cercetari de marketing in educatie

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Extensiunea Sfântu Gheorghe

Cercetari De Marketing In Educatie

Dr. Laura Olteanu Student: Grunzu Marius

Sfântu Gheorghe

2013

INTRODUCERE

În vederea realizării acestui proiect, am ales spre analiză serviciile de

învăţământ din România. Alegerea este motivată de faptul că învăţământul

reprezintă, pentru toate ţările lumii, unul dintre serviciile cele mai importante

din categoria celor finanţate de la buget. El are rolul de a forma cadrele

calificate necesare ramurilor economiei, de a realiza educarea permanentă a

oamenilor, de a stimula şi facilita procesul de instruire generală, contribuind

astfel la dezvoltarea societăţii, la creşterea economică.

Fenomenul cunoaşterii stă la baza progresului societăţii, supravieţuirea,

dezvoltarea şi succesul atât a societăţii cât şi a organizaţiilor fiind asigurate de

resurse strategice precum informaţia şi cunoaşterea. În ultimii ani, reprezentanţi

de seamă ai unor diferite domenii de activitate au afirmat că lumea intră într-o

eră numită "Economia Cunoaşterii", că are loc o "Revoluţie a Cunoaşterii", ale

căror efecte se vor face simţite la nivelul tuturor ţărilor de pe glob.

Educaţia şi formarea permanentă constituie cea mai bună cale pentru

fiecare de a lua contact cu provocarea schimbării.

În România, învăţământul superior este cel care generează specialiştii care vor conduce într-un viitor apropiat societatea şi economia românească integrată în Uniunea Europeană. Realizarea unei conduite orientate spre calitate constituie o constrângere majoră în procesul de integrare europeană a României fiind în acelaşi timp “elementul vital pentru atingerea unei economii prospere” (M.Juran). O importanţă majoră o are în această privinţă componenta educaţională, nu numai sub aspectul calităţii prestaţiei ci în însăşi integrarea nevoii de calitate în cultura naţională.Educaţia este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale şi al dezvoltării, dar pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăţi echitabile , bazată pe cunoaştere. Ar

trebui ca şcoala să ţină cont de marile schimbări ale lumii moderne şi să recţioneze prima, schimbînd sistemul educaţional vechi cu unul modern..Este ciudat, dar sistemul educaţional este deosebit de inert şi este cel care de multe ori se schimbă ultimul. Necesitatea de adaptare a instituţiilor de învăţămînt la schimbarile mediului, la nevoile individuale ale clienţilor presupune implimentarea marketingului în obiectul de activitate al acestora, cu scopul îmbunătăţirii serviciilor, menţinerii şi promovării acestor servicii în condiţii de maximă eficienţă. Anume marketingul educaţional ar trebui să configureze viziunea unei şcoli a secolului XXI şi să pregătescă elevii pentru viitor. Tehnologiile informatice sunt cele care vor putea produce schimbările în educaţie, pentru că aduc oportunităţi deosebite de predare şi învăţare. Abilitatea de a crea medii de învăţămînt utilizînd calculatoarele şi internet va influenţa în viitorul apropiat toate sferele de educaţie.

Rolul marketingului educaţional constă în:-Definirea şi cunoaşterea, pe de o parte, a pieţei şi a competiţiei, iar pe de alta, a ţintei, adică a consumatorului de produse şi servicii;-Definirea şi asigurarea produselor şi serviciilor potrivite în cantităţile potrivite, la timpul, locul şi preţul potrivit;-Orientarea către consumatori prin cunoaşterea modului în care preferă serviciile educaţionale, cât şi a mijloacelor care îi vor încuraja să cumpere serviciile educaţionale;-Orientarea către consumatori prin anticiparea nevoilor şi dorinţelor lor;-Crearea nevoii (dependenţei) de servicii educaţionale şi stimularea unor noi nevoi prin calitate / reputaţie, beneficii tangibile, diferenţiere şi avantaje suplimentare;-Stabilirea unor strategii specifice de marketing, către donatori şi către deţinătorii de fonduri: instituţii ale administraţiei centrale sau locale, agenţii ale acesteia, agenţi economici, persoane private etc.

