8/18/2019 7-15-1

1/7

Cap 7 produsele derivate

Val mobiliare repr acele produse bursiere din contractele dintre

emitenti(vanzatori) si benefciari( cumparatori) prin care se prevede ca acestora

din urma li se conera drepturi asupra unor active ale emitentului la o scadenta

viitoare ,conorm prevederilor contractului.

1.Contractul futures

Repr intelegerea ditre 2 parti de a vinde sau de a cumpara un anumit activ la un

pret si la o data prestabilite ,ceea ce ace din acest contract un titlu fnanciar

rezultate din urmatoarele caracteristici:-obligatiile partilor se stipuleaza un doc

standardizat(ctr-ul), care este negociabil pe pata sec sau de la bursele care ac

tranzactii utures;-creditorul obligatiei contractuale are de ales intre doua

variante: la scadenta sa accepte eecut in natura prin preluarea activului care

repr obiectul contractului si sa vanda ctr pana la scadenta;-debitorul are 2

var:sasi onoreze obligatia in nat si sati anuleze pozitia de debit prin cump de labursa a aceluiasi tip de ctr;-ctrtele sunt cotate zilnic ; ca urmare , cal lor de piata

!uztuaza in unctie de rap cerere-o.scopurile in care se inc"eie ctr utures sunt:-

pt plasament, cel care le cumpara sperand intro crestere a val lor pe durata de

viataa acestora;pt obt de profturi prin #ocul la $ursa;prin acoperirea riscului la

activele pe care titl respective se bazeaza.

Principiul de funct a pietelor futures este simplu:doi operatori care au

riscuri opuse su care anticipeaza dierit evolutia cursurilor sau a ratelor se pun de

acord pt a scba o suma det dintrun activv fn la o data viit pt un pret convenit in

avans.pt a se acoperi pe piata utures un operator trebuie sa ia o poz inversacelei la vedere(numerar) pe care o are.intrucat preturile la ctr utures la diverse

scadente variaza i acelasi sens cu pretul cas" al intrum fn suport, pierderea pe

care o poate avea pe pozitia cas" sa fe recompensata prin castigul care va di

realizat pe piata utures si invers. %amera de compensatie se interpune intre

vanzator si cumparatr asigurand garantia bunei fnalizari a ctr.

Ctr fnanciare utures pot imbraca orme di in ctie de natura activului

suport :futures pe rata dobanzii(un ctr utures pe rata dobanzii feaza pretul

unui titlu la livrare sau la primire la o data viitoare. Riscul cresterii ratei este

acoperit printro vanzare utures iar cel de scadere a radei se acopera printro

cump utures.castigul realizat vanznd ctr utures si rascumparand mai putinscump( in caz de scad a cursurilor) permite compensarea pierderilor la pozitia

cas"; futures pe indici bursieri(este bazat pe un indice caren u da posib la o

livrarefzica de titl suport. &ste un anga#am de livrare sau de acoperire a unei

sume certe eprimata in moneda su egala cu un multiplu al unui undice det la o

scadenta prestabil. 'oate contr cu indici dau loc la plati in numerar si imbraca

orma de contr la termen sau utures pe indici ;futures pe devize(stabil crusul

de scb al unei valute pt o suma det de devize ( la livrare sau la primire), la o data

viit cand cump si vanz are obligsa accepte sau sa livr valuta suport.

2.optiunile. o opt este un ctr prin care cump are dreptul de a cumpara ( opt call) sau de a vinde (optput) o cant de titl la un pret det in scbul unei sume

8/18/2019 7-15-1

2/7

in timpul per certe.in ct de natura drept pe care il da vanz opt pot f de

vanzare(cnd cump doband dreptul de a vinde activul)de cumparare cand cump

doband drept de a cumpara activul.

