orizontală. 5acă eistă o carie minimă în dentină, cu smalţul demineralizat, aceasta poate firestaurată cu ?>+ după realizarea unei cavităţi tip 7tunel8dar longevitatea acesteia estemult mai mică dec!t o restaurare cu amalgam după realizarea unei cavităţi tip 7slot8 = preparaţie de cls. a >>-a trebuie să evite etinderea ocluzală mai mult dec!t estenecesar pentru a realiza accesul în scopul îndepărtării smalţului "i a dentineidemineralizate "i pentru a îndepărta smalţul nesusţinut de dentină sănătoasă.5acă eistăînsă "i o carie ocluzală , aceste 3 leziuni trebuie tratate separat "i doar atunci c!nd zona desmalţ care le separă nu este suficient de rezistentă sau nu este spri1inită de dentinăsănătoasă, cele 3 leziuni se unesc.?a "i la cavităţile de cls. >-a , "anţurile necarioase dar susceptibile se vor sigila.

Accesul la caria proimală se realizează prin creasta marginală. $reparaţia vaîncepe prin creerea unui orificiu în centrul crestei marginale cu o freză sferică care va

pătrunde înspre procesul carios p!nă c!nd se simte o senzatie de cădere în gol.$reparaţiase etinde vestibular "i oral p!nă la eliminarea ţesuturilor alterate la 4A5 "i p!nă eeliminat smalţul nesustinut de dentină sănătoasă. +malţul demineralizat trebuie îndepărtat.5acă demineralizarea sa este de suprafaţămai puţin de F din grosimea smalţului ; "i dacă pacientul poate să-"i reducă riscul decarie prin măsuri corect luate , se va opri etinderea preparaţiei "i se va îndepărta

superficial smalţul demineralizat. 5upă ce restauraţia de amalgam este realizată , smalţuldemineralizat va fi tratat pentru remineralizare prin fluorizări locale sau se va prote1a cură"ini fotopolimerizabile după gravarea acidă a smalţului. = preparaţie mai puţin etinsă este preparaţia tip slot, la care cavitatea ocluzală estelimitată la creasta marginală .În această situaţie vom lăsa în timpul preparării cavităţii

proimale "i a eerezei dentinei alterate o zonă subţire de smalţ proimal spre dintelevecin în scopul de a evita lezarea accidentală a acestuia. Aceasta va fi îndepărtată dupărealizarea în mare a preparaţiei cu a1utorul unui instrument de m!nă.

/ Realizarea retenţiei şi rezistenţei cavităţii de cls#a $$%a ?avităţile de cls.a >>-a sunt supuse unor forţe ce tind să disloce restaurarea în

direcţie sagitală "i@sau verticală.$entru anihilarea forţelor de dislocare sagitală mezio-

C


7/15

distală; se procedează la realizarea unei cavităţi ocluzale de retenţie la care se va urmărirelizarea acelora"i elemente de retenţie ca pentru o cavitate de cls.>-a.

$entru rezistenţă, această cavitate de retenţie de pe suprafaţa ocluzală trebuie săaibă dimensiuni vestibulo-orale de cel puţin ¼ din distanţa între cuspidul vestibular "i oral"i pereţii vestibulari "i orali ai cavităţii ocluzale să fie aproimativ paraleli între ei. Gu este

totdeauna necesară etinderea cavităţii în fosetele ocluzale dar această etindere c!ndeistă, împiedică deplasarea restauraţiei spre proimal. ?!nd cavitatea de cls. a >>-a are "i o cavitate ocluzală se vor respecta următoarelereguli :

- cavitatea ocluzală va respecta principiile de preparare enunţate la o cavitateocluzală ,av!nd însă un perete mezial sau distal lipsă.În această zonă deunire a celor 3 cavităţi va apare istmul .

- istmul de înt!lnire dintre cele 3 cavităţi va fi rotun1it ,- marginile cavităţii se etind în ţesut sănătos, cu smalţ nesubminat , dar se

are în vedere ca atunci c!nd pe suprafaţa ocluzală a dintelui eistă leziunicarioase , să se ocolească v!rfurile cuspizilor "i creasta marginală opusă

leziunii carioase , creasta oblică a molarilor superiori.+e va avea în vedereca prin conturul realizat să avem acces suficient pentru preparare "irestaurare , inclusiv a cavităţii proimale.$ere"ţii cavităţii ocluzale se fac

paraleli cu aul lung al dintelui.- În scopul relizării retenţiei la cavitatea proimală pereţii acesteia , respectiv

peretele vestibular "i oral , vor fi sco"i din contact cu dintele vecin "i vor fiu"or convergenţi spre ocluzal ,lucru valabil at!t pentru cavităţile tip slot cadealtfel "i pentru cavităţile tipice de cls. a >>-a ocluzo-