Conceptul de marketing educaţional

Cînd se vorbeşte despre marketing mulţi asociază această ştiinţă cu publicitatea, promoţiile atrăgătoare sau apelarea la trucuri înşelătoare. Aplicarea marketingului în cadrul domeniului educaţional nu trebuie confundată sau asociată cu aceste opinii. Mai exact se poate afirma faptul că implimentarea marketingului în cadrul sistemului de învăţămînt constă în definirea şi dezvoltarea unui program educaţional ce întîmpină nevoile specifice ale unui grup de indivizi şi totodată reprezintă actul comunicării cu aceştia într-o manieră, care să presupună un schimb de valoare avantajos pentru ambele parţi. Marketingul educaţional reprezintă capacitatea de a planifica şi conduce schimbul de relaţii dintre instituţii şi un public foarte variat. Pentru a se realiza aceste conexiuni, este necesară implicarea instituţiilor în studierea nevoilor pieţei, în elaborarea celor mai potrivite programe şi servicii, şi de-abia apoi, în folosirea efectivă a preţului, comunicării, distribuţiei şi promovării.

Aplicarea marketingului în sistemul educaţional înseamnă conceperea unor programe de instruire adecvate nevoilor specifice indivizilor dintr-o comunitate şi implementarea unor sisteme de comunicare capabile să permită un schimb avantajos, de informaţii şi de valoare, pentru părţile implicate în proces.

Numarul absolventilor pe niveluri de educatie Anul 2008

Anul 2005/2006 2006/2007 2007/2008Invatamant Gimnazial

231.8 219.5 ...

Invatamant Liceal 185.3 187.6 ...Invatamant Profesional

150.2 133.8 ...

Invatamant Postliceal

15.9 12.7 ...

Invatamant Superior

112.2 125.5 ...

Tabelul nr.1http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do

Numarul absolventilor pe niveluri de educatie (grafic)

Invatamant gimnazial

Invatamant liceal

Invatamant profesional

Invatamant postliceal

Invatamant superior

0

50

100

150

200

250

2005/20062006/20072007/2008

Grafic nr.1

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do



Concluzie

Corelat cu diminuarea populatiei scolare, numãrul absolventilor a scãzut continuu în învãtãmântul preuniversitar, cu exceptia învãtãmântului liceal, unde s-a înregistrat o crestere cu 1,2% comparativ cu sfârsitul anului scolar 2005/2006.

La sfârsitul anului scolar 2006/2007, cel mai mare numãr de absolventi se înregistra în învãtãmântul gimnazial (peste 219 mii persoane).

Personal Didactic Anul 2008

2005/2006 2006/2007 2007/2008

Total 281 277 277Prescolar 36 36 37

Primar si gimnazial 144 142 139Liceal 62 62 62

Profesional si de ucenici

6 6 6

Postliceal si de maistri

1 1 1

Superior 32 30 32Tabel nr.2


Personal Didactic (grafic)

Total

Presco

lar

Primar

si gim

nazial

Licea

l

Profes

ional si d

e ucen

ici

Postlice

al si

de mais

tri

Superi

or0

50

100

150

200

250

300

2005/20062006/20072007/2008

Grafic nr.2




Concluzie

Personalul didactic din toate nivelurile de educatie nu a înregistrat variatii semnificative în perioada 2005-2007, exceptie fãcând învãtãmântul primar si gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 3,5%.

Numãrul absolventilor pe niveluri de educatie Anul 2009

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009Invatamant gimnazial

231.8 219.5 207.8 ...

Invatamant liceal 185.3 187.6 218.2 ...Invatamant profesional

150.2 133.8 113.1 ...


15.9 12.7 13.0 ...

Invatamant superior

112.2 125.5 232.9 ...