*iata operat(conditionata) este o piata organiz si standardiz prezentand urm

caact mai imp:a) durata de viata a opt (este in gen de maim + luni.b)standardizarea scadentelor diera in unctie de nat titl suport astel: -pt opt pe

rata dob si devize ,scadentele sunt in martie ,iunie ,sept si dec;-pt opt pe ind

bursieri si pe act scad sut cele luni cecme mai apropiate si la min o scad

trimestriaa sau numai pt scaden trimestr;c)pretul de eercitiu . sunt cotatt mai

mte preturi de eerciti pt opt pe utures si pe actiuni;d) standardiz sumei. Val unui

ctr coresp primei sau pretului optiunii pt o actiune multiplicat cu nr actiunilor din

ctr;e) constituirea depozitului de garantie.vanzatorul trebuie sa verse un depozit

de garantiecare este a#ustat zilnic in ctie de ev titl suport.

*iata optiunilor este mul mai variata decat piata utures si cupr optiunea pe

actiuni:in cazul pietelor oarte volatile cump unei actiuni call pe actiuni prezinta

mai putine riscuri decat cump directa de actiuni deoarece pierderile potentiale

susnt limitate la pretul de revenire la pozitie;optiuni pe indici bursieri au ca

titlu suport un indice multiplicat care prin constructia sa oera imaginea unui

portooliu diversifcat.permite investitorilor sa se prote#eze contra !uctuatiilor

pietei.;optiuni pe titl de imprumut.  opt pe rata dobanzii repr dreptul de a

cumpara sau de a vide o cant det de titl la un pret det pt data viit;opt pe devize

repr dreptul de a cumpara sau a vinde o anumita cand de valuta la o data viit si

la un pret det;opt pe futures nanciare.  opt pe utures pret dreptul dea a

lua pozitie long sau una s"ort pe ctr utures.

Cap 8 produse sinteticeValorile mobiliare sintetice rezulta din combinarea de contracte

futures,de vânzare si cumpărare.din comb de opțiuni put si call;din comb între dif tipuri de futures si

optiuni;reprez titluri financiare de tip "Cos"(ex contractele pe indici de bursa). Tranzacții Futures pe

indici bursieri:Pe piața bursiera,contr futures reprez un acord de voința pt a vinde sau cumpara un

activ financiar: A) intr'o anumită cantitate; la un preț prestabilit la încheierea contractului C) cu

lichidarea i viitor Contractele futures au caracteristici: -standardizarea condițiilor contractului privind

natura activului suport si cantitatea contractata. -prevăd un term de executare,luna specificata pt

lichidare. -prețul contract futures este stabilit de bursa prin neg si contractarea aceste piețe

organizate,prin confruntarea directa a cererii si ofertei pt fiecare contract standardizat. -actualizareazilnică a contractelor futures -lichidarea contractului se poate fce :prin predarea/primirea activului

negociat sau prin lichidarea poziției printr'o Operațiune de sens contrar,adica prin compensare. Sunt 2

situații posibile: A) indiciile este superior prețului futures-in aces caz cei cu poziții Short plătesc celor

cu poziții long; B)indiciile este inferior prețului futures-in acest caz cei cu poziții long plătesc celor cu

poziții Short.

Cap 9 fonduri mutuale

/ondurile mutuale sunt soc civile constituite in scop de investire a res banesti ale

membr lor intrun portooliu diersi de val mobiliare.ele isi des activit prin intermunei soc de adm a ondului pt ca ondul nu are personalit #uridica,el find o

8/18/2019 7-15-1

3/7

asociere de pers ce pun impr ond banesti in scop invest lor in active ale pietei de

val mob./ondurie mutuale au ca obiect mobiliz resurselor fn atrase , pin emis de

titl(certi de invetitor,titl de particip sau unitatii)de la populatie su persoane

 #uridice si plasarea lor inn val mob.0n ond desc"is poate f constitde un grup de

pers fz sau #uridicesub conditia acumul unui minimim de capital( in sensul de

ond banesti snu cap social).caracteristicca unui ond mutual e aceea ca peparcursul unctionarii prezinta un capit variabil det de di dintre nr intrarilor de

membri(cei care cump titl de particip) si nr iesirilor de membrii(aceia care solicit

societ de depozit sa isi rascump titl de particip).acest cap se modi zilnic in ct de

intr si retragerilor din ond.a2a carac ar f oerta publica continua de titl,care este

deaptp cea care perminte cumpararile si rascump zilnice.toate pers care decid

constit unui as de nd se vor numi membrii initiali.acestia vor alege primul

consiliu de incredere a ondului astel constituit./ondul mutual prin %onsiliul de

incredere si adunarea generala a investitorilor are trei atrib: intoc ctr de soc civila