proimale.?onvergenţa pereţilor vestibular "i oral împiedică deplasareamaterialului de restaurare spre ocluzal. $reparaţia trebuie să aibă odimensiune mezio-distală de la ',2 mm. "i mai mult. a cavitatea tip &slot'

pentru a mări retenţia cavităţii se pot realiza 3 "anţuri adiacente, situate lacontactul peretelui vestibular "i oral cu cel aial, în dentină, la distanţă dezona de 1oncţiune amelo-dentinară ,pentru a evita riscul de a deschidecamera pulpară.Acestea se realizează cu o freză sferică de ),2 mm.astfelînc!t ele să fie distincte , să aibă cel puţin ),2 mm. în ad!ncime "i ),2 mm.în lăţime "i ele trebuie să fie plasate astfel înc!t să rîm!nă ),32-),2) mm. dedentină între sanţuri "i 4A5.

- 5acă cavitatea proimală este at!t de largă înc!t retenţiile nu sunt pe feţeopuse se va putea recurge la o altă metodă de retenţie cu adeziv pentruamalgam sau "tifturi orizontale sau verticale parapulpare.

-

$eretele gingival al cavităţii verticale va trebui cobor!t sub punctul decontact la '-',2 mm., el va fi drept, aproimativ perpendicular pe aul lungal dinteluiunghi de () ; "i chiar cu o u"oară înclinare spre peretele aial ,în funcţie de etinderea leziunii carioase.Aceasta previne eistenţasmalţului nesusţinut de dentină la periferia preparaţiei gingivale. În scopulmăririi retenţiei se poate efectua un "anţ la locul de înt!lnire a celor 3

pereţi..În sens mezio-distal peretele gingival trebuie să fie de '-',2mm.dacă procesul carios se etinde p!nă la 4A5 sau mai mult.

- $eretele parapulpar aial; trebuie situat în dentină sănătoasă. 6a1oritatea cavităţilor de cls. a >>-a au acces ocluzal.5acă procesul carios este la

1oncţiunea smalţ-cement este mai conservator să se folosească pentru prepararea cavităţii

calea de acces vestibulară sau orală.Acest tip de preparaţie se nume"te 7prin gaura cheii8

D


8/15

"i cavitatea va fi sub punctul de contact.6arginile cavităţii vor fi în cement sau în dentină"i trebuie să facă () cu suprafaţa eternă a dintelui. În cazul în care lipse"te dintele vecin sau , datorită unei treme sau unei distrucţiicoronare a dintelui vecin sau atunci cînd eistă o cavitate proimală pe dintele vecin ,

procesul carios va putea fi tratat prin realizarea unei cavităţi atipice tip casetă însă "i aici

marginile cavităţii vor trebui să facă un unghi de () cu suprafaţa eternă a dintelui. Healizarea formei de convenienţă, eereza dentinei alterate restante nu comportădeosebiri esenţiale faţă de celel de la cavitaţile de cls.>-a. 0inisarea marginilor cavităţii se va efectua la o cavitate de cls,a >>-a at!t la cavitateaocluzală, c!nd ea eistă, c!t "i la cavitatea proimală.6arginile de smalţ ale cavităţiiverticale vor trebui să fie c!t mai puţin anfractuaoase , netde, pentru a permite o adaptarecorectă a amalgamului iar locul de înt!lnire dintre cavitatea verticală cu cea orizontală ,respectiv istmul, va trebui te"it, u"or rotun1it. Ioaleta finală a cavităţii se supune rigorii regulilor de1a amintite la cavitatea decls.>-a.

Prepararea cavităţilor situate pe suprafeţele vestibulare şi orale ale dinţilor laterali nscopul restaurării lor cu amalgam

?avităţile de cls. a J-a nu pun probleme din punct de vedere al abordării procesuluicarios care este epus direct vederii "i accesului "i nici din punct de vedere al rezistenţei,ele nefiind situate pe zone epuse direct presiunilor masticatorii. 0orma de contur a cavităţii trebuie realizată astfel înc!t să asigure îndepărtarea întotalitate a ţesuturilor dure alterate ireversibil, smalţul modificat de aspect "i culoare de lamarginile cavităţii. Hetenţia cavităţii se obţine prin înclinarea divergentă a pereţilor laterali ai cavităţiispre peretele aial conve.. 0inisarea marginilor cavităţii constă în realizarea unor margini netede,cu linii curbe,fără unghiuri eterioare .

*


9/15

avităţi clasa $

(


10/15

avităţi clasa a $$%a

avitate tip slot

')


11/15

''


12/15

avitate tip casetă

avitate tip şanţ (galerie)

'3


13/15

avitatea tip tunel

avitatea clasa a *%a

'#


14/15

'E


15/15

'2

2.principii cavitati amalgam

Documents