Tabel nr 3


Numãrul absolventilor pe niveluri de educatie (grafic)


Invatamant liceal

Invatamant profesional


Invatamant superior

0

50

100

150

200

250

2005/20062006/20072007/20082008/2009

Grafic nr.3




Concluzie

Corelat cu diminuarea populatiei scolare, numãrul absolventilor scade continuu în învãtãmântul gimnazial si profesional, cu exceptia învãtãmântului liceal si postliceal, unde s-au înregistrat cresteri cu 16,3% respectiv 2,4% comparativ cu sfârsitul anului scolar 2006/2007. La sfârsitul anului scolar 2007/2008, cel mai mare numãr de absolventi se înregistra în învãtãmântul superior (peste 232 mii persoane).


2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009Total 281 277 277 275

Prescolar 36 36 37 38Primar si gimnazial

144 142 139 138

Liceal 62 62 62 61Profesional si

de ucenici6 6 6 5


1 1 1 1

Superior 32 30 32 32Tabel nr.4



Total

Presco

lar

Primar

si gim

nazial

Licea

l

Profes

ional si d

e ucen

ici

Postlice

al si d

e mais

tri

Superi

or0

50

100

150

200

250

300

2005/20062006/20072007/20082008/2009

Grafic nr .4




Concluzie

Personalul didactic din toate nivelurile de educatie nu a înregistrat variatii semnificative în perioada 2005-2008, exceptie fãcând învãtãmântul primar si gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 4,2%.

Numãrul absolventilor pe niveluri de educatie Anul 2010

2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010


219.5 207.8 204.0 ...

Invatamant liceal

187.6 218.2 202.1 ...

Invatamant professional si

de ucenici

133.8 113.1 100.9 ...

Invatamant postliceal si de

maistri

12.7 13.0 17.6 ...

Invatamant superior

125.5 232.9 214.8 ...

Tabel nr.5


Numãrul absolventilor pe niveluri de educatie (grafic)

Invatam

ant g

imnazi

al

Invatam

ant li

ceal

Invatam

ant p

rofes

sional

si de u

cenici

Invatam

ant p

ostlice

al si d

e mais

tri

Invatam

ant s

uperior

0

50

100

150

200

250

2006/20072007/20082008/20092009/2010

Grafic nr.5




Concluzie

Corelat cu diminuarea populatiei scolare, numãrul absolventilor a scãzut, cu exceptia învãtãmântului postliceal si de maistri, unde în anul scolar 2008/2009 s-a înregistrat o crestere cu 38,6% fatã de anul scolar 2006/2007 si cu 35,4% fatã de 2007/2008. La sfârsitul anului scolar/universitar 2008/2009, cel mai mare numãr de absolventi se înregistra în învãtãmântul superior (peste 214 mii persoane), cu 71,2% mai mare fatã de anul universitar 2006/2007.


2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010Total 277 277 275 268

Prescolar 36 37 38 38Primar si gimnazial

142 139 138 135

Liceal 62 62 61 60Profesional si de

ucenici6 6 5 3


1 1 1 1

Superior 30 32 32 31Tabel nr. 6



Total

Presco

lar

Primar

si gim

nazial

Licea

l

Profes

ional si d

e ucen

ici

Postlice

al si d

e mais

tri

Superi

or0

50

100

150

200

250

300

2006/20072007/20082008/20092009/2010

Grafic nr. 6 http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do



Concluzie

Personalul didactic din toate nivelurile de educatie nu a înregistrat variatii semnificative în ultimii patru ani, exceptie fãcând învãtãmântul prescolar, unde numãrul cadrelor didactice a crescut cu 5,6%.