, realiz reglem interne ale ondului,realiz prospect de emis al titl de

particip.%onsiliul de incredere este cel care inc"eie ctr de adm cu o soc de admaut de %omisia 1at a val mobiliare. oc de adm este o soc com pe act aut de

%omisia nat de val mobiliare sa des aceasta activ de sine statat si

independentade orice alta activit.oc de depozit este o soc com pe actiuni aut de

comis national de val mob sa indept aceasta activ, aceasta primind activele

ondului si prelucreaza si evid titl.toti cei care investesc intru ond mutual

contribuie la ond cu o suma de bani.in scbum acesteia investit va primi un

anumit nr de titl de particip care pot f dierent pe grad de risc proportional.

Cap 10 SSI!"I#eIn rom ssif sunt societăți comerciale acțiuni care au ca obiectiv exclusiv de

activitate intermedierea de valori mobiliare.ele vor avea la înființare un nivel minim de capital social sivor menține pe tot parcursul desfășurării activității un anumit nivel de capital.ssif-urile se deosebesc

fata de celelalte societăți comerciale prin aceea ce rulează sume mari de bani aparținând publicului

investitor,comparabile ca mărime cu cele rulate de bănci,motiv pt care pot fi catalogate din acest pct

de vedere drept niște veritabile minibanci.iata de ce CNVM a instituit măsuri sporite de protecție a

clienților ssif-urilor,generic vorbind a investitorilor.im aceasta ordine de idei ssif-utile mențin la anumiți

parametri doi indicatori: capitalul net si gradul de îndatorare al societății.este vb așadar de conceptul

de lichiditate care in sensul in care este utilizat in calculul capitalului net diferă de conceptul de

lichiditate asa cum este utilizat in general in contabilitate.formula de calcul a celor doi indicatori este :

1) capitalul net=valoarea actualizata si ponderata a activelor pieței de valori mobiliare-valoareadatoriilor.activele pieței de valori mob sunt acele active in care ssif pot sa investească in virtutea

obiectului lor de activitate.ele sunt: a) sume in cont curent la bancile comerciale;B) certificate de

depozit; c)depozite la term si alte instrumente care evidențiază depuneri la bănci comerciale; d) titluri

de stat; e)valori mobiliare care au fct obiectul unei oferte publice; f) titluri de participare la fond

mutuale; g) sume datorate de clienți pt val mobiliare cumparate in numele lor. Unui proces de

actualizare care se realizează pt fiecare tip de activ in parte: 1)in cazul acțiunilor si obligațiunilor cotate

la BVB sau pe RASDAQ- in calcul se va lia valoarea de piața al acestora.2) in cazul activelor înscrise

la punctele a), , c), de mai sus valoarea de poată este egala cu valoarea contabila; 3) in cazul

titlurilor de stat si a titlurilor emise de autorități ale administrației publice locale se ia in calcul val depiața ; 4) in cazul titlurilor de participare la fondurile mutuale valoarea actualizata o reprez val unitara a

8/18/2019 7-15-1

4/7

activelor nete anunțată de fond. Unui proce de ponderare: fiecărui activ i se va aplica un coeficient de

risc diferențiat in funcție de gradul de risc atribuit fiecărui activ.astfel va valoarea actualizata si

ponderata a activelor pieței de valori mobiliare=valoarea actualizata-valoarea actualizata X coeficientul

de risc corespunzător. Gradul de îndatorare=datorii=15=15 Funcțiile ssif: 1) generează un mecanism

de atragere a capitalului prin punerea in leg a celor care au bani; 2) generează un mecanism alprețurilor pt evaluarea investițiilor; 3) generează un mecanism pt investitori de transformare a

investițiilor in lichidități; 4) proliferare a produselor pieței. 1- rolul de atragere a capitalului: intermediat

financiar reprez o instituție publica sau privată care acționează in nume propriu sau ca intermediar

 între un posesor de fonduri si o pers care are nevoie de aceste fonduri. 2- rolul de mecanism al

prețurilor: piața valorilor mobiliare prin intermediul bursei de valori București si al pieței RASDAQ,

furnizează un mecanism al prețurilor care sa ofere investitorului o imagine reala a valorii investiției

sale. 3- mecanismul Dr transformare a investițiilor in lichidități: investitorii doresc sa'si transforme

disponibilitățile banesti in investiții.ssif doresc sa realizeze acele investiții pt clienții lor care sa nu

implice o pierdere majora in ce privește valoarea investițiilor. 4- proliferarea produselor pieței: ssif suntde asemenea generatori de produse financiare prim aceea ca studiază necesitățile clienților

furnizandu'le acestora numeroase posibilități de a'si investi banii. Pt a înțelege mai bn organizarea si

modul de funcționare al unei firme de intermediere consider utila comparația cu o firma de producție.ei

 își bazează selecția de valori mobiliare pe :condițiile economice;creșterea economică proiectata;

condițiile curente ale pieței;interesul publicului investitor.intr'o ssif personalul care lucrează in relația cu

clienții trebuie sa fie agenți de valori mobiliare autorizați de CNVM.acestia lucrează împreuna cu cei

din departamentele de cercetate ale firmei pt a oferi valorile mobiliare cele mai potrivite dorințele si

solicitărilor clienților.in mom in care un agent de valori mobiliare efectuează tranzacția intra in acțiune

zona de producție.angajatii din zona de producție se ocupa de: efectuarea tranzacției; întocmirea deintrgistrari referitoare la efectuarea tranzacției; expedierea banilor; mișcarea valorilor mobiliare in

conturi.

cap 11 Structura or$ani a SSI

in ct de gama activit pe care le des si de serviciile pe care le oera clientilor lor

3/urile se pot cls in :a% rmele ce asi$ serv complete, find cele care au

struct organiz.aceste frme trebuie sa dispuna de o aut prin eect tuturor activit

pe care le poate desas 3/urile. /irmele care des serv completedispun si deservicii de dezvoltate de cercetare si a analizei pietii si produsele lor.b% rmele

ce asi$ servicii specializ sau restranse sunt specializ in a desasura numai

una sau mai multe activitati( dar nu toate).eista frme care eecuta tranzactii

numai in baza ordinelor primite de la alte 3/0R3(nu lucreaza direct cu

investitorii) sau cu mai multe frme care lucreaza cu clientii de un anumit tip de

e cu invessti institutionali sau numai cu mici invstitori.si in R eista investit

care au incep sasi concentreze activit in oerirea unor anumite servicii. 4e e:-

3/0R35& orientate catre satis nevoilor micilor investitori 6

(romfm;unicapitol,bro7er,gelsor) care au retelele de fliale si sucursale bine

dezv;-3/0R35e orient catre investit institutionali( $38; 4910$30;%9*3'95

8/18/2019 7-15-1

5/7

&%0R3'3&;85$95 V95R3 $3539R&); ssiuri orientate catre piata primara in

sensul eect de plasamente intermediare ( 3V bro7er;sansa; sita fnance)

cap 1& ''

bvb construieste in prez o piata competit in &uropa %entrala si de est.$V$ oera

oport de fnantare pt companiile care vor sa atraaga investitii din piata de capital

din R.)isiunea bvb este de a tras piata de capit locala intrun intrum activ de

fnant a econom roman.iziune. b $Vb este de a contrui una din cele mai

perormante piete de capital din europa centrala si d est prin crearea de oport

atractive pt companii si invest intr un mediu dinamic si transparent. S*"+*,-I,

'' va continua sa ofere suportul necesar pt inceierea cu succes a

ofertelor publ pt companiile de stat /sa listeze noi companii private si sa

atra$a un nr cat mai ridicat de invest activi.obiectiv c"eie repr transparenra

pe piata de capital locala a cel mai bune practici internat.