Analiza serviciilor de invatamant in Romania in perioada 2003-2007a)POPULATIA OCUPATA

Ani 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Tip indicato

r

Absolut( nr.

persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Populatia

ocupata in

educatie

281272 3.42 285861 3.12 281034 3.07 277318 2.97 276849 2.96

Populatia

ocupata in total servicii

3181935

34.5 3406776

37.2 3430125

37.5 3613444

38.8 3657023

39.1

Tabel nr.9 Evolutia populatiei in invatamant din total servicii in Romania in perioada 2003-2007

In cadrul populatiei ocupate din invatamant, tendinta generala este de scadere a cadrelor didactice, in 2003 numarul lor fiind de 281272 persoane cu o pondere de 3.42% din total servicii, iar in 2007 de 276849 persoane cu o pondere de 2.96% din total servicii; totusi in 2004 s-a inregistrat o crestere relativ mica de peste 4000 persoane. Din populatia ocupata in servicii, se observa o usoara crestere, in 2003 numarul persoanelor din sectorul tertiar fiind de 3181935 persoane, avand o pondere de 34.5% din total populatie ocupata pe sectoare de activitate iar in 2007 aceasta ajunge la 3657023 persoane, cu o pondere de 39.1% din total populatie ocupata pe sectoare de activitate, ca urmare a dezvoltarii sectorului tertiar din ultimii ani.

b)PRODUSUL INTERN BRUT

ANI 2003 2004 2005 2006 2007

Indicator

Absolut (miliarde RON)

Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)

PIB in educatie

6104,6 6,58 8345,7 7,34 9744,5 6,9 10924,5 6,52 13203,3 6,38

PIB in total servicii

92696,9 113600,1 140344,5 167304,1 206923,7

Tabel nr.10 Evolutia PIB-ului in invatamant din total servicii in Romania in perioada 2003-2007

Evolutia PIB-ului

Grafic nr. 10

Evolutia PIB-ului in invatamant din total servicii in Romania in perioada 2003-2007

2003 2004 2005 2006 2007

0

50000

100000

150000

200000

250000

PIB in educatiePIB in total servicii

Concluzie

In ceea ce priveste Produsul Intern Brut din Educatie se poate observa o crestere a valorii acestuia, in valoare absoluta. De la valoarea de 6104,6 milioane RON a ajuns in anul 2007 la cea 13203,3 milioane RON.

In valoare relativa insa, procentul PIB-ului este fluctuant; in anul 2004 are valoarea cea mai ridicata din punct de vedere procentual, insa nu si cea mai mare valoare absoluta. In ceea ce priveste PIB-ul in total servicii, valoarea acestuia creste, cu mai mult de 50%, fata de anul 2003.

Cresterea PIB-ului in educatie, a fost sustinuta de cresterea PIB-ului in total servicii, ceea ce reprezinta o dezvoltare a sectorului tertiar, si in plus, o indicatie si asupra dezvoltarii capitolului educatie.

Deflatia

An PIB in preturi curente

IPC in servicii PIB in preturi comparabile

2003 6104.6 100 6104.62004 8345.7 114.7 7276.12005 9744.5 126.8 7684.92006 10924.5 137.2 7962.42007 13203.3 146.2 9030.9

Tabel nr.11 Deflatia preturilor curente in preturi comparabil

2003 2004 2005 2006 20070

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

PIB in preturi curenteIPC in serviciiPIB in preturi comparabile

Grafic nr.11

Deflatia preturilor curente in preturi comparabil

Concluzie

Se observa din tabelul de mai sus ca PIB-ul in perioada 2003-2007 a avut o evolutie crescatoare. In anul 2004, prin O.nr 4.636/24-07/2003 au inceput sa fie implementate fonduri crescute pentru institutiile de cercetare-dezvoltare, motiv pentru care PIB-ul a crescut in anul 2004 fata de anul 2003 1171,5 mld lei.

Modificarea cu valoarea cea mai mica a avut loc in anul 2006 fata de anul 2005, si anume 277,5 mld lei. Pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat un PIB mediu anual de 7611,8 mld lei, cu o modificare anuala de 731,57 mld. Cresterea medie anuala reiese din indícele mediu, care descrie o crestere medie anuala de 1%.

Analiza comparativa privind dezvoltarea serviciilor de invatamant in Romania si in alte tari

a) POPULATIA OCUPATA

Tara P.O.in invatamant (nr. persoane)

Proportia elev/student per profesor (nr elevi la profesor )

P.O. in invatamant pe categorii de sexe (%F,%B)

P.O. in invatamant in functie de nr de ore lucrate pe zi(%norma plina ,%jumatate de norma)

Bulgaria 111490 12.8 77 33 89 11Germania 1365109 16.9 63 37 49 51Franta 959364 14.3 65 35 89 11Italia 970503 10.3 75 25 97 3Letonia 44764 10.6 84 16 72 28Lituania 81221 8.4 81 19 67 33Romania 276849 14.5 73 27 89 11Croatia 73179 13.5 70 30 68 32Norvegia* 108662 10.5 62 38 65 35Elvetia* 127209 - 59 41 33 77

Tabel nr.12 Situatia populatiei ocupate in invatamant in perioada 2007-2008 in Romania si alte tari europene, alaturi de evolutia altor indicatori comparativi

Date luate si prelucrate de pe site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database

Se observa din tabelul prezentat anterior faptul ca exista unele tari care au un numar foarte mare al populatiei ocupate in invatamant, tari precum Italia, Franta, Germania, si unele ce au valori sub cele inregistrate din Romania, tari precum Lituania, Letonia, Bulgaria, Croatia, Norvegia si Elvetia. Din punct de vedere al trendului (observat tot de pe site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu ), se observa o crestere de la un an la altul al populatiei ocupate in invatamant, in toate cele 9 tari comparate, singura tara in usoara scadere fiind, asa cum se observa din tabelul mentionat la punctul 1 pentru Romania.

In vederea unui analize pertinente, vom lua in calcul indici precum raportul elev/student-profesor, clasificarea popolatiei ocupate in invatamant pe categorii de sexe si clasificarea populatiei ocupate in invatamant in functie de numarul de ore lucrate pe zi.

Asa cum se observa si in tabelul de mai sus, proportia elevi/studenti – profesori difera, astfel ca exista state europene care au valori foarte mari(tari dezvoltate precum Franta si Germania, care din cauza nivelului de trai ridicat vin numerosi elevi si studenti straini sa invete acolo), si tari in curs de dezvoltare, precum Bulgaria si Romania, care datorita unui nivel de trai scazut si al unui numar de profesori mici raportat la o populatie a elevilor/studentilor mai mare fac ca acest indicator sa inregistreze niste cifre mari, si tari care prezinta valori mai mici(cea mai mica cifra fiind inregistrata de Lituania, care fiind o tara in curs de dezvoltare si membra a Uniunii Europene, prezinta o populatie ocupata in invatamant mai mare raportata la o populatie a elevilor/studentilor mai scazuta).

Din punct de vedere al populatiei ocupate in invatamant pe categorii de sexe, se observa o dominanta a sexului feminin in cadrul acestei populatii. Exista tari care inregistreaza o populatie de sex feminin in invatamant de peste 75%(Bulgaria, Italia, Letonia si Lituania) iar altele prezinta o cifra de peste 55%(Elvetia, Norvegia si Germania). Acest indice nu poate fi cauzat de nivelul de trai al fiecarei tari, ci, putem spune in general ca persoanele de sex feminin prezinta abilitati pedagogice mai deosebite comparativ cu persoanele de sex masculin.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database

In ceea ce priveste clasificarea populatiei in functie de numarul de ore lucrate pe zi, putem spune faptul ca majoritatea cadrelor didactice prefera sa lucreze cu norma plina, exemple ce le putem intalni fie in tari dezvoltate precum Franta, Italia, Norvegia (care au un nivel de trai ridicat si al unui salariu mediu lunar de peste 1500 euro, si a unei oferta de munca mai scazute), fie in tari in curs de dezvoltare precum Bulgaria, Romania, Lituania, Letonia(care au nivel de trai mai scazut comparativ cu tarile mentionate anterior, si cu o oferta de munca mai scazuta). Exista insa si unele tari a caror populatie ocupata in invatamant in functie de numarul de ore lucrate pe zi este predominant de sub 8 ore pe zi, tari dezvoltate precum Elvetia si Germania, care datorita nivelului de trai ridicat si al unor salarii medii lunare de 5000 euro si unde cresterea timpului liber este un fenomen ce ia amploare din ce in ce mai mult.