'vb sectoare - in funcție de tipul de valoare mobiliară cota bursei este structurata pe 3 sectoare:1) sect valorilor mobiliare emise de pers juridice romane.in acest sect sunt înscrise acțiunile

societăților comerciale deschise.inscrierea unei societăți emitente la cota bursei trebuie sa fie făcute

de către o societate de valori mobiliare numita inițiatoare care are îndatorirea de a reprez si susține

societatea emitenta in procedura de înscriere, de a înainta documentele emitentului la bursa. 2) sect

obligațiunilor si altor valori mobiliare emise de către autoritățile administrației publice centrale si locale

si de către alte autorități.procedura de înscriere la cota a acești tip de valori mobiliare este cu mult mai

simpla deoarece aceste tipuri de valori mobiliare au condiții Dr emisiune aparte.obligatiunile si aptr

valori mobiliare emise de către autorități ale administrației publice centrale si locale sonde către alte

autorități sunt de drept admise la cota din momentul primirii de către BVB a respectivuluidocemt deemisiune si a plății comisionului prevazut Dr procedurile bursei. 3) sectorul internațional. Înscriere la

cota bursei in sect internațional a valorii mobiliare emise de o pers juridică straina trebuie sa fie făcută

prin intermediul unei societăți de valori mobiliare membre a asociației bursei.

1.Cate$orii de cotare: 1. Categoria II (de baza): principalele cerințe pt înscrierea in ctg a II-a

sunt: efectuarea unei oferte publice primare in scopul de a plasa pe piața valori mobiliare emise in

condițiile prevăzute de legea nr 52/1994 si regulamentele CNVM ; înregistrarea la oficiul de evidentă a

valorilor mobiliare ; liberă transferabilitate a valorilor mobiliare; furnizarea de servicii adecvate către

Deținătorii de val mobiliare; furnizarea de informații; plata comisioanelor 2. Categoria I - principalelecerințe pt înscrierea in ctg I care se Adaugă celor prevazut pt înscrierea in ctg de baza sunt: perioada

de activitate de minim 3 ani; realizarea de profit net in ultimii 2 ani de activitate; personal de conducere

recunoscut pt competentă profesională si integritate morala.

1.indici bursieri sunt produse sintetice ce eprima evolutia cursului val

mobiliae pe o anumita piata.1ecesit introducerii indicilor bursieri a ost det de

eist unui produs bursier prin care sa se realizeze urmarirea in asamblu a pietii

respective si care sa nu re!ecte doar evolutia unui singur titlu cotat. Rolul unui

indice bursier este de a re!ecta evolutia de ansamblu a pietii la care se

reera.primul indice bursier a ost al lui 4o ?+@.4aca initi al indicii bursieri au ost contrstuiti doar pt actiuni

8/18/2019 7-15-1

6/7

astazi eista indici care urm evolutia altor titl de val, cum ar f obligatiunile sau

titl emise de ondurile mutuale.3ndicii bursieri se cls dupa mai mte criteii si

anume : a% dupa val mobiliare in raport de care se construieste

indicele,intl : indici bursieri pt actiuni,indici pt obligatiuni,indici pt titl emise de

ondurile mutuale si alte instit de acest el. %ei mai raspanditi indici care se calc

in apr toate tarile din lume unde e o piata de capital sunt indicii pt actiuni.b% infctie de modul de calcul intl:>.indici din prima generatie care se calc in gen a

o simpla medie aritm a cursului actiunilor componente,2. indici bursieri din

generatia a2a al caror carac principale sunt (cupr un nr marede frme;actiuni

componente apartin mai multor domenii de activitate ( mai putin in cazul indicilor

sectoriali);metodologia lo de calcul pp de ce mai mlte ori ponderea actiunilor cu

cursul bursier sau capitaliz bursiera.c% in fctie de $radul de cupr:indicii bursieri

se cls in : indici generali ai pietii care cupr actiuni apartinand ai multor domenii

de activ sa eprime cat mai bine strucctura pietei respective si ev econom in

ansamblul ei.(19daA >BB,ste,bet,da);indici sectoriali care re!ecta ev unui sg

sector al econom: ind etractiva,automob,tranporturilor,constructii; d% in fctiede intervalul la care sunt calc indici2-indci calc in timp real ,deobicei cupr

inrte >Csec si > min, indici calc doar la s zilei de tranzactionare;e%dupa aparten

val mobiliare care intra in calculul indicelul la una sau mai mte piete de

capital:-indici ce cupr in porto lor de actiuni cotate pe o sg piata bursiera,fe act

unor frme auto"tone,fe ale unor frme sraine;-indici mondiali carre iau in calcul

actiuni ce coteaza diverse piete ale lumii si care au criterii suplim reeritoare la

tarile care intra in calcul pe langa criteriile stabilite( indici ran7-russel,orld stoc7

inde)f% in fctie de tipul pietei de capital pe care sunt calculati indicii,

eista: -indici specifci pietei bursiere(RasdaA-c);-indici ai pietii etrabursiere

(rasdaA-c);$% in raport cu institutia care calculeaza indicele avem :-indiciofciali,calc de catre organism abilitate ;-indici calcl de instit pietei de capital in

colab cu publicatii fnanciare,cum ar f '"e Dall treet

8/18/2019 7-15-1

7/7

prin vânzarea acestora către vechii acționari sau investitori noi care cumpara drepturi de

subscriere,emisiunea de acțiuni prin încorporarea de rezerve si distribuirea acestora către vechii

acționari proporțional cu nr de acțiuni vechi deținute.a existat o preocupare veche fata de conceptul de

risc si formele pe care le îmbracă acesta.a prezenta riscul ca pe un eveniment obișnuit ar fi o greșeala

flagranta de abordare.existenta riscului induce o serie de manifestări interne caracteristice psihologieisubiectului uman.daca am dori sa caracterizam o situație vom fce in mod categoric apel si la noțiunea

de risc.riscul este un fenomen caracteristic oricărei activități umane.nu se poate pune problema

eliminării riscului ci doar a diminuării lui.riscul capată semnificație in momentul in care este

conștientizat.putem considera analiza riscului tocmai ca o parte a conștientizării acestuia.atitudinea

subiectelor umani vizavi de risc ii separa pe aceștia in 2 categorii: riscofili si riscofobi.riscofilul este cel

ce își asuma riscul in schimbul unei remunerații pe măsura riscului asumat.riscofobul este cel ce

 încearcă in orice situație sa'si diminueze riscul. Comentariul Von Neuman-Morgenstern: calculează

prima derivata a utilității așteptate in condiții de incertitudine.ei au presupus ca in general investitorii

aleg loterii prin loterie intelegandu'se o variabila in care sunt specifice veniturile posibile asociate cuprobabilități.aceasta abordare a făt criticata deoarece ea pornește de la premisa ca agenți cunosc

probabilitățile de realizare a veniturilor. Comentariul lui Savage : el afirma despre utilitatea așteptata ca

ia forma unei alegeri având mai ales caracteristica unei stări probabile decât caracteristica unei

loterii.spre deosebire de Von neuman Morgenstern pt Savage probabilitățile sunt mai degrabă obținute

decât date având un puternic caracter subiectiv.. Comentariul lui Friedman si Savage: ei au pus in

evidentă legătura care exista între comportamentul investitorilor vizavi de risc ai semnul matematic al

derivatei a doua a funcției de utilitate.funct de utilitate pt un investitor cu aversiune fata de risc are

concavitatea orientata in jos.derivata a doua pt aceasta funcție de utilitate este negativă. Funcția de

utilitate pt un investitor cu aversiune fata de risc : pt un investitor ce manifesta preferința fata de riscfunct de utilitate este orientata cu concavitatea in sus.derivata a doua a funcției de utilitate este

pozitivă. Funcția de utilitate pt un investitor cu preferința fata de risc: astfel ne apare in mod evident

faptul ca analiza investițională pe care o realizează destinatarul de capital va tine seama atat de

situația Economico-financiară a organizației economice in care dotate sa investească cat si de

atitudinea lui fata de risc astfel apus caracteristicile funcției de utilitate proprii.