Din punct de vedere economic, aceste diferente intre Romania si restul tarilor mentionate este datorat in primul rand nivelului de trai net ridicat inregistrat de cele 9 tari mentionate, cu toate ca, exista insa si unele tari in curs de dezvoltare precum Bulgaria, Letonia si Lituania, a caror populatie ocupata in invatamant are o tendinta de crestere sau a caror indici analizati anterior sunt mai mari fata de cei ai tarii noastre.

b )PRODUSUL INTERN BRUT

Tara PIB in educatie (milioane $) Cheltuieli publice/elev (invatamantul primar) ($)

Romania 7002 (3,5% PIB total) 1852 (19,9% PIB/loc)

Italia 108.752 (4,7% PIB total) 8267 (21,2%)

Germania 168.962 (4,6%) 7961 (17,8%)

Franta 160.549 (5,6%) 8286 (18%)

Lituania 2790 (5,9%) 8648 (61,4%)

Croatia 3119 (4,5%) Date inexistente

Letonia 1975 (5,8%) 3531 (23,6%)

Bulgaria 1817 (3,5%) 997 (15,2%)

Norvegia 34.339 (7,6 %) 27561 (29,2%)

Elvetia 29.015 (5,8%) 15876 (23,2%)

Tabel nr.13 Analiza comparativa la nivel international, in anul 2008

In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus putem trage anumite concluzii. In legatura cu procentul din PIB, respectiv valoarea absoluta acordata invatamantului, se observa ca Germania detine primul loc in acest capitol, si Bulgaria ultimul. Trebuie mentionat desigur faptul ca PIB-urile tarilor analizate sunt variate, si de aceea contributia fiecareia la educatie trebuie luata in legatura cu acest factor (acesta este motivul pentru care desi Bulgaria si Romania aloca acelasi procent din PIB, valorile sunt cu mult diferite). De aceea, valoarea relativa ne arata teoretic importanta pe care guvernele acestor tari le acorda domeniului in cauza: si anume, Norvegia este tara care are cel mai mare procent din PIB in invatamant, iar Bulgaria si Romania cel mai mic. In ceea ce priveste cel de-al doilea indicator, cheltuielile publice per elev din invatamantul primar (am ales acest indicator deoarece am crezut ca este mai relevant decat cel din invatamantul secundar, respectiv universitar). In valoare absoluta Norvegia este tara ce cheltuie cea mai mare suma de bani dintre tarile analizate in tabel. Cea mai mica cheltuiala este facuta de catre Bulgaria, unde suma cheltuita un depaseste 1000$. Avand in vedere relationarea acestui indicator cu PIB-ul/locuitor, trebuie de asemenea analizate procentele aferente fiecarei tari: se poate observa cu usurinta, ca Lituania depaseste 50%, Bulgaria limitandu-se la numai 15,2%.

Rezultatele analizei celui de-al doilea indicator sunt importante, deoarece arata care este nivelul de implicare al guvernului in legatura cu educatia fiecarui elev in parte, si care sunt diferentele de costuri de la o tara la alta. Pentru a face analiza si mai obiectiva, am putea de asemenea studia si care este numarul elevilor straini (si de asemenea care dintre ei beneficiaza de bursa oferita din partea statului) si care sunt nationali. Trebuie precizat si faptul ca in multe din tarile dezvoltate, numarul locurilor oferite de stat in institutiile de invatamant sunt cu mult reduse, de aceea, tari ca Franta, Germania si Norvegia, au o si mai mare greutate pentru sumele/elev pe care le cheltuie.

Structura studentilor , pe grupe de specializari,din invatamantul superior, in anul universitar 2007/2008

Anul 2007/2008Tehnice 19.7%

Medico- farmaceutice 4.6%Stiinte economice 32.4%

Juridice 12.8%Universitar- pedagogice 29.2%

Artistice 1.3%Tabel nr. 14


Tehnice

Medico- farmaceutice

Stiinte economice

Juridice

Universitar- pedagogice

Artistice

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00%

2007/2008

2007/2008

Grafic nr.12


Concluzie

Structura pe grupe de specializãri a studentilor înscrisi în învãtãmântul superior, în anul universitar 2007/2008, reflectã alegerea celor mai multi studenti din România de a studia la specializãrile: stiinþe economice (32,4%), universitar-pedagogice (29,2%) si tehnice (19,7%). Situatia este cu totul diferitã în învãtãmântul superior din sectorul privat, în care ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studentii care studiazã stiintele economice (44,3%).







Artistice 1.1%Tabel nr.15


Tehnice

Medico- farmaceutice

Stiinte economice

Juridice

Universitar- pedagogice

Artistice

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00%

2008/2009

2008/2009

Grafic nr.13


Concluzie

Structura pe grupe de specializãri a studentilor înscrisi în învãtãmântul superior, în anul universitar 2008/2009, reflectã alegerea celor mai multi studenti din România de a studia la specializãrile: stiinte economice (31,6%), universitar-pedagogice (26,4%) si tehnice (21,2%). În învãtãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studentii care studiazã stiintele economice (43,6%).







Artistice 1.3%Tabel nr.16


Tehnice

Medico

- farm

aceutice

Stiinte

economice

Juridice

Universi

tar- p

edag

ogice

Artisti

ce 0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%

2009/2010

2009/2010

Grafic nr.14


Concluzie

Structura pe grupe de specializãri a studentilor înscrisi în învãtãmântul superior, în anul universitar 2009/2010, reflectã alegerea celor mai multi studenti din România de a studia la specializãrile: stiinte economice (28,9%), universitar-pedagogice (27,1%) si tehnice (21,8%). În învatãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studentii care studiazã stiintele economice (40,5%).



Concluzii Finale

În urma desfăşurării analizei serviciilor de învăţământ din România, am

constatat faptul că ţara noastră se află printre ultimile ţări din Uniunea

Europeană, în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor publice cu educaţia în PIB

şi al populaţiei ocupate în învăţământ.

Cum am mai spus, principala cauză a populaţiei ocupate aflate în

continuă scădere în ceea ce priveşte învăţământul o constituie criza economică

care a afectat şi acest sector al serviciilor, de aici şi salariile scăzute ale cadrelor

didactice şi disponibilizările. În ciuda acestui aspect, PIB-ul în învăţământ în

perioada 2004-2008, a avut o evoluţie crescătoare, evoluţie ce se va menţine şi

în perioada previzionată şi anume 2009-2011.

Comparaţia serviciilor de învăţământ din România cu serviciile de

învăţământ din Italia, ne confirmă faptul că ne aflăm la periferia performanţelor

educaţionale şi inovative şi că nu dispunem de standarde ridicare de mobilitate,

flexibilitate şi reconversie în muncă, înclinaţia românilor spre formare

profesională continuând să fie îngrijorătoare.

De aceea, pentru viitorul apropiat, avem de rezolvat probleme grave

grave legate de: subfinanţare, slaba calitate a actului educaţional, absenţa unei

descentralizări reale a sistemului de educaţie, lipsa unui corp de manageri

aferent, cumulul iraţional de ore al multor cadre universitare, stabilirea

priorităţilor naţionale de alocare a fondurilor în funcţie de competenţe şi de

nevoile pieţei, garantarea egalităţii de şanse pentru cei din mediul rural,

insuficienta informare şi educare a populaţiei cu privire la rolul învăţării

continue.

cercetari de marketing in educatie

Documents